Observatoriulu ese de doue ori in septemaua, mercurea si sambat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe 1 anu intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa ou 1 fl. mai multu pe anu; — trimisu cu post’a in laintrulu monarclijci pe X anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. său 22 franci, pe 6 luni 5 fl. siSu 11 franci; — numeri singuratici se dau căte cu 10 cr.
Diariu politieu, naţional-eeonomieu si literariu.
Ori-ce inserate,
se platescu pe serie sâu linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare câte 7 cr., la adou’a si a trei’a câtte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesaurulu publicu.
Prenumeratiunile se potu face in modulu celu mai usioru prin assem-natiuuile poştei statului, adresate de a dreptulu la Bedactiunea Diariului Observatoriulu in Sibiiu.
Nr. 96.	Sibiiu, 29/11 Decembre 1878.	Annlu I.
Discursulu deputatulii Parteniu Cosma, tienutu in siedinti’a camerei Ungariei la 25 Novembre c. n. 1878.
Ou. casa! Nimenea nu va aştepta, câ in stadiulu atâtu de inaintatu alu desbaterei, si după atătea vorbiri escelente se mai producu si eu argumente noue referitore la obiectulu principale alu desbaterei — la direcţiunea politicei orientale a gubernului nostru de esterne, — si dbca totuşi imi iau voia acum in raomentulu ultimu a-mi ridica graiulu, o făcu acesta mai alesu pentru câ se nu se pota dice, ca nici unu deputatu de naţionalitate romana nu si-a descoperitu opi-niunea in privinti’a acestei cestiuni ponderose, carea după parerea mea va servi de basa unei epoce noue in patri’a nostra.
De candu amu onore a fi membrulu acestei camere, forte arareori m’am folositu de dreptulu vorbirei, me magulescu inse cu aceea, ca de câte ori am aflatu indispensabila tacerea — am graitu, si totu-deuna sinceru, fara privire in drbpt’a sbu stang’a, — câ-ci eu tienu, ca nu corespunde datorintiei sale acelu deputatu care se retrage dela vorbire numai pentru-câ se teme, ca parerea sa va produce ici colea displacere, seu ca nu va fi acceptata, câ-ci peutru aceea suntemu aci câ se vinde-camu ranele esistente cum se pote mai bine, iar a le vindecâ numai asia le potemu, dbca le cu-noscemu. Si de astadata deci voiu fi francu in manifestarea convingerei mele, si pe câtu se pote de obiectivii.
In câtu privesce cestiunea ocuparei Bosniei si Hertiegovinei, eu marturisescu ca am inplinitu ceea ce presupune d. prim-ministru, adeca am supusu-o judecaţii alegatoriloru mei, carora — pro-vocatu fiindu — inca in lun’a lui Iuliu, candu nu erau inca cunoscute oficialii dispusetiunile congresului din Berliuu, li amu scrisu urmatorele :
„De cumva s’aru adeveri faim’a respandita prin diarie, adeca: ca gubernulu nostru comunu de esterne, iucuviintiandu politic’a espansiva a Russiei, isi va inparti cu ea prad’a, eu pentru acesta fapta, de si in adeveratulu sensu alu cuventului apartienu partidului liberalii, — ori in ce forma ar veni ea pe tapetu — i-asi da votu de blamu; câ-ci ocuparea Bosniei si Hertiegovinei eu o consideru de suficienta, pentru câ se ne rui-
nese de totu finantiele, cari dejâ sunt in stare forte desperata, iar provinciele ocupande de apte, câ după ce cu enorme sacrificii le-am adusu la maiorenitate, se devină in corpulu patriei nostre dynamitulu ce o va sparge".
Stilulu acestei seutintie intr’adeveru nu este chiaru netedu, dar nici n’a fostu ea menita pentru parlamentu, insa in esentia ea este totu aceea, ce in diferite variatiuni o desvoltara inaintea mea o mulţime de oratori escelenti, si cu o logica atâtu de fundata o au demonstratu d. condeputatu Zsedenyi.
La acesta mi-au respunsu alegetorii cu aceea, câ m’au trimisu aici, ca se-mi inplinescu promissiunea.
Cu tote acestea D-loru! situatiuuea este atâtu de grava, mai cu sbma deca consideramu compli-catiunile esterne, deca cumpanimu dechiaratiunile dlui prim-ministru, si dbca pat rund emu la in-semnatatea — nu atâtu a proiectului de adresa presentatu din partea deputatiloru croaţi, ci mai multu la a cuventarei cu care ne-a presentatu d. Mihailoviciu acelu proiectu, — la carea insa forte pucinu s’a reflectatu, — ca adeca: „ pote vorbi opositmnea ce voiesce, câ-ci elu a vediutu aici perondandu-se 5—6 guberne, in cari insa numai persbnele s’au scliimbatu, dar politic’a totu aceea a remasu, câ-ci in patri’a nostra nu este possi-bila alta politica, decâtu aceea carea se manifesta si in ocupatiunea din cestiune, si ca chiaru opositiunea de ar veni la gubernu, nici ea n’ar pote urma alta politica," — dicu, situatiuuea este atâtu de grava, si responsabilitatea inpreunata cu votulu atâtu de mare, — incâtu eu n’asi liesitâ a-mi schimba sentinti’a, decumv» m’asi convinge, ca făcu unu mai mare reu patriei mele prin respingerea decâtu prin incuviin-t i a r e a politicei manifestate prin ocupa-tiune; din doue rele asiu alege pe celu mai micu. Insa acela, care este chiamatu se ne luminese, — ministrulu nostru de esterne — este dejâ de 3 septemani in midiuloculu nostru, corporatiunea careia este datoriu se-si justifice politic’a, de 3 septemani este adunata — si elu totuşi afla cu cale a tac ea. Deci eu cu mintea mea de laicu, fiindu silitu a amblâ numai pe peciorele proprii si a-mi basa vederile numai pe resultate, nu me pociu a f 1 â indemnatu a - m i strămută j u d e c a t ’a ce avui onore a vi-o presenţa.
De cumva a’si avea si eu ingrigirile cari se vede a le avea condeputatulu Polit, si dbca asiu pote inpartasi vederile dlui prim-ministru despre ocupatiune, va se dica deca m’asiu teme si eu ca ocuparea Bosniei si Hertiegovinei ar insemnâ inaugurarea unei politice antislave, — fatia de faptele complinite, cari după convingerea mea nu se mai potu stramutâ, pote ca asiu dice si eu: trbca duca-se, si asiu votâ pentru adress’a maioritatii; insa eu credu chiaru contrariulu, eu me temu ca prin acesta s’a pusu basa unei direcţiuni politice slave in patri’a nostra.
Eu nu pociu fi atâtu de naivu, câ se credu, ca ocuparea Bosniei si Hertiegovinei are numai acelu scopu, câ noi se facemu ordine in acele provincii neglese si spoliate, si in urma, după - ce le-amu civilisatu, si după ce cu investitiuni enorme le-amu ridicatu la o stare infioritore, se leredamu Turciei.
Acesta, cu tote simpathiele, ce o mare parte o poporului magiaru le nutresce pentru Turci — credu ca nici inşii Turcii n’aru cutesâ se o spere dela noi; iar Europ’a, carea nu esista si nu face nimicu pentru noi — nu merita atât’a generositate din partea nostra.
Din contra, eu asia credu ca noi pentru aceea ocupamu Bosni’a si Hertiegovin’a, câ se le annecsamu, si de voi’a nostra nici candu se nu le mai damu din posessiune, si in acbsta jace pericolulu pentru noi. Pentru-â mai alesu deca consideramu însemnătatea cuvinteloru dlui ministru-presiedinte, care in cuventarea sa de alaltaeri ue-a disu urmatorele: „Aceea insa o sustieuu, ca dâ ! Hertiegovin’a si Bosni’a au fostu acelu foculariu, unde atâtu din vecini, câtu si din depărtare de la nordu adu-nandu-se materialulu de aprinsu — de aci s’au datu focu orientului," — forte me temu, ca aceste provincii, chiaru cu consimtiementulu poporeloru loru voru servi de ansa la unu evenimentu universale, carui-a vomu trebui se ne opunemu, apoi de bre ce precum insusi dl. ministru-presiedinte afirma, „celu ce cutesa a stâ in calea unui eveni-mentu universale, negresitu devine cutropitu," eu prevedu nascandu-se din acesta acuisitiune noua o astfelu de sorte pentru patri’a nostra, carea nu este de invidiatu, la carea deci eu nici midiulocitu nu voiu se contribuiu cu votulu meu.
