Obsfirvatoriuln esc Ha Houe ori in septemana, morcnrea si sambat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe 1 anu intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai multu pe auu; — trimisu cu post’a in laintrulu monarchiei pe 1 auu intregu 8 fl., pe 6 luni i fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. s5u 22 franci, pe 6 luni 5 fl. 8<§u 11 franci; — numeri singuratici se dau câte cu 10 cr.
Diariu politieu, naţional - eeonomieu si literariu.
Ori-ce inserate,
se platescu pe serie sdu linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare câte 7 cr., la adou’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesaurulu publicu.
Prenumeratiunile se potu face in modulu celu mai usioru prin assem-natiunile poştei statului, adresate de a dreptulu la Redactiunea Diariului Observatoriulu in Sibiiu.
Nr. 87.	Sibiiu, 28/9 Novembre 1878.	Anulu I.
Cestiunea Croaţiei.
Lectorii nostrii cunoscu din diverse informa-tiuni, catu de multu semana relatiunile politice ale Croaţiei acesta monarchia cu ale Transilvaniei, sciu si căuşele pentru care, omenii si midiulocele prin care Croati’a in fu in stare de a inainta la rangulu politieu unde se afla ea astadi, era Transilvania cadiu in starea in care o vede tota lumea. In Croati’a dela 1848 nu a cutediatu nimeni se dica vreodată natiunei: „Avemu se mergemu totudeauna cu gubernulu, cu ministeriulu, fia acela compusu din oricare partida politica si din orice elemente naţionali. Suntemu neinvetiati, necultivati, prosti, abia meritamu se fimu remuneraţi intre naţiuni; nu ne totu vorbiţi de drepturi dumnediesci si ome-nesci; destinulu nostru este, ca se traimu din grati’a altora, se ne castigamu câte-unu dreptu naţionale politieu si bisericescu, totu asia, mergendu in genunchi, precum se terescu pecatosii câtra iconele fac&torie de minuni." — „Trimiteţi deputaţi la parlamentulu centrale (senatulu imperiale din Yien’a) si tote celelalte vi se voru adaoge voue, caii ferate, dotatiuni pentru cleru si alte bunatati minunate," li se dicea si croatiloru neincetatu dela 1861 pana in a. 1866. „Ne inchinamu cu multa plecatiune si forte multiamimu pentru atâtea promissiuni fru-mose; dara mai an tai u voimu se scimu curatu si respicatu, cum remane cu autonomi’a nostra provinciale, cu drepturile nostre sacre naţionali, cu limb’a, cu autonomi’a eclesiastica, cu fondurile si veniturile nostre provinciali; câ-ci adeca se vedeţi dv. domni austriaci, principiele politice si aplicarea loru prevediute in preain. diploma imperiale din 20 Octobre 1860 totu ne-ar mai conveni; dara schimbările făcute in aceea prin patent’a din 26 Februariu 1861 nu sunt nicidecum pe gustulu nostru si — multe din trens’a nici chiaru pe alu dvostra, de es. §. 13. Scurtu, vointi’a nostra este, câ mai antaiu se ne regulamu afacerile nostre de acasa, si numai după aceea se plecamu la unu drumu departatu, câtra Yien’a."
După Sadowa-Koniggrătz croatiloru le venia invitatiuni insocite de mari complimente dela — Pesta. Limbagiulu croatiloru remase acelaşi: „Se venimu si la voi, dara se vedemu cine si ce ne remane acasa la noi.1. Atunci intieleptulu Franciscu Deak recte Pescariu, de origine din Macedoni’a,
dise catra ungureni: Daca voiţi se ve consolidaţi, se aveţi pace si linişte in fiitoriulu dualismu, trimiteţi croatiloru una foia alba, câ se ’si scria pe ea drepturile, pe langa care credu ei câ ’si vom conserva naţionalitatea si câ voru fi in stare de a prospera in provinci’a loru. Ungurenii adoptară, de si cu mare greutate, consiliulu lui P e s c a r i u, inse cu planulu reservatu, câ indata se formedie cumva o maioritate magiardaa in sinulu Croaţiei, care apoi se scria pe foi’a alba totu ce li se va dicta din Pesta. Asia s’a si intemplatu; dara pacea dintre croaţi si ungureni a disparutu si croaţii n’au pausatu, până ce n’au delaturatu pe partid’a magiarona si au pusu in capulu mesei pe cea naţionale, cu care apoi se inchiaie unu nou actu, alu cărui simbure fu: administratiunea politica, justiti’a, cultulu si instrucţiunea in Croati’a remanu in manile natiunei serbo-croatice, si din veniturile ei circa 4 milione fiorini; tote celelalte drepturi si acte de suveranitate, intre care la locUlu antaiu e restulu pungei, anume impositele indirecte si darea in sânge spre intregirea armatei comune, se treca si se remana in potestatea statului ungurescu si respective in a monarchiei dualistice.
„Forte bine," isi disera atunci mulţi serbo-croati. Bine si nu prea, respunsera alţii, carii vedea si mai departe, si eta pentru ce.
Dela 1871 incoce se decise desfiintiarea gr ani ti ei, adeca a institutului militariu destulu de vechiu, din Banatu, Slavoni’a si Croati’a. Acea desfiintiare semnificâ, câ cele 14 regimente si alte trupe (cîaichistii) scotiendu-se de sub administratiunea militară, se se iucorporedie la provincia, se fia gubernate si administrate după legi civili. Sunt 7 ani, de candu „graniti’a" din Banatu fu incorporata la(Ungari’a, din contra graniti'a serbo-croata nu s’a incorporatu nici până astadi la Croati’a, ci preste 750 de mii serbo-croati fora a mai fi militari, se administra totu militaresce; prin urmare, aceeaşi naţiune se tine totu desbinata. Diet’a Croaţiei a cerutu până acum de repetite-ori incorporarea „gra-nitiei," inse totudeauna fora nici-unu resultatu, era câ temeiu alu acelei denegări se aduce numai pre-testulu, câ acelu poporu militariu inca totu nu ar fi matoru pentru viati’a constituţionale. (Ce mai viatia!) Indesiertu replicâ croaţii y-^cîr-graîyti’a transilvana — cinci regimente mari — se afla incorporata dela 1852 la provincia, si cea banatica
de 7 ani, si câ serbo-croatii nu sunt mai pucinu matori, de es. pentru legi electorali, decâtu romanii si secuii. Adeverulu inse este, câ celoru dela putere li se pare lucru prea peste mesura periculoşii, câ tocma 1,900.000 locuitori de aceeaşi naţionalitate pe 755 miliarie □ se fia intruniti si repre-sentati prin diet’a Croaţiei:
La acea buba rea care coce mereu, se adaoga altele doue, pote si mai dorerose. Una este, câ croaţii ceru cu perseverantia barbatesca, câ dupa-ce titlulu istoricii alu tierei loru e recunoscutu si usitatu câ regat u tr iu ni tu (dreieiniges Konigreich), re-gatulu Dalmaţiei se fia subtrasu dela senatulu imperiale si alaturatu la Croati’a.
In momentele de facia stâ la ordinea dilei Bosni’a si Hertiegovin’a, Aci serbo-croatii si chiaru diet’a loru, esu cu diverse temeiuri istorice si ethnographice, adeca naţionali, cerendu cu totu adinsulu, câ dupace se ocupara acele provincii, până acuma turcesci, se nu mai fia vorb’a numai de ocupatiune, ci de annexiune puru si simplu la monarchia si totuodata immediatu de incorporare la Croati’a. Se intielege prea usioru, câ ungurenii nu voru acea incorporare odata cu viati’a, si câ dilele acestea isi bătu capulu cum se faca, câ mo-narchulu nici se primesca in audientia pe deputa-tiunea croata, alesa spre a supune adress’a dietei la cunoscinti’a prea inalta. In constituirea unei tieri autonome de preste patru milione de slavi meridionali, ungurenii vedu periculu supremu pentru domni’a loru. De aici vine, câ irritatiunea reciproca si ferberea colcaitoria dintre ambele acelea elemente naţionali, slavi si magiari, se pote asemena numai cu cea dela 1848; era invetiatur’a pentru noi este, precum observaseramu si la alte ocasiuni de repetite-ori in cursulu anului, câ se fimu cu neadormita luare aminte la evenimente de natur’a acestora, cu atâtu mai virtosu, câ la caşuri de asia, se ceru nu numai pungile nostre, adeca impositele grele, ci si sângele fiiloru nostrii.
Transilvani’a.
* (S c i r i economic e.) După trei ani sterpi, in fine mai avii si acesta tiera nefericita unu anu bunicelu, de si nu fora esceptiune, din causa câ in unele tînuturi stricaseră ploile cele multe. Dara destinulu ori-carei tieri fora industria mare si
Foisior'a „Observatoriului".
Francina sen Firulu Feciorei. J
De Paul Feval.
Traducere de: Dimitrie Petrescu.
(Urmare si fine.)
XVI.
