Observatoriulu ese de doue ori in septemaua, mercurea si sainbat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe 1 anu intrega 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai multu pe anu; — trimisu cu post’a in laintrulu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe I anu 10 fl. s£u 22 franci, pe 6 luni 5 fl. sâu 11 franci; — numeri singuratici se dau cfcte cu 10 cr.
Diariu politieu, naţional-eeonomieu si literariu.
Ori-ce inserate,
se platescu pe serie adu linia, cu litere merunte garmondu, la prira’a publicare câte 7 cr., la adou’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbra la tesaurulu publicu.
Prenumeratiunile se potu face in modulu celu mai usioru prin assem-natiunile poştei statului, adresate de a dreptulu la Sedactiuuea Diariului Observatoriulu in Sibifu.
Nr. 98.
Sibiiu, 6/18 Decembre 1878.
Anulu I.
<§itra onorabilii lectori ai „0servatorialai.“
In analisea programei nostre, desvoltata in Nr. 1 alu acestui diariu, reflectaramu si la judecat’a strainiloru, carii ne intreba, câte foi periodice ave mu, si daca naţiunea romana din acesta monarchia are asia de pucine, curnu credemu noi ca vomu esi la lumina, daca nu tînemu nici	macara	atâtea, câte au pe airea doue sute de mii de	locuitori.	Totu acolo amu scrisu:	„campulu de activitate alu	pressei nostre	patriotice si cu	atâtu
mai	vîrtosu	alu celei romanesci, este asia de vastu si asia	de pucinu culţivatu, in câtu totu	ce a produsu press’a nostra periodica de	ani	patrudieci incoce,
abia	se pote	considera ca unu inceputu, ca o spargere de	agru, de	si grasu, dara foite intielenitu si setosu de apa din	ceriu. “
Acelea enuntiatiuni ale nostre le sustînemu	si astadi	in totu coprinsulu loru,	era consciinti’a ne spune,	câ implemu	si	noi una din	acele
lacune mari in desvoltarea vietiei nostre sociale, naţionale si politice. Stadiele făcute de alte naţiuni, crisele prin care au trecutu acelea, voru fi si partea ndstra.
In epoc’a de facia se cere câ nici-odata dela popora, câ se’si manifeste, se’si afirme esistenti’a loru si cu ajutoriulu pressei, se’si dea educatiune politica, sanetosa si vigorosa. Ultimele resultate remanu apoi in grij'a viitoriului.
Vomu purcede dara si noi inainte, cu amore câtra caus’a sacra, cu nepartinire, zelu si devotamentu in tractarea nenumerateloru cestiuni vitali, si in registrarea evenimenteloru care se principitbdia neincetatu unele pe altele. Spre acestu scopu descliidemu prenumeratiune noua pe anulu viitoriu 1879 la
„Observatoriulu"
totu cu pretiurile aratate iii fruntea fia-carai Nr., adeca :
In Sibiiu	pe 1 anu	cu 7	fl. v. a.,	pe	6 luni	3 fl. 50 cr., era	dusu la	casa cu 1	fl.	respective	cu 50 cr. mai multu. In laintrulu
monarchiei cu	post’a, 8 fl.	pe 1 anu, 4	fl. pe	6 luni.
In afara de	monarchia cu	porto	duplu 10	fl.	sau 22	franci pe 1 anu,	5 fl. sau	11 franci	pe	6 luni.
Abonamentele se potu face mai usioru prin asemnatiuni (mandate) poştali, de a dreptulu la Redactiune in Sibiiu, piati’a mica Nr. 27.
Din Romani’a primimu abonamente si in bilete hipotecarie de ale statului, al pari.
In capital’a Bucuresci abonamentele se făcu si la librari’a dlui I. Szollosi in piati’a teatrului.
Din 10 esemplarie abonate efectivu, 1 se dâ gratis.	Ftedaotiunea.
Romani’a si Russi’a.
(Urmare.)
II. Sententiele celora patru barbati de stătu numiţi in Nr. precedente si citati de senatorulu romanu in fruntea eminentelui seu memorialu, suna traduse - in romanesce asia:
„Eu am respunsu, câ nu eram trimisu câ se dau probe de confidentia câtra suveranulu seu, nici câtra ori-care altulu; ci spre a vighia asupra in-tereseloru tierei mele, pentru a earoru asigurare eram supusu la grea responsabilitate." Ducele de Wellington câtra principele de Lieven (1829).
Acestu citatu este de natura ca se pota fi adresatu câtra toti barbatii de stătu, diplomaţi, miniştrii, consiliari intimi, senatori si deputaţi, carii iau asupr’a loru missiuni grele si delicate pentru apa-rarea si asigurarea intereseloru patriei.
Trecemu la sententiele russesci.
„Eu voiu laşa moldo-valachiloru ochii loru, spre a plânge".*) Generalulu comite Kutusoff (1810). Acestu sarcasmu amara ilu pronuntia-se Kutusoff in timpulu candu armatele russesci batendu-se cu turcii, tracta cu tierile romanesci câ cu ori-care alta tiera turcesca, le spolia si storcea de averi, luandu pentru armata totu ce aflâ, până ce in a. 1812 se perdîi si Basarabi’a intrega.
„Curendu va veni timpulu, candu aceşti va-lachi nesupuşi cari au provocatu in gradulu celu mai mare disgrati’a Maiestatiei Sale, voru plaţi scumpu lips’a loru de lealitate".**) Corniţele Nesselrode (1854).
Acesta amerintiare de ministru inganfatu si trufasiu, Nesselrode o pronuntiase atunci, candu romanii amariti din totu sufletulu pentru nou’a in-vasiune si pentru tiraniculu manifestu, iu care se declarâ câ Russi’a ia principatele romanesci dela Turci’a câ gagiu (zalogu), până ce acesta ’i va iu-plini tote pretensiunile, — lucrâ in tota Europ’a, câ se scape de rassi.
„Daca dumneavostra voiţi se protestaţi si se ve oppuneti la executiunea articlului 8 din tracta-tulu de Sau Stefano, Maiestatea Sa va ordona ocupatiunea României si desarmarea armatei romane" f). Principele Gorcîacoff (1878).
*) Je laisserai aux Moldo-Valaques leurs yeux pour pleurer. **) Le temps riendra bientot, ou ces Valaques insoumis qui ont excite au plus haut point le meconteutement de Sa Majestei payeront cherement leur ddloyaut^.
f) „Si vous avez l'intention de protester et de vous opposer & l’exdcution de l'article 8 du Trăite de Sau Stefauo, Sa Majeste ordonnera l’oceupation de la Roumauie et le ddsarmement de 1’arai^e roumaiue.“
Acesta amerintiare brutale din anulu curentu ne este cunoscuta la toti tocma asia de bine, câ si respunsulu in veci memorabile, patrioticu, heroicu si sublime, datu lui Gorcîacoff si imperatului seu de Carolu I: „Armat’a mea o veţi potea sfarma, nici-odata desarma"." — Nu dieu aceea, pentru-câ ea era prea decisa, câ si supre-mulu seu capitanu, a se oppune cu armele iu mâni si in dinţi, până la celu mai teneru recratu si până la betranii de ani 50. Cu totulu alte bai de sânge era se se faca, nu câ cele dela Plevn’a, in care apoi se se scalde tavalindu-se in ele intreg’a diplomaţia europena, sau pote si Europ’a intrega. „Daca Europ’a nu’si apara interesele sale, nu ar-teri’a sa de viatia, Duuarea; daca ei ii place se fia cosa ca, noue nu ne place, noi ne vomu, apara patri’a romanesca, drept’a nostra proprietate de ani aprope 1800, sau ne vomu inmormenta cu ea inpreuna; dara incai vomu cadea resbunati in modu gloriosu". Acesta era limbagiulu ce se audia pe atunci in cercurile mai restrinse militari. Generalii russesci au aflatu, au facutu raporturi in sensulu acesta si restulu se scie. Agenţii si spionii carii incepusera a se amesteca chiaru si p’intre locuitorii dela tiera, se retraseră, curnu dice romanulu satenu, cu cod’a intre pitiore.
Scopulu principale alu memorandului este a combate tractatulu de S. Stefano, mai alesu in punctele relative la Romani’a.' Unele din acelea s’au schimbaţii prin tractatulu de Berlinu, inse nici pe de parte asia, precum ceru interesele de viatia a le României, securitatea monarchiei nostre si chiaru a Europei. De aceea rationamentulu acestui memorialu are astadi, va avea si in viitoriu totu acea valdre, pe care o avuse inainte cu 7—8 luni, pre candu se scrisese.
Auctorulu premitte, câ era unu timpu, in care Russi’a ducea rol’a unui procuroru (acusatoru) publicu alu poporaloru in faci’a unui tribunalu europdnu, câ inse astadi acea rola s’a schimbatu cu totulu. Acuma Russi’a este cea acusata, pentru-câ sisthe-m’a sa este de a păcăli pe tota lumea. Cu atâtu este mai necessariu a informa exactu pe poporale europene despre planurile russesci.
Procederea Russiei in Orientu turbura pacea lumii. Nu este aci vorb’a de unu punctu sau altulu, alu vreunui tractatu, nici numai de inte-ressele speciali ale Angliei ori Austro - Ungariei. Capulu lucrului este, câ dreptulu publicu actuale alu poporaloru este vetamatu prin Russi’a. Acestea popora ale Europei nici - odata nu voru potea suferi, câ unu stătu singuraticu se se subtraga
iu modu arbitrariu si fora invoirea celorulalte staturi de sub conditiunile unui tractatu solemnu (Parisu 1856) si se restorne tote cu capulu in dlosu. Russi’a a facutu intocma asia prin tractatulu de San.-Stefano, prin care a lovitu in staturile cele mari si a cutremuraţii din fundamente pacea poporaloru europene. Russi’a voiesce se restorne ea singura tote câte s’au facutu prin invoirea toturoru. Din acesta causa Angli’a facil forte bine, câ pro-vocâ pe Russi’a câ se se supună la consciinti’a universale de dreptu a poporaloru civilisate, si o-a trasu in judecata (la congresu).
Ce e dreptu, tractatulu de Parisu dela 1856 nu pote fi consideratu câ solutiune a cestiunei orientale. Elu a stabilitu numai principie, care avea se se desvolte si realisedie succesive, nu inse prin o singura potere, câ-ci nu de aceea se versase atata sânge in Crime’a, pentru-câ cineva se faca comerciu, specula cu tieri si cu popora. Scopulu Europei si mai de aprope alu staturiloru beligerante a fostu, câ se apere orientu 1 u de rus-sificare, se adopte pe popbrale din peninsul’a Balcanului in drepturile de familia a le natiuniloru europene si se le asigure progressulu propriu, naţionale. Russi’a inse tocma la scopulu acesta se oppune din tote poterile. Acesta oppositiune este firulu rosiu, care se trage preste tota politic’a sa.
Tractatulu de Parisu voise, câ in acelu pro-cesu alu desvoltarei Orientului se se faca inceputulu cu Romani’a. De aici se pote esplica favbrea manifestata câtra acea tiera mica dela Dunăre, prin tractatulu din 1856. De aceea loculu protectoratului esclusivu russescu ilu ocupâ protectoratulu Europei si garanti’a ei. Numai din acea di Romani’a se vediii si simţi in positiune de a face progresse in tbta libertatea si in tote direcţiunile. Se resumamu totu ce se făcu in Romani’a de ani 20 incbce si ne vomu convinge, câ ea in acestu periodu scurtu a inaintatu pre câtu nu inaintase in 100 de ani sub protectoratulu russescu. In câtu pentru suzeranitatea turcbsca, ea fu redusa la singurulu tributu anuale, ce nu facea nici unu milionu de franci. Mari schimbări politice au facutu romanii acasa la ei, nimicu inse nu s’a intemplatu f6ra invoirea Europei si mai antaiu de toti fbra a Turciei. Scopulu loru principale era independenti’a patriei; ei inse nu voia se precipitedie nimicu, ci mergea treptatu, lucrandu preste totu in sensulu tractatului de Parisu; bra candu se parea câ esu din tractatu, ii aparâ . de invasiuni singuratice chiaru coprinsulu aceluia, unde se decretâ, câ nimeni nu are dreptu se se
amestece in afacerile interne ale României f6ra iuvoirea prealabile a Europei. Nici-odata acea de-cisiune a congresului de Parisu nu a folositu ro-maniloru asia bine ca in a. 1866. Ei voia se chiame unu domnu de familia străină, conformu vechiei loru dorintie, spre a inchide odata pentru totudăuna uşile la mulţimea de concurenţi si candidaţi. Russi’a se opuse, si ambasadorulu russescu br. Budberg irita barbatesce pe Sultanulu, ca se calce cu oste in Romani’a, se scoţia pe Carolu din tidra, se nimicesca unirea principateloru si se comande prin comisari speciali alegerea de doi domni, in Bucuresci si Iaşi. Atunci inse Angli’a fu aceea, care in conferenti’a diplomatica deschisa la Con-stantinopole se oppuse, sciindu bine ca Russi’a caută de pre atunci causa de certa si de unu bellu orientale. Asia scapă astadata Romani’a.
(Va urnoâ.)
Discursulu deputatului Parteniu Cosma, tienutu in siedinti’a camerei Ungariei la 25 Novembre c. n. 1878.