Foisior'a „Observatoriului".
Marina seu Zimbetuln Madonei. ^
De Paul Feval.
Traducere de: D.* Petre seu.
(Urmare si fine.)
Marina era pe morte.
De câte-ori mam’a-sa o strinsese la peptu si ’i sioptise la urechia:
—	Ilu iubesci, copila? me voiu duce se-’lu cautu.
Marina clatină capulu si privea ceriulu.
—	Deca nu’lu iubesci, relua mam’a, ce ai, draga mea feta ? unde te dore ?
Marina isi punea biata, man’a slăbită pe ânima.
Si fugia. Trecea prin coridoru. Crapă usi’a capelei si arunca o privire inspaiinantata Feciorei ce adorase atâtu de multu.
Vai! Vai! Fecioria nu mai zimbea.
Si Marina ’si dicea: Sunt condamnata !
Ai fi crediutu ca vedi o umbra, candu se strecura prin tristele ruine ....
VI.
La St. Angelo se vorbea asia:
—	In curendu voru fi trei morminte subt am-vonulu bisericei.
VII.
Odata, Marina nu se mai potea urca pe plat-forma de unde privirea sa intrebâ calea ce ducea spre Apenini.
Calea Florentiei, pe unde plecase Francesco.
Ea nu se potea urca, fiinduca era pre slaba.
Se rogâ se i se faca patulu in capela.
—	Mortea mea va inblandi mani’a bunei Feciore, gandea dens’a, si o voiu vedea erasi zimbindu in ceriu.
Pe pardosela de mosaicu i se -aşternu miculu ei patu albu. Marina se culca.
—	Mama, dise ea, nu me voiu mai scula din tr’insulu :
Pisani cu femea sa nu mai aveau lacrime.
—	Mama, murmură Marina, ai cărei ochi se includeau, de se va intorce, i vei spune ca l’am asteptatu câtu amu potutu.
Si nu mai vorbi.
Tinerele fete din St. Angelo veniră si aruncara flori pe patu.
—	Nevasta, dise Pisani, se i crutiamu ultim’a lacrima.
Câ se murimu noi, se asteptamu mai anteiu se mora ea.
VIII.
Tocmai in diu’a aceia, de s’ar fi potutu urca pe plat-forma, Marina ar fi vediutu unu calaretiu ce cobora muntele in galopu.
Calulu seu ridică pulberea pana la ceriu. Era unu mândru flacaiasiu sprintenu, si purtandu in ochii mandri’a geniului.
Câ Salvatore Roşa, ave si elu o spada la copsa si o cuthiora cu colori in coburulu sielei.
Pintenii sei sângerau costele calului.
Candu ajunse la polele delului pe care se inaltiâ castelulu Pisani, apusulu isi aprindea chaosulu seu de auru si purpura.
Frumosulu calaretiu zimbi. Isi aducea a-minte.
—	Ah! Francesco! domnule Francesco! ii disera fetele ce descindeu plangendu delulu, vii pre tardiu!
—	Pre tardiu! respunse calaretiulu fara se in-tielega.
—	Sorele se va ascunde in nuori, domnule Francesco, si nici-odata Marina nu-’lu va mai vedea resarindu.
Fetele isi urmara calea.
Francesco infipse pintenii in burtă calului.
IX.
Nimeni in coridore. In capela, sirmanulu angeru in albu-’i patu, si nimeni inpregiuru!
Betranii erau ingenunekiati in capela.
Francesco puse mana pe ânima Marinei.
Ânima Marinei batea inca. Budiele ei se miscara la acesta atingere, si Francesco o audi murmurandu:
—	Feciora Mario ! elu a lua tu cu densulu zim-betulu teu ... .
Se scie bre cum ânima ghicesce?
Francesco privi fati’a Feciorei. Apoi, luâ din cuthi’a ce atîrnase mai inainte la coburulu sielei, o tablitia cu colori si penelele.
Colorea curgea pe paleta. Ânima lui Francesco saltă in pieptulu lui, dar’ mana nu’i tremură. Penelulu atinse budi’a Feciorei ce se intredeschise printr’unu dulce zimbetu.
Francesco descepta pe Marina cu o sărutare.
Ochii aprbpe stinsi ai sirmanei fetitie cautara in-data fati’a Feciorei.
Câ in diu’a plecarei lui Francesco, o radia aurita cadea pe tablou si i dedea o viatia estraordinara.
Marina se ridica incetisioru. Pucinu sânge reveni in obrajii ei.
—	Oh! murmură ea; santa Mărie i-mi zimbesci ca mai inainte. Mai iertatu, dar! .... De ar fi aci, asiu mai potea inca trai si fi fericita!
—	Tatalu meu si mam’a mea, dise Francesco be-traniloru ce alergara intr’acolo: Marina nostra e sca-pata, vreţi se-mi o daţi de socie?
X.
Eta istori’a Marinei si a lui Francesco, asia cum o povestecu dragutiele fete din Romagn’a.
Nu au inventat’o ele acesta istorie, pentru-ca por-tretulu Marinei Pisani, frumosa, plina de tineretie si fericire, se vede inca la museulu din Ravenna.
Francesco, sociulu ei, facil acestu portretu ce e unu admirabilu capu-de-opera.
Barbatulu Marinei se numea Francesco Salviati, unulu din cei mai iluştri maeştri ai scolei florentine.
Nu sumu eu acela Dlora! carele asiu nesui a inpiedecâ eliberarea poporeloru apesate din Orientu, său carele asiu indemnâ pe gubernulu nostru, câ legandu sortea patriei nostre de a Turciei se-’si scota spad’a pentru intregitatea acelui imperiu pu-tredu. Eu mi-amu datu deja opiniunea in asta privintia inca in anulu trecutu, candu prim’a ora a venitu pe tapetu cestiunea orientala in parla-mentulu nostru, — de ’mi aducu bine aminte, in lun’a lui luniu, si de atunci inca n’amu causa se mi-o stramutu.
Amu disu adeca atunci, in contra torintelui opiniunei publice magiare, si sustienu si astadi, ca Turci’a asia precum era, cu institutiunile sale tlieo-cratice, nu numai ca nu se pote sustienă, dar nici nu pote sta in interesulu nostru ca se se sustiena.
Turci’a ne-a fostu celu mai cumplitu inamicu pana ce i-a fostu cu potintia, si deca amu patimitu noi dela cineva, dela Turci’a am patimitu, si deca sunt eternisate pentru popărale acestei patrie pagine gloriose in istoria, acelea se referescu mai alesu la luptele avute contra Turciloru.
Numai de atunci nu ni este periculosa Turci’a, de candu nu mai păte, acuma insa a devenitu pe-riculăsa chiaru prin slabitiunea sa, prin institutiunile sale necorigibili.
Pricepu eu caus’a pentru ce o parte a poporului magiaru se insufletiesce atâtu de tare pentru Turci, Permiteţi - mi, se fiu sinceru si in acesta privintia; se insufletiesce poporulu, pentru-câ i s’a inplutu capulu cu nou’a inventiune, ca e 1 u ar fi consangănu cu turcii, — iar politicii ma-giari: pentru-câ le-ar placă se sustiena pe Turci’a dreptu parafulgeru.
(Va urmâ).
Transilvani’a.
J Sibiiu, 10 Dec. n. Astadi era se decurgă la curtea de juraţi procesulu de pressa alu fostului colaboratoru alu „Gazetei Transilvaniei", carele in Nr. 39 din 3/15 luniu 1877, adeca inainte cu 1V, anu, aparase caracterulu si onorea femeiloru romane preste totu, contra furioseloru insulte publicate de diariulu „Kelet" (Orientulu) din Clusiu in Nr. 116 din 24 Maiu aceluiasiu anu, carele numise pe romani „rebelii necredintiosi, perfidi călcători de jurainentu, demni de a fi condamnaţi si uriti de lumea intrega, pentru-câ ei au cutediatu a se scula contra domnului loru naturale a sultanului; omeni carii sciu se se entusiasmedie pentru cnut’a russesca si se porte lantiu de robi pe pitiorele loru, carii nu vedu adeveratele scopuri ale acelui resbelu de bandiţi; soldaţi, a caroru vindecare nu pote fi suferita, pentru-câ se nu reinviie era si se-si ridice săbiile loru contra esistentiei unguriloru, contra patriei si interesului loru" ; — din acestea temeiuri „Kelet" pretindea cu tota furi’a, ca femeile romane se nu fia suferite a face scame si colecte de bani, „daca nu vreu se se compromită câ partasie la fapte de trădători si bandiţi". — Procesulu se amanâ din caus’a sanetatiei ruinate a inculpatului, pe unu altu terminu, pana la insanetosiarea lui.