Baronulu Roger ajunse maiorenu peste câtuva tempu, si intr’o diminetia de Maiu, clopotele din Illiers-les-Arciaux sunara voiosu.
Francina ave alb’a diadema a logodniceloru in au-riulu seu peru si in ochii ei albaştri tote diamantele zimbetului.
XVII.
— Dorana barona, ii dise don Bertrand, iti aduci aminte de gingasi’a minune ce’ti aperâ intr’o di usia? Ceea ce odiniora inpiedica de a intra trebue de acum inainte se inpiediee de a esi. Eta-te ânim’a casei. Remanu la dta. Candu ânim’a lipsesce, cas’a e morta.
Totu asia, bunulu preotu vorbi tota diu’a si facil bine.
Feciora Mario, de ai torce atâtu de multu ca se pastredi ânimile tuturoru caseloru nostre!
XVIII.
Tempulu trecuse; nimeni nu-’si mai aducea aminte de lun’a de miere. De mulţi ani, don Bertrand dormea in cimitiru.
Baronulu si barones’a n’aveu copii. Baronulu se ducea departe, multu departe, la venatore, si barones’a, singura acasa, plangea.
XIX.
Intr’o sera, vecinii veniră se visitedie pe barones’a Francina si ’i disera ;
—	Cum se pote ca baronulu d-tale se te lase asia singura!
Vecinii sunt totudeuna reutaciosi.
Francina respunse:
—	Roger (alu meu e la venatore. Si vecinii rîdiendu:
—	La venatore, da, ha! ha!
XX.
Dupace vecinii plecara, Francina audi sub ferestrele sale o voce cantandu acompaniata de gitara.
—	La mediulu noptiei, tatuca ?
—	Da, este o serenada.
—	La ce servesce asta?
—	La nimicu, ai se vedi. Francina arunca o mant’a pe umerii sei tremurandi.
Unde se ducea ea ? Dumnedieu scie. Mani’a este consiliariu reu.
Usi’a se deschise scartiindu cu intristare. Piciorulu Francinei calea petr’a pragului.
XXI.
Acesta usia, o data trecuta, feta draga, se include pentru totudeuna!
Dar inaintea usiei, unu fim subţire se legaua la suflarea ventului si veni se atinga faci’a Francinei.
Acesta fii de ajunsu.
Francina, care esise pe jumetate, reintra repede, zimbindu printre lacrimile sale.
XXII.
Santa Feciora, de ai torce atâtu de multu ca se aperi onorea tuturoru si fericirea tuturoru !
Si privesce, scumpa fetitia, eta unu firu, unu firu de paiangenu, firulu Feciorei ce'ti mângâie fruntea.........
Privesce! Cel’altu capetu, perdutu in azuru, atîrua inca de depanatorea reginei angeriloru.
XXIII.
—	Dar ce se făcură, tata, baronulu Roger si barones’a Francina?
XXIV.
—	Prin ferestr’a deschisa pe o nopte de tomna, candu Francina visa, unu fulgu din acele dantele ceresci intra, dulce leganu in care zimbea unu micu angeru rosioru, cum erai tu acum noue ani.
Scii tu fet’a mea ? candu aceşti angeri vinu, aducu cu dinsii pacea si iubirea.
Pe deasupra leganului adoratu, Roger si Francina isi intinsera manile. Firulu Feciorei se prinse de bra-ciale loru si inlantiui ânimile loru.
Roger, Francina si copilulu nu mai fonnedia de câtu unu singuru suttetu, ce se numesce f amili’a.
Diverse.
—	După batali’a dela Hochstâdt — 13 Augustu 1704 — marele generalu recunoscu intre pri-sonieri francesi pe unu soldatu, pe care in decursulu luptei ’lu vediuse desvoltandu o bravura esemplara. „Deca regele vostru “ ’i dise generalulu, ar avea mulţi soldaţi asia bravi ca pe tine, apoi ar fi neinvingibilu." — „Ah,“ respunse bravulu, „soldaţi ca mine are destui, ’i lipsescu inse generali ca d-ta.“
—	O femeia pe alu cărei fiiu ’lu luasera la catane, veni se se planga la unu generalu si se’lu roge se ’i scape feciorulu. „Fi liniştita bun’a mea,“ ’i dise generalulu, „fiiulu d-tale si-au alesu o cariera onorifica. Vedi, eu si unu frate alu meu si chiaru imperatulu si principii sei sunt soldaţi." „Da,“ ’i respunse betran’a mama, „pentru d-vostra este lesne se fiţi soldaţi, pentru câ nu a-ti invetiatu altuceva, Toderulu meu este inse croitoru. “
comerciu este, ca daca anulu este manosu si productele se făcu in abundantia, atunci tier’a se inneca cum amu dice, in unsorea sa, câ-ci nu pote preface mai nimicu in bani si poporulu nu e in stare se’si ajute la lipsele sale; era daca anulu e sterpu, atunci omenii traiescu ca ursii in scorbura sugendu-si unghiile. In totu casulu este inmiitu mai bine candu se făcu de tote, pentru ca locuitorii se aiba cu ce se satura. Ca anulu a fostu bunu, se pote cunosce si din cercetarea cea mare a ter-guriloru de septemana pe la cetati si orasie. Asia de es. cele doue terguri de marţi si vineri, usitate in Sibiiu, au fostu in septeman’a ce trece, mai pline decatu multe terguri de tiera. Pretiurile producteloru agricole au scadiutu tare in compara-tiune cu cele de inainte cu 6—7 luni. In piati’a Brasiovului se păru a fi cele mai exagerate si totuşi multu mai scadiute din ce fuseseră inainte. Asia in 1 Nov.	1 hectolitru grâu frumosu	curatu se
vindea cu 6	fl. 80	cr., de	midiulocu	6	fl. 20 cr.,
amestecatu	4.80;	secara frumosa	4.80; ordiu
curatu 4.20; ovesu 2.30 si 2.20; papusioiu (cucu-ruzu, porumbu) 4.30; malaiu 4.70. mazare 5.60; linte 7.10;	fasole	5.30;	sementia	de	inu 9.60
(scumpa); sementia de canepa 7.50; cartofi carii fuseseră forte eftini a. tr., se vendu cu 1 fl. 65 — Carnea de vita kilogr. (scumpa) cu 40 cr.; c. de porcu 48. c. de oie 24 cr. 100 kilogr. seu pros-petu 30 fl., seu topitu 36 fl.
In tote celelalte piatie transilvane cerealiele sunt mai eftine decatu la Brasiovu, dara spre a castiga spaţiu, vomu insemna pentru economi si comercianţi din fiacare piatia numai câte doue producte principali, din alu caroru pretiu se potu combina si alu celorulalte in proportiune. Asia: aici in Sibiiu grâulu frumosu hectolitru (in greutate de 76 pana la 80 kilograme) e 6 fl. 20 cr., papu-sioiulu (70—72 kil.) 3 fl. 30 cr. La Clusiu grâu frumosu 4 fl. 60 cr., papusioiu 3 fl. In Aiudu grâu curatu 5.50, papusioiu 3 fl. In partea oppu-sa a tierei, la Gherl’a grâu curatu 4 fl. 20 cr., papusioiu 3 fl. 50 cr. In Reghinu grâu curatu 4.78, papus. 3. Carnea de vita in acestea piatie e cu 30 pana la 32 cr. 1 kilgr. In Fagarasiu sunt mai tote pretiurile ca in Brasiovu.
Nutretiu de vite inca este mai preste totu de ajunsu.
Amu inchiaietu mai susu din eftinatate la fertilitatea anului. Mai e inse de insemnatu si alta impregiurare atinsa si in Nr. tr. Executiunile de contribritiuni si-au aruncatu retiele preste tota tier’a câ-ci este patrariulu din urma, care trebuea se fia platitu in 15 Octobre. Dara vai, candu si de unde se’si platesca poporulu datoriile vechi, iu care se vede aprope innecatu!! Si apoi mai striga unii emigraţi intielepti, carii vedu departe pana la nasulu propriu, ca se se nu le cantamu atatea despre economi’a naţionala?
In districtele cu vii s’au facutu struguri forte mulţi;' ce folosu inse ca pretiurile sunt apasate, 6ra cei carii făcu vinuri artificiose cu ingre-dientie chemice blastemate, le apasa si mai tare.
(In cestiunea calei ferate dela Predeal u). „Kelet“ din Clusiu passionatu spre a degrada si innegri totu ce e romanescu, acusa din n o u pe gubernulu României, ca nu se lucra nimicu pe lini’a Ploiesci - Predealu. Noi inse amu conver-satu in dilele trecute acolo la faci’a locului, cu doi ingenieri, unulu germanu si altulu romanu, carii la intrebarea nostra ne respunsera: Ungurii cu scurt’a loru hnia Brasiovu - Predealu obligaţi prin conven-tiune a o termina in Maiu 1878, nu voru fi gata pana in Maiu 1878; era noi, de si amu portatu resboiu teribile, totuşi linile Ploieşti - Campina si Sinai’a - Predealu avemu se le tirminamu estimpu pana in Decembre. Ne remane partea din midiulocu Campin’a - Sinai’a, cea mai grea din tote, căci pe o singura secţiune vinu 6 tunelle si 25 de poduri. Acfista o vomu termina in anulu viitoriu. Noi avemu preste trei mii de lucratori, pentru-ca platimu multu mai bine decatu ungurenii. Asia dara diferenti’a intre ei si noi va fi numai de 5—6 luni. —
Revista politica.
