( Observatoriu!ii c«e (ie doue ori iu septemaua, raercurea si sambat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe 1 auu iutregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai iuultu pe auu; — trimisu cu post’a in laintrulu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. s6u 22 franci, pe 6 luni 5 fl. s6u 11 franci; — numeri singuratici se dau c&te cu 10 cr.
Diariu politieu, naţional-eeonomieu si literariu.
Ori-ce inserate,
se platescu pe serie sân linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare cile 7 cr., la adou’a, si a trei’a c&te 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesaurulu publicu.
Prenumeratiunile se potu face in modulu celu mai usioru prin assein-natiunile poştei statului, adresate de a dreptulu la Bedactiunea Diariului Observatoriulu in Sibiiu.
Nr. 66.
Votnln motivatu alu minorităţi datu in conferenţi a alegatoriloru romani
tienuta in Sibiiu in 8/20 Iulie 1878.
(Urmare si fine.)
Facia cu aceste scăderi si urmări rele ale politicei passivitatiei se recomanda politic’a activi-tatiei, indigitata la inceputu prin urmatorele motive:
1.	Dâca pentru acesta politica n’ar ecsista altu raotivu, totuşi ecsperienti’a de 10 ani ai politicei de passivitate, care a adusu asupra Romaniloru numai daune si calamitati trebue se indemne pe fiecare omu cugetătorii! a medita asupra intrebarei, ore nu ar fi consultu de a cerca o alta cale, spre a ajunge la scopu, adeca a elupt’a pretensiunile indreptatite ale Romaniloru.
Pentru fiecare omu cu judecata se presenta necessitatea, de a schimba in politic’a o cale, care in restimpu de 10 ani a avutu numai conse-cintie rele.
Deci abstragendu dela alte cause acestea con-siderante, de sine insusi motiveza trecerea Romaniloru din Transilvania dela politic’a passivitatiei la politic’a activitatiei. Sunt inse si alte motive.
2.	Parasindu politic’a passivitatiei nu vomu mai potea fi priviţi cu dreptu cuventu, ca inamici ai statului si prin consecintia avemu dreptu a aştepta, ca neci se nu mai fiinu tractat! ca atari si câ ostilitatea indreptata pana acum in contra nostra, se incete.
Ddca insa cu tote acestea si preste aşteptare si atunci vomu fi persecutaţi din partea Unguriloru, atunci celu pucinu nu voru mai avea scusa pentru atacurile indreptate in contra nostra, iara noi vomu avea ocasiune a ne plânge in parlamentulu tierei, in contra asupririloru comise pe nedreptu asupra nostra, si deca representanti’a tierei ar remanea surda la plângerile ndstre, le va audi Europ’a, care după ecsperientiele tempului recentu, suntemu in dreptatiti a crede, nu va permite câ unu poporu atâtu de capabilu de cultura si atâtu de plinu de viatia se fia maltratatu si mortificatu fara de nici o causa, din partea altui poporu.
Afara de acestea, de ore ce politic’a activa acceptesa terenulu datu pentru lupt’a constituţionala, acesta politica este unic’a, care ne ar potea duce la o conplanare cu Ungurii, cu cari suntemu legaţi prin interese de ecsistentia.
Sibiiu, 16/28 Augustu 1878.
Se nu se reflectese, ca intielegerea intre Romanii si Ungurii ar fi imposibila, fiindcă noi acesta nu o credemu, nu o potemu crede, deca acesta intielegere intre Romanii si Ungurii ar fi intr’adeveru inposibi-litate, atunci perirea acestoru doue popore aru fi decretata si sanctionata.
Adeveratu este, câ sunt inca multe motive de antipathii, care create si nutrite prin intemplarile trecutului, au despartitu si despartu aceste doue popora, dara totu atâtu de adeveratu este, câ, odata convinşi despre interesele vitali dela care depinde ecsistinti’a acestoru doua naţiuni, suntemu datori cu ori si ce pretiu se delaturamu acele antipathii, pentru a ajunge incetu incetu la o conplanare atâtu de salutara atâtu pentru unii câtu si pentru alţii.
Lupt’a va fi greu, pre langa o vointi’a tare, inse nu va fi fara succesu.
