Observatoriulu ese de doue ori in septemaua, inereurea si sambat’a. Pretiulu pentru Sibiiu pe 1 anu intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa cu 1 fl. tnai raultu pe anu; — trimisu cu post’a in laintvulu monarcbiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. său 22 franci, pe 6 luni 5 fl. său 11 franci; — numeri singuratici se dau c&te cu 10 cr. Diariu politieu, naţional - eeonomieu si literariu. Ori-ce inserate, se platescu pe serie său linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare c&te 7 cr., la adou’a si a trei’a c&te 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesaurulu publicu. Prenumeratiunile se potu face in modulu celu mai usioru prin assem-natiunile poştei statului, adresate de a dreptulu la Redactiunea Diariului Observatoriulu in Sibifu. Nr. 7. Gimnasii, academii de dreptu, universităţi. I. Publiculu modestei nostre presse romanesci din Transilvani’a si Ungari’a fii dedatu a se ocupa pana in dilele acestea mai multu numai cu afaceri de a le scoleloru elementarie si primărie, uneori si cu ale gimnasieloru, dara forte raru cu academiile de dreptu si cu universităţile. Ce e dreptu, pana acum era si lucru delicatu a trage in discussiune institute superiori de invetiamentu, afara numai, daca cineva s’ar fi decisu a se lua de peptu cu cărturării cei mari. Suntemu siguri, ca mai alesu câ de siepte ani incoce mulţi dintre lectori au avutu ocasiuni de a suspina si a dice : „Vai de pungile bietiloru părinţi si vai de viitoriulu aceloru teneri, carii invetia la cutare universitate". — Asia dara se nu se tema lectorii cei prea cufundaţi in grijile vietiei, ca le vomu tînea aci nu sciu ce prelegeri scientifice, lungi pe cate unu semestre intregu, ci discussiunea nostra are de scopu in lini’a prima interessulu parint.iloru si viitoriulu teneriloru câţi mergu la facultati de sciintie inalte, precum se va vedea indata. Dara ce s’a intemplatu ? Eca ce. De câţiva ani incoce se audia mereu vorba in cercurile competente unguresci, câ gimnasiele sunt rele, academiile de dreptu nu sunt bune; dra in câtu pentru universitatea din B.-Pesta, aceea nici-odata nu s’a bucuratu de vreunu renume mare; in fine de tene-ric’a universitate din Clusiu omeniloru nici nu le prea place se vorbdsca. — După atâtea mustraturi si vaierari audite in contra instructiunei secundarie (gimnasiale) si superiori, dn. Aug. Trefort ministrulu instructiunei publice se vedih necessitatu a convoca asia dîse enquete, adeca doue comissiuni compuse nu numai din professori, ci si din alţi barbati competenţi, carii stau la inaltimea sciintieloru moderne. Gubernulu cunoscuse de inainte cu câţiva ani, câ din tote facultăţile, cea de dreptu preste totu in tiera este cea mai reu organisata si duca-toria mai greu la scopu; de aceea ministeriulu s’a incercatu inca pe la a. 1874 se introducă unele reforme, pe calea ordonantieloru; acelea esperimente inse iau esitu forte reu, precum se vede acuma după 5 ani. Asia dara prim’a comissiune convocata in dilele trecute avii a se ocupa cu caus’a academiiloru de drepturi, era a dou’a cu a gimnasieloru. Sibiiu, 24/5 Februariu 1879. Totu acea ordine avemu se tînemu si noi la loculu acesta; si asia vomu reproduce aci mai antaiu informatiunile venite despre academii, cu atâtu mai vîrtosu, câ membrii comissiunei avendu a se ocupa de acesta, natur’a cestiunei ’ia inpinsu si ore-si-cum sedusu, câ se traga in discussiune si pe celelalte facultati, adeca universitatea intrega. Resultatele cercetarei sunt in adeveru triste; ele merita se fia cunoscute mai alesu de câtra părinţi, de tutori si patroni ai tenerimei, câţi se simtu indemnati a’si trimite pe fiii sau clienţii loru la cursuri superiore de sciintie. De altumentrea, si cele doue universităţi din Bucuresci si Iaşi potu se invetie dela Ungari’a, cum nu trebue se fia organisate facultăţile de sciintie si anume cursurile juridice. Comissiunea (enquete) unguresca, convocata de câtra ministru aflâ la facultatea juridica intre alte defecte, urmatoriele mai mari: Incarcarea fora exemplu a tenerimei cu mulţime de obiecte si cu examine de doue cathegorii asia, câ junimei nu’i remane timpu de a mai citi si alte cârti afora de compendiele professoriloru, nici a se mai perfecţiona in alta direcţiune; distinctiunea intre colegie sau obiecte principali, obligatorie, si intre altele numai facultative, accessorie, dara impartirea loru forte rea, câ-ci s’au pusu intre obligatorie din cele mai pucinu necessarie si intre facultative unele forte trebuintiose; asia de es. Dreptulu romanu, care este fundamentulu si nutritoriulu toturoru le-gislatiuniloru europene, in Ungari’a este tractatu in modu cu totulu vitregu, si de aici dice „P. Lloyd" câ se pote esplica gros’a ignorantia a juristiloru unguresci. Mai incolo, infiintiarea de catliedre pa-ralelle pentru câteva studie, cu taxe sau bani de colegiu, adeverata specula de bani pentru professori, care se mai tine inca numai pe la universităţile germane, câ lieredîta din evulu mediu, adeverata batjocura pentru secolulu nostru. Nu numai asia numiţii professori estraordinari, privaţi, asistenţi si cine scie cum le mai dicu pe airea, iau didactru câte 1 fl. si mai multu de prelegere, ci iau si professorii publici ordinari, platiti dela stătu cu câte 3—4 mii fl. pe anu si cu dreptu de pensiune asia, câ anume la facultatea de dreptu, unde se inbuldiesce tenerimea din Ungari’a, se afla professori carii mai au si din didactru venituri de câte 3—4 mii. La universitatea din B.-Pesta sunt Anulu II. câteva catedre paralelle, adeca câte cu doi professori pentru aceleaşi studie si anume pentru cele mai importante. Se dice câ acelea catedre paralelle au de scopu nu numai câ se coprinda pe toti studenţii carii asculta aceleaşi discipline, ci câ se deştepte si rivalitate (emulatiune) intre professori, spre a’si perfecţiona studiulu, specialitatea pe care o professedia, a se folosi de ideile mai noue si a inaintâ cu ele. S’au aflatu inse, câ mai mulţi professori propunu studiele loru totu numai după. compendiele compuse sau compilate inainte cu 15 sau 20 de ani. De alta parte, catedrele paralelle aducu forte desu in strimtore pungile parintiloru, âta cum. Comissiunile examinatorie se compunu in a loru maioritate totudeauna din professori. Până a nu ajunge la rigorose, studenţii dela facultatea de dreptu au se pună câte doue examene din discipline speciali, după aceea examenu de stătu, si numai aceia sunt admişi la rigorose si la doctoratu, carii au trecutu bine prin cele trei. Fora acelea gradatiuni nu potu inaintâ in viaţi’a publica, nu se potu face nici advocaţi. Câ se nu cada la examene, bieţii teneri se inscriu in drept’a si in stang’a la toti professorii cu catedre paralelle, si platescu