(Urmare si fine.)
Repetu Domniloru, ar fi bre mai bine pentru noi si pentru Europ’a, dbca catastrofa inceputa dar inca departe de a fi terminata, ar fi aflatu in loculu României de astadi acele 2 principate nepo-tintiose, cari precum le inzestrase congresulu nu erau in stare nici a trai nici a muri? Era mai bine bre de noi, dbca russulu in calea sa spre Tur-ci’a afla 2 tierisiore, cu cari nici de vorba nu stă, ci pentru inlesnirea operatiuniloru inghitiâ simplu pe Moldov’a, iar pe ceealalta sub pretestu de aperare pote o ocupamu noi?
Eu asia credu, ca la acesta intrebare fie-care omu seriosu prea usioru ’si pote da respunsulu, si trebuie se se bucure ca avemu unu vecinu pe alu caruia sprijinu eficace potemu contă la tempulu seu.
Dice mai departe Dl. ministru presiedinte: „Eu n’amu vorbitu despre poporale din orientu, si domnii deputaţi dora voru permite ca acolo, afara de poporele slave, se mai afla si alte ginţi. “
„Amu vorbitu despre caderea sub potestatea Russiei, si eu nu aflu pericolu pentru monarchi’a austro-ungara in aceea, ca poporele slave după individualitatea loru s’aru pote desvoltâ, ferici si ajunge la bunăstare, — ci ’lu aflu intr’aceea, deca poporele slave — sum convinsu in contra interesului loru propriu — consolidandu - se intr’o massa sub varg’a de feru a Russiei, ar innecă pe poporele neslave ce se afla printre densele in orientu. “
„Deci garanti’a ce o cercu, o aflu de o parte intr’aceea, ca ori astadi seu ori candu va deveni inpossibila sustienerea domnirei turcesci, — poporale neslave din orientu se vedia ca au pe cine se redîma, că se nu le inghitiâ marea, că ele se remana greci, romani etc.a
Intru tote sum de acordu cu opiniunea Dlui ministru presiedinte si o iau spre plăcută scire.
Eu inca dorescu că poporele neslave din orientu se pota privi in noi pe amicii loru, pe binefăcătorii 1 loru, si in casu de lipsa pe aliaţii loru.	!
Primescu promissiunea Dlui ministru presiedinte dreptu arvuna pe viitoriu, ca-ci trecutulu nu o prea justifica, de o deductiune corecta din trecutu nu o potu consideră.
Ba imi place o crede, ca acesta promissiune este si unu respunsu la man’a ce chiaru in dilele acestea, prin semne forte visibili, ni se intiude din partea României.
Că insa acbsta se fie possibilu, dorescu că pe viitoru si in patri’a nostra se se inaugurese o politica interna mai corespundiatbre intentiunei indicate; că-ci altmintrea nu credu se fie possibila realisarea unei aliantie sincere cu orientulu si in specialu cu Romani’a, de cumva aici acasa cu ace-lasiu elementu vomu tractă totu asia cum amu tractatu pana aici.
Continua in fine Dlu ministru presiedinte că: după convingerea Dsale astadi in Europ’a unu stătu numai asia pote esistâ ca potere mare, deca nu numai nu voiesce a cuceri, dar nici insusi nu despe-redia, nici alţii nu se indoiescu ca atunci candu isi vede periclitate interesele, este gafa a ’si pune in cumpena tote fortiele, si candu nu numai insusi este consciu de poterea sa, ci este si in stare a convinge despre acesta si pre alţii etc.
Are tota dreptatea domnulu ministru presiedinte candu afirma, ca acţiuni mari numai state poternice le potu efeptui; eu insa tragu la indofala, ca noi amu fi atatu de poternici, catu se potemu realisâ cu succesu politic’a espansiva. Eu nu credu ca inamiculu nostru comunu ar ave curagiulu se ne desconsidere asia precum ’lu vedemu ca o face, dbca ne ar tienea atatu de tari precum ’si inchi-puesce dl. ministru presiedinte.
Eu dorescu că asia se fia cum dice d. ministru presiedinte.
Insa dloru! in ce sta poterea unui stătu? In multiamirea si fericirea toturoru civiloru ce com-punu statulu, pentru-ca numai aceste producu con-tielegerea si acelu patriotismu, care ne face că atunci candu suntemu in pericolu, nu numai din datorintia si din fric’a de lege, ci cu adeverata insufletire se ne sacrificamu viati’a si averea pentru interesele patriei. Dar’ dicu, acesta numai atunci se pote ajunge candu fiecare fiiu alu patriei se va simţi fericitu si nici unulu nu va esperiă, că intre densulu si alţi concetatieni ai	sei se face dis-
tinctiune.
Ei bine Domniloru! Asia este la noi ? Cu durere trebue se declaru ca nu este asia!
Patri’a nostra o compunu mai multe nationa-litati, dintre cari insa cu cele nemagiari nu se tractesa asia că ele se se pbta simţi multiamite si fericite.
Recunoscu ca pentru acbsta stare a lucruriloru nu este respundietoru numai gubernulu, ci sunt respundietori toti chauvinistii inagiari din tibra, cei din afara de camera, cei dela jurnalistica că si cei din şalele municipieloru. Isi are insa si gubernulu ! partea sa si inca buna parte de responsabilitate;
: pentruca elu este chiamatu a esecutâ legea, apoi
| elu a esecutat’o astfelu, incătu cu deosebire intre i Romani a pornitu unu resbelu de esterminare.
A fostu unu tempu onorata casa! candu legis-latiunea conscia de chiamarea sa, si nepotendu ignoră faptulu, ca in tibr’a acbsta esista diferite nationalitati, s’a nesuitu se satisfaca după potintia si in acbsta privintia, si pentru multiamirea drepte-loru pretensiuni a nationalitatiloru a adusu asia numit’a lege „pentru egal’a indreptatire a nationalitatiloru. “
Insa acbsta lege servesce astadi numai spre a desradecinâ din peptulu nemagiariloru credinţi’a ce au avut’o in santieni’a legii. Că-ci astadi nimenui nu’i este permisu se observe acbsta lege, ci din contra ori cui, dela ministru păna la celu din urma notariu comunalu — i este permisu se o calce. Nici spiritulu nici liter’a acelei legi nu se mai respectesa.
Nu voiu se enumeru aci caşurile speciali de nemultiamire, pentru ca acelea nu se potrivescu in cadrulu acestei discussiuni; voiu servi si cu de acelea, dbca va fi de lipsa, si deca ni se va trage la îndoiala aserţiunea, la desbaterea bugetului. De astadata me voiu margini la căteva momente mai generali si mai cu sbma la unele fapte ale guber-nului actualu.
Totu ce au facutu gubernele de mai inainte in favbrea nationalitatiloru, sub gubernulu actualu s’a redusu la nulla, si in specialu Romanii sunt respinşi de pe tote terenele si persecutaţi sistematice. Se nu amintescu de altele, ajunga devasta-tiunea ce s’a pusu la cale intre deregatorii romani după suspinderea legii de inamovibilitate a judeca-toriloru. O mare parte a deregatoriloru s'a desti-tuitu, mare parte s’a pensionatu inainte de tempu, fara raţiune si fara causa suficienta, iar căti au mai remasu, mai pe toti i-a resfiratu ministrulu de justiţia mai prin tote unghiurile tierii, numai la loculu loru naturalu intre romani nu i-au lasatu, si peste totu in 10 ani de dile nici pe unu direga-toriu de romanu nu l’a inaintatu.
Inse fatia de actualulu ministru de justiţia sumu datoriu cu satisfactiunea, ca pentru acesta devasta-tiune D-sa nu este respundietoriu; că-ci de candu amu onorea a’lu cunosce, mi-amu castigatu firm’a convingere, ca D-sa nu este capabile a face cuiva nedreptate. Ba din contra, intrarea D-sale in mi-nisteriu amu salutat-o că inaugurarea unei ere mai drepte in gubernu.
Se mai amintescu numai una: e lucru sciutu, ca maioritatea locuitoriloru din Transilvani’a — Romanii inca totu persistu in passivitate, inca totu se retienu dela folosirea drepturiloru politice.
Si ce este caus’a principala a acestei passi-vitati ?
Se incetamu odata cu suspitionarile, si se nu cautamu adeverat’a causa a reului aiurea, ci se o cercamu acolo unde este.
Este anomaliă, că noi, de si tienemu ca suntemu representanti’a unei tieri, — numai pentru paralisarea Romaniloru din Transilvani’a — formamu o camera albsa pe bas’a a doue legi electorali, cu censuri diferite.
Foisior'a „Observatoriului“.
- Era sen Giurulu Lurnei in cinci scrisori.
De Paul Feval.
Traducere de: Dimitrie Petrescu.
Prima seri sare.
Robertu cătra Scarlatu.
Sunt căteva dile de căndu totu lasu pe a dou’a di acesta scrisore. Asteptamu, desnodamentulu unei romantice istorii, alu cărui erou sunt eu, spre a’ti-o povesti mai pe largu. Desnodamentulu a sositu, nu prea amu, ce e dreptu, de ce se me mandrescu: totuşi, nu me plangu de elu. Mi s’a intemplatu, că tuturoru, si trebue se-o scii mai bine că toti tu, acarui rabdatore amiciţie am ostenit’o de multele destăinuiri, candu mi s’a intimplatu se suferu in amoru crude neajunsuri. Aducerea loru aminte a remasu vie in mine; candu me gandescu la ele, incercu inca unu felu de superare mestecată cu ne-cazu, ruşine si suferinda: memori’a e asia de credin-cios’a a’ti păstră deschisa cartea tocmai la paginile ce ai voii a rupe! Dar’ de asta data, caderea mea a fostu atatu de inbunata, am gasitu o consolatiune atatu de plăcută in desperare i in ea, ca in cele din urma, neca-zulu n’a avutu incatrau, a trebuitu se pera.
Sunt multiumitu, s’apoi am de ce; imi vine se tremuru candu me gandescu ca aventur’a mea s’ar fi potutu termină intr’altfeliu. Dar’ se nu credi, ca acesta e o fanfaronada de invinsu. In amoru, mai cu sema, fabul’a Vulpea si Strugurii isi are loculu, o sciu, dar’ vorbescu forte seriosu; me vei intielege. Care ar fi potutu fi succesulu? Lady Wolsley e o femeie in-cantatore, frumosa si plăcută totu de o data, unu spiritu graciosu, o anima angeresca; nici nu s’ar potea găsi o amica mai plăcută.
I)ar’ inca o data, care ar fi fostu resultatulu? o beţie de o di, o fericire ceva mai lunga, apoi.... scii,
Scarlate, ce vine in urma. Asia suntemu făcuţi, tu, eu, si mulţi alţii inca.
De asta data, imi place a crede, fericirea s’ar fi prelungitu catu se pote mai multu, dar’ terminulu ei ar fi sositu, mai curendu seu mai tardiu. Nu me pociu gândi la acesta, fara amaraciune; femei’a pe care de o caradata o vedu asia de perfecta, ar fi ajunsu pentru mine, intr’unu tempu siguru, o femeia că si celelalte, mai pucinu pote, unu suveniru de randu. Deca neisbu-tirea mea n’ar fi avutu altu resultatu de catu de a preveni acesta desamagire totu asiu binecuvinta-o. Dar’ nu te grăbi se ridi; neisbutirea mea a facutu mai bine: mi-a datu o sora.
Par’ ca te audu: „Tote surorile de soiulu acesta, sunt nisce surori inaintate in etate; acesta rapitore lady, nu cumva va fi trecutu de patrudieci de ani ?“ Domne, nu. E de doue dieci de ani, mi se pare, seu ceva mai pucinu. Dai din capu cu acelu aeru de neincredere ce m’a infuriatu de atatea ori. Cum vei vrea Scarlate, ai dreptulu se nu-mi credi; dar, ti-o spunu in consciintia, voi remanea amiculu ei, si altu nimicu, seu asia ceva. Asia este firmă mea vointia.
N’am avutu nici-o sora pana acum. Dreptu vor-bindu, nici nu pre avemu pofta se am un’a, pentru ca forte cu greu admiteamu o curata amiciţie intre unu baiatu tineru si o femeie frumosa, numai de nu va fi acea amiciţie silita, remasiti’a unui amoru recitu, ce se agatia candu passiunea se termina; o asia amiciţie nu voiamu. Lady Wolsley, m’a facutu se intielegu, ca mai e o altfeliu de amiciţie, nobila, suava, temeinica si plina de incantare. Nu voiu disertă asupra acestui nou sentimentul candu vei capata o sora că Lady Wolsley, ne vomu intielege de minune, si atunci vomu potea vorbi.
Unde vei fi crediandu ca suntu? La Londr’a? Acestu nume de lady Wolsley, te face se gresiesci si esci departe de adeveru. E svedesa din nascere. La Stockholm, dar? Nici de cum. Me aflu la Dinan, mica subprefectura din departamentulu Cotes-du-Nord. Marea mea călătorie in giurulu lurnei se afla, dupe cum vedi, totu la inceputulu ei. Dar pacientia! primulu pasu e
greu. Odata plecatu vreau se alergu o mie cinci sute de poşte fara se me oprescu.
