' \ Observatori-lin ese de done ori in \
septemana. iuercurea si sambat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe 1 anu intregu 7 fl., pe 6 luai 3 fl. 50 or., dusu la casa cu 1 fl. mai multu pe anu; — trimisu cu post’a in laintrulu monarchiei pe 1 anu iutregu 8 fl., pe 6 luni -1 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. său 22 franci, pe 6 luni 5 fl. s<5u 11 franci; — numeri singuratici se ,	dau câte cu 10 cr.
Diariu politieu, naţional - eeonomieu si literariu.
Ori-ce inserate,

se platescu pe serie s£u linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare câte 7 cr., la adou’a si a trei’a câte 6 or. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesaurulu publicu.
Prenumeratiuuile se potu face in rnodulu celu mai usioru prin assem-natiunile poştei statului, adresate de a dreptulu la Redactiunea Diariului Observatoriulu in Sibiiu.
Nr. 83.	Sibiiu, 14/26 Octobre 1878.	Anulu I.
Stadiu relativa la economi’a naţionale si la istori’a civilisatiunei in Transilvania.
(Urmare si fiue.)
Dela	instrucţiunea publica a inaintatu
asia de pucinu, in câtu nu • vomu exagerea diciindu, ca anulu 1848 o aflase mâi totu in starea dela 1815. Date statistice despre numerulu scolariloru si studentiloru din acelea tempuri este forte greu a castiga; combinandu inse din mai multe informa-tiuni fragmentare culese de ici-colea numerulu loru totale pe la a. 1815 abia a potutu se fia mai mare câ 20,000.
Acestu nuraeru micu nu pote se surprindă pe nici-unu ardelenu, care cunosce istori’a patriei sale, legile si maximele de stătu, după care era guber-nata tier’a. Anii 1848/9 au fostu destinaţi dela provedintia, câ se producă si in sfer’a instructiunei publice reforme radicale. Inca din a. 1849 guber-nulu centrale diu Vien’a introduse in tote tierile monarchiei, prin urmare si in Transilvani’a una lege organica pentru gimnasie,*) imitata după cea prussiana, inse liberale preste aşteptare. Totu-odata se luara mesuri administrative seriose pentru in-multirea de scole bune primărie si eleinentarie, era resistenti’a bisericaniloru, carii nu voia se lase nici-o scola sub immediata influintia a ministeriului, se paralisâ deocamdate prin unu modum vivendi, carele fu alteratu numai prin concordatulu din 1855.
Odata ghiati’a sparta in rnodulu acesta, capii bisericesci sinodele si consistorele toturoru con-fessiuniloru se apucara pe intrecute se’si deschidă scole in tote părţile tierei, in care ruinele revolu-tiunei se mai vedea din staţiune in staţiune. Acum câ niciodată se svercolira si romanii se esa dintru intunerecu si din uinbr’a mortiei prin infiintiarea de scole la lumin’a dilei. Urmarea fu, ca in trei ani se deschiseră, anume la romani, atâtea scole noue, câte nu s’au deschisu mai inainte in 50 de ani; câ-ci adeca conscriptiunea oficiale din 1851 ne presenta scole romanesci: 371 groco-unite si 367 greco-neunite (orthodoxe) totalu 738.**) Preste acestea se restaurase si liceulu cu seminariulu dela Blasiu, era in Brasiovu pe langa scol’a primăria
*) Organisations-Entwurf.
**) Mittheilungen aus dem Gebiete der Statistik Jahrgang 1852 und 1853.	1. Heft lt. E. A. Bielz
Handbucb etc. 1857.
de trei classe infiintiata pe la 1836 se deschisese 1 si 2-a classe gimnasiale. In acelaşi tempu se infiintia si noulu institutu teologicu la Sibiiu. Romanii inse vedea bine, câ trebue se alerge cum amu dice, in mersu duplu, pentru câ se ajunga pe celelalte populatiuni, care se bucuraseră de atâtea privilegie mari. Din conspectele statistice se ve-diuse, câ la romani se venia câte 1 scola elemen-taria pe câte 1634 de suflete, candu din contra la magiari era 1 la 571, era la sasi 1 pentru 423 locuitori. Romanii simtia totu-odata lipsa mare de scole primare, de scole pedagogice si gimnasiale. Pe la 1856 aflamu in Transilvani a 14 gimnasie unguresci, 6 sasesci si numai 2 romanesci, celu vechiu de 8 classe dela Blasiu, care ’si inplinise vieti’a de 100 de ani si celu din Brasiovu, care până atuncea ajunsese de 4 classe. Mulţime de şcolari romani se inbuldia, in lipsa de gimnasie naţionali, la gimnasie si licee de alte limbi, era mai alesu la cele germane, si de acolo la academi’a de drepturi in Sibiiu, seu la Yien'a. Asia de es. in gimnasiele de stătu dela Sibiiu si Clusiu, celu pucinu Va din studenţi era romani; asia si in altele câteva. Dela 1861 incoce se mai infiintiara doue gimnasie romanesci, 1 de 8 classe in Nasaudu si altulu de 4 in Bradu, precum si mai multe scole primare. Sub sisthem’a numita alui Schmer-ling scolele la romani au inaintatu ceva mai incetu decâtu sub cei 10 ani ai absolutismului. Este inse de observatu, câ naţiunea le facea mai pe tote din puug’a sa si câ până in acea epoca institutele diverse clericale si seculare o costase preste 1.700,000 florini v. a. adeca la 4'/% milione franci, pre candu impositele statului directe si indirecte, crescea ne-incetatu.
De candu Transilvani a se afla gemendu sub sistliem’a dualismului, in a. 1868 s’a creatu una lege regulatore de scolele primărie si elementarie. Acea lege are multe parti bune si salutarie, câ-ci inprumutata este si acesta dela alte popora civilisate, nu’i lipsescu inse si unii §§-i, carii pe langa ce fusera mai tardiu amendaţi si modificaţi intr’unu sensu machiavellistu, consideraţi din punctu-de vedere alu esistentiei si culturei naţionale, devenira forte periculoşi. Acesta inse este una cestiune a cărei ventilare nu are locu aici, ci ea cade in competenti’a acelui tribunalu, pe care’lu formedia Europ’a civilisata, si libera. Spre a invedera starea
actuale a invetiamentului asia cum se afla elu sub sisthem’a dualistica, vomu face apellu din nou totu numai la cifrele statistice oficiali publicate de câtra ministeriu in urmarea recensementului din a. 1870. Cu acea ocasiune s’au aflatu câ:
In Ungari’a propria din 11.117,623 de suflete sciu citi si scrie numai 2.020,590 barbati si 1.285,400 femei; era 6.616,184 persone de ambele sexe nu sciu carte de locu.
In Transilvani’a, din populatiunea redusa prin ruperea celoru 4 districte la 2.101,725 suflete scia citi si scrie 191,345 barbati si 96,140 femei, dra numai citi 33,938 barbati si 53,372 femei. Acestea cifre comparate de es. cu cele de inainte de 1848 arata unu progresu mare; care inse com-paratu cu starea instructiunei din tierile propriu austriace, este intristatoriu, câ-ci pe la a. 1870 in Transilvani’a nu sciâ carte 1.726,932 persone, era dintre tinerimea obligata a merge la scola in etate dela 6 până la 12 ani numai 40% frequenta; candu din contra, in tierile austriace cislaitane celu pucinu 80% ambla regulatu la scola până la 12 ani, după aceea pe alţi 3 ani mergu la scolele de repetitiune. Pre câtu tempu proportiunile scolastice voru fi cum sunt acestea, strigatele nostre asupra invasiuniloru de limbi străine sunt cu totulu desierte. Si se nu crbda nimeni, câ acestea observatiuni suna numai la adress’a nostra a romaniloru, câ-ci in Ungari’a si Transilvani’a se afla destule districte locuite de alte nationalitati, chiaru si de magiari, pe unde nici 20% din baiati nu mergu la scola. Iu cei 10 ani ai sistliemei dualistice, ministeriulu ungurescu a publicatu pâua acuma cinci buletine seu annuarie oficiali despre starea culteloru si a instructiunei in Ungari’a si Transilvani’a. Celu din urma esitu in anulu trecutu este unu volumu grosu de 60 de cole, din care 249 pagine coprindu in-formatiuni scolastice, inse numai pe anii 1873/4 si 1874/5. Din acelea cunoscemu, câ după ce s’au vediutu tristele resultate ale conscriptiunei din 1 Ianuariu 1870, ministeriulu in următorii ani s’au pusu din respoteri pe inmultirea scoleloru si adunarea tinerimei in trensele; a datu inse la fia-care pasu de pedeci forte mari, care provinu nu numai dela firesc’a indolentia a poporaloru, ci si din alte cause importante. Ministeriulu adeca tinde a inchide câtu mai multe scole confessionali si a descliide cu atâtu mai multe confessionali magiare,

Foisiora „0bservatoriului“.
