OBSEMiTOIUU
Diariu politieu, naţional-eeonomieu si literariu.
Nr. 3.	Sibiiu, 10/22 Iamiariu 1879.	Anulu II.
Ori-ce inserate,
se platescu pe serie s6u linia, cn litere merante garmondu, la prim’a publicare c&te 7 cr., la adou’a si a trei’a c&te 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesaurulu publicu.
Prenumeratiuuile se potu face in modulu celu mai usioru prin assem-natiunile poştei statului, adresate de a dreptulu la Kedactiunea Diariului Observatoriulu in Sibiiu.

Observatoriulu ese de doue ori in aeptemana, morcurea si sambat’a.
Pretiulu
peutru Sibiiu pe 1 anu intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 5» cr., dusu la casa cn 1 fl. mai multu pe anu; — trimisu cu post’a in laiutrulu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. sâu 22 franci, pe 6 luni 5 fl. s£u 11 franci; — numeri singuratici se dau câte cu 10 cr.
Romani’a si Rnssi’a.
(Urmare si line.)
VI.	Invasiunea trupeloru russesci inainte de a trece conventiunea si prin camerele României, proclamatiunea, despretiulu ce arata muscalii câtra tiera, gubernu si Domnu, au produsu in Bucuresci iritatiune mare. Romanii incepura se vedia mai limpede si se se convingă, ca in adeveru tractatele de confederatiuni inchîaiete de cei mici cu cei mari si tari, sunt nesigure. De altumentrea care tractate sunt sigure ? Nici unele, sau celu multu acelea, care sunt tînute si respectate de frica reciproca. Acuma romaniloru le mai remase, ca pe viitoriu se faca apellu la lealitatea si cavalerismulu imperatiiui Russiei. Mai tardiu s’a vediutu, ca si acea spffantia a fostu cu totulu desierta.
Int*e acestea Romani’a — oficiale, adeca gu-bernulu si organele sale au crediutu, ca binele patriei ceie deocamdată, câ conventiunea inchiaieta cu Rus>Ta se fia executata cu fidelitate, ceea ce s’a se intemplatu in consciintia. Muscaliloru inse nu le-î pasatu de conventiune. Plansorile venia din tot! părţile asupra brutalitatiloru armatei, comandatele supremu inse respundea, ca elu nu avuse timpu se informedie pe generali si coloneii despre inchiaierea conventiunei. Dara si mai tardiu, unele puncte ale conventiunei au fostu calcate de catra muscali fbra picu de scrupolu, precum de es. legea monopolului de tutunuri. Celu care le calcă, era « lini’a prima insusi fratele imperatului.
Cu tote acestea, romanii primiră pe tiarulu Ale-xaidru II in patri’a si capital’a loru in modu forte stra-lu:itu si cliiaru simpathicu, laudandu intieleptiunea, bmatatea, generositatea si iubirea lui de dreptate. Hmicu nu le-a folositu, ci au trebuitu se audia peste pucinu din gur’a muscaliloru dicundu-li-se aratu: Suntemu decişi se ve luarau Basarabi’a. ..deca acesta era calea muscaliloru care’i ducea preste ;>uiiare, câ se spoliedie mai antaiu pe romani, ^sia fu plătită politic’a romanesca de sentimenta-Jtate. Atunci inse romanii isi resfransera mânecile ana in cote si in Maiu 1877 proclamară in una-umitate independenţi’a patriei loru fbra a mai in-,reba, pote a dlecea ora pe Europ’a si cu atâtu mai pucinu pe Russi’a. Acelu pasu decisivu ilu acura romanii cu atâtu mai vîrtosu, câ ei isi ;astigasera informatiuni positive si exacte despre scopulu Russiei de a face din cestiunea indepen-dentiei României unu obiectu de specula, câ se dica adeca la timpulu seu: Ve recunoscu independenţi’a, ve iau inse câ pretiu alu bunavointiei mele Basarabi’a. In acelea momente muscalii se simţirea păcăliţi reu de câtra romani si in quar-tirulu generalu m. duce Nicolae si generalii nu’si mai potea ascunde mani’a loru. De ari se esplica si tonulu mojicescu alu notei amerintiatorie esite din pen’a consiliariului de stătu Nelidofî. Cei carii cunoscu tote antecedentiele, sciu bine, câ proclamarea de independeutia nu era indreptata contra Turciei, ci contra Russiei.
In acelea dile inse muscalii era siguri de victori’a loru; de aceea ei refusâ ori-ce coopera-tiune militară a romaniloru, dra Nelidoff dise curatu, câ pasulu celu de antaiu alu României preste Dunăre desfiintiedia conventiunea. Gubernulu romanescu ^rasi credea, câ participandu la acea campania, va castiga unele folose sigure pentru tiera; voia inse a conserva in totu casulu individualitatea armatei romanesci. Diplomati’a rus-sesca speculă si asupr’a acelei dorintie, câ in casu de asia, se o pota pune de conditiune, buna ora camu asia : Ve lasamu se participaţi la campania preste Dunăre, sub conditiune inse, câ se stergemu din conventiune punctulu ce ve asigura integritatea teritoriului vostru.
Asia stă caus’a României facia cu Russi’a, pre |	candu capritios’a Bellona isi intorse dintr’odata
|*	faci’a de câtra armat’a russesca. In Asi’a si in
Europ’a muscalii batuti infricosiatu, catastrofa cea mai cumplita si rusînosa se parea a fi la usia. In acelea momente de periculu supremu, pre candu armat’a russesca fqgea mancaudu pamentu de inaintea
lui Osman pasîa si pre candu insusi tiarulu era in pericolu de a cade in captivitate turcesca, in quar-tirulu seu generalu comandanţii isi adusera aminte de armat’a romandsca, batjocorita si urgisita de ei. Atunci fu candu marele duce Nicolae ca co-mandante supremu telegrafâ principelui Carolu I urmatoriele cuvente in veci memorabili: „Veniţi „in ajutoriulu nostru, treceti Du narea „pe unde voiţi dumneavostra, cum voiţi dvostra. „sub ce conditiuni voiţi, numai se veniţi iute, câ-ci „Turcii ne cufunda“.*) Romanii, totu ei generoşii, alergara intru ajutoriulu muscaliloru strimtorati, fora a le pune nici-o conditiune**). Romanii adeca era convinşi, câ prin acelu actu cavalerescu si de raru devotamentu, voru fi in stare se exercitedie oresicare pressiune morale asupr’a Russiei si se o silesca in modulu acesta, câ se tina de sacra conventiunea din 16 Aprile 1877. Romanii s’au batutu la Plevna pentru independenti’a si integritatea teritoriului loru, nu contra turciloru, ci candu cauţi bine, contra russiloru.
Aci ne permitemu a refiecta pe eminentele auctoru alu memorandului la unele adeveruri cunoscute si dsale foite bine. La casulu trecerei armatei romanesci preste Dunăre se pote aplică prea bine fabul’a Lupulu si Barz’a (ciconia), candu acesta rogata de lupu, ajutata de giitulu seu celu lungu, îi scose osulu ce’i stetese in giitleju, era candu isi ceru onorariulu de medicu, lupulu ii dise : se’mi multiamesci câ nu’ti remase g'utulu intre fălcile mele. Mai avemu inca si alta inve-tiatura milenaria, liereditata prin tote generatiunile, câ adeca cei mari si tari se supără forte, ori-candn cei mici le aducu aminte de vreo binefacere sau ajutoriu ce le voru fi facutu aceştia. Ajutoriulu datu de cei mici la cei mari, acestora le place a’lu numi datoria; din contra, ceea ce făcu ei pentru cei mici, numescu gratia. In fine, classic’a sententia a lui Tacitus: Id proprium est ingenii humani, odisse quem laeseris, se pote aplica prea bine si la relatiunile mai noue din Romani’a si Russi’a, precum si la nenumerate caşuri din viati’a privata, pentru-câ in adeveru asia este : Celu care te-a vetamatu pe tine de morte, totu elu te uresce de morte, candu după legile moralei si ale umanitatiei ar urma, câ elu se ti se ruge de ertare. Pe romani ii urescu toti, pentru-câ toti ’iau vetamatu de nenumerate-ori si in mii de moduri. In dilele nostre ura contra poporului rorna-nescu deveni cu atâtu mai intensiva si inversiunata, cu câtu elu face progresse mai frumose pe calea civilisatiunei. Acestea progresse sunt calificate ca hostilitate, prin urmare câ unele ce aru merită ura si persecutiune. Curatu s’a scrisu si cititu, de es. aici in Transilvani’a, cliiaru si in Septembre anulu trecutu : „Nu voimu se audirnu de cultura si civilisatiune romanesca, nici nu potemu suferi câ sciintiele se se cultive in limb’a romaniloru. “
Restulu Memorialului este una critica apriga a tractatului de St. Stefano, scrisa din punctu-de vedere naţionale romanescu, cum si europenu; dara parte mare din argumentele aduse fiindu cunoscute din alte publicatiuni, noi inchiaiemu cu atâta escerp-tele si comentariele nostre, de a caroru repetire amu dori câ se nu mai avemu trebuintia, ne tememu inse câ o vomu mai avea.
