Observatoritilu ese do doue ori in septomana, mercurea si sambat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe 1 anu intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai multu pe anu; — trimisu cu post’a in laintrulu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. său 22 franci, pe 6 luni 5 fl. său 11 franci; — numeri singuratici se dau c&te cu 10 cr.
Diariu politieu, naţional -eeonomieu si literariu.
OrI-ce inserate,
se platescu pe Berie său linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare c&te 7 cr., la adou’a ai a trei’a câte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesaurulu publicu.
Prenumeratiunile se potu face in modulu celu mai usiorn prin assem-natiunile poştei statului, adresate de a dreptulu la Redactiunea Diariului Observatoriulu in Sibiiu.
Nr. 2.
Sibiiu, 6/18 Iauuariu 1879.
Anulu II.
Romani’a si Rnssi’a.
V.	După dreptele acusatiuni grele redicate in memorandu contra Russiei, auctorulu continuandu are si pentru gubernulu romanescu 6resi-care mustrări, care culmina mai alesu in doue puncte:
Se nu se fia retrasu de pre terenulu dreptului publicu europdnu, ci se fia protestatu contra inva-siunei russesci si se’i fia oppusu fortia la fortia; câ-ci daca muscalii aru fi datu preste resistentia fisica la Prutu, daca adeca s’ar fi versatu sânge atunci indata, Europ’a s’ar fi vediutu constrinsa ca se’si deschidă ochii cliiaru fbra voi’a sa, se ia cestiunea României in mana, se aduca pe Russi’a in strimtore si se o invetie a respecta dreptulu publicu alu poporaloru si staturiloru. Dara guber-nului din Bucuresci ’ia lipsitu barbati’a pentru una fapta câ acesta.
A dou'a mustrare ce face gubernului memo-randulu este, ca elu a pretiuitu prea multu omeni’a si parol’a muscalesca, s’a incrediutu prea tare si nu a vediutu mai departe în viitoriu. Dara totu auctorulu observa, ca gubernulu romanescu credea pe atunci, ca Europ’a va fi parasitu cu totulu pe Turcia si o va fi lasatu in prad’a Russiei; preste acesta elu nu se indoiâ intru nimicu, ca muscalii si din acesta lupta voru esi invingatori, prin urmare gubernulu romanescu a crediutu ca va fi multu mai bine a’si castigâ titluri noue de dreptu, prin care Russi’a se fia obligata câtra Romani’a. Asia se născu ide’a confederatiunei (aliantiei) cu Russi’a, prin care credea ca i se voru asecura României tote, starea materiale a tierei, câ adeca se nu fia spoliata si devastata de trupe, drepturile ei si mai pre susu de tote Basarabi’a romauesca. Romani’a s a facutu confederat’a (aliat’a), Russiei nu din ura catra Turci’a, n u din simpatliia câtra muscali, nici pentru ide’a panslavismului, ci de frica câ se nu fia sfarmata de câtra celu mai tare, in momentele
*) Continuare din Nrii 97, 98, 99 si 100. Pre-curmaseramu acestu memorialu diplomaticu mai virtosu pentru causa poporului macedo-romanescu, a cărei stare actuale ni se pare câ se afla in crisa estrema. Acuma ne intdrcemu erasi la memorialulu dlui D. S. câ se atragemu din nou atenţiunea politiciloru nostrii la raţionamentele coprinse in trensulu, câ-ci grele timpuri amu ajunsu, si — o repetimu: Cestiunea orientale nici decum nu e deslegata.
Foisior'a „Observatoriului".
Despre emanciparea Femeielorn.
Omeni voru fi totudouna aceea, ce va placâ femeieloru: de voiţi dâra, câ ei se fia buni si virtuoşi, invetiati pe femeie, ce este mari rea si virtutea.
J. J. Bousseau, in „Emil“.
Un’a din cele mai inportante cestiuni ale civili-satiunii moderne este si aceea a positiunei sociali a femeieloru, adu, cum se mai numesce : a emanciparei femeieloru. Cu deosebire in tempulu mai nou vedemu, ca acesta cestiune nu preocupa numai pre invetiati, ci ea a ajunsu a fi desbatuta chiar in parlamentele din Angli’a si America.
Nu ne indoimu, câ cei mai mulţi dintre noi, seu celu pucinu cei cari sunt căsătoriţi, voru fi de opiniune, câ acesta cestiune si-a aflatu fericit’a sa deslegare de candu cu Adatnu si Ev’a.
—	Ce feliu de emancipare mai pretindu femoiele ? voru întreba unii, nu se multiamescu ele cu positiunea ai respectulu care se bucura câ socie si câ mame de familia? Nu cumva ele voiescu a schimba rochi’a cu pantalonii, bonet’a cu cilindru si a rivalisâ cu bărbaţii ce sunt legitimii „domnitori ai creatiunei ?u
—	Pentru ce nu? li voru respunde acestor’a, radicalele si esaltatele eroine si anteluptatdre ale emanciparei femeieloru. înaintea creatiunei femei’a este egale cu barbatulu, prin urmare ea inca trebue se se bucure de t6te acele drepturi, pe cari Ie eserciteza barbatulu de secoli, si dela cari femei’a a fostu eschisa până acuma intr’unu modu barbaru si nejustu, prin despotismulu secsului barbatescu!
—	Ei bine, domnele si domnisiorele nostre, replica la aeâsta contrarii emanciparei femeieloru, aveţi drep-
candu Europ’a intrega lasase pe Russi'a cu totulu in voi’a ei, câ se faca ori ce’i va placea.
In consideratiunile sale ulteriore auctorulu memorandului afla, câ a fostu o erore mare politica a dâ uitarei antecedentiele istorice si a se increde Russiei, ci gubernulu avea se faca apellu numai la dreptulu publicu alu poporaloru Europei, din causa câ prin confederatiunea unilaterale cu cabinetulu Russiei, Romani’a potea se ajunga intr’o positiune falsa facia cu Europ’a si se’si pdrda positiunea sa din dreptulu publicu castigata in pacea dela Parisu la 1856.	Din acesta causa auctorulu crede, ca
daca Russi’a s’ar fi portatu cu mai multa modera-tiune si ar fi respectatu interessele celorulalte poteri, Romani’a era se ajunga a fi sacrificata, câ-ci Europ’a ar fi lasatu acesta tidra mica preda Russiei, din causa câ Romani’a nu ar fi avutu ocasiune a’si manifestâ intimele sale simtiemente nici a dâ lumei probe, cum tote classele de locuitori ai tierei sunt cu totulu in contra Russiei si a planuriloru de russificare.
Asia dara din acesta argumentatiune ese, câ gubernulu României dupa-ce s’ar ti provocatu in Aprile 1877 la dreptulu gintiloru, trebuea se opună forti’a la fortia, se scota adeca armat’a la Prutu, se se bata cu muscalii, se nu ’i sufere a trece in Romani’a, câ-ci in acestu casu poterile europene si-aru fi deschisu ochii mai curendu si aru ti luaţii cu totulu alte mesuri contra Russiei. Astadi este unu secretu publicu, câ Domnulu Car o lu I fusese iu tocma de acea opiniune si convingere, câ pe langa protestu se dea peptu cu muscalii la Prutu, cu periculu de a perde câteva mii de omeni, apoi intemple-se mai departe ori si-ce. Pana intru atâta se simtiâ C a r o 1 u si oficialii sei răniţi in sufletele loru prin brutalile preteiisiuni muscalesci de una parte, era de alfa prin acea nepăsare, sau incai prea pucina ingrijire ce se parea câ au cabinetele europene de evenimentele din Orientu.