Armatei Romane/)
Bravi copii ai României, veseli ati plecatu,
Ati plecatu cu steagulu tierei mândru si euratu,
Si v’ati dusu peste hotare, pentr’unu scumpu odoru, Pentru-a tierei ne-atârnare, pentru-alu ei onoru Si tovarasiu bunu avut-ati dorulu viu din sinu:
Ca se duceţi lumei vestea neamului romanu.
Iar alu tierei glasu ve dise: „Mergeţi, dragi copii,
„Si ve ’ntorceti cum ve duceţi, mândri, mulţi si vii!“ Bravi copii ai României, bine v’ati batutu,
V’ati batutu sub steagulu tierei... sfantulu vostru scutu... Si-ati invinsu, ca la isbanda bunulu Dumnedieu A deprinsu alu tierei palosiu si pe Domnulu seu.
V’ati batutu, precum strămoşii se bateau ca lei,
V’ati batutu ca Feti-frumosii din povesti cu smei,
V’ati batutu, precum in lume nimeni s’a batutu,
S’a se bate cum Romanulu singuru e facutu.
Bravi copii ai României, mândri v’ati intorsu,
V’ati intorsu cu steagulu tierei ruptu ... dar totu frumosu ... •Mai frumosu de cum fusese, câ-ci, de vulturi dusu, Steua mandra-a dusmanimei subt elu a apusu.
Si-ati adusu neatarnarea tierei, dragi copii,
Si virtutea ostasiesca, si trofee mii.
Tier’a mandra ve saluta... Doru’i s’a ’mplinitu:
„Bravi copii ai României, bine ati venitu!“
Scipione Ion Badescu.
*) Acesta poesie bine si frumosu simtita a compatriotului .ostru poetu a fostu publicata de câtra diarele „Resboiulu", „Ro-Qani’a libera" si „Press’a" iu dîmineti’a dominecei triumfale din
y20 I- c-	Ked-
0 bucla de pera a regelui de Rom’a.
Schitia istorica.
Comunicata de: J. G. Baritiu. l/
(Urmare.)
„Incetu! numai incetu!“ dise savantulu zimbindu. „Capacitatea d-tale ti au deschisu calea. Pentru ce s’au devotatu cineva sciintiei, deca nu ar ajuta si nu ar promova pe câtu numai se pote pe şcolarii ei? Dara, mon cher, d-ta n’ai se multiumesti alegerea d-tale numai capacitatii d-tale, ci si purtării d-tale liniscite si devotate numai sciintiei, ce te face cu totulu incapabilu, de a te apropia chiaru si de cea mai neînsemnata intriga politica.
„Nu intielegu," respunse Welle intrebandu cu ochii pe savantu.
„Ecsplicatiunea este simpla. D-ta sci in ce modu rigurosu este controlatu si paditu la St. Elen’a priso-nierulu — imperatu si suit’a lui. Scrisorea cea mai neînsemnata, mai inainte de a o primi imperatulu, trebue se fia cetită, nici unu pachetu n'ar potea trece port’a dela Longwood, fara se fia desfacutu.“
„In privinti’a acesta eu sunt omulu celu mai bunu," esclama Welle, „eu nu me pricepu la lucruri de acelea ?“
„Se nu te amesteci deci in intrigi,“ i dise Humbold zimbindu si amendoui plecara la d-lu Boos.
Boos era inspectorulu supremu si directorulu gra-diniloru dela Schonbrunn, si subtu priveghierea acestuia lucra Welle ca primulu seu ajutoru. Boos se bucura forte multu de sortea scolariului seu si primi scirea despre missiunea cu care a fostu insarcinatu, cu o privire singulara si triunifatore.
Preste câteva septemani mai tardiu vedemu pe Welle gata de plecare intrandu cu baronulu Stiirmer in camer’a siefului seu. După ce ’si disera adio si candu era se plece, Boos ia pe Welle la o parte si ’i dice sioptindu :
„Amiculu meu, d-ta mergi la St. Elena. D-ta sci
câtu am contribuiţii eu, ca se ajungi la postulu pe care l’ai primitu, ca nu m’am opusu unu singuru momentu la inaintarea d-tale. Pentru tote acestea ’ti ceru unu micu serviciu."
„Vorbeşte, ce feliu de seviciu? Me simtiu fericitu, spune’mi ce se făcu?"
De si se afiâ in propriulu seu domiciliu, Boos totuşi privi cu precautiune in giurulu seu si după aceia scose iute unu pachetu micu din buzunarulu rocului seu.
„După ce vei ajunge la St. Elen’a", ’i siopti elu, „cauta pe d-lu Marchand camarierulu imperatului-pri-sonieru si i preda in secretu acestu pachetu. Elu este dela mam’a lui, amic’a mea, care se afla aicea la Maria Louis’a si la fiiulu prisonierului, regele de Rom’a. Marchand apoi se ’lu dea imperatului."
Welle sta ca si candu ar fi fostu fulgeratu. ’Si aduse aminte de cuvintele lui Humbold. Inse Boos avea titluri la recunoscinti’a sa si prin urmare nu ’i potea refuza cererea. Elu lua deci pacbetulu si mecanice ilu baga in buzunarulu rocului seu.
Preste diece dile elu si cu baronulu Stiirmer pluteu pe luciulu marii si ajunseră in pace la St. Elen’a.
Prin conventiunea poteriloru se parea, ca cliiemarea de paditoru a lui Lowe, s’ar mai usiura in cât’va, inse nu dura multu si se vediu ca comissarii din contra ’i adaosera greutăţile.
Intr’o di siedeu in salonulu casei dela Longwood. Imperatulu-prisonieru dictase inainte de amiedi. Elu isi intindea chartele sale cele mari de pe care isi lucra istori’a canipanieloru sale, pe o mesa enorma si cu unu betisioru in mana urma elu mersului avmateloru, transpunenduse inca odata cu spiritulu in acele tempuri de glorie si mărire, in cari massele braviloru sei soldaţi ascultau de unu singuru cuventu alu poternicului beli-duce. In dile de acestea, imperatulu era mai cu sema veselu, candu scria despre vreunu momentu mare alu viatiei sale. La inceputu elu lucra adesea noptea. Elu purta atuncea unu halatu de matase si pantaloni de pandia de canepa. Lucra la o mesa din lemnu de trandafirii siediendu intr’unu fotoliu. Mai tardiu dicta.
spre a prepara magiarisarea tuturora populatiuniloru. Aci inse i se oppunu cele mai multe organe ecle-siastice, era mai alesu episcopii catholici si sinodele protestante; ii lipsescu si fonduri domnului ministru. Din anuariulu dela 1874 se vede, ca pe atunci se afla in ambele tieri 13,831 scole confessionali si numai 1556 neconfessionali adeca supuse immediatu ministeriului si propagatorie de limb’a magiara. In scolele confessionali romanesci din Ungari’a si Transilvani’a amblasera in acelu anu 173,287 baiati si baiate de naţionalitate romana. Tota ceealalta tinerime romanesca ce frecventa scole magiare, s’a numeratu la magiari, cu ce dreptu, nu intrebamu, ci constatamu numai puru si simplu casulu si terminamu cu atatu; era deca cineva din noi, voiesce se fia informatu si mai de aprope despre starea instructiunei publice dela noi, se nu-si pregete a deschide la Nr. 1 din foi’a literaria si istorica „Transilvani’a“ cursulu alu X-lea din a. 1877, cum si a’si castiga actele si-nodeloru si ale congreseloru bisericesci, in fine a urmări numerosele informatiuni ce se publica in acesta materia de interesu vitale, atatu in foile scolastice, catu si in cele trei politice romanesci, ce se publica in Transilvani’a si Ungari’a.