Care a fosta portarea serbiloru cn romanii din 6a-natn si din alte tinntnri?
(Urmare.)
Tendenti’a de desnationalisare si respective a elementului romanu n’a succesu serbiloru nici in
*) In tcxtulu originale: „Venez, â notre secours, passez le Danube ou Vous voulez, comme Vous voulez, sous quelles conditions que vous voulez. mais venez vite, car Ies Turcs nous abîmcnt.w
**) Generositate! Da, curatu asia făcură si romanii de dincdce in a. 1848 câbdu era p’aci câ se se perda Transilvania, ei se aruncara cu micu cu mare intre săbii, glontie si flăcări, fora nici-o conditiune. Asia si in anulu 1863/5 candu cu cestiunea integri-tatiei monarchiei, au mersu unde au fostu chiamati, drasi fora conditiuni.
butulu celoru mai crâncene terorisari comise facia de romani; precum asemene tendentia de germani-sare n’a succesu nici nemtiloru, si precum dora va feri bunulu Ddieu câ se nu le succeda nici compa-triotiloru unguri, astadi domni preste tote celelalte nationalitati din acâsta patria comuna.
Au fostu ce e dreptu, mulţi dintre cărturării romani momiţi, sedusi si prinşi in cursele serbiloru de a-si schimosi numele orginei familiei romanesci, acatiandu-i terminatiunea serbdsca, d. e. Albu trebuiâ se-si acatia unu „ici“ ca şefia Albiciu; Arsa in Arsici; Barbu in Barbuloviciu; ma până la ridiculu pre bietulu Ciuparca ilu facea Ciupercoviciu; pre Furcu in Furco-viciu, din Pascu — Pasculoviciusrii Pas-chieviciu, — si din Ursu — Ursoviciu, — si asia mai departe, până si pre Olar iu ilu siliră a-si scrie numele Olaroviciu; er câţi nu se supuneau, vai de capulu loru, câ-ci nu poteau fi popi nici dăscăli, sau in alta funcţiune. De altmin-trea raru va află omulu si astadi dinte mulţimea de preoţi si alţi individi de inteligintia, care se-’si mai aiba numele originalu romanescu. Mai toti după connume la aparitiune aru fi se fia şerbi/ ceea-ce inse nu stâ: câ-ci după faptele loru, toti — cu unele pucine esceptiuni — s’au manifestatu de ceea-ce sunt dela natura si instinctu, adeca romani adeverati.
Este caracteristica acesta aparitiune mai ver-tosu in adunările bisericesci „sinode, congresse etc., candu aude omulu mulţime de nume serbite, d. e. cum sunt — afara de vr’o 2—3 inşi, ale tuturoru protopopiloru noştri banatieni, ale caroru simtieminte naţionali nu se potu trage la indoiela, de si la unii urmele spiritului serbescu de servilismu si acum’a totu se mai cunoscu, atâtu in familia câtu si in societate.
La serbirea preotiloru noştri sub timpulu co-muniunei ierarchice, au contribuitu mai cu seina „casatoriele loru cu fiice de ale şerbilor u! “ Cei mai mulţi dintre popii si ici colâ si dintre dăscălii noştri de pe acelu timpu, constrinsi de impregiurari, si-au luatu de socii fete de şerbi. In Versietiu până la despărţirea romaniloru de ierarchi’a vitrega serbesca, era si teologi’a romana coordinata celei serbesci, unde tenerii noştri resolviti la carier’a preotiesca petreceau trei ani. Se scie câ in acesta orasiu elementulu serbescu este dominante dela Vlădică până la opinca; acolo s’a datu ocasiune teologiloru noştri a se assimilâ si familia-risâ cu coreligionarii şerbi, a face cunoscintia cu fiicele loru si ale luâ de socie.
Cu aceste casatorii se facea monopolu formale; deca unu teologu romanu au apucatu odata intr’o familia serbesca a fi in viptu si cuartiru, a trebuitu in scurtu timpu se se silesca a invetiâ serbesce. Câţi sunt de aceia, cari candu au intratu in teologia nici unu cuventu n’au sciutu serbesce, dar venindu acasa pe timpulu ferieloru, au suprinsu pre ai sei vorbindu câ la culesulu vieloru in Versietiu, adeca serbesce. Nu e nici o mirare dar, câ mulţi dintre acei „bogoslo vi vlaschi“ —cum ii numeau serboi-cele, s’au indulcitu cu spiritulu familiarul serbescu. Absolvendu cursurile teologice, bietulu candidatu de preoţia erâ si candidatu de mire, câ-ci părinţii fetei la cari a locuitu teologulu, mi ti-lu ţineau bine de guleru, mergeau la vladic’a si-i descoperiau „cum s’a inchilcitu bogoslovulu cu fiic’a loru etc. etc.“
Este de prisosu a mai insîrâ si altele; destulu câ prin aceste apucaturi si cei mai innocenti au cadiutu in cursele serbesci, cari cu ori-ce pretiu voiau se ’si mărite fiicele după popi romanesci. Smeriţii vlădici ii sprigineau prin intrevenire despotica, dandu-li bietiloru teologi se pricâpa, câ numai asia ’i va popi, deca vom luâ de socii pre atari fete serbesci; er dupa-ce ’si legau capulu cu ele casatorindu-se si se duceau cu rogarea la vladic’a se-i popesca, li se dicea verde: „câ da si mii’a, capeţi popi’a cu singeli’a! Asia si nu altcum au iostu pre atunci. Cine se va indoi,
10
OBSERVATORIULU.
i	se potu aretâ cu degetulu caşuri concrete la popi de aceeaşi sorte, cari si astadi se mai afla in vietia.
Unde a pusu odata o serba pitiorulu intr’o familia romanica, acolo s’a incuibatu curendu si spiritulu serbescu, că-ci serb’a de si sciâ romanesce, totuşi odata cu capulu nu voia se scota unu cu-ventu romanescu din gura, ci conversatiunea cu barbatulu ei era numai serbesca, se intielege pentru câ in cas’a parintiloru ei nici o vorba buna despre romani nu audisa, ci numai injurii triviale, porecliri batjocuritorie, de care serbii totdeun’a la ori ce ocasiuni isi spurca gura, cum sunt buna-ora epitetele de lotru (lopov), liotiu (pustaiea) spendiuratoria (obesieneacu), nimenea (nitcovu) si altele demne de caracterulu loru, si ce a fostu mai dorerosu era laşitatea si poltronari’a romanului câ barbatu, câ-ci fiindu popa ori dascalu, subordinatu vladicului serbescu, de fric’â urmariloru rele, vrendu nevrendu le suferiâ tote dela o femeia, pre carea seu peca-tele lui, seu sil’a morala iau adus’o in casa, ca se carmuiesca si batjocuresca pre toti membri familiei.
Dorerosu este, câ si astadi, după emanciparea ndstra de şerbi, se afla unele familii de ale preoti-loru si invetiatoriloru romani, unde femei’a serba duce rolulu dictaturei in casa si unde limb’a de conversatiune este cea serbesca, adeca a femeiei.
Impregiurarea acdsta ne indreptatiesce se ere-demu, câ capii acestoru familii nu ambla pe petidre bune sanetdse; nu ’si cunoscu demnitatea de barbatu si superbi’a naţionala. Cundscemu din contra familii inteligente romane, unde totu asia barbatii si-au luatu socii de serbu, dar acelea n’au cutediatu se ’si aroge rolulu de domnia si propagare a limbei serbesci, ci au vorbitu in limb’a bărbatului, care a sciutu cum se faca din ea adeverata consorta romana asia, incâtu in scurtu timpu s’a manifestaţii de cea mai zelosa si brava romana.
Acesta a inghimpatu si suparatu forte pre şerbi; ei nu mai avea ochi buni se vedia pre acelea femei; lamentau susu si tare, câ romanii li desna-tionalisdza sistematicu secsulu femeiescu, ceea ce ar fi ruşine si periclu pentru intreg’a serbime; câ-ci deca li succede romaniloru a renega fiicele serbe, atunci acesta renegare va străbate până si la po-porulu serbescu, pre care hoţii de romani ilu voru atrage la sine, si viitori’a generatiune serbesca cu incetulu va peri.
