Obgervatoriulu ese de doue ori in septemana, mercurea si sambat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe 1 anu intregu 7 fl.. pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai multu pe anu; — trimisu cu post’a in laintrulu monarcliiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. sâu 22 franci, pe 6 luni 5 fl. sâu 11 franci; — numeri singuratici se dau câte cu 10 cr.’
Diariu politieu, naţional -eeonomieu si literariu.
Ori-ce inserate,
se platescu pe serie s«u linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare câte 7 cr., la adou’a si a trei’a câte 6 cţ. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesaurulu publicu.
Prenumeratiunile se potu face in modulu celu mai usioru prin assem-natiunile poştei statului, adresate do a dreptulu la Redactiunea Diariului Observatoriulu in Sibiiu.
Nr. 102.
Sibiiu, 22 3 Ianuariu 1879.
Anulu II.
Invitare de abonamentu
la
„Observatoriulu"
pe anulu 1880.
Apropiandu-ne câtra capetulu anului, deschideam prin acesta abonamentu nou pe Seinestrulu I si pe anulu intregu, totu cu pretiurile de pana acuma, adeca :
In Sibiiu pe 1 anu cu 7 fl. v. a., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., era dusu la casa cu 1 fl. respective cu 50 cr. mai multu.
In laintrulu monarcliiei cu post’a, 8 fl. pe anu; 4 fl. pe 6 luni.
In afara de monarchia cu porto dup 1 u 10 fl. seu 22 franci pe 1 anu; 5 fl. seu 11 franci pe 6 luni.
Abonamentele se potu face mai usioru prin asemnatiuni (mandate) poştali de a dreptulu la Redactiune in Sibiiu, piati’a mica Nr. 27.
Din Romani’a primimu abonamente si in bilete hipotecarie de ale statului, al pari.
In capital’a Bucuresci se primescu abonamente si la dn. Const. J. Juga (palatulu universitatiei parterre).
Din 10 esemplarie abonate efectivu, 1 se da gratis.
Pentru câ se potemu cunbsce celu puginu aprocsimativu numerulu esemplarieloru câte vomu avea a tipări pe anulu viitoriu, si pentru câ admi-nistratiunea se fia regulata, era espeditiunea se nu sufere intreruperi neplăcute pentru ambele parti, rogamu pe p. t. nostrii abonaţi, câ se bine-voiesea a isi reinnoui abonamentulu câtu mai de tempuriu. Totu-odata ne rogamu de acei p. t. domni, cari ne voru onorâ cu noulu d-loru abonamentu a isi scrie numele si adress’a in modu claru, legibilu si câtu se pote mai esactu, pentru câ se nu se nasca confusiuni.
Redactiunea.
Foisior'a „Observatoriului“.
Iern’a.
(Coserie.)
—	Brr . . brr . . pune lemne pe focu, ca am iughiagiatu tota.
—	„Indata, coconitia, eta-me.
Aceste frigurose cuvinte le audîiu pronunciandu-se in camer’a vecina.
Si intr’adeveru, stimabile cetitore, mi se pare câ si Dvostra, cetindu titlulu acestui foiletonu, veţi esclamâ cu vecin’a mea: „brr . . br . , ierna, ierna . . nu o se mai scapamu de ea; Maria, pune lemne pe focu!“
Asiâ, acum după ce audîtnu plăcutele pocnituri ale focului din cuptoriu, si ne leganâmu in illusiunile calde, se vorbimu si noi nitielu despre ierna.
Si câte nu putemu vorbi despre acestu ospe, care ne face visita pe fia-care anu, se ’ntielege, nu cu fracu si cilindru, ci cu cojocu si căciulă alba:
„Eta vine, s’asternu fulgii „Pe pamentu ’nvertosîtu.
„Munţii punu cojocu de ierna,
„Bradii au imbetranitu. .“
„Itece-i vremea, sufla ventulu,
„Sufla erivetiulu cumplitu.
„Vestea-i trista, tristu pamentulu „Iern’a cruda a sositu. . .“
Sositu, dieu, de multisioru. Eta deci o cestiune forte ardietore. Si cu ce alaiu este intimpinata, ce revoluţia a produsu in tota Europ’a! Depesie preste depesie in tote diuariele: in cutare cetate frigulu este atâtea grade, in cutare atâtea, colo a seceratu atate victime, din colo atâte. . . Se făcu apoi comparatiuni de iernile cele mai grele incependu de pre la 396 inainte de Christosu, enumerandu-se ca ierni memorabile cele din auii d. Cb. 588, candu marea uegra a fostu
Ungari’a. Crim’a defraudariloru in editiune nona.
Societatea unguresca superiora este alarmata din nou prin descoperiri de crime, a caroru natura ne arata unu abissu infricosiatu, spre care duce desfreulu morale, doctrinele moderne comunistice si atheistice, perderea de ori-ce ruşine si de buna cuviintia.
Lectorii nostrii cunoscu, câ in Ungari’a existe o banca hipothecaria întemeiata mai de multu pentru proprietarii mari, cum si câ după aceea se mai infiintiase o alta banca numita rurale, numai pentru proprietari mici, inse si ea mica, făcută pe acţiuni, cu care se’si incepa activitatea sa; iu fine este cunoscutu, câ inainte cu trei ani se infiintiâ una alta banca totu rurale, totu pentru proprietarii mici, acesta inse nu are caracteru privatu, ci porta titlu pomposu de banca a tierei (orszâgos), din causa mai virtosu câ diet’a ii votâ o subventiune de 500 mii florini din averea statului si câ insusi Maiest. Sa monarcbulu se puse in fruntea actio-nariloru cu 10.000 fl. era archiducele Iosifu cu 15.000 fl.
Las’ inse câ statutele acestei banei a trei’a detera ocasiune la desbateri neterminabili; las’ câ plutocratii cari nu sciu ce se mai incepa cu capitalurile loru câ se nu le stea morte, pare câ erâ farmecati, câ totuşi se nu se apropie nici de acesta a trei’a banca, — dara apoi alegerea directoriloru provoca, precum erasi cunoscemu, cele mai mite scandale, din causa câ unii dintre cei aleşi declarară, câ nu voru se siedia la aceeaşi mesa cu ceilalţi.
După mai multe intrige infernali si după demascarea făcută in publicu de câtra du. Tarnoczi, care este unulu din acţionari, esi in dieta deputatulu Gyorgy cu interpelatiunea sa, la care ministrulu-presiedente Colomanu Tisza dete unu respunsu in-fruntatoriu, memoratu si de noi in Nr. 98. Din acea di se sparsera tote barierele moderatiunei si defraudarile esira la lumina in tota golatatea loru, in câtu nu scii de ce se te miri mai multu, de cutediarea sau de neruşinarea defraudatoriloru. Din investigatiuni (enquete) esira deocamdată ur-matoriele blastematii:
Banc’a rurale privata niciodată nu a potutu aduna 400.000 fl. capitalii prevediutu in statute, fora care nu erâ permisu a incepe operaţiunile sub
coperitade ghiagia 20 de dile; din 821, candu tote riurile Europei au fostu inghiagiate mai bine de o luna; din 860, candu neu’a si gerulu durara fora intrerupere in Europ’a in timpii de siese luni, er’ marea adriatica a fostu inghiagiata tota; din 974 candu puteai trece Bos-forulu cu petiorele; din 113.3. candu inghiaciara riurile in Itali’a de nordu; mai departe cele din 1210, 1323, 1364, 1408, etc. etc. cea din 1812/13 candu, după cum se scie, armat’a de 450,000 fetiori a marelui Napoleon intrega a cadiutu jertfa gerului infricosiatu din campiele Iiussiei; vinu apoi iernile auiloru 1821, 1830, 1841, 1847, 1858 1865, in fine ajungu la iern’a presenta.
Despre frigulu, ce domnesce astadi in unele pârti, chronistii voru ave si urmatorele istoriore: Intr’unu locu nu se spune unde, unu omu s’a plecatu se bee apa dintr’unu pareu, candu vrea se se scole simte câ i-au ingbiaciatu mustatiele in pareu, astfeliu nu se pote radieâ si mai tardîu trecători ilu gasescu inghiagiatu de totu.