Cu acestea nu inchiaiu, ci numai curmu, pentru acestu locu unde me aflu, conversatiunile mele despre starea civilisatiunei transilvane, din causa ca stu-diele me ducu prea departe, ele esu dintr’unu anu in altulu prea fragmentarie; de aceea voiu asculta de consiliulu fratiescu alu acelora domni colegi, carii imi dicu, câ se le publicu pe tote dintr’odata si la unu locu se intielege, sub conditiune, deca voiu mai avea vietia si sanetate.
Septembre 1878.
Gr. Baritiu.
Respunsu la articolulu „Nitielu siretlicu advoca-tialu“ publicatu in Nri 73 si 74 alu „Observatoriu-lui“ din anulu curinte.
Nu m’amu indoitu, ca decidiendu-se Romanii din Brasiovu după conferinti’a din Sibiiu de a par-tecipa la alegerile dietale, se espunu la critic’a unora seu altora chiamati seu nechiamati. Asemenea nu m’am indoitu, ca si eu resolvandu-me după consultare matura cu amicii mei, de a paşi de candidatu dietalu, voiu fi espusu la apretiarea opi-niunei publice.
Totu ce asceptamu era, ca procederea nostra se fie apretiata in modu objectivu, ca prin argumente valorase se se demustre, ca procederea nostra e eronata si vatema interesele naţionale. Romanii brasioveni erau indreptatiti a ascepta acesta fiindcă prin activitatea loru si prin institutele loru de in-vetiamentu au conferiţii la prosperarea si inaintarea nostra naţionala cu multu mai multu, decatu aceia, cari voru a salva naţiunea prin vorbe late.
Afara de acesta Romanii brasioveni au o in-teligentia respectabila. Aceste considerante trebuia se retiena pe ori care Romanu, de a califica pe | Romanii brasioveni ca pe nisce omeni nematuri, cari |
potu fi sedusi de cineva in părerile loru politice ca nişte idioţi.
Eu din partem’i asceptamu, se fiu combatutu seriosu dara in modu urbanu, anume asceptamu ca motivarea minoritatiei, publicata deja in jurnalele nostre, se fie apretiata si criticata in modu seriosu.
Acesta procedere ar fi facutu mare serviciu pentru chiarificarea pareriloru reciproce, si pote ar fi fostu si in interesulu demnitatiei nostre naţionale.
In loculu acestei procederi recomandabile pseu-donimulu Turturelu Codreanu preferi, de a da publicitarei unu articolu, care inaintea omeniloru oneşti deja prin titlulu seu se descrediteza, era prin form’a si cuprinsulu seu nu pote, decatu se scandaliseze publiculu.
Turturelu Codreanu in articolulu intitulatu „Nitielu siretlicu advocatialu“ nu dice nice mai multu nici mai pucinu, decatu ca eu am pacalitu pe naivii de Brasioveni, se me alega de-putatu, pentru ca astfelui se ajungu la vreunu postu de stătu, cu alte cuvinte ca sunt unu insielatoriu.
Ce motive, ce fapte a avutu pseudonimulu pentru a reduce procederea mea la motive atatu de marsiave?
Scie scriitorulu acelui articolu ce insemnedia a ataca onorea unui omu onestu cu atata usioratate si a acatia acesta fapta de clopotulu celu mare alu publicitatiei ? Nu sciu, cine este Turturelu Codreanu, din cântecele haiducesci mi este cunoscutu unu Codreanu, care insa totuşi ave atatu simtiu umanu, ca râpe omeniloru numai averea, insa nu si onorea.
Este semnu forte tristu pentru Romani, ca nu-si potu combate părerile, decatu insinuandu unulu altuia motive egoiste si neoneste.
Este tristu acestu fenomenu, fiinduca si-pote afla sorgintea nu mai in doue motive, adeca: seu ca publiculu nostru desamagitu adeseori prin multe intemplari pe terenulu politicu numai crede in onestitatea barbatiloru sei, seu ca respecţivulu scriitoriu după starea sa psichica si morala individuala nu afla a fi possibilu altu motivu pentru procederea cuiva decatu motive neoneste.
In ambele caşuri acesta stare de lucruri este o calamitate pentru noi Romanii, care are asupra publicului romanu si in specie asupra inteligintiei sucrescente infliuntia demoralisatore si inca cu atatu mai multu, deca cineva nu si da nici silintia de a ’si alege terminii in scriere.
Espressiuni ca: „votu de blamu grosolanu", „frasa oratorica sub care ’si ascundu advocaţii peca-tele si ruşinea loru,“ „neadeveru intentionatu si grosolanii,“ „arta minciunei si a insielaciunei, „siretlicu advocatialu,L „trecu cu o minciuna boeresca granitia turcesca,‘‘ „ca neică Trica numai minte pe bani" etc. sunt totu atatea floricele cu care pseudonimulu scriitoriu crede a’si infrumsetia cores-pondintia, intr’ adeveru floricele de natura asia de paduretia, incatu se pare ca scriitorulu loru Codreanu numai de curendu a parasitu codrulu.
Cu asemenea scrieri publicistice nu ne recomen-
Montholon, Gourgaud, Marchand camarierulu si tenerulu Las Casas trebuieu se scrie. După lucru se puneu la mesa. Imperatulu purta vestminte civile, in locu de istoric’a pălărie tricornurata avea pe capu o pălărie rotunda. Mai totdeuna purta pantaloni, vesta si botinele militare si pe pieptu ordinulu legiunei de ondre. La ocasiuni deosebite elu aparea in cunoscut’a uniforma a venatoriloru de garda cu palari’a renumita.
Precum amu disu imperatulu era forte veselu. La sosirea lui pe St. Elen’a locuise câtva tempu in cas’a familiei Balcombe, care ’lu primi cu cea mai mare amabilitate, punendu tote la dispositiunea lui si facendu-i astfeliu intrarea in inchisore mai pucinu amara. Cu deosebire ’i placea imperatului conversatiunea celoru doue surori amabile Elis’a si Betty Balcombe. Pana ce se găti locuinti’a lui in Longwood, Napoleon remase in cas’a Balcombe. Aici miss Betty ’i adresa intr’o sera o rogare ciudata, ce inse facea onore animei sale. Pe insula se afla unu sclavu betranu de rassa malaie, cu numele Tobias, pe care ’lu venduse unu capitanu englesu. Miss Betty se interesa de acelu betranu forte multu si dorea se-lu pota redă copii loru sei. Ca se se pota face acesta era inse necesara, ca sclavulu se fia rescumperatu si de-6rece miss Betty tienea pe impera-tulu-prisonieru inca atotu-poternicu ilu roga intr’o sera se rescumpere pe sclavulu acela si se’lu elibereze in patri’a sa. Imperatulu promise ca va face totu possi-bilulu, inse strămutarea lui la Longwood întrerupse ne-gotiarile incepute pe care le conducea mediculu englesu O’Meara. Câteva luni mai tardiu acele negotiari au fostu continuate si tocmai in diu’a aceia imperatulu afla la prandiu, ca betranulu Tobias va fi eliberatu după ce se va fi depusu pretiulu de rescumparare. Napoleon isi esprima bucuri’a sa. A potea inparti gratie si in inchisore acesta ’i se parea unu ce maretiu. Se făcură glume asupra acestei intemplari si tocmai ajunseseră pe la dezertu conversandu veselu, candu oficiarulu de ordonantia anuntia imperatului, ca Sir Hudson Lowe voiesce se ’i vorbesca. Ca si cu o lovitura voi’a buna alui Napoleon dispăru, inse incomodulu ospe nu potea
fi refuzatu. „Se intre", dise imperatulu redicanduse dela mesa si intrandu in salonulu celu micu. Pucinu după aceea intra si Sir Hudson Lowe.
„Ce poftesci, domnulu meu?" ’lu intrebâ imperatulu scurtu si preumblanduse cu paşi mari.
„Generale", incepu Lowe, care nu oferea niciodată prisonierului titlu de imperatu, „generale viu se ’ti spunu, ca malaiulu Tobias nu pote fi eliberatu."
„He? voiu plaţi eu!" respunse imperatulu iritatu.
„Si chiaru deca ar fi asia, eu nu pociu permite eliberarea."
„Pentru ce nu?"