didactrulu de câte 40—50 fi. pe anu. Acei studenţi se inscriu pentru a cel a si u studiu la câte doi professori numai de frica, fiindu-câ nu potu sci, cari dintre professori voru fi membrii comissiunei examinatorie in cutare semestru, si asia cauta se câştige de timpuriu grati'a tuturoru. Nu noi le dicemu acestea, ci le-a disu intre alţii ve-teranulu Csengery, membre alu academiei, in sie-dinti’a publica a comissiunei, era ministrulu Trefort in locu de a negâ, dete numai din capu. Despre abusurile acestea se vorbi multu, era „P. Lloyd" le resumâ inpreuna cu alte abusuri si neregularitati in trei articlii critici. Totu cu acea ocasiune isi luara si celelalte facultati, anume cea filosofica si cea de medicina, câteva lectiuni aspre, dara bine meritate dela comissiune. (Va urmâ.) Transilvani’a. Sibiiu. (Proiectulu de es termin ar ea scoleloru romanesci si a 1 imbei romanesci.) Press’a romanesca din Transilvani’a ilu discutâ forte pucinu până acuma, si aci nu facemu Foisior a „Observatoriului“. Romeo si Julieta. De Luigi da Porto. Traducere de: Fr. Da me. (Urmare.) — Pentru ce me faci se suferu astufelu, dise elu; nu ’ti e mila de mine, care remanu pe drurnu pe o asemenea nopte ?... — Vai, respunse ea, potu se’ti spunu altu ceva de câtu ca se te retragi ?... — Da, poţi se’mi spuni se intru in camer’a d-tale, unde vomu potea vorbi mai de aprope. — Romeo, respunse frumos’a copila, te iubescu catu se pote iubi, si’ti dau mai multu cliiaru de catu imi permite onorea mea. Deru, deca credi acum ca poli obtiene dela iubirea mea mai multu de catu unu logodnicu, oh! te inceli, zadarnice ar fi incercarile tale. Nu; nu voiescu câ se’ti espuni mai multu tempu vieti’a venindu în fia-care sera suptu acestu balconu... Ie-me de socia si voiu fi a ta. Te voiu urmâ pretutindeni, fara alta dorintia de catu a fi supusa la vointiele tale... 7* A te lua de socia, este singur’a mea dorinti’a; se se inplinesca deru catu se pote mai curendu. — Curendu, respunse copil’a, inaintea confesorelui meu, fratele Laurent dela Sant-Franciscu... — Cum, dise Romeo, fratele Laurent este acela care posede secretulu ânimei tale ? — Chiaru elu... Si dorescu câ cununi’a nostra se se faca de densulu. Proiectele tineriloru fura iute otarite si se despărţiră. II. Fratele Laurent era calugaru si apartienea ordinei „Observantiei". Era unu mare filosofu, care practica sciintiele naturale si magice. Ar fi fostu cu greu de a aflâ in lume o amiciţia mai perfecta de catu aceea care ilu lega cu Romeo. Calugarulu, care de si avea grija de a pastrâ opiniunea vulgului, nu voiâ se se lipsesca de tote plăcerile, luase de confidenţi cati-va gentilomi, intre cari era si Romeo, pe care ilu lasase se petrunda mai in fundulu ânimei lui. Romeo la rendulu seu, ii destăinui secretele sale cele mai scumpe. I spuse catu de multu doriâ pe Julieta, si otarirea ce luasera amendoui de a se casatori. Calugarulu trebuiâ se fia singurulu martore; mai tardiu se voru ruga de Antonio pentru a dobândi invoirea sa. Fratele Laurent primi rugăciunea lui Romeo. Era sicuru ca va reuşi, ceea ce i ar face onore inaintea ducelui Veronei si personeloru care doreau se vedia ambele familii inpacate. Era in postulu Pasceloru; Julieta se prefăcu ca voiesce se se spovedesca si se duse la monastirea Sant-Franciscu. Calugarulu o aştepta cu Romeo; deschise o porta de feru, care ii despartiâ de copila. — Fet’a mea, i dise elu, imi pare bine ca te vedu; inse me vei incantâ, marturisindu’mi ca voiesci se iai pe Romeo de sotiu... — Nu dorescu nirnicu mai multu, respunse ea, de catu se fiu a lui intr’unu modu legitimu. Numai pentru acesta am venitu aici. Indata, in fati’a fratelui Laurent, care declara ca primesce totulu câ spovedire, Romeo luâ pe frumos’a Julieta in casatoria. Noui soţi isi promisera de a se revedea in noptea viitore. Calugarulu, după ce puse la locu gril’a, spovedi pe cele-lalte femei care aşteptau. Indata după casatoria, tinerii se bucurară mai multe nopţi de amorulu loru. Aşteptau câ timpulu se le dea unu midiulocu de a dobândi invoirea tatalui Julietei. Vai! Sortea, inamica fericirei omeniloru, deştepta de odata ur’a ce dormea in ânima Capuletiloru si a Montechiloru si certele reincepura intre ambele familii. Lucrurile mergeau din reu in mai reu, de orece nici una din ambele parti nu voia se cedeze, si intr’o di se atacara in Corso. Romeo, gandidu-se la nevast’a sa, se padia de a lovi pe vr’una din rudele ei. Inse inamicii sei cadeau inprejurulu lui si Montechii erau se fia goniţi cu ruşine din strade. Ranitu de mania, Romeo se rapedi spre Thebaldo Capuletti, celu mai inspaiman- tatoru dintre adversarii sei, si cu o singura lovitura ilu culca mortu la pamentu si puse lesne pe gona pe ceilalţi, care se temeau de sortea sociului loru. Inse omo-rulu nu potea se remaie ascunsu; ducele primi plângerea Capuletiloru, care acusau pe Romeo. Tenerulu Montechi fu gonitu din Verona pentru totu-deuna. Ce facil Julieta candu aflâ acesta scire? Aceia care iubescu voru ghici! ... întristarea ei era cu atatu mai adanca si mai cruda, cu catu n’o potea inpartasi nimenui. Catu pentru Romeo, nu regretă din Verona de catu pe tener’a sa socia si, cu totu pericolulu, nu voi se parasesca orasiulu fara a o vede... Inse nu o potea vede la densa acasa... Fratele Laurent era acolo!... Prin unu servitoru alu lui Antonio, care’i era aevotatu, Romeo vesti pe Julieta ca o ascepta la monastire. Acolo, amendoui plansera multu tempu nenorocirea loru. — Ce o se făcu fara tine, dicea Julieta? Nu mai potu trai. Lasa-me se te urmezu ori unde te vei duce. Voiu taiâ lungele-mi plete si voiu trece de servitoriulu teu. Cine te-ar potea servi mai bine decatu mine? — Nu, scumpulu meu odoru, respundea Romeo. Faca D-dieu câ, deca va trebui se vii cu mine, se nu vii decatu ca socia si domna. Deru lucrurile nu potu remane astu-felu; familiele nostre se voru inpacâ si ducele me va iertă. Remai cate-va dile despărţită de mine, de corpulu meu celu pucinu; pentru ca sufletulu meu nu va paraşi pe alu teu. Deca sperantiele mele voru fi incelate, atunci vomu caută unu midiulocu câ se ne intr’unimu si vomu trai inpreuna. Amendoui socii se parassira astu-felu după mii de sărutări. Julieta rogâ pe Romeo se remaie catu se pote mai aprope de Verona. O asigură cu vorbe dulci si se smulse din bratiale ei. Mai remase inca cate-va dile ascunsu in monastire, de unde pleca in fine la Mantua. Unu servitoru alu Julietei trebuiâ se tiena pe fratele Laurent in curentu cu totu ce se petrecea in cas’a ei. Romeo recomandase călugărului se bage de sema la tote dorintiele sociei sale; astufelu trebuiâ se obtie restulu resplatirei ce i se promise. (Va urmâ.) OBSERVATORI ULU. 26 _____________________________________________________ esceptiune