Ur’a si si resbunarea serbiloru asupra romanului ajunse a fi atâtu de intensiva, incatu deca vedeau câ fiicele loru măritate după romani se acomodeza spiritului si datineloru familiei romane, le respingeau si anathemisau batjocurindu-le cu epitetulu de „Vlasc’a puvarca“ — adeca romanesce „imputîta romanesca etc.“
Pruncii născuţi din acestea casatorii, de regula se cresceau in spiritulu mamei loru, si devenindu corciture, candu se faceau maturi prin scolele serbesci din Carlovetiu, esiau de acolo şerbi mai incarnaţi decâtu cei puritani. Simtiementele naţionali romane dela tata se stingeau cu totulu, si deca acela cu timpulu si prin impregiurari se mai pote redeştepta in dinsii, se potea considera ca minune.
Omnipotenti’a femeiei de naţionalitate străină se manifesta si la alte elemente; asia d. e. este sciutu, cum făcu unguroicele unde apuca intr’o familia romana, in sinulu careia tocmai asia se transplateza, vîresce si incuiba limb’a si spiritulu magiaru, câ si alu femeiei serbesci. Dar totuşi este oresicare diferenţia intre acesta analogia. In privinti’a acesta femei’a de naţionalitate germana este mai toleranta si demna de lauda. Esemple viue ni se areta in multe familii romane de prin diferite orasie, cum ele, după unu timpu scurtu alu căsătoriei isi insusiescu cunoscinti’a deplina a limbei bărbatului asia, câ invetiand’o cu ajutoriulu dictionariului si cu o predilectiune admirabila, o si useza cu preferintia in conversatiune cu barbatulu si intreg’a familia; pruncii si i cresce in limb’a si spiritulu romanescu. Cundscemu de acestea femei, aduse câ socii prin tenerii noştri cari au studiatu la universităţile din Germani’a, si acelea se manifesta cu superbia de mame adeveratu romane.
Am aretatu numai, cum o faceau si patiau popii noştri romani cu femeile loru serbe; dar se vedemu cum se intemplâ asemene nefericite casatorii si printre poporulu nostru in acelea comune, unde locuescu mestecaţi cu serbii.
(Va urroi.J
Revista politica.
Bibiiu, 21 Ian. st. n. 1879.
O scire colportată de câtra diariulu „Neues Wiener Tageblatt41 voiesce se scie, ca in consiliulu militariu s’ar fi decisu, câ in curendu regimentele de linia si de
reserva aflatdre in provinciele ocupate se fia rechiamate in patria si inlocuite prin altele, care inca n’au luatu parte la campani’a din „Austri’a noua.u Intre acele regimente, care voru fi îndreptate spre provinciele ocupate se numescu si acelea, care se afla sub comand’a generalatului din Sibiiu. Acesta scire, de si nu neaşteptata, totuşi a facutu o inpressiune fdrte mare, nu | numai asupra cercuriloru curatu militare, dara inca si asupra intregei poporatiuni, de drece este cunoscutu, ca regimentele de linia, care se afla garnisonate in Transilvani’a sunt totu-odata acele regimente, alu caroru districte de recrutare si întregire este marele principatu alu Transilvaniei. Paralelu cu conferintiele consiliului de generali au decursu in Vien’a si o serie de consi-liuri ale cabinetului comunu sub presiedinti'a Maiestatii Sale a Imperatului, la care au luatu parte si ambii prim-presiedinti ai cabineteloru dualistice. Ce se va fi decisu in aceste consiliuri, nu ne este data noue a sci, de aceea ne si dispensamu de a inregistrâ tdte acele sciri si combinatiuni vage, care circulddia in press’a ambeloru capitale.
, Situatiunea parlamentara este inca totu obscura. Erasi se dice, ca după ce Reichsratulu din Vien’a va ratifică tractatulu dela Berlinu, ceea ce se asteptâ pe diu’a de sambat’a viitore, se va denumi sub presiedinti’a bar. Depretis, unu ministeriu de funcţionari superiori, care după ce va fi condusu alegerile, apoi va face locu unui ministeriu Hohenwart.
Diariulu „Deutsche Zeituogu inregistrandu aceste sciri in revist’a sa din 15 1. c. pentru care a fostu si confiscata, dara pe care o citedia „Pester Lloydu Nr. 11 editiunea de sera, din care estragemu si noi pasagiulu de mai la vale, le insotieste cu urmatdrele cuvinte : „Din mai multe parti i se confirma lui „Tagespostu din Gratz, câ numele noului ministru-presiediute alu cabinetului austriacu va causâ o mare surprindere partidei constituţionale. Cei iniţiaţi se ferescu a tradâ acestu nume, pentru-câ, precum dicu, publicarea lui prea tempuria ar potea pune in cestiune esistenti’a noului cabinetu. In câtu ne privesce pe noi, apoi acea surprindere anuntiata o asteptamu cu mare linişte su-fletdsca. De si in Austri’a sunt t6te possibile, dara totuşi cercurile competente ar face forte consultu, câ se se cugete bine mai inainte de a incercâ ce surprindere in direcţiunea unui esperimentu federalisticu, de drece poporaloru Austriei inca le ar potea veni gustulu se le faca o surprindere.41
Caracteristice pentru starea actuala a lucruriloru sunt si cuvintele deputatului bar. Walterskirchen, care luandu parte la desbatere asupra tractatului din Berlinu intre altele dise si acestea:
„Eu nu sunt amicu alu absolutismului, dara declaru, câ elu mi-ar conveni cu multu mai bine, decâtu o astfeliu de comedia a unui p s e u d o - co n s t i t u t i o n a 1 i s m u , care se radiema pe neadeveru si amagire si care i8i permite a intrebuintiâfatia de propriele corpuri representative nisce macsime, care sunt eschise din relatiunile cu poterile streine.41
In tempulu celu mai scurtu se astdpta finalisarea si încheierea definitiva a tractatului de pace intre Turci’a si gubernulu russescu. Sunt fdrte mulţi, cari se temu câ publicanduse stipulatiunile acelui traetatu, Europ’a va fi totu asia de multu surprinsa, câ si prin acelea ale tractatului dela San Stefano.
Din Franci’a se semnalesa o crisa de cabinetu, care ar inplicâ totu-odata si o cma a presiedintiei republicei. Caus’a se dice a fi diferendele ce s’ar fi nascutu asupra programei politice intre cabinetulu D u-faure si maioritatea partidei republicane.
Roman i’a.
Diu’a de 1 Ianuariu la Palatu. Luni, diu’a de anulu nou, A. S. R. Domnulu, incongiuratu de cas’a sa civila si militară, la orele 10 si jum. de diminetia, a asistatu la servitiulu divinu, oficiatu de I. P. S. S. Mitropolitu Primatu, asistatu de inaltulu cleru, in biserica Mitropoliei, fatia fiindu d-nii miniştri, înaltele corpuri si oficiari de tote gradele.
M. S. R. Domnulu, după oficiulu divinu, a trecutu înaintea trupeloru, compuse de detasiamdnte din tdte corpurile garnisonei si din guard'a orasiandsca urandule „mulţi ani,41 la care trupele au respunsu prin entusia-ste strigări de „se traidsca Maria Sa.u
După defilarea trupeloru, Altetiea Sa Regala a mersu in apartamentele Mitropolitului Primatu, unde Inaltu Prea Santia Sa a esprimatu mai anteiu felicitările din partea înaltului cleru, urandu Mariiloru loru Regale ani mulţi si fericiţi. Apoi d. ministru D. Sturdza inlocuindu pe d. presiedinte alu consiliului, care se afla in concediu, a rostitu nrmatdrele cuvinte din partea gubernului;
„Prea Inaltiate Ddmne,
„Depunemu la picidrele Tronului Măriei Tale Regale felicitările ndstre cele mai respectudse si cele mai caldurdse cu ocasiunea inceputului anteiului anu nou in er’a independintiei recuperate.
„Tie, Maria Ta Regala, si generatiuniloru care mai bine de o jumetate secolu au lucratu, datoresce tidr’a acdsta victoria naţionala.
„Se traiesci si se domneaci ani mulţi ai fericiţi, câ ae vedi consolidata pentru totud’a-una renascerea patriei inplantandu-se in animele fia-carui cetatienu simtiementulu datoriei si alu devotamentului celoru mai nemărginite catra tiera ai catra auveranulu ei.u
Inaltimea Sa Regale a bine-voitu a respunde:
„Sunt fdrte miacatu de simtiemintele caldurdae ce ’mi esprimati. Se dea Dumnedieu câ anulu in care intramu ae fia plinu de fericire ai de proaperitate pentru scumpa ndstra patria. Ne mai remanu si in anulu acesta multe dificultăţi de invinsu; inse, unindu-ne cu totii, suntu sicuru ca vomu trece presto densele si
vomu asicurâ astu-felu României o pacinica desvoltare. Comptezu si in viitoru pe concursulu d-v6stre.“
In acea di, unu numeru fdrte considerabile de persone din tdte stările societăţii s au grabitu a espri-mâ felicitările loru către Altetiele Loru Regale, prin înscriere la Palatu, si o mulţime de depesie au fostu primite din tiera si strainetate.	„Romanulu.41
Bucuresci 7/19 Ian. (Estrasu din cores-pondentia privata.) Din analile societatiei academice abia a esitu tom. II pe an. 1877, care e mai voluminosu decâtu ori-candu alta-data; audiu inse câ si tom. I din a. 1878 este gat’a. Credu câ’lu veţi primi si dv. De candu incepura criticele literarie, incepu si cărturării nostrii a se ocupâ mai de aprdpe de lucrările societatiei academice, alaturea cu sotisele slavistiloru.
