Observatorinln ese de doue ori in leptemaua, inercurea si aambat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe 1 anu intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 60 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai multu pe anu; — trimisu cn post’a in laintrulu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. adu 22 franci, pe 6 luni 6 fl. sâu 11 franci; — numeri singuratici se dau elite cu 10 cr.
Diariu politieu, naţional-eeonomieu si literariu.
Ori-ce inserate,
■e platescu pe serie s<u linia, ca litere merunte garmondu, la prim’a publicare c&te 7 cr., la adou’a si a trei’a elite 6 cr. ▼. a. si presta aceea 30 cr. de timbru la tesaurulu publicu.
Prenumeratiunile se potu face In modulu celu mai usioru prin assem* naţiunile poştei statului, adresate de a dreptulu la Bedactiunea Diariului Obserratoriulu in Sibiiu.
Nr. 86.
Sibiiu, 25/6 Novembre 1878.
Anulu I.
Europ’a după tractatulu dela Berlinu.
După caderea Plevnei, schimbanduse sortii resbelului, prin concursulu datu din partea României aliatului seu dela Newa, in favorulu armeloru russesci, in scurtu tempu Turci’a fu silita a-si tra-mite parlamentarii sei in cuartirulu generalu rus-sescu, pentru ca se inplore pace dela inamiculu seu de morte. Resultatulu acestui pasu fu incheierea faimosului tractatu dela San-Stefano, prin care imperiulu semi-lunei era redusu la o simpla noţiune geografica. Prin acelu tractatu Russi’a isi lua partea leului si era aprdpe a realisa testamentulu tradi-tionalu a lui Petru celu Mare. Nu ii mai lipsea decâtu numai Constantinopolulu, acarui cădere in posessiune russdsca nu mai era decâtu o cestiune de tempu.
D’abea după ratificarea tractatului dela San-Stefano din partea Sultanului, se tredi si betran’a Europa, ce parea adormita si cuprinsa de unu somnu narcoticu, pentru ca se faca marea descoperire, ca prin tractatulu dela San-Stefano sunt sfasiate tote tractatele anteriore, prin care se garanta in modu colectivu esistenti’a si integritatea teritoriala a imperiului otomanu, si ca prin acelu tractatu sunt desconsiderate si violate in modulu celu mai brutalu dreptulu gintiloru si interesele comune ale Europei intregi. Urmarea acestei descoperirii, pe care press’a libera si indepeudinta o făcuse cu multu inaintea asia numitiloru diplomaţi privilegiaţi fu, ca Angli’a secundata mai vertosu de ministrulu de esterne alu Austr-o-Ungariei corniţele Andrâssy, care la Reichstadt incheiase, de si numai verbalu tractatulu de impartire a imperiului otomanu, protestară in contra dispositiuniloru decretate prin tractatulu dela San-Stefano si pre-tinsera ca acelu tractatu se fia supusu revidiuirei unui congresu alu poteriloru garante. După o resistentia obstinata din partea gubernului russescu, care nu era nici decum dispusu se lase prad’a din ghiarale sale, in fine se supuse, după indelungate si dificile negotiatiuni vointiei manifestate in modu energicu cu deosebire din partea Angliei si fara indoiala ca si in urma buneloru consilii ale „bunului amicuw din Berlinu.
Rolurile inpartite, si după ce Angli’a bagase in buzunaru insul’a Cipru, congresulu europenu fu conchiamatu pe diu’a ominosa de 13 Iuniu la
Berlinu, unde se si deschise, alegandu-si de pre-siedinte pe „onestulu samsariu" si totudeodata mare cancelariu alu Prusso-Germaniei, principele Bismark. Acelu congresu dela care se asceptâ pacificarea durabila a Europei dura di cu di tocmai o luna, tienenduse ultim’a siedintia in 13 Iuliu a. c. dela care se datâsa fatalulu tractatu, cunoscutu atâtu de bine, sub numirea: tractatulu dela Berlinu.
Scopulu nostru nu pote fi a discuta pe largu dispositiunile acelui tractatu, dela care corniţele Andrâssy se reintdrse cu faimosulu „mandatu europenu" alu ocuparei celoru doue provincii turcesci, care au costatu până acuma pe poporale monarchiei austro-ungare, dieci de mii victime omenesci si preste 120 de milione de fiorini. Nu potemu se ne ocu-pamu de astadata nici cu consecintiele acelui tractatu, pe care nici unu altu stătu nu le simte mai multu decâtu tocmai monarchi’a nostra, ci purtandu contu de mesuratulu spaciu de care dispunemu, ne vomu margini a constata puni si simplu in linia-mente generali situatiunea, care s’au creatu Europei prin tractatulu dela Berlinu.
Dara mai inainte de a potea face acesta, trebue se premitemu, ca congresulu din Berlinu in fondu n’a fostu alta, decâtu unu duelu diplomaticu intre poternici rivali Russi’a si Angli’a, avendu cea dintaiu de secundantu forte abilu pe insusi presie-dintele congresului si pe providentialulu diploinatu corniţele Andrâssy. Franci’a n’au secundatu, decâtu numai in acele momente in cari pacea d’abea in-cheiata era de nou periclitata, si pusa in cestiune, ceea ce pentru grandiosulu ei triumfu, pentru care se preparase si pe care avea se-lu serbedie prin espositiunea sa universala, ar fi fostu identicu cu unu fiasco. Itali’a d’abea au fostu ascultata, âra Turci’a, care fusese caus’a duelulu, fu necessitata a urinari cu priviri apatice si scăldate iu fatalismulu ei proverbialu, la decursulu si episodele acelui duelu si a primi apoi fara contradicere, tote conditiunile de inpacare, asupra carora se invoisera cei doui duelanti. Statele cele mici, care inca au fostu chiamate ca mărturie, la acelu spectacolu diplomaticu, apropianduse prea tare de combatanţi, primiră in decursulu voltigeloru si paradeloru diplomatice, câteva lovituri nici decum usiore, dara pentru cari poternicii rivali după terminarea luptei, isi cerura scuse iu termini cei mai poleiţi, ceea ce nu inpie-deca inse, câ lovitura se nu fia data si câ durerea
simtita se fia mai pucinu usturatore. In positiunea acesta s’au aflatu Romani’a, Serbi’a si Munte-negrulu.
Conditiunile inpacarei sunt depuse in tractatulu dela Berlinu, care este prob’a cea mai palpabila si unu monumentu neperitoru, atâtu a incapabilitatiei si miopismului politieu pe de o parte, âra pe de alfa a cumplitei frivolităţi si demoralisari, care caracterisâza pe asia numiţii diplomaţi esiti din scol’a celoru doui principi-cancelari Bismark si Gorciacof. Min-ciun’a, perfidi’a, nesinceritatea si tradarea si tdte celelalte calitati de acelasiu calibru, care distingu pe unu adeveratu diplomatu din scdl’a moderna, si-au serbatu triumfulu loru obscuru si revoltatoru la m£s’a cea verde din stralucitdrea sala a palatului Radziwill din Berlinu. Acolo diplomaţii cei mari in decursu de o luna de dile au datu lumei profane ocasiune se petrundia cu naivele sale priviri subtu velulu auritu, care acopere misteriele diplomatice. Efectulu este acelasiu pe care l’au avutu redicarea velului de pe chipulu mitologicu dela Sais, adeca — desilusionarea cea mai completa. Intr’-adeveru, esaminandu cu tota seriositatea punctele tractatului dela Berlinu si reamintindu-ne cele ce s’au petrecutu in decursulu sessiunei de o luna a congresului, nu vomu afla decâtu o creatura mon-struosa născută din mam’a intriga cu tatalu ar-britariulu si botezatudenasiuludictatoru „forti’a primddia dreptulu." Multudefaimatulu patriotu italianu Macchiavelli, deca reinviandu ar fi potutu asista pe nevediute in vre unu coltiu alu salei congresului din Berlinu, fara indoiala ca de si elu este autorulu multu citatei cârti „II principe", n’aru fi esitatu a recunosce, ca fatia cu diplomati’a de astadi, arfa sa era inca in scutece si ca elu a fostu numai unu diletantu. A fostu reservatu lu-| minatului secolu alu XIX se dea probe despre inalt’a perfecţiune si desvoltare de care pote fi capabila arfa asia numita diplomatica. N’avemu alta de facutu, pentru ca se ne convingemu despre acesta, decâtu se analisamu captiosulu, echivoculu, elasticulu si rafinatulu tecstu alu tractatului dela Berlinu, care pote servi ca modelu si ilustratiune pentru elevii academiiloru diplomatice, ca cum trebue a se incheiea unu tractatu, care in locu se fia o garanţia a pacei, din contra are se fia numai pro-logulu unui resbelu s6u a unei conflagratiuni generale. Deca a fostu acesta scopulu principelui Bismark
Foisior'a „Observatoriului“.
