Observatoriulu ese de doue ori in septemana, mercurea si sambat’a. Pretiulu pentru Sibiiu pe 1 anu intregn 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai inultu pe auu; — trimisu cu post’a in laintrulu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. s6u 22 franci, pe 6 luni 5 fl. său 11 franci; — numeri singuratici se dau câte cu 10 cr. Diariu politieu, naţional-eeonomieu si literariu. Ori-ce inserate, se platescu pe serie sâu linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare câte 7 cr., la adou’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesaurulu publicu. ] Prenumeratiunile se potu face in modulu celu mai usioru prin assem-natiuuile poştei statului, adresate de a dreptulu la Redactiunea Diariului Observatoriulu in Sibiiu. Nr. 100. Sibiiu, 13/25 Decembre 1878. Anulu I. Anuntiu de abonamentu la „Observatoriulu11 pe anulu 1879. Apropiandu-ne câtra capetulu anului, este de lipsa a se cundsce macaru aproximativu numerulu exemplarieloru cate sunt a se trage de sub tipariu indata dela inceputu, pentru-câ mai tardiu se nu venimu in strimtore cu trimiterea de exemplarie întregi. Din acesta causa deschidemu si noi mai de tempuriu abonamentu pe Semestrulu I si pe anulu intregu, totu cu pretiurile de mai înainte, adeca: In Sibiiu pe 1 anu cu 7 fl. v. a., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dra dusu la casa cu 1 fl. respective cu 50 cr. mai multu. In laintrulu mo-narchiei cu post’a, 8 fl. pe 1 anu, 4 fl. pe 6 luni. In afara de monarchia cu porto duplu 10 fl. sau 22 franci pe 1 anu, 5 fl. sau 11 franci pe 6 luni. Abonamentele se potu face mai usioru prin asemnatiuni (mandate) poştali, de a dreptulu la Redactiune in Sibiiu, piati’a mica Nr. 27. Din Romani’a primimu abonamente si in bilete hipotecarie de ale statului, al pari. In capital’a Bucuresci abonamentele se făcu si la librari’a dlui I. Szollosi in piati’a teatrului. Din 10 esemplarie abonate efectivu, 1 se dă gratis. Redactiunea. Romani’a si Rnssi’a. (Urmare.) IV. Daca amu cercetatu portarea Russiei cătra Romani’a după documente anteribre, cu atătu mai virtosu trebue se o urmarimu si după cele mai noue. Auctorulu acestui memorialu ne conduce si noi ii urrnamu. In acelu tonu despoticu si arogantu, in care scrisese corniţele Nesselrode catra br. Budberg in anulu 1854 asupra roinaniloru, vorbi in anulu acesta principele Gorciacoff' catra generalulu Ioanu Ghica, agentulu diplomaticu alu României la St. Petersburg, dupace afla, că romanii sunt decişi a protesta contra art. 8 din tractatulu de San Stefano. Cuventele lui Gorciacoff: „Este adeveratu, că gu-bernulu dumneavostra are intentiunea de a protestă contra articolului 8 alu tractatului de San Stefano, care auctorisedia întreţinerea comunicatiuniloru armatei din Bulgari’a cu Russi’a prin Romani’a ? Imperatulu, care si pana acuma e reu dispusu cătra dumneavostra, in urmarea portărei dvostra cu privire la retrocessiunea Basarabiei, va perde patienti’a, daca se va face o protestatiune că aceea. Maiestatea Sa mi-a ordonatu se ve spunu si ve invitu că se j comunicaţi gubemului dvostra acesta informatiune, ' că daca dv. aveţi intentiunea de a protestă si a ve oppune la executiunea articolului 8, Maiestatea Sa va ordonă ocupatiunea României si desarmarea ostei romanesci. “ — Cu alta ocasiune, dupace aflase de votulu uuanimu alu parlamentului romanescu, in care acesta cu privire la Basarabi’a se provocă la parol’a de onore a imperatului, Gorciacoff vorbi cătra generalulu Ghica in termini si mai drastici, asprii, brutali, dicendu : „Nu amestecaţi onorea imperatului in tote zamile (sosurile, franc.), pentru-că acesta este zama, in care elu ar potea pune pe toti romanii se fierba.*) Din acestea cuvente forte caracteristice si totu-odata forte adeverate, pote cunosce si orbulu din nascere, că Russi’a si diplomati’a sa simte si nu-tresce cea mai ferbinte doriutia de a desfiintiă statulu României, a nimici naţionalitatea romana, a o slavisă si a o inneca definitivu in oceanulu panslavismului. Eca, acesta era usulu ce facea Russi’a de potestatea sa in Romani’a. Ne fiindu ea in stare de a luă unu mai mare aventu a casa la sine, apasă cu greutatea plumbului asupra popo-raloru invecinate, că se nu pota inainta nici ele in cultura. Dunarea, cea mai mare arteria de comu-nicatiune a Europei, sub despotismulu muscalescu era pe aci se se prefaca intr’o balta. Unu barbatu de onore si nepartinitoriu scrie in acesta causa urmatdriele : „In midiulocu de canalu (in braciulu Sulinei) se inaltiă una (asia numita) banca infrico- *) Qu’on ne mette pas l’honneur de l’Empereur a toute sauce, parceque c’est une sauce. dans la quelle il pourrait cuire tous Ies Roumains. Pre toti romanii? Pe cei din Romani’a propria, in numeru de 5 milione, sau si pe 3 milione din Austro-Ungaria? Atunci dara si pe magiari la unu locu cu aceştia ? Red. siata de nisipu, de care corabierii se apropiă cu cea mai mare frica. Chiaru si candu ap’a era mare si tempulu calmu, era aprope preste potintia se afle direcţiunea sigura. Adesea, dupace partea de înainte a corăbiei trecea preste cate unu locu periculosu, cea din apoi se înfigea in banc’a de nisipu. Atunci marf’a trebuea se se descarce, bra corabi’a raru potea se scape. Braciulu Sulinei era plinu de ruine (corăbii innecate), si pre cătu vedeai cu ochii, se inaltiă din apa catarguri si parti de corăbii sparte. “ Pacea de Parisu pusese capetu acelui abusu fora esemplu; acesta inse a dorutu forte pe Russi’a. Asia scopulu seu era, că prin pacea de San Stefano se ajunga erasi in posessiunea guriloru Dunărei, afacerile României se fia degradate erasi la rangulu de odiniora, tractate fiindu numai că locali, pana candu ’iar succede a o incorporâ definitivu. Asia trebue se intielegemu noi respectivii articoli ai tractatului de San Stefano, era ceea ce s’a disu de atătea- ori, că imperatulu Alesandru II pretinde Basarabi’a din mare pietate cătra repausatulu seu părinte, se o luamu de ceea ce este in realitate, de pretestu (steamatu), spre a legă ocliii lumii. Celu care va ceti tractatulu de San Stefano cu ochi ageri, va pricepe curatu, că scopulu Russiei era, că prin acela se prefaca protectoratulu seu preste Romani’a in suzeranitate, se fia adeca romanii vasalii sei, era apoi mai curendu sau mai tardiu se urmedie nesmintitu incorporarea si destiintiarea statului nostru naţionale romanescu. Bine au vediutu romanii acelu pericolu; de aceea s’au si oppusu lui cu totu curagiulu, in mani’a celoru mai brutali amerintiari. In tomn’a anului 1876 situatiunea politica devenise forte critica. Romanii vediusera bine, cum, cu tota declaratiunea de neutralitate, muscalii trecuseră tota ver’a in cete numerose bine armate prin patri’a romana in Serbi’a, si cum Europ’a închidea ocliii in adinsu, că se nu vedia acelu bellu mascatu alu Russiei contra Turciei. Soldaţi si oficiari muscalesci armaţi din crescetu pana in tălpi trecea pe malulu dreptu alu Dunărei pe la Turnulu Severinului; era odata, candu direcţiunea vamei romanesci din Iassi confiscase mai multe la-di cu arme, in St. Petersburg începură se strige contra romaniloru pretindiendu, că crucea rosiia i dela Genev’a apară si armele, adeca pe romanesce Foisior'a „Observatoriului“. J Eva sen Ginrnln Lumei in cinci scrisori. De Paul Fe val. Traducere de: Dimitrie Petrescu. (Urmare.) Lord Wolsley avea o scrantitura frumosa. Apli-caiu primulu aparatu, si ’mi luai concediu, dicandu ca, ne voindu a umblă in potec’a medicului casei, voiu reveni numai spre a me informa despre starea saneta-tiei sale. Betranulu gentlemen facil semnu sociei sale