— Relative la publicarea colecteloru atinse in Nr. precedente, aflaramu in foile oficiose magiare intre altele :
\J Prefectulu comitatului (districtului) Clusiu publica de dato 4 Dec. a. c. numele aceloru cocone (domne) din diverse localitati, care standu in fruntea diverseloru comitete f e m e i e s c i formate inadinsu spre scopulu acesta (ceea ce in a. tr. era opritu), au adunatu si trimisu la prefectura mai antaiu v. a. fi. 1077 cr. 17, era mai de curendu v. a. fi. 980 33 cr., in sum’a totale v. a. fi. 2057 50 cr. Din acesta publicatiune dela Clusiu este permisu a combina, câ din diverse parti ale Transilvaniei s’au adunatu mai multe, din care linele s’au mai vediutu publicate ici colea, de si nu in forma ofi-ciosa, anume in Octobre, câ inse s’au administratu tote prin auctoritatile politice. Intre femeile co-lectaute vedemu si câteva romane, era intre cele care au concursu la colecte, sunt forte multe. Ceea ce se făcuse in Sibiiu si Brasiovu pentru acelu scopu humanitariu si patrioticu, este cunoscutu din alte publicatiuni anteriore.
v Colectele făcute in Rom ani ’a pentru armat’a imperiale se vedu publicate totu in diarie oficiose magiare. Asia aflamu in „Magyar Poîgâr", câ comitetulu romanescu din Bucuresci a transpusu escelentiei sale dlui comite Hoyos, am-basadoru plenipotente austro-ungurescu alu Maiesta-tiei Sale, in doue sume franci 20,000 (douedieci de mii) in moneta de auru, adeca camu 9300 fi. v. a., cu destinatiunea ca : 3000 se se dea spre scopulu vindecarei ranitiloru, 6000 la familii sarace,
ai caroru barbati se afla la oste, si alţi 6000 la veduve si orfani de ai soldatiloru cadiuti in lupta. Acestea sume n’au trebuintia de comentariu. Eta, romanii nu intrăba, pentru ce scopu s’au batutu trupele nostre in Bosni’a si Hertiegovina, ci cauta numai puru si simplu, câţi s’au ranitu, câţi au muritu, câte veduve si câţi orfani au remasu câ vai de ei. Ceea ce mai scimu noi din locu au-tenticu este, câ in Septembre se preparâ mai multe dame romane, din capital’a României, câ in casu de a se prelungi campani’a din Bosni’a, se ofere comandei supreme austriace una ambulantia intrega, provediuta cu tote apparatele si uneltele necesarie, apoi in acelasiu timpu se offere una totu asia de bine adjustata, si moharnedaniloru. Asia intielegu romanii humanitatea si civilisatiunea.
(Băl’a duelleloru.) După alte morburi fisice si morali, a inceputu a se laţi si pe la noi nebuni’a de duellu. Faimosulu exbaronu Blas. Orban cunoscutu câ „mancatoriu de romani", si Nicolae Papp redactorulu dela „M. Polgâr", (armenu de naţionalitate), ambii omeni forte exaltaţi, după ce se injurara in publicu din caus’a impartirei de bani cu ocasiunea alegeriloru dietali din văr’a trecuta, apoi se bătură in B.-Pest’a, in pistole, dara din distantia mare; trasera de câte trei ori, dara nu nemeri nici uoulu („Hon"). Intr’aceea totu in „M. P.“ aflamu, câ si iu Brasiovu se intemplâ unu duellu interesantu intre doi aristocraţi de a dou’a mana, Iuliu Sz—nyi si Yictoru M—r. Cert’a loru se tragea din Augustu, candu M. insultâ pe Sz. in publicu pe promenada, amerintiandu’lu cu bastonulu, câ-ci nu l’a resalutatu conformu rangului seu. Judeca-tori’a r. din locu condamnase pe M. la 30 de dile inchisore; in a Il-a instantia pedeps’a inchisorei se transformâ in glăba de bani 75 florini. In 26 Nov. resultatulu finale inse fu totu duellu. Sz. fu taiaţu la man’a drepta.
^ (Omoruri teribili). In comun’a Suciu-de susu din comitatulu Solnocu-Doboc’a unu asa-sinu inpuscâ prin ferestra pe notariulu de cercu Ladislau Juga in ser’a din 3 Dec. Femei’a si 4 prunci remasera fora barbatn si părinte. De doi ani incoce acesta este alu doilea asasinatu in acelu tînutu (Kelet 281).
\J Totu din diariele magiare aflamu. câ la Z e n t a se intemplase in 8 luniu si unu patricidiu (omoru de tata) din cele mai satanice. Locuitoriulu Gyori Mihâly, omu de portari plăcute in comuna, avea intre fiii sei pe unulu Istvân, strengariu si furu, din care causa tata-seu ilu bătuse de cate-va ori. Intr’o di afurisitulu prefacendu-se câ s’a impacatu cu tata-seu, ilu seduse ca se esa cu caruti’a la campu. Acolo inse luâ Istvân pe tata-seu de scurtu pentru-câ ’lu bătuse. Pre candu tata-seu ilu in-fruntâ din nou, Istvân scote unu revolveru, inpusca pe tata-seu dreptu in frunte, dara vediendu câ nu măre indata, ii mai trase una si in spinare; după aceea incarcaudu cadavrulu pe carutiora, dete cai-loru drumulu in direcţiunea in care locuiâ cumuatu-seu anume Tari. Acesta si veni pe la miediu de nopte la cas’a lui Gyori Mihâly cu cadavrulu. Omenii din comuna alarmaţi apucara pe Istvân si ’lu detera pe man’a justiţiei, unde după cateva traganari isi mărturisi crim’a pe largu.	Dilele
trecute patricidulu fu condamnatu la morte pe furci. Remane inse constatatu prin statistic’a comparativa, câ nicairi nu se intemplâ atatea omoruri de părinţi si de fratîni câ tocma in Ungari’a.
v A proposito de crime! Este forte in-sfructivu pentru moralitatea si gradulu de civilisa-tiune si cultura adeverata a studia statistic’a comparativa de crime in cifre, după naţionalitati si confessiuni. Spre a simplifica si castiga şpatiu, noi aici vomu scote din statisticele anteriore cateva date criminali numai din Transilvani’a, si de aci inca astadata numai din cate s’au publicatu asupra temnitiei provinciale dela Gherl’a, in care se. deţinu individi numai de sexulu barba-tescu, condamnaţi pentru crime forte grele. Cifrele suna numai pe confesiuni religiose, nu si pe natio-nalitati; dara lectorii nostrii cunoscu de ajunsu, care nationalitati de ce confessiuni se ţinu. Asia aflamu după confessiuni si Nr. inchisiloru după ani
1860 1865 1870 1875 Suma totale
Gr.-cath. (romani si cativa ţigani) Gr.-resariteni (dtto. dtto.) Rom.-eath. (magiari, germani) Reformaţi (magiarii)
Unitariani (magiarii)
Luterani (sasi, ceva magiari) Israeliti
74	69	87	56	286
104	53	47	74	278
77	51	30	24	182
54	39	33	22	148
5	10	4	11	30
19	6	14	10	49
13	6	2	8	29
Crimele pentru care se condamna culpabilii la Gherla sunt: resistentia publica cu arma, vetamari trupeşei, ucidere, omoru sau asasinatu, furtu, dila-pidari de bani străini sau publici si insie-latiune, hoţia la drumuri (talharia, lotria, briganda-giu), tetiunaria (care dâ focu), desfrenari contra
naturei, inpreunare prin fortia (sila), delicte militari.