Intre primii oratori iscrisi in contra proiectului de adresa, elaboratu de comissiunea esmisa ad hoc si care a fostu pusu la ordinea dilei in 4 1. c. in senatulu imperiale din Vien’a, a fostu corniţele Hohenwart. Discursulu seu prin care au combatutu tenorea acelui proiectu de adresa, se pote considera ca discursulu de programa guvernamentala, prin care marele si multu temutulu capu alu partidei federahste si-au espusu principiele sale politice si ale partidei sale cu o demnitate inpunatore de respectu si cu o seriosita^ ce caracteriseza pe
adeveratulu barbatu de stătu. Prin o fericita grupare a resultateloru obtienute in decursulu celoru 12 ani ai periodei dualistice, celebrulu oratorii au formulatu unu actu de acusare indreptatu in contra partidei centralista „fidela constitutiunei, “ in care, ca si din cristalulu unei oglinde se reflectesa in modulu celu mai fidelu, egoismulu, nesinceritatea si incapabilitatea de a guberna a partidului, care pana mai ieri si-au datu aerulu a fi nedispensabilu pentru esistinti’a si prosperarea monarchiei.
Corniţele Hohenwart au probatu contrariulu, aratandu, ca tocmai acelu partidu esclusivistu si terorisatoru, care au usurpatu prin mijloce neleale supremati’a politica in Austri’a, este autorulu si complicele aceloru incurcaturi si miserii subtu care sufere actualmente monarchi’a austriaca. In nume-rulu viitoriu speramu a potea pune subtu ochii cetitoriloru noştri unu estrasu suficientu din prea interesantulu discursu alu comitelui Hohenwart, care deca nu ne insielamu va fi inca chiematu si pote mai curendu decatu se aştepta adversarii sei, a juca unu rolu politicu inportantu in monarchi’a austro-ungara.
Comedi’a de punere sub acusare a cabinetului
C.	Tisza, inscenata in diet’a din Ungari’a de catra partid’a cusiuthiana s’au terminatu prin respingerea acelei propuneri cu 170 voturi contra 95. O noua proba acesta, ca responsabilitatea ministeriala este inca o dorintia piosa, nu numai in Greci’a si Ro-mani’a, ci si in Ungari’a. A fi ministru seu a fi fostu ministru, de si responsabilitatea este inscrisa in constitutiune se pare, ca inca totu mai este unu titlu poternicu la inpunitatea si inviolabilitatea aceloru muritori, cari au fostu chiemati la acea funcţiune inalta de stătu!
De catva tempu press’a austro-ungara discuta eventualitatea unei noue grupări a poteriloru europene si adeca ele afirma, ca pentru de a contra-balantia dictatur’a esercitata prin Prusso-Germani’a si Russi’a si pentru de a restabili ecuilibrulu euro-penu atatu de multu sdruncinatu in tempulu din urma, s’ar fi facutu o apropiere intre cabinetele din Angh’a, Franci’a si Austro-Ungari’a, care la tempulu seu, sar’ potea manifesta in modu realu, printr’o alianti’a formala defensiva si ofensiva ca cu ocasiu-nea resbelului din Crimea. La aceste aiurari ale pressei dualistice si cu deosebire ale lui „Pester Loyd“ eata cum respunde principele Bismark prin „Nationalzeitung“ unulu din organele sale oficiose:
„Intr’unu organu oficiosu din Pest’a ni se da ocasiune se audimu o noua variatiune a invechitei melodii, ca in Pest’a din considerare catra Germa-ni’a se mai respectesa inca alianti’a celoru trei imperati, de si acuma sar’ afla in positiune a castiga cu ajutoriulu poteriloru din vestulu Europei, aceia ce cu ajutoriulu ahantiei nordice Ungari’a n’au potutu castiga. Pana acuma amiciti’a Germaniei au costatu pe Ungari’a forte multu si ca aceea s’au marginitu numai pana la punctulu acela, pana , unde au fostu angajatu interesulu germanu. La I acestea avemu a respunde, ca nu Germani’a este o piedeca pentru Austro - Ungari’a, ci propriele ei reia tiu ni interne. Cercurile politice din Ungari’a, cari porta carm’a statului dela 1867 in-coce, si-au pierdutu tempulu celu scumpu cu totu feliulu de nimicuri ale vanitatiei loru naţionale, pentru care au chieltuitu atati bani, ca acuma si — au secatu creditulu publicu. Alături cu aceste „alotrii“ au datu frâne libere dorintiei loru de resbunare nationalş, si ori unde numai au potutu, au sugrum atu pe Slovaci, pe Şerbi, pe Romani si pe Saşi in propria loru patrie si acesta orbire au mersu asia departe, incatu in decursu de ani intregi au defaimatu la tota ocasiunea in modulu celu mai provocatoru poporatiuuea slava din nordulu Turciei, in tempu ce raţiunea sanetosa, din contra le in-punea se recunosca de chiamare a Ungariei, precum ii consiliase Kosiuth, a face prin regularea relatiu-niloru interne si esterne ale ei, ca aceia se o considere ca centrulu firescu alu tuturora aspiratiuuiloru de libertate ale veciniloru ei. Prin o astfeliu de pohtica Ungar’a si — ar fi castigatu o positiune firma si ar fi facutu prin aceea unu mare serviciu Europei intregi. Dara nu, după planulu partidei domni-tore, Ungari’a trebuea se appara in totu loculu ca dieulu magiaru purtatoru de biciu si asia trebuea se urmedie, ca statulu magiaru in giurulu seu se nu aiba nici unu amicu, ci din contra se aiba pe cele mai multe state vecine de inamice declarate. Si in acesta ticăloşie Ungari’a pretinde, ca imperiulu germanu cu desconsiderarea proprieloru | sale interese se i dea ajutora seu deca nu, i se | amenintia cu o contra - aliantia francesa. Germani’a nu se teme de acesta.M
Acesta este resj unsulu clara si respicatu alu
principelui de Bismark la veleităţile si ieremiadele unguresci, pe care poterniculu cancelaru le apretia-sa precum merita. Principele cancelaru scie si este informatu forte bine despre „humbugulu“ liberalu si constituţionalii alu unguriloru, cari in fati’a Europei au sciutu se-si dea aerulu de martiri si victime ale patriotismului, liberalismului si democraţiei loru, era in tier’a, pretinsa a loru, terorisesa si despoie totu ce nu este magiaru. începe a se face lumina atatu in sferele mai ’nalte ale monarchiei, catu si in cercurile diplomaţiei streine, care a fostu ametita prin oratiunile de scena ale eroiloru de frase din diet’a ungurtsca in decursu de 12 ani. Astadi Ungurii nu mai afla crediementu nici chiaru la amicii loru cei mai afectionati de odiniora, acaroru asceptari si sperantie nu le au realisatu nici câtuşi de pucinu. Ce incredere mai potemu avea noi in ei si ce bine potemu ascepta pe viitoriu dela ei? Fara indoiala, ca nici una si nimicu ci — din contra. Ce ajutora si ce bine pote ascepta cineva dela unu omu, care voiesce se se sinucidă, după ce si — au ruinatu sanetatea prin o viati’a desfrânata si după ce si — au prapaditu averea prin chieltueli nebuneşti ?
Dela congresulu nationalu bisericescu alu Romani-loru gr.-or. din Ungari’a si Transilvani’a.
(Raportu specialu alu „Tel. Rom.“)
(Urmare.)
Siedinti’a VIII, din 9/21 Octobre 1878.
Siedinti’a se deschide la 9 ore si se autentica protocolulu siedintiei premergatore.
Presidiulu presinta o depesia dela dep. Popo-viciu Desseanu, prin care cere dela cougresu concediu, pentru ca este ocupatu cu culesulu viiloru. Se face din mai multe parti observarea, ca din aceştu motivu nu se potu da concedii, insa congresulu fara privire la motivu acorda deput. Popoviciu Desseanu concediulu cerutu.
Presidiulu presinta o depesia dela deputatulu Filipescu, a cărui mandatu s’a nulificatu in siedinti’a trecuta pe bas’a regulamentului. Prin acesta depesia datata din 6/19 Octobre, Filipescu aviseza trimiterea prin posta a credentionalului seu si cere concediu.
Alecsie Popoviciu considera trimiterea credentionalului de intardiata si propune a nu se lua in considerare nici credentionalulu nici cererea de concediu de orece mandatulu deputatului Filipescu este nulificatu prin conclusulu congresului din siedintia trecuta.
Hannia nu este de părere, ca presentarea credentionalului ar fi intardiata, căci Sambata n’a fostu trecuta inca a cincea di dela deschiderea congresului. Propune verificarea deputatului Filipescu.