3.	Politic’a activa este cu multu mai practicabila decâtu cea passiva. Este lucru cunoscuţii si ecsperinti’a, ba intrega natura ne constata, câ, aceleaşi fortie intrebuintiate in modu activu au mai mare succesu decâtu deca acelea voru remanea passive.
De aci resulta, câ cu câtu cineva dispune de fortie mai pucine, cu atâtu ecsista pentru acesta mai mare necesitate, câ elu se isi folosesca acele fortie in moda câtu se pote de activu, deca voiesce se elupte vre unu succesu.
Anume noi Romanii din Transilvani’a, cari prin nefavorulu tempului inca constrinsi se remanemu iuapoi in tote direcţiunile suntemu avisati, mintea sanatosa ne dictedia, câ tote fortiele nostre se le intrebuintiamu in tote direcţiunile câtu mai activu, pentru câ neintreruptu, fia in direcţiune culturala, economica seu politica se ocupamu terenulu pre care pana acuma nu l’amu ocupatu, opriţi de împrejurările trecutului vitregu.
Activitate da viaţi a, passivitatea este morte.
4.	In fine deca prin politic’a activa ii’amu castig’a altu folosu, unu lucru potemu castiga, dara acesta este de mare pretiu, adeca prin politic’a activa vomu salva poporulu nostru, câ se nu mai cadia prada si jertfa coruptiuuei straiue.
Deca unu deputatu unguru seu ovreu a cadiutu in alte cercuri de alegere, atunci scaparea lui sunt cercurile romaneşti de alegere din Transilvani’a.
Anulu I.
Acesta situatiune degradatore pentru naţiunea romana trebue se incete.
Pentru acestu scopu este necessitate, câ inteli-ginti’a romana, conducătorii cei naturali ai poporului romanu se se pună iara in fruntea trebei la alegeri si asia se restitue strensa legătură ce a ecsistatu mai inainte intre poporulu romanu si inteliginti’a sa.
Am disu si o repetu ca va costa multe lupte, pentru acâsta pretiulu luptei este insa mare, este restituirea ecsemplarei discipline politice, de care s’a bucuratu naţiunea romana inainte de passivitate si succesulu pre langa energi’a cuvenita va fi ne-evitabilu. Nu potemu inchei’a acâsta motivare fara a reflecta la singurulu motivu de natura mai seribsa, de care se folosescu passivisti pentru apa-rarea passivitatiei si acestu motivu taie in dreptulu de stătu.
Ni se dice, câ d£ca am lua parte la alegerile dietali, amu recunosce tacendu, câ uniunea Transilvaniei cu Ungari’a ar posede si consimtiementulu nostru; noi nu am potea face inse acesta, fiindcă autonomi’a este cestiune naţionala romanesca, este identica cu ecsistinti’a natiunei romane.
Deca ecsistinti’a natiunei romane ar depinde dela autonomi’a Transilvaniei, ar fi forte triştii pentru noi Romanii, noi inse nu credemu acâsta.
Naţiunea romana este cu multu mai mare si mai latita decâtu contienu confiniele Transilvaniei, noi Romanii transilvăneni nu facemu nici o jumătate din numerulu tuturora Romaniloru din Austro-Ungari’a.
Prin urmare a salva ecsistinti’a natiunei romane prin autonomi’a Transilvaniei nu insemnedia alta, decâtu a ne salva numai pre noi cei din Transilvania si a jertfi pre ceilalţi Romanii, cari din intemplare nu au norocirea de a locui in Transilvani’a.
Acesta procedere ni se pare pucinu naţionala, ce are pucina considerare câtra fraţii noştri din alte parti.
Noi suntemu de părere, câ cestiunea autonomiei transilvane nici nu este cestiune naţionala romanesca, ci este cestiune care priveşte interesele tpturoru nationalitatiloru conlocuitdre.
Deca noi Romanii amu avea sperantia de a face maioritatea dietei transilvane amu dice si noi, câ autonomi’a Transilvaniei se pote in câtva cua-lifica de cestiune naţionala romandsca.
Foisior'a „Observatoriului“.
Doua cuventari tienute cu ocasiunea adunarei gener. din anulu acesta a Asociatiunei Transilvane la Simleu.