„Paz’a Dunărei". ~
Poesie de M. S. Regala Domn’a Rom ani loru.*)
O! nu te teme, tier’a mea,
Cu bratiulu meu te-oiu apara,
Vedi tu colo stegulu turcescu De unde tunuri ne pândescu?
Chiar’ mii de bombe d’ar’ asverli • Cu Domnulu Carolu le-oiu sdrobi.
Dunarea vecinicu ne-a iubitu,
Pe und’a ei amu mai plutitu,
Ale ei valuri cânta blandu:
„La zidu, copii, săriţi curendu !
Daţi focu, luptati, viteji eroi,
Câ-ci Domnulu Carolu e cu voi !“
O! nu te teme, tier’a mea,
A tale lantiuri le-oiu sfarma !
Mai făcu o cruce si apoi Pornescu la lupta, la resboiu,
Desfasiuru faluicu stegulu meu ....
Cu Carolu este Dumnedieu !
Pe aceste versuri s’a compusu unu Marsiu Trium-falu de D-nu Ed. A. HUbsch, inspectorulu generalu alu musiceloru armatei.
Francina seu Firulu Feciorei. u/
De Paul Fe val.
Traducere de: Dimitrie Petrescu.
......; paiangenulu era dina ....
Perrault.
Tata, v’a se dica ele vinu din raiu?
—	Da, copila, dragutia animei mele, aceste fire de argintu, ce sboru, in frumosele dile de tomna, dupe capriciosulu gustu alu ventului, fluturandu si desinandu albe firisiore pe azurulu bine-cuventatu alu cerului, cadu din depanatorea Feciorei Maria.
—	Atunci povestesce istori’a, tata, voiesci?
I.
—	Vreu.
Era o data Roger de Nuits, unu baronu burgundu.
Roger numera siepte-spre-diece primăveri. Tatalu si mam’a sa muriseră. Era destulu de fruraosu, destulu de nobilu, si mai totu atâtu de bogatu ca regele.
Don Bertrand, unu sfantu preotu de la Illiers-les-Arceaux, era tutorele seu si-lu conducea in lume; dar don Bertrand era inaintatu in etate, si tiindu câ nu se potea tiene de Roger, câte odata ilu perdea din vedere pe la cotiturile poteciloru.
II.
Nu s’ar fi potutu găsi in Iota Burgundi'a bogata in vinuri, o feta mai frumosa ca Francina. Era de cinci-spre-diece ani: unu bobocu de trandafiru. Privia pe ferestra casutiei sale, viile de pe betranulu delu cu nisce ochi mai limpidi ca cristalulu. Blond'a lina a fusului seu suridea perului ei auriu.
Paserile garduriloru invetiau cântecele ei atâtu de dulci.
III.
Baronulu Roger ave ochiulu negru si unu peru brunu, mijia pe mustati’a sa. Intr'o sera, pe caudu se
întorcea de la venatore veselu, vediu pe Francina la ferestra ei si o audi cantandu-’si canteculu.
Baronulu Roger isi schimbă veseli’a; pentru ca sunt veselii de doue feluri: una care ride si alta care visedia.
IV.
Francina ridea, Francina visa după ventulu ce sufla la urechile tinereloru fete. Ea semana cu dragele paseri ale bunului Dumnedieu, alu caroru sufletu e o melodie........
—	Oh! tata, micele paseri au ele unu sufletu?
—	Da, fetitio; si florile au. Melodii ale paseriloru, parfumuri ale floriloru, se exala ca rugăciunea, profumu si melodie a sufleteloru nostre, si tote acestea se innaltia la ceru spre laud’a lui D-dieu.
Ca si baronulu Roger, Francina era orfana de tata si mama.
Dar’ câtu pentru barona, ah! dieu nu, sirmanica! N’ave nimicu pe pamentu de câtu ochii ei albaştrii si perulu seu blondu-cenusiu.
V.
A doua di de diminetia, baronulu Roger isi luâ pusc’a de venatore; vediuse in visu tota starea Fran-cinei: perii ei blondi-cenusii si ochii ei albaştri.
De asta data, intrecii pe bunulu preotu atâtu de multu, ca don Bertrand, perdutu printre vitiele vieloru isi intreba de drumu pe la tote respantiele.
—	Roger! Roger! striga elu, grabindu-si in zadaru pasulu.
Roger era deja la usi’a casutiei. Si elu chiema, incetisioru:
—	Francino ! Franciuo !
VI.
Francina nu era surda; audia ea bine.
Numai, nu deschise pentru ca ii era frica.
Dar tremura si zimbea, fiindu ca baronulu Roger era tineru si frumosu, — si apoi elu era seniorulu.
si sunt multe momente care ne indreptatiescu a presupune acesta, apoi marele cancelaru pote fi multiumitu de oper’a sa.
Este o acsioma elementara, ca durabilitatea unui contractu s6u tractatu este condiţionată prin dispositiunea si deoblegamentulu reciprocu alu con-traentiloru de a si observa conditiunile acelui contractu s£u tractatu. Violarea comisa de catra unulu din contraenti dispensăsa pe celalaltu s6u pe ceilalţi contraenti de a mai respecta liter’a contractului incheiatu. Acesta o scie prea bine fieste care clientu, care au avutu in viati’a sa vre unu procesu, fara ca se fi trecutu prin scol’a diplomaţiei. In viatia civila partea, care a calcatu seu a violatu contractulu fia elu privatu seu socialu isi primesce pedeps’a meritata si porta spesele procesului in poterea sentintiei aduse de tribunalulu la care au apelatu celu neindreptatitu pentru re vindecarea dreptului seu violatu său nerespectatu. Acesta este unu postulatu alu luptei pentru dreptu, care pentru individulu singuraticu este identica cu lupt’a pentru esistenti’a sa. In pracs’a diplomatica inse nu este asia. Unu diplomatu, care au pierdutu procesulu fia fi fostu caus’a pentru care au pledatu elu ori cătu de injusta, nu se supune arbitriului seu natu-ralu, care este raţiunea si echitatea, ci apelesa fara intardiere la ultima raţiune a regiloru, care odiniora era forti’a brutala, 6ra astadi se numesce „forti’a care primedia dreptulu", care in fondu este acelasiu lucru. Asia o făcură si diplomaţii adunaţi iu areo-pagulu din Berlinu. După ce au declaratu resbelu ratiunei, bunului simtiu si moralei si după ce au probatu prin decisiunile loru, ca dreptulu gintiloru este o utopia a filosofiloru fantasti, au incheiatu unu asia numitu tractatu, facendu-si fiacare din ei iesuitic’a reservatiune mintala, ca la cea mai de aprope ocasiune ilu voru sfasia si voru preface pretiosulu pergamentu pe care au fostu scrisu, intr’o bucata de maculatura, buna pentru de a fi pastrata in museele diplomatice, numite archive ale statului.