Am sositu aci catra inceputulu lunei trecute, pe sera, si voiamu se iau chiar’ de a dou’a di vaporulu pentru Iersey. Intemplarea a decisu altcum.
Ostenitu de cele cincisprediece ore petrecute in drumulu de feru, descinseiu către Rance, rîu care, la Dinan, e totu atatu de largu că si canalulu Ourcq, si care, doue leghe mai departe, ia proportiunile Loirei. Me preumblamu multu tempu, me gandeamu la tine, Scarlate. Lun’a ce se ascundea după turnurile castelului , desinâ profilele loru gothice, si, lasandu-me in umbra, lumină orasiulu deasupra mea: subtu mine, avemu bogatele tierinuri ale Rancei. Creionulu teu ar fi aflatu acolo unu croquis si sufletulu teu unu visu. Eu, me intrebainu la ce ar fi bunu se parasescu Franci’a, atatu de frumosa si atatu de iubita! O regretamu prin anticipatiune, simtiamu că unu gustu inaintemergetoru alu esiliului; si cu tote acestea, nici nu-mi trecea prin gandu se me lasu de calatori’a mea.
N’am pe cine iubi pe lume, de catu pe tine, Scarlate, si mi-ai promisu ca ori unde-asiu fi, vei veni după mine candu afacerile tale se voru termină. Ddieu ne a lasatu orfani pe amenduoi; pentru noi cari n’am cunos-cutu bucuriile familiei, o viatia asiediata ar fi unu lungu siru de dile pline de urîtu. Ceea ce ne trebue noua, e schimbarea care ainetiesce , amicitiele trecatore si ne-prevediute, atatu de animose si rupte asia de iute, es-cursiunile vagabunde, repedi dar’ scurte amoruri. Odi-niora vorbiai de căsătorie; din fericire te am facutu după chipulu si asemenarea mea: a ne insură, tu seu eu, va se dica a minţi destinateloru ndstre.
Or’a suna, nu la vechiulu orologiu alu castelului, ce stă mutu de secole intregi, dar’ la o simpla pendula. Stamu la vre-o suta de paşi de rîu; timbrulu resună atatu de aprope de mine, ca me sculaiu cam speriatu. Perdutu in reveriele melejne odihniamu din intemplare pe com’a unui siantiu acoperitu cu ierba si coronatu cu unu gardu viu, in dosulu caruia se ridică o casa frumuşica.	(Va urmâ).
Suplementq Ia Nr. 98 din 6/18 Decembre aln
Corespondentie particularie ale „Observatoriului“.
B las iu, 23 Novembre st. n. 1878.
Onorata Redactiune!
Onorat’a Redactiune a „Telegrafului Romanu" află, cu cale a publică ia numerii sei mai prăspeti unele suveniri de scola, scrise in unu spiritu si tonu, ce arata păna la evidenţia, că scopulu scriitoriului nu a fostu intru atat’a a enară indulgentiloru sei cetitori unele in-templari bune si rele dein vieti’a sa scolastica, catu mai multu a discredită gimnasiulu dein Blasiu. De si sciu dein esperientia, că onorat’a Redactiune a „Ob-servatoriului" avendu totu de a un’a cu o tactica rara inaintea ochiloru binele naţionala, nu este aplecata a dă locu disputeloru confesionali, ce si-aru ave loculu in o foia besericesca, totuşi considerandu de o parte, că unu respunsu la pamfletulu numitu, tramisu la onorat’a Redactiune a „Telegrafului Romanuw spre publicare, după datin’a-i cunoscuta si practicata cu multa cerbicia, nu ar fi primitu (e cunoscutu cumu unu literatu se a plânsu mai in anii trecuti, ca Redactiunea Telegrafului Romanu nu a volitu se-i publice respunsulu la o contracritia esita in aceluasi Telegrafii), de alta parte marginindu-me numai la cătev’a puncte, si inca si acele in unu tonu, ce va merită a fi primitu in colonele unui diurnalu de rangulu si reputatiunea „Ob-servatoriului,w mi-liau libertatea a pune Domnului Si-mionasiu din „Telegrafulu Romanu," numai cate - va Întrebări, cari potu se-i sierbesca de respunsu la pamfletulu densului din „Telegrafulu Romanu.“
1.	Cum este cu potintia, că Dta se fii absolvatu gimnasiulu din Blasiu, cu o suma asia modesta de sciintia precum spuni, si totuşi mergundu după absol-vare la Sibiiu, se fii fostu acolo asia de escelentu intre mulţii Dtale colegi, dintre cari afora de Dta si inca unulu său doi, toti celialalti voru ti absolvatu pre la alte gimnasia, de prin Brasiovu, Sibiiu, Clusiu etc., in cătu după terminarea cursului pedagogico - teologicu din institutulu Andreianu, se fii meritatu mai multu că toti a fi tramisu spre cascigarea de cunoscintie mai inalte la Lipsi’a, după ce Veneratulu Ordinariatu din Sibiiu, avendu in vedere, că respectivulu tramisu după intoreere are de a funcţiona că profesoru la institutulu mentionatu, său dăca nu, la totu casulu in unu oficiu mai inaltu că ordinariu, va fi alesu de siguru pre celu mai bunu? Apoi Veneratulu Ordinariatu din Sibiiu a datu cu aceea ocasiune cu totulu altu testimoniu gim-nasiului nostru, de 6re-ce te-a alesu pre Dta, care ai absolvatu in Blasiu, si inca pre unulu alu doilea, carele spre nenorocirea Dtale inca a fostu absolvatu in Blasiu, numai cătu acela era unu teneru forte modestu.
2.	Dăca cunoscintiele Dtale au fostu asia de restrinse, pre candu ai absolvatu gimnasiulu, precum spuni, atunci cum ai potutu Dta se te sustieni la scien-tiele cele inalte din Lipsi’a, unde va fi fostu plinu de studenţi dela gimnasia germane, si inca cu onăre, in cătu după espirarea tempului de studiu se veni a casa cu gradu academicii din teologi’a protestanta? Dăca te-ai sustienutu, atunci Dta ai datu in fapta cu totulu altu testimoniu gimnasiului din Blasiu, de cătu cum e acelu-a din „Telegrafulu Romanusău păte in „Telegrafulu Romanu" numai ai glumitu?
3.	Cum poţi Dta Domnule Simionasiu, se sustieni, cumcă caus’a, că cunoscintiele Dtale au fostu asia de mărginite, candu ai absolvatu gimnasiulu din Blasiu, au jacutu numai in inpregiurarea, că profesorii suntu numai teologi absoluţi, si că atari neversati de ajunsu in studiele gimnasiali, dupa-ce Dta că omu amblatu prin lume, si că unulu ce astadi functionedi că profesoru, trebue se scii, că la instrucţiune pre langa cali-ficatiunea profesorului mai concurgu inca si alte elemente, ce de multe ori au mai mare influintia decătu acea calificatiune. Din asertulu Dtale, care totu reulu ce ti-lu intipuiesci lu-adscrii impregiurarei că profesorii sunt numai teologi, ar’ urmă, că unde profesorii nu sunt teologi, acolo tăte se fia bune. Unu neadeveru că acesta nici chiaru dta nu vei cutedia se’lu sustieni. Ore nu se pote intemplă, si nu se intempla adese ori, că unu profesoru cu forte multa scientia se faca pro-gresu pucinu, pre candu altulu cu scientia mai pucina se faca progresu multu mai mare cu elevii sei. Ore aplicarea, zelulu si punctualitatea profesorului spre instrucţiune, 6re tonulu, mauierele, petrunderea profesorului in obiectulu propusu, se nu aiba nici-o influintia asupra instructiunei? Acăst’a o recunosci chiaru si Dta, unde laudi pre vreo doi profesori, cari scii Dta bine, ca au fostu totu numai teologi. Mai in colo, ore modulu de viătia, traiulu si crescerea domestica, midi-lăcele de invetiamentu, precum cărţile etc., seraci’a, starea sanitaria generale, numerulu eleviloru, condi-tiunea după care se sustienu elevii, disciplin’a, ingri-girea cuvenintiosa a parentiloru, sperantielo ce si le făcu elevii pentru venitoriu, ăre acestea tăte se nu aiba neci o influintia asupra instructiunei? Dta că profesoru la unu institutu pedagogicu-teologicu trebue se scii. Si dăca le considerai, atunci nu aduceai că causa numai inpregiurarea, că profesorii suntu teologi, ci de siguru că ai fi disu, că considerandu miile de greutati, cu cari au se se luptă gimnasiale romane fora esceptiune, e mirare că Dta ai esitu din unulu cu atat’a calificatiune, cătu ai potutu stă facia la universitate cu domnisiori crescuţi prin institute, unde nu-i ajunse nece ap’a rece. Si nu poţi dice, că dăca te ai sustienutu, a fostu meritulu Dtale numai, ăra nu si alu gimnasiului, că-ce pote neci Dta nu te vei indoi, că tiar’ fi succesu a te sustienă, dăca nu ai ti trecutu prin gimnasiu, ci după absolvarea normeloru, avendu din intemplare etatea ce o ai avutu după absolvarea gimnasiului, ai fi mersu de a dreptulu la Lipsi’a.
4.	Ore ce e mai paradoxu, a absolvă scientiele gimnasiali cu calculi de eminentia, după aceea a absolvă teologi’a la universitate său in seminariu dome-sticu, si apoi a fi constituim că profesoru la gimnasiu de scientiele acele, alu caroru fundamentu bene pusu ilu are dejă, său a fi 8 ani in gimnasiu, fora a invetiă
Observatorinlni*4 din annln 1878-
nece o litera din studiulu religiunei ortodocse, după I aceea a invetiă teologi’a ortodocsa in Sibiiu in mesura forte redusa, de ora-ce profesorii acolo nu se potu indereptă după poterile Domnului Simionasiu, ci după ale altora, cari abia sciu ceti, apoi a merge la Dobri- i tienu si a invetiă derepturile, său la Lipsi’a „in mena* i geri’a teologica'* si a invetiă tote nuantiele teologiei protestante dela Hengstenberg si Hâvernik păna la Bauz [ si Strauss, si in urma că deplinu calificatu a veni a casa si a fi profesoru de teologi’a ortodoxa? Fiendu că Dlui Simionasiu nu-i place latinisarea si nece cuventele grecesci, de aceea-i dicu se intielega mai bine: pro- j copsăla de bogoslovia pravoslavnica? Si dăca ti-asi j dice că nu esci profesoru bunu, te ai maniă, de si ! atatu Dta, catu si celi-alalti colegi ai Dtale de astadi i si de mai inainte din institutulu pedagogico - teologicu J din Sibiiu si de airea, pre calea acăst’a ve-ati prega- i titu pentru profesur’a de teologia. Dta ai invetiatu ! teologi’a protestanta si acum propuni pre cea ortodoxa; | altulu a invetiatu cea catolica, si ăra a propusu pre cea ortodoxa, alu treilea a invetiatu filosofi’a, si acum propune teologi’a cea ortodocsa, altulu a invetiatu de- ; repturile si mai scie Ddieu ce, si in urma s’a tredîtu profesoriu de teologia. Ni-vene a crede Dle Simionasiu, că ocupandu-ve toti cu filosofulu Cousin, ati aflatu că ( ecclecticismulu in filosofia este forte bunu, si de odata ati saritu in teologia si lu-ati aplicatu si acolo. Mie nu-mi venea a crede, că Dta ai mersu la Lipsi’a se studiedi teologi’a protestanta, că se fii profesoru de cea ortodoxa, că-ce ace’a mi-se parea prea curiosu; ci la inceputu cugetăm, că Dta ai mersu că missionariu, si numai acum credu lucrulu acesta fora sociu in lume, dupa-ce te vedu că funcţionezi că profesoru, si cu mare zelu combaţi invetiaturele acelora, la cari te-ai calificatu.
Datin’a din Blasiu de a aplica teologi absoluţi că profesori gimnasiali e vechia, si este in usu nu numai in Ungari’a pre la gimnasiale luterane, romano-catolice si reformate, ci chiaru si in Franci’a pre la gimnasiale confesionali si de pre langa monastiri. A pune inse profesoru de teologia ortodocsa pre unulu absolutu de cea protestanta, său de drepturi, seau filosofia, nu-’mi e cunoscutu, si nece credu se mai fia unde-va, neci in lumea acăst’a neci in ceealalta. Asia e Dle Simonasiu si Onorata Redactiune a „Telegrafului Romanu,“ că e uritu lucru a vedă tiandur’a in ochii altui-a si bârn’a in ochii sei a nu-o vedă.
5.	Ore cum se intempla, că deintre sutele de studenţi căti au absolvatu in Blasiu, si seau dusu spre continuarea studieloru pre la academii, universităţi, si chiaru si in institutulu pedagogico-teologicu din Sibiiu, inca nu s’au aflatu nece-unulu păna la Dta, care se se fia plânsu, că cunoscintiele lui sunt prea mărginite din caus’a debilitatiei profesorului, ci a facutu fia-care cătu a potutu, si celi mai mulţi au servitu spre onărea gimnasiului nostru? Numai doue suntu aci cu putintia: său Dlu Simionasiu nu a spusu adeverulu, candu a scrisu in Telegrafu, seu a fostu cum amu dice, astutu, vicleanu, care a sciutu insiela pe profesori, că se capete eminentia fora a si bate capulu cu studiulu. Alege’ti Dle Simionasiu! pre care ti place.