Cifrele de susu, alaturate la numerulu locuito-riloru Transilvaniei, fia după confessiuni, fia după nationalitati, sunt in adeveru batetorie la ochi intru atata, ca pre catu timpu lipsia cu totulu date statistice criminali, lumea străină aflâ mare plăcere se afirme, ca temnitiele tierei sunt pline numai de romani. Din cifre de acestea oficiali ese cu totulu altu-ceva, ce e dreptu inse, numai dela a. 1854, de candu s’au introdusu si la noi codicele penale si procedur’a austriaca. Câ dora pe romani ’iar favora judecătorii in partea cea mai mare ne romani, nu va cutedia se afirme nici celu mai fanaticu nationalistu. Se resumamu acestea cifre aproximativu după nationalitati. Pe 1,300.000 romani si cateva dieci de mii ţigani se vinu in acei 4 ani dintre 1860 et 1875, criminali 564. Pe 500,000 magiari si cateva mii germani 360. Pe 160 mii sasi si vreo 20 mii magiari (luterani) 49. Pe circa 24 mii evrei 29 criminali.
Se mai dicea pana acuma, ca furtulu si lotri’a (brigandagiulu) aru fi crimele cele mai usitate intre romani. Noi aflaramu despre acestea crime adunate din 6 (siese ani) urmatoriele cifre: Greco-catholici furi 179, lotrii de drumu 35. Gr.-resariteni furi 190, lotrii 58. Rom. catholici furi 131, lotrii 15. Calvini reformaţi furi 90, lotrii 11. Unitariani furi 23, lotrii 3. Luterani furi 40, lotri 1. Israeliti furi 21, lotrii 3. — Tetiunari, totu pe 6 ani: romani 24, magiari 17, sasi 2. Ucigaşi romani de amb. conf. 143, magiari de 3 confessiuni 55. Sasi 7. Asasini romani 45. Magiari 32. Sasi 2. Insielatori:	romani 7, magiari 21, sasi 1,
evrei 3. r
Restulu se si-lu cugete lectorii din diverse puncte de vedere, cumu: temperamentu si caracteru naţionale, religiune si biserica, scola, raporturi na-tional-ebonomice din trecutu si din presentu, legis-latiune etc. etc.
Scandate infricosiate din Ungari’a.
Pelanga academi’a de sciintie inte-meieta la a 1830 magiarii au si una Societate istorica, compusa din mulţi membrii, cu scopu de a scote la lumina documente catu se pote mai multe, pentru-câ se aiba odata si Ungari’a istoria adeverata, curatîta de falsificări si de nenume-rate lacune. In 3 Dec. se tienii in B.-Pesta adunarea generale a societatiei istorice, in presenti’a unui publicu numerosu. Se alese din nou comitetulu. Se adunasera 92 de membrii sub presie-denti’a dlui Gedeon Tanârky, prea scumpulu deputaţii alu nasaudeniloru. De presiedente fu alesu Arnold Ipolyi cu mare maioritate. V.-presiedinti esira br. Gavriilu Kemăny, pana acum directoru alu departamentului de interne, astadi ministru de comerciu, amicu de morte alu romaniloru, si W. Fraknoi (nămtiu). Acestui doninu ii sari ceva in nasu si refusâ alegerea. Atunci Franc. Pulsky dise: Asia făcu ungurii nostrii, refusa si apoi totu remanu la postulu loru (alusiune la ministeriu, care dimissionase de doue ori). Se scola inse C. Thâly si adaoga:	Ba Fraknoi se remana pe lauga refu-
sarea sa, ca si asia mie nu’mi plăcu tendentiele lui. Ce tendentie? intreba presiedentele. Tendentiele popesci, fu replic’a lui Thâly, câ aceşti omeni aru voi se se scria istori’a numai in spiritu popescu, si apoi mai publica totu numai documente in laud’a lui Ferdinandu I austriacuîu, era de Ioanu Zâpolya nu voru se dica nimicu. Din acestea cause eu sunt decisu se făcu scandale mari in comitetu.“ Acuma se scola C. Szilâgyi cu facia inflacarata si dice:	In adeveru, scandalu ne mai
auditu, câ unu membru alu societatiei nostre se declare in faci’a lumei, câ elu va face scandale. După larma mare, in fine presiedentele Tanârky ve-nindu la cuventu dise:	Asia suntemu noi
magiarii, ne junghiamu unii pe alţii câ bandiţii (Kăseljiik egymâst mint a brigântik). După acestea linistindu-se abia spiritele, se apucara de lectur’a unoru dissertatiuni (După P. Naplo din 5 Dec.)
Altu scandalu mare. C. Szathmâry, fostu redactoru alu diariului „Debreczen" scrisese unu articlu titulatu: Eljen 1849 Aprilis 14, adeca elu glorificâ dio’a, in care Conventulu ungurescu revo-lutionariu alungatu dela B.-Pesta la Dobritînu, a proclamatu la propunerea lui Kossuth proscriptiunea si detronarea casei Habsburg-Lotaringi’a. Szatmâry fu datu in judecata; dara juriulu ungurescu ilu absolvâ cu 8 voturi contra 4! (După Fiiggetlen Hirlap si Peşti Naplo din 7 Dec.) Latinii dicea, câ corbu la corbu nu ’si scote ochii, dara porumbii sufere totudeaun*.
Revista politica.
Prin redeschiderea senatului imperialu din Vien’a, ce va avea locu in 10 1. c. sessiunea delegatiuniloru va fi întrerupta si amanata până după serbatorile Crăciunului. Aruncandu o privire retrospectiva asupra celoru ce au decursu in delegatiuni, vomu avea a constata, ca planulu comitelui Andrâssy de a isi justifica si a primi indemnitate dela acesta corporatiune parlamentara, pentru politic’a sa esteriora n’au reusitu, dejucatu fiindu din partea opositiunei nemtiloru centralisti, cari prin tactic’a adoptata siliră pe corniţele Andrâssy se reintre pe calea parlamentara. Planulu comitelui Andrâssy precum si a partidei anecssioniste fusese acela, câ cu desconsiderea votului datu de câtra senatulu imperialu si diet’a din B.-Pest’a se transpună decisiunea conflictului nascutu intre gubernu si parlamente din caus’a ocupatiunei, in delegatiuni unde corniţele Andrâssy potea contâ cu sigurantia pe o maioritate destulu de com-plesanta, care se i votese nu numai absolutoriu pentru gresielele comise cu voia si fara de voia, dara se i votese si creditele suplementare pentru milionele deja chieltuite cu ocupaţi unea, ceea ce fatia cu critic’a posi-tiune in care se afla armat’a de ocupatiune din Bosni’a si Hertiegovin’a, era lucrulu principalii. Dara nemţii centralisti nu aflara cu cale a i face acesta plăcere si a inplini voi’a comitelui Andrâssy, ci după ce in memorabilele siedintie din urma ale delegatiuniloru, ilu scarmanara reu si i blamara si mai reu politic’a urmata, declarara ca pentru spesele curente ale ocupatiunei voru vot’a 15 milione, era incâtu pentru cele 41 milidne cu care au chieltuitu mai multu preste creditulu votatu de 60 milione, se se adresese la parlamente, care ele singure sunt competente a decide acesta causa. Se pote, ca in fine corniţele Andrâssy totuşi va invinge cu politic’a sa in delegatiuni, dara prin acesta conflictulu inca nu s’au terminatu, ci elu va fi continuatu in senatulu imperialu, in care maioritatea precumpanitore a deputatiloru precum si opiniunea publica nu consimte cu politic’a inaugurata la congresulu din Berlinu. Totu asia va fi si in diet’a din B.-Pest’a, care astadi se vede in fati'a cu nou reintegratulu cabinetu C. Tisza. Avemu acuma deja alu patrulea cabinetu C. Tisza in Ungari’a, era in Austri’a demissionatulu cabinetu Auersperg, care fiindu-i gratiose Parcele politice si după ce au trecutu prin purgatoriulu unui provisoriu de mai multe luni, pote se i se intemple si lui câ se fia reintegratu câ si acela alui C. Tisza si se ilu vedemu presentanduse de nou pe băncile ministeriale din Vien’a.