De abea au trecutu patru luni de dile dela încheierea tractatului dela Berlinu si elu astadi in a cincea luna a esistintiei sale este deja unu actu diplomaticu, ce nu mai are nici-o valore actuala, ci celu multu istorica. Dara nici nu potea fi altcum. Basatu pe ficţiuni false, pe arbitrariu si inmoralitate, si preparatu pentru situatiuni neecsitande si inpos-sibile, elu din nascere sa fortiata a fostu unu copilu mortu. Deja in Macedoni’a s’au datu primele salve, care anuntia inceputulu ceremoniei funebrale a ilustrului repaosatu, care in scurt’a si hecticos’a sa viatia a purtatu numele de „Tractatulu din Berlinu, dela 13 Iulie 1878.“ Nu va dura multu si bate-riele muzicale ieşite din oficin’a Krupp, concentrate intr’unu orchestru funebralu grandiosu ii voru canta latinesculu „Requiescat in pace!“ acompa-niatu de jalniculu choru alu diplomatiloru. După aceea va urma marele Sabatu infernalu si diabolicu alu conflagratiunei orientale.
Nemultiumire generala, inarmari si pregătiri de resbelu febrile in tota Europ’a, o atmosfera inna-
busita si incarcata cu fluide electro-magnetice, carora nu le trebue decatu numai o singura schinteia, pentru ca se esplodese, — acesta este situatiunea actuala a Europei, creata ei prin tractatulu dela Berlinu, gratia multu invidiatei arte a doctoriloru-diplomati.
Camilu.
La situatiune.
De si parlamentulu din Vien’a s’a intrunitu in sessiune ordinaria si prin urmare conformu usului adoptatu a fostu deschisa fara mesagiu de tronu, totuşi deputatulu Kopp ceti si depuse pe mes’a presidiului unu proiectu de adresa motivata chiaru in prim’a siedintia a acestei sessiuni, care a fostu a 400 siedintia a periddei legislative a acestui „lungu parlamentul Acelu proiectu de adresa, care a fostu subtscrisu de o grupa numerosa de deputaţi recrutaţi din mai tote fracţiunile si cluburile esistande ale parlamentului, espune tristele ei consecintie si se roga de M. S. imperatulu, ca se pună capetu criticei si gravei situatiuni in care se afla monarchi’a. Ascutîsiulu adresei este indreptatu asupra ministrului de esterne corniţele Andrâssy si a fatalei sale politice. Parlamentulu au ascultatu cu multa seriositate si mare interesu acelu proiectu de adresa, si ca proba ca i au datu inportanti’a cuvenita, au si alesu o comissiune care se-lu esami-nedie si apoi se raportedie parlamentului.
Revelatiunile diariului „Tagespost“ din Gratz relative la marturisile făcute de catra fostulu ministru - presiedinte principele A. Auersperg despre coruptiunea pressei opositionale si yenalitatea depu-tatiloru antigubernamentali, au fostu adusa pe tapetu de catra deputatulu Schonerer, caruia iau succesu a produce o sensatiune mare, a da locu unui inci-dentu scandalosu intre densulu si presiedintele parlamentului Dr. Rechbauer, care s’au aflatu in-demnatu se apere pe absentulu ministru-presiedinte si se dea cea mai formala desmintire celoru espuse din partea deputatului Schonerer. Incidentulu se termina prin acelu paratoneru espeditivu, practicu si adoptatu in parlamentele servile, de a nu discuta cestiunile incomode si indiscrete, ci a trece preste ele puru si simplu la ordinea dilei. Asia se intempla si in casulu acesta. Ordinea dilei se primi cu tote voturile contra 19. Forte semnificativa si caracteristica este inpregiurarea, ca atatu press’a guber-namentala, catu si cea opositionala se ferescu ca de focu se discute acea cestiune atatu de multu compromitiatore si discreditore pentru prestigiulu si demnitatea pressei austriace. Tacerea acesta este destulu de elocenta si n’are lipsa de a mai fi comentata. Cineva tace, seu candu consimte, sdu candu se simte culpabilu.
Baronulu de Pretis nepotendu forma noulu ca-binetu isi au depusu mandatulu in manile monar-chului si asia cris’a ministeriala s’au declaratu in permanentia. Paralelu cu cris’a ministeriala decurge si procesulu de descompunere a fostului mare partidu centralistu numitu „fidelu constitutiu-n e i, “ care după ce au contribuitu din tote pote-
VII.
—	Franciuo! Francino!
Seniorii aceştia sunt nerăbdători, fetitio. Cu patulu puscei, baronulu Roger lovi usia, care se deschise de totu ....
—	Si baronulu Roger intră?
—	Nicidecum!
—	Nu? atunci Francina era buna la sufletu, asia de buna ca D-dieu o padia, me prindu?
VIII.
—	Ai câstigatu. Buna la sufletu, da, asia e, si apoi fiindu ca mai era unu firu in dreptulu usiei, unu lungu firu argintiu, firu de paiangenu ce ondula in ventu, unu firu alu Feciorei ....
—	Tata, pe mine, acesta nu m’ar inpiedeca de a inainta.
—	Cu tote acestea, Roger se opri si privi firulu ce flutura er’ sfirsitulu ilu perdea din ochi.
IX.
Si bunulu preotu don Bertrand avii tempu se so-sesca, asudandu, suflandu greu, dicendu mereu: Roger! Roger!
Tienea in mana celalaltu capetu alu lungului firu ce’lu condusese prin labirintulu poteciloru.
—	Feta draga, credi tu ca de giaba ar torce Feciora ?
X.
Bunlu preotu zimbi candu vediii pe baronulu Roger.
—	Monseniore, dise elu, poţi se intri acum.
Francina, roşia ca o ciresia ce e aprope a se coce,
aduse doue blide cu lapte. Deca ai scii cătu era de frumosa!
Bunulu preotu mai dise, că-ci betranii dicu multe, si atătu mai bine:
—	Bogatulu datoresce respectu celui seracu, monseniore.
AJL.
Baronulu Roger cugeta:
—	Eu sunt celu seracu.
O gasia atătu de bogata cu ochii ei albaştri si perulu ei galbenu — cenuşiu !
XII.
Intorcendu-se, cătu tienu drumulu, bunulu preotu povestea:
—	Monseniore, Genoveva torcea pe delulu Nan-terrei, nu departe de Paris marele orasiu.
Attila, Biciul lui D-dieu, voii se treca, dar nu potu.
Parisulu fii scapatu prin firulu Feciorei. Cugeta la acesta, monseniore.	*
Baronulu Roger se gandea la ochii albaştri ai Francinei.
XIII.
—	Monseniore, la Domremy, Ioana torcea.
Anglesulu, biciulu omeniloru, cauta anima Franciei
spre a o smulge.
Ioana goni pe Anglesu. Firulu Feciorei scapă Franci’a.
—	Francino! cugeta baronulu Roger. Perulu auriu alu Francinei!
XIV.
In or’a aceea, Francina, inca palida si cu ochii plecaţi, se juca cu firulu de argintu, firulu de paiangenu.
Ea ingenuchiă inaintea iconei sfantei Feciore si murmură:
—	Multiumescu, dulcea mea mama. O se se in-torca elu?
XV.
—	Dta care scii tote, don Bertrand, tutorele meu, intrebă baronulu Roger, adeverata e istori’a acelui rege ce luă de socie o pastoritia?
Don Bertrand respunse:
—	Nu, e o fabula.
Roger se intristă de morte, si bunulu preotu adaogă:
—	Ei bine! da, asia e, dar regcde era maiorenu, că-ci inplinise douedieci si unu de ani.
(Va nrma.)
rile sale la crearea situatiunei anormale a monar-chiei si la ruinarea finantieloru si a creditului ei, astadi se descompune in elementele din care au fostu compusa, pentru ca schimbandu-si firma se se incerce a scapa de responsabilitate si metamorfo-sanduse se reapara drasi pe scen’a politica subtu o noua firma luandu pos’a de salvatore a situatiunei. Deca i va succede său nu, acăsta depinde dela aju-toriulu pe care va afla cu cale a i-lu oferi principele Bismark si dela dispositiunile monarchului. Se vorbesce forte tare, ca parlamentulu va fi disolvatu si ca se va denumi unu cabinetu neparlamentaru, care apoi va escrie nouele alegeri. Acesta este si dorinti’a cechiloru, acaroru conducetoru dr. Ladislau Rieger petrece de vreo doue septemani in Vien’a pentru de a se consulta cu cercurile competente asupra conditiuniloru de inpacare si a parteciparei loru la lucrările parlamentului centralu.