se se apropie; avura inpreuna o scurta convorbire in engle-sesce: crediendu ca nu cunoscu acesta limb i, lord Wolsley nu se ferea. Elu termină dicendu că, ne mai avendu nici unu doctoru de la plecarea lui sir Thomas....... (unu nume saxonu ce ’mi scapa), totu atatu facea se me ia spre a inlocui pe celu plecatu, de catu se introducă in casa duoi Francesi in locu de unulu. Lady Wolsley fu insarcinata se ’mi faca cunoscutu resultatulu conferintiei, ceea ce ea o si facil in modulu celu mai placutu. De căuşele alegerei pucinu imi passâ; aveamu intrare libera la Vauvert, adeca totu ceea ce ’mi trebuia. Vauvert, e numele casei lordului Wolsley. Prim’a mea grija, sosindu la Dinan, fu de a luă informatiuni asupra acestui nobleman. Tota lumea ilu cunoscea, cu tote ca traiâ singuru cu soci’a lui si nu primia pe nimeni in casa. Mi ’lu aratara sub porecl’a de omulu de la Jerzual; iti voiu spune numai-decatu istori-culu acestei porecle. Catu pentru frumos’a mea vedenie, despre care deduiu unu semnalamentu minutiosu, nimeni nu ’mi potii respunde intr’unu modu multiumitoru. Ador-miserau ore pe erba si aparitiunea nu era de catu unu visu ? Asiu fi crediutu - o p6te, deca imaginea lady Wolsley n’ar fi trecutu prin mintea mea. Erau acelesi trasuri, afara de diferenti’a de etate. Vedeni’a mea esistă; numai, viati’a ei era incongiurata de unu misteru. Nu trebuia se ridicu acestu velu, si nu era acesta unu poternicu motivu pentru a remanea la Dinan ? Marea mea călătorie fii amanata, adormim gandindu-me candu la copila, candu la femeia. — Sunt doue surori, imi diseiu. Cea mai mare e rapitore, cea mai mica are se fia.................. O iubescu. Eta-te in dreptu se me Întrebi pe care. — Intr’-adeveru, Scarlate, nici eu nu sciamu. Dar’ acum e mai reu, pentru ca nici acum nu sciu pe care, In tempu de cate-va dile, am fostu plinu de ingrijire pentru lady Wolsley; acum ca nu mai e pentru mine de catu o amica, incepu din nou a me gândi la sora ei. Dar’ intielegi tu acestu misteru? De cinci septemani, n’am revediutu pe acesta din urma o singura data; nici odata inaintea mea, nu s’a pronuntiatu numele ei, nici nu s’a disu vre-unu cuventu despre densa. Cu tete acestea Vauvert n’are infacisiarea aceloru intunecose castele unde se inchideau odiniora tinerele fete; lady Wolsley, din parte ’i, nu mi-ar parea o prea neînduplecata temnicera. In diu’a urmatore facuiu a dou’a visita medicala. Din acea di, m’amu intorsu in fia care diminetia la Vauvert. Lord Wolsley betranu bolnaviciosu si superaciosu, nu prea me privia bine la inceputu, dar’ in urma s'a obicinuitu pe nisimtite cu presenti’a mea. Manier’a. la densulu, combate intr’unu modu victoriosu contra gelosiei; afara de acestea are pentru soci’a sa o încredere vecina cu respectulu. Scrantitur’a i-a trecutu acum; a cumperatu unu nou tilbury si face totu ce ’i sta prin potintia spre a isi rupe negresitu gătulu pe pavagiulu Jerzualului; se vede ca si-a pusu in gîndu se triurafese asupra acestei îndrăcite suburbii. Dinanesii au observatu acesta cu-riosa incapatinare si l’au botesatu cu acea porecla ce ti-am spusu. Slabu si tremurandu, nu sufere că unu groom se’i tiena hâtiurile; iu tote serile ilu intelnescu singuru, descindiendu muntele in galopu. Mic’a lui trăsură sare, trosnesce si e aprope se se sfarame la fiaee pasu dar’ elu sta nesimtitoru pe dupl’a lui perina si arunca, trecendu pe langa gaur’a de unde scotiendu’lu arau avutu avantagiulu de a’i face cunoscinti’a, o privire provocatore. Eri socotemu se indrasnescu primulu meu pasu pe terenulu acelei galanterii ce Anglesele numescu: Flirt. De optu dile de candu sanetatea lordului Wolsley i permite a esi din casa, inaintamu pasu cu pasu; credemu ca zarescu după nisce semne neindoiose, ca nu voiu fi respinsu intr’unu modu prea aspru. Unu intre — patru — ochi, ce in ser’a trecuta se prelungise mai multu că de obiceiu, imi păruse ca ia o fatia după gustulu meu. Vorbisemu de ânima, intr’unu modu vagu, că din intemplare e adeveratu, dar’ dulcia voce a lady Wolsley tremurase, candu imi respunsese. Si ea disese ceva asupra acestui sentimentu, ce’i credemu ca-i este cu totulu necunoscutu, si ghicisemu o suferinti’a sub senin’a linisce a faciei sale. Scii, Scarlate, ca preferu ardietoreloru passiuni meridionale acea tineretie liniscita, constanta, profundu simtita, pe care credinti'a generala o atribue voiosu femeiloru nordului. Asiu urmă pana la marginea lumei o blonda capelura, pe catu tempu tentatorea strelucire a duoi frumoşi ochi negri, d’abia ’mi inspira o trecatore fantasie. Lady Wolsley parea a fi pentru mine acea femeia pe care steu’a nostra ne-o alege intre tote, o asema-nâmu angeriului visuriloru mele trecute că adolescinte, pe ea o vediusemu in visurile mele, imaginea ei pe care o ghicisemu, venise mai tardiu se me vedia in orele mele de suferinda: eramu uniţi de multu tempu printr’o legătură misteriosa si providenţiala. Scarlate, tu n’ai aiuratu nici odata asia, si acesta lunga frasa de românu iti face mila? Me temu ca dă. Pe langa unu sufletu de poetu, mai ai unu spiritu nu tocmai pucinu positivu. Ori-cum, te consiliesu, deca nu ai facutu’o iuca, se te inalti pana la estaticele regiuni ale idolatriei cavaleresci. E pocitu de totu: Unii ’ti ar dice: latrala luna, nu’i ascultă, crede-me; batai’a de jocu, scii biue, catu e de aprope de inpotentia. (Va urmă.) curatu, câ pe langa ambulantie si spitaluri care porta semnulu crucei rosiie, poţi trece si arme cate vei vrea. In acelea dile, la vederea acelora lucruri, care semenâ forte cu venirea generaliloru Alesandru Ipsilanti si Cautacusinu trimişi dela Russi’a la a. 1821 in ajutoriulu greciloru, romanii uitandu-se bine impregiuru de sine, se reculeseră si deschidiendu dreptulu publicu alu ginţiloru aflara, ca in tractatulu dela Parisu nu se decretase nici sancţionase pentru tierile danubiane acea specie de neutralitate si acea protectiune europena, de care se bucura regatulu Belgiei; atâta inse totu sta in tractatulu dela Parisu, ca in Romani’a nu se pote intemplâ nici-o interventiune străină armata f6ra invoirea prealabile a poteriloru. Dara interventiuni armate in Romani’a fuseseră prevediute numai pentru caşuri de turburari, revolutiuni, rebeliuni interne, si chiaru atunci numai daca gubernulu tierei nu ar fi in stare de a le impaciui sau innecâ in sânge cu poterile proprie. Asia dara invasiunea străină, la care locuitorii tierei n’au datu nici cea mai mica ocasiune, nu se pdte justifica cu nimicu pe lume. S’a disu si documentatu doi ani intregi, nu strica inse a repeţi neincetatu, ca de candu s’au datu pe facia totu planulu Russiei si de candu a inceputu si numai invasiunea mascata in ajutoriulu Serbiei, gubernulu României a si batutu pe la porţile toturoru celorulalte cabinete, aratandu-le cum se calea dreptulu gintiloru, cum se face pe voi’a celui mai tare, cum celu fora consciintia se inaltia mai pre susu de orice dreptu si’lu incaleca. Respunsulu datu gubernului romanescu de catra cabinetele europene a sunatu, câ se remana pe pace, se nu misce nimicu, se nu mai provoce si una incurcatura noua romano-russesca pe langa cea serbo-turcesca. După aceea gubernulu romanescu ceru dela conferinti’a din Constantinopole, câ poterile garante se declare statulu României de stătu neutrale; conferenti’ainse’irespunse, câ „acesta cestiune (a neutralitatiei) nu se numera intre cele destinate câ se fia decise in acea conferenţia, prin urmare nici nu e de competenţi’a plenipotentiariloru ei". Acestea s’au intemplatu pana in Decembre 1876. Si totuşi, lumea tota, prin urmare si diplo-mati’a europena