6.	Dăca Dta ai cuteza se negi, că prin pamfletulu Dtale ai avutu de scopu discreditarea gimnasiului nostru, atunci te intrebu: de ce nu ai facutu nece o amintire si de curiăsele esamine din religiunea ortodoxa făcute candu erai in Blasiu pre la parochulu din Lupu, său despre petrecerea Dtale in institutulu pedagogico-teologicu, său despre petrecerea Dtale in Lipsi’a si despre culegerea teologiei ortodoxe de pre buzele pro- ; testantiloru, că-ci atunci de siguru ai fi spusu lucruri cu multu mai picante, de catu cele despre profesorii j dela gimnasiulu nostru?
In urma-ti aducu aminte Dle Simionasiu, că ai petrecutu 8 ani in Blasiu, si ai fostu imbracisiatu de profesorii in cari acum arunci cu tina, de siguru cu iubire, raa ai fostu si ajutoratu, precum bine scii. , Adu’ti aminte, că din tempulu petrecerei Dtale in Blasiu ai suveniri, ce de siguru-ti suntu plăcute, tiendu-ca suntu suvenirile vietiei nevinovate. Adu’ti aminte de colegii Dtale, cari nu au fostu fericiţi a merge pre la universităţi, ci au remasu cu cunoscintiele câştigate in gimnasiu, si pre cari pre toti i-ai vatematu cu ceea ce ai scrisu in „Telegrafulu Romana " de si pote nu ai volitu, (??); si in urma adu-’ti aminte, că nu e bine a vatemă pre altulu care-lu cunosci din copilăria si cu cari ai petrecutu multe dile bune, numai pentru aceea, pentru că se faci plăcere la unu alu treilea, si atunci dăca mai ai in ânim’a Dtale unu simtiu nobile, dăca sufletulu Dtale mai simte vreo bucuria, candu-ti revoci in memoria dilele bune si rele din vieti'a de 8 ani dela Blasiu, de siguru-ti va parea reu de ceea ce ai scrisu si batendu’ti preptulu te vei intărce.*)
Blasianu.
v. Consacrarea nnei baserice in Salagin.
Pre langa tote ideile sinistre, cari — dorere — se strecura ici si colea in poporulu nostru romanu de cătra unii atheisti si părăsiţi de totu legea si D-dieu, si pre langa tăte vitregimile tempuriloru de facia, cari apasa umerii tuturora fara esceptiune, dar’ cu deosebire ai acestui poporu, totuşi poporulu romanu totu-dăuna isi arata de căte ori i e numai cu putintia, simtiuriie sale nobile eredite dela stramosi si stracurse din gene-ratiune in generatiune: iubirea si alipirea cătra Crea-torulu seu si cătra religiunea adusa de Isusu. — A-’si iubi religiunea si naţiunea: este una trăsură caracteristica a romanului.
Romanii Salagiani inca au doveditu pre deplinu in dccursulu anului acestuia, ca nici ei nu au remasu innapoiă celoru alalti fraţi de unu sânge in iubirea de naţiune si religiune.
Cu ocasiunea adunarei generale a Asociatiunei Transilvane tienute in Sîmleulu Silvaniei, ’ti ridea
• i
ânim’a vediendu poporulu din juru, sătenii romani in-bracati serbatoresce, cum acurureau că ploi’a binefaca-toria pe tote stradele Sîmleului cătra sant’a Baserica, si de aci cătra sal’a adunarei, ca se asculte pre cărturării romani — cum dicu ei — si cu cătu interesu ascultau sub intregu decursulu adunarei! . . . .
Inse nu ’mi e scopulu a descrie pre acăsta.
Acăsta o au facutu pene mai agere si mai demne de cătu a mea, ci scopulu meu este a atinge simtiulu religionariu alu romaniloru Salagiani.
In decursulu tămnei anului acestuia, pre langa tote lipsele si neajunsele, pre langa tăte gravaminele si obstaclele ce apasa de comunii ori si ce întreprindere salutaria la noi, romanii Salagiani si-au doveditu iubirea sincera cătra D-dieu prin consecrarea a loru trei Baserici pompăse, coperite cu feralbu,*) si in-frumsetiate după spiritu lu tempului modernu, cari aru sierbi de ouăre ori si cărei naţiuni civilisate.
Una in Catieiulu romanescu, una in O r-telecu si una in Bobota.
La actulu maretiu de consacrare a acestei din urma, avu onăre si neinseranat’a mea persona a fi de facia.
Solemnitatea se incepii la 9 ăre demiueti’a in 12/24 Nov. a. c. adeca Domineca inainte de începerea postului Nascerei Domnului. Consecratoriulu fu Rmulu d. Alimpiu Barbuloviciu, vicariulu Silvaniei, asistatu de preotimea din comunele vecine. Solemnitatea se indeplini in presenti’a unei cunune frutnose de intele-gintia romana, constatatoria parte din domni, parte din secsulu frumosu romanu, si in presenti’a — de-si eră o tina, incătu abia de poteai misîca dintru unu locu intru altulu, unui poporu numeroşii, parte din locu, parte din satele vecine.
La finea servitiului divinu Rmulu Dnu Vicariu tienu una predica forte bine siratita, compusa cu multu spiritu si eruditiune, pronuntiata cu elocenti’a sa cunoscuta, inse in liinb’a poporului asia, in cătu dintru aceea a potutu se pricăpa totu insulu si celu mai raicu cuventielu. Dar’ fu si ascultatu cu interesu neintre-ruptu, si cu lacrime din partea poporului numerosu. . . .
Dupace arată in partea prima a cuventarei sale, cum isvorescu din sant’a Baserica darurile domnediesci că nescari isvore datatărie de viatia asupra tierinei cultivate de dulcele Rescuruperatoriu, trecu in partea a doua la datorintiele ce le are poporulu facia de base-ricele sale.
Aci interesulu ascultarei in poporu se inaltiă păna la culme. Că-ci intru atăta de vii colori a repre-sentatu pre strămoşii nostrii, cari dice oratorele, de-si aveau numai doue seu trei dile libere preste septemana, că se-si lucre sie, trebuindu celelalte a le lucră dom-niloru că iobagi, totuşi cu căta sirguintia, cu căta iubire cătra D-dieu isi redicau ei basericutie, că se aiba unde adoră pre celu Atotu-poternicu: si poporulu de acuma, deca nu pote se edifice baserice noue, ba-remu atăta se faca, că basericele edificate de moşi si stramosi, se nu le lase a se ruină de totu, ci se le acopere, se le grigăsca si se le infrumsetiese după po-tiutia, că-ci, dice oratorulu — sciu eu că sunteti seraci, sciu eu că lipsele, necasurile, suferintiele si neajunsele apasa asupr a umeriloru vostrii că totu atati’a munţi grei, apropo nesuportabili, totu-si numai iubire se aveţi cătra Ddieu, numai iubire, că-ci iubirea tote le rabda, tăte le învinge!.....
Au dăra strămoşii nostrii nu au fostu seraci si apasati de mana de plumbu a sărtei vitrege? Inse au avutu iubire cătra Ddieu, iubire cătra baserica si le au ajutatu Ddieu, a-’si redică baserici, a tienă si a păstră moşiile, de pe cari traiti voi si pruncuţii vostrii micuţei ect., intru atat’a de cu vii colori, dicu, a repre-sentatu de modelu pre strămoşii nostrii in simtiulu de pietate si adoratiune catra Ddieu, in cătu cugetai câ-ii vedi inaintea ochiloru. Oratorulu termină esprimendu’si multiamit’a fierbinte cătra poporulu credintiosu din Bobota, care nu a crutiatu ostenele nici spese la in-frurasetiarea casei Domnului atatu de pompose; si bravului loru pastoriu sufletescu, M. Olui Dnu Gavrilu Vajda, care scie se conducă intre tote iraprej urări le cu atăta intieleptiune si prudentia pastorala turma sa credintiăsa.
Poporulu se îndepărtă la vetrele sale consolatu si indulcitu sufletesce.
Intelegiuti’a se întruni apoi parte la cas’a dlui pa-rochu locale, parte la stimatutulu dnu Stefanu Talposiu notariu romanu, cari cu ospitalitatea înnăscută in romanu, nu crutiau spese nici ostenele spre a provedea pre iubiţii sei ospeti.
Firesce că nici toastele nu au lipsitu.
Dintre toastanti Dlu Andreiu Cosma, jude admi-nistratoru folosi un’a aseinenare forte nimerita, asema-nandu Baseric’a cu o naie, carea plutesce, in tempurile presente pe o mare forte valurăsa, aratandu, că inimici mulţi, că nisce valuri furibunde se arunca asupra Basericei si religiunei lui Cristosu, pentru apararea careia se se îndure celu Atotu - poternicu a da poteri întreite conducatoriloru ei, pentru Dieces’a acesta in genere preasantitului Dnu Michailu Pavelu Eppu, era in specie pentru Silvani’a nostra frumăsa, bărbatului
nostru iubitu Rssimului Alimpiu Barbuloviciu.......
Vasiliu Criste.
Roman i’a.
Aniversarea marei dile de 28/10 Decembre, care este diu’a caderei Plevnei, a fostu serbata in capital’a României după urmatărea programa publicata in „Mo-nitoriu" :
I.
In diu’a de 28 Novembre, la reversatulu dioriloru, 21 tunuri voru anuticiă capitalei acesta serbare.
II.
La ărele 11 deminetia se va oficiă in sant’a Mitropolia de cătra I. P. S. S. Mitropolitulu Primatu, in-
*) Se dice si tinichea, ung. bădog, tabla, lamina de feru. R.
:) ? ? ?
Not a correctorului.
congiuratu de inaltulu cleru, unu servitiu divinu de multiamire către celu Atotu-Poternicu pentru succesulu ar-meloru romane, facendu-se si rugatiuni pentru repaosulu sufleteloru celoru cadiuti.
III.
La acesta ceremonia, la care va asistâ M. S. R. Domnulu, voru fi presenti:
D-nii senatori si d-nii deputaţi,
D-nii miniştrii,
înaltele curţi de casatiune si de compturi,
Curţile, tribunalele, corpulu professoralu, precum si t6te autoritatile civile, militare si comunale.
IV.
Acesta di va fi asemenea serbata in tbta tibr’a printr’unu servitiu divinu, la 11 ore, la care voru asista t6te autoritatile locale : civile, militare si comunale.
Totu in acea di se publica si armatei urmatoriulu: Inaltu ordinu de di.
Ostasi!
Este astadi unu anu de candu viteji’a si rabdarea vbstra învinse t6te primejdiile, tbte greutăţile, si voi intrati biruitori in Plevn’a. Acesta raarbtia di trebuie se remaie nestbrsa din paginile istoriei ostei.
Ati vediutu cu câta mandria, cu câta veselia si recunoscintia va primitu tibr’a candu v'ati intorsu din lupta; in t6te orasiele, in tbte satele a fostu serbatbre, dara mai alesu capital’a, ânim’a tierii, v’a aretatu câtu naţiunea scie se pretiuibsca folbsele ce ea a dobanditu cu sângele vostru si câ iubirea ei se va intinde si mai multu de aci înainte asupra vbstra.
Ostasi ! in solemn’a di, de astadi fia-care din voi se maltiambsca Atotu-Poternicului, ca a intaritu bra-tiulu seu spre a apera patri’a si se’si faca fagaduintia ca, ori-candu tier’a va ave trebuintia de voi, ea ve va găsi câ la Plevn’a, si pe Mine in capulu vostru.
Datu in Bueuresci, astadi 28 Novembre 1878.
Car ol u.
In 27/9 1. c. presiedinte alu consiliului de miniştri, a datu cetire la Senatu si la Camera, urmato-riului programu ministerialu :
Domniloru senatori,
Domniloru deputaţi!
Indeplinimu o datoria constituţionala espuindu d-v. in pucine cuvinte ideile care inspira pe membrii cabinetului Măriei Sele Regale.
Pe câtu tempu situatiunea României in faci’a celorulalte state europene nu era bine definita, preocupările Romanrioru au fostu concentrate mai alesu asupra afaceriloru esteriore. Astadi independenti’a patriei nbstre fiindu unu faptu indeplinitu, silintiele tuturora trebuie se aiba de scopu a tienea nestrămutata intarirea acestei noue positiuni, datorite labbrei, abnegatiunei si curagiului a mai multoru generatiuni de buni patrioţi.
In afara ministeriulu va cauta a pastrâ cele mai bune relatiuni cu tbte poterile. Elu va stărui, ca tractatulu de Berlinu se fia din parte-ne excutatu cu lealitate si va cere, prin calea indicata de Constitutiune, convocarea câtu se pbte mai neintardiata a Camereloru de revisiune, care voru avea a modificâ art. 7 din legea fundamentala a tierei. Totu odata ministrulu va pune o deosebita îngrijire, câ Romani’a, intrandu in situatiunea ce i s’a asicuratu prin actulu care a restabiiitu pacea in Orientu, se’si vbdîa drepturile sble de stătu independentu pe deplinu asicurate.