In catu pentru decoratiunea
Crucea Elisabeta acordata ddmneloru, care au bine meritatu de patria si naţiune prin ingrigirea si ajutorarea soldatiloru răniţi, Monitorulu ofic. publicâ a dou’a lista multu mai lunga decâtu cea din Decembre. Ne cunoscendu eu bine si nefiindu in stare se alegu pe ddmnele din părţile dv., nu pociu face mai multu, decâtu se ve trimitu unu exemplariu, mai alesu câ unele nume mi se păru tipărite reu; dv. le veţi rectifică mai usioru. In totu casulu dela dv. sunt prea pucine, candu din Romani’a sunt cu sutele. Mi ae spune câ dela dv. nici o dama nu a cerutu decoratiunea asia cum se prevede in statute; si asia câte ae coprindu in listele esite pana acuma, au fostu recomandate unele dela Crucea roşia, care se ajutâ si cu interesanta brosiura a ddmnei Judita E. Măcelări u, cunoscuta câ dama plina de ânima si devota-mentu, altele au fostu recomandate de câtra unii bărbaţi de acolo, cunoscuţi in cercurile superiori ale societatiei ndstre după renumele loru din trecuiu etc.
(Dela Red.) Pre câtu cunoscemu noi familiile nostre, aflamu in adou’a lista din „Monitori41 ddmne decorate cu Crucea Elisabeta si anume ddmnele: C a r o 1 i n 'a soci’a prea demna a protopopului S i m i o n u B a 1 i n t u dela Rosii’a din munţi. Sevasti’a Jacobu Murasianu dela Brasiovu (socr’a maiorului Groza, unulu din eroii dela Plevna). Elen’a, soci’a protopopului Joanu Tiera nu dela Lipova in Banatu. Maria soci’a protopopului si direct. Joane Han ea, nasc. Badila din Sibiiu. Mari’a soci’a propriet. lliesiu n. Sandoru dela Clusiu. Victori a 0. Jug* nasc. G. B ari tiu dela Brasiovu. Mari’a soci’a advocatului Parteniu Cosma, n. Romanu in Sibiiu. Aurel i’a soci’a propriet. B. Iu rea, n. baronessi L. B. Popu din Saraseu in Marmati’a. Joana ©ci’a judecatoriului r. Joanu Badila, n. Dim. Modo-vanu, in Sibiiu. Ana, soci’a dr. de med. Joanu Moga n. Jacobu Bologa in Sibiiu. Domnisid’’a Elena, fiic’a dlui proprietariu si deputatu diet. Geor. Popu in Basesci (Ilydsfalva, comit. Selagiului). D6md» Proca din Rosnovu (numele din botezu din er6n este oraisu). De va fi remaau vre-unu nume dii acesta lista pentru necundscerea familiiloru respectiv^ nu potemu se scimu. Rectificări primimu cu t6& plăcerea.
Corespondentie particulari© ale „Observatoriului".
Sibiiu, anulu nou 1879. In adunarea gen. , Assoc. transilvane tienute anulu trecutu la Sîmleu după cum se scie, s’a decisu sistarea foiei Associatiu-nei, cu adausulu, ca pe viitoriu se appara in alta forma^ nu in cea de pana acum. Până candu deci publicufi va fi in placut’a positiune d a se informă despre agendei Comitetului din organulu propriu alu Asociatiunei, ni va fi de pri3osu a raportă despre unele lucrări d« inportantia ale comitetului.
Obiectele mai însemnate din cele doue siedintit ultime, tienute la 3 si 11 Jan. au fostu:
a)	ajutdriele pentru meseriaşi oferite de câtra soc. „Transilvani’a41 din Bucuresci. In urm a invitare! soc. „Transilvani’a,41 comitetulu assoc. ndstre a escrisu concursu si după aceea a alesu optu elevi de meseria, acordandu fia-caruia câte 25 fi. la anu pe tempulu câtu va servi, câ invetiacelu. „Transilvani’a41 pune acum in dispositiunea comitetului sum a de fl. 400. Intre-candu prin urmare din sum’a acesta, fl. 200 comitetulu decide, câ se se escrie de nou concursu pentru alţi optu elevi.
Atragemu atenţiunea inteligentiei nostre de pre la tiera, câ oferindu se acesta ocasiune favorabila, se îndemne pe tieranii nostrii a’si dâ copii la totu feliulu de meserii, câ-ci „meseri’a este braciarea de auru,a dice proverbulu.
b)	cestiunea despre espunerea de producte si manufacte cu ocasiunea adunării generali a assoc., ce se va tiend in anulu acesta la Sighisidra. In urm’a unei harţii adresate comitetului din partea sub-despar-tiementului de acolo, cestiunea se iâ la desbatere si prevediendu-se piedeci neinvingibili, comitetulu iâ con-clusu, câ espositiunea proiectata se se amane până la alta adunare, eventualu până la cea urmatdre tienenda aci in Sibiiu.
c)	publicarea noului organu alu asociatiunei. Cestiunea aedsta este de cea mai mare inportantia. înainte cu 11 ani, candu aparu „Transilvania44 se assigurâ redactiunea cu care se insarcinase secretariulu I alu asoc., dlu G. Baritiu, câ materialulu pentru foia va incurge dela membri associatiunei in abun-dantia. Cele urmate le scimu. Destulu câ in siedinti’a I nu se potu aduce nici o decisiune in meritu, dr’ in a ddu’a secret. II dlu dr. Hodosiu, fece urmatdrea propunere:
1.,	Foi’a periodica a associatiunei, prevediuta in statute, va purtă titlulu de: „Annalele associatiunei transilvane pentru litteratur’a romana si cultur’a poporului romanu,41
OBSERVATORI ULU.
2.,	Ji aceste Annale se voru publică,:
a)	Jrocessele verbali, actele si tăte lucrările adunarei generali, ale comitetului, si ale sectiuniloru associatiuiei ;
b)	discursurile său disertatiunile istorice, scien-tifice si iterari ale membriloru, tienute in adunările generali ău in secţiuni; precum si lucrările altoru, cari au btienutu aprobarea associatiunei, respective a secţiunii™.
c)	Alte scrieri, documente său articli, pe cari comiteti-n său secţiunile in sfer’a loru de competintia si de ativitate, le voru află bune si demne pentru tiparire(§- 32 din Statute:);
d Operatele premiate se voru publică in Annale numai ^upa ce se va regulă, prin unu anume conclusu dreptu0 de proprietate intre associatiune care premiază si intf* auctorulu premiatu.
>., Annalele voru apparea in fascicule nelimitate, in fo^natu octavu, de atate-ori, de cate-ori va fi materialul publicatu.
4.,	Pretiulu loru se va stabili si însemnă pe fia-carelausuudn după inarimea lui. Dar’ acestu pretiu va 1 mai moderatu pentru membrii, decatu pentrn ne-merbriii associatiunei (§. 35 din Statute:).
5.,	Annalele publicate in cursulu unui anu, voru foioă. unu tomu coinpletu alu publicatiuniloru associa-tiu»ei in acelu anu.
6.,	Pentru publicarea acestoru Annale, va ingrigi C(mitetulu associatiunei prin secretariulu primariu, că rdactorulu aceloru publicatiuni (§. 16 din Statute:).
Secretariulu primariu inse va ti adjutoratu in trivinti’a acesta si de secretarii sectiuniloru in ceea ;e privesce publicatiunile ce cadu in activitatea si competinti a acestor’a.
7.,	In publicarea Annaleloru, se va observă mo-dulu de scriere ethimologicu, precum elu s’a observatu si pana acum in publicatiunile associatiunei.
După o discutiune cam îndelungata acăsta propunere se primesce en bloc.
Astmodu pentru a. 1879 s’a decisu edarea „Annaleloru asociatiunei.u Cum voru esi, candu si ce voru cuprinde vomu vede. In totu casulu, dela secţiunile scientifice cu totu dreptulu se păte aşteptă mai multu că dela o persăna singuratica.
Celu din urma obiectu insemnatu este:
c) processulu de pressa alu f6iei „Transilvan i’a“. Din sutele de documente istorice cate publicatu in „Transilvania14 dela aparitiunea
numeriulu 23
in
sau
ei, judele instructoru abia acum a datu preste unulu, pentru care se crede in dreptu a trage la respundere pe fostulu ei redactoru, si fiindu ca editorulu făiei a fostu comitetulu associatiunei, judele instructoru, luandu protocolu cu redactorele, cere si numele membriloru din comitetu (pe cari de altmintrea trebuiâ se i scie inca de acum doui ani) pentru a luă si pe aceştia la respundere. Comitetulu decide estraderea numeloru membriloru.