nici cu acestu organu alu nostru de publicitate, ba ni se pare ca in acesta cestiune de viatia si morte tocma noi amu remasu inapoi’a celorulalti colegi ai nostrii. Dara voindu se damu prioritatea celoru mai betrani decâtu noi, o pati-ramu cum amu si meritatu, câ-ci acuma ne vinu mustrări dela tineri si betrani. Ci noi suntemu dedaţi cu de acestea din alte timpuri, câ brosc’a cu grindin’a. Se pare inse câ tacerea pressei romaneşti indemnâ pe naţiunea nostra, câ se’si manifeste amaratiunea sudetesca in alta direcţiune. Din regiuni diverse de ale Transilvaniei, câ si din Banatu si din alte comitate ale Ungariei, avemu sciri positive, câ cleru si poporu de confessiunea gr. res. întreba pe archierei si pe consistorie se le spună, câ ce valore are statutulu organicu facia cu proiectulu de lege, alu cărui scopu inve-deratu este esterminarea totale a limbei si nationa-litatiei nostre. In acelasiu timpii preotimea gr. catliolica si tota inteligenti’a câta tine de provinci’a mitropoliei de Alb’a-Iuli’a, adresandu-se in memo-rande si proteste câtra capii dieceseloru, câ ce intielesu mai au bullele pontificelui romanu si diplomele imperatului Era ucis cu Iosifu, in poterea carora s’au infiintiatu mitropoli’a greco-catholica de Alb’a-Iuli’a cu trei episcopii si anume doue fundate din nou, cu titlu si caracteru forte bine respicatu, de naţionali romanesci, Na-tionis romanae et lingvae romanae. Care ministru va cutedia se treca cu vederea acelea mari acte de stătu si se supună monarchului unu proiectu de lege diametralu oppusu acelora, spre a’lu dâ in desbaterea dietei ? Asia intreba preotimea greco-catholica din tdte diecesele si inca cu dreptu atâtu mai mare, cu câtu din dilele mitropolitului Teofilu, de pre timpulu imperatului Leopoldu până in anii 1850—1856 de câte-ori curtea Vienei a insistatu cu tdte midiuldcele la naţiunea romandsca, câ se adopte uniunea cu Rom’a in cele patru puncte dogmatice, totu-deauna li s’a disu si scrisu in mii de variatiuni: Numai unindu-ve cu Rom’a si numai adoptandu credinti’a la care tîne si cas’a imperiale, ve poteti asigura individualitatea vostra naţionale, a ve culţivâ limb’a vostra, a ve castigâ drepturi politice naţionali, a sparge prin conspiratiunea vechia a celoru trei naţiuni politice ardelene, a intrâ in comuniune mai apropiata cu poporale neolatine si preste totu cu civilisatiunea. Nici-odata Vien’a nu a disu parintiloru nostrii: Faceti-ve unguri, pentru câ se ve castigati drepturi politice, ci a disu totudeauna si la tdte ocasiunile: Faceti-ve catliolici, pentru câ se scapati de tirani’a calviniloru si se remaneti romani sub scutulu acerei cu doue doue capete. Acea propaganda vechia si noua, stâ scrisa cu litere lumindse, nu numai in istori’a nostra si in sute de documente, ci si sapate afundu in minţile si ânimele generatiuniloru moderne. Clerulu si poporalii greco-catholicu romanescu este de firnra convicţiune, câ nu va exista niciodată potere omenesca, care se fia in stare de a le smulge din pepturile nostre. Totu asia, clerulu si poporulu romanescu greco-resaritenu, pre langa ce tîne cu tdte brahiale la statutulu seu organicu, inarticulatu si in legi, prin care i se asigura in modu solemne viatia naţionale romanesca in biserica, scol a si cu atâtu mai vîrtosu in familia, este totu-odata nutritu de credintia tare, câ ceea ce intenta proiectulu fatale, este unu anachronismu, contra caruia Europ’a intrega isi va da veridictulu seu. Prin urmare, oper’a cea mare a mitropolitului Andreiu, prin care s’au adausu totu-odata cu unu ramu de stejaru mai multu la cunun’a de gloria a imperatului si regelui F r a n c i s c u I o s i f u, va fi si va remanea pentru totudeauna in poterea si vigorea sa nealterata, nestrămutata, firma si solida, câ petr’a din capulu ânghiului. Orcane si valuri voru mai lovi cu tota furi’a loru asupr’a institutiuniloru nostre, se voru sfarma inse tdte si voru dispărea fora urma si fora a clatină intru nimicu temeliile milenarie aruncate de aprope 1800 de ani, probate prin mii de pericule, remase inse neclatite, pentru-câ gene-ratiunile se pota edifica pre ele locuintie sigure, in faci’a carora chiaru si poterile iadului se dispara, precum dispare cer’a de faci’a focului. Acesta este pe scurtu esenti’a informatiuniloru venite noue până in momentele de facia. Intre acestea inpregiurari situatiunea in care au ajunsu archipastorii cu consistoriele densiloru, este forte clara, si respunderea ce cade pe umerii loru facia cu diecesanii fia-caruia, nu mai are trebuintia de nici-unu comentariu. Europ’a garantâ popdraloru din peninsul’a Balcaniloru scole naţionali, biserici naţionali, viatia naţionale; proiectulu ministeriale din Ungari’a pune securea la tulpin’a celoru de aici. Republic’a Franciei. Parisu. (Revolutiune muta si ne sânger o sa.) Au dreptate toti câţi numescu marele eveniinentu din 31 Ianuariu a. c. revolutiune muta, in care s’au resturnatu, nu atâtu persone dintru inaltimea positiunei loru, câtu mai virtosu principie si doctrine care dominaseră cu mii’a de ani in Franci’a, domina si astadi in mai multe parti ale lumei. Tdte poporale si chiaru toti domnitorii Europei cauta astadi câ si mai inainte, câtra Franci’a, mai virtosu pentru-câ se vedia, ce desvol-tare ulteridra voru luă institutiunile republicane, si daca ele promitu sau nu, stabilitate si totuodata pace si fericire. Corniţele M. E. P. M. Mac-Mahon, marsialu si duce de Magenta, presiedente alu republicei, in ndptea din 30 spre 31 Ianuariu plecandu dela Parisu din palatulu Eliseu si mergendu la V e r s a-1 i ’a, unde se ţinu adunările camereloru legislative, mai antaiu tînii camu 1 ora consiliu cu miniştrii, după aceea isi trimise câtra presiedentii camereloru dimissiunea sa in scrisu, inse motivata, in termini forte cuviintiosi si demni, si asia dupace funcţionase 6 ani câ presiedente si capu alu republicei, se retrase in viati’a privata, mai inainte de a inplim periodulu de siepte ani, pre câţi fusese alesu. Iu aceeaşi di după amiedi se aduna congres u 1 u statului, adeca Camer’a deputatiloru si a senatului inpreunate intr’unu singuru corpu pentru acesta ocasiune mare, si — precum vediuramu in Nr. tr., alese de presiedente sau capu alu statului totu pe 7 ani, pe renumitulu advocatu si politicu J. Grevy, ornu in etate de 66 de ani, fostu până acumu presiedente alu camerei deputatiloru. Con-formu legiloru mai noue ale Franciei, la ocasiunea unei alegeri de asia mare inportantia, nu este permisu a se face nici o desbatere publica, nici a se dâ ocasiune de vorbe late si conflicte vetamato-rie, ci are se merga fia-care senatoru si deputatu in tota liniştea la urna, se’si dea votulu in libertate perfecta pentru cine va voi. Exactu asia decurse alegerea dlui Grevy si