Alta minune este, ca in cutare orasiu din Ger-niani’a, trei femei se ’ncurca pe strade in povesti si atâta povestescu, povestescu. pân' au inghiagiatu de nu s’au pututu misicâ. Observandu acesta vecinii alerga numai de câtu cu apa calda si abia intr’unu tardîu le succese a a desgliiaciâ pe bietele femei, cari se departara in risulu asistentiioru.
Iern’a o descrie frumosu poetulu Oyidiu (mortu la 17 d. Cli.), din Tonii, exiliulu seu de la gurele Dunării. Dlu Hasdeu a tradusu acesta poesia in romanesce. Eta aci unele passage:
„Vai inse, candu sosesce posomorit'a ierna „Uîujindu grozav’a-i buza si candu incepe gli'a „A caruntî cu ’ncetulu sub marmor’a de geru !
„Si erivetiulu pornesce, si neu'a imple nordulu „Si cade, cade, cade; uici sorele nici ploi’a „N’o mai topescu acuma, câ-ci frigulu o 'mpetresce „Si pana se dispara unu stratu, s’asterne altulu, „Si-adese in aste cuiburi de gbiagiuri indesate „Priveşti intr’o gramada zapedi din doue ierni. “
grea pedepsa, ci au adunatu numai circa 194.000. Din acesta suma a si luatu inprumutu unulu dintre membrii directiunei Emericu H. cu girulu presie-dentelui bancei comit. Paulu Festetici 94.000 fl. Vediendu acesta câţiva dintre directorii colegi ai comitelui Festetici, au luatu si ei inprumutu restulu de 100.000 fl. dandu’si unii la alţii giruri. După lege, acesta fapta este un’a din crimele cele mai mari, pentru-câ directoriloru unei banei de acestea nu le este permisu nicaiii a se inprumuta cu nici-unu banu dela banc’a administrata de ei, sub pedâpsa de a fi dimissionati in modu iufamu si a merge iu temnitia. Dara intre directori sunt pe lauga grafulu P. Festetici, Ladislau Tisza, frate bunu alu ministrului, alaturea cu elu faimosulu Gabr. Vâradi, negutiatoriu de ordine, cavalerii, decoratiuni, Ge. Nagy, C. I\ Szatlimâry, Job. Ivudelakv, Jacobu Kotta si alţii.
Directorulu manipulante era Ignatiu Vegb, alias Vig, din părinţi buni, cunoscutu inse de unu mare strengariu, cu tote acestea inaintatu la unu postii din cele mai delicate. După investigatiunea prealabile judecatoriulu de instrucţiune si procurorulu detera mandatulu de arestu contra lui Vegb „câ insielatoriu, defraudantu plastografu ' (falsificatoriu de documente), cbarlatanu. Vegb aflase de timpuriu câ au se’lu inchida; elu inse a disu câtra amicii sei, câ cu densulu au se fia inchisi alţi vreo 40 de inşi, totu omeni unulu câ unulu, si câ ministe-riulu se’si ia sam’a ce mesuri ia, câ-ci in fine presiedentele bancei grafulu Festetici este cumnatu cu ministrulu de finantie corn. Szapâri; după aceea Vegb se facil nevediutu, era politi’a ii bate urm’a cu ciomagulu, cautandu’lu indesieitu. Tota lumea credea câ elu de serbatori a stătu ascunsu totu in Budapesta, unde are trei locuintie; cu tote acestea s’a telegrafatu la vreo 60—70 de staţiuni câtra auctoritati, câ se'lu prindă ori-unde voru potea.
Din cercetarea socoteleloru făcută până in 25 Dec. asupra lui Vâgli esise defraudare numai de vreo 12 mii, se crede inse câ se voru descoperi preste 40 de mii. Dara crim’a cea mai apasatbria este, câ Vegb si complicii sei au falsificatu pro-tocole si compturi cu ridicat’a si anume au inscrisu câ fundatori si acţionari la vreo 200.000 fl. pe mulţime de persone care n’au numeratu nici-unu cruceriu la acea banca, precum si câ elu cu ceilalţi directori au creditatu pe cameradi de ai loru,
„Si barbar ulu imbraca nadragi de pei informe,
„Câtu din a lui făptură abiâ se vedu obrazii,
„Dar pana si prin blana dâ gerulu in putere;
„Si pulberea de ghiagia pe barba scanteieza.
„Si te cuprinde groza, candu sloiuri cristaline „Se ’nchiega pintre plete si se ciocnescu cu fremetu „L’a capului misicare; si ’n vasu inghiagia vinulu, „De ’lu scoţi in bolovane, pastrandu figur’a olei „Si ’n locu a sorbe spuma, mănânci bucâti de vinu...“
Iern’a ni-o putemu inchipui câ unu nou ministru, pardonu, ministra (emancipatîa!), care după unu concediu petrecutu nu la Terebes, ci la Siberia, seu cine scie, la cari mosîi de pre la poluri, vine a-si prinde era frenele gubernârii.
Ce domnitdre puternica! Câţi nu tremura dinaintea ei? chiar nici alianti’a temuta dintre Germani’a si desag’a austro-ungara nu o pote intimida.
Noi suntemu dedaţi cu iern’a. Se nu ne imagi-nâmu inse ca toti locuitorii de pre fagi’a pamentului sunt espusi la acele schimbări de timpu, pe care le simtîmu noi pe aici. Se scie din geografia, ca suprafagi’a pamentului este impartîta in cinci zone:	a) zon’a tro-
pica seu fierbinte, care se estinde de ambe părţile equatorului pana la cercurile tropice, unde dîu’a si noptea sunt asemenea. Aici sunt numai doue anuti(Tipuri, unulu secetosu, vera, altulu ploiosu; b) zonele stern per a te de nordu si sudu, intre cercurile tropice si polare, unde se simtu cele patru schimbări, anutira-puri: primaver’a, ver’a, tornn’a si iern’a; c) zonele reci seu gliiaciose, de la cercurile polari până la poluri. Aici era se observa numai doue anutimpuri, o ierna lunga, aspra si o vera forte scurta, dîu’a si noptea se schimba aici avendu o durata de la 24 ore pana la siese luni.
Adeca, pe candu la equatoru nu potu trai omenii din caus’a arsîtiei insuportabile, pe atunci la poluri nu potu trai din caus’a gerului. Ainenddue polurile sunt centrele unei ierni eterne, unde nu pote petruude su-tietu de omu. Locuitorii cei din urma iuspre nordu suut iu
408
OBSERVATORIULU.
despre cari au sciutu forte bine, din capulu locului ca n’au nimicu si câ mai la urma vei prinde pe orbu ca se’i scoţi ochii.
In 24 Dec. judecatoriulu de instrucţiune au ascultatu 2 ore depositiunile presiedintelui corniţele P. Festetici, după care urinara alţi membrii, si se crede, ca daca nu va intluentia nimeni asupra justiţiei, acesta va scote la lumina abusuri si crime din cele mai mari. Deocamdată totulu curge in secretu asia cum cere natur’a lucrului; intr’aceea omenii informaţi mai de inainte voru a sci, ca daun’a bancei private vechi va esi la 700 de mii, si câ dela banc’a cea noua garantata de câtra stătu inca a furatu unu cassariu 49 mii fiorini, defraudare documentata si totuşi acelu hotiu se preambla in deplina libertate.