In intru, preocuparea constanta a cabinetului va fi de a veghîa, câ justiti’a se fia neatinsa de luptele politice, câ legile se fia respectate cu santienia, câ ordinea si economia in finantie se fia asicurate in modu permanentu, câ funcţionarii statului se’si indeplinbsca îndatoririle loru intr’unu modu scrupulosu si consciin-tiosu. Ne vomu pune astufelu tbte silintiele a asicurâ tutuloru cetatieniloru ocrotirea intereseloru loru legitime, — tierei unu mersu regulatu si stabilu alu tutuloru ramureloru administratiunei publice.
Compunerea insasi a ministeriului este, credemu, o garanţia, câ libertatea alegeriloru va fi asicurata tutuloru cetatieniloru.
Vomu lucrâ in fine se stabilimu, suptu scutulu legei si alu libertatiei, multiumirea tutuloru, pacea interna —, calea cea mai sicura, care conduce naţiunile spre prosperitate si civilisatiune, — singurulu midiulocu de a intari positiunea redobândita de stătu independentu, si de a atrage spre noi, in modu constantu, simpathiile si bun’a vointia a Europei.
I. C. Brateanu, D. Sturdza, I. Campineanu, Eug. Statescu, M. Pherekydi, G. Cantili.
In primulu seu din 27/9 1. c. „Romanulu“ scrie:
„Mane e aniversarea căderii Plevnei!
Mane e unu, anu de candu nebiruitulu cuibu alu nebiruitului Osman pasi’a, Plevn’a, care a inghitîtu atata sânge romanescu si rusescu, Plevn’a, cea din urma sperantia a Turciloru de a mai mantiene domni’a loru arbitraria asupra provineieloru de la Dunăre, Plevn'a, grbz’a chrestiniloru, s’a predatu ostiloru aliate.
Acesta di de durere si in acelasiu tempu de gloria, va forraâ d’aci înainte una din cele mai strălucite pagine ale istoriei nbstre naţionale.
Ea redesteptâ uitatulu trecutu de fala alu naţiunii, ea făcu se mai fâlfâie in Plevn'a, a dou’a 6ra de la Mihaiu Vitezulu, stegulu romanescu.
„In Maiu 1596, 2500 haiduci romani isbescu fâra de veste cetatea numita Plevn’a, pe Isc, prindu pe beiulu cetatii si sfarma orasiulu.M*)
La 30 Augustu 1877, după 281 ani, Romanii, supt Carolu I, cuprindu Griviti’a, una din întăririle Plevnei si in Novembre 1878 intra din nou biruitori in Plevn’a, facendu prisoniari pe comandante si intreg’a lui armata.
Faptulu celu d'antaiu inspira grbza Turciloru si confirma titlulu de aperatoru alu chrestinatatii ce se
*) Nicolae Balcescu, Istori’a lui Mihai Vodă Vitezulu.
dâ lui Mihai Vitezulu; celu din urma castigâ României fal’a, respectulu si simpati’a lumii si-i asicurâ indepen-dinti’a.
Ne aducemu cu mandria aminte de acestu faptu, câ-ci elu ne-a castigatu loculu in cartea vietiei nbmuri-loru independinti. Ne aducemu totu-d’a-una aminte emotiunea cu care toti Romanii primiră urmatbrele sciri din diferite isvbre, care anunciau si laudau viteji’a fiiloru tierii nbstre:
„Verbiti’a. Trupele romane s’au purtatu c’unu curagiu mai pre susu de ori-ce lauda. Ele, simtîndu mişcările Turciloru, s’au rapeditu asupra positiuniloru loru. Cu tbta vigbrea aperarii, Turcii n’au potutu re-sistâ impetuositatii mersului si focului trupeloru romane si, fiindu incongiurati, au fostu siliţi a se predâ.u
Bogotu, (isvoru rusescu). Romanii au fostu cei d’antaiu, cari au zaritu mişcările Turciloru. Ei au luatu cele trei redute, aprbpe la inceputulu luptei. După acesta prima isbanda, ei si-au intorsu bateriele spre Opanez in contra fortieloru lui Osman, pe care le-au luatu in coste, asteptandu câ a dou’a divisiune din Griviti’a si trupele lui Skobelef se pbta petrunde in orasiu si se atace pe la spate.“
Se nu uitamu in sfirsitu cuvintele ce vitezulu M.
S.	Carolu I adresâ trupeloru romane cu acea ocasiune:
„Povestea fapteloru măreţie ale trecutului, dise M. S., voi ati imbogatitu-o cu povestea fapteloru nu mai pucinu mari ce ati seversitu, si cartea vecuriloru va păstră, pe neştersele iei foi numele vostru.
„In curendu ve veţi intbrce in tiera, purtandu fia-care scrisu pe peptulu seu Virtutea sa de ostbnu si devotamentulu seu pentru Patria, Crucea trecerii Dunării si medali’a Aperatoriloru Independintiei României. Atunci, candu veţi ajunge la căminele vbstre, in orasiele, satele si cătunele in care v’ati nascutu, veţi spune parintiloru, fratiloru, rudeloru vbstre, ce ati facutu pentru tibra. Betranii ve voru ascultâ amintin-du’si de vremile de mărire ale nbmului romanescu, de care, din mosi-stramosi, au auditu; tinerii voru vedea in voi esemplulu insufletitu alu datorieloru loru viitbre; bru mareti’a figura a României ve va privi mandra si liniştita, ca-ci vecinica ’i va fi vieti’a, pe catu va avea fii cu animi calde si bracia voinice ca ale vbstre.
„In numele tierei, Domnulu si Capeteni’a vbstra ve multiamesce si ve da fia-carui din voi sufletbsca imbracsiare a vitejiloru.
„Datu in Plevn a, in 2 Decembre 1877.
Carolu.
Se ne aducemu totu-deauna aminte de aceste ro-manesci cuvinte; se facemu din ele program’a nbstra viitbre, se ne promitemu si se lucramu pentru a fi toti câ fraţii noştri de la Plevn’a, pentru a meritâ toti cuvintele si laudele ce li s'au adresatu loru.
Naţiunile ajungu mari prin mari lupte si prin durerbse suferintie.
Se ne otielimu dbra toti in amintirea trecutului; se lucramu mana in mana, anima langa anima, toti cati ne iubimu tibr’a, pentru câ, la tempu, se fimu la inaltimea aşteptării lumii, se ne facemu demni de vii-torulu ce ni se cuvine si pe care l’amu castigatu prin luptele de pe campiele Bulgariei.'*
Literatura si recensiuni de cârti.
Raţiuni grele ne inpunu datorinti’a de a ne ocupa mai in adinsu de lucrările literarie care esu in limb’a nbstra naţionale. De altuuiintrea rubric’a literaturei este prevediuta si in program’a acestui diariu, formulata din inceputulu activitatiei nostre. Ne-amu propusu intre altele, a face recensiunea mai multoru cârti, din câte esu succesive la lumina. Dara si recensentele scâpata adesea, chiaru si fbra voi’a sa, pe terenulu criticei. Pentru caşuri de acestea premitemu aci unele conditiuni, a caroru inplinire o ceremu noi dela o carte scrisa bine romanesce. Acelea sunt după noi: 1) Cunoscerea nu numai a limbei materne roma-nesci, ci a limbei naţionale romanesci. Fbra cunbscerea dictionariului intregu alu limbei, numai cu limb’a materna, invetiata in familia, in comuna, sau fia si in una provincia intrega din cele locuite de romani, nici-unu scriitoriu nu va merge departe, nici chiaru in casu candu ar cunosce alte diece limbi străine; acela pbte se scria bine in ori-care alt’a, numai romanesce n u. 2) Observarea de rigbre a tuturoru regu-leloru gramaticali a le limbei nostre, asup/a carora nu mai încape nici-o disputa intre philologii nostrii cei competenţi. Nu este omu in Europ’a, fia acela din ori-ce naţiune, care se pbta vorbi si scrie corectu in limb’a sa naţionale, daca nu o va invetia inadinsu si inca cu anii întregi. D-dieu si natur a nu a voitu se faca numai cu noi esceptiune, nu ne-a datu privilegiulu de a vorbi si scrie corectu, fbra a ne invetia tbte regulele limbei. Pentru cei ce invbtia limb’a, cele mai multe dificultăţi orthografice dispăru de sinesi, apoi fia aceea etimologica ori phonetica, totu atâta; diferenti’a e numai, câ phonetismulu seduce la lene, la nepăsare, la neinvetiarea limbei, la cădere in igno-rantia grbsa, precum vomu arata de aci înainte in esemple numerose. 3) In tbte limbile sunt esceptiuni, in unele forte multe. Sunt si cestiuni gramaticali ne-decise, despre care dicu gramaticii: Sub judice lis est, adeca sunt caşuri, in care incape discusiune, până ce urmedia vreo învoire, cum amu dice, conventiune. In caşuri de acelea scirnu se fimu câtu se pbte de toleranţi. 4) La intrebuintiarea cuventeloru străine, barbare, schimositorie de limb’a nbstra, vomu reflecta in tbte caşurile, in care avemu cuventele nostre curatu romanesci, vechi, cunoscute la tota naţiunea, sau la parte mare din trensa, ori restabilite din limb’a classica câ de ani 30 incbce si astadi usitate atâtu la cei mai buni scriitorii ai nostrii, câtu si in legislatiunea roma-nesca, in actele publice, in traductiunile mai noue ale cartiloru sacre. 5) In câtu pentru orthographia, dupace
scimu, câ lupt’a cea mai ferbinte a phonetistiloru e indreptata asupra celei academice, pe care inse mulţi nici câ o au vediutu cu ochii, o reproduceam aici inadinsu asia precum se stabilise ea in modu provi-soriu in sessiunea din a. 1869 si se publicase atâtu in Anali, câtu si in cărticică separata, alaturea cu statutele si regulamentele societatiei academice. Regulele generali ale acelei orthographii sunt numai cinci, sub care se adaoga unele esceptiuni. Cumu se pbte numai cu 5 regule ? Cerce ori-cine si se va potea, indata ce va fi invetiatu bine gramatic’a limbei sale. Cerce inse ori-ce germanu, orice francesu, se’si scria limb’a naţionale corectu, dupa-ce va fi invetiatu câte 90 până la 100 de regule, si dupa-ce ’lu voru fi indopatu cu sute de esemple de asia numit’a aaalogia. Ce e dreptu, pentru incepetori aru incapea si la noi vreo treidieci de regule; dara apoi capu secu ar mai fi acela, care nici cu atâtea nu ar invetia se scria corectu romanesce. Acbsta cestiune inse remane reservata pentru alta ocasiune. Aci urmedia orthographi’a provisoria a societatiei academice.
„Modu de scriere
pentru publicarea annaliloru si altoru lucrări alle So-cietatei Academice Romane.
(13 Septembre 1869.)
1.	Litterele d, t, s inainte de i perdu sunetulu propriu, scambandu-se in sunetu accidentale.
Elle, si in acestu casu, se scriu fbra cedille.
Unde aceste trei littere inainte de i isi conserva sunetulu propriu, caus’a este co i nu e originariu, prin urmare se substitue e.
Pucinele esceptiuni se considera ca sporadice, si vorbele străine, câ unele ce nu se suppunu regulei luate d’in firea limbei române.
2.	Pentru semnarea sunetului propriu allu litte-reloru c si g inainte de e si i se intercaledia litter’a h.
3.	Duplicatiunea in cuventele compuse prin pre-positiuni, se admitte pretotendenea, unde se duplica in limb’a latina.
Remanu neduplicate cuvente câ: sumittere, aven-tare, ajutare, amanare, omorire, etc.
Assemenea remanu neduplicate vorbe câ: atunci, afbra, acestu, etc.
Duplicatiunea lui l si a altoru consonanţi la me-diloculu cuventeloru, se admitte acollo, unde se duplica si in limb’a latina.
S nascutu d’in x intre doue vocale incb se duplica; dbro x inainte sau dupo consone se inlocuesce cu unu singuru s, precumu: desteritate; bro in cuvente străine sau de origine greca inco nevulgarisate, se conserva x.
Duplicatiunea la intonarea cuventeloru nu se admitte.
4.	Cuvinte câ ghiagia, fagia, si altele assemeni se scriu cu c, si nu cu t.
In cuvente câ potentiosu, cuvientiosu si altele, t suna ca c inainte de e sau i.
Litter’a z se admitte in cuvente străine, precumu: zodiacu, zoologia, zelu, etc.
In terminatiuni câ lucrediu, incredintiedm, se admitte di.
Litterele y, ph, th, si ch, se admittu numai in cuvente străine si nevulgarisate inco.
5.	Se admitte intrebuintiarea accenteloru: acutu ('), greu (’) si circumflessu (A) si anume:
a.	Accentulu acutu se pune la verbe in infini-tivu, precumu. a laudă, a vede, a audî, etc.
Si in imperfectu, precumu: laudă, vedeă, audiă, etc.
La substantivele prelungite, precumu: domnia, socia, etc... si in cuvinte câ: legănă, more, etc.
b.	Accentulu gravu se pune la perfectulu ver-beloru de a II, III si IV conjugatiune, precumu: tacit, facil, audi, etc.
Precumu si la perfectulu da I-a conjugatiune, ca: laudă, etc...