Ori-ce patriotu romanu va face forte bine, daca va luâ iu de aprope consideratiune acestea raţionamente, acea critica din memorialu, nu pentru-câ se ’i dea dreptate necondiţionata, câ-ci nici-unu calculu nu este mai greu si mai nesiguru câ celu politieu, si nicairi capritios’a Fortuna nu’si bate jocu de planurile omenesci cu mai multa reutate, decâtu tocma in evenimentele bellice; dara cestiunea Orientului ne fiindu nici acum deslegata, casulu
tate. Inse, deca d-vostra voiţi a rivalisâ si a esercitâ acelesi drepturi câ si barbatii, apoi casetori’a devine o anomalia, idra vieti’a familiara o neposibilitate. Deca d-vostra voiţi se intrati in funcţiuni de stătu, se ve faceţi advocate, medice, si deputate, apoi cine va in-grigi de crescerea si educatiunea generatiuniloru vii-tdrie? Nu cumva doicele si servitorele nostre? In casulu acesta, apoi de aci înainte barbatii aru fi con-strensi, seu de a nu se mai insurâ, seu deca o voru face, apoi se’si caute viitdriele loru socie in cuhnele si in camer’a servitdreloru a familieloru loru.
— Acdsta este treba d-v6stra a barbatiloru, li res-pundu cu unu tonu de superioritate si cu unu gestu de scena, acele eroine neplacabili, noi vremu se ne emancipâmu cu ori-ce pretiu, pentru câ se potemu resbunâ suferintiele sclaviei nostre.
Audiendu acestu Iimbagiu declamatoriu iti vine a crede, ca lumea s’a intorsu pe dosu, si deca lucrulu nu ar fi de o seriositate tragica, te ai pune pe risu, seu ai dice cu Dantc:
„Non ragţ’onar di lor, ma guarda e passa!u
Dera nu, spre laud’a si onorea femeieloru fia disu, nu tote cugeta astfeliu câ acele sorori esaltate ale lom, nu tote pretindu o astfeliu de emancipare, ce inplica in sine dissolvarea si nimicirea familiei, a socie-tâtii si prin urmare si a Stateloru politice. Asupr a unui punctu inse sunt de acordu tote femeiele, fia ele de ori-si ce naţionalitate, si acesta este: dorinti’a si 1 aspiratiunca de a ocupă unu rangu mai onorificii si mai respectatu câ pana acuma in societate.
Este necontestabile, câ in trecutu si in Oriente până in diu’a de astadi positiunea femeieloru au fostu plina de suferintia si de oprobriu. Ele au fostu sclave in sensu duplu. Au fostu sclave ale aceluiaşi tiranu, subtil alu cărui jugu au gemutu inpreuna cu barbatulu, ddra ele au fostu si sclavele barbatiloru sclavi. Femei’a deci nu a potutu a se cugetă la emanciparea sa morale si sociale; până candu barbatulu nu si-a versatu aan-
din Aprile 1877 se mai pote repeţi, romanii mai potu ajunge in positiunea strimtorata de atunci, loru li se mai pote intemplâ, câ se ajunga in stare de a se radimâ drasi numai pe fortiele proprii. Totu aci ne mai aducemu aminte si de una sen-tentia a lui Frid. Schiller: Sunt fapte omenesci, pentru care nu se afla judecatoriu pe acestu pa-mentu.
Memorialulu dela pag. 13 inainte ne mai descopere, câ Russiei ’ia convenitu forte bine a considera si tracta pe Romani’a câ parte constitutiva a imperiului turcescu, pentru-câ in casu candu ar fi se o subjuge si incorporedie definitivu in vastulu seu imperiu, se pota dice câ o a luatu cu sabi’a, cu dreptulu celui mai tare dela turci, dela sultanu, era nu câ ar fi saritu asupr’a României purii si simplu precum sare lupulu asupr’a oiei si ursulu asupr’a boului. Totu asia se luase si Basarabi’a in a. 1812, câ dela turci, nu câ dela romani. De aceea si in Aprile 1877 muscalii trec&ndu Prutulu disera câ trecu preste „fruntari’a turcesca.“ Totu din acea causa, muscalii nu asteptara câ con-ventiunea inchiaieta cu gubernulu României se fia acceptata si ratificata si de câtra Camere, câ ce voiâ muscalii se scia de constitutiuni si de camere legislative ? Asia muscalii si trecură Prutulu in noptea din 11 spre 12 Aprile; era apoi supremulu comandante m. duce Nicolae in estrem’a sa trufia si arogantia dede proclamatiune „Câtra poporulu romanescu “, câ si cum elu sau frate-seu imperatulu ar fi suveranulu României, sau daca voiţi, sultanulu, asupr’a caruia plecase. In acelu momentu cabinetulu de St. Petersburg prin acea procedura a sa rupse de facto in bucăţi tractatulu dela Parisu si cu acela tote drepturile de autonomia si indepen-dentia ale României, era dreptulu publicu internaţionale ilu intorse cu fundulu in susu, ilu puse pe simceo’a săbiei. Nu se pote inse negâ, câ Russi’a din punctulu-seu de vedere a purcesu si lucratu in consecentia logica. Au nu Russi’a fusese aceea, care in tote tractatele anteriore inchiaiete cu Port’a otomana a recunoscutu, s’a invoitu, a subscrisu, câ „principatele Moldov’a si Valachi’a“ se fia considerate câ parti constitutive ale impe-rului otomanu ?
(Va urmâ.)
gelo seu iu cursu de secoli ia acele nenumerate lupte de libertate, ce le au purtatu in contra asupritoriloru si a tiraniloru, ce credeau a esercitâ numai dreptulu loru divinu tienendu popdrale in sclavia si in umilire.
Libertatea fisica a popâraloru se datdza abia dela revolutiunea francesa din anulu 1789, candu se proclamară pentru prim’a 6ra iu Europ’a „drepturile omenesci". Si acea opera sublima inca nu este terminata, fiindu-ca vedemu câ si astadi barbatulu câ representante alu popdraloru in care se coprinde si femei’a, se lupta inca in parlamente si pe baricade pentru libertatea sociale si morale a popdraloru. Acele femei deci conduse de egoismu si vanitate, care in locu se dea mana de ajutoriu bărbatului in lupt’a pentru esistentia, i declara resbelu in familia si in societate, comitu, linu disu, o erore politica si de buna cuviintia facia cu secsulu barbatescu.
Se’si dumerdsca deci pucinu acele femei escen-trice inpatienti'a loru, se-si calmeze deliriulu de emancipare până ce barbati voru fi reusitu a castiga victori’a definitiva in lupt’a de libertate in contra tiraniloru si a deapotiloru ce umilescu si inpileza popdrale si nu ne indoimu, ca neprovocati, din amoru, delicatetia, galanteria si ecuitate facia cu secsulu femeiescu voru acordă tote libertâtile convenabili si femeieloru. Proba pentru acesta, intre mulţi alţi barbati ce si-au sacrificata fortiele loru intelectuali pentru ameliorarea starei sociali a femeieloru, sunt celebrii scriitori J. Michelet si J. St. Mill, cari au scrisu istori’a suferintieloru, ce au încercata femeiele in secolii de sclavia si cari au votatu pentru emanciparea loru, dera nu asia precum o intielegu acele femeii pierdute, ci emanciparea sociale, prin emanciparea spirituale si morale.
J. G. B ari tiu.
6
OBSERV ATORIULU.
Care a fosta portarea serbiloru cu romanii din Ba-natu si din alte ţinuturi?
Acesta întrebare, purcesa din tristele esperintie si respective reminiscentie ale trecutului mai recente, ni se pune de sinesi prin actualele constelatiuni politice si diplomatice, seu mai bine dicîmdu: „in-curcaturile cestiunei orientale." Este tocmai timpulu oportunii ca se dâmu din acbsta parte unele informatiuni acelom confraţi ai noştri, cari pana acumu au fostu atâtu de fericiţi a nu vietiul si suferi printre elementulu serbescu, a nu sta nici in raporturi coreligionarie - bisericesci, nici in ale vietiei sociale si familiarie; prin urmare ne avendu ocasiuni a cunosce spiritulu, caracterulu si cu unu cuventu, insusirile de „netolerantia" de cari este condusu acestu elementu, periculosu ori-cărui altu elementu „neslavu," dar mai vertosu romanului, nici nu’si potu da respuusu indestulatoriu la intrebarea din titlulu acestora informatiuni.