Munteanu crede, ca congresulu nu mai pote modifica conclusulu seu din siedinti’a trecuta, candu a decretatu nulificarea mandatului a deputatului Filipescu dinpreuna cu a altora doi deputaţi. Mandatulu dep. Filipescu este definitivu anulatu si cerculu electoralu respectivu vacantu, prin urmare alte considerante aici n’au locu. Spriginesce propunerea dep Alecsie Popoviciu.
Fratesiu dice, ca presentarea credentionalului nici decum nu se pote privi de intardiata, ca-ci Sambata in 7/19 ale curentei congresulu a luatu decisiunea, prin care se nulifica mandatulu celoru trei deputaţi, cari nu s’au presentatu, si in aceasi di, precum arata datulu depesiei dep. Filipescu s’a insinuatu. Nu este vin’a trimitiatorului, deca acea depesia a ajunsu la cunoscin-ti’a congresului numai astadi. Spriginesce propunerea dep. Hannia.
Gaetanu nu vede nici unu resultatu practicu, ce ar pote ave acesta desbatere. Deca s’a nulificatu mandatulu lui Filipescu, cerculu electoralu totu pe den-sulu ilu va alege, deca se va verifica acuma, procedur’a este mai scurta.
Cav. Puşcariu dice, ca este fapta validitatea conclusului congresualu, prin care se nimicesce mandatulu dep. Filipescu. Insa nimicu nu ne opresce a rea-suma conclusulu si după ce ne-au venitu la cunoscintia lucruri, cari Sambata nu le poteam sci, nu este decatu ecuitabilu a si modifica conclusulu. Propune a se rea-suma conclusulu si pune verificarea dep. Filipescu la ordinea dilei.
Desbaterea asupra acestui incidentu se declara de incheiata.
Babe si u voesce a mai face unele observări, combate apoi propunerea cav. Puscariu, si afirma, ca mai bine ar fi se se transpună depesia dinpreuna cu credentionalulu comissiunei verificatore.
Cav. Puscariu nu este de parerea lui Babesiu.
Gaetanu crede, ca continuarea desbaterei ar causa numai o mare confusie in obiectu.
Mărieneseu citeza §. 4 din regulamentu, care da deputatiloru unu terminu normatu de 5 dile pentru insinuare. Deca ar ave locu interpretarea cav. Puscariu, congresulu ar trebui se se ocupe pana la sfersitulu ses-siunei totu cu verificări.
Desbaterea se declara de nou incheiata si cestiunea se pune la votu.
Babesiu nu se pote retiene a mai face unele observări si dice, ca inainte de a se vota asupra pro-punerei cav. Puscariu ar trebui se se hotarasca intrebarea, ca conclusulu congresului de Sambata a fostu provisoricu seu definitivu?
Presidiulu pune la votu propunerile făcute si se primesce propunerea dep. Al. Popoviciu: a nu se lua in considerare depesi’a si credentionalulu dep. Filipescu.
Presidiulu presinta corerile dep. Antonescu si Nicora pentru concediu. Congresulu le incuviintieza.
Presidiulu presinta parerea consistoriului metro-politanu asupra regulamentului scoleloru. Se transpune comissiunei şcolare.
Presidiulu presinta nişte acte privitore la sco-lele granitiaresci. Se predau comissiunei şcolare.
Presidiulu presinta o petitiune a mai multoru comune din valea Almasiului in afaceri de arondare. Se preda comissiunei organisatore.
Pesteanu face o propunere, ca birulu după ses-siuni se se platesca de comunele bisericesci si nu de parochiî.
Se transpune la comis, pentru regularea parochieloru.
Vasilievici face o propunere pentru infiintiarea unui diaru oficialu metropolitanu. Se transpune unei comissiuni speciale de 3.
Presidiulu presinta supletorice o cerere de concediu a dep. Sig. Popoviciu. Congresulu incuviintieza.
Urmeza ordinea dilei.
Han ea propune, ca objectulu de la ordinea dilei fiindu de natura forte delicata, se se iea de la ordinea dilei si se se desbata in legătură cu raportulu comissiunei, ce are a revedea statutulu organicu.
Babesiu este in contra acestei propuneri.
Propunerea dep. Hanea nu se primesce.
Raportorulu comissiunei organisatore Trombi-tiasiu, espune inca odata părerile majorităţii si a minorităţii in caus’a diferentiei escate intre episcopulu Caran-sebesiului si sinodulu eparchialu.
Bartolomeiu face o sckitia scurta a acestei afaceri. Spune cum eparchi’a Caransebesiului a fostu necessitata a-si ajuta din lipsa de mijloce, totu cu asesori onorari. Numai la anulu 1871, când statulu a votatu 100,000 fl. pentru biseric’a nostra, din care suma a primitu eparchia Caransebesiului 10,000 fl. a fostu in stare a salarisa 3 asesori, adeca pentru fie-care senatu cate unu asesoru. — Celu dintaiu asesoru din senatulu bisericescu a muritu si salariulu s’a folositu pana la ocuparea postului dreptu stipendiu, iar’ oficiulu s’a prove-diutu de unu asesoru onorariu, care a primitu o remu-neratiune. Sinodulu eparchialu a hotaritu a ocupa defi-nitivu acest postu, si a alesu de asesoru ordinariu pe unulu dintre asesorii onorari. Episcopulu insa a refu-satu de a intari pe alesulu, si din acestu incidentu s’a nascutu diferendele intre episcopu si sinodu. Ambi, episcopulu si sinodulu, s’au invoitu a astenie acestu casu congresului spre apreciare. Maioritatea comissiunei afirma, ca o intarire a alesului asesoru nici n’a fostu de lipsa, de ore - ce elu fu deja mai’nainte intaritu la alegerea lui de asesoru onorariu. Acesta insa nu este asia. Legea se esprima in acesta privintia claru si la-muritu. Unde are locu alegere, trebue sa aiba locu si intarire. Faptulu este, ca asesorulu salerisatu s’a alesu, prin urmare alegerea lui trebue aşternuta conformu prescripteloru statutului organicu episcopului spre intarire. Unu casu analogu s’a intemplatu in sinodulu arckidiece-sanu. Prots. Puscariu, fostu asesoru onorariu in senatulu bisericescu, fu alesu de asesoru ordinariu si sinodulu archidiecesanu a supusu acesta alegere arckiepiscopului spre intarire.
Majoritatea comissiunei sustiene mai departe, ca intarirea episcopului pote fi pendenta numai de acele ce le pretinde statutulu organicu dela asesoru in senatulu bisericescu, adeca candidatulu se fie preotu, se cunosca canonele bisericei si se fie omu nepatatu. Nu numai aceste sunt ce le pretinde statutulu organicu dela unu candidatu pentru asesoratu, ci in prima linie pretinde, ca elu se fie cualificatu si bine meritatu pe terenulu bisericescu.
Majoritatea comissiunei dice, ca intre unu asesoru onoraru si unu asesoru ordinaru nu este alta deosebire decatu salariulu. Nici asta nu sta. Căci §. 118 alu st. org. prevede casulu, candu unu episcopu more fara de a-si fi denumitu vicaru si dispune, ca conducerea epar-chiei in tempulu vacantiei este concrediuta celui mai betranu asesoru dintre asesorii ordinari. Este evidentu, ca si statutulu face astfelu mare deosebire intre asesorii onorari si ordinari, Recomenda propunerea minorităţii comissiunei spre primire.
Gaetanu este in contra ambeloru propuneri si face o noua propunere in acelu intielesu, ca conclusulu sinodului eparchialu se se retrimită cu indrumarea de a-si constitui consistorulu conformu prescripteloru statutului organicu.
Episcopulu Popasu: Statutulu organicu este in acesta privintia asia de claru, incatu numai pote incapea nici o indoiala. Candu mi s’a asternutu acesta alegere spre intarire am precugetatu lucrulu cu tota conscien-tiositatea ce-mi o inpune positiunea de episcopu, si responsabilitatea ce o am catra biserica si catra stătu. Si eu nu m’am simtitu indemnatu a da acelei intariri bine-cuventarea mea. Dreptulu de a nu intari nu mi se pote trage la indoiala. Cine are dreptu de a intari trebue se aiba dreptu si de a refusa. Legea j>e mine nu me deoblega a spune motivele pentru care am refusatu aprobarea.	Eu stau neclintitu pe bas’a
legei si ori ce conclusu va aduce congresulu eu nu me voiu abate de la lege si nu-lu potu urma, pana ce conclusulu congresului nu va dobândi potere de lege, sanc-tionata de Maj. Sa.
Me rogu deci, a apretiui aceste considerări isvorite din liter’a legei si din o ânima, ce bate numai pentru biserica si naţiune si adaogu totdeodată, ca eu la conclusulu eventualu alu congresului voi da la protocolu reservele mele, cuprinse in declaratiunea acesta.
De altcum declaru, ca voiu incerca a complana intr’altu modu lucrulu, insa nu potu da in fati’a congresului promissiuni precisate.