Scopulu celoru dela banc’a privata vechia fusese câ se pună man’a si pe averea bancei noue; de aceea, se si făcuseră luntre si punte câ directorii loru se fia aleşi de directori si la cea noua, anume c. Festetici, Lad. Tisza fratele mai mare alu ministrului (celu din Ardelu) si alţii. Ministeriulu se vediîi necessitatu a exmitte comissiune (enquette) si la banc’a noua, câ se vedia in ce stare i se afla capitalulu si tota administratiunea. Acea comissiune declara câ aci se afla tote in ordine si capitalulu asecuratu. Dara indata după acesta esi la lumina unu altu scandalu care intrece pe tote. Acelasiu Tarnoczi, fostu mai inainte deputatu la dieta, actionariu si elu, fostu si membru alu unei comis-siuni investigatorie din ver’a trecuta, îngrijise câ se’si câştige mulţime de documente originali si in copii legalisate despre modulu administram ambe-loru banei. Asia densulu surprinse lumea cu a dou’a declaratiune documentata, in care arata intre altele, câ insusi arcliiepiscopulu cardinalu Ludovicii Haynald reflectase pe ministrulu-presiedente Coloman Tisza la mai multe misielii care se făcu la cele doue banei rurali, ministrulu inse a tacutu până in lun’a trecuta, candu publiculu fii alarmatu prin pressa; mai departe scrie Tarnoczi: Este adeveratu câ comissiunea ministeriale insarcinata cu enquett’a dela nou’a banca rurale au aflatu in fiintia tote sumele plătite de câtra atâti acţionari, câţi se afla trecuti cu numele loru in cărţile de compta-bilitate; dara comissiunea perdîi din vedere alte doue falsificări criminali si anume câ 24 (după „Peşti Naplo" 44) acţionari cari au numeratu partea loru la banca, nu se afla trecuti nicairi nici cu numele nici cu sumele, era banii loru au disparutu, adeca s'au defraudatu, pe romanesce prosaicu, s’au furatu; se furase si sum’a numerata de câtra ar-chiducele Josifu, si alt’a numerata de comtess’a Karâcsonyi, pe care inse in momentele din urma o puseră iute la locu si o iuscrisera. Mai incolo, s’au aflatu inscrisi in cărţile bancei 298 inşi câ acţionari, cari nu plătiseră nimicu din sumele care s’au obligatu, era candu au fostu provocaţi prin scrisori recomendate, despre vreo 100 de inşi au venitu dela poşte respunsuri, câ pe la cutare orasie sau eetati nu se afla nici-unulu dintre aceia, si asia esi la lumina, câ tote acelea nume erau fictive, nu esistâ de locu, prin urmare câ s’au inscrisu la banca cu scopu de a face se se cred a, câ numerulu actionariloru este de ajunsu câ se inplinesca sum’a prevediuta in statute si in lege. Afara de acei 100 acţionari ce nu esista pe lume, se mai aflara
alţii, mai totu evrei, cari citati fiindu si intrebatî, daca sunt si ei acţionari la acea banca, declarara câ nici n’au fostu nici nu voru se fia, câ ei sunt mai totu omeni lipsiţi si năcăjiţi, la cari nu se afla nici-unu prisosu de capitalu. Acestea crime se pedepsescu după art. de lege 36 §§-i 29 si 30 din a. 1876.
Comissiunea ministeriale aretâ in raportulu seu din 20 Dec. a. c. câ capitalulu bancei noue ar fi 1 milionu 653100 fî., Tarnoczi susţine câ acesta cifra nici-decum nu ar fi exacta si se obliga a documentâ tote acestea denuntiari ale sale, precum si criin’a spurcata, câ Vegli si complicii sei au avutu chiei false, cu care mergea noptea in localulu bancei si furau bani din cassa, falsificaudu si compturi, in line densulu produce o lista de numele unoru redactori, caroru li s’au platitu câteva mii, unora câ se laude, altora câ daca nu voru se laude, incai se taca. — Din tote acestea lectorii isi potu face singuri comentariele. (După „Egye-tertes", „P. Naplo", „N. Pester Journal" etc.)
Laponi’a, in spre miedia dî patagonii din Americ’a sudica.
Iern’a cu tote câ une-ori aduce calamitati mari asupra poporaloru, totuşi este bogata de multe plăceri, ne-cunoscute in tierile unde nu esiste ierna. De la tieranulu din coliba pana la boeriulu din palate, fia-care isi au bucuriele loru particulare. Partidele de saniatu si pathinatulu seu turisiatulu sunt cele mai deliciose.
Se nu cugetaţi inse câ numai in natur’a fisica exista ierna. Nu. Exista ierna si in acţiunile nostre dîlnice, in vieti’u nostra sociala, o ierna. care o potemu simţi chiar si ver’a:	De exemplu, despre
cele mai multe cestiuni naţionali de a le nostre, fora a fi pessimisti, putemu afirma chiar in driculu verei câ „au recitu," „au inghiagiatu." Avemu fundatiuni, avemu colecte adunate din posunariele natiunei, despre cari nu se scie nimicu, in catu espeditiuni polari câ cea de la 1872/4 descrisa atâtu de frumosu de Juliu Payer, n’ar fi in stare se afle nici unu resultatu. Unde sunt de alta parte atâte planuri salutarie, atâtea idei măreţie cari se ivescu astadi, pentru câ mane se inghiagie si se nu se mai desghiagie până la a dou’a venire?
Precum o naţiune pbte simţi ierna ver’a, întocmai pdte simţi vera iern’a. Ferice de poporulu unde toti tienu un’a, toti isi iubescu patri’a naţiunea si limb’a sacri-ficandu-si chiar si vieti’a pentru densele. Ferice de naţiunea acârei toti individii isi subordineza cu abnega-tiune interesele private celoru comune . . câ-ci numai aceea se va pute bucurâ cu siguritate — de o vera eterna, care o dorimu si noi natiunei romane!
Petra-Petrescu.
Revista politica.
Sihii'i, 2 Ianuariu st. n. 1880.
Reprivirile si contemplatiunile pe care le face press’a austro-ungara cu ocasiunea serbatoriloru crăciunului si a anului nou, asupra situatiunei esterne si interne a monarchiei, nu sunt nici-decum inve-selitore, ba din contra, ele in generale sunt forte puginu satisfacetore si in partea loru cea mai pre-ponderanta de unu coloritu sombru si gravu, care este reflecsulu adencu înrădăcinatului pessimismu de care sufere intreg’a societate europeana.
Pentru noi inca n’a venitu timpulu si nici nu este loculu aci, se analisamu in detaliu tote acele momente si se trecemu in revista retrospectiva, toti acei factori si tote acele evenimente, care au contribuitu si voru mai contribui si de aci inainte la nemultiumirea generala ce domnesce la tote poporale, cu privire la starea loru actuala.
Europ’a intrega se afla iutr’o agitaţiune surda si nedefinita, acarei simtome samena forte multu cu acelea a unoru friguri nervose intermitente, ce ne probedia, câ organismulu socialii se afla intr’o stare anormala. Părerile diplomatiloru si a dife-riteloru guberne diferu forte multu in ceea ce pri-vesce alegerea mijloceloru si aplicarea metodeloru, care ar fi in stare a restabili adencu sdruncinatulu echilibru alu situatiunei politice si economice a de-osebiteloru state europene. Pacea generala, care precum se dice, este „copilulu resfatiatu" alu diplomaţiei, este nesigura, de o constitutiune forte delicata si sensibila asia, câ celu mai neinsem-natu incidentu i pote pune esistenti’a si durata ei in cestiune.
Se pare inse, câ pacea este deochiata forte reu, de orece pregătirile ce se făcu neintreruptu pentru mantînerea	ei,	până	si chiaru din
partea stateloru de rangulu alu douilea si alu treilea, samena a fi pregătiri	in prevederea
unoru complicatiuni mai multu resboinice decâtu pacifice.
Asia intre altele, diarele din B.-Pest’a ne aducu scirea, câ din partea ministeriului comunu de resbelu din Yien’a s’ar fi adressatu prin co-mand’a generala a tierei, câtra tote jurisdictiunile din Ungari’a cererea de a se inaintâ „date statistice autentice" despre numerulu carâloru si alu animaleloru de povara pe care ar fi in stare a le dâ tiâr’a in casu de mobilisare. Acesta cerere a ministrului de resbelu, care s’a facutu jurisdictiu-niloru pe cale directa, era nu prin gubernulu un-gurescu, devine si mai caracteristica prin inpre-giurarea, câ acele date statistice se ceru de urgentia până celu multu cu finea lui Februariu a. c.
Delegatiunile austro-ungare acaroru sessiune s'a fostu intreruptu din caus’a serbatoriloru, isi voru reîncepe erasi lucrările in Vien’a intre 8 si 13 1. c. In decursulu acestei sessiuni, care pro-babilu câ va durâ până pe la inceputulu lui Februariu, lumea se aştepta la desbateri interessante, ce se voru face asupra budgeteloru si cu deosebire asupra aceluia alu ministrului de resbelu. Se dice, câ noulu ministru de esterne bar. Ilaymerle se va folosi de cea mai de aprbpe ocasiune ce i se va oferi, pentru câ se isi espuna in fati’a delegatiuni-loru, programulu politicei sale esterne.