Joculu parlamentarismul modernu este intr’adeveru forte capritiosu si neprecalculabilu. In Ungari’a cabi-netulu C. Tisza, care pana la completarea sa nu dispunea in dieta decâtu numai de o maioritate d’abea de 22 voturi, care si acestea pe jumetate erau ministeriale si ale deputatiloru nemagiari, vediuramu in Bucu-resci in acelasiu tempu cabinetulu d. I. Brateanu dandu-si demissiunea pentru ca se aflâ fati’a cu o minoritate opositionale numai de 26 voturi. Este credemu la loculu seu, a ne intrebâ, deca parlamentarismulu ce se practi-sesa in Ungari’a este celu veritabilii si viabilu, seu celu care se practisesa in multu defaimat’a si despretiuit’a Românie subt gubernulu actualu ? Se le comparamu ambele si apoi se judecamu, care este mai sinceru si mai apropiatu de celu englesescu, celu din Ungari’a seu celu din Romani’a.
Parlamentulu englesu a fostu deschisu in 5 1. c. prin unu mesagiu laconicu si incoloru. Elu anuntia conflictulu nascutu cu Afganistanulu, constata bunele relatiuni ce esista cu statele streine si nu cere nici unu creditu.
Intrarea triumfala a imperatului-rege Wilhelm I in capital’a imperiului seu decurse conformu programului politienescu, fara câ se se fi intemplatu vre unu inci-dentu remarcabilu. Absentarea principelui-cancelaru dela acesta serbare eminamentu dinastica si sossirea principelui-cancelaru russescu Gorciacoff in aceeaşi di la Berlinu este discutata si comentata in diferite moduri din partea diaristicei europene.
Dela imperatulu Russiei Alecsandru, care se intorse in 4 1. c. dela Livadi’a la St. Petersburg, lumea politica si diplomatica se ascepta la o manifestatiune cu oca-siunea serbarei Sf. George ce va fi avutu locu in 8 1. c. la o manifestatiune de unii timbru mai politicu si mai accentuatu decâtu cum fu elegiculu respunsu pe care Iau pronuntiatu in Moscv’a, cu ocasiunea trecerei sale pe acolo.
Din Constantinopole erasi se semnalesa o schimbare de cabinetu. In noulu cabinetu, care până acuma inca nu se bucura de gratiele monitoriului turcescu din Vien’a „N. fr. Presse“, mare veziru este Cheirredin pasi’a, era ministru de esterne Car a the o dori pasi’a, unulu din foştii plenipotenţiarii ai Turciei la congresulu din Berlinu.
w Despre tendinti’a noului cabinetu se dice, ca ar fi antirussa si prin urmare si antiaustriaca, ba unii voiescu a sci, ca incredintianduse ministeriulu de resbelu ga-ziului Osman pasi’a, acesta ar insemnâ, ca Turci’a se prepara de acţiune bellica, atâtu fatia cu Russi’a câtu si fatia cu Austro-Ungari’a. Schimbarea acesta de cabinetu se ascrie Angliei, acarei influintia se dice ca actuahnente este predomnitore in palatulu sultanului. Indata după denumirea noului cabinetu, ambasadorulu austro-ungariei corniţele Zichy a si avutu o audieutia la sultaiiulu. Cu ce resultatu, acesta este inca unu mare secretu diplomaticu, pe care-lu vomu aflâ pote din viitorea carte roşie a comitelui Andrâssy, seu prin in-discretiunea vre unui altu diplomatu.
J Romani’a.
Bucur esc i. Raporturile telegrafice oficiali si epistolele private câte vinu mereu dela Dobrogea despre bun’a si chiaru entusiastic’a primire a trupeloru si auc-toritatiloru romanesci, apoi regulamentele si alte dispo-sitiunei ministeriali provisorie, prin care dintr’odata CU luarea in posessiun e se si organisedia acea provincia,
tote acestea sunt asia de numerose si se publica in Monitoru (care ese pe fiacare di in câte 3 si 4 cole). asia desu, in câtu necumu diariele mai mici, dara nici cele de tote dilele nu le potu reproduce pe tote dintr’odata, daca nu vreu se lipsiasca pe publicu de ori-care alta lectura, mai alesu dupace s’au deschisu si camerele. Esenti’a toturoru acteloru si altoru sciri din Dobrogea este pana acumu, câ trupele si auctoritatile romanesci sunt primite forte bine, nu cu parade făcute la comanda, câ nu avea cine se le comande si inpuna locuitoriloru, ci de buna voia. Mai alesu in orasiulu maritimu Tulcea câ capitala a unui districtu, solemnităţile au fostu in adeveru neaşteptate. In câtu pentru auctoritatile militari si civili rusesci, apoi si acelea s’au portatu atâtu la intrare, catu si după aceea la transpositiunea provinciei, a acteloru si altoru obiecte cu tota curtenirea si bunavointi’a, câ si cumu s’aru fi datu uitarei tote contactele neplăcute din celu mai de aprope trecutu. Tote acestea voru trece; dara pe funcţionarii romani ii aştepta probleme grele, lucru intensivu, respundere mare. Chiaru limb’a le va face dificultăţi anume cu privire la mohamedani. Dara bunulu tactu, sentimentele de dreptate si libertate le va ajutâ se treca si preste acestea greutati. Se afla destui individi carii sciu câte doue si trei limbi, apoi unu diariu oficiale (Buletinu) in câte doue sau si trei limbi, câ de es. in Transilvani’a sub regimulu austriacu, sau chiaru câ in Bulgari’a la Rus-ciucu de candu era gubernatoru Midhat pasi’a, nu e nicidecum vreo inesura, care se nu se pota realisa indata. Una se scie, câ anume tractarea din partea ro-maniloru cu poporatiunile mohamedane va fi suprave-ghiata cu tota atenţiunea de câtra opiniunea publica europena.
Dilele acestea se intemplâ si in Romaui’a una crisa mica ministeriale, inse tocma in sensu intorsu alu crisei unguresci. Cativa din miniştrii vechi au remasu in gremiu, numai la unii se. schimbâ portofoliulu, era alţi doi intrara in loculu celoru retraşi. Din diversele liste cate circulara in septeman’a trecuta, se adeveri numai urmatori’a:
D. Ioanu Brateanu, presiedinte alu censiliului si ministru de interne. D. Dimitrie Sturdza, ministru de finantie. D. Eugeniu Statescu, raiuistru alu justiţiei. D. Ioanu Campinenu, ministru de esterne. D. Mihailu Ferechide, ministru alu lu-crariloru publice. D. George Ca utilii, ministru alu instructiunei publice si culteloru. — Se asicura, ca portofoliului ministeriului de resbelu va fi luatu preste câteva dile de d. colonelu Dabija.
Biroulu Senatului s’a formatu in modulu urmatoru : P. S. S. Mitropolitul u Prim atu presiedinte, d. C. Bozia nu si d. Dimitrie Ghic’a vice-presiedinti.
Regula mentu p e n t*r u stabilirea si perceperea tacseloru in Dobrogea.
§. I. Contributiuni directe si vanii.
Art. 1. Impositulu timbrului si înregistrării, impositulu asupra beuturiloru spirţose si tacsele vamale de importatiune si esportatiune, actualmente in vigore in Romani’a, se aplica si teritoriului cedatu României prin tratatulu de la Berlinu.
Art. 2. Modulu de perceptiune va fi celu fisatu prin legile, regulamentele si tarifele aplicate in Romani’a pentru fia-care din aceste contributiuni.
Art. 3. In privinti’a sării, se va urma conformu legislatiunii romane asupra materiei.
Art. 4. Comerciulu tutunuriloru in Dobrogea, este liberu.
Art. 5. Fisculu va percepe asupra tutunuriloru, tabacuriloru si tîgariloru de provenintia străină ce se importa in Dobrogea, o tasa vamale de lei cinci sute la sut’a de kilograme.
Art. 6. x Tutunurile ce se cultiva in interiorulu Dobrogei suntu supuse, in folosului fisculu, la o tacsa de 75 lei pentru sut’a de kilograme.
Perceptiunea acestoru tacse se va regulâ prin instrucţiuni speciale.
Art. 7. Tutunurile provenindu din Romani’a suntu supuse, la importatiunea loru in Dobrogea, la o tacsa de 75 lei pentru sut’a de kilograme.