„Nu este vorb’a de eliberare, ce are se se faca pentru plăcerea missei Balcombe. Lucrulu are o însemnătate mai mare". Imperatulu privi pe gubernorulu cu unu ochiu intrebatoru. Făcu unu gestu de inpa-cientia, după care Lowe continua: „Generale, nu este eliberarea betranului malaiu ce te interesesa, ci am causa a presupune, ca prin fapt’a acesta voiesci a ’ti castiga animile tuturora negriloru de pe acesta insula."
Imperatulu se opri surprinsu, după aceea eclata intr’unu risu amara, in fine intorcenduse spre ferestra dise: „Mi se pare, domnulu meu, ca eşti smintitu."
„Credeme asia, generale, inse me temu, ca voiesci se o faci ca odiniora cu Domingo."
„Vei tacea, domnulu meu," ’i respunse imperatulu iritatu in supreinulu gradu. — Odiniora ’i se făcuse mare opositie prin diare si libele in contra proiectatei sale espeditiuni la St. Domingo. — „Vei tacea," striga elu incaodata. „Si in fine, ce cauţi aicea? N’aveai causa se te ostenesci."
„Voiamu se ’ti aducu in persona respunsulu ne-gativu."
„Pentru ca se te bucuri de necazulu meu, he?"
„Me necunosci."
„Nicidecum. Eu nu ceru dela d-ta nemica altu, decâtu se me laşi in pace."
'Va urma).
I
damu nici inaintea strainilora, dar chiara nici la publiculu nostra.
După premiterea acestoru observatiuni generale vinu a apretia cuprinsulu articolului din cestiune.
Corespondintele pseudonimu sustiene, ca Romanii brasioveni deca n’ar fi fostu sedusi de modesta mea persona seu de altulu nu s’ar fi dechiaratu pentru participarea la alegeri, ci ara fi remasu passivi.
Corespondintele vorbesce de Romanii brasioveni ca orbulu de colori.
Nu scie corespondintele, ca Romanii din Brasiovu inca dela anulu 1868, in contradicere cu conclusele aduse la Miercurea au fostu neintreruptu activişti din convicţiune?
La alegerile din anulu 1872 si pana acum nu au luatu parte din acea causa, fiindu ca la con-scrierea alegatoriloru li s’au stersu din lista 4—500 alegetori, prin urmare prevedeau ca luandu parte la alegeri nu potu reuşi a alege deputatu romanu.
După o esperientia de 10 ani a politicei de passivitate, care pentru noi Romanii a avutu numai urmări rele, Romanii brasioveni s’au intaritu iu aceea convicţiune a loru, ca deca se pote elupta vre unu succesu in politic’a nostra naţionala apoi acesta se pote ajunge numai pe calea activitatiei.
Deci indata ce numerulu deputatiloru pentru orasiulu si comitatulu Brasiovului s’a inmultitu dela 2 la 4 si indata ce prin inpartiala cercuriloru de alegere s’a ivitu oresi care sperantia, de a pote reuşi cu alegerea unui deputatu romanu, Romanii brasioveni s’au cugetatu cu tota seriositatea se participe la alegerile dietali, pentru a ocupa de acum unu cercu electoralii pentru sine.
Despre corectitatea si necessitatea acestei procederi Romanii brasioveni erau atata de convinşi, incatu in adunarea loru premergatore conferintiei din Sibiiu tienuta pentru a alege doi esmisi pentru acea conferintia, s’a facutu de mai mulţi propunerea seriosa. ca esmisiloru se li se dea instrucţiune ca se voteze in conferintia numai pentru activitate. Numai după ce s’a facutu observare, ca instrucţiunile pentru deputaţi nu se potrivescu cu spiritulu tempului, s’a marginitu adunarea de a aduce con-clusulu, ca ea este pentru participarea la alegeri si după petrecerea acestui conclusu la protocolu de a trece la alegerea esmitandiloru doi membrii pentru ca se nu mai remana nice o indoiala despre părerile loru politice de orece protocolulu luatu in aceea siedintia s’a datu esmisiloru dreptu credentionalu. (Cerendu trebuinti’a vomu publica si acestu protocolu).
Sub asemenea impregiurari intrebu eu mai pote fi vorba, ca Romanii din Brasiovu a trebuitu se fie sedusi de cineva pentru ca se se dechiare de activişti si se participe la alegeri?
Dar pote dice cineva, ca părerile Romaniloru brasioveni prin conclusele conferintiei dela Sibiiu s’au alteratu.
La aceste observu ca nice compunerea conferintiei, nici motivele aduse pentru conclusele ei, nu au potutu impune Romaniloru brasioveni si inca cu totu dreptulu.
După sensulu epistolelora convocatore clubulu representantiloru romani din Sibiiu provoca pe alegatorii romani din Ardelu ca din fiecare cercu electoralu se tramita cate unulu seu doi represen-tanti la Sibiiu, pentru a decide tienut’a ce este a se observa din partea alegetoriloru romani, facia de alegerile dietali viitore. S’a conchiematu asia dara o conferintia electorala representativa.
Romanii brasioveni au corespunsu acestei chie-mari tramitiendu doi representanti la conferintia.
Mergendu aceşti representanti la Sibiiu in locu de conferintia representativa au aflatu unu meetingu forte modestu la numeru, a cărui maioritate precum-panitore consta din alegatori sibieni, dra minoritatea din alegatori esterni, dintre cari unii din intemplare se aflau pentru alte afaceri in Sibiiu, era alţii veniseră espresu pentru conferintia, insa fara manda-tulu vre unui cercu alegatoru, in fine din represen-tantii celoru doue cercuri electorale din orasiulu Brasiovu. Prin urmare asia numita conferintia din Sibiiu in părţile ei constitutive a avutu caracteru localu si nu pote face nice decum pretensiune la autoritatea unei conferintie generale naţionale.
Nu este dar’ nici o mirare, ca conclusele conferintiei din Sibiiu au avutu asia de pucina influin-tia asupra alegatoriloru romani din Transilvani’a incatu aceştia in majoritatea loru pe departe pre-cumpanitore au participatu la alegeri, asia incatu cu dreptu cuventu se pote dice, ca nu noi brasio-venii ne amu desbinatu de corpulu nationalu prin participarea la alegeri, ci acea minoritate neinse^m-nata, care a remasu passiva, care si astadi s,pre 1 cea mai mare dauna a Romaniloru sustienu i< le’a
aceia, ce in faptu nu esista, adeca passivitatea ale-gatorilom romani.
Deca esmisii Romaniloru din Brasiovu au co-misu vre-o erore, apoi acesta este, ca au partici-patu la o adunare la care nu au fostu tramisi.
Ei au fostu tramisi la conferinti’a representa-tiva a alegatoriloru romani si nu la o adunare de caracteru localu in Sibiiu. Acdsta li s’a si imputatu cu dreptu cuventu de catra mandantii loru, după reintorcerea loru din Sibiiu.
In catu pentru ponderositatea motiveloru aduse pentru passivitate, me referu la motivarea minori-tatiei deja publicata si observu, ca acele motive n’au impusu nimenui, nici cliiaru membriloru confe-rintiei; fiindcă ce ponderositate pote ave o motivare adusa pentru passivitate, care se finesce cu cuvintele: „Domniloru, nu sunt in contra activitatiei asiu dori insa, ca Romanii se nu mai alega ovrei seu alţi străini, cari sunt cei mai aprigi inimici ai Romaniloru. “ (Cam acestea sunt cuvintele cu care D - lu G. Baritiu a inchieiatu motivarea passi-vitatiei).
(Va urma).
Dela congresuln naţionala bisericescu ala Romani-loru gr.-or. din Ungari’a si Transilvania.
(Raportu specialu alu „Tel. Rom.“)
Siedinti’a IV, din 4/16 Octobre 1878.
(Urmare.)
Siedinti’a se deschide la 1174 ore.
Protocolele siedintiei a 2 si 3 se cetescu si se autentica.
P r e s i d i u 1 u presenta credentionalulu deputatului Stefanu Ioanoviciu si ale deputatiloru: Iosifu Popoviciu si Popoviciu Deseanu, cele din urma insotite de o cerere de concediu.
Se transpunu comissiunei pentru verificări.
Presidiulu presenta mai multe esibite care au remasu ca restante de la sessiunea congresului din 1874 si anume;
a)	Unu raportu alu comissiunei şcolare.