Mulţi dintre confraţii noştri connationali, cari locuescu cu alte elemente, buna-ora cei din părţile ungurene, (din Biharea, Satmaru etc.), dar mai alesu transilvănenii, stau uimiţi candu vre-umdu dintre noi „banatienii," la conveniri oca-sionali le enaramu suferiutiele nostre secularie din partea conlocuitoriloru şerbi. Nu se potu depinge cu colori destulu de viue, dar si triste amenuntele terorisariloru inca de pe timpulu nefericitei si cuni-plitu simtitei „supremaţii" a „bisericei comune ortodoxe!" O carte volumindsa catu bibli’a seu mineele, nu le-aru cuprinde pe tote acelea fatalitati de persecutiuni neleali, reutatiose si ne-crestinesci, si cari — după sute de ani — prin mari si grele lupte ale barbatiloru noştri conduce-tori naţionali si prin iubirea de dreptate a Mo-narchului, abia ne vediuramu emancipaţi de unu deceniu incoce.
Intr’unu timpu, candu adeca dela anulu 1864 incoce se tracta „cestiunea despartirei ier-archice a nostra de catra şerbi," colonele diuaristicei nostre naţionale gemeu de publicarea numeroseloru „Memoraude" catra preanaltulu Tronu; acolo in „Gazet’a Transilvaniei" si in „Concordia," mai apoi in „Albina" au aparatu si multe de celea mai interesante si memorabile tractate, o serie de articlii esiti din condeiele barbatiloru mai aprbpe interesaţi, mai esperti si pricepători. Acolo in acei articlii este fidel’a icona a celoru espuse. Ori-cine i va fi cetitu pe timpulu de atunci, isi va si aduce a minte de co-prinsulu loru, mai vertosu acumu in dilele nostre de ingrigire a sortii viitorie.
Lasându dar referintiele avute cu coreligionarii şerbi in nefericit’a „comuniune bisericesc a," întipărite in trist’a memoria dreptu reminiscintie ale timpului de suferintie cumplite, voniu nisui in inodu câtu de fidelu si nepreocupatu a presentâ lumei romane pre serbii noştri din Bana tu in tote, asia cum sunt ei, cum ’i au cunoscutu strămoşii si părinţii noştri si precum ii cunoscemu noi in dilele nostre amarite.
Dela venirea loru sub Imperatulu L e o p o 1 d u conduşi de archiepiscopulu Csarnojevics se colo-nisara prin tote colurile si unghiurile Banatului incependu dela gurele Dunărei spre Sav’a pana la Tis’a, ei au ocupatu terenulu de supremaţia in biserica ; o ceta intrega de călugări conduşi de episcopii loru ocupara vechile monastiri si resiedintie episcopesci, fundate, edificate si conservate de poporalii romanu; organisara bisericele după chipulu si asemenarea celei din M o s c v ’a, la acarora administrare puseră mai pretotindenia in comunele — locuite mai inainte de venirea loru — numai de romani, popi dintre călugări. Asia d. e. din mo-nastirea Messiciu de langa Versietiu, San’ Ge-orgiu aprope de Temisior’a si altele, odiniora romanesci, ba si cea a H o d o s i u 1 u i apartienatoria din vechime eparchiei romane a Aradului, si astadi se largescu numai călugări serbesci, man-candu veniturile enorme ce producu dominiele mo-nastiresci.*)
O	mana de omeni, acei şerbi venetici inpresu-randu Banatulu se asiediara la inceputu numai câţiva printre mulţimea de romani; apoi incependu a se aclimatisâ, cu incetulu se si familiarisau cu romanii, câ-ci serbulu este dela natura „indrasii etiu" aroganta si inbuldîtorîu. Asia, prin comunele cele mai inpoporate de romani, era de ajunsu unu veneticu de serbu, carele câ pescar iu seu v o i e g a r i u incarcatu de bani, isi procura privilegiu de nobilime si cumperandu - si domnia,
*) Disertatiunea metropolitului de fericita memoria Siagun’a, tienuta in congre3ulu comuna din Carlovetiu la anulu 1863/4.
sate întregi le stepaniau si subjugau poporulu joba-giei loru terorisatorie.
Acei posessori şerbi se numiau la noi cu titlulu turcescu „Spahia," adeca cavaleru, domnu de pamentu; dar ei erau mai tiranisatori sub timpulu domnirei loru jobagesci decâtu cei din Ungari’a; curundu se inbuibara din sudorea bietului poporu romanu jobagiu, pre care ilu tracta mai reu de catu pre canele seu legatu in lantiu. Aroganţi si despoti mai mari nici Beghii dinBosni’a si Hertiegovin’a nu sunt cum erau acei domni foşti Spahii la noi. Nici sanctuariulu familiiloru n’au remasu ne atacatu de ei si inca adesea prin fortia fisica, tocma câ si in Turci’a.
Personalulu loru de oficianţi si servitori domi-anali se intielege, era totu de sângele si panur’a loru; mai acatiau langa sine si câte o venitura de precupeţi seu asia numiţi „Greci," adeca negutia-tori, fiindu-câ dreptulu comerciale si de regalie era
—	firesce — in man’a loru. Pre aceste instrumente servile le folosea „mari’a sa" dlu Spahi’a
—	asia-lu titulâ bietulu tieranu jobagiu — la te-rorisari si violentie, mai alesu prin asia numiţii „Ispani," carii şicanau si maltratau pre tieranu la facerea asia numitei „Robote," adeca cuventu slavonescu, ce se dice romanesce claca silita, sbu lucru in dara jobagescu.
Noi cei ce amu fostu nefericiţi a vedb cu ochii, precum si cei de generatiunea mai tenera cari au auditu din gur’a parintiloru acelea eveneminte pana la 1848/9 ne infioramu aducendu-ne a minte de ele. Cine le-aru potea crede de fapte necontestabile comise de catra acei tirani domni, Spahii de odi-niora, cari erau creştini ortodocşi!
Dar betranii noştri de câte ori ne enarau cu suspine patianiele loru sub jugulu jobagiei tira-nesci, totudeun’a asia ne spuneau: „câ Spahii şerbi au fostu mai rei tirani decâtucum erau ungurii calvini;" de ora-ce aceştia nu aduceau cu sine venetici din sângele loru, câ oprindu pre romani a tiene boite si birturi seu alte meserii, se’i opresca a-’si castigâ pânea de tote dilele, ba se i scoţia cu ruşine din satu, numai câ se-si pună pre adunaturile loru; apoi acei Spahii unguri calvini nu se faceau Stepani si in biserica oprindu rugatiunile si căutările romanesci si introducenda pe ale loru intr’o limb’a pe carea mulţimea crestiniloru poporeni nu o pricepea, pre candu acei domni Spahii şerbi totu de un’a, de aceeaşi lege si biserica ortodoxa, faceau asia fâra indurare si crutiare.
Adeverate au fostu tote, câ-ci sciutu este cum s’a octroatu in bisericile din comunele mixte ro-mane-serbe cântările si rugatiunile numai in 1 i m b ’a s 1 a v e u a; er in celea locuite numai de poporu romanu, de dragulu Spahii seu macaru numai alu unicului veneticu serbu, au fostu silitu preotulu se bovisedie sciindu nesciindu, si slavenesce; er dasca-lulu cu şcolarii sei se cânte, ragusindu, pe diume-tate si serbesce, se intielege destulu de schimositu, câ-ci nu pricepeau unu cuventu din vre-o cantare in limba străină si greuoia.
(Va urmâ.)
Unu nou proiecta reactionariu alu principelui-cance-lariu prusso-germanu.