Aceste tutunuri voru fi insocite de certificate de origine, eliberate de autoritatile locului de provenintia.
§. II. Contributiuni directe si de doraenie.
Art. 1. Dijm’a, impositulu pe capitalulu imobiliaru in orasie si sate, impositulu pe venitulu imobili tru in orasie, impositulu de 3 la suta asupra lucrului agricul-toriloru si mestesiugariloru, asupra câştigului comercian-tiloru si fabricantiloru, impositulu pentru scutirea din armata, impositulu pe valorea locativa a carciumeloru, cafeneleloru, bacaniiloru, restauranteloru, tacsa de 2 jum. la suta pe vendiarea viteloru, tacsele pe mori, pe debitele de tutunuri, si ori-ce alte dări directo in vigore către Stătu, suntu si remanu desfiintiate.
Art. 2. Legea din 1873, pentru licentiele de beu-turi spirţose, se pune in aplicatiune, in tota întinderea Dobrogei, cu începere de la 1 Ianuariu 1879. Reglemente si instrucţiuni ministeriale voru stabili tasele fixe de perceputu, după poporatiune, conformu citatei legi.
Art. 3 Unu receusementu se va face de urgintia prin comunele urbane, spre a se impune la patenta si la impositulu fontiaru, conformu legiloru romaue, comercianţii, industriarii si proprietarii de la 1 Ianuariu 1879. Instrucţiuni ministeriale voru ficsâ epoc’a acestui recen-sementu, durat’a sa si clas’a careia va apartienea, după poporatiune, fia-care orasiu.
Art. 4. Toţi locuitorii cari voru posede acte de proprietate (ţapi) in regula, de la gubernulu otomanu. pentru cultura pe teritoriulu Dobrogei, voru fi liberi a’si cultiva pamentulu, scutiti de ori-ce dare in cursulu anului 1879.
Art. 5. Dreptulu de a intretiene si a pasiuuâ oile, caprele si rimatorii pe domeniulu statului se va cumpără obligatoriu, câ si pe trecutu, de toti proprietarii, cu pretiu de 1 leu de capu de oie si capra si de 60 bani de capu de rimatoriu.
Art. 6. Importatorii de oi, capre, rimatori, aduse in Dobrogea pentru iernare, voru fi supusi la aceeaşi dare, ce se va percepe după instructii speciale prin biu-rourile vamale.
Art. 7. Recesementulu generalu ce e a se face in Romani’a in anulu viitoru se va intinde si asupra Dobrogei.
Art. 8. închirierea si arendarea imobileloru si veni-turiloru domeniale, se voru face conformu legislatiunii actualmente in vigore in Romani’a
Art. 9. Organisatiunea financiara romana si im-positele directe din Romani’a voru intrâ in aplicatiune in Dobrogea cu începere de la 1 Ianuariu 1880.
Art. 10. Legile romane de percepţie si legea de urmărire voru fi aplicabile in Dobrogea, intru catu nu voru fi contrarii dispositiuniloru regulamentului de fatia.
§. III. Despre monete.
Art. 1. Monetele cu cursu obligatoriu in Romani’a voru fi singurele admise in cassele statului si date in parti de către acestea, pe totu teritoriulu Dobrogei.
§. IV. Dispositiuni transitorii.
Art. 1. Pana la 1 Ianuariu 1879, nu se va percepe nici o tasa de timbru seu inregistrare in tota întinderea teritoriului Dobrogei.
(Monitorulu).
Hygien’a poporala.
Morbulu dyphtheritis.*)
înainte de a incepe cu descrierea speciale a morbului, care in anii ultimi ai secolului presentu asia dicundu a decimatu si-si continua neince-tatu decimarea personeloru crude ale omenimei. Pentru a sci esactu decursulu si urmările morbului am aflatu de lipsa neincungiurata a face o amintire descriptiva anatomica a aceloru parti ale corpului, unde se ivesce de regula, si acestea suntu :
Părţile cari formedia inghitîtdrea (Pharynx). Sub acestu nume se intielege spaciulu, care se afla in internulu grumadiului, inaintea celoru 5 vertebre cervicale, intre cavulu gurei, alu nasului si alu pârtiei posteriore a gâtlejului (larynx). Cu acestea cavuri inghititdrea sta in comunicatiune si in josu se fi-nesce in continuarea canalului de inghitîtu (oeso-pliagus), standu in comunicatiune si cu partea superiora a canalului de resuflare (larynx), care in tempulu inghitirei mancariloru se acopere prin co-perisiulu numitu epiglotis. Spaciulu inghititorei se desparte de alu gurei prin strimtorea numita: i s t h m u s fa u c i u m, formata prin arculu semilu-naru, care e partea mobila a palatului mole din gura, respective continuarea acestuia. Din midilo-culu arcului mobile atârna in josu spre limba cor-pulu lungaretiu-rotundu, uvula. Arculu mobile se finesce in josu de ambele laturi spre radecin’a limbei in cate doue cretie arcuali, una spre radacin’a limbei si alta inderaptu spre inghitîtore. Intre aceste doue cretie se afla asiediate glandulele rotunde, care semanendu cu migdalele se si numescu migdale (T o n s i 11 a e), pe a caroru suprafatia rotunda se vedu mai multe puncte seu găurele mici, care ser-vescu spre canducerea si reversarea scuipatului in strimtorea inghititorei. Migdalele, care sunt cui-bulu desvoltarei morbului, constau din mai multe glaudule merunte conglomerate (gl. aggregatae). Părţile moi cari formedia inghitîtorea din laîntru in afara sunt: membran’a seu peliti’a balosa; acesta e continuarea pelitiei din gura, care acoperindu musculatur’a palatului nufle, trece preste strimtorea inghititorei, formandu prin duplicarea ei arculu si cretiele amintite. Intre duplicarea membranei suntasie-diati mai mulţi musculi mici, cari îsi au funcţiunea loru phisiologica. In substanti’a membranei, precum si sub densa se afla nenumerate glandule balose, cari ’si revărsă balele loru pe faci’a membranei, din care causa acesta devine umeda si lunecosa. Sub membrana se afla textulu coelulosu - musculariu; si sub acesta stratele musculare. Tote aceste parti stau in legătură uu’a cu alfa.
*) Amuregretatu si regretamu prea multu, ca din lipsa pe spaciu si inbuldiela de materii urgente, amu fostu necessitati a tienea acestu articolu prea instruc-tivu, pana acuma nepublicatu in cartonele nostre. Regretamu acesta, atatu fatia cu d. autoru, caruia i ceremu scusele nostre, catu si cu deosebire fatia cu publiculu nostru cetitoru. Felicitandu pe d. autoru pentru nime-rit’a idea de a tractâ acestu morbu in modu asia de poporalii, ne permite ’mi a-lu recomandâ cu tota insi-; stenti’a seriosei atenţiuni a parintiloru de familii. Cine nu scie, ca angin’a diphteritica secera pe fiacare anu sute si mii de prunci din reudulu celoru vii V Sunt pucine acele familii, cari n’au deplansu mortea ; vre unei victime a acestui flagelu. Se cautamu deci prin tote raidiulocele se aparamu pe copilaşii nostrii, viitoriulu natiunei, bucuri’a si speranti’a parintiloru, de loviturile mortale ale morbului diphteriticu. Cum si ce | avemu de a face, eata ne o spune articolulu de mai ! susu alu d. Stoica, dela care ne asteptaniu câ se continue si de aci ’nainte a inpartasi laiciloru cunoscintiele : si esperietitiele sale higienice.
Red. „Observatoriului.“
i
Funcţiunea phisiologica a partiloru
inghitîtorei.
Inghitîtorea standu in comunicatiune cu cavulu gurei, servesce spre primirea mancariloru formate in bucaturi, candu adeca: apasandu-se limb’a cu partea superidra, pe ceriulu gurei, inpinge bucatur’a spre arculu palatului — in inghitîtdre. Trecendu bucatur’a pe strimtdre, marginile arcului palatinu se stringu prin musculatur’a ce se afla intre duplicarea pelitiei, si se apropie la olalta; si asia in-chidiendu-se strimtdrea se inpedeca revenirea buca-turei in gura, trecdndu apoi .din inghititdre pe canalulu acesteia in stomachu. In momentulu tre-cerei bucaturei pe strimtorea arcului palatinu, acesta prin musculatur’a palatului mole se trage in susu si inapoi asia, incatu ajunge cu marginea pana la paretele posterioru alu inghitîtorei, astupandu-se prin acesta ductulu spre cavulu nasului. După trecerea bucaturei in josu, arculu semilunaru drasi ia direcţiunea regulata.