Assemenea si in cuvente ca părţi, cărţi, bune-tăti, etc.
c.	Accentulu circumflessu se pune la sunetele nasali, ca: atâtu, câtu, ântâiu, calcâiu, capetaiu, etc.
d.	Apostrofulu se pune la a, ca articlu, precumu: marna, cas’a, etc.
Acestu modu de scriere este provisoriu si numai pentru societate, peno la devinitiv'a stabilire a ortografiei limbei române.“	(Va urmL )
Post’a redactiunei.
Din districtulu Naseudului, 8 Decembre. „Observări la corespondenti’a publicata in diariulu ,,Osten“ din 24 Nov. Nr. 47 de M. H. curatoru primariu alu bisericei din St. Giorgiu." Rogamu pe dn. corespondente, câ se binevoibsca a se acomoda usului adoptatu in tbtapres s’a europena, de a cerca cu publicări de natur’a acesteia, fia câ respunsu ori replica, fia câ simple ob-servatiuni, mai antaiu in diariulu in care a esitu ar-ticlulu ori corespondenti’a ce voiesce se combata, si numai după ce i s’ar refusa, se cerce airea, bra in casulu de facia cu atâtu mai virtosu, câ publiculu oricărui diariu scrisu in limb’a nbstra difere fbrte multu de publiculu unui diariu germanu. Preste acbsta, ne permitemu a’lu reflecta la unele espresiuni fbrte tari, care de si voru fi coprindiendu curatulu adeveru, adresate aceloru doue persbne, totuşi anume aici in Transilvanii, aru provoca cu mare probabilitate procesu de pressa.
Borodulu mare, 10 Decembre, ţlrbrea de siguru este la una din espediturele poştei. Eca tocma acuma citimu in diariele din B.-Pesta unu esemplu minunatu. Pe una epistola adresata la Brasiovu (Brasso, Kronstadt) stete insemnatu: Brasso ismeretlen! Apoi daca o cetate cu 28 mii de suflete e necunoscuta dlui speditoru, ce vomu dice de localitati cu 2—3 mii?
Editoru si redactoru respons. G. Buritiu in Sibiiu.
Tipariulu lai W. Kraift in Sibiiu.
Eu fara a a me teme ca faptele me voru da de minciuna, cutesu a afirma, ca: deca si pentru Transilvani’a s’ar aduce o lege electorala drepta, ddca s’ar introduce numai cea din Ungari’a, — Romanii transilvăneni nu s’ar mai retrage.
Nu me mai estindu si asupra altoru cestiuni, câ-ci precum diseiu, nu este aci loculu, ci cu durere constatesu: ca pe câtu cunoscu eu poporulu romanu, si credu ca’lu cunoscu bine, acel’a a ajunsu deja la atâta, incâtu elu tiene ca: nimicu nu mai are de pierdutu O stare acesta Dloru! ce nu si-o pote dori nici unu stătu, si carea nu dovedesce tocma tari’a statului nostru, — si cu atâtu mai vertosu atunci candu din tote părţile se afirma, ca nemultiamirea este generala la tote poporale Ungariei.
Dreptu aceea, vediendu ca prin politic’a atâtu esterna câtu si interna a gubernului s’a inauguratu o direcţiune periculosa pentru patri’a nostra, pro-iectulu de adresa presentatu din partea comissiunei de 21, de orece acela pe langa tote ingrigirile sale, după interpretatiunea ce i s’a facutu involve in-credere gubernului — nu’lu primescu de basa pentru desbaterea speciala. (După „Telegr. romanu“.)
Transilvani’a.
Sibiiu, 17/5 Dec. Ninsorea ce veni de câteva dile incoce, acoperi bine semenaturile de tomna, care era prea frumose, ca se nu sufere de gerulu ce a si urmatu si inca cu venturi tari.
Universitatea natiunei sasesci isi termina lucrările sale anuali abia dilele acestea. Ele asta-data n’au fostu insocite de atâtea discussiuni odiose si cliiaru certe, câ in anulu trecutu. Siedintie s’au tînutu pucine, cu atâtu s’a lucratu inse mai multu in comissiuni. După ce acelu corpu naţionale fu spoliatu prin legea unguresca de orice activitate politica, sfer’a lucrariloru sale se marginesce mai multu numai la afaceri economice si scolastice, la administrarea venituriloru anuali care in comparatiune cu veniturile altoru nationalitati, scole si biserici sunt forte frumose, câ-ci ele ajunge aprope la 160 mii de florini v. a. pe anu. Din acelu venitu se dau de câţiva ani incoce, cu dreptulu concivilitatiei, la scolele romanesci din Brasiovu câte 5000 fl., la cele unguresci (calvine) din Orasthi’a (nemt. Broos, ung. Sz.-Vâros) 3000 fl.; era acuma s’au mai preliniinatu si vo-tatu in budgetu câte 1000 fl. pe anu câ ajutoriu la sco-lele confessionali romanesci din S.-Sebesiu si Orasthi’a.
Prin documentulu de donatiune din 22 Augustu 1850 Nr. 1280, conlirmatu in urmarea prean: mandatu imperatescu de câtra ministrulu corniţele Leo Thun in 16 Augustu 1851, publicatu de câtra gubernulu provinciale transilvanu in 28 Aug. 1851 Nr. 20164 asia numit’a Universitate a natiunei sasesci, adeca oorpulu seu politicu representativu si administrativu, a datu tota averea câta o avea adunata până atunci, scoleloru sasesci de confessiune augustana. Venitulu anuale desti-natu spre acelu scopu se urca pe atunci la 50,000 fl. rnoueta convenţionale. Pucinu după aceea universitatea sasesca s’a desflintiatu, câ si mai multe alte institutiuni si asiediemente transilvane, bune cu rele, prin po-testatea absolutistica. La 1861 universitatea câ corpu politicu a reinviiatu, pentru-câ prin sisthem’a dualistica se fia sugrumata din nou. Daca patricianii sasi betrani de pe la 1850 aru fi fostu pe atâtu de pre-vedietori, pre câtu s’au aratatu despretiuitori câtra romani; daca ei aru fi voitu se intielega câtu de pucinu concivilitatea si interesulu propriu de a se ave bine cu romanii, aru fi potutu scapa si ei si noi de multe rele si urgii. Astadi veniturile acelea sunt multu mai mari decâtu iuainte cu 28 de ani. In anulu 1877 trecea de nu ne insielamu, preste 167,000 fl. v. a. Bine făcu compatrioţii nostrii sasi, carii stau astadi in capulu mesei, câ sunt mai concilianţi decâtu cei vechi. Fia siguri câ romanii sciu se apretiedie acesta tînuta. Romanii din Transilvani’a au scosu, si ei din pungile proprii de ani 28 incoce departe preste 4 milione pentru biserice si sCole, de ambele confessiuni, in mani’a toturoru sarcineloru si greutatiloru, a miiloru de processe urbariali si de aparari contra rapacitatiei unoru classe de omeni. In câtu pentru relatiunile saso-roma-uesci, sciţi bine, câ ei au disputatu totu-deauna de jure, la care li s’a respunsu mai inainte camu de regula prin espressiunea insultatoria de comunismu, prin care inse spiritele se irritâ preste mesura. Pare-ni-se câ primaţii sasi de astadi au inceputu a’si dice siesi: Non semper quid juris, sed et quid consilii. Forte bine făcu. Serbii din Ungari’a i-au luatu pe de inainte. Caus’a era analoga. Serbii au disu: Se cur-marau certele. Yreti atâta? Din milione sute de mii? Romanii s’au indestulitu cu pucinu si pacea s’a facutu.
Din lucrările consiliului municipale (numitu pe airea cu terminu forte prostu comitatu coinitatensu) alu comitatului Sibiiu, adunatu dilele trecute, pe langa alte afaceri curente care s’au pertractatu acumu câ si alta data, merita a fi relevate suplicele comuneloru care au cerutu asia dîsa relaxare de contributiune directa la stătu, din causa mai alesu, câ unii locuitori au sara-citu cu totulu. Relaxatiunea ceruta de câtra comun’a urbana Sibiiu pentru saracimea din trensa, trece preste 10 mii fl. Intru altele afacerile comitatului se afla in regula, in cancelariele sale seinena câ e disciplina si punctualitate.
\j — Dela consiliulu municipale din comi-tatulu Clusiului tînutu in cetatea Clusiu la 9 Dec. descrisu in „Kelet" pe largu aflamu intre altele, câ securitatea publica ar fi indestulatoria, daca nu s’aru fi inmultitu caşurile de tetiunaria, Epitropi’a sau tutora-tulu publicu, la care in Transilvani’a ii dicu cu terminu
prea curiosu Scaunu orfanale fpe care siedu orfanii?) sedria orfanale, comissiune orfanale, judecătoria de orfani (oh, oh!), in Clusiu se afla in disordine infricosiatu. In capital’a Clusiu, disordine ?! Apoi se te mai miri de disordinea din satuletie coperite cu paia. Bol’a spurcata diphteritis s’a incuibatu in 28 de comune, in care s’au escatu in Novembre 233 de caşuri; 90 s’au vindecatu, 127 inşi au moritu. In Octobre furi’a bolei a fostu mai mare, câ-ci a rapitu 215 vieţi omenesci. Restan-tiele de contributiune in comitatulu intregu se aratara pe anulu acesta cu 162,142 fl.; dara noulu dn. inspectoru Stef. Gencsy stramutatu acolo de curendu dela Brasiovu, aflâ câ acesta cifra trebue se fia multu mai mare, câ-ci densulu descoperi si la inspectoratulu de inposite disordine si abusuri forte batetorie la ochi.
Revista politica.
Prin rechiamarea ambasadorelui russescu dela Ca-bulu si o scrisore autografa a imperatului Russiei tra-misa prin fiic’a sa duces’a de Edinburgh reginei-impera-tese Victori’a se credea, ca relatiunile încordate, ce esistau intre Russi’a si Angli’a, se voru mai inbunatati. Dara acesta sperantia nu durâ multu, pentru câ in dilele trecute ministrulu englesescu Northcote, declara in par-lamentu, ca gubernulu englesescu a fostu amagitu prin celu russescu, de orece reschiamarea ambasadorelui russescu din capital’a Afganistanului a fostu numai o stratagema, si ca acea rechiamare nu insemnesa, ca Russi’a si-au rechiamatu intreg’a sa missiune dela emi-rulu Sir Aii. Prin acesta ministrulu englesu a datu se se intielega, ca diferentiele si rivalităţile ce esistâ dejâ intre ambele guberne in Asi’a, nu au fostu delaturate, ci ca ele continua a durâ, ceea ce se probesa mai bine prin inpregiurarea, ca gubernulu englesu nu numai ca n’au intreruptu acţiunea sa militară in contra Afganistanului, ci se prepara atatu in Asi’a catu si in Europ’a pentru câ se fia gafa falia de ori ce eventualitate Acestea nu sunt nici decum semne de o pace durabila si consolidata.
In acelasiu tempu in Constantinopole agitaţiunea spiriteloru si conspiratiunile politice se păru a fi la ordinea dilei. D’abea se esilesa si se punu la recore inscenatorii unei conspiratiuni candu politi'a secreta si pune rnan’a pe alţii. Asia acuma s’au descoperitu o conspi-ratiune, alu cărei scopu era se fia detronarea actualelui Sultanu, înlocuirea lui prin fratele seu Rehad Efendi si inaugurarea unei politice naţionale turcesci. In urm’a descoperirei, numitulu frate alu Sultanului fu internatu, era complicii sei, cari se recrutaseră pana si din cercurile mai inalte ale armatei si ale marinei, intre cari celu mai insemnatu si mai temutu a fostu Mahmud Damad pasia, au fostu parte esilati la Tripolis, parte închişi. Aceste conspiratiuni permanente si acele repetite revolutiuni de palatu semana forte multu cu convulsiu-nile de agonia ale unui moribundu. Gratia tractatului dela Berlinu, consiliulu doctoriloru-diplomati au ingrijitu, câ prin drasticele medicamente pe care le au aplicatu in tractamentulu morbului de care sufere „barbatulu bolnavu“, agoni’a lui se nu durese prea peste mesura multu.
Nu pucinu va contribui la desvoltarea ulteriora a lucruriloru in Orientu si critic’a situatiune interna a Russiei, care numai normala nu se pote numi. Acolo intreg’a societate se afla intr’o fierbere si frementare convulsiva, pe care gubernulu autocratu alu albului Tiaru nu o mai pote infrenâ. Pentru câ se pota amanâ ame-nintiatorea revolutiune de care nu va scapâ, elu va fi necessitatu se i deschidă o resuflatore prin resboie esterne, ip tocmai asia câ si Napoleonu III in Franci’a. Câ Russi’a nu mai voiesce si câ chiaru se voiesca, nu mai este in stare se repasiesca dela acţiunea inceputa in afara, ne o probesa repetitele demonstratiuni politice ale studentiloru, precum si desele atentate comise asupr’a celoru mai inalti funcţionari ai statului. Ori câtu de iubitoriu de pace ar fi iraperatulu Russiei, si ori câtu de intensiva ar fi pressiunea ce o esercitesa cancelariulu Prusso-Germaniei pentru delaturarea principelui-cancelariu Gorciacoff dela regimulu statului russescu si înlocuirea lui prin corniţele Siuvaloff, totuşi vediuramu, ca iudata după sosirea principelui Gorciacoff la St. Petersburg, impe-ratulu i ordona si-lu insarcina de nou cu conducerea afaceriloru streine ale imperiului, dandu astfeliu des-mintirea cea mai formala tuturoru aceloru sciri, care se colportau cu deosebire din partea organeloru oficiose ale cancelariului din Berlinu, despre disgrati'a in care ar fi cadiutu cancelariulu russescu.