vedea limpede, câ dupace Port’a respinge conditiunile puse ei de câtra conferenti’a europena adunata la Constantinopole, conflictulu sangerosu dintre Russi’a si Turci’a nu se mai pote incongiura, prin urmare câ campani’a se va incepe cu invasiunea României prin muscali, si asia patri’a romana va suferi fora nici-o culpa a sa, ci numai pentru anarchi’a turcesca si setea muscalesca de cucerire. Chiaru si gubernulu Angliei isi astupâ in acea epoca urechile candu audiâ de neutralitatea României. Principele Ion Ghica informase pe cabinetulu din Londra inca pe la Novembre 1876 despre statulu cestiunei prin unu memorandu alu seu, in care dicea: „Gubernulu romanescu nu are altu scopu, decâtu se faca a i se respectâ neutralitatea sa. Dara in facia alternativeloru de natura preste totu delicata, si considerandu agitaţiunea si pertur-batiunea de care sufere interessele materiali si comerciali in Romani’a, din momentulu in care s’ar escâ cea mai mica dificultate politica in orice parte a imperiului otomanu, si din cum se schimba cea mai neinsemnata nota diplomatica ori-câtu de pucinu accentuata intre ori-care gubernu si intre Porta, — nu potemu se nu cunoscemu, câ garanti’a Europei, asia cum esista ea până acuma si precum resulta din tractatulu de Parisu pentru Romani’a, nu este de ajunsu, si câ ara cere interesulu Europei, câ aceea se fia mai eficace." In adeveru, gubernulu României nu cerea multu dela Europ’a, decâtu numai câ principiulu stabilitu in pacea de Parisu se fia realisatu, aplicatu in pracse, adeca Romani’a se fia asecurata in adeveru contra ori-carei agressiuni (lovituri) din afara. Europ’a inse nu a facutu nimicu, nici in conferenţia, nici după aceea. Asia Russi’a vediendu câ celelalte cabinete nu mai făcu nimicu, isi luâ cu-ragiulu câ se se declare pe sine de mandatariu alu Europei si se plece contra Turciei. (Va nrmâ). Cifre desperate diu Ungari’a si Transilvani’a. Ve miraţi câ economi’a politica, sau cum ii mai dicu, naţionale, in acestea tieri este rea. Ve miraţi câ industri’a scade, industriarii iau lumea in capu. Dn. Ios. Korosi, directorulu des-partiementului statisticu ne respunde si aprinde falinariu câ se vedemu bine. Densulu publicâ cifrele de importu si esportu adunate pe a. 1873 din aceste doue tieri. Noi le recomendamu la toti patrioţii fora nici o cautare Ia naţiune sau professmne. In Ungari’a si Transilvani’a sunt numai 604,513 locuitori carii traiescu din industria (professiuni, meserii), incependu dela măiestrii până la servitori. Din aceştia inse numai 157,621 sunt meşteri (măiestrii); ceilalţi sunt sodali, invetiacei, servitori. Acesta classe de omeni nu pote lucrâ de ajunsu, pentru-câ se satisfaca trebuintiele la 15 milione de locuitori. Ce? Nu pote? Ba dora totu ara potea; dara manufacturele loru sunt si mai scumpe, si mai „prostu“ lucrate. Prostu ? Da, adeca nu reu, dara nu finu si nu cu gustu, cu chic, cum dicu francesii. Preste acesta, professionistii noştri au capitalulu in trei tu si inpatratu mai scumpu de câtu cei din alte tieri. Din acestea cause se importa la noi cantitati enorme de manifacturi si fabricate străine; din contra, esportulu nostru este fbra asemenare mai pucinu. Câteva positiuni culese dela vămi voru ilustrâ totulu, In anulu adeca 1873 s’au importatu la noi din alte tieri: fi. v. a. Manufacte din pensa, de . . . . 10,567.615 Manufacte de lana...................... 36,754.645 Metasarii, haine făcute si de luxu . 75,200.206 Tieseturi diverse...................... 17,625.000 Pielării si manuf. de piele . . . 15,444.460 Mărfi de ferarii si otielu .... 26,503.728 Vase de portiellanu si de lutu . . 5,320.369 Mărfi merunte (Kurzwaare) . . . 65,468.276 Sum’a importului numai din 8 positiuni 252,884.299 Din contra, esportulu din acestea tieri, din aceleaşi positiuni, in acelasiu anu: fi. v. a. Manufacte din pensa . . .* . . 1,521.756 Manufacte de lana....................... 4,650.716 Metasarii, haine făcute si de luxu . 8,859.435 Tieseturi diverse .... nimicu-------------------- Pielării si manuf. de piele . . . 3,895.435 Ferarii si otielarii.................... 8,266.757 Portiellanu si vase de lutu . . . 142.531 Marfa merunta........................... 4,507.570 Sum’a esportului numai . 31,844.200 Asia dara numai la acestea 8 positiuni Ungari’a si Transilvani’a perdu intr’unu singura anu aprope 221 milione. Dara de unde mai au se perda ? Din economi’a de campu si din cea de vite, pe care unii venetici asiediati p’intre noi o combătu orbesce, fbra picu de pricepere. Insemnati-ve bine valorea marfiloru de luxu, importate le noi: ca trece preste 7 5 de milione florini! Erasi scandale parlamentarie dualistice. Pentru restabilirea ecuilibrului si a paritatei se inscenâ unu micu dara caracteristicu scandalu si in camer’a deputatiloru din VTen’a, in siedinti’a din 18 1. c. La ordinea dilei era raportulu co-missiunei bugetarie pentru indemnitatea ce avea se se dea ministeriului provisoriu pentru redicarea impositeloru pe primulu cuartalu alu anului 1879. Intre alţii vorbi si deputatulu opositionalu Scho-nerer dicendu; „Eu n’am facutu nici odata opositiune platonica si amu refusatu totudeuna bugetulu acestui gubernu, care ne duce din trepta in trepta spre ruin’a finantiara. Gubernulu au adusu treb’a asia departe, ca in proviuciele nostre germane nu se mai aude alta, decâtu strigarea: De amu apar-tienea dejâ odata Germaniei! (Contradiceri oragiose in intreg’a camera). Me rogu, acesta este o fapta necontestabila! (Cu voce ridicata)." Popo-ratiunea germana esclaina: De amu apartienea dejâ odata Germaniei (Contradiceri oragiose reinnoite), pentru câ se scapamu in fine de Bosnia si de aparatorii ei. Punctulu meu de vedere este: câ pana va mai durâ acestu gubernu, se nui semaiplatesca nici unu inpositu, si câ deca ele totuşi i se voru votâ din partea parlamentului, poporatiunea — si acestea le vorbescu prin ferestr’a deschisa — se nu platesca in-positele, decâtu numai cedendu mijloce-loru terorisatore. (Oho! oho!). Mai intaiu de tote in capulu gubernului avemu lipsa de caractere consecente, si eu spera, ca coron’a nu va fi asia reu consiliata, pentru-câ de nou se ne pună fatia in fatia cu aceiaşi miniştri. Negresitu, ca parlamentulu nu pote fi desculpatu de a nu fi complicele actualei situatiuni." „Asiu dori dara, câ coron’a se apelese la po-poratiune si se dissolve camer’a deputatiloru, de si sciu, câinpoterea legei nostre electorale nu va reuşi nici-odata unu parlamentu, care se fia o espressiune fidela a senti-menteloru poporatiuniloru. In viitoriu, asia termina oratorulu, voiu dâ concursulu meu numai acelui gubernu, care va luâ in programulu seu revisiurea legei electorale pe bas’a cea mai larga." Caracteristicu si câ o ironia a sortei se pare a fi inpregiurarea, câ din toti deputaţii austriaci, cadiîi sortea asupra deputatului macedo-romanu D u m b a, câ in calitatea sa de raportoru se respundia si se protes-tese in contra graveloru inputari ale deputatului Schonerer, ceea ce o si facil, constatandu, ca poporatiunea este forte nemultiumita si ca sufere in mare gradu de miseria, si ca va fi chiaru possi-bilu câ acâsta nemultiumire si miseria se mai cresca, de ce se ne ferâsca D-dieu; dara câ cu tote acestea austriaculu va remanea fidelu patriei sale (Aplause). De aceea se vede necessitatu a protestâ in numele poporatiunei austriace in contra insinuatiuniloru lui Schonerer. (Aplause generale si prelungite). A dou’a di după ce se petrecu acesta scena in camer’a deputatiloru din Vien’a, pe care o re-comandamu cu totu inadinsulu seriosei atenţiuni si reflessiuni a cetitoriloru noştri, in 19 1. c. se repeţi unu nou scandalu in diet’a din B.