Orcanulu de mesuri reactionarie cu care s’au napustitu poterniculu dictatoru alu Prusso-Germaniei asupra natiunei germane, se pare câ. in locu se scadia din contra devine din ce in ce mai infuriatu, ameuintiandu cu totala nimicire si modestulu restu de drepturi si libertăţi, care mai scapasera din nau-fragiulu ce au urmatu celoru doue atentate indrep-tate asupra iraperatului - rege Wilhelm. După ce s’au pusu iu lucrare proiectulu anti-socialisticu; după ce s’au sugrumatu libertatea pressei si a intr’uniri-loru; după ce s’au organisatu unu sistemu formalu de spionagiu si denuntiari; după ce s’au procla-matu assediulu civilu celu micu asupra capitalei Berlinu si a districteloru învecinate; după ce se prepara o inversiunata reactiune pe terenulu eco-nomicu, acuma vine principele Bismark si prin unu nou proiectu de lege decapitesa si parlamentulu gennanu, degradandu-lu la o simpla machina compusa de automaţi, cari de aci ’nainte nu vom potea avea alta vointia decâtu aceea a domnului lora. Prin noulu proiectu de lege cancelariulu de „feru si sânge" voiesce se incoronedie despotismulu constituţionalii, probandu astfeliu tuturora optimisti-lora si naiviloru, câ sistemulu constitutionalu si parlamentariu in Prusso - Germani’a nu este decâtu o ficţiune vana si visionara.
Tecstulu noului proiectu de lege, care gratia candidatiloru gubernamentali din Reichstagulu actualu, va fi primitu câ si cele anteriore lui, este urma-toriulu:
§. 1. Reichstagulu dispune de o potere penala asupra membriloru sei.
§. 2. Acesta potere penala va fi esercitata de catra o comissiune, care va constâ din presiedinte, din cei doui vice-presiedinti si din 10 membrii. Aceşti din urma voru fi aleşi la inceputulu fiacarei sessiuni inmediatu după alegerea presiedintelui.
§. 3. Pedepsele pe care le p6te dictâ comissiunea se conformbsa delicteloru comise:
1.	Admoniţiune înaintea casei întregi;
2.	Deoblegarea a face amenda onorabila înaintea casei adunate in form’a prescrisa din partea comis-siunei ;
3.	Eschiderea dela Reichstag pentru unu terminu de tempu ficsatu. Acest a se p6te estinde pana la finea peribdei legislativei. De eschiderea ce s’ar intinde pana la finea peribdei legislative se pbte legă si pierderea facultati de a fi eligibilu pentru Reichstag.
Perderea facultati de a fi eligibilu pbte fi pro-nuntiata si independente, candu membrulu nu mai apartiene Reichstagului.
§. 4. Candu delictulu inplica o fapta, care după prescrierile dreptului penalu comunu, merita pedepsire apoi comissiunea pbte pre langa amenda dictata de ea, seu dbea membrulu nu mai apartiene Reichstagului, se decidă estradarea lui prin Reichstag la tribunalulu penalu.
§. 5. In casulu candu Reichstagulu decide estradarea la tribunalulu penalu, atunci prescrierile artic. 30 si 31 ale constitutiunei imperiului nu voru fi aplicabile.
§. 6. Candu araendâ (§. 3.) va fi pronuntiata pentru vre o espressiune sbu pentru coprinsulu unei cu-ventari, atunci acea espressiune seu întreg a seu o parte a cuventarii pbte fi eschisa din procesulu verbalu ste-nograficu. Intr’unu asemenea casu este oprita si ori ce alta publicare prin pressa.
§. 7. Activitatea comissiunei are locu candu:
1.	o cere presiedintele seu
2.	*o propuuu celu pucinu 20 membrii ai Reichstagului.
Dispositiunea (Nr. 1) seu propunerea (Nr. 2) tre-bue se se faca in terminu de trei dile dela comiterea delictului.
§ 8. Comissiunea pertaotbdia si cercetedia subt presidiulu presiedintelui sbu in absenti’a acestuia, subt aceia a celui mai de aprbpe vice-presiedinte cu celu pucinu 7 membrii.
Procedura va fi regulata prin unu regulamentu, care va fi elaboratu din partea comissiunei si va fi supusu intarirei Reichstagului.
§. 9. Comissiunea decide in modu definitivu. Candu decisiunea suna la eschidere din Reichstag (§. 3. Nr. 3), atunci celu eschisu, in terminu de optu dile după publicarea decisiunei, pbte se cera in scrisu sen-tinti’a Reichstagului.
§. 10. Presiedintele este indreptatitu a eschide de-ocamdata dela primirea in procesulu verbalu steno-graticu espressiunile indecente, precum si a opri ori ce publicare a loru prin pressa.
O astfeliu de mesura provisoria incetbsa in casulu, candu in terminu de trei dile nu se va fi cerutu seu propusu decisiunea comissiunei (§. 7.)
§. 11. Călcări ale dispositiuniloru presiedintelui coprinse in §. 6., precum si aceloru coprinse in §. 10 se voru pedepsi cu inchisore dela trei septemani pana la 3 luni, dbca cumva coprinsulu celoru publicate nu va reclama o pedepsa si mai grea.
§. 12. Căuşele, care venite la comissiune nu voru ti terminate la finea sessiunei, voru trece in starea in care se voru afla la comissiunea viitbrei’ sessiuni a Reichstagului.“
Acesta este tecstulu unei legi create in ulti-mulu patrariu alu secolului alu XIX, nu in Turci’a, ci in marele si gloriosulu imperiu alu Prusso-Ger-maniei, care pretinde a merge in fruntea civilisatiu-nei moderne. In fati’a acestei legi naţiunea germana ar trebui se acopere cu unu velu negru bustulu Germaniei unite, care isi jeleşte libertatea ce numai i se promisese, dara de care in realitate nu s’au bucuratu pana acuma niciodată!
Revista politica.
Sibiiu, 18 Ian. st. n. 1879-
In 15 1. c. s’au intr’unitu in Vien’a erasi senatulu imperialu. Primulu si celu mai inportantu obiectu alu discussiunei sale va fi tractatulu dela Berlinu. Este forte probabilu, ca opositiunea si cu deosebire d-nii Herbst si Giskra erasi voru dâ o representatiune gratuita de gimnastica si ecvili-bristica oratorica superiora si academica, fara câ ea se genese câtuşi de pucinu pe corniţele Andrâssy si pe membrii cabinetului provisoriu, care la tote atacurile ce li se voru face in decursulu desbateriloru se voru provoca la logic’a fapteloru inpliaite si Ja faimosului „Bosni’a jam occupata" alu episcopului din Serajevo, care aflandu-se cu deputatiunea venita din Bosni’a câ se-isi esprime omagiale de fidelitate si supunere câtra person’a Maiestatiei Sale a Imperatului Franciscu Iosifu I, care Pe atuncea se aflâ in B.-Pest’a, nu intielegea opositiunea ce se facea in diet’a unguresca si in delegatiuni in contra ocupatiunei. Opositiunea va fi mai multu seu mai * pucinu vehementa si intensiva, dara in fine, deconcertata si desmembrata, precum este ea acuma, nu va fi in stare se faca inpossibilu si sq
7
inpiedece ratificarea tractatului dela Berlinu si din partea parlamentului din Vien’a, precum n’a fostu in stare a o face nici in diet’a din B.-Pest’a si nici in delegatiuui, care nu numai ca nu refusara mandatulu de ocupatiune, dara votara comitelui Andrâssy absolutoriu pentru marea acţiune întreprinsa in Orientu, inpreuna cu tote indemnităţile de credite pe care au aflatu cu cale a le pretinde dela ele, după ce declarase din capulu locului, ca renuntia la ori-ce votu de încredere ce i s’ar da din partea loru.