Maritu Presidiu!
Prea Onorata Adunare!
Infantele micu, indulcitu de suculu vitale suptu din pieptulu mamei sale, tiindu câ nu-i in stare de a ’si ce’sprimâ simtiurile ânimei si sufletului seu inocinte prin orgauulu cuventarei, in semnu de recunoscintia ’si rădică ochii sei spre iubit’a sa mama carea ’lu-tiene in bratia si ficsandui in ai mamei celei grigitorie, li-se imbratiosiedia si oglindeadia in lumin’a ochiloru surisulu si lacrimele bucuriei. Asia stamu si noi membrii de-spartiementului XI alu Asociatiunei transilvane in mi-nutulu acestu solemnu, ne aflamu in starea fericitului infante incalditu si nutritu la pieptulu mamei sale; suntemu prunculu care nu scie vorbi, pentrucâ âniin’a nostra innota intr’o mare linu undulanta a simtieminte-loru celoru mai pie si pline de recunoscintia si multia-rnita fiiesca; dar’ nu scimu vorbi câte simtimu. Soleni-tatea acestui momentu ne face se amutimu asia, câtu celea ce le voiu ecsprima eu in numele acestui despar-tiementu, suntu numai unu picuru din marea simtie-menteloru ânimei nostre. Si pentru ce? Pentru-câ in minutulu acest'a stamu facia cu un’a naţiune, facia cu presentele si viitoriulu ei! De orece ochiulu ânimei nostre privesce in Prea onorata Adunare pre mam’a nostra naţiune, care ne tiene in bratiale sale, ne incaldieste la âniin’a sa si ne împrumuta potere si vietia din su-fletulu seu. Noi membrii despartiementului XI suntemu infantele celu fericitu, dar’ emotionatu de solenitatea momentului, care ne potendu-si dâ spressiune fidela simtieminteloru sale fiiesci ’si ficsedia ochii plini de lacrimele multiamitei in ai mamei sale, si o sărută cu radiele luiaiuei ochiloru plini de duru, eredintia, spe-
rantia si amoru. Asia e Maritu Presidiu si prea onorata Adunare, noi membrii despartiementului XI privimu, onoramu si imbracisiamu pre acest’a strălucită adunare câ pre dulcea nostra mama naţiune, insetata de cultura, dar’ multiamita Ceriului! si pornita pre carier’a culturei si a crescerei poporului; pentru-câ limb’a nostra s’a luptatu bravându impedecari si greutati storcatorie de sudori crunte, la acelu gradu alu culturei, câtu nu numai e mandra naţiunea nostra de a ave pre Asocia-tiunea Transilvaniei pentru literatura romana si cultur’a poporului romanu, de unu missiouaru alu cultivarei limbei si literaturei, precum si alu poporului; ci si sororile ei adunate in congresulu limbeloru latine recu-noscundu’i frumsetia originala si gradulu culturei inain-tate, i-au deferitu laurulu invingerei. Insa unu agru numai atunci pote ii bine cultivatu, deca are unu pro-prietariu grigitoriu, care incredintiedia cultivarea ace-luiasiu unui economu zelosu si crediuciosu si unoru dileri laboriosi. Mam’a nostra naţiune romana e proprietariulu acelu grigitoriu, care neci persecutata de tempurile celea vitrege si sguduita de furtunele secularie, nu ’si-a para-situ patrimoniulu seu, adeca limb’a si literatur’a, ci la sustienutu si aperatu prin lacrimele si suspinurile stra-buniloru nostrii si l’a incredintiatu spre cultivare economului seu credintiosu, adeca Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu, care a chiamatu l’a labore spre cultivarea terenului limbei si literaturei romane pre membrii Asociatiunei pre inşii fii natiunei. — Cultivarea fundamentala a unui agru ânca pretinde incordarea poteriloru, sacrificie si tempu; cu câtu mai vertosu dar’ terenulu spirituale alu unei naţiuni, care avuse unu trecutu plinu de sufe-rintie, impedecari si lupte; ea pretinde in modu impe-riosu intrunirea poteriloru spirituali si materiali a totur-roru dileriloru natiunei, pretinde labore neincetata si ânca nu numai sub durata unui deceniu, ci a unui secolu, si de n’amu gusta noi lucratorii fructele laborei, ci mangaieti cu sperintia câ le vâ gusta posteritatea, pre cum si noi gustamu fructele laborei si sudorei parintiloru nostrii. — Insa terenulu culturale alu unei
naţiuni ai cărei fii dileri câti’i chiama vocea natiunei un’a data cu abnegatiune de sine si sacrificie accurgu la loculu laborei, promite fructe manose; si eta mam’a acea mangaieta pre carea o asculta fii sei si ’i-intielegu vocea, e naţiunea romana; pentru-câ eta fii iubitori de mama, eta dilerii cei laboriosi au accursu spre a luâ parte la lucrările acestei onorate Adunări generale a Asociatiunei transilvane.