Despre regatulu St. Ştefanii nu potemu înregistra nici de astadata vreo fapta inbucuratdre. Situatiunea este totu aceea de mai inainte si adeca: siovinismu escentricu, nesigurantia, miseria si scan-dale finautiare compromitiatdre, precum este si acela de care se ocupa articolulu primu alu nu-merului nostru de fatia.
Publicarea memorandului boemu au pusu din
nou la ordinea dilei cestiunea egalei îndreptăţiri a nationalitatiloru, acarei esistentia gubernele dualistice o negau până acuma pe viatia pe morte. Este meritulu boemiloru de a fi probatu contrariulu si de a fi pusu ârasi in prim’a linia a discutiunei publicistice cestiunea nationalitatiloru, care a fostu numai amanata in modu arbitrarii, prin introducerea sistemului actualu de gubernare. Câ ea a fostu numai amanata, despre acâsta ne pote convinge mai bine câ ori ce, viulu interessu si profund’a inpressiune ce a produsu asupra nem-tiloru si a unguriloru publicarea memorandului boemu. Vomu avea si noi ocasiune a ne ocupa cu acesta cestiune, care ne privesce si pe noi romani iu modu forte directu si a luâ in mai de aprope consideratiune tactic’a, fariseismulu si sofismele politice cu care se încerca press’a magiara si in specialii cea gubernamentala, a ameţi si a seduce opiniunea publica asupra situatiunei in care se afla naţiunile nemagiare conlocuitore in regatulu un-gurescu.
Este cunoscutu, câ gubernulu austro-ungaru si-a datu tote silintiele câ se puua man’a pe con-structiunea drumuriloru de feru ale Serbiei si a incheiâ cu acestu principatu o conventiune comerciala, care se garantedie Austriei o preponderantia privilegiata pe terenulu economicii fatia cu Serbi’a. Aceste aspiraţi uni ale Austriei au fostu desjucate si paralisate prin diplomati’a russesca si cea englesâsca. Russi’a adeca, in urm’a sciriloru mai recente, va esercitâ o influintia decisiva asupra construirei si esploatarei drumuriloru de feru serbesci prin con-sortiulu russescu, caruia i-au succesu a luâ con-cessiunea atâtu de multu dorita. De alta parte, gubernulu englesescu porta pe piatiele serbesci unu resbelu de concurentia pe morte si viatia in contra comerciului austro-ungaru.
Noulu cabinetu francesu, care s’a formatu subt presiedinti’a d. Freycinet, amicu devotatu alu lui Gambetta se considera a fi o proba, câ actua-lulu presiedinte alu republicei francese d. Grevy, va trebui de aci inainte a se radiemâ si a merge cu partid’a lui Gambetta si a uniunei republicane, deca nu voiesce se cadia inainte de a inplini 7 ani de presiedinte alu gubernului republicanu francesu si a face locu lui Gambetta, care câtu in batjocura câtu in seriosu a fostu numitu „dauphinulu" fotoliului de presiedinte alu republicei.
Din Spani’a telegrafulu aduse sensational’a scire, câ in 31 Decembre unu individu câ de 20 ani, nascutu din Galiti’a (provincia a Spaniei R.) anume Otero Gonzales a puscatu la port’a palatului regalu asupra regelui si a reginei. N’a fostu lovitu nici unulu. Asassinulu a fostu prinsu; se crede câ elu ar fi avendu complici. S’au facutu trei arestări. Maiestăţile Loru la intrarea si esirea dela opera au primitu ovatiuni entusiastice. Mulţime de poporu au petrecutu parechi’a regala până la palatu.
Acestea ni le spune de-ocamdata telegrafulu despre noulu atentatu, care este alu douilea asupra regelui Alfonso. Gratios’a regina Christin’a d’abea s’au asiezatu pe tronulu Spaniei si inca n’au gustatu plăcerile luneloru de miere si eata, câ dejâ si simte inpunseturile durerose ale ghimpiloru ce sunt ascunsi subt stralucitorele corone regale. Se pare câ si tronuulu bourboniloru din Spani’a este fatalu câ si celu din Frânţi’a pentru archiducessele casei habsburgice.
Romani’a.
Lips’a de spaţiu nu ne a permisu pana acuma a reproduce si noi caldurosulu Ap elu pe care l’au publicatu „Roinanulu" conducetoriulu diaru au pressei din capital’a României, in favorulu inundatiloru din Ungari’a si Transilvania. O facemu astadi, lasandu se urinedi aci cele mai marcante passage din ape-lulu susu menţionatului diariu:
„De siguru gubernulu ungaru va veni in aju-toriulu acestoru nefericiţi, ])recum s’a grabitu a ajutâ pe Seghedineni intr’unu casu analogu. De sigurii se voru deschide si pentru ei, sermanii, colecte si Romani cu dare de mana din Ardealu precum si celelalte nationalitati nu voru lipsi de a aduce obolulu loru, precum n’a lipsitu de a’lu dâ cu tota ânim’a pentru nefericiţii dela Seghedin. Dar’ ore noi se nu facemu nimicu?
„De doue ori durerosa trebuie se fia pentru noi nefericirea inundatiloru din Ardealu. Mai antaiu pentru câ ei sunt omeni si alu douilea pentru câ sunt Romani. Este o datorie sacra pentru noi câ se veiiimu, fia-care cu ce pote, in ajutorulu neno-rocitiloru noştri fraţi de preste Carpati! Ceea ce am facutu pentru alţii, trebuie se facemu si pentru fraţii noştri de sânge!
409
„Apelamu deci la generositatea tuturora Ro-maniloru, care s’au maniîestatu in atâtea renduri, apelamu mai alesu la generositatea femeiloru romane atâtu de bune si de milose, si rugamu pe toti in numele umanitatii se deschidă colecte, se formeze comitete de bine-facere, se organiseze representa-tiuni, se faca totu ce le va sta prin potintia si se adune ofrande pentru inundaţii din Ardealu.
„Femei romane, aduceti-ve aminte, ca in tim-pulu resbelului pentru independentia surorile vostre de preste Carpati au avutu se lupte cu totu feliulu de greutati numai in scopulu de a ajuta pe răniţii romani! Formaţi si voi comitete si platiti acesta datorie sacra !
„Decimi de mii de nefericiţi aştepta ajutoriu ; se ne grabimu a le intinde o mana caritabila ! “
— Societatea „Transilvani’a“. Totu in „Romanulu“ cetimu subt acestu titlu urmatdrele:
„Acâsta societate s’a infiintiatu in decursulu lunei Iuniu 1866. Statutele sale au fostu votate definiţivu la 30 Iuniu acelasiu anu. Ele s’au recunoscuţii prin decretulu domnescu cu Nr. 1810 din 3 Decembre 1867, publicatu prin „Monitorulu Oficialu Nr. 277 din acelaşi anu.
Scopulu ei este: „stringerea legaminteloru de „fratia intre junimea studiosa din tote părţile României, venindu in ajutorulu studentiloru romani „din Transilvani’a si părţile ei, lipsiţi de midiu-„loce.“ Numerulu acestora este destulu de mare, câ-ci Romanii de peste Carpati nu beneficieza de la Statulu din care făcu parte, si ale cărui sarcini sunt nevoiţi a le suporta, nici macara de o cente-sima pentru desvoltatea loru intelectuala.
Ea a fostu inbraţisiata la inceputu de toti romanii iubitori de cultura naţionala din tote părţile fara distinctiune de partide si stare; asia in câtu astadi possede unu capitalu de peste 131 mii lei noui, care s’a potutu forma numai prin contributiuni generase.
Din procentele capitalului seu societatea a intretînutu deja in străinătate pe la diferite Universităţii, 8 studenţi, dandd-le burse anuale intre 1500 si 2350 lei, afara de tacsele de inscriptiuni si alte spesse merunte.
A datu si 7 ajutore de la 300 pana la 1200 lei odata pentru totu-d’a-una; la juni aflaţi pe la diferite meserii 44 elevi.
Societatea ar dori se dea o intindere mai mare acestei missiuni sacre si se intretîna unu numeru mai mare de studenţi si elevi; — inse, pe de o parte midilocele-i sunt restrinse, er pe de alta vede cu părere de reu, câ zelulu celu viu, care s’a aretatu la inceputu, s’a cam recitu intr’unii din domnii membri inscrisi.