Babesiu este de părere ca, fiindu acesta declarare a episcopului de mare insemnatate, congresulu se indrume comissiunea a lua in considerare declararea episcopului si se discute de nou obiectulu.
Congresulu primesce propunerea lui Babesiu si ia dela ordinea dilei objectulu din cestiune.
Raportorulu corn. organisatore raporteza despre petitiunea corn. par. din Brasiovmi dela biseric’a Sf.
Nicolea in caus’a alegerei epitropiloru. La propunerea comissiunei congresulu respinge petitiunea.
Acelasiu raportoru propune, ca cu privire la re-presentatiunea mai multoru preoţi din eparchi’a Caransebesiului pentru abusurile la alegeri se decide, a se norma in principiu, ca candidatului la unu oficiu ecle-siasticu, facendu abusuri se i se denege intarirea de catra oficiele mai inalte si la casu, ca acelu candidatu se face culpabilu de nou de astfeliu de abusuri se se lipsesca cu totulu de candidare.
La propunerea aceluiasiu raportoru se decide a se transpune propunerile, cuprinse in amintita representa-tiune, cari privescu incasarea birului si stolei la comissiunea pentru regularea perockieloru.
Propunerea comissiunei organisatore, a indruma pe mitropolitulu a face o representatiune in numele congresului la In. ministeriu pentru schimbarea legei de apararea tierei in acelu intielesu, a permite cununi’a tineriloru ce a indeplinitu etatea de 18 ani, sub cuventu de a sugruma concubinatulu — da ansa la o desbatere, la care ia parte Radulescu, Petricu, Hanea, Vasilieviciu, Cosma si Traila. Congresulu decide a insarcina pe Metropolitulu, a cere dela gubernu sucursulu diregato-riiloru civile la sugrumarea concubinatului si a face o representatiune in intielesulu propunerei comissiunei.
Raportorulu Trombitiasiu raporteza despre char-tia sinodului eparchialu din Caransebesiu, prin care cere ca congresulu se interprete p. 11 alu §. 96 si III, YII si VIII din stat. org. La acesta cerere a datu ansa nisce resolutiuni ale ministeriului, prin care ministeriulu denega sinodului dreptulu a prescrie contributiuni.
Congresulu decide, ca eparchi’a se caute a-si regula prin ajutoriulu propriu incasarile aruncaturiloru, asia cum voru ierta inpregiurarile, pana la acelu tempu oportunu, candu se va afla de bine a se face din partea congresului o representatiune catra gubernu.
La ordinea dilei urmeza alegerea comissiunei pentru infiintiarea unui diaru oficialu metropolitanu.
Congresulu alege in acesta, comissiune pe: cav. Puscariu, Ianculescu, Marienescu.
Siedinti’a se incheia la 1 ora d. a.
(Va urmâ).
Estrasu dintr’o corespondenti’a originala din Bosni’a.
Striia la Octobre anulu 1878.
Multu stimate domnule redactorul Nu sciu fi-voiu primitu bine, seu ba, destulu ca nu potu trece cu vederea a nu-ti scrie aici o epistola scrisa de de man’a locotenentului Iuon Herl’a din regimentulu alu 33-lea, care epistola a fostu adresata unchiului seu TamasiuMitru din Striia. Epistol’a acesta din Bosni’a este forte lunga, deci numai acei’a voiu estrage, ce multu pretiuita-ti foia va potea primi in colonele sale si in fine voiu estrage aceea, ce On. publicu va ceti cu plăcere. Deci se urmedie epistol’a acesta interesanta:
Zvornicu la 2 Octobre st. v. 1878. „Nu sciu primitai epistol’a mea prima scrisa din T u z 1 a, — câ-ci respunsu n’am capatatu: eta vinu de nou a-ti scrie mersulu până laTuzla, voiescu se dicu acelea staţiuni, prin cari am trecutu pana la T u z 1 a. Aceste staţiuni se numescu Siamatiu, Gradaciatiu si Srebre-n i c u. Din T u z 1 a am mersu la Zvornicu, unde regimentulu nostru va remanea preste ierna ; Z vornic u 1 u este tocmai langa fluviulu D r i n ’a, care desparte graniti’a noua a Bosniei si a districtului, care l’a cape-tatu Serbi’a in urm’a tractatului dela Berlinu.
„Mersulu din Tuzla până la Zvornicu, a urmatu asia câ: după o pausa de trei dile, divisiunea de Kees — in acesta divisiune am fostu si eu — a plecatu preste nisce munţi grozavi, cu munitiuni si cu trenurile nostre de compania. Numai ce gafaiamu de obosela, chiamamu si pe dracii din iadu, numai se ni vina spre ajutoriu. La jumetate de cale inaintea nostra venii din Zvornicu o deputatiune, care a constatu din consululu austriacu si mai mulţi notabili turcesci din Zvornicu; aceştia cu flamur’a alba au adusu veste, câ Zvomiculu se preda de voia buna si eumca insurgenţii turcesci s'au inpra-sciatu, vediendu trup’a nostra mare, la care nu se potea opune.
„Naintea Zvornicului desfasiuraramu drapelele au-striace, music’a militară incepu a intona, er noi in urări porniramu in Zvornicu. Toţi creştinii seraci erau naintea opidului, fetitiele cu flori si cu cunune ne asceptau, toti erau voioşi, toti felicitau pe imperatulu nostru Fran-ciscu Iosifu. Poţi se-ti inchipuesci bucuri’a seraciloru creştini, — cari de locu fugiră la conaculu turcescu (la comun’a turcesca), unde a fostu depuse campanele loru bisericesci, D-dieu scie de candu, — de aici inca in diu’a aceea le-au asiediatu in turnulu bisericei loru, unde tragendu-le s’au adunatu creştinii cu lacreme in ochi, si au tienutu mis’a divina; mici cu mari dedeau multiuraita Atotupotintelui, care ’ia scapatu de jugulu turcului fora omenia.
„Tempulu ne a fostu favoritoriu, pana in 26 Sept., candu au inceputu ploile grozave, atâtea fortune, de cari se te feresca Dumnedieu. Amu fostu udi până la i camasia, apoi si tremuramu de frigu. eramu cu totii se abdicemu de lumea acesta fatala, inca asia ceva nu amu ajunsu de candu sum la miliţie. Apoi vestmintele nostre cum erau! Candu amu mersu câtra Zvornicu, toti amu avutu vestminte bune, noue, acum inse n’ai dâ pre ele nici unu cruceriu, de si inaintea acesteia amu datu sute pentru ele.“
Aici domnulu locotenente isi intrerupe epistol'a scrisa cu cerus’a, — apoi pe alta cola cu datulu de j 4 Octobre continua:
„Se’mi punu mes’a pe patu si se scriu mai departe, < se-mi asiediu deci laduti’a, iubite unchiule, apoi se-ti mai scriu despre Zvornicu si traiulu nostru in trensulu, apoi in fine se mai vedi, cum necajimu. Printre gazette dora ai si cetitu despre inaintarea nostra. cuuetu inse, câ mai tare te voru interesa reudurile mele. câ-ci descrierea unui lucru este mai verifica u dela acela, care trage
in necasu, decâtu dela acela, care nici nu a vediutu
treb’a.“
„Patulu ’mi este scaunulu, câ-ci turcii nemic’a nu-au lasatu, altcum si mai bine imi pare, baremu nu trebue se me culcu pe ped. . . turcesci. Amu unu câne si o | mâtîa de soci; se vede câ aceste animale sunt sincere câtra casa, nu câ omenii. Despre cortelulu meu mâi tardiu; acum se audiu ceva si despre Zvornicu.
„înainte candu veniseramu in Zvornicu, imi facemu despre densulu totu feliulu de ilusiuni, cugetamu, câ Dumnedieu scie, ca ce orasiu pote se fia, de nu mai multu, baremu câ Striia; dar nu preste multu m’am insielatu in ilusiunile mele militare, câ-ci abea unu ba-talionu potu se-se asiedie in Zvornicu, celealalte trupe afora in lagaru.*) Zvorniculu este o ruina, incungiurata de munţi, are strade ânguste, case de lemnu, după stilulu turcescu edificate, acoperite cu sîndile putrede.
„Omenii, nu numai câ sunt investmentati fora gustu, dar si densii sunt urîti: cum dice germanulu, prin traiulu loru demoralisatu — „ganz abgelebt“ va se dica, more fara dile. Femei nici una nu vedi, numai ici-colea se ivesce o creştina, la care se nu te uiţi, câ te ingretiosiedi, — turcele asemenea sunt urite, cum observedia vre-unu barbatu, de locu -si astupa fisionomiele, — inse acela, care se interesedia, si are minte, totuşi le pote vedea: densele sunt albe ca neu’a. dar’ fora vietia si fora frumsetia. De societate nici vorba nu este, te imple uritulu, stai pe pamentu — câ-ci scaunu de feliu nu poţi capetâ — apoi privesci inaintea ta câ unu nebunu, până ce nu te rumpe fomea, care, poţi aştepta până ce va inceta. — Vrendu — nevrendu deci trebue se meditedi, deca nu voiesci se flamendiesci.