prin urmare punerea lui prin aleşii natiunei alaturea eu monarchii lumei, de si numai pe 7 ani. Numerulu membriloru congresului alegatoriu trece preste 830, dara au par-ticipatu numai 670, dela carii Grevy castigâ 563 de voturi. Asia dara nici oratiuni larmose, nici inesuri poliţieneşti câ la nu sciu ce pericolu, nu esirea ostei in batalione si regimente, cu artileria inpunetdria, nu lupte pe baricade câ mai de multe ori in gloriosulu, dara tristulu trecutu alu Franciei, nu nici-o singura puscatura, ci, tdte au decursu cu ordine si linişte de modellu. Eta revolutiune muta. Dara pentruce se se numesca revolutiune sim-pl’a retragere a presiedentelui republicei? Acestu nume de revolutiune datu evenimentului din 31 Ianuariu este justificaţii prin antecedentiele sale, la care trebue se revenimu, spre a pricepe situatiunea actuale. După caderea in captivitate alui Napoleon III la Sedanu in Septembre 1870 si după sugrumarea teribilei revolutiuni comunistice din 1871, maiori-tatile de atunci au proclamatu ce e dreptu, republic’a, nici-decumu inse din convicţiune, câ aceea ar fi form’a cea mai buna de regimu, ci numai de nevoia, câ partidele nu s’au potutu întruni asupra vreunui candidatu, câ se’lu alega sau de rege, sau de imperatu si asia se restaure din nou form’a monarchica. De famili’a feonaparte nu mai potea se fia vorba, câ-ci ea se compromisese si ruşinase forte reu. Cele doue familii vechi, Burbonii si Orleauistii nu se invoiâ ei intre sinesi. Asia fu proclamata republic’a conservativa, care semnifica, câ institutiunile monarchice si legile se remana neatinse si unu presiedente in person’a renumitului Adolfu Thiers, care pe atunci era câ de 74 de ani, se indeplinesca afacerile unui monarchu oresicumu in modu provisoriu, până candu se va restaura erasi unu tronu. Thiers inse declarâ preste pucinu, câ elu, de si mai inainte monarchistu din convicţiune, in epoc’a de facia inse nu vede, celu pucinu pentru Franci’a, alta forma possibile de regimu, decâtu numai republic’a democratica moderata. Atunci partidele monarchice, din care apucase a se compune si ministeriulu, vedien-du câ Thiers nu vrea se se dea loru de unelta spre a trânti republic’a, atâtu îlu intrigară, până ce’si dete dimissiunea, după care maioritatile alesera in 1873 pe generalu Mac-Mahon, cunoscutu de monarchistu sinceru, inse si omu de onore, din care causa partid’a republicana tăcu si in locu de a se mai pune la baricade, cu Gambetta in frunte invetiâ si indemnâ pe poporulu intregu, câ se se pună din respoteri pe labore, pe munca, pe lucră- rile pacei, se câştige barbatesce, se’si restaure poterile, se asculte de legi bune rele, cumu voru fi, si se aştepte in pace. Vediendu insusi popo-porulu, câ administratiunea republicana, pre langa ce costa multu mai pucinu decâtu cea monarchica, apoi totuşi ingrijesce totu asia de bine pentru securitatea publica, instrucţiune, agricultura, industria, comerciu, câ si in cea mai buna monar-chia, si câ încercările socialistice si comunistice dispăru indata-ce massele de poporu au ocupatiune si castigu bunu, au inceputu a se inpaca binisioru cu lips’a de monarchu De aici vine apoi, câ nu numai in camer’a deputatiloru, ci chiaru in senatu, in care sunt 300 de membrii, la alegerile din urma au resultatu maioritati republicane inpunetorie. Acum monarchistiloru le mai remasera clerulu si armat’a, cu alu caroru ajutoriu sperâ se delature form’a republicana si se proclame monarchi’a. Tre-cemu preste multele încercări si schimbări de miniştrii in cei 6 ani din urma, câ se ajungemu mai curendu la resultatulu din urma. In Franci’a este lege, câ nici-unu comandante superiore nu pote functionâ la acelasiu corpu de armata mai multu câ trei ani, câ nu cumva se prindă influinti’a sa radecini, si intr’o di se ’lu vedi, precumu se mai intemplase, strabatendu in camere cu baionetele si aruncandu pe deputaţi pe ferestrii afara. Mac-Mahon nu voiâ se execute acea lege dicimdu, câ prin desele schimbări sufere servitiulu tocma acuma, candu armat’a se afla in marele processu alu unei reorganisatiuni radicale. La alte schimbări se in-voisera si elu si miniştrii, dara la acea una, cu nici-unu pretiu, ci declarandu câ nu pote luâ asu-pra’si respunderea pentru urmări, mai bine se retrase. Cu elu se retragu mai mulţi comandanţi, firesce, totu monarcliisti. Din acesta causa unele diarie germane si austriace se temu, altele dor eseu, câ se resulte revolutiune ostasidsca sangerosa. Se lasamu inse conjecturele acestea in grij’a marei naţiuni francese, ai cărei fii legitimi sunt soldaţii sei, era noue se ne fia de ajunsu a constată, câ republic’a in Frauci’a se consolidâ prin o revolutiune pacifica, cărei asemenea forte raru vei află in tota istori’a poporaloru. Se mai adaogemu câ de inchiaiere, câ acelu poporu admirabile se pare adesea, câ si cumu ar fi adormitu cu totulu, si câ ar laşa câ se taie cineva chiaru lemne pe spinarea sa; candu colo, la momentulu datu, se scutura dintr’odata câ unu uriasiu cumplitu si isi sparge cu câte o singura lovitura cale noua câtra libertate si progresu salutariu in tdte direcţiunile. Statistic’a scoleloru publice din Romani’a pe an. 1876-77. Scole primărie rurale. — In anulu scolariu 1876-77, aceste scole de amendoue secsele au fostu in numeru de 1995, adeca 1195 de băieţi, 148 de fete, si 652 mixte cu 1851 invetiatori si 156 institutore. Totalulu copiiloru din scolele rurale a fostu de 47,630 băieţi, 5492 fete. Iudetiulu celu mai bogatu in scole primărie rurale a fost Argesiulu cu 117 scole, si celu mai seracu Ismailulu cu trei. Cu tdte acestea, numerulu celu mai mare de elevi au fostu in Dolj: 4,594 copii, se celu mai micu in Ismailu. Scolele primărie urbane au fostu in numeru de 224, dintre care 134 de băieţi cu 19,295 şcolari, 110 de fete si cu 8,457 eleve. Personalulu didacticu era compusu din 347 professori si 218 profesore. Invetiamentulu secundar iu. Licee. — In tiera se aflau 7 licee: la Bucureşti 2, la Craiov’a, la Iaşi, Berladu, Botosiani si Bolgrad câte unulu. In tdte au urmatu studiele 1773 externi si 271 bursieri in internatele statului. G i m n a s i e au fostu 19: in Bucureşti 3, in Iassi 2, in Pitesci, Bacau, Braila, Buzeu, Galaţi, Tergoviste, Ismailu, Piatra, Focsiani, Ploesci, Ronianu, Fălticeni, Alexandri’a si Giurgiu câte unulu. Numerulu personalului didacticu a fostu de 148; alu studentiloru de 1956, dintre cari 1576 externi si 251 in internate private. Tienendu contu de professiunea parintiloru acestoru elevi, constatâmu câ 389 au fostu agricultori, 431 comercianţi, 202 meseriaşi, 108 rentieri, 356 funcţionari, 201 de alte professiuni; 143 de şcolari au fostu orfani. S e m i n a r i e 1 e destinate pentru instrucţiunea biseri-cesca au fost 9: La Bucuresci 