Acei cari se aşteptau, ca la reintrunirea parlamentului din Vien’a se vddia băncile ministeriale ocupate de unu ministeriu nou si definitivu, au fostu amagiti, pentm-ca si de astadata avura oca-siune a revedea erasi pe aceiaşi miniştrii, cari acuma este anulu si-au datu pentru prim’a ora demissiunea si cari de atuncea guberndsa in modu provisoriu si prin urmare cu mai puciua responsabilitate fatia cu parlamentulu, decâtii candu ar fi miniştrii parlamentari in sensulu strictu alu cuven-tului. Acesta stare anormala va mai dura se dice, inca pana candu se va apropia terminulu de disol-vare a parlamentului actualu, espirandu period’a sa de 7 ani in primavera. Atunci apoi in fati’a noueloru alegeri, la care voru participa si boemi, deca pana atunci li se voru inplini cererile loru si li se voru accepta conditiunile de inpacare din partea factoriloru competenţi, se aştepta denumirea unui cabinetu definitivu, a cărui programa se dice ca va fi diferitore de aceea pe care o a urmatu cabinetulu Auersperg-Lasser. Deca subt acea dife-rintia de programa se intielege o schimbare radicala de sistemu, seu ca ea nu va fi decatu numai o nuantia mai pronuntiata si mai energidsa a sistemei urmate pana acuma, acesta este unu secretu care sta inca ascunsu in dosulu viitoriului celui mai apro-piatu. Sunt multe semne, care ne indreptatiescu a ne aştepta la o schimbare. Fi va ea spre bine? Acesta o dorescu tote poporale monarcliiei. Fi va ea spre reu ? De acesta se temu si sunt ingrijate.
Inpregiurarea, ca generalulu de artilerie baro-nulu Josifu Fîlipovici, cuceritoriulu si pacificatorul Bosniei si alu Hertiegovinei petrece de mai multe dile in Vien’a este discutata si comentata in diferite moduri. Foile oficiose sustienu, ca bar. Filipoviciu a fostu chiematu la Vien’a singura numai că se raporteze unei comissiuni de generali constituita ad hoc subt presiedinti’a feldmaresia-lului archiducele A1 b r e c h t, despre esperientiele făcute in decursulu campaniei avute. Altele dicu, ca este vorb’a de a se ficsâ planulu de operaţiune pentru espeditiunea ce are a se întreprinde la primăvară spre siandsiaculu Novi-Bazar, despre care corniţele Andrâssy a fostu disu in delegatiuui ca: „Austri’a nu trebue se intrepriudia acea espe-ditiune, dara ca in poterea tractatului dela Berlinu este indreptatita a o face.“ Se mai dice si aceia, ca numitulu generalu va primi unu portofoliu si probabilu ca acela alu resbelului, in noulu cabinetu ce se dospeşte.
Intr’aceea noulu ministru de finantie alu Ungariei corniţele Szapary a reusitu a contracta cu grap’a finantiara alui Rothscliild unu nou inprumutu onerosu de 100 milioue, alu cărui cursu de emis-siune va fi 73 fi. in auru. Diarile independinte din Ungari’a in frunte cu deakistulu „Peşti Naplo“ combătu acestu inprumutu ruinatoru. Dara ele combătu cu multa violentia intreg’a politica a d. Tisza, despre care afirma, ca voiesce se imiteze in Ungari’a dictatur’a reacţionara a cancelariului prusso-germanu.
Avendu in evidenţia mesurile luate iu tempulu din unna in monarchi’a nostra, apoi este necon-testabilu, ca se simte forte tare iufluinti’a morala ce o esercitesa mau’a de feru a principelui Bismark asupra gubenieloru dualistice.
In Bulgari’a diplomaţi’a russesca lucra neintre-ruptu si fara pregetu. Greci’a reclama Janin’a, âra Muntenegralu se prepara a isi lua cu man’a armat’a Podgoritia.
Romani’a este liniştita. Ea se prepara pentru Constituanta si se ocupa in modu seriosu cu orga-nisatiunea Dobrogei.
Sciri diverse.
_ (Gimnasiulu si scol’a normala dela
Bradu). La cererea făcută, d. directoru si profesore
N.	J. Mihaltianu avu bunetatea a ne comunică ur-matdrele date despre starea aceloru scole romanesci: Scol’a normala. In class’a III si a IV-a normala se invetia urmatorele obiecte: Religiunea. — Limb’a romana. —Limba mag iar a. —Limb'a germana. — Geograf i'a si I stor ia. -'-Aritmetic’». — lstori’a naturala. — Fisic’a. — De-
__________OBSERV ATORIULU.___________________________
semnulu, Caligrafi’a si Cantulu. Invetiatori in aceste classe au fostu: Petru Rimbasiu in class’a IV si Nicolau Ar o nu in class’a III. Numerulu sco-lariloru in anulu scol. 1877/8 au fostu in aceste doue classe după confessiune: 35 gr. or. 2 gr. cath. 1 romano catbolicu, 2 evang. reformatu, 1 de relig. mosaica, cu totulu 34 şcolari.
Class’a I et II normala este inpreunata cu scol’a poporala din locu, propunendu-se obiectele de unu in-vetiatoriu in doue despartiaminte. Tote patru clasele sţau subt direcţiunea gimnasiala.
Gimnasiulu consta din 4 classe cu 5 profesori si adeca: Ni col. J. Mihaltianu, directoru si profesoru Joanu Velovanu prof. ord. in class’a IV, Constan-tinu Costinu prof. ord. in class’a III, Georgie Parau prof. ord. in class’a II si Nicolau Margi-neanu prof.
Numerulu scolariloru in cele patru classe gimna-siale in anulu scolasticu 1877/8 a fostu după confessiune:
56 greco. or. 2 gr. cath. 3 rom. cath. după naţionalitate 58 romani, 2 magiari, 1 germanu cu totulu 61 şcolari.
Ore care se fia caus’a acestei frecventie forte mica si necorespundietore ?
—	(Redactorii nou.) Cu 1 Januariu a. c. d. profesore Aronu Hamsea a luatu redactiunea „Bise-ricei si Scolei,u foia bisericesca, scolastica, literara si economica, ce appare odata pe septamana in Aradu. Salutamu cu căldură pe noulu nostru colegu si i dorimu succesu deplinu in nou'a sa cariera!
—	(Necrologu.) Vasiliu Zsiros, preotu gr. cath. in Siri’a cu fiicele sale Cornelia si Veturia si raarn’a Victoria Vass, ved. Granuna cu anima întristata incunoscintiesa pe toti amicii si cunoscuţii loru despre mortea iubitei socie, mame resp. fiice Victoria Gramma, carea după unu morbu indelungatu prove-diuta cu sf. sacramente ale murindiloru a repaosatu in Domnulu in 8 Januariu a. c. la 12 ore noptea in alu 30-lea anu alu etatii si alu 12-lea alu fericitei sale casatorii. Inmormentarea se făcu in Siria in 10 Januariu. Fia-i tierin’a usiora si memoria bine-cuventata!
—	(„Crucea Elisabeta.“) Monitoriulu publica trei decrete Doiunesci, prin cari A. S. R. Donmulu in urm’a aprobatiunei A. S. R. Domnei, a bine-voitu a conferi „Crucea Elisabeta," unui mare numeru de domne si donmisibre, cari s‘au destinsu in tempulu campaniei trecute, prin ingrijirea bolnaviloru si prin strengerea de ofrande.
Acesta este a dou’a serie, prin care se conferă acesta decoratiune; spatiulu nu ne permite a reproduce astadi aceste liste, pe care inse ne reservamu a le publică in numerulu viitoru.
Deodata cu aceste conferiri, ministeriulu publica si urmatoriulu coinunicatu la adres’a domneloru si dom-nisioreloru decorate:
„Din caus’a serbatoriloru nu s’au potutu distribui brevetele crucei „Elisabeta“ d-neloru alu caroru nume figuredia in diferitele decrete publicate in „Monitoriulu oficialu."
„In aşteptarea remiterei acestora brevete minis-trulu afaceriloru streine isi face o datorie a preveni pe tote aceste domne, ca sunt in dreptu a purtă crucea „Elisabeta“ chiaru de acum."	„Pressa.“
—	(Denumiri). Printr’unu decretu apparutu iu „Monitoriulu oficialu" dela 24 Decembre st. v. d. profesore Vasilie Boerescu se numesce pentru o noua perioda de trei ani in postulu de decanu alu facultatii de dreptu din Bucuresci, d. profesoru A. Treb. Lauri anu decanu alu facultatii de litere si tilosofia si d. profesore Alexe Marinu decanu alu facultatii de sciintie.