„Eu amu fostu incortelatu langa conaculu turcescu, in o casa, unde a fostu unu haremu, — dar turculu — se-lu scie mam’a padurei — s’a mutatu cu totu hare-mulu seu si mi-a lasatu numai o mîtia si câţiva porumbi; in cas’a acesta deducendu după chilia, turculu a avutu trei muieri, atâtu in chili’a lui, câtu si in a muieriloru sale a fostu cea mai mare necuratienia, câ si la noi la celu mai prapaditu tîganu. In cas’a acesta ne-amu culcatu toti oficialii, ne-amu intinsu mantalele si ne odiniremu pe vetr’a gola.
„In a doua di, din cortelulu acesta ne-amu mutatu intr’unu castelu care e edificatu intr’unu verfu de munte; castelulu acestu este fora fereşti, ploi’a prin tote anghiu-rile se stracura; o ruina intrega, unde nu poţi trai, ci vegetâ. Nu sumu in stare a descrie necuratieni’a, spur-catiunea ce ar desemnâ mai bine frumseti’a (?) castelului. In pivniti’a castelului acestuia am aflatu vreo 23 de tunuri, 120 de maji de pravu de puşca in buti, munitiuni de pusce si arme si plumbi de mai multe soiuri, apoi in fine si cutite de ale loru ascutîte câ briciulu, — cu acestea li datina loru a taia fora mila capulu pruncului si alu omeniloru. Până ce vii aici din orasiu — trebue se-ti dai sufietulu.
„Hei lume, deca cineva până acuma nu s’a sciutu rogâ lui Dumnedieu, — acuma se invetia de singuru! In miseri’a cea mai mare traiinu, voiescu se dicu, cu rumu, cu cafea si cu fumatu ne tienemu vieti’a nostra nenorocosa de pe o di pe alta, — de vinu seu de unsore nici vorba, cu untu stricatu ne fierbemu mâncarea pucina; repetu traiulu nostru, este de compatimitu.
„De cumva se va organisâ posta, asia câ se po-temu obtienea si pachete, te rogu atuncia, dorite unchiule, de si decandu sumu militariu nu te-amu rogatu, acum inse pe toti sânţii te rogu, tramite-mi clisa, siunca si vinu, — aduti aminte de acei’a cari sunt in depărtare, de aceia, cari -si pericliteza vieti’a si-si versa sângele pentru imperatulu nostru, dicu aduti aminte si atunci in adeveru ti se va iertâ pecatele. In vieti’a ta ma-rinimosa, mai nobila fapta nu vei face, ca atunci, candu iti aduci aminte de militarii romani, cari rîdu de morte."
Pe langa plansori si pe langa esprimari forte triste d-lu locoteninte -si finesce epistol’a, — care spune ade-verulu vietiuirei militariloru noştri din Bosni’a: vedemu forte claru câtu patimescu, câtu suferu bravii nostrii luptători. Aicea se vede inse, câ ostenulu romanu cu plăcere sufere pentru imperatulu seu, care cugetu, ca nu-si va laşa fii cu tempulu ai renumerâ cu laurii cuveniţi ai gloriei si ai vietiuirei fericite.
E. N. Puc ea.
Sciri diverse.
— (Sessiunea din anulu acesta) a Congresului nationalu bisericescu alu Romaniloru gr. or. s’au terminatu luni in 23/4 1. c. O mare parte a de-putatiloru atâtu clericali câtu si mireni au plecatu inca in acea di spre casa. Ilust. Loru d-ni episcopi alu Caransebesiului si alu Aradului au plecatu marţi, cu acelasiu trenu, cu care pleca si Escel. sa baronulu de Ringelsheim fostulu comandantu militam alu Transilvaniei, care au fostu transferatu la Briinn. Din partea garnisonei au iesitu la gara o companie de onore cu stindardulu regimentului si cu music’a militară, care inainte de a pleca trenulu esecuta inaintea peronului, mai multe piese musicale, era la suirea bar. Ringelsheim in cupeu intona serbatoresculu itnnu poporalu. La plecarea iubitului si stimatului comandantu au fostu pre-senti toti generali, oficiari superiori si intregu corpulu oficiariloru, era din partea civila autoritatile, cu corniţele supremu si cu primariulu cetatii in frunte, mai mulţi representanti ai corporatiuniloru locale si unu mare numeru de publicu de ambe secsele. La semnalulu datu pentru plecare, gar’a resuna de sincere si poternice strigări de urale repetite, pentru ilustrulu calatoriu, ce se despartiea din mijloculu unei poporatiuni si dintro provincie, unde in decursulu Înaltei, delicatei si in-portantei sale funcţionari in decursu de 8 ani de dile a sciutu se-si câştige simpathiile atâtu ale armatei, câtu si ale poporatiunei civile fara deosebire de naţionalitate. Noulu comandantu militam alu Transilvaniei generalulu Bauer se ascepta se sosesca cu trenulu de astadi.
*) liberu, sub acutulu ceriului.	Coresp.
—	(Invitare la balulu) ce se va arangia cu ocasiunea adunarei generale a societăţii pentru fondu de teatru romanu in 17 Novembre 1878 c. n. in Alb’a-Iuli’a in sal’a chioşcului promenadei din orasiu in favorea societăţi pentru fondulu de teatru romanu si a soldatiloru ranitiei in Bosni’a. Pretiulu de intrare: pentru persona 1 fl. v. a., pentru familia 2 fl. v. a. Oferte se primescu cu multiemire si se voru publica. Bilete de intrare se capeta in ser’a balului la cassa, până atunci in negotia-tori’a d-lui Antoniu Csiki. Inceputulu la 8 ore ser’a.
Comitetulu arangiato ri u.
—	(Unu procuroru russescu modelu din Bulgari’a) Cetimu in „Resboiulu: Politi’a capitalei, aflandu din epistol’a ce ia adresatu banditulu Serdaru, ca elu se afla la Busciucu, a tramisu acolo pe unu agentu investitu si cu o adresa a consulatului Russiei de aci catra gubernatorulu din Rusciucu. Infacisiandu-se gubernatorului, acest’a tramite după procurorulu... Inse cine este procuroru acolo? Se nu pufniţi de risu, iubiţi cetitori, ca-ci ve spunemu unu faptu positivu, pe care ilu garantamu. Procurorulu actualu din Rusciucu nu este altulu de catu acelu Popoff, fostu elevu alu scolei de medicina din Bucuresci, care in anulu trecutu a spartu o cassa de feru din contoarulu dlui Nicolescu din strad’a Lipscani, furandu o mulţime de bonuri ale dlui maioru Moescu si care, după ce a fostu prinsu la gar’a dela Tergoviste, in momentulu candu voi’a se plece, a fostu condamnatu, — deca nu ne incelamu, — la cinci ani de inchisore. Fiindu inse transportatu spre peni-tentiarulu Dobrovetiu a scapatu si s’a dusu peste Dunăre , er’ acum este procuroru la Rusciucu. Agentulu nostru, spunendu gubernatorului din Rusciucu cine este acelu procuroru, ’i-a mai atrasu atenţiunea, ca elu este si amicu intimu alu banditului Serdaru; prin urmare, acestu din urma cu greu se va pote prinde prin con-cursulu lui Popoff. Gubernatorulu i respunde, ca Popoff ’i-a datu parol’a de onore, ca se va face omu de isprava, si de aceea ’l-au numitu in funcţiunea de procuroru. Cu tote in acestea Serdarulu nu s’a prinsu; der’ ceea ce constatamu acesta impregiurare este, ca unulu din cei mai inportanti magistraţi din Rusciucu a esitu din facultatea „Vacaresci." (inchisorea Bucuresciloru) Minunata justiţia voru ave bulgarii!
—	(Erata.) La articolulu din Nr. trecutu inti-tulatu „Recensiune literara" s’au stracuratu o erore de corectura, pe care ne grabimu a o corege, si adeca in lini’a pen-ultima in locu de: „indrepte registrulu din limbei romane etc. se se cetesca: „indrepte registrulu limbei romane, câ-ci altmintrea voru remanea ca modelu de absurde.“
Recensiune literara.
II. „Ai carte, ai parte," romanu umoristicu, după cum ilu numesce autorulu, inca s’a anuntiatu in foi’a acesta, atunci inse nu ne-amu datu nici o părere asupra lui, fiindu ca nu lu-cetisemu. Yenimu deci se ne facemu reflesiunile acum.
„Ai carte, ai parte," este primulu romanu origi-nalu in limb’a romana ce porta titlulu de „umoristicu." Este intr’adeveru o ideia forte nimerita din partea dlui Alexi, d’a preda publicului istoriore in forma picanta, umoristica, câ-ci prin acesta se provoca forte tare gu-stulu de cetire. Pe câtu este inse de recomandabile acestu modu de scriere, pe atât’a este elu si dificilu, pentru ca recere unu talentu deosebitu; dorinti’a singura, nu este de ajunsu.
Pentru ce?
Eta mai antâiu notitiele făcute asupra opului.