-Pesta, provocatu si de astadata din partea cunoscutului deputatu Csanâ-dy si de catra insusi ministrulu-presiedinte Coloman Tisza. La ordinea dilei se aflâ desbaterea asupra proiectului de lege pentru inprumutulu de rente realisatu de fostulu ministru de ftnantie Coloman Szell. După ce deputatulu Ignatiu Helfy si Blasius Orbân refusara proiectulu in termini nici decum măgulitori pentru gubernu, luâ cuventulu: Alecsandru Csanâdy declarandu, câ dejâ cu alta ocasiune candu s’au desbatutu proiectulu de indemnitate si-au espusu motivele sale, pentru-ce nu pote avea incredere in gubernulu acesta. Din caus’a unora „incidente cunoscute", atuncea elu nu si-au potutu terminâ espunerea sa, pentru ca i s’au luatu cuventulu. Cu tote ca scie, ca arbitrarietatea maioritatii pote repeţi si astadi acea procedere, nu repasiesce, ci va . . . Presiedintele: Făcu atentu pe onor. d. deputatu, ca nici unui oratorii nu i se ia cuventulu de catra maioritate, ci ca numai presiedintele este indreptatitu a face acesta in tenorea regulamentului casei. Me rogu a nu reveni asupra celoru petrecute, ci a remanea pre langa proiectulu pusu la ordinea dilei. Alecsandru Csanâdy (continuandu): „Si-au inplinitu numai datori’a, candu au enumeratu faptele culpabile ale acestui gubernu, elu au datu espressiune sentimenteloru domnitore ale poporatiunei curatu magiare. (Sensatiune in drept’a). Acestu ministeriu a desvoltatu o activitate cu multu mai perniciosa, de catu a fostu aceea a regimului lui Bacii si Schmerling si mai perniciosa decâtu a guberneloru dcachiste, pe care actualulu ministru-presiedinte Tisza le au condamnatu de atatâ-ori. Neavendu si actualulu proiectu altu scopu, decâtu a mascâ o noua violare a legei, elu ilu refusa, alatu-randuse la parerea lui Helfy. Ne mai fiindu inscrisu la cuventu nimenea, luâ cuventulu. Ministru-presiedinte ColomanTisza, care după ce polemisdsa pe lungu in contra lui Helfy, se intorce apoi la cele dise de Csanâdy si i respunde : „Nu pentru prim’a ora mi se ofere ocasiunea se audiu facendu-se comparări intre gubernele ante-riore pe care eu le am combatutu si intre gubernulu actualu. Nu voiu respunde la acesta. Dara un’a totu trebue se observu (Se audimu!), ca aflan-dume in opositiune si crediendu de datorinti’a mea se atacu din candu in candu procederea gubernului, nu o am facutu după metodulu adoptatu acuma de catra onor. deputaţi. începe a veni in moda a se dice: tempulu lui Bach si alu lui Schmerling a fostu mai bunu câ celu actualu (Fâra indoiala! in steng’a estrema), câ atuncea domnea mai multa libertate si ca acuma legile sunt calcate in piciore. Ei bine, intr’una au dreptate cei cari vorbescu asia; gubernele lui Bach si ale lui Schmerling n’au violatu legile unguresci, câ-ci adeca pentru ele nu esistau astfeliu de legi. Carui-i place o astfeliu de stare de lucruri, pe acela nu-lu invidiesu pentru gustulu seu; dara acelora, cari nu sunt multiumiti cu libertatea actuala, fia in pressa, fia in desba-terile camerei, ori pe ori ce altu terenu, acelora — firesce ca numai acelora — le asiu dori câ se guste numai 48 ore acea libertate (Ilaritate in drept’a), apoi nu s’aru mai provocâ la acele tem-puri, chiaru si deca atuncea si-ar fi facutu visitele loru omagiale in costumu de gala stralucitoru si brodatu cu aura. (Ilaritate mare in drept’a si strigări: „Candu Csanâdy calarea câ banderialistu inaintea trasurei regelui! “ Sgomotu mare in steng’a estrema.) Alecsandru Csanâdy: „Iau cuventulu in cestiune personala. D. ministru-presiedinte Tisza a aflatu cu cale a rupe din espunerea mea o frasa si a i dâ o intrepretatiune falsa. Candu m’am provocatu la sistem’a lui Bach si Schmerling, n’am disu ca pe atuncea naţiunea s’ar fi bucuratu de tempuri mai fericite ca acuma, ci am disu, ca in privinti’a morala (Sensatiune iu drept’a) naţiunea nici pe tempurile sistemei lui Bach si Schmerling n’au suferitu asia multu, câ subtu actualulu gubernu arbitrariu. (Aprobări in steng’a estrema.) In catu privesce repetitele insulte (Ilaritate) ale ministrului-presiedinte, me simtiu deoblegatu a me justifica. Câ cele dise de d. Coloman Tisza nu corespundu adeverului — nu voiu se intrebuin-tiesu espressiunea „minciuna", — me provocu la numerulu apparutu atuncea alu lui „ Ellenor, “ in care se dice curatu, ca eu atuncea am cerutu de urgentia restabilirea constitutiunei si incoronarea regelui. Deca inse nici acesta nu va fi de ajunsu onor. d. ministru - presiedinte, atunci me provocu insusi la Majestatea Sa! (Ilaritate oragiosa in drept’a). Dâ, pentru-ca Majestatea Sa de siguru isi va mai aduce aminte de acea perioda, candu l’am rogatu pentru restabilirea constitutiunei." Dupa-ce mai vorbiră deputaţii Hegediis si Ernest Simony in absenti’a a 141 deputaţi, proiec-tulu se admite la desbatere speciala cu o maioritate de 50, votandu 175 pentru si 125 contra. Roman i’a. Proiectele de respunsu la discursulu tronului. Proiectulu comissiunii Senatului. Domniloru senatori. Commissiunea alesa, pentru redactarea respunsului la mesagiulu tronului, si compusa din d-nii C. Bosianu, B. Boerescu, C. Cornescu, generalu Haralambie si supt-scrisulu, are onore a ve presentâ urmatoriulu proiecţii de respunsu, primitu si votatu in unanimitate de comis-siunea d-vostre. Raportore, A. Giani. Pre Inaltiate Domne, Senatulu a vediutu cu fericire restabilirea păcii generale, care pune si pe Romani’a in positiune de a se bucura (le bine-facetorele ei fructe. Multiamita eroismului armatei nostre, pe campulu de bataie, multiamita bravului si junelui ei capitanu, care, prin devotamentulu, abnegarea si valorea sa militară, câ si prin intielepciunea sa, si prin identificarea sa cu interesele si aspiratiunile naţiunii, a sciutu se faca a se acoperi de gloria soldatulu romanu si se in-prospetese vechia sa reputatiune si virtuţile sale străbune, Romani’a a potutu esi cu onore din crudele incer-cari ale resbelului trecutu, si a dobândi binele celu mai supremu, realisarea aspiratiuniloru sale seculare, justificate si legitimate prin drepturile sale străvechi, prin marirea sa trecuta, prin valorea si vitalitatea sa presentâ, a dobândi, adeca, independintia sa politica. Acestu bine supremu nu se pote, in adeveru, atribui unui Singura individu, seu catoru-va individi, ori chiaru unei singure generatiuni; elu este datoritu mai multora generatiuni; elu este si fructulu operei tempului, cornbi-natu cu cerintiele circumstantieloru. Deru generatiunea presentâ este care l’a dusu la lumin’a sorelui; ea l’a proclamatu; ea i-a datu fiintia. Si acei care, din tota generatiunea presentâ, au dreptu se fia mai meritorii si mai mândri de a vede Romani’a recunoscuta independenta si intrata intre fami-liele stateloru europene, este armat’a romana, eşti Maria Ta Regale, Augustulu ei siefu, bravulu ei capitanu. In acesta ultima sessiune a legislaturei sale, permite Maria Ta, Senatului se proclame, inca odata, acestu adeveru, si se felicite, si se multiamesca armatei romane, felicitandu si multiamindu siefului ei supremu. Precum voi v’ati facutu datori’a pe campulu de bataia, fi sicuru, Maria Ta, ca vomu sci si noi a face pe a nostra, pe tempulu de pace, si a respunde astu-felu la aşteptările si la dorinti’a Măriei Tale. Senatulu a vediutu cu o viua miltiamire, ca popo-ratiunile Dobrogei au sciutu se apreciese presenti’a Ilo-maniloru in acea provincia, si se vedi’a, ca drapelulu României nu este unu drapelu de cucerire, ci unu precursorii alu civilisatiunei, o garanţie de ordine si de prosperitate. Generatiunea presentâ a facutu