Dreptu-aceea am’ onore a saluta in numele despartiementului a Xl-lea pre Maritulu Presidiu câ pre economulu celu zelosu, er’pre prea onorata adunare câ pre dilerii laboriosi ai terenului si patrimoniului culturale alu natiunei romane, si rogu pre părintele indura-riloru, câ se ’si-verse harulu seu cerescu preste Maritulu Presidiu, preste acest’a strălucită adunare, preste terenulu care ’lu-cultivamu in sudorea facei nostre, câ asia Asociatiunea nostra se ’si-pota ajunge scopulu maretiu prefiptu, adeca cultivarea limbei si literaturei romane si regenerarea poporului romanu!
Aiimpiu Barboloviciu, Vicariulu for. eppescu alu Silvaniei si Directoru desp. XI.
Maritu Presidiu alu Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu!
Este un’a asemenare frapanta intre vieta spirituala cultlvabile a unei naţiuni si intre vietia vegetativa a unei grădini de arbori si plante fructifere bine or-ganisata! Seu ce este altu - ceva omenimea, decâtu una gradina de arbori si plante spirituale fructifere semenate prin drept’a provedintiei pre acestu pamentu, pre acestu terenu alu laborei, nesuintieloru si lupteloru neîntrerupte ?! Dar’ precum semânti’a arboriloru si planteloru din un’a gradina, numai asia pote resari, prinde radecini, cresce, inflori si aduce fructe dulci si manose, deca le incaldiesce sorele prin radiele sale binefacutorie, asia si sementi’a culturei in gradin’a spirituala a fiacarei naţiuni numai atunci pote se resara,
Din nenorocire acesta nu o potemu dice.
Scimu ca in diet’a transilvana dela anulu 1863, candu nu potemu dice câ amu fostu desfavorisati aflandune numai fatia de Saşi si lipsindu deputaţii magiari cu totulu, Romanii abia au dispusu de o maioritate de 5—6 voturi, era deca luau parte si magiarii, Romanii aru fi fostu in mare minoritate. Ya se dica câta vreme va ecsista censu, naţiunile neromane din Transilvania voru dispune de maioritate in diet’a tierei, iara acesta maioritate va dispune chiaru in contra vointiei nostre de sflrtea tierei.
Prin urmare sustienerea autonomiei transilvane nu depinde dela noi Romanii, era deca nu depinde dela noi sustienerea acestei autonomii, este de prisosu a ne lupt’a noi singuri, fara consensulu celorlalte nationalitati conlocuitore pentru recastigarea ei, fiindcă maioritatea dietei fiindu neromana o voru respinge de cate ori o vomu castiga, indata ce ea nu consimte cu noi.
In privinti’a acesta suntemu de părere ca, nu s’au potutu aparâ autonomi’a Transilvaniei mai reu, decâtu cualificanduse din partea nostra de cestiune naţionala romanesca, fiindcă printr’acesta n’amu ajunsu alta, decatu amu provocatu neincrederea si suspiciunea celorlalte nationalitatii in privinti’a ten-dintiei nostre privitore la autonomi’a reclamata, cari chiaru din acesta causa nu consimtu cu noi in acesta cestiune.
Si noi tienemu, câ autonomi’a Transilvaniei este folositore si de doritu, inse nu numai pentru Romani, ci si pentru tote naţiunile conlocuitore.