Se transpune comissiunei şcolare.
b)	Respunsulu ministrului de finantie de dto 8 Iunie 1873, prin care se resolva in intielesu negativu cererea congresului din 1870, ca sessiunile parochiale se fia scutite de contributiunea erariala.
c)	Propunerea dep. P. Cosma dela congresulu din 1874 pentru alegerea unei comissiuni pentru interpretarea unoru puncte din statutulu organicu. Mai departe se presenta:
d)	Propunerea presentata de sinodulu eparchialu aradanu pentru a declara de incompatibilu ca cineva se fia in aceeaşi sessiune membru in doue sinode diferite.
e)	Propunerea presentata de sinodulu aradanu pentru strămutarea tempului normatu in st. org. pentru intrunirea congresului pe altu terminu mai potrivitu.
f)	Rugarea preotimei din tractulu Timisiorei pentru mijlocirea eliberarei sessiuniloru parochiale de contribu-tiunile erariale.
Tote aceste se transpunu comissiunei organisatore.
g)	Rogarile comuneloru Iamu, Picusiu, Bazosiu privitore la arondarea protopopiateloru.
Cosma si eppulu M e t i a n u pledeza pentru transpunerea acestoru rogari comissiunei organisatore, iara eppulu Popasu pentru transpunerea loru la comissiu-nea pentru arondarea protopopiateloru. — Prin votu se hotaresce, a se transpune comissiunei organisatore.
h)	Propunerea sinodului aradanu pentru tipărirea cartiloru bisericesci cu litere latine.
i)	Raportulu consistoriului metropolitanu ca senatu bisericescu despre activitatea sa dela 1875—1878.
La objectulu de sub h) dep. Hodosiu propune a se da comissiunei şcolare fiindu vorb’a numai despre simplu retipărirea cartiloru bisericesci, prin urmare dara numai o cestiune de ortografie.
La propunerea presidiului, spriginita si de dep. Rotar iu se hotaresce a se transpune esibitele de sub h) si i) unei comissiuni bisericesci, ce va ave a se alege mai tardiu.
l)	Cererea sinodului parochialu din Brasiovu (St. Niculae) pentru a se autorisa sinodulu acesta a potea aduce concluse valide si numai cu 7a parte a membriloru, sei, precum si ca pe membrii epitropiei se nu’i alega sinodulu parochialu, ci comitetulu, si
m)	Rugarea locuitoriloru din Firezu pentru mijlocirea delegarei foruriloru mai inalte pentru despărţirea de Şerbi, presentata după incheierea congresului din 1874.
Se transpunu comissiunei pentru petitiuni.
n)	Raportulu consistoriului metropolitanu ca senatu scolasticu, si
o)	Raportulu aceluiaşi consistoriu ca senatu epitro-pescu, se transpunu celu dintaiu comissiunei şcolare, celu de alu doilea comissiunei finantiare. Iara.
p)	Actulu ce privesce unele pretensiuni reciproce a le fonduriloru fatia de stătu si unele anticipări date de stătu pentru scole dara nesolvite inca, — se preda comissiunei pentru fondurile comune.
Presidiulu pune la ordinea dilei alegerea unei comissiuni bisericesci, compusa din 9 membri.
Pentru consultare se suspinde siedinti’a pe 10 minute. Redeschidiendu-se siedinti’a, presidiulu propune in contielegere cu mai mulţi deputaţi pe următorii membrii ai acestei comissiuni: Vicariulu Popea, cav. de Puscariu, Iosifu Stefanu, G. Pestenu, I. Iancules'cu; R. Radulescu, N. Tieranu, I. Rotariu, D. Nicora. Congresulu primesce acesta propunere. Urmeza la ordine raportulu comissiunei pentru verificări. Raportorulu comis» Si1 mei P. Petricu raporteza despre esaminarea acteloru
de alegerea deputatiloru; I. Pap iu (Deva); Stefanu Iosifu (Sighisora); Basiliu Almasanu (Balinea); Corneliu Piposiu (Gioagiu); Dr. St. Pa cu rar iu (Sebesiu); N. Gaetanu (Alba-Iuli’a); aratandu totodată ca actele de alegere se afla in ordine, proteste nu sunt si ca dep. I. Papiu si C. Piposiu ceru concediu.
Congresulu declara pe numiţii deputaţii de verificaţi si celoru din urma le acorda concediulu cerutu. Acelasiu raportoru raporteza despre actulu de alegere alu dep. Stefanu Ioanoviciu (Buziasiu), si-lu recomanda spre verificare.
Congresulu ilu verifica.
Siedinti’a urmatore se anuntia pe mane la 10 ore in sal’a seminariului. La ordinea dilei raporturile comissiuniloru. Cu acestea siedinti’a se incheie la 1V4 ore.
Siedinti’a V, din 5/17 Octobre 1878.
Siedinti’a anuntiata la 11 ore se deschide la 107-2 ore.
Se cetesce protocolulu siedintiei precedente si, nefacendu-se nici o observare, se autentica.
Presidiulu presenta:
a)	o depesie teleg. a dep. Di mi trie viciu din dieces’a Caransebesiului escusandu-se a nu pote lua parte la congresu „din cause binecuventate.M
b)	chartia alesului dep. Dr. Lazaru P e t c o cuprin-diendu credintionalulu si cererea pentru concediu in cursulu sessiunei presente.
Se predau comissiunei de verificare.
c)	petiti’a parochului Paunoviciu din dieces’a Caransebesiului. Se transpune corn. petiţionare.
d)	chartia consistoriului din Aradu, prin care se aducu la cunoscintia dispositiile luate in caus’a crearei unui fondu, din care se se acopere diurnele membriloru congresuali si sinodali.
Se preda com. finantiare.
e)	Petiti’a comunei bis. Teesiu din eparchi’a Aradului pentru a fi arondata la unu altu tractu ppesc. Se preda com. petition.
Trecendu-se la ordinea dilei: Comissiunea de verificare prin raportorulu seu dep. Petricu propune verificarea mai multoru deputaţi precum si darea de concedii aceloru, cari au cerutu. Mai departe propune a se depune la birou actele electorale a vre-o 6 deputaţi, cari nu si-au presentatu inca credintionalele loru, nici n’au aretatu in scrisu căuşele, pentru ce nu le-au presentatu.
Dep. V. Babesiu spune, ca inainte cu patru ani congresulu a veriticatu unu deputatu si fara credintio-nalu. Unde nu esista indoiela despre identitatea per-sonei alese, presentarea credentionalului este cu totulu de prisosu. Tempulu este pretiosu; deci se nu se multiplice lucrurile fara vre unu scopu practicu. Actele electorale sunt decisive si nu credintionalulu, candu e vorb’a de verificare. Ergo propune verificarea membriloru, cari nu si-au presentatu credintionalele.
După o scurta desluşire urmata din partea presidiului in caus’a verificarei inainte cu patru ani;
Dep. Alecsie Popoviciu dice, ca comissiunea de verificare, neavendu actu oficiosu despre căuşele nepre-sentarei credintionaleloru, ea nu a potutu propune verificarea unoru membri, cari au avutu datorinti’a a areta in scrisu cu 3—4 renduri, cum si pentru ce nu au aster-nutu credintionalele. Urmandu astfelu, acum nu amu perde tempulu indesiertu nici nu ni-ar fi inputatu dep. V. Babesiu, ca „comissiunea cauta nodu in papura.“
Dep. Radulescu adereza la espunerile dep. V. Babesiu si propune verificarea deputatiloru fara creden-tionale dicendu, ca credentionalele lipsescu si pace ori catu amu ascepta.
Raportorulu P. Petricu sfersiesce prin a combate argumentele dep. V. Babesiu si Radulescu, recomandan-du primirea propunerei făcute din partea comissiunei.
Congresulu primesce propunerea, după care toti membrii presenti fara credintionale se declara de verificaţi.
Dep. P. Cosma propune verificarea deputatiloru I. Bologa, Antonescu, Vasilieviciu, Antonescu, Iacobu Popoviciu si S. Dimitrieviciu, cari au cerutu concediu pe cale telegrafica fara se fi trimisu in acelasiu tempu credintionalele loru.
Propunerea se primesce.
Raportorulu dep. I. Pet ricu propune a se verifica dep. C. Mangra si Pavelu Fasie, actele loru de alegere cuprindiendu numai unele gresieli formale. De asemenea propune verificarea membriloru R. Crainicu, I. Seracinu si Iul. Ianculescu; contra alegerei acestui din urma a sositu unu protestu, insa pre tardiu.