2; Iaşi, Curtea de Argesiu. Buzeu, Ismailu, Huşi, Romanu si Romniculu Vâlcei, câte unulu. Numerulu eleviloru a fostu in totu de 2923 cu 96 profesori. Scole secundar ie de fete adeca au fostu in numeru de 9, 3 la Bucuresci, 2 la Iassi, câte un’a la Craiov’a, Ploesci, Tergulu Jiului si Braila, avendu tote 659 eleve (305 externe si 354 bursiere) cu 73 profesori si profesore. Scole normale amu avutu 2 la Bucuresci, câte un’a la Iassi, Craiova, Ploesci, Tergulu-Jiului, Berladu, cu 358 şcolari si 59 profesori. Scole speciale. La Bucuresci, o scola de musica si declamatiune, de bele-arte, de agricultura, de punţi si siosele, de farmacia, de veterinaria, de meserii, scola comerciala si de meserii; in Iassi scola de musica si declamaţie, de bele-arte, a fiiloru de militari si de meserii: la Craiova, Severinu, Ploesti câte o scola de meserii; la Ploesti o scola comerciala. OBSERV ATORIULU. Universităţile in numeru de doue, la Iassi si Bucuresci eu câte o facultate de dreptu, de sciintie, de litere si filosofia, de medicina ambele cu unu numeru de 569 studenţi si 63 profesori. Acest’a e in resumatu statistic’a şcolara a anului 1876—77. („Timpulu.") Corespondentie particularie ale „Observatoriului". — (Din Comitatulu Fa gara si ului.) Au trebuitu se treaca unu tempu de trei ani, ca se fia aruncaţi din lad’a comunei Fagarasiu preste 15 mii fi. v. a., pentru ca regimulu si organele sale se vina la convingere, cumca Scol’a magiara de stătu din Fagarasiu — asia după cum fu ea organisata cu limb’a propunerii esclusivu magiara, nu va corespunde missiunei sale. Nici limb’a, nici religiunea nostra nu se afla intre obiectele de invetiamentu. Acea scol’a este insa infiin-tiata espressu pentru romanii din acestu Comitatu!! Nu e gluma, câ-ci chiaru inspectorele de scola si alţi magiari fruntaşi au recunoscutu espressu acesta intentiune. Scurtu acea scola, care se sustiene din averea propria a Comunei Fagarasiu, are de scopu recunoscutu de a magiarisâ pe romanii din Comitatulu Fagarasiului, In primulu anu alu esistentii sale s’au presentatu 15—20 de baiati romani din comitatu; dara ce se vedi — inve-tiacelu si invetiatoriu ne potendu-se intielege unulu cu altulu, la finea anului resultatulu fiindu nulu, tempulu si spesele perdute, jumătate din acei baiatii au parasitu scol’a. In alu 3-lea anu scolasticu, adeca in acestu presentu nu se afla de catu, 3 dicu trei şcolari romani, dintre sasi nu se afla nici-unulu; copii de unguru inca suntu pucini, avendu ei scol’a loru confessionale bine organisata sub ingrigirea intelegentului si energicului loru popa. In totalu numeru baiatiloru si alu fetitieloru in tote 4 clasele nu trece preste 25, dara chiaru si numai atâtia, cu tendintia de a se inputinâ si mai tare. La astfelui de stare de lucru cere inspectorulu scolariu cum s’a veduitu in „Kelet" si se văietă in raportulu seu catra regimu, ca scol’a din Fagarasiu nu corespunde missiunei sale civilisatore (de magiarisare); deci cere reforme. Ce reforme? Crede cineva, ca dora reforme in sensu adeveratu de cultura? De parte de asia ceva. Cere si s’a si esoperatu numirea unui invetiatoriu romanu de limb’a magiara. Acesturomanu care este numitu — cum amu intelesu, in person’a Vicariulu Alexandru Micu, cu leafa de batjocura si urgia, de 200 fl. catu are celu mai miserabilu dascalu din atare Comuna sarmaua. De va primi, va avea grea sarcina si grea respundere, ca-ci tota missiunea civilisatore sta a cum pre umerii lui. Adeveratu ca se cere grea pelitia pe ochii unui omu cu minte sanatosa spre a nu vede, câ cu mesuri de acestea „ civilisatore“ omenii fanatici, nu numai câ nu voru ajunge la scopu, ci din contra, mai adancu ne ranescu ânim’a si prin urmare ne silescu chiaru ei a ne depart’a, considerandu’i câ pre inamici nostrii, cari voiescu a ne desbracâ de limba si de naţionalitate. Au nu este o curata bajocura, a infiintiâ in midiuloculu a 80 mii romani o scola cu banii unei comune, din care romani făcu '/3 parte; dar limb’a si religiunea loru se fia eschisa ? Au nu este si mai mare bajocura a numi unu romanu de dascalu cu leafa catu are unu vacariu in ore-care Comuna mai maricica, si nice nu câ se propună limb’a romana, ci limb’a magyara. Nu se cere nici unu dara de profetu pentru a prevede că si acesta mesura „civilisatore" nu va avea mai mulţii resultatu de catu celea anteriore, ca-ci intentiunea totu aceia este, adeca magiarisarea. Nu ne veţi magiarisa in veci! câ-ci o naţiune care ’si are limb’a, literatur’a si histori’a propria naţionala, nu se pote desnationalisâ! Ne dore forte, câ in locu de a ne apropiâ in facia pericolului ce ne amenintia pre ambele naţiuni, tendintiele de magiarisare sapa intre noi abisulu totu mai adancu, si daca naţiunea magiara nu se folosesce de ocasiune adi cându inca are poterea in mana spre a ne dâ dovedi de incredere, spre a ne face possibile apropierea unii de alţii, rne temu câ ea de diua de mane nu va mai dispune, si pericohdu va fi comunu.*) Sciri diverse. — (Balulu juristiloru.) Intre tote balurile ce se dau in decursulu carnevalului aici in Sibiiu, balulu juristiloru s’au bucuratu in totudeun’a, ba potemu dice câ traditionalu de celu mai frumosu si meritatu renume, fiindu unulu din balurile cele mai elegante si distinse. Spre laud’a comitetului arangeatoru, ne simtimu datori a recunosce fara nici’o reserva, ca si de astadata balulu juristiloru a corespunsu intr’u tote, asteptariloru avute si câ au satisfacutu pe deplinu chiaru criticei celei mai severe. Sal’a dela hotelulu „Imperatulu romanu," unde s’au datu balulu, a fostu frumosu decorata cu gir-lande inpletite din ramurele de bradu, presărate cu rose de diferite colori. Aceste girlande esalau unu prea piacutu si inbetatoru parfurau de bradu, care facea pe publicu se-si aduca aminte de codrii acoperiţi cu bradi si de păduri *) Scirea câ dn. parochu, protopopu si vicariu gr.