Individualitatea istorica a Transilvaniei, refe-rintiele ei sociali, economice si de cultura, formata prin viatia autonoma de secoli si diverginti de ale Ungariei propri, reclama tractare si administrare speciala. Deja au inceputu a se audi voci neromane, ca Transilvani’a sufere prin centralisare, deja simtu toti locuitorii necesitatea unei administrare speciale pentru acesta tiera; se incetamu de a deştepta neincrederea conlocuitoriloru noştri câtra autonomi’a transilvana prin aceia, câ o cualificamu de cestiune naţionala romanesca si potemu fi siguri câ nu preste multu tempu toti locuitorii transilvani, fara deosebire de naţionalitate, voru reclama cu staruinti’a acea autonomia ca o necesitate reclamata imperativu de interesele tierei si de individualitatea istorica a acestei tieri.
Atunci nu credemu câ se nu se satisfaca acesta dorintia justa a unei tieri atâtu de insemnata pentru statulu intregu, fiindcă nu credem câ Ungari’a se pună mai multu pondu pre patriotismulu Croatiloru, decâtu pre patriotismulu Romaniloru si alu celorlalte naţiuni locuitore in Transilvani’a.
Ni col au Strevoiu m. p., raportorulu niinoritatiei.
List'a domniloru, care au participatu la con-ferinti’a naţionala din 8/20 Iuliu a. c. in Sibiiu : Nicolau Popea din Sibiiu, Nicolau Fratesiu din Sibiiu, Yisarionu Romanu din Sibiiu, Dem. Cuntianu din Sibiiu, lulianu Filipescu din Brasiovu, Demetriu
se prindă radecini sanetose, se-se prefaca in surcele de buna sperantia, se producă flori nevescedivere spre impletirea cununei gloriose, care se imfrumsetiedie templele natiunei, si fructe gustuose, care se-i dea nutri-mentu spre sustienerea vietiei naţionale, deca spiritele, ingeniurile si ânimele barbatiloru celebri ai unei naţiuni intr’uniti intr’un’a asociatiune literaria si culturala for-media unu sore splendidu, care din inaltimea orisonului vietiei spirituale-culturale a natiunei se vibredie radiele sale binefacutorie preste gradin’a de cultura a natiunei.
—	Unu sore câ acela lucitoriu aparu in orisonulu de cultura alu natiunei romane inainte de acest’a cu 17 anii prin intrunirea intelegintiei romane in Asociatiunea transilvana pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. — Sorele, câ lumin’a-i si splendorea-i se fia mai ramurita si bine facutoria, are in giurulu seu miliarde de stele si planete, care tote, si-percurgu calea loru conduse, luminate si incaldite prin sore câ regin’a corpuriloru celeste, asia si Asociatiunea transilvana are iu cadrulu ei mai multe despartiamente, câ totu-atatea stelisiore, dintre care Silvani’a formedia pre alu Xl-lea. Insa de ce se apropia mai tare sorele de cutare planeta seu stelisiora, de acea ’i imprumuta aceleia mai mare strălucire si unu gradu de căldură mai potentiata. Astadi sa implinitu dorulu celu ferbinte alu despartie-mentului Xl-lea alu Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu, alu acestei mici stele, care dela aparerea ei pre orisonulu culturei naţionale, de si departata dela Centrulu sorelui
—	totuşi dela acel’a si-a imprumutatu si suptu vieti’a si lumin’a s’a; astadi se afla asi’a de fericita câtu iususi sorele a venitu la ea, s’a apropiatu de ea; ba in mo-mentulu acestu solenmu, in semnulu recunoscintiei pentru lumin’a sciintiei si foculu iubirei primitu, — până acuma
—	dela mam’a sore, acest’a stelisiora, ea a devenitu in pusetiunea fericita de a pote imbracia in sinulu seu pre mam’a ei dulce, carea o a nascutu, crescutu si o sus-tiene, adeca pre adunarea generala a Asociatiunei transilvane. Sorele si stelele de pre orisonulu universului suntu couduse prin dreptâ atotuputintelui Creatore, cărui