in adeveru multe si frumose lucrări mari. Inse oper’a sa este departe inca de a fi terminata. Va sci, speramu, a se aretâ demna de trecutulu seu, si a dobândi inca titluri la re-cunoscinti’a generatiuniloru viitore si la laudele istoriei. Independinti’a nostra, fiinti’a nostra câ stătu abso-lutu suveranu, a fostu proclamata, a fostu recunoscuta de marile puteri europene. Trebuie acumu consolidata; trebuie a o pune in conditiuni de tărie, cu care se o ferimu de ori ce pericole; trebuie se mai scimu a trage si tote folosele ce ne pote procurâ nou’a nostra situatiune. Vomu convinge, speramu, Maria Ta, prin actele nostre, atatu pe marele poteri limitrofe, catu si pe tote marele poteri europene, ca Romani’a idependenta este o garanţia de ordine si de stabilitate in Orientu, si ca ea este si va fi demna, supt tote privirile, de solicitudinea si de interesulu ce Europ'a ’i a aretatu. Acesta va fi, credemu, celu mai elocentu midinlocu de a e sprimâ recunoscinti’a nostra marelom poteri europene, pentru buna-vointia si pentru sprijinulu ce ne-au datu. Nici activitatea nostra, nici concursulu nostru, nu voru lipsi spre a ajunge unu asia scopu. Vomu sci, Prea Inaltiate Domne, a calcâ ori ce consideratiuni mici si secundare, a pune freu passiuniloru si a trece preste prejuditii, spre a ne rădică la inaltimea cerintieloru situ- | atiunei, si a inlesni astu-felu, in limit’a competintiei nostre, lucrarea viitoreloru Camere de revisuire, care au se termine intr’unu modu definitivu ceia ce noi amu inceputu. Tractatulu de la Berlinu, in părţile sale, care ne ! privescu, se va potea astu-felu esecutâ, cu lealitate si catu mai curendu. Articolele din Constitutiunea nostra j se voru pune in acordu cu acestu actu internationalu, ‘ si art. 7 dintr’ensa, care nu mai este de acordu cu principiele si luminele secolului, va trebui se dispara. Cu modulu acesta, tienendu-se socotela si de dificultăţile, câ si de formele nostre constituţionale interiore, si basati totudeuna pe bun’avointi’a si interesulu ce marele poteri europene ne au aretatu, speramu ca nu va trece multu teinpu, pana candu, ori ce greutati disparendu, vomu potea vedea restatornicindu-se rela-tiunile diplomatice ale tutuloru poteriloru europene cu statulu romanu. Potemu inca asicurâ pe gubernulu Măriei Tale Regale ca vomu pune tota activitatea, inteliginti’a si bun’avointi’a spre a esaminâ, catu mai curendu, si cu maturitate, tote proiectele de legi si mesurile ce gubernulu va crede ca suntu mai urgente si mai neaperate, pentru câ astu-felu se ne potemu conformâ cu votulu anterioru alu Senatului, relativu la tempulu convocarei Camereloru de revisuire. Celu din urma alu seu cuventu ce Senatulu adre-sesa Măriei Tale Regale, in ultim’a sa sessiune, nu pote fi de catu a ve esprimâ inca odata devotamentulu si iubirea sa, si a ve incredintiâ, ca Romanii pe tempulu lucrariloru loru pacifice, lucrări care aducu ordinea, prosperitatea, avuti’a, care intaresce libertatea si care le asicura cele mai bune relatiuni cu alte naţiuni, care consolidesa in alte cuvinte, independinti’a loru politica, voru sci a se aretâ totu atatu de demni, totu atatu de valoroşi, dupe cum s’au aretatu pe tempulu de resbelu, pe tempi de grele sacrificii. Ve uraniu, Maria Ta, câ, inpreuna cu Maria Sa Domn’a, August’a nostra Suverana, se traiti ani mulţi si fericiţi! Proiectulu comissiunii Camerei. Maria Ta, Adunarea deputatiloru, incependu prim'a sa sessiune ordinara de la recunoscerea independintiei tierei de către marele poteri europene, este fericita de a aduce omagiele sale si de a isi esprimâ recunoscinti'a pentru credinti’a patriotica si pentru valorea militară, cu care Maria Ta, ca siefu alu statului si in capulu bravei nostre armate, ai asicuratu independinti’a patriei si prestigiulu naţiunii romane. Situatiunea politica a statului romanu fiindu astu-felu stabilita, tota activitatea naţionale pote acum se se indreptese spre desvoltarea si intarirea nostra interiora. Naţiunea doresce se fia catu mai lunga si mai temeinica pacea ce s’ar asicurâ prin sincer’a aplicare a tratatului din Berlinu, ea doresce intretienerea celoru mai bune relatiuni cu tote poterile străine, si spera ca bine-voitorulu loru sprijinu nu ’i va lipsi. Pentru statornicirea oficiale a relatiuniloru diplomatice dintre poterile europene si Roraani'a, Adunarea deputatiloru a facutu si va face totu ce este de compe-tinti’a sa. Ea este cu atatu mai doritore de a-si in-plini missiunea si de a lasă loculu Camereloru de revisuire, cu catu spera ca astu-felu se va inlaturâ erorea profunda ce esista seu ca a esistatu vreodată in Romani’a intoleranti’a religiosa. Naţiunea romana n’a fostu sfasiata de lupte religiose in nici o epoca a istoriei sale: pamentulu romanescu a fostu din contra adapostulu tutoru religiuniloru persecutate in alte state. Legile tierei nostre n’au adinisu niciodată neegalitatea politica intre Romani pentru causa de religiune. Dispositiunea articolului 7 din Constitutiune, care oprea pe streinii de ritu necrestinu de a dobândi inpa-mentenire, n’a fostu de catu o mesura de ordine sociale si economica, după cum restrictiunea pusa Musulmani-loru prin vechile capitulatiuni cu Port’a, de a se stabili si de a ave temple pe pamentulu romanescu, nu era de catu o mesura de ordine politica. Astadi inse, Romani’a, aflandu-se intr’o positiune politica bine definita, credemu ca si ultim’a restrictiune de asemenea natura, ce mai esista in Constitutiune, pote se dispara. Camer’a se va sili deru a se rosti catu mai nein-tardiatu asupra inbunetatiriloru interiore urginte. aretate ei prin discursulu Măriei Tale, spre a pune de indata apoi tier’a in positiune de a-si dâ Camerele de revisuire a Constitutiunii. Adunarea primesce cu fericire assicurarea, ca starea financieloru tierei, cu tote greutăţile si sacrificiele resbelului, este mai buna de catu era in ultimii ani de pace. Cumpetarea in cliieltuieli pe de-o parte, sporirea venituriloru pe de alta, prin marirea avuţiei generale, prin desvoltarea resurseloru tierei cu ajutoriulu unoru mesuri economice eficacie, voru avea neincetatu partea cea mai larga in activitatea representantiloru naţiunii. O situatiune financiara buna, pe langa lămurirea situatiunii nostre politice câ stătu europenu, ne va inlesni si mai multu calea inbunetatiriloru interiore. Intre aceste inbunetatiri, acele ce se inpunu, câ unu interesu si o datoria naţionale de prim'a ordine, suntu cele menite a rădică poporatiunile nostre rurale. Camer’a a votatu mai multe dispositiuni si va mai eompletâ sistem’a de legiuiri ce are de scopu acesta radicare. Inproprietarirea insuratieiloru, astadi faptu inplinitu, este pentru poporatiunile rurale unu actu de dreptate si unu ajutora poternicu, pe care representantii naţiunii ilu constata cu o adanca nmltiamire. Proiectele de lege pentru crutiarea paduriloru, pentru esploatarea inineloru, pentru grabnic'a unire a sistemei cailoru nostre ferate cu Dobrogea si cu portulu nostru de mare, voru fi priiaite cu luarea aminte ce merita prin insemnatatea lorw economica si naţionala. Camer’a a acordatu totudeuna cu grăbire totu ce s’a cerutu pentru desvoltarea oştirii. Astadi mai multu de catu ori candu, după servitiele emininte aduse naţiunii de brav’a sa armata, interesulu nationalu se unesce cu simtiementulu de recunoscintia, spre a ne indemnâ se damu o deosebita atenţiune proiecteloru menite a realisâ inbunatatiri in organisarea poterii nostre armate. Tendinti’a staruitdre a representatiunii naţionale a fostu de a face câ justiti’a se fia in adeveru o potere independinte si