Comitetulu de administratiune crede de a sa datoria a aduce acesta la cunoscinti’a tutuloru membri-loru si a ’i rogâ se dea din nou ascultare nobileloru sentimente care produseră asia de frumose fructe la inceputu, si totu de-odata a face unu caldurosu apelu la toti Romanii iubitori de cultura naţionala, se bine-voiesca a veni in ajutorulu acestei societăţi, care are unu scopu eminamente nationalu.
Din siedinti’a comitetului societăţii Transilvani’a.
Bucuresci, 11 Marte, 1879.
Presiedinte: A. Treb. Lauri anu.
Corespondentie particularie ale „Observatoriului."
— Oradea in Decembre 1879.
Pana candu unii dintre romani, de si puţini, se supera amara, candu vedu ca si press’a nostra periodica, pre langa tdta angustimea coloneloru sale nu pregeta a lua notitia despre fundatiuni naţionali si bisericesci, staturile romano-catolice din Transilvani’a tîniira adunarea loru ordinaria in dilele 10—12 Novembre a. c. sub presidiulu betranului si in tdta priviuti’a demnului episcopii Michailu Fogarasi, carele intr’o cuventare mai lunga, intr-adeveru apostolica, provoca pre membrii staturiloru câ se stea cu totii intru aperarea drepturiloru bi-sericei si averei bisericesci, si accentuandu câ in-diferentismulu e starea cea mai periculdsa ce pdte se ajunga pre vre-o societate, ard ta, câ biseric’a catolica nu este inimica a progresului sanetosu. Despre adunarea memorata se publica una interesante relatiune intr’o foia scolastica magiara, din care scdtemu si noi unele date, cari potu fi spre invetiatura, de nu pentru cei chiamati, celu pucinu pentru cei aleşi ai noştri.
Scritoriulu se plânge in contra nepasarei secu-lariloru (mireniloru) mai virtosu, câ-ci din 128 seculari chiamati la adunare s’au presentatu numai 40, era dintre 59 preoţi chiamati s’au infacisiatu
__________OBSER VATORIULU.__________________________
39; asia dara din preotimea chiamata 66% pana candu dintre mirenii iudreptatiti d’abia 31%. In urm’a acestora adunarea a fostu necessitata a decide, câ cei ce nu voiescu se satistaca detorintieloru, se fia provocaţi a dimissiona si se faca locu altora, cari voru ave mai multu simtiu pentru interesele religiose si culturali ale diecesei rom. cat. transilvane. Staturile rom. cat. din Transilvani’a sunt intr’una stare forte curiosa facla cu fundatiunile. Scriitoriulu caracteriseza acesta stare asia:	De
câte-ori cugetu la acesta stare, imi vine in minte femei’a armena, carea graiâ câtra nou’a sierbitoria: „Poţi manca candu vreai, pânea e in armariu, era cheile suut in posunariulu mieii. “ Staturile catolice adeca dispunu despre veniturile fundatiuniloru; consiliul u directoriu stabilesce preliminariulu de spese; inse in fine cauta se se tina de preliminariulu stabilitu in departiementulu de contabilitate alu ministeriului.
Raţiunile se iau in revisiune de câtra con-gresulu bisericescu, inse numai acelea, cari sunt provediute cu absolutoriulu de la ministeriu. Asia tota revisiunea este ilusoria. Cu tote acestea s’a constatatu starea fonduriloru cu finea anului 1877.
1)	fondulu scoleloru elementarie 98,825 fi. 43. —
2)	fondulu de pensiuni invetiatoresci 106,306 fi. 12. — 3) fondulu de studie gimn. 1.266.958 fi.
8.	— 4) fondulu de stipendie 817,656 fi. 27. — 5) fondulu orfanotrofiului Teresianu 356,116 fi. 44. — 6) fondulu religiunei 684,016 11. 45 cr. Tote la olalta 3,329.877 fi. 80 cr. dî: trei milidne trei sute douedieci si noue mii optu sute siepte dieci si siepte fi. 80 cr. In 30 Sept. 1879 tote siese fondurile areta sum'a totale 3,490,116 11. 48; asia dara cu unu crescamentu de 160,339 fi. 68. — Din sessiunea de estu-tempu merita a fi memorata si relatiunea episcopului despre ameliorarea starei bisericilora, caseloru parochiali si a scoleloru in cursu de 10 ani. Din acea relatiune comunica scriitoriulu cele relative la scolele elementarie si anume : De nou s’au edificatu 74 si s’au transformaţii 46 scole. Spesele pentru tote au lostu 311,766 fi. 91 cr., din cari insusi episcopulu a acoperitu dela sine 1 5 3,87 1 fi., era restulu l’au acoperitu comunele bisericesci si singuraticii. In cursu sunt edificări noue si transformări 11. Şalele de inve-tiamentu s’au inmultitu cu 103; personalulu didac-ticu cu 60, si salariele personali ale acestuia cu 20,172 fi., din cari acopere episcopulu pe anu 2 24 4 fi.
Romano-catolicii din Transilvani’a, precum se vede, nu se temu de publicitate, nu; pentru-câ insusi episcopulu loru a spusu limpede, câ scopulu conspecteloru respective a fostu de a tiene deştepta viu’a interesare a staturiloru pentru ponderbsele cause memorate, si de una-data a areta in pubiicu, câ romano-catolicii lucra cu totu zelulu si sacrifi-ciulu pentru căuşele religiose si se nesuescu a-si inaltiâ scolele la nivelulu pretinsu de tempulu modernu progressitu. Mai incolo spune scriitoriulu, câ din sessiunea anului 1877 s’a fostu ordinatu collecta pentru fondulu invetiatoriloru de la scolele elementarie; acea collecta inse n’a reesitu după aşteptare, câ-ci din dieces'a de 274 mii rom.-catolici au incursu numai 2,139 fi. 26 cr., până candu cutare Teodora Max partinitoriu alu scoleloru elementarie din Fagarasiu, a fostu in stare se adune singura, prin cersitoria, 9* mii fi. Din catalogulu contribuentiloru se afla, câ cei mai mulţi sunt ce-tatieni de stare midilocia, dra dintre catolicii cei avuţi se vedu numai puţini câ de mărturia. Ne-reusit’a collectei se adscrie mai alesu preotiloru, caroru s’au datu liste, dara cari nu si-au facutu pre deplinu detorinti’a.*) După oniulu nostru, rom.-catolicii din Transilvani’a aru ave lipsa inca de 800 mii fi. câri aru fi de ajunsu spre a pune scolele in stare multiamitoria, si coron a vieţii autonomice ar fi, deca acea suma s ar pote câştigă pre cale sociale. Continuarea collectei s’a ordonatu si estu-tempu, si doui membri din consiliulu directoriu voru merge in persdna la primatele Ungariei, cardinalulu Simon si la cardinalulu Haynald spre a cere patronarea acestora. Parerea scriitoriuîui este. câ ar fi mai cu scopu, deca episcopulu ai- tramite in tiera vre-o câti-va dintre omenii sei cunoscuţi, cari voru pote
*) Si aci s‘a iutemplatu de securu. câ fia carele va fi fostu cugetandu. câ collegii din alte locuri voru face mai multu. îmi aducu aminte de o naraţiune caracteristica: Cetatienii cutarui locu decidu se onorese pre primariu cu una bute de vinu. la ce aveau se con-tribue toti viuulu in natura. Se si poruesee butea prin cetate, celu antaiu turna una litra de apa cugetandu, câ ceilalţi voru pune viuu curaîu. si asia nici nu se va luâ in seina litr'a de apa in acelu butoiu; vecinuiu inse a fostu de aceeaşi părere, si totu asia ceilalţi. Iu fine la sosirea butii se afla, câ oneştii cetatieni au pusu pe rendu numai apa.	Not’a impartasitoriului.
produce mai bunu resultatu decâtu toti parochii la olalta. — (La noi se scie, câ călugării dela Blasiu alergandu pre la poporu si cerendu, n’au esitu cu manele gole. Se vede si resultatulu, carele era si mai mare, deca se continuă cerşirea, carea la alte confessiuni se continua pana asta-di cu resultate indestulitorie. S’a propusu colectarea prin persone esniise anume si in alte locuri, dara respectiviloru le-a fostu ruşine se intreprindia asia ceva).
Sciri diverse.