__ (Gr a ti a re.) Cu ocasiunea sf. Serbatori ale
nascerei Mantuitoriului nostru Isus Cristosu, A. S. R. a bine-voitu a gratiă de restulu închisorii, ce au a mai suferi pe 37 condamnaţi.
—	(Principele Bismark si decoratiunile romane.) Gubernulu germanu, precum se scrie din Berlinu face dependinţe permissiunea de a purta deco-ratiunile romane conferite supusiloru germani, dela regularea cestiunei jidaniloru iu Romani'a.
—	(Falsificare de bancnote austriaco). Precum ne relatesa diariele din Bucuresci, Marti in septaman’a trecuta s’a infatisiatu înaintea Curtiei cu juraţi din Bucuresci, unu procesu criminalu de cea mai mare însemnătate. Era vorba de falsificarea unui numeru considerabilu de bancnote austro-ungare in piese de cate diece fiorini.
Pe banc’a acusatiloru se vedeau acusatii in numeru de 7 si adeca: I. Moritz IlermanEnricuSibner de 30 ani, prussianu de origine, giuvaergiu in Calarasi; 2. Nicolae Balcansky, de 54 ani, bulgaru. arenda-siu, domiciliaţii in Calarasi: 3. Ghitia Al bule tiu, de 34 ani, romanu din Transilvania, economu de vite, domiciliatu in couiun’a Jagalia; 4. Janos Horvaty, unguru, de 36 ani, machinistu, domiciliatu in Calarasi;
1	5. Ilihale Dumitrescu de 21 aui, grecu, birtasiu
in Calarasi; 6. Mihailu Greff, de 60 ani, germanu, architectu, domiciliatu in Calarasi si 7. Scări atu M. Greff, de 24 ani, germanu, zidaru din Calarasi. Toti aceştia aveau unu aeru nepasatoriu. Pe mes’a curtiei se vedea unu pachetu cu vre-o 300 bancnote austriace falsificate, in piese de câte diece fiorini, alu caroru de-semnu era admirabilu imitatu. In privinti’a acesta nu se potea face nici o deosebire intre ele si cele adeverate; diferenti’a se tradâ numai in colorea unor’a, care era prea pronuntiata si in prea marea grossime a charthiei. In sala se mai aflau si instrumentele, care serviseră la falsificarea aceloru bancnote.
După unu recbisitoriu prea interesantu, acusatulu Sibner mărturisi, ca elu a falsificatu biletele, recunosch pe cele ce i se presentara si făcu totu istoriculu crimei inplicandu si pe ceilalţi acusati, cari negara parteciparea loru la crima.
Curtea condamnă pe Sibner, agentu materiale alu falsificarei la 5 ani de reelusiune si achită pe ceilalţi, neesistandu probe suficiente de parteciparea loru la crima.
—	(Domnulu V. Alesă ndr eseu Urechi a) a plecatu in 28 Decembre st. v. la Dobrogea pentru a studia reformele ce sunt de introdusu in ramur’a in-structiunei publice in nou’a provincia romana.
—	(O statistica a ghebosiloru.) De cateva dile — după cum scrie diariulu parisianu „Figaro" — a muritu unu ghebosu in alu cărui testamentu s’a aflatu aprope 2000 de foi pline de statistic’a ghebosiloru. Reposatulu era neinsuratu, independentu si bogatu si făcuse intr’unu siru de ani, multe calatorii in tote cele cinci parti ale lumei, pentru a isi adună notitie asupra suferintiei sale.
In Spani’a afla pe cei mai mulţi ghebosi si istori-sesce, ca la polele muntiloru Sierra-Nevada la fia care 30 de locuitori gasesci unu ghebosu. Este euriosa opiniunea sa asupra gliebei, acarei forma ar stă in ra- * portu neindoiosu cu tienutulu in care traesce ghebosulu, ca gheb’a ar fi inalta si ascuţita in tierile muntose, scunda si lata in tierile nemuntose.
După calculările sale numerice, ajunge la resulta-tulu, ca ar fi aprope 1 milionu de ghebosi pe totu pamentulu, unu la o mia de individi. Diametrulu inal-timei ghebeloru luatu din 600 de mesura dă 20 asia ca tote ghebele puse una peste alta ar formă unu turnu inaltu că de 200.000 metri. — Ultim’a pagina a manuscriptulu remasu eontiene ultim’a doriutia a repo-satului, aceia adeca de a i pune pe morinentu figur’a de marmora a unui ghebosu.	„Rom. Libera."
—	(Laptele de vaca si m orbu 1 u dipht e-ritis.) Unu medicu din London sustiene pe bas’a esperientieloru făcute, ca vacile ara fi supuse acelui morbu si ca laptele loru ar fi unu raidiulocu de infectare. Colegiulu medicilora din Londonu se va ocupă cu esaminarea acestei descoperiri. Lumea si cu deosebire medicii aştepta cu o inpatientia lesne de esplicatu, parerea ce isi va dă colegiulu asupra acestei cestiuni.
—	(Cum s’a introdusu cium’a asiatica in Russi’a.) Unu cozacu din Stanitia-Wetljana au fostu adusu de pe campulu de resbelu din Asia, o bucata de pendia in satulu seu natale si o dărui miresei sale, o feta că de 19 ani. D’abea purtase fet’a doue dile hain’a ce si-o făcuse din acea pendia si se bolnavi, murindu apoi se aratara tote simptomele pestilentiei. Pucine dile după aceea muriră toti ceilalţi 6 membrii ai familiei manifestandu-se si la ei acelesi semne că si la feta.
—	(Notitie literar ie). Cu plăcere constatamu, ca atatu diariele politice catu si literarie de dincoce de Carpati, afara numai de „Transilvani’a" fostulu or-ganu „betranu si ologu," alu „Asociatiunei transilvaniei," precum avu amabilitatea a ilu numi „junele, gentilulu si sprintenulu „Telegrafu Romanu" din Sibiiu in Nr. 1 din 2 Januariu st. v. — voru continuă a se publică si pe anulu 1869.
Că presentu de anulu nou mai primiramu urraa-torele publicatiuni:
—	„Politic’a contimporana — Martirii dela 48 si Salvatorii dela 66“ de G. Marzescu fostu deputatu in Constituant’a din 1866. Bucuresci, 1878. Acesta este o brosiura prea interesanta din punctulu de vedere alu politicei partideloru militante diu Romani’a, care la apparitiunea sa a facutu oresicare sensatiune in cercurile politice din capitala, discutata fiindu si in diarie, persiflată inse de dn. Cogalniceanu.
—	„Partid’a Militară fatia de Partidele politice din tiera de: Unu Ofieeru superioru Romanu. Bucuresci, 1878. In feliulu seu, abia s’ar pote aplică si asupra acestei brosiure aceea ce amu disu mai susu despre a d. G. Marzescu.
—	„Calendariu pe anulu ordinariu 1879." Redigeatu de: Mir o nu M. Caline seu, secretariulu „Societarii pentru cultur’a si literatur’a romana in Bu-covin’a." Anulu alu VI. Pretiulu 60 cr. v. a. Cernăuţi.
‘ Acestu calendariu bogatu, bine redigeatu si eftinu, care
8
OBSERVATORIULU.
se publica pe 131 pagine iu 4-o, se afla de vendiare si la tipografi’a lui W. Krafft in Sibiiu.
Date statistice despre literatur’a magiara.
Cârti tipărite iu limb’a magiara se afla numai dela reformatiune inc6ce si anume dela 1530. Dela acelu anu pana la 1711 dn. Carolu Szkbo cautandu prin t6te bibliotecele si pe unde a sciutu, a descoperitu numai 1790 cârti magiare. Se intielege inse de sine, ca si din acelea partea cea mai mare se compune din cârti reli-gi6se, de rogatiune, scolastice, unele chronice, kra scientifice mai nimicu, din causa ck acelea era tractate in limb’a latina pana in dilele ndstre. Cârti nemtiesci, tipărite totu in Ungari’a, din secolii 15 et 16 descoperi Carolu Kertbenyi 1317 volume! Asia dara lega-nulu literaturei naţionale alu ungureniloru este numai cu celu multu 40 de ani mai vechiu decatu alu ro-maniloru.