-cath. din Fagarasiu ar fi primitu acelu postu de sarantocu, noue ni se pare câ unu visu. Las’ că unu vicariu de Fagarasiu in timpulu nostru este ocupatu preste mesura cu afacerile oficiului seu bisericescu triplu si cu inspectarea scoleloru conlessionali, — dara apoi acelu postuletiu de 200 fl. deroga positiunei sale de vicariu alu mitropolitului de Alba-Iuli’a. Dara dotatiunea de vicariu va fi subţire? Nu scimu; ne permitemu inse a intrebâ cu totu respectulu, câ ore Blasiulu nu mai are nicairi 200 fl de prisosu? Not’a Red. Obs. stufose, precum si de frumosele ore petrecute in na-tur’a libera in decursulu verei trecute. Cate dulci si plăcute suveniri nu se voru fi redesteptatu si inprospe-tatu in decursulu balului, la vederea aceloru girlande si la inspirarea acelui veritabilu parfumu de bradu? In frontulu salei se vedea portretulu de mărime naturala alu Maj est aţii Sale Imperatului, era in drept’a acela alu marei imperatese Mari’a Teresia si in steng’a acela alu dieitiei dreptăţii Themis, cu ochii legaţi, tienendu in mana atributele ei, adeca spad’a si balanti’a dreptăţii. Indata la inceputulu balului intre publiculu ce inunda sal’a din ce in ce mai tare, se vorbea cu unu tonu dorerosu, ca acesta este ultimulu baiu de adio alu juristiloru din Sibiiu, de orece ministeriulu ungurescu ar fi avendu de cugetu se desfiintiedie facultatea de dreptu de aici. Nu scimu intr’u catu aceste vorbe sunt fundate seu nu, dara totu ce dorimu este, câ ele se nu se adeveresca. Atmosfer’a ce a domnitu in totu decursulu balului a fostu forte senina, parfumata si inbetatore asia, ca ea ar fi fostu in stare se electrisedie chiaru si pe cei mai înaintaţi in etate. Si nici ca se potea altfeliu. Ar fi trebuitu cineva se fia din marmora seu bronzu, ori se apartiena scolei filosofice a anticiloru stoici, a caroru macsima era: se nu admiri nemicu, pentru câ se remana nemiscatu si neinpressionatu, aflandu-se in mijloculu aceloru toalete elegante in adeveratulu intielesu alu cuventului, care nu întreba si nu afisiedia catu a costatu cutare si cutare toaleta, ci cauta câ ea se fia gătită cu gustu, simpla si bine croita. Dara ce se dicemu despre purtatorele aceloru toalete? Pentru câ fantasi’a se nu ne duca prea departe, ne vomu margini a dice, ca din midiuloculu aceloru dine ori cine ar fi potutu reinstalâ divinităţile mitologice ale Olimpului de antica memoria. Ori in ce parte iti indreptai privirile, poteai descoperi fiintie gingăşie si mladiose de Silfide si Sirene, de Psiche si Gratii fermecatore câ florile câmpului si poetice câ unu visu de primavera; totu printre ele poteai vedea : aci severulu profilu alu unei J u n o, colo bustulu classicu alu unei Di ane si erasi din coce visătorii si profundii ochi catifelaţi ai Miner vei. Dara se ne oprimu aci cu enumerarea, deca nu voiţi se ve facernu unu intregu cursu de mitologia. Aruncandu-ne privirile nostre incantate si asupra publicului din galeria, ceea ce eramu datori a o face in calitatea nostra de observatori conscientiosi, descoperi-ramu cateva fiintie nu mai pucinu frumose, gratiose si dragalasie câ si surorile ce sburau pe luciulu parchete-loru. Mulţi forte mulţi, intre cari ne numeramu si noi, ar fi doritu se le vedia mai bucurosu descindiendu josu din inaltiatele regiuni ale galeriei, pentru câ cu presen-ti’a loru se maresca splendorea si lustrulu publicului ce se aflâ la peciorele loru. In catu pentru aceia si acelea, care seu n’au voitu seu n’au potutu partecipâ la acestu baiu frumosu din tote punctele de vedere, apoi n’avemu alt’a de disu, decatu câ au fostu si de aceia, cari le au simtitu absenti’a asia, cum simte cineva lips’a unei rose, a acestei regine din imperiulu floriloru, din midiuloculu uuui buchetu, fia elu ori-catu de frumosu si bine aran-geatu, fara câ inse se voimu a dice prin acesta, ca n’au fostu destule rose la balulu juristiloru. Se nu uitamu inse, ca roz’a este acea flore care numera cele mai multe varietati, din tote florile cunoscute pana acuma. Celu pucinu asia dicu cei ce se ocupa cu botanic’a speciala a floriloru. Ve rogamu se-i intrebati pe ei, deca avemu dreptate seu nu. Dantiulu, care dela inceputu a fostu forte animatu, au duratu cu o verva din ce iu ce crescenda pană aprope la 5 ore din di. Intre altele, de catra acea parte a numerosului publicu, care era de naţionalitate romana, s’au jucatu si Roman’a, despre care din partea ne-romaniloru amu auditu esprimandu - se păreri forte favorabile. — (Productiune musicala.) „Reuniunea romana de cantari din Sibiiu", constituita in niodu pro-visoriu, până la intarirea statuteloru ei din partea înaltului ministeriu ungurescu din B.-Pest’a, va araugea in 9 Februariu st. n. a. c. o Productiune musicala in sal’a noului edificiu alu societăţii de musica (Musik-Vereins-Gebăude) aflatorîu pe Pamentulu micu Nr. 2. Programulu după care va decurge acea productiune este urmatoriulu: I. a) „Rogaciunea Romanului", coru de Humpel. b) „In crângu", coru de F. Mendelssohn-Bartholdy. II. „Nocturno" pentru piano de Th. Ddhler. III. „Doru de călătorie", de V. Alecsaudri, musica de A. Cohen, cantatu solo. IV. a) „Reintorcerea victoriosa", coru de H. Bianchi. b) „Hor’a Severinului", coru de L. Wiest. V. Terzett din oper’a „Fi de li o", de L. van Beethoven. VI. Fantasie după motive din oper’a „Traviata", de H. Al ard. VII. Trei coruri si arie din melodraniulu „Pre ci o sa", de C. M. Weber. — Inceputulu va fi la 7 ore precisu. Prin acesta membrii reuni unei sunt invitaţi a luâ parte la acesta productiune, era aceia cari dorescu 27 a se inscrie de aci inainte, bine-voiesca a se insinuâ la cassieriulu reuniunei d-lu Romulus Petricu. Bilete de intrare se voru distribui Vineri in 7 si Dumineca in 9 Februariu st. n. dela 3-5 ore p. m. in sal’a „Asociatiunei transilvane pentru literatur’a si cultur’a poporului romanu", strad’a Cisnadiei Nr. 7, unde se potu face si înscrierile nouiloru membrii. Incependu cu 1 Ianuariu a. c. membrii ajutători solvescu o tacsa de câte 1 fl. de persona pentru fiacare patrariu de anu. Direcţiunea. Din parte-ne nu ne indoimu, ca luminat’a si gene-ros’a inteligentia din locu, iubitore de progresulu na-tiunei romane, fia elu pe ori ce terenu, nu va pregetâ nici de astadata a respunde cu tota buna-vointi’a si liberalitatea cunoscuta, la apelulu ce i se face prin liniile de mai susu, in numele junei si nascendei reuniuni romane de cantari din locu, care prin productiunea anuntiata voiesce a probâ ca si romanulu pote si scie se se-si cultive înnăscutele sale calitati musicale, numai se i se dea ocasiune si se aiba midiulocele necesarie de a o potea face. Jun’a reuniune contesa deci atâtu pe spriginulu morale, câtu si materiale alu onor. publicu romanu din locu si giuru, care suntemu convinşi ca nu va voi se remana înapoia conlocuitoriloru sasi si magiari, ale caroru reuniuni de cantari se bucura de unu pro-gresu si succesu câtu se pote de frumosu. Music’a este un’a din cele mai frumose si mai sublimu arte, care au contribuitu in toti tempii pentru innobilitarea ânimei si a moravuriloru tuturoru poporaloru; bâ ce este mai multu, ea cu dreptu cuventu se pote consideră câ unulu din acele criterii caracteristice ce servesce de mesuratoriu alu gradului de cultura si civilisatiune la care au ajunsu unu poporu seu o naţiune. Si apoi de multu marele G o t h e a disu : „Wer nicht liebt: Wein, Weib und Gesang, Der bleibt ein Narr sein lebenlang!