astu-felu constituita, in catu se asicure statului echilibrulu neaperatu poteriloru lui, pentru sincer’a si regulat’a funcţionare a mecanismului consti-tutionalu, si se dea societăţii tote garantiele possibile de nepartinire. Ori-ce proiecte ale gubernului aru tinde la realisarea acestui scopu voru fi bine primite si seriosu studiate de Adunarea deputatiloru. Instrucţiunea publica, care, chiaru in tempulu celei mai grele crise, n’a suferitu de reducerile bugetare in-puse tutoru celoru-l-alte servitie, isi are asicurata si acum tota solicitudinea nostra, ca-ci bas’a inbunatatiriloru si intarirei nostre interiore este desvoltarea poteriloru intelectuale si morale ale naţiunii. Maria Ta, Lucrandu in intielegere cu gubernulu pe campulu de activitate desemnata sessiunii actuale, Adunarea deputatiloru spera a face se inaintese rapede oper’a interiora, menita a eompletâ si consolidâ marea opera sever-sita a radicarii politice a statului nostru. Numai astu-felu, poporulu romanu va probâ intr’unu modu temeinicu vitalitatea lui si va face câ Europa se’lu considere câ unu ausiliaru neaperatu intereseloru si echilibrului ei. Inplinindu-se acesta maretia missiune, cu acelasiu succesu cu care a fostu inceputa, istori’a va consemnâ pe cele mai frumose pagine ale sale ca, supt aceeaşi fericita domnia a lui Carolu 1, Romani’a una de la gu-rele Dunării pane la Portile-de-feru si de la Carpati pane la Marea-Negra, a fostu introdusa cu onore in famili’a stateloru independinti ale Europei, si a facutu inlaintru unu pasu uriasiu pe calea prosperităţii si a civilisatiunii. Se traiesci Maria Ta! Se traiesca M. S. Domn’a! Raportore, Em. Costinescu. (C o r e s p. privat a.) Din incidentulu, ca Sabe-sienii nu au luatu parte la adunarea generala a Societăţii pentru fondulu teatrului romanu tienuta in Alba-Iulia la 17 si 18 Novembre a. c. D. Dr. N. O. in „Observatoriulu" Nru. 93 caracterisedia pre toti Sabesienii fora esceptiune, „câ făcu negotiuri separate, au bagatu miile in busuna-riu, spre detrimentulu Natiunei in genere, si alu scole-loru in specie, care nece odata n’au vediutu ajutoriulu materialii." — D. Dr. N. O. se esprime prea obiectivu, nu spune cine, dela cine, candu si cu ce ocasiune a bagatu miile in busunariu ? Daca Dsa intielege alegerile deputatiloru la diet’a postana, pote ave in câtuva dreptu, dâ dicu numai in câtuva, pentrucâ in Sabesiu sunt si barbati investiţi cu dreptu de alegere, cari nu numai n’au bagatu unu cruceriu in busunariulu loru dela cineva, daru nece câ a votatu vreodată dela 1866 incoce pentru diet’a pestana. Deca dara D. Dr. N. O. are cunoscintia deplina despre fapte de acestea intemplate, ar face cu multu mai bine se arete in publicu cu numele pre cei ce au bagatu miile in busunariu, câ se aiba si densii ocasiune de a se esculpâ, naţiunea seu publiculu de a’i judeca, si asia a se crutia cei nevinovaţi de inculparea nemeritata.*) 20/8 Decembre 1878. Unu Sabesianu. Sciri diverse. — (Date biografice.) Spre completarea anun-tiului despre incetarea din viatia a d. consiliariu I. Nicolau Dunca publicatu in Nr. 98 alu „Observatoriulu" după „Resboiulu", ne veniră din parte competenta urmatoriele date biografice, pe care ne grabimu a le publică la loculu acesta: Repausatulu I. Nicolae Dunca a fostu fiiulu lui Ioanu Dunca fostu consiliariu la tribunalulu c. r. (k. k. Landesgeriekt) in Bucovin’a, veru primara din frate cu D. Pavelu Dunca de Sajo, consiliariu r. gubernialu pensionatu din Sibiiu. — Ioanu Dunca fiiulu parochului gr. cath. Nicolau Dunca, după ce au absolvatu drepturile in Clusiu, a fostu tramisu de părinţii sei, cari se bucurau de o stare materiala buna si aveau numai pe acelu fiiu, la Lemberg in capital’a Galitiei, unde au absolvatu cursulu de drepturi austriace, inve-tiandu si limbele german’a si polona, ajutatu fiindu de fostulu acolo consiliariu romanu transilvanenulu Budai. De acolo apoi a venitu in Bucovin’a la Cernăuţi si aplicandu-se la nuinitulu tribunalu, după unu serviciu scurtu, câ barbatu solidu si bine cultivatu fu denuniitu de consiliariu. In calitatea acesta densulu se casatori luandu'si de socia pe o fecioria din vechi’a familia boie-resca Goj a nu, cu numele Zo itia, bine posessionata in Bucovin’a si Moldov’a, cu care a avutu 2 fii, pe I. Nicolau D u n c a, acumu reposatulu si pe S t e f a n u, inca in viatia, carii ambii după ce au .bsolvatu studiele loru in Yien’a, au trecutu in Moldov’a, unde s’au asiediatu si casatorinduse au reinasu dela Nicolae 2 fii Iuliu, actualii colonelu de artileria in armat’a romana si Nicolae actualu secretariu la consiliulu de miniştrii si 3 fiice Clemenţi n’a, Flor’a si Cassandr’a, tote bine măritate. *) Pre câta scimu, alegatorii sabesieni potu se aiba câta mai curendu ocasiune de a’si manifestă părerile loru politice, din causa câ deputatulu densiloru alesu iu Augustu câ gubernemeu-talu, a trecutu iu opositiune, si se crede câ elu va aflâ pe alegatorii sei demni celn pucinu de a’i intrebâ, daca le convine si loru se combată pe ministeriulu Tisza. Asia a facutu de ’es. com. Pâchy si alţii. In câtu pentru pungi plini sau gole, fia de ajunsu cu neauditele scandale din dieta, cu revelatiunile si duellele de acolo. Red. Consiliariulu Ioanu după mortea sociei sale Zoitia, casatorindu-se pentru a dou’a ora cu fecior’a Maria Boldescu din Broscouti, au mai avutu inca 2 feciore, pe loan’a maritata Eiwas si Eugeni’a maritata după maiorulu c. r. Adolf de Begg, reposatu câ colonelu in Pilniz si unu fiiu Longinu, care se afla casatoritu in Galiti’a cu fecior’a Lang, posessionata in Isacof. — (Invitare la Baiu lu Iuristiloru) ce se va aranja in 1-ma Februarie st. n. 1889 in sal’a otelului „Imperatulu romanu11 in favorea reuniunei pentru ajutorarea ascultatoriloru de dreptu seraci dela acadamia regia din Sibiiu. Gabrielu Buday presiedintele com., Iuliu Thalmann vice- presiedintele com., Robert Simonis cassariulu com., N. Hossu membru com. — Pretiulu unui biletu de intrare 1 fl. 50 cr. (pentru familie an-teiulu 1 fl. 50 cr. urmatorele 1 fl.) O loge mare 6 fl., ■un’a mica 4 fl. Bilete de intrare se potu afla in 30, 31 Ianuariu si 1 Februariu a. c. dela 9—12 ore a. m. si dela 3—6 ore p. m. in librari’a Erediei lui Clo-sius (strad’a Cisnadiei nrulu 13), er in sera balului, la cassa. Oferte in favorea reuniunei se primescu cu multiamita, si se voru evita prin diare. — Inceputulu la 8 ore. 1— (Decoratiunile „Elisabet’a".) Ministrulu afaceriloru streine din Romani’a publica in „Monitoru" unu „comunicatu“, prin care se face cunoscutu tutu-roru domneloru, care au contribuitu prin insemnate ofrande la alinarea suferintieloru ranitiloru romani si n’au primitu inca crucea comemorativa „Elisabet’a", câ acesta intardiere a provenitu numai din caus’a intar-dierei raporturiloru si listeloru cerute de la autoritatile respective, si ca indata ce voru sosi acele raporturi, ministrulu va publica prin „Monitoru“ numele tuturoru aceloru domne. v— (Diariu ungurescu in Bucuresci.) Cu-noscutulu romanofagu Ludovicu Vandory precum scrie elu lui „Kelet" s’au reintorsu erasi la Bucuresci, pentru câ se continue publicarea diariului seu „Bukaresti hirado“, care din caus’a evenimenteloru bellice incetase de a mai appare. Acestu diaru pretinde se apere interesele magiare in Romani’a. Dara sunt ele ore ame-nintiate si din partea cui ? 