In Prusso-Germani’a incatusiata si innadusita prin dictatur’a cancelariului de „fieru si sânge8, domnesce la aparentia o linisce sepulcrala.
Ministeriulu Cairoli din Itali’a neobtienendu maiori-tatea cu ocasiunea unei votări in camer’a deputatiloru, si-au datu demissiunea, care a si fostu primita din partea regelui. Până la denumirea noului cabinetu, celu de-missionatu este insarcinatu cu gerarea provisorie a afaceriloru. Se afirma ca cu formarea noului cabinetu ar fi fostu insarcinatu d. Depretis, care probabilu ca va dissolve parlamentulu actuale, compusu din elemente forte eterogene.
w' Atâtu scirile oficiose, precum si corespondintiele publicate, pe care le cetirau in diariele din Romani’a despre mersulu si decurgerea ocupatiuuei Dobrogei, sunt 1 inbucuratore. Armat’a romana, precum si autoritatile ! romane sunt primite si salutate in modulu celu mai prevenitoru si amicabile. Numai bulgarii sunt busum-flati. Dara ei din fericire formesa minoritatea popora- j tiunei din Dobrogea si asia nu le remane alta, decâtu se arate puranulu, firesce ca numai la spatele romaniloru. j Nu va trece multu si speramu, ca se voru inblandi si ei, precum s’au inblanditu turcii.
La noi in „i m p e r i u 1 u i n p r o b a b i 1 i t a t i 1 o r u8 poporale se aştepta la vre-o noua surprindere politica. Celu pucinu barometrulu politicu este departe de a anuntiâ tempu seninu si constantu.
Hygien’a poporala.
Morbulu dyphtheritis.
(Urmare si fine.)
Regulele de precautiune. Pentru in-cungiurarea infectarei morbului este de lipsa instruirea prunciloru la gargarisatu si câ se-’si tiena gur’a in curatieni’a cea mai mare. — Pentru aceea in tempuri epidemice e consultu câ pruncii se garga-risese de mai de multe ori pe di apa curata mestecată cu vr’o 10—15 picuri de ocetu de vinu sdu de ocetu aromaticii. — Conditiunea principala este separarea morbosiloru de catra cei sanetosi, depărtarea acestora din urma din cerculu familiarii unde s’a ivitu morbulu, asia incatu pruncii sanetosi se nu vina in atingere nice cu bolnavulu nice cu personele cari se afla in cas’a inficiata, pentru ca după cum amu amintitu, materi’a inficietore se transporta si prin vestminte si alte obiecte din jurulu bolnavului. Cea mai stricatiosa si mai buna ocasiune pentru latirea morbului este serbarea privegiuriloru si sustienerea pomeneloru intru pomenirea reposatului de dyphtheritis. — Tote sunt datini, cari deca s’ar delaturâ, morbulu totudduna ar remanea localisatu. Cu dorere inse trebue se mar-turisimu, ca astfeliu de datini in forte multe caşuri isi afla părtinire nu numai la poporulu simplu, căruia lipsindu’i sciinti’a nu-i se pote inputa, dar’ si la unii preoţi, cari pote din punctu de vedere alu interesului personale se incumata a se esprimâ chiar publice, ca morbulu nu e lipiciosu. — Slaba si falsa este acesta presupunere, de a se indoi de asia ceva ce s’a probatu nu numai prin specialişti dar’ si prin esperientia publica.
Pentru a le potea proba acestora insusirea lipiciosa a morbului aducu numai unu esemplu ce sa intemplatu in 1877 in comun’a Nimigia unguresca cu soci’a primăriului, carea in ultimele momente ale pruncului ei bolnavii, sarutandu’lu a 4-a di s’a bolnavitu si densa de dyphtheritis. — Asemenea s’au intemplatu si la unu altu omu in comun’a Salv’a. — Cuinca morbulu prin regulele polititiane sanitare întreprinse si introduse se pote localisâ, am observaţii din aceea, câ unde ini-a succesu a duce in deplinire regulele de separare, totudfiuna resultatulu a fostu, ca morbulu nu s’a estinsu mai departe. — Asemenea ni’amu convinsu despre resultatulu favoritoru si in a. c. in opidulu R o d n ’a vechia, unde de vreo 3 ori a eruptu acestu morbu si pentru delaturarea serbarei pomeneloru si a privegiuriloru am intrebuintiatu si forti’a de gendarmi, urmarea a fostu câ morbulu nu s’a estinsu. Sciindu-se caus’a morbului, prim’a datorintia este a tienea in delaturare tote midiulocele favori-torie pentru desvoltarea lui, prin urmare este forte recomandabilu ingrigirea de cuartire uscate, curate si sanatose, aerissirea si curatieni’a acestora, ceea ce este cu multu mai preferitore de catu stradalii’a de iuventiuni de medicamente sigure pentru vindecarea bolei. Deca inse pe langa tota atenţiunea nu s’a potutu incongiur’a inficiarea, prim’a datorintia ar fi elocarea bolnavului in unu cuarthiru corespun-dietoru, care contribue forte multu la decurgerea favoritore a morbului. —- Pentru a modera si in-pedecâ latirea inflamaţi unei locale e buna, aplicarea cataplasineloru reci cu ghiatia, prin udarea unui stergaru in ap’a cu ghiatia, care apoi trebue storsu bine si infasiuratu in giurulu grumadiului si totu la 5—10 minute schimbaţii cu altulu. — Ghiati’a se pote înlocui si cu apa sarata. Se pote folosi ghiatia si inlauntru prin inghitîre in bucatiele mici. La prim’a ivire a morbului potemu inpedecâ estin-derea lui acolo, unde se arata puncte singuratece albe pe membran’a tonsileloru, prin tousiare cu lapis infernalis. Cu deosebire form’a spuria de dyphtheritis e aceea, care prin tousiare de vr’o 2—3 ori se vindeca. — Unde asudatulu de infla-matie s’a estinsu, tousiarea nu numai câ nu folosesce dar’ si strica fiendu-ca prin acdsta se maresce inflamatiunea. In acestu casu ne vomu sili a mo-der’a inflamatiunea prin solutiuni adstringente, spre care scopu e de folosu T a n n i n 4 grame si apa d e s t i 1 a t a 4 grame, in care solutiune trebue in-muiatu unu penelu micu de scama seu una bucăţică de burete legata bine pe vervulu unui osu de pesce cu care apoi trebue atinsu tota partea acoperita cu esudatulu de inflamatiune, de 3—4 ori pe di. La pruncii mai mari cari potu gargarisa, se se dea Tannin 8 grame apa destilata 400 grame, din care solutiune se gargarisedie bolnavulu catu de adese ori, asia incatu punendu-se pe spate se tiena cantitatea luata in gura catu va fi possibilu, si gargarisendu erasi se-o scuipe afara din gura. j Atunci candu prin mirosulu greu puturosu din gura 1 se pote presupune, câ părţile inflamate, respective
esudatulu, s’au descompusu si intratu in gangrena, e corespundietoriu acid. carbolic. grame 4 si Glicerin grame 16, unsu cu penelulu inmodulu amintita; s6u la pruncii mai mari in compositie: se se iee acid. carbolic 4 grame in apa deşt i 1 a t a 4 0 0 grame, si a 1 c o li o 1 15 grame. Totu in acestu stadiu pentru inpedecarea gangrenei m’am convinsu despre resultatulu bunu cu gargara compusa din apa de chior grjame 40, si apa destilata grame 40 0. — Afara de cele amintite e forte necesariu insa dela inceputulu morbului a ne sili pentru moderarea febricitatiei mari, care contribue multu la decăderea poterei fisice a organismului. Spre acestu scopu e folositore intrebuin-tiarea solutiunei de chinin in cantitate corespun-dietore etatiei pruncului, dela 2—15 decigrame pe di. — Contra febricitatiei s’a recomendatu in tempulu din urma si acidu salycilic, der’ din parte’mi nu me potu lauda cu resultatu favo-rabilu după folosirea lui; prin urmare Fam folositu numai in forma de gargara in stadiulu primu alu morbului. In stadiulu reconvalescentiei, candu bolnavulu a slabitu si se arata simtdme de anae-mia, am folositu cu succesu Chinin cu feru carbonu sacharatu. Contra paralisei sensibi-litatiei e buna electrisarea; dăca tempulu e favori-toriu, bolnavulu trebue asiediatu in aeru curatu intre arbori si nutritu cu mancari nutritive pr. lapte, oua, carne fripta si vinu vechiu si a. Recascigarea poterei fisice se pote ajunge si prin folosirea scaldeloru de apa rece, seu prin spalarea corpului cu apa rece.
Acesta este pe scurtu procedur’a de tracta-mentu facia cu morbulu descrisu, care deca se va aplica cu tota diliginti’a in modulu prescrisu, sunt siguru câ va avea resultatulu celu mai favoritoriu.
In fine nu potu laşa fora amintire regul’a de desinfectare, carea este a se duce in îndeplinire după reposarea si inmormentarea celoru cadiuti victima acestui morbu, pentru-ca după cum am amin-titu, părăsitele infectatore se sustienu mai multu tempu in localitati; pentru nimicirea acestora e de lipsa a se dispune curăţirea casei prin varuitu si a sespalatdte obiectele culesiîe tare. Vestmintele din giurulu bolnavului se se oparOsca cu lesiîe si tienute mai multu tempu in aeru liberu, s£u puse la una căldură mare, prin care se se nimicesca aceste părăsite. — De cumva din unele motive e inpossibile curăţirea cuartirului, atunci celu pucinu se se afume cas’a cu puciosa, fiindu cu ferestrile si usiele închise, si după acea se se aeresca bine.
Seu se pote dispune desinfectarea si prin stropirea casei cu solutiune tare de acid. carbolic. seu cu solutiune de cal cari a chlorata
Stoica, medicu cercuale.
Sciri diverse.
—	(Dec or a ti uni). Diarele din Romani’a publica o lista lunga a aceloru domne, maice de pe la mona-stiri si domnisiore decorate cu crucea ordinului „Elisa b e t a, “ care prin cautarea ranitiloru seu bolnaviloru ostasi romani, seu prin instalarea de spitale si ambu-lantie, precum si prin diferite ofrande, au contribuitu la alinarea suferintieloru acestoru ostasi. Intre cele decorate afiamu cu deosebita plăcere si numele urmato-reloru domne de dincoce de Carpati si adeca: domnele Judita M ac el ari u; Hareti T. Stanescu; Emilia Ratiu; Zinca Rom an u; CirleaEufrosina; Muntenu Lu ere ti a, Munte nu Eugenia nasc. A1 d u 1 i a n u si I u 1 i a Ii o t a r i u.
—	(Necrologu). In 29 Novembre st. v. a in-cetatu din viatia la Bucuresci d-lu Nicolae Du nea, fostu consiliariu de curte. Inmormentarea a avutu locu in 1 Decembre st. v. la cimiteriulu Sierbanu-Voda.
„Resboiulu."
—	(Necrologu). AloisFa Popu nasc. Rednicu, fiii si fiiele sale: Juliu Traianu, Aloisia, Cornelia, Ioanu,
Coriolanu, asemenea socrulu: Gavriilu Rednicu archidia- | conu onor. si protopopu romanu gr. cath. in Oradea i mare; frate: Antoniu, cu soci’a sa Malvin’a Popu, afinii si afinele: Ana Rednicu cu sociulu seu Daniilu Napoianu protopopu onor. si parochu in Bicsadu, Iuliu Rednicu cu soci’a sa Elen’a Popu, Dr. Iosifu Rednicu medicu cercualu in comit. Bihorului, Gabriilu Rednicu juristu, precum si toti consângenii cu anima doiosa anuntia adormirea neuitatului sociu, respective a dulcelui loru părinte, ginere, frate, afinu si consangenu totudeun’a fierbinte iubitoriu, a lui Ioanu Popu, vicariu romanu foraneu episcopescu alu Maramuresiului , parochu in Vadu, etc., care după unu morbu greu, indelungatu in anulu alu 44 alu vietiei si in alu 20-le alu căsătoriei sale fericite, in 10 a. 1. cur. deminetia la 1 ora si-dede nobilu seu sufletu in man’a creatorelui seu.
Vadu, 1878 10 Dec.
In eternu memori’a lui se fia binecuventata!
>J— (Serbare). Societatea de lectura a tinerimei romane dela gimn. sup. gr. cath. romanu de Beiusiu, / petrunsa de sentiementele gatitudinei catra fericitulu episcopu Samuilu Vulcanu, fundatoriulu generosu alu gimnasiului, a decisu a serba neunitat’a memoria a aceluia in 25 Dec. a. c. pe langa program’a urmatore:
1.	„Bucuria" din gur’a lautariloru, esecutata de corulu instrumentalu alu tinerimei sub conducerea a. Augustinu P. Balasiu.
2.	„Cuventu de deschidere" rostitu prin conduca-toriulu societatiei d. Iuliu Papfalvai.