—	(D o m n n 1 u V a s i 1 i u L e s i a n u) professoru dela gimnasiulu romanu de Beiusiu, a depusu la universitatea din Clusiu esamenulu de professura, din pedagogia si istoria, filosofia, limb’a romana si magiara — cu succesu inbucuratoriu. Asemenea si d. Gregoriu Pletosu profesoru la gimnasiulu din Nasaudu.
—	(Oongresu an ti jid ove seu) sau antisemi-ticu. precum ilu numescu germanii. Acelu congresu fu conciliamatu pe 16 Dec. din nou la Berlin, unde s’au si adunatu vreo 400 de membrii, totu fruntaşi, mai toti germani. Intru adeveru bate forte tare la ochi câ tocrna germanii cei cu humanitatea in gura si in pena, au in-terprinsu acesta persecuţi tine inversiunata contra rassei semitice. Mari cause voru fi avendu germanii, câ se merga până la ostremulu acesta. In siedinti’a din 16 Dec. congresulu luâ patru resolutiuni si le publicâ in tota lumea 1) Jidovii se ferescu de ori ce labore mai grea prin urmare le place se traiesca din sudorea altora, mai pe usioru. 2) Talmudulu pe langa multe invetiaturi bune, coprinde si altele immorali si cliiaru criminali. 3) Societatea religidsa Cagal intemeiata de jidovi in Rus-si’a, nu e religidsa, ci puru si simplu societate de bandiţi (hoţi si tâlhari), ceea ce unulu din oratori probii cu mulţime de documente. 4) Alianti’a universala israelita nu e nicidecum o societate humanitarâ, ci curatu politica, dara nespusu de periculdsa pentru celelalte rasse, naţiuni si popora, mai alesu câ ea pleca dela principiulu, câ Jehova a datu evreiloru minte mai agera decâtu la ori-care altu poporu din lume asia, in câtu d. e. jido-vulu celu mai de nimicu este mai desteptu si mai min-tosu decâtu ori-care nemtiu satenu din tdta Germani’a.
—	(C o m ]) 1 i m e n t u i n d r a c i t u, facutulocui-toriloru din Maj^mu ras iu). Intre doui professori gimnasiali, ambii magiari, curge o disputa infocata, relativa la propunerea religiunei in scole. Celu care trece de liberalii mai mare intre densii combate pe co-legulu seu in o foia scolastica inca si cu acestu argu-mentu: „Se cautamu numai inpregiuru de noi la popo-rulu religiosu, dara neinvetiatu, câte se mai intempla sub protectiunea religiunei. Intre altele, placa’ti a observa pe poporulu tieranu rutenu si romanu vietiuitoriu in fundulu muntiloru Marmatiei; acei omeni traiescu in societate cu ferele selba tice, si sunt mai aplecaţi se omore omeni decâtu fere selbatece; dara candu vedu pe popii loru, li se inchina până la pamentu, seiindu câ ei au invetiatu atâta, câ se se roge pentru ertarea pecateloru poporului, se’lu si marturisesca (ispoveduesca); pentru acesta ei dau popi loru in casu de necessitate câ pentru ertarea pecateloru, chiaru si unica vita ce voru fi avendu. (După Kozeptanodai tanâregylet kozlonye).
Preoţii din Marinaţi’a sunt datori ei inşii onorei si positiunei loru a respunde la o inpertinentia câ acesta; era deocamdată, fâra de a dispută multu cu adversariulu, Par potea indrepta se visitedie temnitiele Ungariei, se numere acolo pe ucigaşi, asassini, mestecatori de veninu, tetiunari etc. după nationalitati si confesiuni. De altu-mentre d. professoru Sâfrâny Peter scote pe preoţii gr. catholici din Marmati’a inca si de omeni ignoranţi, carii după ce au invetiatu câte 15 ani la scole, nu sciu mai multu decâtu se citesca rugatiuni, se ispoveduiesca si se dictedie cano nu câte unu capu de vita. Frumosu complimentu dela patronii dumnealoru, adeverata stigmamtisare in frunte; dara marmatianii sunt omeni buni, ei rabda.
— (Incendiu.) Iu Brail’a au arsu gar’a drumului de feru aprbpe de jumetate. Funcţionarii cari isi aveau locuintiele in gara au suferitu mari periferi ardiendule anobiliarulu si alte efecte. Magazinele cu mărfuri n’au fostu atinse de focu.
—	(Esplodarea unui di amant u.) Intr’un’a din siedintiele din urma ale academiei sciintieloru naturale din Philadelphi’a, professorulu Leidy au aratatu unu nasture (buton) de mangete din agatu negru, in alu cărui mijlocu se află unu diamantu încadraţii in auru, de o lăţime 7 milimetre. Acestu diamantu ilu primise dela unu giuvaergiu anume, Kretzmar, care inpartasi, câ fostulu posessoru de mai înainte alu diamantului, standu intr’o di la ferestra in lumin’a sorelui, audi diamantulu esplodandu cu o asia taria, câ unu fragmentu intra in mana, era altulu iu frunte. Esaminanduse
410
OBSERV ATORIULU.
diamantulu pe suprafati’a vatemata se arata o mica gauritia, asemenea aceloru ce se afla cateodata in cristalele de cvartiu. In gauritia se descoperi si o mica părticică de cărbune. Professorulu Leidv a fostu de părere, că, esplodarea a fostu urmarea unei espansiuni subite a vre unei fluidităţi volatile, ce se va fi aflatu in acea gauritia, ceea ce s’a observaţii si la mai alte minerale.
Bibliografia.
Au mai aparutu urmatorele cârti:
—	Re 1 igiunea din punctu de vedere politico-juridicu de Dr. Ioanu Bobi in Amsterdam. după traducerea germana de Sylviu Rezeiu, preotu alu diecesei gr.-cath. oradane, notariu consistoriale. Oradea-Mare 1879. Unu frumosu volumu de 370 pagine 8-o. Pretiulu 1 fl. 70 cr.
—	Caii n dar iul u pre anulu visectu 1880 esitu din tipografi’a seminariului din Blasiu coprinde urmatorele: Cronologi’a anului 1880, serbatorile si alte dile schimbatorie preste anu etc., cele 12 luni, cur-sulu planetiloru in 1880 după cele 12 luni ale anului,
—	genealogi’a casei domnitori e etc., — tergurile, — scalele competintieloru de timbru, — despre servitiulu postalu (forte pre largu si deslucitu), — corespondinti’a telegrafica.
Bucat’a de lectura, ce urmeza pre 37 pagine are titlulu: Semnele si poterea loru. „Coditie si moimitie, zodii si hieroglife, luna si vercolacu, copii si inosînegi" (trateza intemplarea unui betranu intineritu le 1877.) In fine catalogulu cartiloru, ce se afla la tipografi’a seminariului din Blasiu.
Pretiulu unui esempl. este 25 cr. 10 esemplarie se dau cu 2 fl.
Se pote procură dela Tipografi’a Seminariului din Blasiu si prin librarii.
Mai avemu pe mes’a redactiunei si doue invitări de abonamentu si adeca:
Un’a pentru opulu intitulatu „ A ta 1 ’a“ renumitulu romanu alu vicomtelui de Cliateaubriand, tradusu in limb’a romana de A. P. Pitucu. Opulu acesta va constă circa din 8 cole, va aparea cu finea anului cu-rentu (31 Decembre st. n.) Pretiulu este numai GO cr. v. a. seu 1 1. n. 50 bani. Colectantii voru primi dela 10 esemplare 1 gratuitu. A dou’a invitare la abonamentu este a studentului gimnasiale Sini. P. Simon care a tradusu in versuri „Ratecirile luiOdysseu" poema epico-traditionaria in 15 canturi după Homer. Pretiulu 1 esempl. 50 cr. v. a.
Cu ocasiunea reinnorei abonamenteloru ne inplinimu o plăcută si colegiala datorintia atragbndu atenţiunea si recomandandu onor. publicu si cu deosebire dd. economi si docenţi doue publicatiuni periodice de o utilitate recunoscuta, ale caroru redactiuni tocmai publicară si densele invitările de abonamentu pe anulu 1880, care va fi alu VIII alu esistentiei loru, in decursulu carora si-au eluptatu si si-au castigatu unu bunu renume că organe de specialitate. Acestea sunt:
—	Economulu, organu periodicu pentru ramii de economia, industria si comerciu, apare in Blasiu de de doue ori intr’o luna in 1/13 si 15/27 si se prenumera inpreuna cu „Foi’a scolastica" pre 1 anu cu 5 fl., pe '/q anu cu 2 fl. 50 cr. Pentru Roinani’a ambele cu 15 1. n. pe anu; era separatu cu 8 1. n.