P. S. Totu aci este loculu a aminti si despre activitatea comitetului sub despar. III din Sibiiu. Acestu comitetu, după ce a trecutu prin mai multe forme si reforme, intregindu-se din nou lucra barbatesce in interesulu acestui sub-despartiementu. Intre altele in siedinti’a din urma, a decisu inpartirea mai multoru premii pentru stimularea si ajutorarea membriloru din sinulu despartiementului, anume:
a)	patru premii k 1 ţţ pentru cele mai bune prelegeri practice din ori-care obiectu din scălele poporali, prelucrate de invetiatori, cari locuescu pe teritoriulu acestui sub-despartiementu.
b)	unu premiu de fi. 25 pentru invetiatoriulu care va dovedi mai multa hărnicia in cultivarea unei grădini de scăla, si
c)	25 fl. pentru cumperarea de cârti scolastice spre a se distribui intre şcolarii cei mai seraci din despartiementu.
Fia că acestu despartiementu se serve de modelu si pentru altele intru înaintarea culturei poporului!
P.-P.
decktu intre inprejurarile de facia. Nu, pentru-ck nici in timpii treeuti, candu popărale au fostu subjugate prin sabia nu a fostu periclitatu in esistintia s’a naţionale, că si acum, candu arm’a spirituala ilu amenintia. Adi nu poterea bruta, ci mintea cultivata redica pe popăra la prosperitate materiale si ’i garan-tăza esistenti’a in venitoriu. Noi, caroru ne place a ne mândri cu numele de romanu de o parte, ăra de alt’a trecemu de inteligenţi, avemu o marătia chiamare de a ne consolidâ intru deşteptarea poporului, din alu cărui sinu suntemu esiti, pentru de alu aduce la cu-noscintia de sine, si de ai aretă mediulăcele trebuintiăse pentru usiorarea esistentiei sale.
Inteligentia din Selagiu petrunsa de asemenea convingere a defiptu premiele amintite, avendu in vedere, ck pe de o parte deschide concursu de a ve pote folosi poterile intru deşteptarea poporului, de alta parte nesuinti’a se ve fia in cktuva recompensata.
Ce ajunge unu picuru de apa la atkta focu ? — Voru dice unii.
Ce recompensa e aceea pentru atkta ostenăla? — voru adauge alţii.
Schintei’a e fărte mica, inse bine nutrita, produce flacara mare, si apoi Domniloru, dela noi trece si pu-cioulu de multu; pentru-ck pe toii ne apăsa asia ceva, ce in limb’a poporului se numesce .... Seracia.*)
Se facemu toti numai cktu potemu in sfer’a activi-tatei năstre, si recompens’a o vomu află in liniscea consciintiei datorintieloru inplinite.*)
Vasiliu Popu, asessoru si actuariu.
Zelau 9 Jan. 1879. In urma decisiuneloru luate in siedinti’a adunarei generale a despartiamentului XI alu Asociatiunei tienuta la 16 Iulie 1878 in comun’a Basesci, vinu cu totu respectulu a ve rogă se binevoiţi a aduce la cunoscinti’a publica urmatărele concurse:
I.	Pentru una disaertatiune concepuţii in stilu poporalu, avendu de a tractă pre scurtu, despre modulu si mediulăcele cu care si prin care ar fi mai cu succesu a cultivă pamentulu că se producă mai multu grân, secare si cucurudiu, cu privire la situatiunea locuriloru din Selagiu. — Premiulu este 6 ţţ imperatesci.
II.	Pentru acelu invetiatoriu, caro in anulu 1879 va dă mai bunu esamenu si cu mai mulţi tineri din scăl’a de repetitiune. — Premiulu 10 fl. v. a.
III.	Pentru acelu invetiatoriu, care va documentă, ck are cea mai avuta si mai bine arangeata scăla de pomaritu; său care va documentă, ck in primavăr’a anului 1879 a oltuitu mai mulţi pomi pădureţi cu bunu succesu. — Premiulu 15 fl. v. a.
La premiulu de sub Nr. I potu concurge si din alte despartiemente, la cele de sub nrii II si III inse numai invetiatorii din regiunea despartiementului X1 adeca din Selagiu.
Dissertatiunea cu privire la premiulu de sub nrulu I e a se presentă la directorele despartiamentului R. D. Alimpiu Barboloviciu vicariu in Simleu (Sz Somlyă) pana in 1 Iuliu 1879. — Scăl’a de poraeritu pre cum si esamenele amintite sub nrii II si III se voru constată pe calea Dniloru preoţi concerninti, — respective senatele scolastice.
Domniloru invetiatori ! Se’mi permiteţi a ve adres’a ckteva cuvinte, care de si sunt convinsu ck le sciţi si simţiţi, totuşi nu voru fi de prisosu ale repeţi
Poporulu nostru nici-odatu n’au avutu lipsa mai t-are de conlucrarea inteligentiei spre a'lu deşteptă;
Din Banatulu temesianu, 11 Ianuariu.
(La adress’a publicistiloru din Romani’a.)
(Afaceri poştali.) Din una comun’a banatiana orimiramu o corespondentia, alu cărei coprinsu merita tăta atenţiunea publicului, era mai de aprăpe a reda-ctoriloru, editoriloru si toturoru abonatiloru de ori-ce făia periodica si cu atktu mai virtosu dela foile periodice romanesci. Aici adeca este vorb’a de cultura, dara totuodata si de pung’a fiacaruia. Pentru ck se fimu perfectu intielesi, premitemu aci provocarea adressata de cktra oficiulu de posta cktra unu professoru; ea părta dat’a de 7 Ianuariu 1879 Nr. 4 si suna in traductiune asia: „Pe temeiulu decretului ministeriale de comerciu de dato 24 Decembre
1876	Nr. 34 ti se trimite aci alaturat’a quietanti’a pentru tax’a de cu te ia ce ai se numeri in suma de 12 (doisprediece) florini pe timpulu dela 1 lanuuriu
1877	pkna la finea anului 1878 si 178 bucăţi fasîi de adresse ckte 2 cri 3 fl. 74 cri pentru diariulu „Unulu pentru altul uu ce appare in tiera străină, si eşti invitatu cu onăre, că acăsta suma se o transmiţi la subscrisulu oficiu de posta44.**)
Asia dara unu cetatiănu din Austro-Ungari’a, care se prenumera la ori-ce diariu, fia din monarchia, fia din străinătate, trebue se mai platăsca pe anu preste abonamentu inca 12 fl. sub titlu de cuteia (puîucu), daca diariulu ese de 6 ori pe septemana; preste acăsta inca si maree de cate 2 cri pentru fiacare Nru, daca ese in Romani’a. Ceea ce nu s’a disu in provocarea poştale comunicata mai in susu este, ck daca voiesci se’ti aduea cursorulu, postariulu (levălhordozo, Brief-trăger) diariulu in casa, atunci ai se platesci inca ckte 15 cri pe fiacare luna, prin urmare 1.80 cri pe anu. Acestea tăte sunt tacse dictate de ministeriu. Se ilu-stramu acestea mesuri fiscali cu vreo doue exemple concrete.
Cutare diariu cotidianu din Romani’a costa acolo pe locu 48 lei noi (franci), carii făcu k 45 cr.
in v. a..................................fl. 21. 60 cr.
adeca camu cktu costa unu diariu mare cotidianu din Vien’a, inse adusu de es. in Sibiiu. Preste acesta editorulu din Bucuresci cauta se’si mai căra porto pentru trimiterea preste fruntaria incăce câte 5 centesime (bani) de fiacare Nr.,
de 300 Nri 15 franci..................fl. 7
Mai platimu si noi aici alu doilea
porto per 2 cri X 300.................fl.
Adusu in casa in 12 luni X ^ cr. . fl.
75
6. — 1. 80
cr.
cr.
cr.
Suma fl. 36. 15 cr.
Asia unu diariu din Romani a, care ese in 300 Nri pe anu costa in Austro-Ungari a v. a. fl. 36. 15 cr. Daca inse iu locu de porto la casa vei cere cuteia, că diariulu se’ti fia pastratu in espeditiune pana vei trimite după elu, atunci in locu de 1 fl. 80 cr. ai se platesci 12 fl. pe anu; prin urmare acelu diariu din Romani’a te costa pretiu indoitu in comparatiune cu cele mai mari diarie din monarchia austro-ungurăsca. Din acăsta causa cuteia isi inchiriadîa numai casele cele mari comerciali sau diarele cele bogate, la care vinu mii de Nri si de scrisori preste anu, ck-ci tacs’a de 12 fl. se platesce pentru ori cate iti vinu,
ckti
s a
*) DVăstra din acea regiune, mulţi pucini sunteti, ati facutu pentru progresu atkta, cktu nu facutu iu multele, apropiate de centruri si locuita de inteligenţi relative mai numeroşi.	Not’a Red.