'J— (Noulu cabinetu italianu) s’a constituitu in modulu urmatoru : Depretis, ministru-presiedinte, ministru de interne si ad interim la esterne; Magi i a n i, la tinantie; Mezzanotte, la lucrările publice; C$p p i n o, la culte si instrucţiune publica; M a i o r a n a, la comerciu si agricultura; Maze de la Roche, la resbelu; Fenacio, la marina si Taiani la justiţie. ■/— (D i s o 1 v a r e.) Reuniunea studentiloru germani din Vien’a a fostu disolvatu prin decretu politienescu ddto. 12 1. c. din causa, ca dela inflintiarea ei a urmatu scopuri nationalu-politice periculose pentru esistentia statului. Acesta reuniune a fostu infiintiata in 2 Decembre 1871. Numerulu totalu alu membriloru sei se urca in anulu curentu la 1008 si adeca 39 membrii onorari, 59 esterni, 95 ajutători, 14 partecipatori, 135 professori si 666 studenţi. Din caus’a disolvarei acestei reuniuni cu ten-dintie pangermaniste in cercurile studentiloru germani din Vien’a domnesce o mare iritatiune si agitaţiune a spiriteloru. — („La Voce d’Italiau) este titlulu unui diaru italo-romanu, care appare in Bucuresci subtu direcţiunea d-lui Enrico Croce. Abonamentulu costa pe trei luni 6 franci; pe 6 luni 12 franci si pe unu anu 20 franci. Direcţiunea si Administratiunea se afla: Calea Victoriei 74, Bucuresci. J Literatura si recensiuni de cârti. (Urmare.) „Probe de limb’a si literatur’a Tîgani-loru din Romani’a," publicate de dr. Barbu Con stan ti nes cu. Bucuresci, tipografi’a societatiei academice romane. 1878 Form. 8-vo lexic: pagine 112 editiune eleganta, pretiulu 3 lei. „N’au avutu altu lucru dn. profesoru si directoru B. Constantinescu, decâtu se se ocupe de limb’a tîganiloru si de literatur’a loru care nici nu esiste?" Cu acesta intrebare amu fostu internpinati si noi in Bucuresci, indata după esirea la lumina a acestui studiu pre interesantu si anevoiosu. Tocma din contra, noi recu-noscemu dlui Constantinescu unu mare meritu, pentru-câ afla de necessariu, dsa singuru, din mii de literaţi contemporani ai sei, a se supune la acea lucrare inpreunata cu greutati, de care numai acela ’si pote face orecare idea, care avuse ocasiune de a veni mai desu in con-tactu cu: T î g a n i m e a. Dn. B. Constautinescu are inse o satisfactiune strălucită intru inpregiurarea, ca istorici si filologii europeni si anume toti orientalistii adunaţi la Florenti’a primiră cartea dsale cu bucuria si cu re-cunoscinti’a meritata. Daca europenii dîcu despre evrei, câ acestu poporu este una mumia vii a, adusa din Egiptu inainte cu 4-5 mii de ani si conservata până in dio’a de astadi, apoi despre poporulu tîganescu se pote dice cu acelasiu dreptu, câ elu este una carte inclusa si sigilata, in care nu e nici-o foia, nici-o pagina scrisa. De unde au venitu ţiganii in Europ’a? Eca intrebare grea, la care au remasu datori cu respunsu toti istoricii si ethnologii pana in diu’a de astadi. Conjecturi cate vrei, date positive forte pucine. Dn. B. Constantinescu dice in introducerea cartiei sale, câ publicandu acestea probe de literatur’a tîgani-loru din Romani’a, au avutu in vedere interesulu loru lingvisticu si chiaru antropologicu. In câtu pentru partea istorica, auctorulu sustiene cuFr. Miklosich, A. F. Pott, Ascoli, Paul Bataillard, Mich. Cogalnicenu (1837), J. A Vaillant, câ ţiganii au venitu in tierile romaneşti din Indi’a, era n u din Egiptu cumu tine lumea. Dara candu si pe unde? Prin Russi’a, sau preste Asi’a mica prin imperiulu romano-bizantinu? Cumu si candu au ajunsu tîganulu câ se’si dea nume de romani, câ si greculu Romeos? Dn. C. publica aci 75 de cântece si 15 basmuri (naraţiuni, fabule) tîganesci, traduse totuodata in romanesce si anume cântecele insocite de mai multe adnotatiuni phi-lologice. Colectiunea e făcută din gur’a diverseloru classe de ţigani, cate inca n’au apucatu a’si perde limb’a, precum ricinearîtiko (ursari), laiaşisko (laiesiesci), caca-vearisco (caldaresci), tismanarisco (tismanaresci), neto-tisco (netotiesci, goli) etc. Amesteculu de cuvente romaneşti in cântecele tîganiloru este asemenea interesantu. Totu asia este la loculu seu intrebarea: Câ ce influentia a potutu se aiba mulţimea de ţigani locuitori in acestea tieri, asupra economiei domestice, inca si asupra caracterului naţionale, romanescu, ungurescu etc. Daca de es. inainte numai cu 100 ani ar fi scosu cineva pe toti ţiganii din Daci’a si Panoni’a, câţi fauri, caldarari, tiurari, lingurari, musicanti, femei spoitorie, spălătorie si precupetie de haine, si chiaru câţi furi si cate femei descantatorie si vrăjitorie aru fi mai remasu in tiera? Poporulu magiaru (nu vorbimu aci de aristocraţia) f6ra ţigani nu aru avea nici-o musica instrumentale, era poporulu romanescu ar fi remasu cu fluierulu si cu cimpoiulu seu italianu. Philologii cunoscu multa asemenare intre dialectele tîganesci de pe la noi si intre a le unoru popora moderne din Indi’a orientale; in acesta direcţiune se si face studiu comparativu*). In totu casulu, esteriorulu tîganiloru semene de minune cu alu unoru popora din Indi’a. Se mai observa, câ dialectele tîganiloru din Romani’a diferu intre sine catuva, mai multu inse de ale tiganiloru unguro-transilvani. Nu toti lectorii nostrii voru avea ocasiune de a’si castigâ cartea, a cărei recensiune facemu; asia pentru cei cari simtu oresicare plăcere la acestu studiu ethno-logicu, reproducemu cu tota angustimea spaţiului, unu cantecu scurtu tîganescu câ specimine de limb’a tîga-nesca din Munteni’a, decopiatu intocma cu orthographi’a cumu a crediutu dn. C. câ corespunde liinbei tîganesci. (Lăiasisca) (Laiesiescu) Devia, na mai mandâr ma Domne, nu mai me omorî, T’ankalâ-ma pâ koi ce âr, De me scote pe acea erba, Pă koi harori şukâr Pe acea valcica frumosa. But ţărurea si ’anzarde ; Multe corturi sunt intinse, Numai koi ţar maşkarâl Numai acelu cortu din mijlocu But si anzardi şukâr Multu este intinsu frumosu. Pala lâte kon besel? După densulu cine siede? — „Colectiune de poesii vechi." Cântece vechi ale poporului romanu. Din psalmii lui Dositheiu mitropolitulu. Culegere din poesiile Vacaresciloru. I. Baraciu C. Inache. Parisu Momuleanu si Beldimanu. Bucuresci 1878. Formt 8-vo, JUA pagine. Pretiulu numai 50 de bani, in câtu abia potu esi spesele tipariului. Dara societatea cu ale cărei spese s’a tiparitu acesta carte, a venitu la ide’a patriotica de a sacrificâ din fondurile sale inadinsu, fora nici-unu scopu de ca-stigu materiale. (Intre noi fia disu, meritulu principale este aci alu dlui JVIoscu Ascher)._ Pentru philologi re-comendamu psalmii, in cari afli cuvente si forme gramaticali , de care fugu reacţionarii moderni, de es. siediumu, plansemu, feci, au faptu, invetiu (ifl locu de *) A se vede si publicatiunile dlui B. Constantinescu din Coluum’a lui Traianu 1877 Nr. 10 et 11. obiceiu, naravu), cumplitu (in locu de grozavu), ora (ceasu), lance simcelosa, genune (primejde), sugarii (pruncii mici,) dela sore lucore cu radia etc. —„Cursu elemen ta rude Igiena pentru scole-le secundare, conformu programei oficiale. Traducere după Henri Perrustel, de C. S. N.— Bucuresci 1878. f. 8-vo micu (Pretiu 2 lei.) Aci se vedeţi „sistema mixta," gramatica si ortho-graphia de bunu plăcu! Clima si climatu, lecţie si lectiune, genit. igieni, dili, fisici, boli, influinti etc. in locu de igienei, dilei, fisicei, bolei, influintiei; u finale candu stersu, candu pusu; traiu si apoi traescu (fbra i); sânu, si senu, in locu de sinu (sinus), dupu-ce ati adop-tatu si insinuarea, era nu insanuare; — abundenţa si abundanţa in acelasiu aliniatu; au nu diceti si dv. unda, apele au inundatu câmpiile, era nu inundetu? inoire, inoitu; in si nou, au nu sunt ati doi n! — Diferintia forte d e periculosa: De unde vine aici acelu d e ? M a s i 1 a, de ce nu curatu romanesce mas ea? îmbiba, de ce nu s b e a, suge. Dara despre jocarii de acestea cu limb’a, vomu avea ocasiune de a conversâ mai desu. (Va urmâ.) Cursiilu moneteloru in val. austr. Vien’a, 2 l Decembre Galbinii imperat. de auru........ Lira turcâsca Monete austr. . . fl. 5.60 cr. 9.35 „ 9.30 „ 57.80 „ 12.- „ H— „ 100.05 „ Cursuri de Bticuresci in Lei noi (franci). 20 Decembre. Obligaţiuni rurali din 1864 cu 10%................... Iinprumutulu Oppenheim din 1866 cu 8% . . . . Obligaţiune de imprumutu dominiale din 1871 cu 8% Creditu fonciariu (hipot.) rurale cu 7° ............. Creditu fonciariu urbanu (alu capitalei cu 7% . . . Imprumutulu municipale nou (alu capit.) din 1875 cu 8% Fondulu de pensiuni (per 300 1. a.) cu 10% • • • Acţiunile caliloru fer. rom. din 1868 cu 5° „ • • • Acţiunile caliloru fer., priorităţi din 1868 cu 6% . . Daci’a, Compania de asecur. din 1871 acţiunea de 250 1. a. 8%................................... Romani’a. Compania de asecur., (act. de 100 1. n.) 1873 cu 8%.......................................... 1. 100.25 b. ff 103.— >; 97— i* 1) 94.75 n 11 87— ii 11 98— ii 11 180— ii 11 32.90 ii 11 85— 19 11 185*.— 11 11 78— 11 Deja in 16 si 17 Ianuarie k 300,000 â 150,000 k 100,000 k 60,000 k 40,000 â 30,000 va avea locu tragerea a 86 Loterie a tierei ducale de Braunschweig, atatu de bogata in câştiguri, concessionata de stătu si garantata. In scurtulu tempu de aprope 6 luni vinu de a se decide 45,000 câştiguri si unu premiu in sum’a totala de 11 milione 150,000 franci, intre cari se afla urmatdrele câştiguri si adeca in casulu celu mai favorabilu — 450,000 maree = mai departe 1 k 25.000 61 k 5000 5 â 20,000 6 k 4000 12 k 15,000 107 k 3000 22 k 10,000 213 k 2000 2 a 8,000 523 k 1000 4 k 6,000 etc. etc. Precum s’an ficsatu de catra gubernulu ducalu pretiulu pentru classa I este; 1 intregu lo3u originala 20 franci 1 jumetate „ „ 10 „ 1 patraru „ „ 5 „ Aceste losuri eu le espedesu promtu, tramitiendumi-se pretiulu loru in auru, note, timbre poştale etc. Ori-ce comanda fie ea ori catu de mica va fi efectuata promptu si catu mai bine si voiu alaturâ gratis pre langa ori-ce comanda planulu oficiosu publicatu din partea Directiunei Loteriei ducale , precum voiu tramite catu mai in graba si banii ca-stigati si resultatulu obtienutu după ce se va fi facutu tragerea. Firm’a mea, ce esista deja de 26 ani se bucura de unu norocu deosebitu, de 6rece a "ara de multe alte câştiguri mari, conformu probeloru oficidse dela 1871 in colect’a mea principala au cadiutu de trei ori premiulu de 254,000, 183,000, 182,400, si in a 85-ea loterie terminata acum de curendu am platitu mai multe „Câştiguri principale4* in Romani’a. Me simtiu deci indreptatitu a considerâ colec-tur’a mea de recomandata câ cea mai norOCOSa si invitu a mi se tramite comande catu mai curendu, cu atatu mai vertosu ca numerulu losuriloru este marginitu. Se se grabâsca deci ori cine a partecipâ la acesta loterie mare si bogata de câştiguri. J. Dammann, colectorulu principalii autorisatu de catra (55) 3—6 gubernulu ducalu. Hamburg, 43 Zeughausmarkt. Morburi de pieptu si plumani! de ori-ce natura se cureza siguru prin Allopln ie plantB Sclineelierg a L Wiltelm pregatitu după prescrierea medicului, si se capota de la trauz Willielm, apotecariu iu .\eun-kirebeu. Sueulu acest’a s’a dovedita de bunu pentru durerile de gruiliazu si pieptu, grippi, ragusiela, tusa si trogna. Mulţi cumperatori marturisescu, ca numai sucului acestui-a au a-si multiunu somnulu placutu. Escellentu este sueulu acest’a, câ preservativa pe tempu negurosu si aspru. In urm’a gustului f6rte placutu copiiloru este folositoriu, celui-ce sufere de plumani inse, o tre-buiDtia; cantaretielorn si oratoriloru cont’ra vocei inchise seu răguşite, unu midilocu necesariu. Mulţime de atestate confirma cele de susu: Cea mai clara dovâda despre effectulu extraordinari» gjţj acestui sucu este, ca con^. de curte de d. prof. l;ppolzi*r, rectorul» roagn. la universitatea c. r. din Vien’a, ilu folosesce cu celu mai buna succesu iu spital», precumu si la persone private. Asemene s’a aflatu recomandabilu si s’a prescrisu adese sueulu acesta de mulţi alţi medici indigeni si din străinătate. Pentru dovedirea celoru afirmate reproduceam urmatdrele scrisori recunoscutore: Testimoniu. Fiiulu meu de siese ani Franciscu a suferita optu septemani in tusa magaresca in asia mesura, in câtu me temeam câ nu cuinu-va se se innece; intru ace’a a slabitu cu totulu si a fostu atâtu de debilu, in câtu abia stâ pre petiore. Atunci mi-s’a recomendatu allopulu de plante de Schnee-berg, si multiamita acestui midilocu minunatu, : indata după iutrebuintiarea primei sticle a mai in-cetatu tus’a, după a dou’a sticla cautâ bene afora copilulu, a venitu la potere si de atunci e deplina sanetosu. — Si fetiorulu meu celu mai mare a scapatu in câtev’a dile, prein midiloculu acest’a, de o tus’a mare si ragusiela. Deci cu multiamita sincera estradau acestu j testimoniu, pentru curarea rapede si miraculosa a copiiloru mei si dorescu câ acestu midilocu se i devină cunoscutu si folositu iu tote părţile prein < omenimea suferinda. Flatz, 6. Martiu 1855. Anton Just. Laurentiu Scheibenreif, primari u. Onorate Domnule! Te rogu a-mi mai tramite câtu mai in graba inca 4 sticle dein renumitulu D-tale Allopu de j planta, după folosirea aloru 2 sticle aflu câ dorerea de pieptu si guta, pre cumu si respiratiunea scurta se micsioreza pre di ce merge, pentru ace’a mt i adresezu astadata de a dreptulu la D-Ta, in spe-rarea de a capatâ dein celu mai prâspetu. Acludu 5 fl. m. c. Cu t6ta stim’a se subsâmna Heinrich Bock, chirurgu. Miinchret langa Ostrang, 23. Febr. 1859. Testimoniu medicale. Allopulu de plante Schneeberg este unu medi-camentu forte usiuratoriu pentru doreri de pieptu, asthma, hectica, tusa, cataru, si este de recoman-datu in caşuri de astfeliu de bdle. Hohenmauth, 25. Ian. 1858. Dr. Feschl. D-lui L. Gantily, apotecar in Graz. Onor. Dle! Folosindu in desiertu diferite midîldce pentru dorerea de pieptu, de carea su-feriam greu de 2 ani, am cercatu si cu o butelia de allopulu de plante Schneeberg anunciatu de d-ta, care se pote recomandâ pe sigura la toti hecticii; pentru-ca, după intrebuintiarea celui d’antaiu exemplariu arau sentîtu usiorare, si dupa-ce am mai cercatu cu 2 sticle din acesta medicina minunata, sanetatea mi se restaurâ pe deplinu. Multia-mindu-si Dlu meu, din t6ta ânim’a, remanu alu D-tale servitoriu cu totu obligatu Graz, 3. Febr. 1857. W. J. Pock. Domnulu meu! (21) 28 Dupa-ce prin intrebuintiarea allopului d-tale amu scapatu cu totulu de tuşea ‘mea si de ragu-siel’a impreunata cu aceea, de care suferisem septemani si totu odata iu urmarea binefacutdreloru resultate ale acestui allopu minunatu de plante mi-ara recastigatu si vocea de mai nainte, me sentiu forte oblegatu a’ Ti ranltiarai din tota anim’a pentru acâsta inventiune salutaria, cum si a recomanda acesta medicina probata, după a mea convicţiune, la toti câţi suferu de pieptu si mai vertosu cantaretiloru. Cu perfecta stima Peisching, 25 Juniu 1857. Joanu Bauer. docenţa. Informatiunea despre folosire se alatura Ia fia-care sticla. Pretiulu unei sticle 1 fl. 25 cr. v. a. Pachetarea se computa ca 20 cr. Deposituln principale la Franciscu Wilhelm apotecariu in Nennkirchen. Allopulu de plante genuinu se mai afla in Sabiiu: Friedricb Tbalinayer, comerciante. Aradu: F. Tone» ii Comp*. Hlasiu: Carol Scliieszl. apotecariu. Alba-Julia, Juliu Froblich. apotecariu. C'lnsiu: Ld. Valentini, apotecariu. ItraHiovu: Ferd. Jekeliut», apotecariu. 8igbiHior’a: J. B. Teutsch, comerciante. Editoru si redactoru respons. Ci. Baritiu in Sibiiu. Tipariulu lai W. kraflft ia Sibiia.