Pe candu decurgu acestea in Vien’a, in diet’a Ungariei s’au incinsu o lupta inversiunata intre opositiunea cosiuthiana si intre partisanii proviso-riului ministru C. Tisza, Acesta partida, acarei tienta este revolutiunea, prin vorbitoriulu seu Ernest Simonyi formula unu actu motivatu prin care cere dela diet’a ca se se faca procesu intregului cabinetu alui C. Tisza, pe care ilu acusa a fi tradatu patri’a magiara si a fi creatu situatiunea actuala desperata. Intre alte puncte ale acusarei figuredia si acela, ca gubernulu ungurescu n’au datu ajutoriu României in contra Russiei si ca după aceea n’au sciutu se inpiedece ca acelu stătu se devină independinte, care inpreuna cu Serbi’a si Muntenegrulu amenintia si periclitedia esistinti’a, nu numai a monarchiei austro-ungare, ci in specialu integritatea regatului ungurescu. Avisu pentru filoinagiari din Bucuresci, Iaşi si de pe airea!
Forte pretiosa este pentru noi Romanii mărturisirea pe care o a facutu ministrulu - presiedinte provisoriu C. Tisza in siedinti’a dietei din 2 1. c. Strimtoratu de opositiune si invinsu prin logic’a fapteloru si a necontestabileloru argumente ale opo-sitiunei C. Tisza se vediu in fine necessitatu a recunosce: ca dieu, sistemulu dualisticu s’au adeveritu câ nepracticu, ca elu a facutu inpossibila si ilusorie ori-ce uni* tate in politic’a esterna a monarchiei, dara roga pe deputaţii, ca pana candu cu ajutoriulu factoriloru competenţi nu se va afla unu mai bunu sistemu de gubernare, se sustiena sistemulu actualu, pentru ca deca nu — va veni centralismulu absoluti-sticu, de care D-dieu se padies’a pe Ungari’a.
Acesta nici pentru noi, nici pentru celelalte nationalitati trântite la părete nu este o descoperire noua; din contra ea a fostu o convingere intima a tuturoru patriotiloru cu dorere de anima pentru esistintia acestei multu cercatei monarchii. Dăca acuma unu C. Tisza ne da dreptate si confirma elu insusi ca ministru dualisticu de pe tribun’a dietei, ca dualismulu este unu sistemu gresitu si ruinatoru pentru monarchia, apoi pentru acesta mărturisire i suntemu recunoscetori, pentru-ca ea ne pote servi ca cea mai autorisata legitimare a tienutei corecte de resistentia passiva a natiunei romane.
Asupra acestei cestiuni inportante vomu reveni catu mai curendu.
Ungari’a.
v (Scandale mari in dieta.) In tierile constituţionali lumea e dedata se asiste uneori la scandale parlamentarie, dara scandale de care se intempla in diet’a Ungariei, sunt si remanu din cele mai rari si estraordinarie. Camer’a deputa-tiloru alesa din nou pentru unu altu periodu de trei ani, se parea in primele dile după deschidere că ar avea o fisionomia paciuita si calma. Dara parerea insiela. Dela 30 Octobre incoce se pomi fortun’a, care in 2 Novembre ajunse la culme. In acea di br. Blasius Orbân incrimina pe maioritatea deputatiloru aleşi din Transilvania, că ei aru fi fostu aleşi prin cumpărarea voturiloru; că-ci gubernulu a trimisu anume in la Ceanu-mare, adeca la dn. Ladislau Tisza fratele ministrului, care e proprietarul in acea comuna, sume forte considerabili, era redactorulu dela „Magyar Polgâr“ din Clusiu, si P. Moritz au fostu insarcinati a duce si inparti sute de mii prin tiera pe la agenţii ministeriali in diverse tîenuturi. Audiendu acestea deputatulu Ernest Simonyi, dise intre altele, că daca acus’a lui Orbân este adeverata, adeca, daca voturile au fostu cumpărate cu bani, atunci acei deputaţi ardeleni câ călcători de legi si inferaţi nu potu se ocupe locu in dieta si nici câ trebue se fia suferiţi acolo, daca nu se curatia de acea crima. Atunci Lad. Tisza irritatu forte, declară pe Orbâu de calumniatoru
infamu, daca nu va documenta acusele sale. Orbân inse in locu de a’si retrage acusele, tocma din contra, se obliga a le documenta de ajunsu in una din siedintiele urmatorie. Aci dara este angageata nu numai onorea si caracterulu deputatiloru incri-nati, ci si alegatorii ardeleni din maioritate, compromişi greu, anume si acei alegatori romani din comitatulu Huneadorei, din Alb’a-Iuli’a, Fagarasiu, Gherl’a, Nasaudu, S.-Sebesiu etc., pe unde au alesu deputaţi de partid’a ministeriale, prin urmare sunt datori a se apara si a nu suferi se prindă scortia ruşinea pe feciele loru.
Roman i’a.
Bucuresci, 9/12 Octobre, 1878.*) (Co-resp. pârtie, a „Observatoriului.“) Ve promisesemu a ve tramite o descriptiune a dilei de ieri. Dar’ se nu credeţi ca se pote descrie diu’a de ieri. Ea nu pote decatu a fi vediuta; pentru-ca ce pena ar potea de scrie sentimentele de cari eramu animaţi, entusiasmulu ce ne a coprinsu in tocmai ca o flacara atitiata de vijelii, candu Vodă s’a are-tatu sub arculu de triumfu?
Dar’ eta ca incepu naraţiunea mea de la ju-metate; asia face si unu copilu care vediendu in-aintea sa o mulţime de jucării, care de care mai frumose, nu scie pe care se o alega.
Pe la 11 ore am trecutu pe la arculu de triumfu, iu faci’a caruia erau rădicate iu semicercu, taiatu la mijlocu de siosea, o estrada, unu amphi-teatru, era impartitu in mai multe loge seu tribune, logi’a Domnei, a crucei rosiie, a diplomatiloru, a diaristiloru, cea publica etc. Lumea se indesa din tote părţile, logele debordau. Am trecutu inainte spre Banes’a, unde era radicata o estrada acoperita cu covore negre si roşii si unde mitropolitii incon-giurati de inaltulu cleru aveu se oficiedie serviciulu divinu. In faci’a estradei erau asiediate in forma de ungliiu dreptu tunurile luate dela Turci; ele erau inpodobite cu ghirlande si purtau placi aretata-tore de loculu unde au fostu luate: 10 la Plevn’a, 10 la Opanezu, 9 la Smerdanu, acestea erau tunuri mari de campu, tunuri Krupp de otielu si de bron-zu. Apoi 10 tunuri de bronzu, de munte, luate la Plevn’a.
La fie-ce coltiu alu estradei era cate a mor-thiera — Morser — de unu calibru asia de mare, ca mi-am potutu baga capulu de totu in ele.
Ele sunt de diferite marinii, 2 cele mai mari au unu diametru de 2 decimetre, era cele mai mici au unu diametru de V2 decimetru.
Armat’a ce ave se defiledie era asiediata erasi in semicercu, in ordinea in care ave se defiledie, frontulu era spre estrada. Am uitatu se ve spunu, ca langa tunurile de munte erau 8 drapele, trofee, unulu mare rosiu cu o semiluna mare, purtandu o stea; altulu totu asia de mare verde, alte 3 erau mai mici roşii, unulu galbenu si 2 mai mici.
Pe la 12 ore a venitu Vodă, unnatu de unu stralucitu stătu majorii, in galop, pe dinaintea frontului ; elu fu primitu cu lungi urale de catra armata si poporu ce se adunase intr’unu numeru cum n’am vediutu decatu pote la venirea Imperatului Alec-sandru. Se urca apoi pe estrada, unde fu primitu de mitropoliti.
Peste pucinu veni si Domn’a si serviciulu divinu se incepîi.
Acestu serviciu a duratu pre multu asia, ca lumea dela arculu de triumfu era inpatienta de a vede cu o ora mai ’nainte pe Vodă cu armat’a.
In urma după terminarea serviciului divinu se puse crucea trecerei Dunarei la tote drapelele regimenteloru ce fuseseră in Bulgari’a, precum si S t e u ’a României la drapelele regimenteloru.