**) Nr. 4.
Herrn.......................
Auf Grund der Handels Ministerial-Verordnung ddto. 24. Dezember 1876, Nr. 34, wird in der Anlage die Quittung iiber die vom 1. Jănner 1877 bis Ende 1878 entfallende Fachgebiihr von 12 fl. (Zwolf) und 178 Stiiek Adressschleifen k 2 kr. 3 fl. 74 kr. (Drei fl. 74) fur die im Auslande erscheinende Zeitung „Unul Pentru Altul44 mit dem diensthoflichen Ersuchen obigen Betrag dem gefertigten Postamte zukommen eu machen.
Postamt.......... 1879 am 7. Janner.
(Numele.)
fia multe, fia pucine, ăra sila nu’ti păte face ck se iai cutiia: de aceea la care nu’i dk man’a se feresce a
0	inchiriâ.
In totu casulu, costulu unui diariu din Romani’a sămena fărte cu unu fetu alu sistemei prohibitive, că unu surogatu alu censurei preventive, ce dominase pentru productele literarie din Romani’a pana in a. 1861 candu fk desfiintiata prin ministeriulu Schmerling.
Dara ce se faci ministriloru si publicistiloru din Romani’a, daca loru nu le pasa nimicu de acăsta lipsa totale de reciprocitate precum nu le pasase nici candu au inchiaietu conventiunea. Si apoi dumnealoru sunt putredu de bogaţi, ce se se mai faca de vorba pentru cativa „rumîni44 rataciti prin Ardealu si Ungari’a.
Altu exemplu. Pentru vreo 3500 de diarie din tăta vast’a Germani’a, din care intra miliăne de exem-plarie in Austro-Ungaria, porto este totu numai
1	cr. de Nr. că si pentru cele din laintrulu monarchiei năstre, prin urmare la 300 Nri 3 fl. pe anu, la 104 Nri 1 fl. 4 cr. Din contra, pentru diariele năstre, care trecu in Romani’a, platimu porto indoitu, adeca cate 2 cri de Nr. ~ 6 fl. si respective 2 fl. 8 cri v. a. De acăsta inse pasa si mai pucinu domniloru acumu independenţi si suverani, candu si asia la ddloru productele literarie si de publicitate din Tran-silvani’a, sunt reu vediute, pucinu gustate, obscure, neintielese, obiecte ale persiflagiului mariloru philologi din Bucuresci si Iaşi. Si in fine, ce lipsa potu se aiba densii de incuragiarea literaturei si a publicitatiei rumînesci la ungureni, candu aceştia sunt numai buni de a se preface in magiari si in calvini, pentru că se scape de şerbi si de muscali.
Sciri diverse.
—	(Junimea romkna din comun’a Covăsi ntiu) va dă in folosulu fondului scoleloru confessio-nali gr. orientali din locu in 21 Ianuariu st. v. (2 Febr. n.) unu baiu, era înaintea deschiderei aceluia va ti o representatiune teatrale La Turnu Măgurele, piesa intr’unu actu de Vas. Alesandri, jocata de diletanţi. Personele: Adela, tenera veduva, domnisior’a Emili’a Craciunescu. Horea, sergentu de dorobanţi, dn. E. N. T. Pucea. Doctorulu, dn. Teodoru Munteanu. Inceputulu precisu la 674 ore sera. Pretiulu bileteloru de intrare: pentru familia 2 fi., de per-sona 80 cr. Ofertele generose voru fi primite cu mul-tiamita si publicate. Persone sau familii onorabile, care nu aru fi fostu invitate din vre-o erore, se binevoiesca a se adressâ cktra E. N. T. Pucea in Covasintiu. Comitetulu a ingrijitu pentru asiediarea ospetiloru in quartire.
—	(Reuniunea romana de cantari din Reciti’a Montana in Ba nat u) a cantatu in serba-torile Crăciunului s. liturgfa de Stefanescu pentru choru barbatescu cu patru voci. A reusitu prea bine si a produsu efectu forte placutu asupra multimei de popo-reni veniţi la s. biserica. Acesta fu primulu fructu alu osteneleloru reuniunei. Onăre atktu membriloru, cktu si conducatoriloru si intregu junei reuniuni. Daca ea in timpu asia de scurtu ajunse la resultate asia de frumose, zelulu si activitatea sa o va duce si mai departe, spre laud’a comunei Reciti’a.
—	(O siedintia Publica) se va arangia din partea stipendistiloru Ilustrei familii Mocioniane, in rne-mori’a Ilustrei Domne Ecatarina Mocioni de Foen la 25 Ianuariu n. a. c. in „Hotel National44 după program’a urmatoria: 1. „Cuventu ocasionalu44 rostitu de Traianu Barzu technicu. 2. „Biografi’a ilustrei Dămne Ecatarina Mocioni de Foen44 compusa de George Creniceanu, me-dicinistu. 3. „La mortea Ecatarinei Mocioni44 poesia de J. Vulcanu, declamata de Alessandru Mihailoviciu, technicu. 4. „Positiunea sociala a femeieloru44 diserta-tiune de T. Barzu. 5. „Cantulu gintei latine44 intonatu de chorulu societăţii „Petru Maioru44 acompaniatu pe piano. Inceputulu la 7*12 ore (adeca inmeaiatu după finirea parastasului). Budapest’a, in 12 Ianuariu n. 1879. Pentru stipendisti: George Muresianu. George Creniceanu. Traianu Barzu. Alessandru Mihailoviciu.
—	(Balulu cur ti ei romane.) — In sera dilei anului nou, s’a datu baiu la curte. La orele 10 si jumetate AA. LL. RR. Domnulu si Domn’a, presidati de d. maresialu alu curtiei si de cas’a militară, au facutu intrarea Loru in baiu. Măriile Loru Regale au trecutu mai ’nainte in apartamentulu particularu alu Domnului, unde au tienutu adunare cu domuii siefi ai missiuniloru diplomatice, domnii miniştrii si inaltele personage si sociele loru cari, după ceremonialulu curtiei, la asemenea ocasiuni, ocupa acestu apartamentu.
Corpulu diplomaticu a presintatu atunci Altetieloru Loru Regale, felicitările sale de anulu nou.
După acesta Domnulu si Domn’a au trecutu prin celelalte salone, adresandu cuvinte gratiose celoru mai mulţi din domne si domni invitaţi.
La acesta serbare a asistatu, afara din corpulu diplomaticu si din domnii miniştri: representanti din ambele Adunări Legiuitore, inaltele curţi de casatiune si de coinpturi, curţile de apelu si tribunalele, consi-liulu municipalu, funcţionarii superiori si sietii de serviciu ai diferiteloru ramuri ale administratiunei publice. Armat’a, proprietatea si comerciulu aveau asemenea
1

numeroşi represeutanti, si peste	persone au
fostu facia.
Cu acesta ocasiune mai mulţi străini de distine-Liune au fostu presintati A. S. Regale Domnului de către d-nii siefi ai missiuniloru diplomatice respective.
Dantiulu a inceputu la orele 11 si a fostu din cele mai animate. La ora 1 s’a servitu supeulu in sal’a cea mare de pranditu, la care A. S. R. Domnulu a luatu parte cu domnele si domnii invitaţi.
M. S. R. Domn’a, inaintea supeului, s’a retrasu in apartamentele Sale.
După supeu a inceputu cotilionulu, la care M. S. R. Domnulu a privitu catva tempu si apoi s’a retrasu. Balulu a mai continuatu pana după orele 4 si a stralu-citu prin cea mai via animatiune, precum si prin nume-rulu insemnatu de persone din tote positiunile sociale, cari s’au grabitu a aduce felicitări si a dovedi iubirea si devotamentulu loru pentru Aletiele Loru Regale. — Monitoriulu. —
—	(Necrologu.) Blanc’a Triffu nasc. Nemeş câ socia, cu fii sei Blanc’a si Alesandru Triffu; ved. Mari’a Triffu nasc. Popu câ mama, Emericu Nemeş advocatu cu soci’a sa nasc. Susanna Kemeny câ socrii inpreuna cu fiii loru Gavrilu Triffu prof. prep. in Zelau, Giorgiu Triffu locotenente la honv. in Lipsi’a, Teresi’a Popu nasc. Triffu, Juliann’a Tarti’a nasc. Triffu, Rosali’a Bui’a nasc. Triffu, Aureli’a Bucsi’a nasc. Triffu, Elen’a Triffu si Titu Triffu stud. gimn. câ fraţi si sorori, cu anima franţa de dorere anuncia mortea pre iubitului loru sociu, respective tata, ginere si frate Joanu Triffu, advocatu in legile comune si cambiali, si membru alu comitetului comitatensu, intemplata in Bai’a-mare, la 17 Ianuariu st. nou ser’a la 8 ore, in etate de 31 ani, in alu 4-lea anu alu carierei sale advocatiali si alu fericitei sale casetorie, după unu morbu de 9 dile. Rema-sitiele lui pamentesci au fostu astrucate in cimeteriulu gr. cat. din Bai’a-mare, la 19 Ianuariu 3V2 ore după media-di, după ritulu gr. cat. Repaosatulu, câ sociu a fostu de modelu, câ crestinu, aperatoriu alu credintiei adeverate si veneratoriu alu de-apropelui seu, câ advocatu devotatu adeverului, câ romanu, interesatu de binele poporului si câ amicu, pastratoriu alu sincerităţii si cordialităţii. Ilu-jelescu afara de consângeni, si amicii intimi si cunoscuţii nenumerati ai sei. Bai’a-mare, 18 Ianuariu 1879. Fia’i tierin’a usiora si memori’a eterna!