—	Foi’a scolastica, care totuodata este si diariu semi-oficiosu alu archiepiscopatului gr.-cath. de Alb’a-Iuli’a si Fagarasiu, apare si se pote prenumeră in aceleaşi conditiuni că si Economulu, alu cărei proprietariu, editoru si redactorii respundietoru este d. professoru gimnasiale Stefan u P o p u. Proprietariulu, editorulu si redactorulu Fbiei scolastice este eru-ditulu rever. d. canonicu I. M. Moldovanu.
Sumariulu ultimeloru doue Nr. 18 si 19 alu „Economului “ este: Meliorarea seu inbunatatirea pame ritului. — Irigaţi unea pamentului. — Cele 10 porunci ale economiei de pădure.— P r o g r e s s u 1 u in trebui ntiarii f e r u 1 u i s i a o t i e-lului că material u de constructiune. — Cass’a de economia in Romani’a — C o r e s-pondentia. — Bibliografia si Pretiurile producte loru de pe piati’a Blasiului, Brasiovului, Sibiiului, Clusiului, Fagarasiului, Muresianiloru, Mediasiului, Aiu-dului, S. Iieginului si Aradului.
Sumariulu ultimeloru doue Nr. 23 si 24 ale Foi ei scolastice este: In vetiatori ulu si buna-cu-venintia, traducere de Georgiu Cârd o si u, pa-rochu catechetu si direct, scol. gr.-cath. din Cizeriu (Selagiu). — Caligrafi’a in scol’a poporala de v. — Co pilii ui in er ui-a. Arabi de strade. Scol a de sdrentie. Unu augeru padîtori u de b.
—	Coinetii după Henrik Th ii rin ger de J. F. Negrutiu. — Instruirea din Istori’a naturala, de G. M a ce lari u invetiatoriu. — Bibliografia.
Locu deschisu.*)
Respunsu intaritu cu documente, da tu la corespondenti’a din Grasei’a in Nr. 94 a 1 u „Gbservatoriului."
De ore-ce corespondentele de sub titul’a „Locu deschisu" din foi’a ce o redigiati „Observatoriulu" Nr. 94 subscrisu de comitetulu parochialu gr.-or din Graseia, care inculpa pe Autorităţile bisericesci si şcolare de susu păna josu, pentru că ’i a datu voia si dreptu de a mani-
*) Pentru articlii ce esu sub acesta rubrica, redac-tiunea nu ia nici-o respundere asupr’a sa. Red.
pulâ cu noi-invetiatorii din Orascia, si adeca cu mine si colegulu meu Dimitrie Eli după placulu lui, numindu-me semi-invetiatoriu, si că nu amu classe gimnasiale si alte multe minciuni malitiose si calumnii, Ve rogu a primi acesta justificare basata pe documente demne de tota credinti’a, si a o publică cătu mai curendu in amin-tit’a foia, că on. publicu se veda si se judece, in cătu este de dreptu corespodintele in articolului seu „Locu deschisu" că eu suin semi-invetiatoriu fără classe giin-nasiali-si, că Rev. Domnu protopopu a facutu scol’a din Orascia institutu de alimentatiune. Voiu dara se aretu:
In anulu 1851 după ce amu absolvatu institutulu preparad. in c. r. scola capitala a fostului regimentu de granitieri Nr. 1 din Grlatu, provediutu fiindu cu ates-tatulu de cualificatiune si diploma de invetiatoriu, — desfientienduse regimentulu — la indemnulu si rogarea mai multoru poporeni din Graseia si preoţi din traetu m’am aplicatu că invetiatoriu de limb’a romana si germana aici in Orascia. Prelegerile cu băieţii si băietele, din lips’a unei case de scola corespondietorie — le am tienutu in case private pe langa chiria, si ne capatandu case — pentru că cu greu se invoiesce cineva a’si dă cas’a cu chiria, spre a o preface in scola, unde se aduna preste 100 băieţi — precum eră si atunci, ci singuru unu proprietariu sasu mi-a datu cas’a, unde am instru-atu baiatii unu anu de dile; la altu proprietariu era sasu altu anu, si numai parentele Georgiu Popoviciu mi-a datu cas’a pentru doui ani — se intielege pentru chiria. Asia mutandu-me, trebuiamu inpreuna cu copii se-mi mutu scaunele, mesele, tabl’a ect. in spate. Pe langa aceea eu amu trebuitu se’mi procuru scaunele, mesele, tabl’a etc., — dintre cari si astadi mai tienu tabl’a si o mesa că de suvenire. Apoi salariulu meu cătu eră? — vre-o căti-va floreni din didactru, alta nimica.
Aici nu pote dice nime, si nici corespondentele, că dora m’am inbulditu pentru lefa seu altu scopu, ci numai iubirea si aplicarea cea mare, care se a nutritu si se nutresce in peptu-mi de a face progresse cu tinerimea pe calea luminării si culturei, m’a indemnatu la acesta cariera.
Calatorindu Ilustritatea Sa d. Consiliariu de scole prin tota Transilvani’a spre a controlă scolele, — m’a cercetatu si pre mine in 3 ronduri, — si ore in ce casa m’a gasitu? de 2 ori in cas’a cu chiria si numai la urma in cas’a scolei. — Asia aflandu-me cu băieţii si băietele de scola in casa privata si adunandu-se poporu multu, le a tienutu o cuventare potrivita, desfasiurandule in termini plini de bucuria, vediendu sporiulu ce ilu faceau băieţii si băietele, indemnandu’i o stărui cu poteri unite a’si clădi o scola corespondiatoria tempului si progressului, si a nu mai lasă pe invetiatoriu se’si porte cas’a că melculu.
După multe opintiri si staruintia de feru ale d-lui Protopresbiteriu Nicolae Popoviciu, se clădiră 2 odăi pentru invetiamentu, la care apoi unii din fruntaşii maeştri cordovanari (argasitori ?) au facutu unulu o ferestra altulu usi’a, păna ce au adus-o in folosintia, ba carulu d-lui protopopu. alu preotului Georgiu Popoviciu si alu altoru poporeni nu se crutiau la nici unu momentu fără a nu fi la dispositiune. Inse păna se clădiră acele 2 odăi — si crutiandu banii de chiria — din scândurile cumperate cu plut’a pentru coperisiu, amu facutu in curtea scolei baraca si acolo amu instruatu băieţii păna la esa-menulu de vera.
Progressulu ce l’amu facutu in anii aceia de mare insemnatate si de tortura pentru mine mai multu se vede din atestulu subt M. si celu păna in 1859 se vede din 2 decrete de lauda, unuia dela c. r. prefectura sub Nr. 1072 si altulu dela Magistratulu cetatienu alu Orasciei Nr. 3154, mai incolo Gazet’a Transilvana Nr. 61 din 1855; Telegrafulu Romanu Nr. 31 si 72 din 1855; Nr. 59 din 1871, Nr. 60 din 1872 etc. — Pentru zelulu si activitatea mea de invetiatoriu (dar nu de semi-invetiatoriu cum ii place corespondentului a me numi) mi s’au datu din Alodiulu Grasciei 2 bucăţi de pamentu, cum se pote vedea din urmatorele barthii ale magistratului Orasciei si a Prefecturei, precum: Nr. 9810. An den Magistrat hier. Ueber das beiliegende Gesuch des gr. n. unirt. Lehrers Nicolaus Barsanu urn Gehaltsverbesserung hat der Magistrat die entsprechende Verhandlung mit der gr. n. unirt. Kirchengemeinde einzuleiten und dahin zu wirken, dass die Subsistenz dieses fleissigen und musterhaften Lehrers ausgiebig verbessert werde. Das Resultat ist hieher anzuzeigen. Broos, am 19 October 1857. Das k. k. Kreisamt Thiefnan m. p. Kreisvorsteker. — Alfa subt Nr. 3393 — Dem bekannten und uner-miideten Fleisse des Gesuchstellers. — Der Magistrat Broos am 1 December 1857. Wellmann, Biirgermeister. A 3a sub Nr. 2635 dass man jedoch niclit abgeneigt sei, mit Riicksicht der guten Verwendbarkeit und rast-losen Thăthigkeit des gegenwartigen disunirten Lehrers etc. — Broos am 30 August 1859. Der Stadtmagistrat Schuster. Cu citarea acestoru documente nu voiu se aretu mai multu, decătu că prin acestea am castigatu 2 holde, un’a pentru cartofi, alta pentru cucuruzu si astadi e proprietatea scolei.