Cele mai rupte drapele erau ale regimentului alu 13-lea de curcani si alu 4-lea de linia si alu 2-lea de venatori.
La arculu de triumfu in tempulu acesta fuseseră aduşi răniţii, cari nu poteu ambla multu pe josu, cu nisce trasuri brasiovenesci. Ei fura asie-diati intr’unu locu reservatu anume pentru ei. In cateva minute se strinsera doue pălării pline cu bani, cari li se inpartira indata.
La 2 ore unu vuietu departatu, dara ce deve-nia din ce in ce distinctu, ne atrase atenţiunea; strigatulu: vine, vine, se audia producăndu in lume o mişcare de scaune si piciore, cautandu fia-care a se inaltia, pe candu anim’a bate a se rupe. In fine, Vodă urmatu de statulu seu majoru appare; inainte chiaru de a intra sub arculu de triumfu unu vuietu de urale isbucni din piepturile nostre; T r a i e-sca Mari’a Sa Carolu, traiesca armat’a, traiesca Romani’a libera, traiesca rege-
*) Intardiata din lipsa de spaciu.	Red.
le seu. Ura, ura, ura; tote acestea nu se mai sfîrsiau. Se ve spunu dreptu, deca ai prinde unu regimentu intr’unu momentu de entusiasmu asia cum eramu noi atunci, ar invinge o armata, ar lua redutele cele mai infricosiatej său ar muri pana la unulu.
Mai multe discursuri fura tienute, discursuri pe care le veţi ceti in diarie, dara pe care eu nu le potemu audi, d’abia d. C. A. Rossetti candu vorbea, se audia cate unu cuventu mai sonoru.
Vodă insa candu a respunsu, si surdii voru fi auditu. Inchipuitive ce tare trebue se fi vorbitu elu.
Si cu ce entusiamu vorbea, insusi cu ce foca, cu ce anima?
Atunci entusiasmulu a ajunsu la culme; credu ca de se mai cerea ceva, eramu in stare se ne culcamu inaintea picioreloru cailoru. Nici-odata noi nu avuseramu ocasiune se audimu pe Vodă vorbindu cu atatu focu, cu atata entusiasmu; elu imediatu s’a manifestaţii prin resunetele de aplause si urale.
Corone, buchete, flori incepura a pica mai greu ca grindin’a.
Vodă capeta acolo vre-o 14 corone, păstră una pe după giitu, si una de bratiu, una la mane-rulu săbiei si unu buchetu in mana; celelalte le puse la Donm’a in trăsură.
Catu trecură statulu majoru si răniţii, florile ploua, toti isi avura cu prisosu partea, au fostu soldaţi cari răniţi au capetatu corone de cate 100 seu 200 franci una, cu panglici late de fa iile.
Si intr’adeveru imediatu după Vodă au defilatu răniţii, ei au facutu o inpressiune din cele mai emotionatore, in care totuşi bucuri’a domnia; bucuria ca aceşti omeni din alu caroru corpu se scosese glontiele inamicului, alu caroru sânge au stropitu câmpiile Bulgariei, totuşi sunt in viatia cea mai mare parte nu schilodi, ci buni cei mai mulţi de a lua din nou arm’a. Erau literalmente coperiti cu flori, si continuu pe Podulu Mogosioie seu acuma calea Victoriei, li se aruncara flori si corone.
Eu am privitu defilarea dela Palatu. Doue ore si jumetate a trebuitu pana se treca tota armat’a. In fine la 4 si V2 lumea a inceputu a pleca, ostenita, de ore ce toti erau pe strade dela 10 de demineti’a.
Ser’a orasiulu a fostu iluminatu. Vodă s’a plimbatu in trăsură cu Domn’a; mai pe sera musi-cele regimenteloru ce erau in Bucuresci (7) au venitu la Palatu cu tortie si lampibne, unde au can-tatu vre-o 2 ore. Apoi M. M. L. L. au plecatu din nou pe podu, s’au dusu pe la statu’a lui Mihaiu, unde gradin’a botanica era luminata ă giorno. Aci s’au datu artificii, focuri bengale. De aci Vodă cu Domn’a s’au dusu la teatru, unde era o representatie poporala data de Primăria.	d. p.
Societatea academica romana.
Sessiunea anului 1878.
(Urmare.)
Siedinti’a dela 13 Septembre.
Comissiunea insarcinata a cerceta partea administrativa a reportului delegatiunei, anuntiandu, ca e gafa a depune raportului seu, D. Caragiani ’lu citesce. Se propune a se vota conclusiunile comissiunei in totalu. D. Romanu si d. Sturdza propunu, că se se iâ conclusiunile după capitole si se se voteze pe rondu. Se pro-cede după acesta ordine.
La Capitolulu I. d. Hodosiu cere rectificare la aserţiunea relativa la istori’a imperiului otomanii de d. Can-temiru, fiindu - ca acesta opera esindu de sub tipariu astadi, s’a si adusu spre a se distribui primele esem-plarie la membri. Societatea iâ actu de acest’a si aproba conclusiunile comissiunei.
La capitolulu II, d. Sturdza dâ lămuriri detaliate asupr’a acuisitiunei celoru 200 monete cumperate dela d. Dobozki; arata importanti’a loru si motivele pentru cari au avutu recursu la delegatiune spre a cere o suma mai mare, decatu acea prevediuta prin budgetu. — I). Romanu si d. Sionu arata, ca votulu societatiei trebuie se fia categoricu, ca adeca incuviintieza nu numai sum’a, care s’a datu pana acum, def si transactiunea intrega făcută cu d. Dobozki. D. Odobescu esplica, ca la acesta transactiune sunt solidari nu numai membrii delegatiunei , ci si acei ai societatiei, cari au fostu convocaţi spre consultatiune intru acest’a. — Societatea după aceste lămuriri consultata, aproba transactiunea făcută cu d. Dobozki si recomanda comissiunei budgetarie a o ave in vedere la elaborarea budgetului; totudeodata se associaza a se adressa cuveuitele multiamiri prea Santiei Sale episcopului Melchisedecu pentru donaţi unea manuscripteloru banului Varnavu, Inaltimei Sale regale Domnitoriului pentru opulu „His-toire de la Ceramique" dăruite societatiei, si frati-loru si suroriloru Hunnuzake pentru portretele regretati-loru colegi ai societatiei Eudoxiu si Alexandru.
La capitululu III mai antaiu d. Maniu relateza, ca unulu din processele societatiei si anume acelu cu epi-tropi’a repausatului V. Mateescu, s'a cautatu la o ale curentei si s’a castigatu la priin’a instantia; er’ celu cu epitropi’a bisericei sântei Vineri este pe cale de infa-
cisiare la 27 ale curentei. Er’ asupr’a punctului de dictionariu si glossariu membrii comissiunei de revisiune dau o relatiune succinta despre cele ce au lucratu in cursulu anului. Relatiunea acest’a inse nepotendu satisface pe toti membrii societatiei, comissiunea a promisu a supune unu raportu speciale.
La capitululu IV societatea se unesce cu comissiunea, spre a esprime delegatiunei multiamirile sale pentru activitatea, zelulu si mesurile intielepte, cu cari au administratu interessele societatiei, si totodată a esprime gratitudinea sa comitetului de priveghiare alu cassei de depuneri si consemnatiuni pentru lad’a mare de feru, ce a binevoiţii a dărui societatiei.
După acestea se reguleza ordinea de di pentru siedinti’a de a dou’a di, destinata a fi deschisa publicului in modulu urmatoriu:	1. D. Stefanescu va comu-
nica o relatiune asupr’a unei descoperiri paleontologice. 2. D. Quintescu va ceti raportulu asupr’a probeloru de traductiuni din Pliniu, venite la concursu. 3. Comuni-catiunile sectiunei istorice asupr’a diverseloru lucrări ce ’i s’a recomandatu.
Vice-presiedinte, G. B a r i t i u.
Secretariu ad hoc, G. Sionu.
(Va urmâ).
Soiri diverse.