Amintiţii dep. se declara verificaţi.
In legătură cu afacerea verificarei dep. Ios. Hodosiu face in scrisu propunerea urmatore: De basa la verificare servescu actele electorale si credintionalele. Pe viitoru se se compună doue credentionale, unulu care se preda alesului, altulu care se trimite consistoriului metrop. deodata cu actele electorale.
Dep. V. Babesiu propune alegerea unei comissiuni de 3 membri insarcinati cu revisuirea si eventualu modificarea regulamentului afaceriloru cong. interne preste totu.
Episc. I. Metianu doresce amanarea revisiunei regulamentului pe alta sessiune deputaţii fiindu si asia grămădiţi cu lucruri in numerosele comissiuni. Propune deci a preda propunerea dep. Hodosiu consistoriului metrop. spre studiare.
Se primesce propunerea dep. V. Babesiu si se alege o comissiune ad hoc. in persouele dep. I, Hania, V. Babesiu si P. Cosma.
Comissiunile netiindu gata cu lucrările, presidiulu incheie siedintia la 11V„ ore anuntiandu siedintia proc-sima pe mane la 10 ore.
c	(Va nrmâj.
Roman i a.
Program’a intrarei triumfale a armatei in capitala României.
I.	In diu’a de 8 Octobre, in reversatulu dioriloru, 21 salve de tunu, trase la arsenalulu armatei, voru anuncia capitalei solemnitatea dilei.
II.	Trupele se voru afla, la orele 11 dimineti’a, a Banesa, asiediate inprejurulu unui altaru de campu, radicatu prin ingrijirea ministeriului de resbelu si destinata pentru celebrarea serviciului divinu.
Trofeele luate peste Dunăre vom fi asiediate inprejurulu altarului.
III.	Maria Sa Regale Domnulu va sosi in midi-loculu trupeloru la orele 12.
IV.	La orele 12 se va celebra serviciulu divinu de către I. P. S. S. Mitropolitulu Primatu, la care va asista si Maria Sa Regale Domn’a.
V.	Corpulu diplomaticu, miniştrii, membrii Cor-puriloru Legiuitore, presenti in capitala, curtea de casa-tiune, Crucea Roşie, academi’a, curţile, tribunalele si tote autoritatile publice, asemenea delegaţii judetieloru si ai comuneloru, voru fi invitaţi a asista la acesta serbare naţionale, in tribunelele destinate a d - li o c.
Invitatiunile se voru face de către d. primaru alu capitalei.
Corpulu diplomaticu si străinii de distinctiune voru fi invitaţi de către d. ministru de esterne; oficiarii străini, de către d. ministru de resbelu; press’a si corespondenţii diareloru străine, de către d. ministru de interne.
VI.	Tribunele si estradele pentru invitaţi voru fi asiediate in drepta si in stanga arcului de triumfu radicatu in capulu sioselei Kiseleff.
VII.	Scolele publice, cu drapelele loru, voru fi insirate d’alungulu sioselei. Elevele, inbracate in haine albe, voru fi asiediate suptu lojele Măriei Sele Regale Domnei, a primăriei Capitalei si a delegatiloru din provincii.
VIII.	Gard’a orasienesca si societăţile de tiru si gimnastica voru fi insirate de amandoue părţile strade-loru parcurse de armata.
După terminarea serviciului divinu, Maria Sa Regala Domnulu, in capulu armatei, va face intrarea sa in capitala.
După trecerea sa pe suptu arculu triumfalu, Domnulu, marele capu alu armatei, va fi salutatu de către primari’a capitalei si de către delegatiunile judetieloru si comuneloru presentate de către ministrulu de interne.
IX.	Defilarea armatei, condusa de insusi Maria Sa Regala Domnulu, va fi în urmatorea ordine:
Unu plutonu de gendarmi călări;
Răniţii si
Drapelele luate trofee peste Dunăre (purtate de sergenţi din diferite corpuri ce suntu decoraţi);
Maria Sa Regala Domnulu;
Statulu-majoru Domnescu;
Comandantulu superioru alu trupeloru;
Statulu-majoru alu seu;
Musicele de la tote regimentele de infanterie;
Drapelele si stindardele armatei de linie si armatei teritoriale;
Comandantulu divisiei I de infanterie;
Batalionulu de geniu;
Batalionulu 1 de venatori;
Batalionulu 2 de venatori;
Tunurile luate trofee (conduse de pompieri);
Regimentulu micstu de dorobanţi;
Regimentulu 2 de linie;
Regimentulu 3 de linie;
Regimentulu 2 de artilerie;
Comandantulu divisiei II de infanterie;
Plutonulu de marinari;
Batalionulu 4 de venatori;
Regimentulu 4 de linie;
Regimentulu 5 de linie;
Ambulanti’a;
Regimentulu 7 de linie;
Regimentulu 1 de artilerie;
Comandantulu brigadei de cavalerie;
Musicele regimenteloru de roşiori;
Divisionulu micstu de calarasi;
Regimentulu 1 de roşiori;
Regimentulu 2 de roşiori.
Tote trupele voru merge inainte pe calea Victoriei si fia-care corpu va intra pe drumulu celu mai scurtu in cuartierele loru, pana unde o parte se va dirige pe strad’a Lipscanii si alta pe strad’a Plevnei.
Tunurile luate de peste Dunăre (trofee), fara che-sone la defilare, avendu tievile inpodobite cu ghirlande de stejaru si cu placarda aretandu loculu de unde au fostu iuate, asemenea si tunurile (trofee) ce făcu parte din regimentulu I de artilerie, voru ave acelesi podobe.
O legiune din garda, cu musica si drapelu, se va asiedia la siosea in ordine de bataie pe partea stanga esindu din orasiu, si avendu flanculu in dreptulu arcului de triumfu. Music’a acestei legiuni va canta după trecerea musiceloru armatei, in totu tempulu defilării armatei pe suptu arcu.
X.	Maria Sa Regala va primi defilarea armatei pe piati’a teatrului.
XI.	Sera, orasiulu va fi iluminaţii si’o represinta-tiune populara va ave locu la teatrulu nationalu.
Invitatiunile se voru face de primari’a capitalei.
XII.	Tienuta de gala, adica fracu negru, cravata
si mânuşi albe, este de rigore pentru persouele invitate in modu oficialu.	(Monitorulu).
D. primaru alu Capitalei a adresatu cetatieniloru urmatorea proclamatiune:
Cetatieni,
Orasiulu Bucuresci nu a vediutu de trei secole o intrare triumfala a ostiloru romane.
A fostu datu, acum, dilei de 8 Octobre se inpli-nesca in istori’a patriei si lips’a acestei pagine gloriose. Luaţi deru haina de serbatore, spre a intempina la porţile orasiului pe cei ce ’si au versatu sângele pentru tiera si ne-au datu glori’a si independinti’a.
Cetatieni! Primăriulu capitalei a luatu mesuri pentru
ca dorinti’a vostra se fia cu strălucire inplinita in acesta di de raandria naţionala. Deru cine ar potea se inlocuiesca pe deplinu iubirea vostra! Voi, a caroru anima era strinsa de griji in dilele de lupta, aduceti-ve a-minte de fal’a adusa României de oştirea ei, si mergeţi de intempinati cu iubire si mandria pe fraţii, pe vitejii de la Griviti’a, de la Rahov’a, delaPlevn’a si de la Smardanu.
Primarulu vostru este incredintiatu, ca diu’a de Duminica cetatienii Bucuresceni voru face se fie una din acelea in care naţiile, uitându de rele, isi deschidu comorile animei spre a reversa dintr’ensele iubirea cea adeverata.
p. Primaru I. P. Dumitrescu.
spre a invita pe gubernu ca se o ia in posessiune. „Vlacli (Romanii) prietin musulman. Dobrogea bun ti6ra. Carole bun Domn; face dreptate a Dobrogea. Ce ? Bulgar nu vre Vlach ? Soldat vlacli pote traga ciubuc; musulman kes bulgar (turcii voru taia pe bulgari). Curiosu limbagiu; dara elu suna asia preste asceptarea multora. Inse tocma limba-giulu acesta forte semnificativii obliga pe gubernulu romanescu la o administrare, din cele mai intielepte si prevedietore. Problema nicidecum usidra, ea inse trebue se fia deslegata bine cu orice pretiu.