^ P. S. Acei domni seu domne, care din erore nu voru fi primitu invitatiuni, sunt rogati a consideră pu-blicatiunea din diariulu acesta si din „Telegrafulu romanu" câ invitatiune făcută la person’a fiacaruia in parte. — (Balulu „Reuniunei Femeii or u Romane" din Bras io vu) se va dâ Domineca in 28 Ianuariu (9 Februariu) a. c. in frumos’a si spacios’a sala a Hotelului „Nr. I". — (Unu baiu) in favorulu bisericei gr.-cath. din locu se va arangea in 9 Februariu a. c. st. n. in Gherl’a. Invitările la acelu baiu se făcură din partea d-loru: Andreiu Antonu, presiedinte; Iosifu Popu, cas-sariu; Gregoriu Stetiu, Vasiliu Suciu, Ioanu Popu, M a c a v e i u Popu si Iosifu Popu jun. câ membrii arangeatori si de câtra d-nii: Georgiu Baldi, Martinu Gampianu, Te odoru Campianu, Vasiliu Cop in dea nu si Georgiu Lazaru câ membrii ai comitetului. — (Siedinti’a publica.) Corpulu invetiato-rescu din opidulu Resinari de langa Sibiiu au tienutu in 2 Februariu a. c. o siedintia publica in editiciulu scolaru de acolo, alu cărei scopu a fostu spre folosulu bibliotecei scolei confessionale din acelu o p i d u. Programulu siedintiei a fostu urmatoriulu: 1. „Deşteptate Romane," marsiu nationalu, esecutatu de corulu scolariu. 2. Cuventare de deschidere, rostita de direct. J. Metiu. 3. „Od’a ostasiloru romani," poesie de V. Alecsandri. declamata de S. Secarea. 4. „Nu me uită," poesie de . . . cantata solo de domnisior’a A. Bratu. 5. „Despre educatiune," dissertatiune de P. Simţi o nu. 6. „Resbunarea sioreciloru seu mor tea lui Sionu," poesie de Alecsandrescu, declamata de Jos. Goga. 7. „Diorile frumose," poesie de . . . cantata de eorulu scolariu. Dorimu din sufletu, câ întreprinderea prea lăudabila a onor. Corpu in vet ia tor eseu din Resinari se fi avutu succesulu ce ilu merita si câ se afle imitatori si in alte parti ale multu cercatei nostre tieri locuite de romani. — (Midiuloce preservative in contra ciumei.) Diariulu umoristicu-satiricu „Figaro" din Vien’a in numerulu seu din urma recomanda urmatorele: l-o Tractatulu dela Berlinu se se pună la fumu, pentru câ se se afume bine, contienendu in elu prea multe provenientie russesci, 2-o Domnii diplomaţi se fia închişi intr’unu localu de caranthina corespundietoriu, câ se nu mai pota inporta si alte tractate câ celu dela Berlinu si 3-o Se se traga unu cordonu hermeticu in contra ciumei in giurulu tuturoru acelor’a cari provoca resbele si aducu necazuri si miserii asupra poporaloru. — (Catu pote costă unu procesu de divorţ iu.) Ducele de Beaufremont se afla de mai mulţi ani in procesu de divortiu cu soci’a sa, care se căsătorise in Dresd’a cu principele romanu Bibescu, 28 OBSERVATORIULU. dar’ tribunalele francese au invalidatu acesta căsătorie. Unu diariu francesu si-a luatu ostenela de a face soco-tel’a acelui procesu si a ajunsu la resultatulu, ca elu pana acuma au costatu nici mai multu si nici mai pu-cinu de catu 711.000 franci. Câte parechi june nu s’aru fi potutu casatori, parechi pe care seraci’a le tiene divortiate, prin acesta suma enorma, care s’au cliieltuitu pentru ca numai o singura parechie se fia divortiata. Catu de neesplicabile sunt adesea capriciele sortei! — (Patru gemeni.) Din comun’a Giumelci-siu ni se scrie, ca acolo in 5 Ianuariu a. c. femeiea unui sermanu dileriu a nascutu patru gemeni, adeca: 3 băieţi si 1 baieta, cari pre langa tote inpregiurarile de-stulu de esceptionalei loru nasceri, s’au aflatu mari si bine desvoltati. Mam’a loru traiesce, era cei 4 gemeni au muritu la vre-o 5 dile după nascerea loru. Onor. d. corespondente, care ne relatedia despre acestu jocu alu naturei, ne mai spune, ca totu in comun’a aceea s’au mai intemplatu in anulu acesta se se nasca in vreo 3 caşuri gemeni. Se pare, adaoge densulu, ca si candu natur’a ar voi se restitue daun’a, respective per-derea ce ’i-o a causatu sterilitatea si morburile aniloru trecuti. Cestiuni literarie romanesci discutate in diarie de alte limbi. (Urmare si fine.) Cu voi’a buniloru lectori ne inplinimu promissiunea data in Nr. precedente de a reproduce aci câteva exemple din limb’a germana asia precum se vorbesce, adesea se si scrie, in diverse provincii si regiuni locuite de germani. A cita modelle de dialectologia germana din tote provinciile, ar fi a imple cu ele câteva cole si a pune la prea mare proba patienti’a publicului nostru. Preste acesta noi nu ne mesuramu cu marii philologi, ale caroru caciule cumpanescu pe urechia de mult’a sciintia ce le fumega din capu, câ si odeniora aburii de vinu din capulu lui Michailu Apaffy. Vomu lua mai antaiu câ de mustra unele felicitatiuni dela anulu nou din subur-biele Vienei, după care vomu trece la altele, buna-ora de pre la Berlinu si de airea, lasandu apoi câ se le descurce si traduca lectorii cari cunoscu limb’a germana cultivata. „Meine Herren! Wieder stengan mir an aner Schwell’n von an neich’n Jalir. Und wier der grosse Schtiller, der Tiichter, den’s eh kiinna (Stimme: Na, den kiinna mir nit.) Nit? Nacher schamens Ihnen, mi hat mein Buar mit dem Herrn bekannt g’macht, und i muss Ehna sag’n, all’n Respect, ’s is a Tiichter, zu dem m’r Herr Oberleitnant sag’n muss, trotzdem er nur a Miiltâr-Doctor g’wes’n sein soli. Also der Schuller sagt: Die Bbsen san m’r los, der Bose is herent’n blieb’n. G’rad so sag’n m’r a vom neich’n Jahrl, ’s alţi san mir los, do Alţi is uns blieb’n. Gott trost uns! Meine Herrn, ich mdclit Ihna wieder a Rundumundumschau spendir’n und af’s vara-gangene Jalir an Riickblicker Ubrihau’n. Herentgeg’n blick’n mir scho sider a zehn Jahrl iibri und’s nutzt nix, denn ’s bleibt do ewig beim Alt’n. Dadergeg’n lasst sie nix macli’n. Bleib’n mir alser a die Alt’n, derhalt’n mir unser honett’s demarkradisch’s Prinzip, tauch’n mir mit’n alten Jalir dos socialdemarkradische G’lumpert abi, lass’n mir ’s neiclie Jalir hochleb’n und — Schani, reib glei drei Liter urni — fodir’n mir uns a fur die Zukunft unser sckbnstes Yaratrau’n, weil der Mensch a Prinzip ham muss. Nar heiter! Die Biirgersfrau (ihren Soim schopfbeutelnd): Schani, ewi mit’n Zigarrl im Maul carambolir’n, thut ka Guts. Da seh her, der Kronprinz Rudolf is do a Kronprinz, der’s gottlob nit notkwendi hat, und do hat er was Rechts g’lernt. Derfst di schamen! Nandl-Wildauer f. Waat hore ich? Det siisse „Nan dl" liess Vom jrausen Tode sich entfiihren? Oh, Stritzow, welch’ ein bitter Wort, Det wirst De Dir wohl nich notiren. Det „Nan dl" todt, das so jraziose „s’Versprechen hinter’m Heerd" jejeben? Nu, Stritzow, sag’ der Welt Adjes — Nu wirst De ooch nich lang mehr leben. Stritzow. Bdscheudondr Wunscli. Nacddm wiir heuor Mtirkur, don Gott dor Diibd, ziim Jakrbsrbgbntbn bdkommdn, mocht iich iihm biittdn, ob er lins niicht dii beu uns gdgdnwdrtlig noch tirnmor hdrschbndbn Vorhbltnussb, von wdlchon man mut Rocht sagdn kann, dass sli lins gostoklon wordon konnton, stohlon mbchte. Dor sttillo Beobacktor. Der Berlin er in Frankfurt. Wurstelbub’: „Heisse Frankfurter!" — Berliner: „Wat kiimmert det mir, dat Sie Frankfurter heessen?!" (câ la Berlfnu.) Fiindu-câ ajunseramu câ se innotamu in dialectologia, reflectamu acf pe scurtu, câ de si poporulu ma-giaru abia numera 5 milione de suflete, are si elu unele jargone, de exemplu precum alu asia numitiloru Paloczok din Ungari’a, cu „piribek", martalocz si alte curiositati de ale loru, si câ cliiaru intre classile cultivate limb’a magiara nu se vorbesce totu intr’o forma. Mai puneţi apoi si pe secuii nostrii din Transilvani’a, carii sunt totu magiari, câ se stea de vorba cu magiarii de pre intinsele puste (steppe) ale Ungariei, se’i ascultaţi, si câ omeni seriosi se nu rideti. In fine luaţi din ei câte 100 de mii la unu locu si se le cititi din Monitoru („Kozlony") dela B.