—	(Necrologu.) Mari’a Pop’a nasc. Neagoe ca socia, in numele seu, alu fililoru sei: Aureliu, Alesandru, Georgin’a si Matild’a, — alu fratiloru respective sororiloru: Alesandru cu soci’a sa Elen’a, Nicolau, Dr. Ioanu Neagoe cu soci’a Veturi’a, veduv’a Francisc’a Baritiu si EmilHa cu sociulu seu Basiliu Albini, ale nepotiloru Iosifu si Simeonu Pop’a, precum si in numele numerosiloru consângeni si amici, anuncia cu ânim’a plina de doliu, câ: Georgiu Popa, cându-va proprietariu mare, membru fundatoriu alu asoeiatiunei transilvane romane pentru literatur’a si cultur’a poporului romanu si cive alu acestui opidu, — a repausatu in Dom nulii, in urm’a unui morbu acutu de plumani, in 31 Octobre la 7 ore ser’a, in alu 56-lea anu alu etatei, er’ alu fericitei căsătorie alu 21-lea, provediutu cu S-tulu Sacrainentu alu penitentiei si cu merindea vietiei eterne. Remasitiele-i painentesci s'au asiediatu Sambata in 2 Novembre st. n. spre repausu in Cimeteriulu gr. c. din pratulu din diosu. Fia-i tieren’a usiora si memori’a eterna! — Blasiu, in 1 Novembre 1878 st. n.
—	(C u 1 e s u 1 u v i i 1 o r u) in tota Ungari’a si Transilvani’a a fostu favorisatu de tempu frumosu. Cantitatea mustului produsu a fostu preste totu multiumitore ; nu asia si in privintia calitatiei, care este mediocra, din caus’a ploiloru celoru multe. Cu tote acestea vinulu din anulu acesta va esi de si usioru, dara totuşi buni-sioru. Pretiulu variadia intre 80 cr. pana la 1 fl. 20 de vadra.
v?— (Teinpu 1 u si terguri 1 e.) Tempulu a fostu bunu. Semenaturile si ogorirea locuriloru s’au facutu preste totu. In 4 1. c. au cadiutu aici prima zapada. — De vreo doue septamani tergurile de septamana din Sibiiu sunt forte bine frecventate. Dara sunt mai mulţi vendiatori decâtu cumperatori. Pretiulu cerealieloru este scadiutu tare. Inbuldiela ce se observa la aceste ter-guri, ne pote servi ca proba, ca esecutorii de dare des-volta o energia mare prim comunele rurale, ca si prin orasie. Sirmanulu economu trebue se-si vendia productele sale fara pretiu, pentru ca platindu darea se pota scapa de vecsatiunile esecutiuniloru.
(M o r t i i s i r a n i t i i r o m a n i). — (Contiunare.) La Sencoviciu (Bandin-Ogiac) in 21 Septembre, din re-gimentulu Iosifu nr. 37, au muritu: infanteriştii Costa Vidicanu, Vasilie Ardeleann, Flore Vancu, Toderu Side, Nutiu Lele; s’au ranitu conductorulu Juonu Flore, sergenţii Ioanu Papp - Szilâgyi, G. Todinca, couducatorii Mihaiu Radu, Ioanu Balasiu, Juonu Pinte, Petru Oradanu, Samson Bochisiu, infanteriştii Juonu Pume, Petru Jo-vannu, George Mosiu, Flore Popu, Onutiu Simutiu, Toderu Tege, Flore Tirpa recte Chirpe, Juonu Ursutiu, Petru Borsa, Iosifu Ilutia, George Muiene, George Gligoru, Juon Ciuciu, Micula Szabo, George Burdeanu, Gavrilu Bondaru, Toderu Bojin, Ioanu Urdâsiu, Mihaiu Serbu, Teodor Caba, Indreiu Cupasiu, Iosifu Banda, Juonu Bau, Juonu Vanetiu, Toderu Iile, Petru Opre, juonu Mutiu, Mitru Dunga, Flore Popa, Mihaiu Sfete, Alesandru Boitor, Vasilie Devanu, Ioanu Nica, Petru Motiu, Toderu Laza, Simeonu Mosa, Ioanu Avramu, Mihaiu Coste-Haica, Nutiu Secara, Ioanu Avramu, Vas. Bordasiu, Juonu Botto, Gabr. Blagutia, Lupu Craciunu, Iosifu Cosanu, Valentinii Mol-dovanu, George Morgovanu, Craciunu Rusu, Mitru Sela-gianu, Vasilie Criste, Pavel Matitia; s’a perdutu infant. Flore Bulzanu.	„Familia."
L
Statutele societăţii maiestriloru caltiunan din Lipov’a.
Notariulu se alege prin coinîtetu, cu votu secreţii, alegorea apoi are a o aproba „adunarea generala.1* Notariu pote li si alta persdna, care nu e membru alu societăţii, si pentru afacerile sale, va fi remuneratu din fondulu societăţii.
Notariulu:
a)	porta protocolu in siedintiele comitetului si alu le adunării generale, din cari la cei interesaţi da estra-se, apoi propune căuşele, si:
b)	porta catalogu despre numerulu si numele membriloru societatiei, induce pe cei intrati si şterge pe cei repasiti.
c)	deplinesce decisiunile societăţii si căuşele curente, după indrumarea presiedintelui, cum si corespon-dintiele de lipsa.
d)	porta protocolu despre invetiaceii si sodalii aplicaţi la membrii societăţii, si la pofta celoru interesaţi se intrepune pentru sustienerea conditiuniloru si obligaminteloru, la cari s’au supusu.
La casu de impcdecare, comitetulu sa va ingrigi de substituire.
§. 10. Casariulu se alege prin comitetu, cu votu secretu, pre 3 ani. Casariulu percepe si er6ga din banii societăţii după prescrisele §§. 18—23.
Pentru averea societăţii elu gir6dia, cu averea s’a.
§. 11. Adunarea generala ordinaria, mai alege cu votu secretu 3 controlori (comissiune de contabilitate), cari au detorintia a privi preste chivernisirea baniloru si portarea regulata a diuareloru. Ei ori candu potu scon-trâ cas’a. Daca afla vre o scădere ori negrigintia, din care ar potâ ocure daune societăţii, — au datorintia a influintia la comitetu, era daca reulu ar ocure dela comitetu, au a pretinde conchiamarea adunării generale, si daca presiedintele ar denegâ acâsta, comissiunea de contabilitate (controlorii) conchiama siedinti’a comitetului, respective adunare generala in numele seu.
§.12. Advocatulu, se alege prin comitetu, cu votu secretu. Elu p6rta căuşele de dreptu, ce atingu societatea, si esoperedia pe calea administrativa, ori judecator^sca, — pre bas’a legii de industria, t6te avantagele potinciose.
Despre activitatea sa rapdrta la Comitetu, si cu aprobarea adunarei generale — pentru servitiele sale, primesce remuneratiune cuviincibsa din cas’a societăţii.
§. 13. Comitetulu se compune:
afara de presiedinte, vice-presiedinte, notariu si controlori, din 12 membri, cari se alegu in adunarea generala ordinaria pe 3 ani cu votu secretu, din cari v3 in primii doi ani repasiescu prin s6rte, dar potu fi realesi.
In periodulu de 3 ani, locurile vacante se depli-nescu, in cea mai de aprope adunare generala.
§. 14. Comitetulu tiene in t6ta lun’a siedintia ordinaria, âr de cate ori cere lips’a, siedintia straordinaria si agendele de pertractatu, odata cu conchiemarea — membriloru — se notifica. Pentru decisu validu, socotindu — se si oficialii, se recere maioritatea membriloru. Daca nu s’au intrunitu membrii in numeru recerutu, in restempu de 8 dile se conchiama siedintia n6ua, in care se decidu afacerile fara contu la nume-rulu membriloru.
Membrulu, care remane dela siedintia de 3 ori după olalta, fara a se legitima, se considera de dimis-sionatu, si loculu lui de vacantu.