Istori’a se petrece in „Tkidin e s c i, “ orasiu ce nu esiste nice ’n ceriu, nici pe pamentu si nici nu pote esiste. Unu asia numitu Ghitia Popîrtia (nume romanticu seu comicu?) se preambla pe strada cu vedu-v’a Todora si amendoi intrara la matusi’a betrâna a acesteia. Popîrtia si Todor’a erau logodiţi in secretu. Todor’a trecea de femeia forte avuta, d’aceea Bidines-cenii nu si-poteau esplicâ logodirea ei cu unu parvenitu cu atatu mai vertosu, ca dens’a avea patru fete mari si doi feciori. Aici ne spune „romancierulu" ca in orasiu murise unu hagiu betranu, forte avutu, la-sandu unu testamentu de urmatoriulu cuprinsu: Tota averea o testezu nepotului meu Ghitia Popîrtia cu con-ditiune se ia de socia pe Victori’a, fiie’a jupanesei mele de casa, U t i ’a. La casu d’a nu se invoii la acesta casatoria, se fia nepotulu meu indetoratu a platf fetei respective sum’a de diece mii fiorini. — Uti’a sciâ secretulu testamentului, si fiindu-ca fiic’a ei era inamo-rata de advocatulu Orfanescu, staruesce cu totu pretiulu, se scape de Popîrtia inca pana a nu se publi-
ca testamentulu, de care elu nu scia nemicu, ca in urma, capetandu cele diece mii, Victori’a se ,se pota casatori cu Orfanescu. Primulu pasu ii succede, câ-ci logodn’a lui Popîrtia era oper’a densei. Ba inca, acesta crediendu ca tota averea eredita este unu bagatelu, totu la intrigele Utiei, inchiaie cu Todora unu actu notarialu, prin care partea ce ar strica logodn’a, se obliga a plaţi celei-lalte sum’a de douediecei mii fiorini. Intr’aceea se publica testamentulu. Popîrtia, pe basea unoru informatiuni luate dela advocatulu Capiu, logodn’a cu Todor’a o declara de stricata, er actulu notarialu de nullu, si promitte, ca conformu testamentului, va lua de socia pe Victori’a, pe care nice nu o cunoscea; in fapta, elu credea, ca acest’a, ca logodita cu Orfanescu, ilu va refusâ si astmodu va fi scutitu si de platirea celoru diece mii. Uti’a reusiesce prin intrigi a face pe Popîrtia se nebunesca si astfeliu tota averea se remana pe man’a fetei sale, care se si cununa cu Orfanescu.
Acesta ar fi cuprinsulu din care unu „romancieru" bunu, ar pote face o naraţiune interesanta si atragutore, pana candu sub pen’a pretentiosa a dlui Alexi, ea este
0	adeverata tortura pentru cetitoriu. Tiesetur’a materiei este lipsita de unu planu bunu si scrisa fora nici unu spiritu; o monotonia dela inceputu pana la fine, repetitiuni nesuferite si nici o situatiune, care se ’ti escite curiositatea, precumu intr’adeveru se intempla in „romancierii" cei buni, si deca in capitlulu din urma nu ni-ar spune simplu ca Popîrtia a nebunitu, ai fi p’aci se credi, ca dora ilu va pune la mesa inpreuna cu cei-lalti, câ-ci, din cele precedente, „romancieru" ar trebui se fii spre a pote gâcf cugetulu autorului.
Cata diferenţia intre romancierii, cari pretindua ff romancieri si intre aceia, cari sunt in fapta!
Romancierulu bunu se va folosi de ex. de momentulu insemnatu, candu vrea se scape de unu personagiu principalu, d’aceea va intrebuintiâ tote mijlocele, evenimentele si motivele ce au precesu, de ex. alienarei, le va descrie cu atat’a vivacitate si arta, cu atat’a senti-mentu, in catu lectorulu tremura, ca are se se 'ntemple vreo catastrofa. — Cum face d. A.? Densulu, temendu-se ca lectorii nu sciu ca eroulu si-a pierdutu minţile, vine si ne spune. Poftimu situatiune!
Asemenea situatiunea capitlului din urma. Maxi-m’a „finis coronat opus" are valore si aici. Cu catu unu autoru va deslegâ mai bine încurcăturile prin cari a tienutu încordata atenţiunea lectoriloru, cu catu scen’a finala va fi mai scurta, cu atata ea va face mai buna inpressiune. Lectorii, totu de-una, mai bine se ascepte ceva, de catu se li se spună prea multu.
Dlu Alexi isi termina opulu intocma ca in poveştile poporali, isi aduna tote personele, le chefuesce cu vinu si apoi intinde vorb’a, firesce câ si candu e omulu intre pahara, de nu mai scie, ce dîce, face o descriere seca de mai multe pagini, care se potea espune in cateva sententie, in fine inchiaie cu urmatorea frasa care pote servi totu odata si câ proba de elegantia de stilu: „Lelea Uti’a inse, care fusese invinsa de poterea vinului, stătuse dela o vreme incoce cu capulu plecatu spre mesa. La vuietulu pricinuitu de Capiu, tresari din a m e t i e 1 ’a ei si privi cu ochii s g â i t i spre Todora dicundu cu gur’a b alb ai n da, geaba, geaba, coconitio, vedi ca amu dreptu cu vorb’a mea:	Ai carte, ai
parte!
Limb’a este câtu se pote de pestritia, intielegemu nice culta alesa, nice ordinara de Mahalale, unu mix-tum-compositum, precum nu pote esiste de catu in Bidinesci. Aflamu de ex. cuvinte câ: perdafu, bizue hazliu, stomachicon, svonu, pizma, vreme, cesornieu, filotimia, ipokimena, noima, istericale, anostu, duchu, blagoslovitu etc., de alta parte: sacru, spiritu, vociferâ, interiectâ, transiâ etc. etc.
Totu aci gasimu cuvinte formate după o gramatica pote inedita, a dlui Alexi, de ex. definatu, confu-siatu. Mai departe vedemu, ca verbulu „remanere" formeza preaperf. „remanesera," a „urâ" conjuntivulu „se urasca" in locu de se „ureze," er substantivulu „umeru" este de genulu femeninu: umera. (Avisu societatiei acad.!). Asemene, frase ca „mume-si,“ „fiie-si,“ „mire-se-si,“ in locu de „mumei sale," „fiiei" „miresei sale" se voru pote pronunciâ in suburbiele Brasiovului, dar unu „romancieru" bunu nice candu nu le va introduce in literatura.
Dar abstracţiune facundu dela acestea, intrebamu ce scopu a avutu autorulu prin publicarea lucrarei sale.?
In tempulu acesta candu demimond’a ocupa unu
1	terenu totu mai largu, candu demoralisarea detestabila
infecteza si pâturileclaseloru celoru de josu, ruinandu astfeliu bas'a societăţii, omenimea, acum, dicu, este unu pecatu neiertatu, este crima a militâ pentru estinderea acestui torentu epidemicu! Si eta, aci vrea se-si câştige d. Alexi meritu si inca sub seducatoriulu nume de „Ai carte, ai parte" !
Titlulu opului nu sta nici intr’o legătură cu con-textulu. Autorulu vrea pote se faea parada, cugetandu ca astfeliu va seduce publiculu. In locu de „ai carte, ai parte" ar fi potutu dîce: „ai carte, n’ai parte," fiindu ca Popîrtia, omu cu carte, a fostu celu insielatu, seu „n’ai carte, ai parte," câ-ci Uti’a a fostu pro-sta, fora picu de invetiatura, si totuşi a ajunsu aceea ce a doritu. Dar... ce ne sfarmamu capulu cu titul’a ? autorulu a trebuitu se dee o titula opului, si a alesu care i-a placutu! basta. —
In totu roinanulu botezatu „comicu," noi după o lectura făcută cu atenţiunea receruta, sinceru dîsu, nu amu afiatu nici o situatiune care ar meritâ a fi numita comica, dar nici chiaru grotesca. Singuru numai aceea pote trece de comicu si acesta, intr’adeveru este comicu, ca din gresiela de condeiu autorulu si-a numitu romanulu seu comicu; pentru ca deca romanulu „Ai carte, ai parte" pretinde a fi unu romanu comicu, apoi nu seim cum se numimu romanele unui Boz (Ch. Di-ckens) citandu unu adeveratu romancieru umoristicu, seu si numai atatu de multu gustatele scrieri umoristice ale unui Saphir seu Hacklănder?
Inchieiâmu exprimandu-ne dorinti’a, câ unu autoru alu unui romanu, mai pre susu de tote, se studieze technic’a unui romanu, inainte d’a publicâ asemeni in-cercari de stilu nereuşite, se ’si dee contu despre ade-verat’a insemnatate a unui romanu, altumentrea pe langa tota pretentiunea de romancieru seu publicandu chiaru opere â la „Onufrie," nu va fi in stare se producă ceva bunu.	Petra-Petrescu.
Castigulu celu mare
event. de
375,000 Mărci.
Anunciu
de
Norocu !!!