—	(Invitare) la serat’a literaria-musicala urmata de petrecere de dansu, care se va arangea de Junimea Romana din B.-Pesta, in 12 Febr. a. c. cal. nou, in sal’a dela „Grand-Hotel Hungaria," in folosulu societăţii de lectura „Petru Maioru." Cu acesta ocasiune mai mulţi juni inbracati in costume naţionali voru presentâ on. publicu in pausa joculu istoricu alu „Calusieriloru;“ er’ corulu vocalu acompaniatu de mu-sica va intregi concertulu cu „Canteculu gintei latine," de dlu Yasile Alesandri, rausic’a de maestro Marchetti. Budapesta, in 10 Ianuariu 1879. Comitetulu arangia-toriu: Juliu cav. de Puscariu, presiedinte alu petrecerii de dansu. Josifu Vulcanu, presiedinte generalu. Dr. Aureliu Babesiu. Dr. Victoru Babesiu. Teofilu Bog-danu. George Creniceanu. Ioanu Dragosiu. Drd. Aug. Dumitreanu. Emil. cav. de Puscariu. Constantinu Ra-dulescu. Octavianu Russu. Greg. Stoiacoviciu. Silviu Suciu. Absolonu Todea. Ofertele binevoitore se pri-mescu cu multiamita si se voru cuitâ pe calea diurna-listica. Bilete de intrare se afla la dlu Dr. Victoru Babesiu, medicu (VIII. Mâria utcza 10. II. em.) ince-pendu din 12 Ian. in fia-care di la orele 1 — 3 p. m.; in localitatea societăţii (vâczi utcza 10. III. em. 34. a.) la orele 5—7 după miediedi; in ser’a petrecerii la cassa. Biletu de persona: 2 fl. De familia: 3 fl. pentru
U a r> E R V A T O R 1 U L U. doue persone, de aci in susu se socotesce cate unu fl. pentru fia-care membru din familia.
—	(Advocatu nou.) Precum se pote vedea si din anunciulu pe care-lu publicamu pe pag. IV d. De-metriu Selageanu si-au deschisu cancelari’a sa ad-vocatiala in Ving’a (comitatulu Temisiorei). I dorimu succesu bunu in nou’a sa cariera.
—	(Casin’a oficiariloru) din Alb’a-Julia va arangea in decursulu camevalului si alu postului - celui mare 14 petreceri, intre cari va fi si unu baiu costu-matu.
—	(Emigraţiunea din Austri’a.) După datele statistice publicate, in anulu 1877 au emigratu din Austri’a cu totulu 5877 persone si adeca din Austri’a de josu 66, din Austri’a de susu 19, din Salzburg 13, din Stiri’a 2, din Carinthi’a 5, din Krain 4, din litora-lulu istrianu 56, din Tirolu 1902, din Boemi’a 3066, din Moravi’a 377, din Silesi’a 52, din Galiti’a 308, din Bucovin’a 3 si din Dalmati’a 4. După secsu au emigratu 3264 barbati si 2613 femei. Cu pucine escep-tiuni tient’a emigratiloru a fostu Americ’a de nordu.
—	(O noue comedie a d. Hajdeu.) Precum
cetimu in diariele din capital’a României, pe scena teatrului nationalu s’au jucatu in dilele trecute cu unu adeveratu succesu o noue comedie a d. Hajdeu, ce porta titlulu:	„Trei crai dela resaritu."
—	(Unu arbore de 4840 ani.) In Californi’a se taiâ unu arbore, care trecea de patriarchulu paduri-loru din acea tiera. Acestu arbore era cunoscutu sub numele de „betranulu Moise." Deca i s’ar potea calculă etatea după numerulu cercunloru concentrice, apoi acestu arbore trebue se fi fostu de 4840 ani.
Sumariu prescurtata din materiile publicate in Ob-servatoriu anulu I.
(Urmare si fine.)
Nr. 97. Romani’a si Russi’a, după unu merno-rialu diploraaticu in 4 artielii (continuaţi in a. 1879.)
—	Romani’a, patriotismulu feraeiloru romane. — Revista politica. — Continuări.
Nr. 98 cu suplementu. Trei continuări. — Romani’a, program’a ministeriulu innoitu; aniversarea Plevnei. — Critice literarie. — Corespondentie.
Nr. 99. Continuări. — Unu nou scandalu in diet’a Ungariei. — Critice literarie etc.
,Nr. 100. Cifre finantiali desperate din Uugari’a.
—	Erasi scandale parlamentarie dualistice. — Ro mani’a, adressele camereloru legislative. — Recensiuni de cârti. Continuări din Nrii precedenţi.
Nr. 101. Arnautii si tiâr’a loru. — Tipărirea cartiloru sacre romanesci cu litere latine. — Limb’a magiara si limb’a rusaâsca in lupta decisiva. — Dis-cursulu parlamentariu alu mitropolitului Mironu Ro-manulu, in 2 Nri. — Corespondenta in caus’a diecesei romanesci dela Oradea. — Congresulu orientalistiloru.
Nr. 102. Romanii din Macedoni’a, Epiru, Tesali’a etc. in 3 Nri. — Unitatea imperiului si armat’a imperiale. — Revista politica. — Romani’a. împroprietărirea insuratieiloru. Sciri diverse interesante.
Nr. 103. Statutulu organicu pentru Rumeli’a orientale, si nationalitatile din Ungaria, paralele. — Contributiunile directe si cumplitele restantie in Ungaria. — Revista politica. — Literatura si recensiune de cârti (cont din Nr. 100).
Nr. 104. O voce de Sirena, adeca apelulu diarie-loru rusesci câtra romani, câ se tina cu slavii. — Romani’a, informatiuni asupra starei presente a natiunei si patriei romane, precum si din Dobrogea: era in suplementu: Critica scientitica de profes. G. Pasca, si unu apellu caldurosu in favdrea industriei mici, de preotulu Gr. Cardosiu etc. etc.
Preste acestea, in Foisior’a Observator iului se afla mulţime de novelle, novellette si alte piese si varietati din campulu literaturei usidre, destinate pentru acea parte a leotoriloru si lect6rieloru, cari nu se ocupa uici cu politic’a nici cu alte cestiuni grele si seriose, ci pretindu numai lectura de #distractiune, la noi câ si la tdta lumea ceealalta. Bibliografi’a (anun-
tiurile de cârti) a fostu cultivata asemenet pre câtu numai a permisii spatiulu. Critic’a literia o cere imperiosu starea desvoltarei la care ajum limb’a si literatur’a ndstra; dara critic’a ne mai este busa încă si din afara, de câtra neîmpăcaţii adversariai limbei nostre naţionale, carii nu potu se’i sufere ultivarea si fixarea prin regule si legi dictate de geniu ei.
Post’a redactiunei.
Resîti’a 11. Cundscemu acea miseria Vomu dâ informatiune publica.
Zelan, 9. Câtu mai curendu.
Borhid, 5 Ian. Nu credemu se aflaţi fa care se o publice.
De sub Codru Beiusiului. Adeveruricrieti, asia inse cum e stilisatu, ar stricâ multu si n’aifolosi nimicu.
Bucuresci. Librari’a Szollosy: Dn. RG. e pe 1 anu. — 26 Dec. v. Odata s’au anuntiatu. Mai multo prin posta. — 28 Dec. dela Colintina. N cu-nosceiuu pe acelu technicu din Brasiovu. — 27Dec. Pasquilu. Sierpele a sangeratu rodiendu la pil' de otielu.
Iaşi, 25 Dec. Nici până astadi.
Craiov’a, 21. Sorisorea DV veni in 9 die! Dara in Dobrogea unde, in ce comuna?
Roraji, 12 Ian. Plâca sau nu, la Con3tantio-pole? Brosiur’a dela Montpellier ne veni.