§. 15. Cerculu de activitate alu comitetului este:
a)	a decide despre primirea ori eschiderea membriloru societăţii, conformu §§. 3 si 4.
b)	a face proiecte amesuratu §. 1. pentru regula-rea fondului si a intreprinderiloru comune, si acelea a le substerne adunării generale.
c)	a nesui in totu anulu, ca in „juriulu de pace“ sa se alâga unu numeru egalu de membri si dintre sodali.
d)	a croi conditiuni speciali, la alegerea ofieialiloru, si a grigi ca casariulu se aiba destula hipoteca (garanţia). A esamina indolentia ce ar observa din partea ofieialiloru, si casualrainte la propunerea controloriloru; mai departe a ingrigi, ca aretarile lunari despre corespondintia si starea casei, se se p6rte cu acuratetia.
Mai stă in dreptulu si datorintia comitetului a suspinde pe casariu, pe notariu si pe advocatulu societăţii, pentru negligintia in oficiu si abusuri, si a i inlocui prin alţii, pana la adunarea generala cea mai de aprbpe.
e)	a prepara desbaterile (program’a) adunării generale, anume: a face proiectulu de budgetu pe anulu viitoriu si a duce in deplinire decisiunile adunării generale.
f)	controversele escate din lips’a de lucru a le esamina, si a esoperâ lecuirea acelor’a.
g)	a ingrigi si priveghiâ, pentru instruirea invetiaceiloru de maestria.
h)	preste totu: a nesui in totu modulu pentru ajungerea scopului societăţii, 6r pentru unele ocupatiuni speciali, in casu de lipsa, a statori comitetu separa tu, apoi: pentru acoperirea recerintieloru societăţii a asemnâ sumele de lipsa, intre limitele budgetului.
Protocolele siedintieloru comitetului, le subscriu: presiedintele, notariulu, unu membru alu comitetului si unu controloru. Comitetulu — si statoresce procedura b a de desbatere.	(Va urma).
Recensiune literara.
I. La tempulu seu am anunciatu aparitiunea opului :
„Amorea amicabila,“ tradusa de P. N. Simţi o nu. Acesta lucrare este classica in feliulu ei. Autorulu se vede a fi forte cu capu. De ex. pe pag. 10 capitolu III cetimu din vorba in vorba :
Cuventulu amicu după etimologia, in limb’a germana „Freund“ se deriva dela „freuend“ (bu-curandu) prin eliminarea vocalei „e“ (freuend-Freund) si compusu cu particeu’a „scliafft“ pote dela vechiulu participiu alu verbului „schaffen" (a procura, castigâ); Freundschafft (castigu de bucuria) ceea ce noi i dicemu amicetia dela „ amicu, “ — va se dica ne-am procupsitu! in originalulu ger-manu, a stătu derivarea etimologica a cuventului „Freundschaft" (amicetia) dela o radecina germana, lucru prea naturale si acum autorulu romanu fora nici unu scrupulu deduce „amiculu“ si „amiciti’aa totu dela aceeaşi!
Limb’a in care e compusu opuscululu este o limb’a culta, sublima in catu in multe locuri, numai autorulu o va potd intielege. Intre altele gasimu cuvinte câ: discurgu, necunoscibila, mirabilitatile, grigebila, veridealisare si alte multe forte originali. Autorulu presupunendu pe dreptu, ca nu tote cuvintele din cartea sa voru fi intielese de cetitori, la fine adauge unu „Registru alfabeticu de cuvinte mai noue impreuna cu esplicatiunea loru poporala. “
Câ proba de eruditiunea autorului vomu reproduce din acestu „ registruu cateva exemple:
„Amabilitate, vrednicia de iubire, dragostire. Ambigiuitate, doue intielesuri.
Antecesa, o propusetiune inainte mergatore.
A p r o b a (-r e) a privi unu lucru de bunu, a ingadui.
Artificiu, unu lucru facutu cu maestria. Bagatelu, unu lucru micu.
Calculare, socotea in capu.
Celebrare, a face unu lucru in modu serbatorescu. Certitudine, de buna sema. Cincumspectiune, bagare de sema impregiuru. Conscientiositate. numele insusirei cunoscin-tiei de sine.
C u r i o s u, ceva doritu de auditu si vediutu. Discretiune, padirea tacerei lucruriloru ascunse in amblare si vorbire cu dmeni.
Fanaţi cu, aplecatu spre credintia preste mesura pana la fantasia.
Fichicu, ceea-ce se tiene de sufletu.
Fi si cu, tienetoru de trupu.
Frivolu, cutezatoriu.
Implorare, chiamare prin rogatiune către D-dieu. Neresistibilu, ceea-ce nu mai este de a se pute inpotrivi.
Nuri, atragere plăcută din totu simtiulu. Restituire, resplatire pentru o facere de bine. Technicu, ceea-ce e facutu cu măiestria. Umanitate, prietenia de omeni. Veridealisare, a face o idea adeverata.“
Aceste nu sunt unicele „mirabilitati“ (ca se vorbimu cu dictionariulu autorului) de ace’a l’amu consulta se faca mirabilitatea si mai antaiu se-si îndrepte registrulu di» limbei romane, că-ci, altmintrea, va remane câ modelu de absurde.
Petra Petrescu.
Cu Nr. 80 alu „Observatoriului“ s’au inceputu unu nou abonamentu pe tri-luniulu Octobre—Decembre st. v.
In capital’a Bucuresoi „Observato-riulu“ se pdte abona la librari’a d-lui Szollosy, Piati’a Teatrului.
Preţuirile cerealieloru
si altoru obiecte de traiu au fostu la
5 Novembre in Sibiiu :
Grâu, după cualitati . Grâu, amestecatu .	.
Secara ...............
Papusioiu .	.	.	.
Ordiu.................
Ove.su................
Cartofi...............
Mazare................
Linte.................
Fasole................
Lardu (slănină) .	.	.
Untura (unsdre topita) Carne de vita .	.	.
Oua 10 de .	.	.	.
1	hectolitru	fl.	5.40-6.20
1			4.50-5.10
1	99	91	4.-
1	9)	}>	3.10
l	99	99	4.50-5.—
1	99	99	2.	2.40
l	19		1.75-2.25
l	99		4-50—5.—
1	91	99	5.50-6.—
1	99	11	4.50-5.—
50	Kilogram.	11	35.—
50			30.00
1	91		36—.48
			
Cursulu nionetelorii in val. austr.
Vien’a, 2 Novembre
Galbinii imperat. de auru.........................fi.
Moneta de 20 franci.................................„
Imperialu rusescu...................................„
Moneta germana de 100	maree........................„
Sovereigns englesi.................................,,
Lira tureesca.......................................„
Monete austr. de argintu 100 fi......................
5.58 cr. 9 39 „ 9.30 „ 57.95 „
11.—
100.-
19
9?
Castigulu celu mare
event. de
375,000 Mărci.
Anunciu
de
Norocu !!!
Câştigurile
sunt garantate de Stătu.
Invitare la parteciparca
sorţilor de castigu
alu marei loterie de bani, garantata de Statulu Hamburg, in care câştigurile sicure trebue se fia de preste
T milione 790,000 Maree.
Câştigurile acestei loterie favorabila de bani, care conformu unui planu ficsu cuprinde numai 82,500 losuri, sunt urmatdiele si adeca:
Câştigul celu mai mare este eventualu de: 375,000 Maree.
I Premie de 250,000 Maree I Castigu â 125,000 Maree I Castigu k 80,000 Maree I Castigu k 60,000 Maree I Castigu k 50,000 Maree I Castigu k 40,000 Maree I Castigu â 36,000 Maree 3 Câştiguri h 30,000 Maree I Castigu k 25,000 Maree 6 Câştiguri k 20,000 Maree 6 Câştiguri k 15,000 Maree
1	Castigu k 24 Casttguri k
2	Câştiguri k
3	Câştiguri k 31 Câştiguri k 6 I Câştiguri k
4	Câştiguri k
12.000	Maree
10.000	Maree
8.000	Maree
6.000	Maree
5.000	Maree
4.000	Maree
3.000	Maree
304	Câştiguri	k	2000	Maree
3	Câştiguri	k	1500	Maree
I 0	Câştiguri	k	I	200	Maree
502	Câştiguri	k	1000	Maree
621	Câştiguri	k	500	Maree
37	Câştiguri	k	300	Maree
675	Câştiguri	k	250	Maree
40	Câştiguri	k	200	Maree
36	Câştiguri	k	i 50	Maree
22850	Câştiguri	k	I 38	Maree
1 0	Câştiguri	k	135	Maree
1950	Câştiguri	k	124	Maree
75	Câştiguri	k	120	Maree
4	Câştiguri	k	I 00	Maree
3450	Câştiguri	k	94	Maree
3950	Câştiguri	A	67	Maree
35	Câştiguri	k	50	Maree
3950	Câştiguri	k	40	Maree
3950	Câştiguri	k	20	Maree
Aceste câştiguri ajungu in 7 serii in pucine luni la o tragere sigura.