In timpulu nostru literaturei magiare ii da man’a se faca progresse considerabili, avendu si panea si cutîtulu in man’a sa. Revist’a bibliographica arata ck in a. tr. 1878 in Ungari’a si Transilvani’a s’au tiparitu 1312 cârti si brosiure in limb’a magiara si numai 317 in alte limbi ale patriei. Prin cele magiare se repre-senta 25 de specialităţi sau ramuri de cunoscintie. Cele mai multe sunt scolastice, adeca 312, apoi vinu beletristice (literatura usidra) 145, istorice 107, national-economice de care se simtiâ lipsa mare 103, theologice 70, philologice 52, pedagogice 38, phisicali 67, matematice 32, de medicina 28 etc. In t6te acestea se intielegu si cele multe numai traduse din alte limbi, sau compilate.
Press’a periodica a fostu representata in a. 1876 prin 315 diarie de tota man’a, 6ra pe 1877 acelu nu-meru crescu la 381. Din acestea au fostu magiare politice 96, beletristice 28, de specialităţi (Fach-blatter, szaklapok) 106, humoristiee numai 5. Din t6te 381 sau trimisu cu post’a in anulu 1877 nri de foi 24 milione 417.895, adeca preste 4 milione mai multe decktu in 1876 din caus’a evenimenteloru mari. Din foile politice magiare au mersu cu post’a 10 milidne 684 329, nemtiesci 7 milidne 589.804, croatice 729.358, serbesci 360.700, romanesci 129.622 (in 1876 romanesci au mersu numai 91.808 nri, asia dara au sporitu), italiane 24.864, evreesci 20.800, germano-magiare 78.259. Din foile beletristice au mersu cu post’a in limb’a magiara 1 milionu 815.827, croatice 71.760, nemtiesci 20.596, slovace 9.180, serbesci 20.000, romanesci 34.119.
Acestea cifre le avemu după revistele literarie din „Peşti Napl6u. Comparate cu altele totu din acestea tieri, de înainte de es. cu 10 ani, si totu-odata cu cele ce se publica din a. 1878 in staturile civilisate, ele sunt forte instructive, din care adeca potemu invetik si judecă, multu.
Sumariu prescurtata din materiile publicate in 0b-servatoriu anulu I.
(Urmare.)
Nr. 72. Economi’a politica, cursu intregu de Jer. G. Baritiu, in 7 Nri. — Continuări s. a. m.
Nr. 73. Sciri interesante dela Mehadi’a, despre archiducele Iosifu, buna-vointi’a sa catra romani.
Nr. 74. 75. Continuări, politic’a dilei s. a. m.
Nr. 76. Acţiunea ceehiloru, consideratiuni naţionali si politice. — Din Romani’a note diplomatice relative la Basarabi’a si respunsulu gubernului romanu la not’a Russiei.
Nr. 77. Despre coloniile italiane, de M. A. Canini. — Deschiderea camereloru României in sessiune estraordinaria cu discursu memorabile de tronu. — Continuări.
Nr. 78. Studiu relativu la economia naţionale si la istori’a civilisatiunei in Transilvani’a, discursu academicu, in 6 Nri. — Continuări s. a. m.
Nr. 79. Discussiuni politice, interne si esterne.
Nr. 80. Romanii peninsulei balcanice, după Timpulu. — Proiectu de lege, pentru reorganisarea socie-tatei academice ck corpu alu statului.
Nr. 81. Dela congresulu national-bisericescu alu romaniloru gr. resariteni etc., processe verbali in mai mulţi Nri, după Tel. rom.
Nr. 82. Continuări s. a. m.
Nr. 83. 84. 85. Intrarea triumfale a trupeloru in Bucuresci, programa, solemnitate insocita de entu-siasmu, inportanti’a ei. — Continuări. — Polemi’a „României libereu cu „Telegrafulu roinanuu asupr'a activitatiei si passivitatiei, inputari aspre.
Nr. 86. Situa^tiunea in Europ’a după tractatulu dela Berlinu. — Erasi despre intrarea triumfale. — Statutele societatiei maiestriloru caltiunari din Lipov’a.
—	Scandale mari in diet’a Ungariei.
Nr. 87. Cestiunea politica si naţionale a Croaţiei.
—	Discussiuni politice la situatiune s. a. m.
Nr. 88. Cestiunea macedo-romana si memorialulu la congresulu europknu, in 5 Nri. — Kossuth despre ocupatiunea Bosniei, in 2 Nri. — Scandalulu cu Lad. Tisza si Blas. Orban. — Proiectu de regulamentu pentru regularea parochiiloru gr. res.
Nr. 89. Desbateri din senatulu imperiale dela Vien’a in causa Bosniei si câteva continuări.
Nr. 90. Continuări si diverse.
Nr. 91. Proiectu de adresa alu dietei serbesci (punctele sale mai importante). — Recensiune magiara asupra Istoriei lui Michaiu Vodă de Nic. Balcescu. — Corespondentie etc.
Nr. 92. Continuări. — Revista politica. — Ne-crologulu cav. Al. Popoviciu din Bucovin’a.
Nr. 93. Din Roraani’a, reflecsiuni la interpela-tiunea lui Max Falk făcută la B.-Pesta in privinti’a
României (critica). — Annexarea Dobrogei. — Afganistan. — Continuări.
Nr. 94. Discursurile deputatiloru G. Popu si P. Cosma in diet’a Ungariei relativu la Bosni’a si la asupririle romaniloru, in 4 Nri. — Romani’a. — Acte publice despre annexarea Dobrogei. — Deschiderea camereloru s. a. m.
Nr. 95. Credinti’a in pacea lumei, clatinata, nu intarita. — Despre o espositiune romanksca in Transilvani’a. — Situatiunea politica si sociala in Prusso-Germani’a. — Demonstratiunile politice in B.-Pest’a etc.
Nr. 96. Alte scandale infricosiate din Ungari’a, intemplate in academi’a scientifica. — Sciri din Romani’a. — Hygien’a poporala (morbulu Diphteritis).
(Va urmâ.)
Tarifa cea nona poştala
■pentru epistole de valore, 'pachete, assignatiuni poştale si rembursari.
(Valida din l-a Novembre 1878 in comerciulu internu si in comerciulu cu Germani’a.)
Regule generale:
1.	Pentru ori-ce tramitere cu post’a se va plaţi unu portu după greutate, pentru fia-care tramitere cu valore declarata se va plaţi si unu portu pentru valdre.
2.	Post’a primesce numai pachete pkna la 50 de kilograme spre a le spedâ mai departe. Esceptiune făcu dela acest a gropurile cu bani de auru, de argintu si de arama, care se priraescu si peste 50 de kilogr.
3.	Tramiteri peste 10 kilogr. se primescu necon-ditionatu numai la si catra acele staţiuni poştale, unde sunt mediuloce suficiente de espedatu.
4.	C’unu singuru biletu de frachtu nu se potu tramite mai multu de trei pachete la aceea’si adressa; der’ candu se tramitu cu rembursare (Nachnahme), cauta se se faca pentru fiecare pachetu cate unu biletu de frachtu deosebitu.
5.	Tramiteri in interiorulu tierei potu se contiena si cate o scrisbre, la tramiteri in tierile străine inse acesta nu este ertatu.
6.	Pachete peste 1V2 kilogr., care se tramitu in tieri străine, trebuie se fia supuse mai înainte oficiului vamalu.
7.	Scrieri, mustre de mărfuri etc. fara aratare de valdre se tacsdza cu portu scadiutu si se espedeza prin post’a de epistole.