Standu in comunicatiune cu ducturile or-ganeloru de resuflare — in susu cu cavulu nasului, in josu cu partea superidra a canalului de resuflare (larynx), servesce si spre conducerea aerului in tempulu respiratiunei. In tonsille si in glandulele mici din membran’a balosa, se formddia balele sdu mucositatea. După acdsta scurta descriere anatomica si phisiologica a partiloru amintite, făcută din punctu de vedere pentru a se pricepe mai lesne decursulu si schimbările pathologice ale morbului, vomu incepe descrierea speciale a bolei:
Dyphtheritis — numire luata dela Breto-neau din Tours (1862) — inainte de aceea se descria sub numirile dyphtheria, angina gan-grenosa si tonsillarum gangrena, din causa, câ părţile coprinse de acestu morbu trecu in tetiune sdu gangrena: angina maligna.
Aretaeu, Caelius si Aurelianus au cunoscutu acestu morbu sub numirea „ulcera aegiptiaca syriaca," sub care l’au si descrisu. Câ epidemia e cunoscutu cu finea secolului alu 16, candu au domnitu in estensiune mare pe insulele pyrenee. La inceputulu secolului 17 a domnitu in 11 a 1 i ’a, Neapole si Sycilia; la 1690 in Spani’a. In secolulu 18 câ epidemia in Americ’a nordica, in Angli’a, in Franci’a, in Hollandi’a, in Svedi’a si in Indi’a, dr’ catra finele acestui secolu in Eu-rop’a sudica. In secolulu presentu s’au ivitu in forma de epidemia periodica in Moldov’a, si in a. 1871, si 1872 in secuime si de atunci incoce in mai multe parti ale Transilvaniei.
Câ medicu practicu am avutu ocasiune se cunoscu acestu morbu mai intaiu in 1874 in comunele fostului districtu alu Naseudului, unde din partea poporului erâ cunoscutu sub numirile; bote, boia de grumadiu, ciuma s. a., cari numiri inse nu sunt esacte, fiinducâ sub acelea se intielege la poporu ori ce morbu inpreunatu cu inflamatiuni la grumadiu, fia acelea inlaintru sdu in afara.
Pe langa tote acestea inse poporulu scie ca ce vre se dica prin aceste numiri.
Caus’a bolei. Incatu se atinge despre caus’a esenţiale a morbului, de si părerile diferu, — preste totu inse este adoptata teori’a lui Letze-rich, care dice ca, caus’a morbului trebue se fia celulele microscopice ale planteloru trecute in pu-trediune (părăsite de plante), cari îsi afla prim’a desvoltare afara de organismulu neinfectatu, si cari la unu gradu anumitu de umediala se desvolta si se sporescu cu multu mai usioru. De aci urmedia apoi, câ cuartirele umede mai multu tempu contienu materi’a infectatore.
Prin urmare prim’a ivire a morbului e miasm’a, si numai după infecţi unea unui organismu se formddia materi’a lipiciosa (contagiuni). Sub contagiu intielegemu aceea, ca părăsitele se potu stramutâ in altu locu si pe altu organismu corespundietoriu pentru desvoltare si sporire, va se dica, producu simptomele morbului dyphteriticu. După teori’a lui Ludwig Letzerich materi’a lipiciosa, care s’a descoperiţii in esudatulu de inflamatiune a bolnavi-loru, este buretele microscopicu de tetiune: T i 1-letia dyphteritica, — parasitu din famili’a Ustilagineeloru, care se tienu de hypodermae, dintre cari celea mai periculose sunt Microspo-rele. Deca aceste părăsite prin aeru sdu apa vinu in atingere cu peliti’a manduleloru, intra in celulele epitheliali ale membranei, unde formandu-si cuibulu loru se desvolta si se sporescu in modu nedescriptibile. Din cuiburile acestea, cari se potu vedea numai cu microscopulu, esu părăsitele T i 11 e-tia dyphtheritica, cari deca vinu in atingere cu peliti’a tonsileloru, sporindu-se nimicescu epithe-liulu membranei si de acolo intrandu in părţile ei
mai afunde, prin formarea unui esudatu de inflamatiune, se estindu, nu numai pe membran’a tonsileloru, der in intrega substanti’a loru si in tote părţile vecine. In esperinti’a mea propria am obser-vatu, ca estinderea morbului sta in legătură cu schimbarea tempului, asia incatu primavdr’a si tomn’a, candu aerulu e umedu si tempulu ploiosu, au fostu cu multu mai insemnatu numerulu bolnavilor u, decatu in tempu curatu si uscatu. Acdsta o constatddia si datele statistice, cari arata mai numerdse epidemii tomn’a, primavdr’a si drn’a. însuşirea lipitiosa a morbului in tempuri epidemice s’a observatu prin insusi infectarea mediciloru, cari au cadiutu victima epidemiei. Contagiulu, care se coprinde atatu in esudatulu de inflamatiune, catu si in aerulu resuflatu din partea bolnaviloru si in morburile din gura, se pote laţi si prin vestminte si alte obiecte din jurulu bolnavului. Personele din familii scrofulose, tuberculose si syphilitice, precum si cele cari patimescu de inflamatiuni chronice de tonsille, suntu mai espuse infectarei si bolnavin-du-se se vindeca mai cu greu. Acestui morbu este espusu ori care omu. In etatea anului primu forte arare ori se ivesce, cu atata mai desu inse dela 2—8 ani: de aici in colo totu mai raru asia, incatu bolnaviri in etate de 25—30 ani sunt raritate.
Tempulu de incuibare a morbului, adeca dela infectare pana la erumpere, e de regula 3 dile. In decursulu acestui tempu nu se pote observâ asupra infectatiloru ceva deosebitu, ci numai atata, câ sunt mai aplicaţi spre somnu, perdu apetitulu, au sete mai mare si se plangu de ceva simţire deosebita in inghitîtore. Cercandu bolnavulu, vomu aflâ peliti’a manduleloru incatva mai rosieteca decatu in starea normala. După aceste simptome asia dicendu neinsemnate, in a 3-a di după infectare, erumperea morbului se anuntia prin unu paroxismu mare de friguri, după care nu preste multu urmâdia o fer-bintiala forte mare, cu o temperatura dela 39—40 :
C.; resuflare inse, pulsu repede si numerosu 100 —230 la minuta; din caus’a febricitatiei bolnavii de multe ori si fantasedia. In unele caşuri, cu deosebire uude constitutiunea corpului e cam slaba si infectarea nu s’a intemplatu in gradu mare, febrici-tatea e cu multu mai moderata.	(Va urmâ.)
Despre Societatea academica romana.
(Pentru barbatii de litere si sciintia). Din mai multe cause ne vedemu necessitati a curma publicarea restului din lucrările sessiunei anului ce ajunge spre apusu. Lucrările acestea pe langa-ce s’au publicatu in 6000 de exemplaria ale Monitoriului oficiale, apoi după scirile recente dela Bucureşti tote se voru vedea preste pucinu esite la lumina in An aii le socie-tatiei acad., care esu pe fia-care anu in cate 500 de exemplarie. Sumariulu lucrariloru se pote vedea si in „Transilvani’a“ Nrii 21 —22. Noue aci nu ne mai ajunge spatiulu acu mu, candu publiculu nostru, ca si lumea ceealalta, aştepta cu tota incordarea spirituale desfasiurarea ulteriora a evenimenteloru cunoscute si nascerea neincungiurabile a altora noue, de care nu vomu fi in stare se ne aparamu nici noi nici alţii. Intr’aceea mai aştepta si cateva lucrări literarie, istorice, philologice in scriniulu nostru catu mai curend’a publicare. Acelea ni se acumulara si mai tare prin retragerea loru dela „Transilvani’a," care va inceta cu finea anului, era despre infiintiarea Analelor u pentru cele trei secţiuni, philologica, istorica si de sciintiele naturali, inca n’au apucatu a se lua nici o mesura definitiva, care de altumentrea nu pote se se amane prea multu, din causa ca nu este permisu literatiloru nostrii a sta la calea diumetate. Cestiuni de importantia suprema aştepta se fia discusse, deslegate si regulate.