Câştigurile
sunt garantate de Stătu.
Invitare la p arteci pa r ea
sorţilor de castigu
alu marei loterie de bani, garantata de Statulu Hamburg, in care câştigurile sicure trebue se fia de preste
T milione 790,000 Maree.
Câştigurile acestei loterie favorabila de bani, care conformu unui planu fiesu cuprinde numai 82,500 losuri, sunt urmatârele si adeca:
uastigui ceiu I Premie I Castigu I Castigu I Castigu Castigu
de
â
k
k
k
k
k
k
k
I Castigu I Castigu 3 Câştiguri I Castigu 6 Câştiguri k 6 Câştiguri k
1	Castigu k 24 Casttguri k
2	Câştiguri k
3	Câştiguri â 31 Câştiguri k 6 I Câştiguri k
4	Câştiguri k
mai mare este eventualu de : 375,001) Maree.
250.000
125.000 80,000
60.000
50.000
40.000
36.000
30.000
25.000
20.000
15.000
12.000 10,000 8,000 6,000
5.000
4.000
3.000
Maree	304	Câştiguri	â	2000	Maree
Maree	3	Câştiguri	ă	1500	Maree
Maree	10	Câştiguri	â	1200	Maree
Maree	502	Câştiguri	ă	1000	Maree
Maree	621	Câştiguri	ă	500	Maree
Maree	37	Câştiguri	â	300	Maree
Maree	675	Câştiguri	ă	250	Maree
Maree	40	Câştiguri	â	200	Maree
Maree	36	Câştiguri	â	150	Maree
Maree	22850	Câştiguri	â	138	Maree
Maree	10	Câştiguri	â	135	Maree
Maree	1950	Câştiguri	â	124	Maree
Maree	75	Câştiguri	â	120	Maree
Maree	4	Câştiguri	â	100	Maree
Maree	3450	Câştiguri	â	94	Maree
Maree	3950	Câştiguri	â	67	Maree
Maree	35	Câştiguri	ă	50	Maree
Maree	3950	Câştiguri	â	40	Maree
	3950	Câştiguri	â	20	Maree
Aceste câştiguri ajungu in 7 serii in pucine luni la o tragere sigura.
Prima tragere a castiguriloru este ficsata oficiosu si costa
intregulu losu originalii numai	3 fl. 40 cr. v. a.,
unu diumetate de losu originalu numai 1 fl. 70 cr. v. a., uun patraru de losu originalu numai — fl. 85 cr. v. a.
Aceste losuri originale garantate prin Stătu, (e’ra nu pro-messe oprite) se espedesa pre langa tramiterea francata a pre-tiului, chiaru in cele mai îndepărtate regiuni.
Fiacare partecipatoru primesce fara ca se me provâce dela mine gratis pre langa losulu seu originalu si planulu originalu provediuju CU marc’a Statului si iudata după tragere si lista oficiosa a trageriloru.
Platirea si espedarea baniloru castigati
la interesenti se face din partea mea directu, promptu si cu cea mai mare discretiune.
Orice comanda se pote face simplu prin asemnatiune — mandate — de posta.
Se se adresese deci cu tota încrederea comandele relative la tragerea apropiata, pana in
15. Novembre a. e.
1»	(49) 4—4
Samuel Heckscher senr.,
Banchieru si comptoaru de cambii in Hamburg.
Morburi de pieptu si plumani
de ori-ce natura se curâza sigura prin
Alpin 1 plante Sckekrg a LliMi
pregatitu după prescrierea medicului, si se capeta de la Franz Wilhelm, apotecariu in Xeun-kirchcn. Suculu acest’a s’a dovedita de bunu pentru durerile de grumazii si pieptu, grippa, ragusiela, tusa si trogna. Mulţi cumperatori marturisescu, ca numai sucului acestui-a au a-si multiurai somnulu placutu.
Escellentu este suculu acest’a, câ preservativa pe teinpu negurosu si aspru.
In urm’a gustului f6rte placutu copiiloru este folositoriu, celui-ce sufere de plumani inse, o tre-buintia; cantaretieloru si oratoriloru cont’ra vocei închise seu răguşite, unu midilocu necesariu.
Mulţime de atestate confirma cele de susu: Cea mai clara dovâda despre effectulu extraordinariu alu acestui sucu este, ca cous. do curte de d. prof. Oppolzer, rectorulu magn. la universitatea c. r. din Vien’a, ilu folosesce cu celu mai bunu succesu iu spitalu, precumu si la persâne private.
Asemene s’a afiatu recomandabilusis’a prescrisu adese suculu acesta de mulţi alţi medici indigeni si din străinătate.
Pentru dovedirea celoru afirmate reproduceam urmatdrele scrisori recunoscutâre:
Testimoniu.
Fiiulu meu de siese ani Franciscu a suferitu optu septemani in tusa magarâsca in asia mesura, in câtu me temeam ck nu cumu-va se se innece; intru ace’a a slabitu cu totulu si a fostu atâtu de debilu, in câtu abia stâ pre petiore. Atunci mi-s’a j recomendatu allopulu de plante de Schnee-I b e r g, si multiamita acestui midilocu minunatu, J iudata după iutrebuintiarea primei sticle a mai in- , cetatu tus’a, după a dou’a sticla cautâ bene afora copilulu, a venitu la potere si de atunci e depliuu i sanetosu. — Si fetiorulu meu celu mai mare a scapatu in câtev’a dile, prein midiloculu acest’a, ; de o tus’a mare si ragusiela.
Deci cu multiamita sincera estradau acestu | testimoniu, pentru curarea rapede si miraculâsa a copiiloru mei si dor eseu câ acestu midilocu se devină cunoscutu si folositu in tote partîle prein omenimea suferinda.
Flatz, 6. Martiu 1855.
Anton Just.	Laurentiu Scheibenreif,
primariu.
Onorate Domnule!
Te rogu a-mi mai tramite câtu mai in graba inca 4 sticle dein renumitulu D-tale Allopu de planta, după folosirea aloru 2 sticle aflu câ dorerea de pieptu si gutu, pre cumu si respiratiunea scu-ta se micsiorâza pre di ce merge, pentru ace’a tie \
adresezu astadata de a dreptulu la D-Ta, in spe- j rarea de a capatâ dein celu mai prâspetu. Acludu ■ 5 fl. m. c.
Cu tâta stim’a se subsemna
Heinrich Bock, chirurgu.
Miinchret langa Ostrang, 23. Febr. 1859.
Testimonin medicale.
Allopulu de plante Schneeberg este unu medi-camentu forte usiuratoriu pentru doreri de pieptu, asthma, hectica, tusa, cataru, si este de recoman-datu in caşuri de astfeliu de bole.
Hohenmauth, 25. Ian. 1858. Dr. Feschl.
D-lui L. Cantily, apotecar in Graz.
Onor. Dle! Folosindu in desiertu diferite] midîloce pentru dorerea de pieptu, de carea su-feriam greu de 2 ani, am cercatu si cu o butelia j de allopulu de plante Schneeberg anunciatu de d-ta, care se pote recomandă pe siguru la toti hecticii; pentru-ca, după intrebuintiarea celui d’autaiu , exemplariu amu sentîtu usiorare, si dupa-ee am mai cercatu cu 2 sticle din acâsta medicina minunata. sanetatea mi se restaurâ pe deplinu. Multia-mindu-si Din meu, din tota ânim’a, remanu alu \ D-tale servitoriu cu totu obligatu
Graz, 3. Febr. 1857.	W. J. Pock.
Domnulu meu!	(21) 24
După ce prin iutrebuintiarea allopului d-tale amu scapatu cu totulu de tuşea ‘mea si de ragu-siel’a impreunata cu aceea, de care suferisem septemani si totu odata in urmarea binefacutâreloru resultate ale acestui allopu minunata de plante mi-am recastigatu si vocea de mai nainte, me sentiu forte oblegatu a’ Ti multiami din tota anim’a pentru acesta inventiuue salutaria, cum si a recomanda acâsta medicina probata, după a mea convicţiune, la toti câţi suferu de pieptu si mai vertosu cantaretiloru. Cu perfecta stima
Peisching, 25 Juuiu 1857. Joanu Bauer.
docente.
Informaţi unea despre folosire se alatura la fia-care sticla. Pretiulu unei sticle 1 fl. 25 cr. v. a. Pachetarea se computa cu 20 cr.
Depositulu principale la Francisca Wilhelm apotecaria in Neankirchen.
Allopulu (le plante genuinu se mai afla in Sabiiu: l'riedricb Tliaimayer, comerciante. Aradu: F. Toiies A Comp.
Itlasiu: Carol Schieszl. apotecariu. Alba-Julia. Juiiu l'rbhlich. apotecariu. Clusiu: Kd. Valentini, apotecariu.
Brasiovu: Ferd. Jekelius. apotecariu. Sigllisidr’a: J. B. Teutsch, comerciante.
Editoru si redactoru respons. G. Baritiu in Sibiiu.
ti
Tipariulu lui W. lira 11't in Sibiiu.