Cu Nr-lu I se incepu A nuli II alu „Observatoriului“. Condi tiunile de abonamentu se potu vedes in fruntea diariului.
Pentru mai mare inlesnire a onor. publicu cetitoriu si la rogarile ce ni se făcură deschidemu prin acesta abonamentu si pe
Triluniulu Ianuariu — Martiu cu 2 fl. v. a.
Esemplarie complete si legate din cursulu anului trecutu mai avemu numai op tu. Pretiulu unui esemplariu este de: 8 fl. v. a.
Cursulu inoncteloru in val. austr.
Vien’a, 20 Ianuariu
Galbinii imperat. de auru............................fl. 5-53 or.
Maneta de 20 franci....................................... 9-33 „
linperialu rusescu........................................ 9-30 »
Moneta germana de 100 maree............................... 57.65 ,»
Sovereigns engiesi........................................ 12.— »
Lira tureâsca........................................„	11.— „
Manete austr. de arginta 100 fl......................„ 100-— »
Cursuri de Biicuresci in Lei noi (franci).
16 Ianuariu.
Obligatiuui rurali din 1864 cu 10%	......	1.	100.25	b.
Imprumutulu Oppenheim din 1866 cu 8%	.	.	.	.	„	100-— „
Obliga iune de împrumuta domiuiale din 1871 cu 8° B »»	93.75	,.
Credita fonciariu (hipot.) rurale cu 7° 0..............„	91-75	„
Creditu fonciariu urbanu (alu capitalei cu 70/* .	.	.	„	83.50	,,
Imprumutulu municipale nou (alu capit.) din 1875 eu 8% „ 96-25 „ Fondulu de pensiuni (per 300 1. a.) cn 10%	.	.	.	„	180.— „
Acţiunile caliloru fer. rom. din 1868 cu 5° „	•	.	•	„	32.40	„
Acţiunile caliloru fer., priorităţi din 1868 cu 6% .	.	„	85.25	„
Cancelaria de advocatura.
Subserisulu are onore a face cunoscutu, câ dela 10 Ianuariu a. c. după st. nou a deschisu cancelaria de advocatura in Vinga (comitatulu Temisiorei), strad’a principale Nr. 238 si ofere onorabilelui publicu servi-tiulu seu de jurisconsultu in tote afacerile juridice, anume in cause de processe civili, urbariali, catastrale si funduarie, clironomii (hereditati, lasamente), criminali etc.; primesce substitutiuni, comissiuni si interventiuni in ori-ce cause strictu juridice, administrative, finantiali etc.
In afacerile ce i se concredu, va purcede cu consciintia si punctualitate.
Demetriu Selageanu,
(58) 1—3	advocatu.

i
Thea
antiarthritica si antirheumatica alui
WILHELM
curatîtore de sânge spre a se folosi in ori-care anotempu câ singnmln midilocu cnratîtoriu de sânge cu resultate sigure.
Cu
concessiunea cancel. c. r. de curte datu prin decigiune Vien’a, 7. dec. 1858.
Probata definitivii. Effecte exell. Resultatulu eminentu.
Prin p. in. patenta a M. Sale c. r. agse-curata contra falsificării. Vien’a,
28 martie 1871.
The’a acâst’a curatia organismulu intregu, străbate pârtile întregului corpu si folosindu-o câ beutura departâza dintr’insulu tote materiile stri-caciose, cate se voru fi adunatu, cum nu face nici o medicina; si effectulu siguru este durabilu.
Vindecarea perfecta a arthritei, reumatismului, bol’a englezesea, si a altoru b61e învechite incurabili, ale raneloru, cari puroiâza ne ’ncetatu, ale bâleloru genitali si bubeloru, ale sgrabuntieloru pe. trupu si in faşia, ale peteloru, bubeloru si-philitice.
The’a acest’a au produsu resultate forte favorabili mai alesu in inflaiuri de ficatu si de splina, cum si in greutăţi bemoroidali, in doreri
de nervi, de muşchi de încheiaturi, de udu, polu-tiuni, impotentie, scurgeri la femei etc.
Suferinde cum sunt bolele scrofulose, in-flatur’a ghinduriloru se vindeca iute si perfecta, la aceia, cari beau The’a necurmata, fiindu ca ea este unu midilocu domulu dissolvatoriu si promo-vatoriu de urina.
Resultate admirabili sigure.
Dini Franciscu Wilhelm, apotecariu in Neunkirchen langa Vien’a.
Wocheiner Feistritz (iu Carniolia), 1 oct. 1872-Ou. Dle! Mai am erasi trebuintia de vreo trei pachete din the’a dtale curatîtore de sânge, pentru ca dupa-ee am cumperatu de la dta de 2 ori si am folositu acestu midilocu exellentu „the’a antiarthritica si antirheumatica a lui Wilhelm euratî-tore de sanga“ m’am conviusu de ajunsa de minu-natulu ei effectu. Te rogu se’mi tramiti the’a curatitâre de sânge cu receperea plâtii prin posta.
Cu totu respectulu
Ioanu Jerala, capelanii.
Dlu Fr. Wilhelm, apotecariu in Neunkirchen langa Vien’a.
Tuschkau langa Pilsen, l oct. 1872.
De asiu fi cunoscutu mai nainte poterea vin-decatdre „a theei dtale antiarthritice, antirheumatice, cnratitâre de sânge" asiu fi scapatu de multu de o boia vechia si asiu fi si mai bogatu cu o suma considerabila cheltuita fora scopu pentru restaurarea
sanetâtii mele. Pan’ acum am trasu acestu midilocu nepretiuitu de la Praga din depoulu dtale, astadi me adresezu d’a dreptulu catra dta si Te rogu a’mi tramite cu intorcerea poştei 12 pachete pe langa receptiunea plâtii. Cu totu respectulu
Josef Dilzl.
Dlui Fr. Wilhelm, apotecariu in Neunkirchen langa Vien’a.
Gutenstein, 1 oct. 1872.
Se ’mi mai tramiti catu mai curendu 2 pachete „thea antiartiiritica, antirheumatica, curatîtore de sânge a lui Wilhelm’4 precum mi-ai mai tramisu prin posta. £u vediu, ca fora the’a dtale nu mai pociu existe. Cu tota stim’a
Florian Haselsteiner,
Nr. 43 in Klosterthal.
Preste puţinu va urmă continuarea epistoleloru de recunoscintia, fiindu preste potintia a le publică dintr'odata pe tote.
Se ve feriţi de falsificări si insielatiuni.
On. publicn la cumperare se binevoiâsea a reflecta exactu la marc’a si firm’a mea tipărite pe din afora pe pachetu, pentru câ se nu fi.i insielatu prin fatsifieâri.
Adeverata thea antiarthritica, antirheumatica curatîtore a lui Wilhelm, se p6te trage numai din prim’a fabricatiune internaţionala antiarthritica, antirheumatica curatîtore de sânge in Neunkirchen langa Vien’a, seu din depositele mele publicate prin diarie.
Unu pachetu, impartitu in 8 dese, preparatu conforma iustructiunei date de medicu dimpreună cu iuformatiunea despre folosire in diverse limbi i consta l fl., pentru timbru si pachetare separatu 10 cr.
Pentru comoditatea o. p. adeverat’a thea antiarthritica, antirheumatica, curatîtâre de sânge a lui Wilhelm se mai afla in:
Sabiiu la Frld. Thallmayer, comerciante. Abrud: F. Toues & Comp.
Bistritia: Fridricu Kelp, Tergovits & Ziutz, Dietrich & Fleischer.
B las iu: Carol Schieszl, apotecariu.
O răsti a: Carol Reckert, apotecariu. Alba-Julia: Iuliu Frohlich, apotecariu. Clusiu: Ad. Valentini, apotecariu.
Brasiovu: Ferd. Jekelius, apotecariu. Lechinti’a: Friedr. Scheint, apotecariu. Feldiâr’a (langa Brasiovu): Friedr. Folberth, apotecariu.
Ili’a, C. Hoffinger, apotecariu.
Osiorheiu: Max Bueher.
Sabesiu, I. C. Reinhard, apotecariu.
Bai’a mare: I. Horacsek, apotecariu.
A iu du: August Binder, apotecariu. Miercuria: Chr. Fr. Schimrnert, apotecariu. Romanu (Moldova): Josef Danntfy, apotecariu. Sedisiâr’a: losef B. Teutsch, comerciante. Reghinulu 8.: S. & I. Leonhardt. Huniador’a: Fried. Acker, apotecariu.
Kosi’a: Ludw. Moldovan, apotecariu.
Ocn’a (1. Sabiiu): Joh. v. Cronberg, apotecariu.
(23) 29
Editorii si redactoru respons. (*. Uaritiu in Sibiiu.
Tipariulu lui W. KraUTt in Sibiiu.