-Pest’a ordonantie ministeriali, legi dietali moderne, articlii din diarie, sau ori-ce veţi voi, si’i intrebati apoi, ce si câtu au intielesu din ele. Sau daca ve mai place, se’i intrebati ce au alesu ei, buna-ora din conversatiunea lui „nagysâgos" Mokâny Berczy, imitatu in Borszem Janko, candu elice: „Nagysâm, rnennek iringâlni es slâjfolni. Andungos irzisekkel niztem le a nipsigre. Mihânst eszre vettem, mondâm, bârcsak jegczipovâ fanna, ha nem csimpajkozik kezemben es szuntelen csemcseg. O ont mondott a mi nem vot, es en elkajâttam magamat. Meg nem degleszteni. In alte parti erasi: Jancsi te, erigy a gregyi-nâba, hozzâl csâpât, csinâljak la tât-to gye m u n k â r e. Curmamu aci conversatiunea nostra literaria cu „Herrn. Zeitung" si cu bravulu seu corespondente, inse numai câ se dâmu locu altoru lucrări venite din afara. Dupace voru esi acelea, ne vomu intorce erasi la ce-stiunea traducerei din nou a cartiloru nostre rituali, cum si la alte cestiuni philologice, a caroru deslegare si limpedire definitiva au ajunsu a fi ardietoria. Post’a redactiunei. Brasiovu, 27 Ian. „Cert’a pentru plapoma". Nu aici, la Cocosiu-rosiu cu ea. — Candu vreodată Bla-siulu a c e r u t u unu cruceriu frantu de acolo ? Alb’a-Iuli’a, 19 Ian., Gherl’a, Beiusiu, 1 Febr. St. Nieolau-mare, 30 Ian., Clusiu, 3 Febr. Se va respunde prin posta. Gîumelcisiu, 29 Ian. S’a pusu in lucrare. Câtu mai curendu. Rodn’a, fora data. Bine. Pin ti cu, 2 Febr. Curatu asia. Urîta tradare, si apoi tocma „acuma!" Vien’a, 28 Ian. Nu la diarie, la tribunalu, câ se invetie minte. Bucuresci, fora data. On. Direcţiune a Monitorului nu afla cu cale a descinde din inaltiniea sa până la noi, pare câ ar dâ resolutiuni scrise pe genunchiu. Alibunaru, in Banatu, 1 Ian. Repetimu, câ de creditu nu pote fi vorb’a fora ruina sigura. las si, 11 Ian. n. S’au regulatu tote defectele vechi; aveţi se regulaţi si DV. Craiov’a, 15/27. Numai se nu fia prea tardiu. Bucuresci, 30 Ian. librari’a Szollosy. De ce nu scrieţi ambele nume ale ddloru abonaţi ? Tecuciu, 14/26 Ian. V’ati scumpitu a lipi 5 centesime pe cart’a post. si ne pedepsiră aici cu porto p a t r a t u. La mai mulţi domni. Mai sunt 140 de exemplarie complete dela 1/13 Ianuariu, câ se in-destulamu cererile noiloru dd. abonaţi. Pretiurile cerealieloru si altoru obiecte de traiu au fostu la 4 Grâu, după cualitati . Grâu, amestecatu . . Secara ............. Papusioiu .... Ordiu............... Ovesu............... Cartofi............. Mazare............... Linte ............... Fasole............... Lardu (slănină) . . . Untura (unsdre topita) Carne de vita . . . Oua 10 de .... Februariu in Sibiiu : 1 hectolitru fl. 5.30—6-10 1 }> 99 4.40-5.- 1 99 99 3.60—4.— 1 1} )9 2.80-3.20 1 99 99 4— 1 99 99 1.70—2.10 l 19 99 1.50-2— 1 99 99 5— 1 99 99 10.- 1 99 99 5— 50 Kilogram. 99 35— 50 99 99 28— 1 99 99 35-.44 —.25 Cursul ii moneteloru in val. austr. Vien’a, 4 Februariu Galbinii imperat. de auru................... Moneta de 20 franci......................... Imperialii rusescu........................... Moneta germana de 100 maree.................. Sovereigns englesi.......................... Lira turoesca................................ Monete austr. de argintu 100 fi............. . . fl. 5.55 cr. 9.33 >1 9.30 99 57.65 99 12.— 19 11.— 99 100.— 99 Cursuri de IJucuresei in Lei noi (franci). 30 Ianuariu. Obligaţiuni rurali din 1864 cu 10% • • ■ Iinprumutulu Oppeuheitn diu 1866 cil 8% Creditu fonciariu (hipot.) rurale cu 7° 0 • • Creditu fonciariu urbana (alu capitalei cu 7° 0 Impruinutulu municipale nou (alu capit.) din 1875 Fondaln de pensiuni (per 300 1. a.) cn 10% Acţiunile caliloru fer. rom. din 1868 cu 5° 0 Acţiunile caliloru fer., priorităţi diu 1868 cu 6% Daci’a, Compauia de asecur. din 1871 acţiunea 250 1. a. 8° .......................... Rom ani’a. Compania de asecur., (act. de 100 1. 1873 cu 8%................................. . , 1. 99.25 b. 11 100.— „ 8°0 91 97.75 ,. 91 91-- „ . 83.75 „ 8% 91 96— „ 11 176— „ 91 31.75 „ 19 82.50 ,» de 91 190— „ n.) 99 88— „ Nr. 56 ex 1879. (61) 1—3 EPtiblicatiunc. Se aduce la cunoscintia publica, ca scaldele minerale din Sangiorgiu*) se esaren-deaza prin licitatiune publica pe 5 ani si anume: din 1-ma Martie 1879 pana la finea lui Decembre 1883. Licitatiunea se va tienea in opidulu Sangiorgiu in 15 Fauru 1879 st. n. ante-merediane la 10 ore. Pretiulu eschiamarei pe anu e 800 fi. v. a. Licitantele are a depune, spre a potea licita — vadiulu de 10 % alu pretiului eschiamarei, la Primari’a opidana din locu. Oferte sigilate, timbrate si provediute cu vadiulu prescrisu, se primescu pana in 14 Fauru a. c. Conditiunile de licitatiune se potu vedea in cancelari’a opidana din Sangiorgiu. Sangiorgiu, in 22 Ianuariu 1879. Primari’a opidana. *) Aprope de Nasaudu, câ-ci comune cu nume St. Giorgiu se afla in Transilvani’a 9. !Unu maieru de vendiare! Unu maieru in Sibiiu, in positiune forte favorabila, provediutu cu mai multe locuintie, edificii economice, gradina si fenatiu, se vinde din mana libera. Informa-tiuni se potu luâ dela: Dr. Aureliu Isacu, advocatu in Clusiu. (60) 2—5 SF Tlie’a 31 antiarthritica si antirheumatica alui WILHELM curatîtore de sânge spre a se folosi in ori-care anotempu câ singurnlu midilocu curatîtoriu de sânge cn resnltate sigure. Cu concessiunea cancel. c. r. de curte datu prin decisiune Vien’a, 7. dec. 1858. Probata definitivii. Effecte exell. Resultatulu eminentu. Prin p. in. patenta a M. Sale c. r. asse-curata contra falsificării. Vien’a, 28 martie 1871. The’a acest’a curatia organismulu intregu, străbate pârtile iutregului corpu si folosindu-o câ beutura departeza dintr’insulu tote materiile stri-caciose, cate se voru fi adunata, cum nu face nici o medicina; si effectulu siguru este durabilu. Vindecarea perfecta a arthritei, reumatismului, bdl’a euglezesca, si a altoru bole învechite incurabili, ale raneloru, cari puroiâza ne ’ncetatu, ale bâleloru genitali si bubeloru, ale sgrabuntieloru pe trupu si in fa