I. Tarif’a portului pentru greutate.
A. Pentru tramiteri ordinarie.
1.	Pentru epistole francate in Germani’a pkna la 250 grame.
2.	pentru epistole interne francate si pachete pana la 500 de grame,
3.	pentru tramiteri in localitate francate pkna la 2V2 kilogr. — pana inclusive 10 miluri —12 cr., peste 10 mii. —24 cr.
4.	Pentru pachete francate pana la 5 kilo inel. pkna inel. 10 miluri —15 cr., peste 10 mii. —30 cr.
NB. La tdte tramiterite de mai susu, dkca nu se platescu, se mai adaoga 6 cr.
5.	Pentru pachete peste 5 kilo:
k unu kilo
a) pana inel. 10 mii. (I zona) — 3 cr.,
b) peste 10— 20 „ (II „ ) — 6 cr.,
c)	„	20— 50	„	(III	„	)	—12	cr.,	subtr.	—	30	cr.
d)	„	50-100	„	(IV	„	)	-18	cr.,	„	—	60	cr.
e)	„	100—150	„	(V	„	)	—24	cr.,	„	—	90	cr.
f)	„150	„	(VI	„	)	-30	cr.,	„	-120	cr.
NB. Obiecte peste 8 kilo (la zon’a IV si V peste 7 kilo si la zona VI peste 6 kilo), se pachetdza pentru o distantia de peste 20 de miluri mai bine in doue pachete de cate 5 kilo.
B* Pentru tramiteri, care coprindu unu spaţiu mai mare, portulu se urca cu jumătatea sumei. Pentru tramiteri nefrancate pkna la 5 kilo se adaoga si aici 6 cr. mai multu.
NB. Ck volumindse se privescu pachete: a) cari sunt mai lungi de l'/4 metri; b) cari sunt mai lungi ca 1 metru si mai late de % metru, si sunt mai usidre de 10 kilogr.; c) acelea, cari după form’a loru ceru unu spaţiu neproportionatu, seu cari ceru o ingrigire mai mare.
II. Portu pentru valdre se computa la tramiteri numai atunci, candu se arata o valdre. La tramiterile de bani trebuie se se arate tdta valdrea loru.
A. Pentru tramiteri de valdre închise, fara destinctiune de depărtare.
1. In intrulu tierii pkna la 50 fl. \	„
2. In localitate pkna la 150 fl. /
3.	In intrulu tierii dela	50—300	fl. ]
4.	In localitate dela	150—300 fl. >—6cr.
5.	In comerciulu cu Germani’a pana la 300 fl. j
6. La tramiteri de valdre peste 300 fl. sunt de a se plaţi pentru cate 150 fl. 3 cr., in care casu sume parţiale se computa totudeuna ck 150 fl. deplini.
B. Pentru tramiteri de valdre deschise se computa fara diferintia de distantia unu porto cu jumetate mai mare. In epistole deschise se primescu numai sume de 150 fl. si numai in comerciulu internu.
III. Tarif’a pentru assignatiunile poştale.
fl.
pkna la 5 5- 50 50—150 „ 20 150-300 „ 30 300-500 „ 50 Otieiolate poştale numai
5 cr.
10 „
500-1000 fl. 1.-
1000-2000 „ 1.50 2000-3000 „ 2.—
3000-4000 „ 2.50 4000-5000 „ 3.— poştale ordinare potu primi assignatiuni pkna la 150 fl. Numai oficiolate poştale
Competintiele se platescu prin lipirea de maree pe blan-chetele assiguatiuni-loru.
de ale statului si cassele directiunei poştale potu primi assignatiuni pkna la sum’a de 1000 fl. si sume pkna la 5000 fl. se potu primi numai, ddca se tramitu la Vien’a si la Buda-Pest’a. Sume peste 300 fl. se espe-desa mai eftinu prin epistole, decatu prin avisuri.
IV.
Pana	la 10	fl.	6
n	15	»	9
n	20	n	12
n	25	n	15
n	30	n	18
Tarif’a rembursarii.
cr.	Pana la 35 fl. 21 cr.	s. c. 1.
n	„ 40 „ 24 „	pentru cate
n	» 45 „ 27 „	5 fl. mai multu
»	„ 50 „ 30 „	se socotescu
n	„ 55 „ 32 „ i	cate 2 cr.
Post’a redactiunei.
Multiamit’a ndstra sincera si caldurdsa la toti OO domni abonaţi, amici si binevoitori, pentru aducerea-aminte pe dio’a de anulu nou. Primesca votulu nostru ferbinte la vietia indelunga si fericita !
Clusiu, 10 Ian. Despre comuna Pinticu? Mai asteptamu.
Clusiu, 12 Ian. Multiamita si stringere de mana fratiesca.
Clusiu, 15. Binevoiţi a cautk in fruntea foiei, in drept’a: ckte 7 si 6.
6. Ving’a, 15. Cu tdta plăcerea in altu Nr.
Rechet’a, 10. In faci’a Camerei? Dara cjine’i va suferi contra ori-cărui usu parlamentariu? Eta unde duce lipsa totale a educatiunei politice. Pentru partea din urma a scrisorei poţi garanta?
N—ea, 12. Se va intardik numai din caus’a traductiunei. Salutare cordiale.
Gherl a, 9. Lucru de necrediutu. In data ce va permite spatiulu.
Gherla, 7 Respunsu din partea tipografului prin posta.
Blas iu, 11. Mare multiamita. Dara decopiarea
inscriptiunei?
Ifjf" Cu Nr-lu I se incepu Anulu II alu „Observatoriului“. Condi-tiunile de abonamentu se potu vedea in fruntea diariului.
Pentru mai mare inlesnire a onor. publicu cetitoriu si la rogarile ce ni se făcură deschidemu prin acesta abonamentu si pe
Triluniulu Ianuariu — Martiu cu 2 fl. v. a.
Esemplarie complete si legate din cursulu anului trecutu mai avemu numai op tu. Pretiulu unui esemplariu este de: 8 fl. v. a.
ABONAMENTU
la
„ALBIN’A CARPATILOKTT
foia beletristica, scientifica si literara cu ilustratiuni. Anulu III. 1879.
Redactoru:	Editoru:
Iosifu Popescu.	Visarionu Romanu.
Appare in Sibiiu la 15 si ultim’a flecarei luni in fascicole de ckte 2 cole.
Pretiulu abonamentului: 1 anu 6 fiorini, 6 luni 3 fl., 3 luni 1 fl. 50. — Pentru Romani’a: 1 anu 16 lei, 6 luni 8 lei, 3 luni 4 lei. Pretiulu abonamentului se pote tramite din Romani’a iu bilete byP°“ tecari si in maree poştale.
Abonamentele se făcu la editorulu V. Romanu in Sibiiu, la birourile poştale si prin tote librăriile-
Nouiloru abonaţi li se voru tramite numerii apparuti dela inceputulu anului III lun’a Octobre a. c-
Foia va aduce in colonele sale articoli de sciintia cu scopu de a instrui pe cetitori in tote direcţiunile cugetarei omenesci, se va sili a respandi in publicu acele cunoscintie, care sunt nedispensabile atktu pentru individi, catu si pentru naţiuni intregi, de ckte ori e vorba de unu adeveratu progresu in civilisatiune. In partea beletristica se va oferi publicului, mai cu sama secsului frumosu o lectura nu numai distragetore, ci si utila, careia se nu-i fia străine nici principiele estetice, nici regulile bunului gustu. Foia va tracta materii literarie din cele mai interesante, avendu pururea in vedere originalitatea obiecteloru si a cugetarei, puritatea limbei si chiaritatea modului de a scrie. Ilustratiunile voru corespunde asemenea asteptarei onor. publicu.
Din anulu I si II mai sunt inca esemplare cu pretiulu scadiutu de 3 fl. seu 7 lei 50 bani anulu 1877, si 2 fl. seu 5 lei anulu 1878.	(57) 3—3
Editoru si redactoru respons. O. Baritiu in Sibiiu.
Tipariulu lui W. Rraift in Sibiiu.