Bucuresci, 8/20 Octobre. (Corespondentia particularie a „Ob:servatoriului“.) (Intrarea triumfale s. a.) Organele de publicitate a le gu-bemului au informatu la tempulu seu pe naţiune, ca in urmarea maretieloru evenimente din 1877 si a straluciteloru victorii câştigate in câteva bătălii crunte, intrarea triumfale a trupeloru naţionale in capital’a tierei avea se se faca, nu inse immediatu la intorcere din Bulgari’a, in capu de erna, in acea stare de fatige fora nume si de lipse diverse, nici in acelea dile, candu fiacare ostasiu avea totu dreptulu se cera, ca inainte de a face poporului plăceri triumfali, se’si vedia fiacare familiile, se pausedie la sinulu loru, se’si pună in ordine afacerile private, se ’si caute de agru si vitisiore. Partea cea mai mare din aceşti ostasi ai României sunt totu omeni cu familia, cu casa, cu mesa, cu mosiore si avere. In fine cu mesurile preparative spre a lua in posessiune Dobrogea, fu combinata si dio’a intrarei triumfale.
Interesant’a programa a dilei o aflaţi publicata in Monitorulu si in celelalte diare din capitala. Eu din parte’mi mai inainte de a esi afara la ro-tund’a din midiuloculu sioselei Kiseleff, unde se vede inaltiatu arculu de triumfu, folosindu-me de orele diminetiei, me voiu incerca se insemnu aci numai inpregiurari, care precedu solemnitatea.
Cele 21 detunături se audira din delu dela casarme. Din reversatulu dilei stradele capitalei se vedu intiesate de poporu. La cele 240 mii de locuitori s’au mai adaosu alte cateva mii de omeni, veniţi din diverse regiuni ale patriei spre a serba inpreuna cu capital’a dio’a cea mare de independenta si gloria. Institutulu Tramway si-a pusu in serviciulu publicului tote vagonele sale; dara nici acelea, nici miile de trasuri publice si private nu voru fi in stare se scoţia afara din barier’a capitalei nici macaru personele din clasele mai alese a le societatiei. Diecile de mii au apucatu pedestru pe tote stradele principali si laterali in aceeaşi direcţiune. Regimentele destinate a trece in Dobrogea si celelalte deuotate in programa au accurse de Marti incoce neincetatu spre capitala. Spaciosele casarme sunt pline si pe la locuitori cate 2 pana si 6 soldaţi in quartiru, era in momentele acestea se afla in plecare catra spre Banes’a. Tobe si trompette resuna din tote părţile. Locuitorii din stradele prin care au se treca trupele, decoredia ferestrile si damele stau gata cu buchete si cununi de flori. Ferestrii de inchiriatu pentru spectatori si mai alesu spectatorie, nu se mai afla cu nici-unu pretiu, precum nici bilete la teatru.j Are dreptate Primari’a capitalei,*) deca in apellulu seu facutu catra poporu dice, ca de trei secoli tier’a nu a mai vediutu serbatore sublima ca acesta. Da, ea este serbatorea adeveratei si perfectei r e i n v i i e r i naţionale. Poporulu simte immens’a importantia a nouei situatiuni mai multu si mai profundu decatu se o pota respica prin cuvinte toti poeţii si oratorii natiunei. Ceea ce inaltia si mai multu minţile si ânimele, este acea tîenuta nobile si modesta a corpului de oficiari si a trupeloru preste totu. Aparitiune rara acesta la alte popora, după ce armatele loru castiga mai multe victorii strălucite. Mii de pepturi decorate cu cate
3—4—6 medalii, si totuşi nici urma de arogantia. Nu; ca-ci acestu oficiariu, si acelu ostasiu scie, ca elu este corpu din corpulu natiunei si spiritu din spiritulu ei. Deca oficiariulu si ostasiulu isi versara sângele, naţiunea sacrifica din avere si scie se fia recunoscatoria, era patri’a liberata de umilitori’a dependentia dela Bizantiu este mani’a comuna a toturoru.
Aici mai petrecu mulţi oficiari russesci mai alesu de geniu si din statulu maioru. Aceşti domni inca au o purtare forte cuviinciosa, in catu nu se mai aude nici celu mai micu casu de nemultiumire din partea densiloru.
Dela Dobrogea veni alta deputatiune turcesca
Societatea academioa romana.
Sessiunea anului 1878.
(Urmare.)
Siedinti’a dela 26 Augustu.
Se comunica o epis. a d-lu generalului Gr. Adrianu, prin care anuntia, ca a espediatu o lada cu cârti, 46 volume, vam’a si transportulu plătite de d-s’a, pe care le doneza bibliotecei societatiei academice. — Se voteza multiumiii donatoriului si transcrierea cartiloru, după primire, in registrele bibliotecei, publicandu - se si in analele.
După presentarea unui tablou metodicu pentru aflarea serbatoriloru si a crugului solariu, compusu de Teodoru Neagu, vechiu invetiatoriu satescu din comun’a Jilavele, se incuviintieza a se cumperâ 30 esemplare pe pretiulu de unu leu unulu, ca incuragiare. Apoi membrii se retragu in secţiuni si comissiuni.
Vice-presiedinte, G. Baritiu.
Secretam ad hoc, G. S i o n u.
Siedinti’a dela 28 Augustu.
Se comunica o adressa a d-lui Dr. Cantemiru, prin care tramite pentru bibliotec’a societatiei doue esemplare din oper’a s’a intitulata: „Consilii hygienice pentru crescerea copiiloru." Se primesce cu multiumire. — Se espune unu elaboratu alu d-lui Aronu de Crainicu, inti-tulatu: „Avraamu Iancu seu Chorea 11“ cu cerere, ca de se va afla demnu de a se publica, se i se dea unu subsidiu pentru acesta. — Se recomenda sectiunei istorice.
Se comunica o adressa a d-nei Veronic’a Macsimu, prin care cere ca societatea se-i de partea din beneficiu, ce se cuvine din editiunea glossariului liinbei romane, lucratu de repausatulu ei sociu I. C. Macsimu, spre a pote intempinâ greutăţile familiei, cu care a remasu inpovarata. Se trece la ordinea dilei spre a se lua la desbatere in viitorea siedintia.
Facendu-se propunerea de a tracta cu moştenitorii repausatului membru alu societatiei A. P. Ilarianu, pentru cumpărarea bibliotecei ce ’i-a remasu si care se afla depusa chiaru in localulu societatiei, se decide câ o comissiune compusa din d-nii Laurianu, Sturdza si Odo-bescu se faca o evaluatiune ecuitabila despre valorea acestei biblioteci, care se o supună societatiei spre a lua o decisiune.
Vice-presiedinte, G. B ari tiu.
Secretam ad boc, G. Sionu.
Siedinti’a dela 29 Augustu.
Se comunica o adressa a d-lu N. Crapelianu, pro-fessoru dela gimnasiulu din Ploesci, prin care tramite pentru bibliotec’a societatiei academice câte unu esem-plariu din aritmetic’a si geometri’a elementara lucrata de d-s’a. — Se primesce cu multiumire.
Se deschide discutiunea asupr’a cererei d-nei Veronic’a Macsimu, de a se limpedi beneficiulu ce se cuvine repausatului seu sociu pentru lucrarea glossariului. D. Odobescu, cerendu cuventulu, cere câ se se numesca o comissiune, care se cerceteze de aprope casulu si se opineze mai antaiu, de este a se luâ in consideratiune cererea d-nei Macsimu si apoi a propune modulu, după care se i se pota face îndestulare. După scurte des-bateri, la cari au luatu parte dnii Hodosiu si Babesiu, se alege o comissiune compusa din d-nii N. Cretiulescu, A. Treb. Laurianu si Al. Odobescu, carei’a i se recomenda acesta cestiune.