Concursele votate de catra societatea academica se publica si separatu; acelea se voru reproduce.
La intrebari ce ni se făcură despre alegeri de alţi membrii, respundemu, ca societatea acad. n’au alesu astadata nici membrii actuali, nici onorari, sau corespondenţi. In urmarea proiectului de lege, pusu de catra ministeriu pe birourile camereloru legislative, ea insasi se afla in stadiu de transformare in academia de sciintie, ca corpu de stătu, pusu sub protectiunea lui, si asia era urmare firesca se sistedie ori-ce adaogere de membrii. Mai este si una alta causa, care ne vine forte greu se o atingemu. Toţi barbatii de renume din Franci’a, Itali’a, Germani’a etc., cati au fostu aleşi din anu in anu, anume de membrii onorari — câ-ci actuali potu fi numai romani — au acceptatu alegerea si au respunsu promptu in terminii cei mai obligatori. Dintre romanii de dincoce aleşi in anii din urma au respunsu trei! Tacut-au de frica s’au din alte cause, nu se scie. Era de cumva voru fi fostu opriţi de cineva, totu era bine se faca casulu cunoscutu, pentru-câ societatea academica se fia informata si se evite de aci inainte orice compromissiune, in totu casulu nedemna de unu corpu seriosu.
Sciri diverse.
— (Siedintia publica) Societatea de lectura „Andreiu Siaguna“ va tienea, in memori’a nemori-toriului ei patronu o siedintia publica Miercuri ser’a in
29/11 1. c. in sal’a cea mare a seminariului cu urma-torea Program’a:	1. „Romanime multu cercata,"
poesia de Z. Boiu, melodia de D. Cuntianu, esecutata de chorulu vocalu. 2. „Cuventare ocasionale," rostita de Mateiu Voileanu, cl. curs. III. 3. „Sil’a," poesia de C. Boliacu, declamata de George Moianu, cl. curs. III. 4. „Hor’a Griviti’a," poesia de V. Alesandri, melodia de Grigorie Ventura, cantata solo de Ioanu Punteanu, cl. curs. III. 5. „Capitanulu Romano," poesia de V. Alesandri, declamata de Nicolau Borz’a, cl. curs. I.
6.	„Unele datini ale poporului romanu la Craciunu," disertatiune de Leo Buzdugu, cl. curs. II. 7. „Resbu-narea lui Statu-Palma," poesia de V. Alesandri, declamata de Ioanu Gavrusiu, cl. curs. III. 8. „Cisl’a," cuartetu umoristico-satiricu, de C. Golombiovschi-Porum-bescu. — Inceputulu va fi precisu la 7 ore ser’a.
—	(Necrologu). Subsemnaţii venimu a ne im-plini o durerosa datoria de Romani, creştini si respective colegi, anunciandu ca Teodoru Petrisioru, zelosulu si activulu profesore dela gimnasiulu din Blasiu, după unu morbu de siepte septemani (abscesu in stomachu) a repausatu astadi, la orele 7 din di, in spitalulu civilu de aici, in etate de 33 de ani. Inmormentarea va ave locu Sambata in 7 ale curentei la orele 2 */2 după amedi. Conductulu va pleca de la spitalulu civilu spre cimi-teriulu greco-catolicu, unde osamintele decedatului se voru depune pentru repausulu eternu. Parastasulu se va tiene Dumineca, la 8 ale curentei, in biseric’a greco-catolica din suburbiulu de josu. Sibiiu, 4 Decembre nou 1878. I. V. Russu, N. P. Petrescu, V. Petri.
Inmormentarea regretatului profesore se făcu in modulu celu mai demnu si mai cuviintiosu. Cortegiulu funebralu era compusu din mai tota inteligenti’a roma-.nesca din locu, la care se mai adaose inca si intregu corpulu profesorale alu seminariului gr. or. cu reverend, d-nu directoru I. Hanea in fruntea seminaristiloru si a pedagogiloru din institutulu andreianu.
In onorea repaosatului a tienutu la monnentu d. profesore Dr. Alesandru Gram’a o cuventare doiosa si miscatore, care a fostu forte bine primita din partea publicului ascultatoru.
Dela Blasiu au fostu tramisi afara de Dr. Alesandru Gram ’a si rever. d. profesore George Viass’a, precum si o deputatiune de 12 studenţi din diferite classe, inpreuna cu profesorele de cantari d. Papiu.
Precum aflamu, spesele inmormentarii, care se urca la sum’a de preste 140 fl. v. a. le a purtatu Escel. sa inaltu prea santitulu metropolitu de Alb’a-Iulia si Fa-garasiu d. Dr. Ioanu Vancea de Bute sa, din pro-pri’a sa cassa.
—	(Sinucidere). Dumineca in 7 1. c. s’au in-puscatu aicea in hotelulu „N e u r i h r e r“ unu june grecu seu bulgaru venitu de cateva dile din Romani’a. Mo-tivulu acestei fapte nu este cunoscutu. Sinucisulu se numea I. Andronicu, era in etate de 21 ani, omu frumosu, de o aparitiune eleganta, si precum se dice, ar fi fostu de professiune stenografii.
—	(Notitii literarie). Diariulu vienesu „Der O sten," care este uniculu diariu scrisu in limb’a germana ce se ocupa cu o rara predilectiune si interesu de cestiunile nostre curatu naţionale romaneşti si care se numesce pe sine „organu alu slaviloru si ro-maniloru" cu 1 Ianuariu 1879 va intra in alu 13 anu alu esistentiei sale. In Nr. 48 este de coprinsulu urmatoriu:
—	Zur Geschichte der orthodoxen Kirche in Sieben-biirgen. — Politische Uebersicht. — Der englische Krieg gegen Afghanistan. — Die Occupation der Do-brudscba durch Rumănien. — Die Bleiweisfeier in Laibach.
—	Kleine Chronik. (Katholische Propaganda in Ru-miinien. Aufsprengung einer Werthheim’schen Kasse. Austritt des Cirknitzer Sees.) — Volkswirthschaftliches. (Die Regulirung der Save. Rumănische Statistik. Der Anker.) — Neueste Nachrichten und Telegramrae. — Lottoziehungen. — Inserate.
Das gleichzeitig ausgegebene neueste Heft der illustrirten Gratisbeilage „Das Lesestiibchen" enthălt folgendes:	Text. List fur List, Humoreske von Paul
Fuchs. — Aufgesessen, Novelette von C. Lehnert. — Die schwarze Kugel, von Caroline Wild. — Ein Still-leben (Fasangruppe). — Die osterreichischen Monitors auf der Donau. Der Herr Actuarius, Humoreske von Dr. Bernhard Stavenov. — Hirta, die Vogelinsel. — Die Leopoldshiitte bei Strassfurt. — Der Forstmeister von Hohenerbfeld. — Kriminal-Novelle von Wilhelm Braunau. — Auf Numea von A. Pfeiffer. — Quedlinburg.
—	Die Gewinnung der Ivorkrinde. — Die kleine Pepita.
—	Die Wolken. — Der Hafen von Petropawlowsk in
Ostsibirien. — Die Zwillinge. — Humoristisches. — Bilderrăthsel. Illustrationen:	Die Basilika San Zeno
in Verona. — Ein Stillleben (Fasanengruppen). — Die osterreichischen Monitors auf der Donau. — Die Leopolds-hiitte bei Strassfurt. — Nach der Jagd. — Quedlinburg.
—	Die Gewinnung der Korkrinde. — Die kleine Pepita.
—	Ein Wolkenbild. — Der Hafen von Petropawlowsk in Ostsibirien. — Die Zwillinge. — Humoristisches. — Bilderrăthsel.
Der „Osten" sammt Lesestiibchen kostet viertel-jăhrig blos 1 fl. 50 kr.
-Dr. Nicolau Olariu
a deschisa cancelaria advocatiala in Sibiiu strad’a Poplaeii mari (Quergasse) Nr. 25 etagiu
primu.	(53) 2-3
Editoru si redactoru respons. G. Baritia in Sibiiu.
Tipariulu lui W. KralFt in Sibiiu.