In 1859 deschidiendu-se concursu la scdl’a rom. a fostiloru granitieri husari din Teiusiu, si compe-tendu la acelu postu pe care ilu si primisemu, amu servitu 5 ani. Progressulu care l’amu facutu cu tinerimea incredintiata, se pote vedea din fdi’a „Amiculu scolei" Nr. 32 si din alte laudatore dela Venerab. scaunu pro-topopescu din Aiudu, pe care le am la dispositiune. Baiatii pregătiţi pe clas’a II si III se primeau pe IV norm. si I clasa girnn. in Blasiu si Alb’a Juli’a.
Nefiindu representantii comunei bisericesci resp. comitetulu parocli. indestulati cu progressulu ce-lu faceau invetiatorii urmaţi după mine in Graseia, cu graiu viu in’au rogatu, că se le vinu era indaraptu că invetiatoriu, promitiendu’mi lefa mai buna de cum o avemu in Teusiu; io inse le am promisu că le viu numai pe langa con-ditiune, deca imi voru gată casele de locuintia, adeca cuartirulu, si după aceea a urmatu iuclieierea contractului. In urma acestuia si-a compusu apoi, o petitiune si
prin o comissiune de 4 membri, dintre care si astadi traiescu 2, o a inaintatu la Preavenerabilulu consistoriu archidiecesanu, pe care s’a compusu urmatdrea resolu-tiune tramisa mie prin Preaonoratulu d. protopopu si adeca: Nr. 46 din 1865. Invetiatoriului Nicolae Barsanu in Teiusiu. Eselenti’a Sa Prea santitulu nostru Archiepiscopu si Metropolitu prin inalta ordinatiune ddto 6 Iuliu a. c. Nr. 537 la rogarea representantiloru bise-ricei nostre din Orascia s’a induratu a te primi si denumi că invetiatoriu in scol’a nostra gr. or. din Orascia, care ordinatiune cu acea ronduela ti se aduce la cunos-ciintia, că numai de cătu se te muţi in cas’a scolei pomenite. Orasci’a 8 Iuliu 1865. Nicolau Popoviciu, protopopu. — In urm’a acestei ordinatiuni m’am si mutatu la Orascia, inse pe spessele loru proprii, adeca ale representantiloru.
După unu servitiu de 2 ani aici la Orascia, am concursu asta data, la Bradu, la scol’a normala, capitala, si după ce am fostu alesu, fui inpartasitu de direcţiunea şcolara pe clas’s II si III cu limb’a romana, er pe a IV numai cu limb’a germana. Documentele respective stau de fagia, se potu vedea.
După trecerea acestui anu — cerendu preotulu nepotentiosu Joanu Mania din Vac’a dela prea venerabi-lulu Consisioriu archidiecesanu unu ajutoriu, adeca ca-pelanu, care se servesca si că invetiatoriu, fui alesu io si hiroronitu fără tacsa. Nepotendu-ine inse sustiene că atare in comun’a Vac’a, avendu o familia numerbsa, capeta-semu parochi’a Nucsior’a, dar intieleg<)ndu de acesta unii din representantii comitetului parocli. din Orascia că voiescu a me aplică că parochu in pomenit’a parochia, m’au sfatuitu a me lasă de acelu planu si se viu in Graseia era că invetiatoriu cu salariu mai bunu decătu avusesemu. Primindule sfatulu, si inchiaiaramu contrac-tulu necesariu, inse fără de a se fi deschisu seu publicaţii concursu. Asternendu-se contractulu la prea ve-nerabilulu Consistoriu, de acolo veni urmatorea decisiune: Nr. 715. Onoratului domnu presiedinte alu comitetului parocli. din Graseia. La relati’a comitetului parochialu din Graseia ddto 6 Iuliu 1869, prin carea se arata alegerea de invetiatoriu acolo, in person’a preotului Nicolau Barsanu din Vac’a si inchieierea contractului cu densulu., e se rescrie numitului comitetu, că alegerea făcută si contractulu incheiatu se aprobedia din partea consisto-riului. Sabiiu din siedinti’a Consistoriului tienuta in 3 Iuliu 1869. Arehiepiscopulu rom. gr. orient. Andreiu. Acest’a s’a facutu si fără a mai deschide concursu.
In anulu 1873 vediendu comitetulu paroch. că pentru mine singuru e prea greu a instruă 110 copii inpartiti pe 4 classe normale (se se veda elaboratele şcolare), a deschisu concursu pentru 2 invetiatori si cu plata de 300 fl. pe auu, cortelu si lemne. La alegere deveniîu eu si Josifu Popescu alesu că invetiatoriu, eu pe class’a III si IV si alu douilea pe class’a I si II.
Totu in anulu acesta fusesemu alesu prin coman-dantele localu alu honvediloru Nr. 19 de instructoru la fiitorele siarge. Pentru progressulu ce l’amu facutu cu cei 44 individi, fui remuueratu de inaltulu Ministeriu cu 80 fl. ceea ce se arata din harthi’a batalionului 19, Nr. 365 din 2 Iuliu 1873.	(Va urmâ.)
Cursiiln moliftei om in val. austr.
Vien’a, 30 Decembre
Galbinii imperat. de aura............................fl.	5.55	cr.
Moneta de 20 franci..................................... 9-30'/*
Imperialii rusescu.....................................„	89.64	„
Moneta geruiaua de IU0 maree...........................„	57-70	„
Sovereigns euglesi....................................,,	12.—	„
Lira turoesca..........................................„	10-65	„
Monete austr. de argintu	100	fl......................„	—.—	„
Din „Albina Carpatiloru“
a esistu si Nr. 5. Rogu pe oo. dd. abonaţi de aici din Sibiiu, cari nu voru fi primitu acesta fasciora sau nici Nr. 4, că se binevoiesca a se adressâ de a drep-tulu la mine.	W. Krafft.
Pentru
ii	Craciunusi Anulu nou
se recomanda marele si de nou asortatulu depositu de orologe alu lui
Johann Busehek
din Sibiiu Strad’a Cisnadiei Nr. 16, cu cele mai bune orologe de auru si argintu, lantiuri de auru si argintu probate prin oficiulu de puntiare c. reg.
Orologe cilindre de argintu 10, 12, 14, 16 fl. Remon-toire cilindre de argintu 15, 18, 20, 22, 24 fl-Ancre de argintu 15, 16, 18, 20, 24 fi. Ancre remon-toire de argintu 19, 20, 24, 30, 40 fl.
Orologe de auru pentru dame 18, 20, 22, 24, 30, 36, 40,^ 45, 50, 60, 70, 80, 90, 100 fl.
Remontoire de auru pentru dame 40, 46, 50, 56, 60, 75, 80 fl., 120, 150 fl.
Ancre de auru pentru domni 40, 45, 50, 60, 70, 80, 90, 100 fl.
Remontoire ancre de auru pentru domni 40, 46, 50,
58, 60, 70, 80, 90. 120 fl.
Lantiuri de auru pentru domni si domne 24, 26, 28, 30, 40, 50, 60, 70, 80, 100 fl.
Lantiuri de argintu 3, 4, 5, 6, 7, 8, 10 fl. Lantiuri de talmi-auru 1 fl. 5Q cr. 2, 4, 5, fl.
Orologe de părete remontoire parisiane 14, 15, 16, 18, 20, 24 fl.
Deşteptători parisiane fWecker) 5.50 cr. 6, 7, 10, 20 fl. Orologe de Schwarzwald 4, 5, 6, 7, 8, 10 pana la 24 ti.
Grice reparaturi se făcu in modulu celu mai conscientiosu. Comande se esecutedia prin rainburse (Post-Nachnahme.) Pachetarea gratuita. Pretiurile-cu-rente se tramitu la cerere.	(108) 8—10
Editoru si redactoru responsabilu <*. liaritiu in Sibiiu
Tipariulu lui W. KraU’f iu Sibiiu.