3.	„Patri’a romana" esecutata de corulu vocalu sub conducerea d. Joanu Buteanu.
4.	„Mihnea si Bab’a" balada poporala de D. Bo-lintineanu, declamata de stud. de cl. VIII Georgiu Morariu.
5.	„Fiica de romanu sum," esecutata de corulu instrumentalu.
6.	„Biografi’a Episcopului Samuilu Vulcanu" pro-nuntiata de stud. de cl. VIII Joanu Ecritianu.
7.	„Funebralulu" esecutatu de corulu vocalu.
8.	„Duces’a Paluchini" poesia de A. Muresianu pronuntiata de stud. de cl. VIII Joanu Dudulescu.
9.	„Canteculu gintei latine" de Marcheti, esecutatu de corulu vocalu.
10.	„Canteculu gintei latine" in traducere latina de D. Fekete, declamatu de sud. de cl. VIII Pamfiliu Ossianu.
11.	„Canteculu gintei latine" in traducere francesa de Natalia Soutzo, declamatu de stud. de cl. VIII Gra-tianu Flont’a.
12.	„Canteculu gintei latine" in traducare italiana de Domenio Mutti. de stud. de cl. VIII Patriciu Popu.
13.	„Asaltulu Grivitiei" de Franz Lorenz esecutatu de corulu instrumentalu.
14.	„Negru, vodă es Manoli vagy Az ârgisi zârda" legenda de C Acs, pronuntiata de stud. de cl. VIII Valeriu Miclea.
15.	„Marth’a" opera de Flotow -Bayer, esecutata de corulu instrumentalu.
16. „Das Lied von der Glocke" poesia de Fr. Schiller, declamata de stud. de cl. VII Epifaniu Popesculu.
17. „Stefanu vodă", esecutata de corulu vocalu.
18.	„Cuventu de inchidere1" i osii tu prin conducat. soc. d. Iuliu Papfalvai.
19.	,,Mersu nationalu“ esecutatu de corulu instrumentalu.
Beiusiu 10 Dec. 1878.
Iuliu Papfalvai,	Valeriu Miclea,
conduc.	not. coresp.
La Nr. acesta e alaturatu unu suplementu.
Pretiurile cerealieloru
si altora obiecte de traiu au fostu la
17 Decembre in Sibiiu:
Grâu, după cualitati . Grâu, amestecatu .
Secara ..............
Papusioiu .	.	.	.
Ordiu................
Ovesu................
Cartofi..............
Mazare................
Linte.................
Fasole................
Lardu (slănină) .	.	.
Untura (unsdre topita) Carne de vita .	.	.
Oua 10 de .	.	.	.
1	hectolitru	fl.	5.20-6.—
1	71	11	4.30-4.90
l	11	11	3.40—3.80
1	1}	V	2.90 -3.30
1	11	11	4.—
1	11	11	1.80—2.20
t	11	11	1.50-2.-
1	11	11	5.	5.50
1	11	11	8.	8-50
1	11	11	5.	5.50
50 Kilogram.		11	34.-
50	11	11	28.50
1	11	11	32-.44
—.25
Cursuli! inoneteîorii in val. austr.
Vien’a, 16 Decembre
Galbinii imperat. de auru..........................A- 5.57 cr.
Moneta de 20 franci.................................... 9-34 ,»
Imperialu rusescu...................................... 9.30 11
Moneta germana de 100 maree........................>,	57-70
Sovereigns englesi.................................»	12.— >>
Lira tureesea......................................... ÎL— »
Monete austr. de argintu 100 fi....................... 190.— »
Cursuri de Bucuresci iu Lei noi (franci).
13 Decembre.
Obligaţiuni rurali diu 1864 cu 10%..................!• 99 25 b.
Imprumutulu Oppenheim din 1866 cu 8%	.	.	.	.	„	102.—	„
Obligaţiune de imprumutu dominiale din 1871 cu 8% >>	97.— ,.
Creditu fonciariu (hipot.) rurale cu 7°/0.............. 93-50 „
Creditu fonciariu urbanu (alu capitalei cu 7°/0 .	.	.	,,	85-50	,,
Imprumutulu municipale nou (alu capit.) din 1875 cu 8% >i 96.50 „ Fondulu de pensiuni (per 300 1. a.) cu 10%	.	.	.	„	183.—	„
Acţiunile caliloru fer. rom. din 1868 cu 5%	.	.	.	,,	35.90	„
Acţiunile caliloru fer., priorităţi din 1868 cu 6%	.	.	„	86-50	„
Dr.Nicolau Olariu
a descliisu cancelaria advocatiala in Sibiiu strad’a Poplaoei mari (Quergasse) Nr. 25 etagiu primu.	(53) 3-3
Nr. 1052/1878.	(54) 2—2
Concursu.
La scol’a granitieresca din Cugiru langa Orasthi’a e de a se conferi unu postu de invetietoresa cu salariu anualu de 300 fl. v. a., cortelu si lemne de focu.
Acelea competente romane, care dorescu a obtienea acestu postu, conformandu’si petitiunile loru cu documentele prescrise de lege, au a se adresa pâ,na inclusive 28 Decembre a. c. st. n. la „Comitetulu admi-ministrativu de fondulu scolasticu alu foştilor u gr ani ti ari din regimentuln romanu I din Sibiiu."
Deja in 16 si 17 ianuarie
va avea locu tragerea a 86 Loterie a tierei dueale de Braunschweig, atatu de bogata in câştiguri, concessionata de stătu si garantata. In scurtnlu tempu de aprdpe 6 luni vinu de a se decide 45,000 câştiguri si unu premiu in sum’a totala de
11 milione 150,000 franci,
intre cari se afla urmatdrele câştiguri si adeca in casulu celu mai favorabilu
zz 450,000 maree =
mai departe
1	â	300,000	i	k	25,000	61	â	5000
1	k	150,000	5	â	20,000	6	k	4000
1	k	100,000	12	k	15,000	107	k	3000
1	k	60,000	22	k	10,000	213	k	2000
3	k	40,000	2	k	8,000	523	k	1000
3 k 30,000	4 k 6,000	etc. etc.
Precum s’au ficsatu de catra gubernulu ducalu pretiulu pentru classa I este;
1 intregu losu originalii 20 franci 1 jumetate „	„	10	„
1 patraru „	„	5	„
Aceste losuri eu le espedesu promtu, tramitiendumi-se pretiulu loru iu auru, uote, timbre poştale etc. Ori-ce comanda fie ea ori catu de mica va fi efectuata promptu si catu mai bine si voiu alaturâ gratis pre langa ori-ce comanda planulu oficiosu publicatu din partea Directiunei Loteriei dueale , precum voiu tramite catu mai in graba si banii ca-stigati si resultatulu obtienutu după ce se va fi facutu tragerea.
Firm’a mea, ce esista deja de 26 ani se bucura de unu norocu deosebitu, de 6rece afara de multe alte câştiguri mari, conformu probeloru oficidse dela 1871 in colect’a mea principala au cadiutu de trei ori premiulu de 254,000, 183,000, 182,400, si in a 85-ea loterie terminata acum de curendu am platitu mai multe „Câştiguri p rinei pal e“ in Romaui’a. Me simtiu deci indreptatitu a considerâ colec-tur’a mea de recomandata câ cea mai noroCOSa si invitu a mi se trainite comande catu mai curendu, cu atatu mai vertosu ca nutuerulu losuriloru este marginitu. Se se grabâsca deci ori cine a partecipâ la acesta loterie mare si bogata de câştiguri.
(55) 1—6
J. Dammann,
colectorulu principalu autorisatu de catra gubernulu ducalu. Hamburg, 43 Zeughausmarkt.

J
Morburi de pieptu si plumani
de ori-ce natura se eurâza siguru prin
Allopln k plante Sclmeelierg a LWiMi
pregatitu după prescrierea medicului, si se capeta de la Franz Wilhelm, a poteca riu in Neun-kirclien. Sueulu acest’a s’a doveditu de bunu pentru dorerile de grumazii si pieptu. gripp». ragusiela, tusa si trogna. Mulţi cumperatori marturisescu, ca numai sucului acestui-a au a-si multiumx somnulu placutu.
Escellentu este sueulu aeest’a, eâ preservativa pe tempu uegurosu si aspru
In urm’a gustului forte placutu copiiloru este folositoriu, celui-ce sufere de plumani inse, o tre-buintia; cantaretieloru si oratoriloru cont’ra vocei inchise seu răguşite, unu midilocu necesariu.
Mulţime de atestate confirma cele de susu: Cea mai clara doveda despre effectulu extraordinariu alu acestui sucu este, ca cons. de curte de d. prof. Cppolzer, rectorulu magn. la universitatea c. r. din Vien’a, ilu folosesce cu celu mai bunu succesu in spital», precumu si la persdne private.
Asemene s’a aflatu recomaudabilusis’a prescrisu adese sueulu acesta de mulţi alţi medici indigeni si din străinătate.
Pentru dovedirea celorn afirmate reproducemu urmatdrele scrisori recunoscutore:
Testimoniu.
Fiiulu meu de siese ani Franciscu a suferitu opta septemani in tusa magaresca in asia mesura, in cât» me temeam câ nu cumu-va se se innece; intru ace’a a slabitu cu totulu si a fostu atâtu de debilii, in câtu abia stâ pre petidre. Atunci mi-s’a recomendatu allopulu de plante de Schnee-berg, si multiamita acestui midilocu minunaţii, 1 indata după iutrebuintiarea primei sticle a inai in-cetatu tus’a, după a dou'a sticla cautâ bene afora copilulu, a venitu la potere si de atunci e deplinu sanetosu. — Si fetiorulu meu celu mai mare a scapatu in câtev’a dile, prein midiloculu acest’a, de o tus’a mare si ragusiâla.
Deci cu multiamita sincera estradau acestu testimoniu, pentru curarea rapede si miraculosa a copiiloru mei si dorescu câ acestu midilocu se devină cnnoscutu si folositu iu tote părţile prein omenim ea suferinda.
Flatz, 6. Martiu 1855.
Anton Just.	Laurentiu Scheibenreif,
primăria.
Onorate Domnule!
Te rogu a-mi mai tramite câtu mai in graba inca 4 sticle dein renumitulu D-tale Allopu de planta, după folosirea aloru 2 sticle aflu câ dorerea de pieptu si gutu, pre cumu si respiratiunea scurta se micsioreza pre di ce merge, pentru ace'a me
adresezu astadata de a dreptul» la D-Ta, iu spe-j rarea de a capatâ dein celu mai prdspetu. Acludu 5 fl. m. c.
Cu tdta stiin'a se subsemna
Heinrich Bock, chirurgu.
Munchret langa Ostrang, 23. Febr. 1859.
Testimoniu medicale.
Allopulu de plante Schneeberg este nnn medi-cainentu forte usiuratoriu pentru doreri de pieptu, asthma, hectica, tusa, cataru, si este de recomau-datu in caşuri de astfeliu de bdle.
Hohenmauth, 25. Ian. 1858. Dr. Feschl.
D-lui L. Cantily, apotecar in Graz.
Onor. Dle! Folosindu in desiertu diferite midildee pentru dorerea de pieptu, de carea su-feriam greu de 2 ani, am cercatu si cu o butelia de allopulu de plante Schneeberg annuciatu de ! d-ta, care se pote recomandâ pe siguru la toti ! hecticii; pentru-ca, după intrebuintiarea celui d’antaiu exemplariu amu seutîtu usiorare, si dupa-ce am mai cercatu cu 2 sticle din acesta medicina minunata, sanetatea rai se restaurâ pe deplinu. Multia-mindu-si Dlu meu, din tdta âuim’a, remanu alu D-tale servitoriu eu totu obligatu
Graz, 3. Febr. 1857.	W. J. Pock.
Domnulu meu!	(21)27
După-ce prin intrebuintiarea allopului d-tale amu scapatu cu totulu de tuşea “mea si de ragu-sidl’a împreunată cu aceea, de care suferisem septemani si totu odata iu urmarea binefacutoreloru resultate ale acestui allopu miuunatu de plante mi-am recastigatu si vocea de mai nainte, me sentiu forte oblegatu a' Ti multiami din tota ^nim’a pentru acesta inventiuue salutaria, cum si a recomanda aedsta medicina probata, după a mea convicţiune, la toti câţi suferu de pieptu si mai vertosu cantaretiloru. Cu perfecta stima
Peisching, 25 Juniu 1857. Joanu Bauer.
doceute.
Informatiunea despre folosire se alatura la fia-care sticla. Pretiulu unei sticle l fl. 25 cr. v. a. Pachetarea se computa cu 20 cr.
Depositulu principale la Franciscu Wilhelm apotecariu in Nennkirchen.
Allopulu de plnnle genuinu se mai afla in Sabiiu: Friedricli Tlialinayer, comerciaute. Aradu: F. Tones A Comp.
Hlasiu: Carol Srliieszl. apotecariu. Alha-Julia. Juliu Frolilicli, apotecariu. Clil^iu: Fd. Valentini, apotecariu.
Brasiova: Ferd. JekeliiiH. apotecariu. SighiMÎor’a; J B. Teutsch, comerciante.
Editoru si redactoru respons. Ci. Baritiu in Sibiiu.
Tipariulu lui W. K.ratlt in Sibiiu.