Prima tragere a castiguriloru este ficsata oficioSU si costa
intregulu losu originalii numai	3 fl. 40 cr. v. a.
unu diumetate de losu originala numai 1 fl. 70 cr. v. a. uun patraru de losu originalu numai — fl. 85 cr. v. a
Aceste losuri originale garantate prin Stătu, (e’ra nu pro messe oprite) se espedesa pre langa tramiterea francata a pre ţiului, chiaru in cele mai îndepărtate regiuni.
Fiacare partecipatoru primesce fara ca se me provdce dela mine gratis pre langa losulu seu Originalu si planulu originalii provediuju cu marc’a Statului si indata după tragere si list a oficiosa a trageriloru.
Platirea si espedarea baniloru castigati
la interesenti se face din partea mea directu, promptu si CU cea mai mare discretiune.
Orice comanda se pote face simplu prin asemnatiune — mandate — de posta.
Se se adresese deci cu fota încrederea comandele relative la tragerea apropiata, pana in
15. Novembre a. c.
U	(49) 3-4
Samuel Heckscher senr.,
Banchieru si comptoara de cambii in Hamburg.
The’a 31
antiarthritica si antirheumatica alui
WILHELM
curatîtore de sânge spre a se folosi in ori-care anotempu câ singurulu midilocu curatîtoriu de sânge cu resultate sigure.
Cu		Probata de-		Prin p. in.
concessiunea cancel. o. r. de		finitivu.		patenta a M. 8ale c. r. asse-
curte datu prin		Effecte exell.		curata contra
decisiune				
Vien’a, 7. dec.		Resultatulu		Vien’a,
1858.		eminentu.		28 martie 1871.
The a acâst’a curatia organismulu intregu, străbate părţile întregului corpu si folosindu-o câ beutura departâza dintr’insulu t6te materiile stri-caciose, cate se voru fi adunatu, cum nu face nici o medicina; si effectulu siguru este durabilu.
Vindecarea perfecta a arthritei, reumatismului, bdl’a englezesc», si a altoru bole învechite incurabili, ale raneloru, cari puroidza ne ’ncetatu, ale bâleloru genitali si bnbeloru, ale sgrabuntieloru pe trupu si in fa<?ia, ale peteloru, bubeloru si-philitice.
The’a acest’» au produsu resultate forte favorabili mai alesu in înfiaturi de ficatu si de splina, cum si in greutăţi hemoroidali, in doreri
| de nervi, de muşchi de încheiaturi, de udu, polu-j tiuni, impotentie, scurgeri la femei etc.
Suferinde cum sunt bdlele scrofuldse, in-flatur’a ghinduriloru se vindeca iute si perfectu, la aceia, cari beau The’a necurmatu, fiindu ca ea este unu midilocu domulu dissolvatoriu si promo-vatoriu de urina.
Resnltate admirabili sigure.
Dlui Franciscu Wilhelm, apotecarin in Neunkirchen langa Vien’a.
Wocheiner Feistritz (in Carniolia), 1 oct. 1872.
On. Dle! Mai am ârasi trebuintia de vreo trei pachete din the’a dtale curatîtdre de sânge, pentru ca dupa-ce am cumperatu de la dta de 2 ori si am folositu acestu midilocu exellentn „the’a antiarthritica si antirheumatica a lui Wilhelm curatî-t6re de sanga“ m’am convinsa de ajansu de minu-natulu ei effectu. Te rogu se’mi tramiti the’a curatîtore de sânge cu receperea plâtii prin posta. Cu totu respectulu
loanu J erai a, capelanu.
DIu Fr. Wilhelm, apotecariu in Neunkirchen langa Vien’a.
Tuschkau langa Pilsen, 1 oct. 1872.
De asiu fi cunoscutu mai nainte poterea vin-decatore „a theei dtale antiarthritice, antirheumatice, curatîtdre de sange“ asiu fi scapatu de multu de o b61a vechia si asiu fi si mai bogata cu o suma considerabila cheltuita fora scopu pentru restaurarea
sanetâtii mele. Pan’ acum am trasa acestu midî-locu nepretiuitu de la Praga din depoulu dtale, astadi me adresezu d’a dreptulu catra dta si Te roga a’mi tramite cu intdreerea poştei 12 pachete pe langa receptiunea plâtii. Cu totu respectulu
Josef Dilzl.
Dlui Fr. Wilhelm, apotecariu iu Neunkirchen langa Vien’a.
Gutenstein, 1 oct. 1872.
Se ’mi mai tramiti catu mai curendu 2 pachete „thea antiarthritica, antirheumatica, curatîtore de sânge a lui Wilhelm“ precum mi-ai mai tramisu prin posta. Eu vediu, ca fora the’a dtale nu mai poeiu existe. Cu tdta stim’a
Florian Haselsteiner,
Nr. 43 in Klosterthal.
Preste puqinu va urmd continuarea epistoleloru de recunoscintia, fiindu preste potintia a le publică dintr'odata pe tote.
Se ve feriţi de falsificări si insielatiuni.
On. publicu la cumperare se binevoiesca a reflecta exactu la marc’a si firm’a mea tipărite pe din afora pe pachetu, pentru câ se nu fia insielatu prin falsificări.
Adeverata thea antiarthritica, antirheumatica curatitdre a lui Wilhelm, se pote trage numai din prim’a fabricatiune internaţionala antiarthritica, antirheumatica curatîtdre de sânge in Neunkirchen langa Vien’a, seu din depositele mele publicate prin diarie.
Unu pachetu, impartitu in 8 dose, preparatu
conformu instructiunei date de medicu dimpreună cu informatiunea despre folosire in diverse limbi consta 1 fi., pentru timbru si pachetare separatu 10 cr.
Pentru comoditatea o. p. adeverat’a thea antiarthritica, antirheumatica, curatîtdre de sânge a Ini Wilhelm se mai afla in:
Sabiiu la Frid. Thallinayer, comerciante. Abrud: F. Tones & Comp.
Bistritia: Fridricu Kelp, Tergovits & Zintz, Dietrich & Fleischer.
Bl as iu: Carol Schieszl, apotecariu.
Orastia: Carol Reckert, apotecariu. Alba-Julia: Iuliu Frohlich, apotecariu. Clusiu: Ad. Valentini, apotecariu.
Brasiovu: Ferd. Jekelius, apotecariu. Lechinti’a: Friedr. Scheint, apotecarin. Feldidr’a (langa Brasiovu): Friedr. Folberth, apotecariu.
Ili’a, C. Hoffinger, apotecariu.
Osiorhein: Max Bucher.
Sabesiu, I. C. Reinhard, apotecariu.
Bai’a mare: I. Horacsek, apotecariu.
A iu du: August Binder, apotecariu.
Miercuri a: Chr. Fr. Schimmert, apotecariu. Romanu (Moldova): Josef Dannffy, apotecariu. Sedisidr’a: Iosef B. Teutsch, comerciante. Reghinulu s.: S. & I. Leonhardt.
H u n i a d 6 r’a: Fried. Acker, apotecarin.
Rosi’a: Ludw. Moldovan, apotecariu.
Ocn’a (l. Sabiiu): Joh. v. Cronberg, apotecariu.
(23) 23
Editoru si redactoru respons. O. Baritiu in Sibiiu.
Tipariulu lui W. Kralft in Sibiiu.