D. Sionu câ presiedinte in comissiunea, carei’a s’a recomendatu cercetarea manuscripteloru concursuali la tes’a „Tieranulu romanu“, areta, ca comissiunea inainte de a’si inchieiâ lucrarea, se vede impucinata in numerulu membriioru sei, fiindu-ca d. Hasdeu a plecatu in Itali’a, câ se participe la congresulu orientalistiloru, era d. Ionescu la Dorohoiu pentru ore-cari afaceri; si prin urmare, fiindu, ca numiţii doui membri pote nu se voru intorce pana la inchieiarea sessiunei, cere a se completă comissiunea, pentru-câ astfeliu se se pota dâ mai multe lumini asupr’a desbaterei subiectului. După ore-cari discutiuni se adopta, câ la comissiunea citata se se adauge doui membri, fara câ cei doui absenţi se se considere inlaturati in casulu de a se inturnâ in tempulu sessiunei. Pentru acesta se si alegu d-nii A. Papadopolu-Calimachu si Al. Odobescu.
In comissiunea de esaminare a probeloru de tra-ductiuni din autorii latini, in lips’a d-lui Ionescu se alege d. V. A. Urechi’a; asemenea in comissiune auto-riloru eleni, d. G. Sionu in loculu d-lui Hasdeu.
Vice-presiedinte, G. Baritiu.
Secretam ad hoc, G. Sionu.
(Va urma.)
Corespondentie particulare ale „Observatoriului“.
Naseudu lun’a lui Octobre 1878. (Diverse). Voiu incepe cu politic’a principala a Roinaniloru, cu scol’a si aci remanu astadata la gimnasiu. Acestu gimnasiu de si tineru si in unu cornu de tiera a ince-putu a prospera cu mare rapediciune. Este provediutu cu poteri didactice tinere si cualificate la universităţile
*) Ceea ce se dice la dv. Burgermeisteramt.
Editorii si redactoru respons. <*. Buri ti ii iu Sibiiu.
-iiiO Ui
din Vien’a, Graz, Pest’a, Lipsc’a (Leipzig) si Clusiu. Numerulu studenţiloru se sporesce din anu in anu, Anulu trecutu s’au inscrisu la inceputulu semest. I. 177. Inse in anulu, acestâ s’au inscrisu pana acuma preste 190 ordinari. Afara de studiele obligate la alte gim-nasie se propune câ obligatu si desemnulu in intregu gimnasiulu. Se propunu ca obiecte libere music’a si gimnastic’a. Institutulu are unu Cabinetu naturalu-fi-sicale, asemenea s’a fostu pusu fundamentulu unei gradine botanice, numai dorere câ aceste din urma nu se spriginescu cu destula căldură de catra Comitetulu adm. Ba ce e mai durerosu, chiaru de acei membrii ai Comit, adm. cari suntu si in corpulu didacticu sunt mai mari contrari alu unei mai buna spriginire alu Cabinetului si gradinei, nedispensabile la una instrucţiune corespundiâ-tore spiritului si recerintieloru tempului.
Dar’ se trecu la altele.
Institulu gimn. are una singura serbatore scolastica, care si acesta de cativa ani incepuse a-se legâ in lantiuri grose ca si bieta societate a studentiloru „Vir-tus rom. rediviv a:“ si acesta di festiva este 4 Octobre diu’a onomastica a Iinperatului si a aniversarei infien-tiarei institutului ce sta sub augusta protectiune a Imperatului. In pre-ser’a dilei nu s’au tienutu vorbiri salutatore si multiumitore Patronatului, nici nu s’a illu-minatu de catu singuru institutulu gimnasiale, nu s’a vorbitu la siefulu scolasticu carele se se roge a susterne omagiele tinerimei la tronulu Marelui protectoru F r a n-ciscu Iosefu I., pentru ca se nu pota scrie „M.-Polgâr" cumca s’a facutu demonstratiuni politice, naţionale etc. . . ., câ se nu fimu denunciati de cineva. Fric’a inchipuita inca este ceva. Dar’ in diu’a festiva de 4 Octobre după celebrarea missei la care au parti-cipatu: tinerimea, corpulu profesoralu si invetiatorescu, amploiaţii politici si unii regesci, s’au declamatu in sal’a gimn. in presenti’a unui publicu nu prea numerosu in limb’a latina, germana, romana, magiara si greca. Unu tineru a multiumitu patronatului in numele tinerimei si la rogatu ai susterne omagiele sale la tronulu Maiesta-tiei Sale a Imperatului.
Pana aci tote au decursu bine si frumosu.
La sfirsitu se scola presiedintele Comitetului fonduriloru si aratandu progresulu acestui institutu dela infientiarea lui precum si spesele patronatului, recomanda tinerimei studiose se invetie cu diligintia. Mai de-parte-i recomanda religiositatea, fara de care după d-sa invetiatur’a nu este buna, ilustrandu acesta cu Dr. Nobiling, carele de si omu invetiatu si dr. in fii o sofia totuşi a cutediatu a puşca asupra imperatului germanu Wilhelm (sic). Recomanda tinerimei a paraşi lucsulu, era corpului profossorale recomanda a nu ingreuna tinerimea prea multu cu studiele (sic.) pentru ca are a se luptâ cu multe, precum si a folosi cârti tipărite si nu manuscrise (!!!).
Aci me vedu silitu se pauzesu unu momentu si se observu cu părere de reu si chiaru cu risculu de a displace d-lui presiedente alu Comitetului, cumca vorbirea d-sale nu a fostu in mare parte la locu, si acesta cu atatu mai vertosu nu, pentruca cuvintele d-sale nu se privescu numai de ale sale, ci de ale Comitetulu, alu cărui presiedinte este, alu corporatiunei carea patro-neza acestu institutu.
Nu este consultu, nu este cu tactu de a tracta înaintea baietiloru despre cestiuni de natura curatu filosofica cum este întrebarea despre conceptulu divini-tatiei, si a combate aci părerile filosofice individuale. Nu este bine de a confunda sciinti’a cu religiunea, seu deca voiescu a combate părerile filosofice ale cuiva poftesca a face acesta pre altu terenu inse nu înaintea copiiloru si a poporului de rendu.
Acesta o interdice pedagogi’a, spiritulu unei bune educatiuni. Esemplulu citatu despre dr. Nobiling este unu esemplu atatu de miserabilu si gresitu, incatu este superflu a-i face ceva comentaru...........
Este tristu, candu presiedintele unei corporatiuni urmaresce cu tota ocasiunea in biserica si afara de biserica tendinti’a deplorabila de a lovi in unele persone, care cutedia a cultiva alte idei si a profesa alte principii filosofice, ce nu-i convinu d-sale si a arata, câ cu degetulu pre filosofii si drii in filosofia, pentruca aceia au alta credintia despre divinitate nu ca d-sa, fara ca acestora, ca omeni culţi se le fi transnitu vre-odata prin capu se atace asiediamintele religiunei seu se fi lucratu contra religiunei positive incetatianita la noi.
A fostu fara tactu si nepedagogicu a dăscălii pe corpulu profesorale înaintea baietiloru cum se propună, de ce cârti se se folosesca. Astfeliu de paşi contribu-escu numai la nimicirea disciplinei fara de care unu institutu nu pote prospera. Deca Comitetulu a desco-peritu unele scăderi la corpulu profesorale, are densulu alte cărări, alte midiuloce pentru coregarea reului, inse nu confrontarea lui înaintea copiiloru si prin acesta subminarea autoritatiei acestui corpu, atatu de necesaria la instrucţiune. Altcum tdte recomandările d-lui presied. nu au avutu nici unu temeiu, ci au fostu luate simplu din ventu, pentru ca facia de consideraţiunile corpului profes. recomandate de d-sa facia de tinerime in tote privintiele nu credo se fia cineva, carele se pota redica plângeri fundate, deci dascalitura si-o potea tienea d-lu presiedente pentru sine —. Nu sciu deca Comit. adm. in adeveru va consimţi cu acesta vorbire; destulu ca asupra publicului ce au asistatu a facutu o inpressiune forte rea.
In 9 si 10 1. c. comitetulu comitatensu si-a tienutu siedentiele de tomna. Tote au decursu câ de regula in buna linisce. Causa de vre-o inportantia deosebita pentru Romani nu au venitu la discussiune. Romanii in proportiune au fostu bine representati. Inse asiu dori c â in viitoru se nu lipsesca nimenea dela aceste siedentie, era acei ce au primitu mandatulu si nu-lu potu indeplini S'9 binevoidsca a face locu altora. Despre altele altadata.
Publiu.
T JV îfj i, J ; l	_____________
^ 3f
H...........	■- — - -	——------------- —
Tipariulu lui W. K raflt iu Sibiiu.
mo!'pr	'	,