Cuteanu din Sacadate, Sacharia Boiu din Sibiiu, loanu Iancu preotu, Romulu Crainicu preotu din Dobra, Demetriu Comsi’a din Sibiiu, Dr. D. P. Barcianu din Sibiiu, Eugenu Brote din Sibiiu, Ioane Buzdugu adm. protopopii din B. Dioseni, Alesandru Danciu proprietariu de mine, Atanasiu Usieriu proprietarul din Borgo-Suseni, Dr. N. Maieru prof. sem. din Sibiiu, Georgiu Baritiu, Antoniu Bechnitz comerciante in Sibiiu, Teodoru Crisianu, Dr. Nicolau Stoi’a, Ioane Popu, Grigorie Mateiu din Sibiiu, Parteniu Cosma din Sibiiu, Ioane Hannia din Sibiiu, Dr. Dem. Racuciu din Sibiiu, i N. Strevoiu, M. La-zaru, Almasianu, A. Trombitiasiu, loanu Romanu jun., Dr. Borcia, Petra Petrescu, Georgiu Brateanu, Popa Radu, Yincentiu Grama din Fagarasiu, Dr. Aureliu Brote, M. Andreica din Câmpeni, loanu Gallu protopopu Abrudu, Absolonu Siarlea din Tiapu, Basiliu Petri din Sibiiu, Dionisiu Cliondi adm, ppscu Mediasiu, loanu Hentesiu din Ocn’a Si-biiului, Teodoru Petrisioru prof. Blasiu, Gerasimu Candrea advocatu Câmpeni, loanu de Preda ad-vocatu Sibiiu, Dr. Ilarion Puscariu, loanu Drocu adm. prot., Dr. los. Hodosiu, Dr. Moga, loanu Stoicutia parochu Sasciori, loanu Mihu parocliu Cacova, Lazaru Negrila invetiatoru in Sibiiu, Isaia Oprisioru invetiatoriu in Ocn’a, Nicolau Popescu prof. Blasiu, Dr. Nemesiu advocatu, Agay advocatu, Duvlea adv., Nicolau Cristea, I. Predoviciu, Mi-hailu Iekimu, E. Macellariu, loanu Romanu adv., Basiliu Harsianu adv., Paulu Dunc’a cons. gub., Ioane Ratiu, Georgiu Crisianu parochu gr. or. Mediasiu, Nicolau Siustai adv., Cornelu Tobiasu, Moise Toma Sibiiu, Simeonu Popescu Sibiiu, Dr. A. P. Alessi, Naseudu.
v 0 missiune unguresca la Bucuresci.
Ne grabimu a reproduce urmatorea corespon-dintia ce ii se tramite din Bucuresci diariului „Politik“ din Prag’a si a atrage seridsa atenţiune a cetitoriloru noştri asupra interesantului ei cuprinsu.
Bucuresci, 17 Augustu 1878. „Generalu-consululu austriacu d. Zwiedenek, care isi luase unu congediu mai lungu, după pucine dile erasi s’au intorsu aicea din Yien’a. Deodata cu densulu sosiră si doua persone de incredere ale d. Tisza si fara indoiala, ca si ale comitelui Andrâssy, intr’o missiune secreta. Ambi sunt unguri neosi, unulu este deputatu ungureşcu era celu de alu douilea membru alu casei magnatiloru din B.-Pest’a. Si propriulu nostru agentu in Yien’a, d. Balacenu, o persona forte suspecta din caus’a starei sale finan-tiare cu totului derangeata si cunoscutu ca unu partisanu deyotatu alu comt. Andrâssy, petrece de presentu aicea. Se presupune, ca toti aceşti d-ni lucra la unu plauu comunu si secretu si ca voi-escu se intrebuintiese absenţi’a ministrului presiedinte loanu Brateanu, ca se câştige Romani’a pentru po 1 itic’a ma-giara si ca in modulu acesta se se sacrifice fara nici-o crutiare interesele a trei milione de romani i aflaturi in Transilvani’a, Banatu si Bucovin’a. Dara
tota fiintia — in semnu de multiamita si recunoscintia
-	se inchina; er Asociatiunea Transilvaniei cu un’a intieleptiune rara este condusa prin Maritulu Presidiu si oficialii centrali. Dreptu aceea si Comitetulu aran-giatoriu pentru primirea acestei adunari generale in numele despartiementului acestei stelutie neinsemnate
—	are onore a se inchina acestui sore stralucinde alu Culturei romane, Măritului Presidiu alu Asociatiunei transilvane, rogându’lu se binevoiesca* a primi spressi-unea salutariloru nostre bineventatorie purcesse din anima si sufletu fratiescu, se binevoiesca a intră in acestu nobilu opidu, unde noi dinpreuna cu confraţii si fii nobilei naţiuni magiare, nu numai cu locuintie deschise, ci si cu bracia si animi deschise ’lu primimu dinpreuna cu pre toti On. membrii si fraţii ospeti, si totu-odata ne rogamu se binevoiesca a ne imprumuta prin conducerea destineloru Asociatiunei - si pre viitoriu radiele culturei cele singuru fericitorie de popora si naţiuni; ce câ se pota îndeplini rogamu pre Domnulu secoliloru: câ pre Maritulu presidiu alu Asociatiunei transilvane dinpreuna cu toti prea onoraţii oficialii la mulţi ani fericiţi se-i traiesca!
A1 impiu Barboloviciu,
Vicariulu for. eppescu alu Silvaniei si directorulu desp. XI alu Asociatiunei.
Diverse.
—	Unu ore .care aştepta pe amiculu seu. Vedi-
endu, ca elu nu mai soseste scrise pe o tablitia ce se afla bătută pe usi’a lui:	„Me poţi afla in cafenea.
Deca va ti intunerecu, candu vei veni aicea si nu vei mai potea ceti, apoi bate la usia din stenga si cere o lumânare."
—	Unu scolaru fu intrebatu ca: pentru ce au museatu Adam din rneru? „Pentru câ n’avea cutitu," fu naivulu respunsu.
din capulu locului se pote afirma, ca tentativele magiare, care nu se arata pentru prim’a ora in Bucuresci, voru remanea fara de nici unu resultatu. Partid’a naţionala romana in fruntea careia se afla d-ni Brateanu si Roseti nu va trada niciodată interesele romaniloru din Austri’a. Dâca d-ni magiari voiescu se se intielega cu Romani’a, apoi pentru acesta n’aru avea de lipsa a intreprinde o asia lunga călătorie precum este acea până la Bucuresci. Ei s’aru potea crutia, de tote acele strapatie si se remana frumosu acasa. Ei n’au decâtu se dea romaniloru conlocuitori o completa indreptatire egala, se restabilesca autonomi’a marelui principatu alu Transilvaniei, pe care o au confiscatu si in fine se renuntie odata pentru totudeauna la ide’a, ca voru reuşi vreodată a pune naţiunea romana intr’o stare politica dependinţa de magiarismu — si atunci intielegerea cu Romani’a va fi pbssibila fara de nici o dificultate. Până candu inse ungurii totu mai viseza, ca ei sunt chiemati se domuesca preste orientulu Europei, până candu tractesa pe romanii cadiuti subtu hegemoni’a loru ca pe nişte heloti, potu umbla cu opinci de fieru la Bucuresci si nu voru face nici o treba.
Acesta nu este prim’a missiune pe care o traniitu ungurii la Bucuresci si ea nu va fi nici ultima. Si d-ni Klapca si Tiirr au fostu in mai multe renduri pe aicea. Inse silintiele loru au su-feritu naufragiu pentru ca Romani’a se afla pe punctulu de plecare alu politicei de naţionalitate si recunosce fiacarei naţiuni dreptulu de a dispune de sortea sa proprie, in timpu ce ungurii nu se niul-tiumescu numai cu autonomi’a natiunei loru, ci voiescu a domni si preste celelalte nationalitati. Aceste doua puncte de vedere sunt asia de opuse unulu altuia si despărţite prin unu abisu, incâtu ori ce colaborare onesta cu ori care din naţionalităţile din orientulu Europei este absolutu eschisa. Ungurii voru se angajese pe romanii intr’o lupta contra aspiratiuniloru de emancipare ale slaviloru, pretecstandu, ca romanii sunt amenintia din partea slaviloru in aaeeasi mesura ca si ungurii. In realitate inse nu este amenintiatu decâtu numai dorulu de supremaţie alu unguriloru si romanii, cari nu pretindă alta, decâtu numai aceea ce este alu loru nu se temu de aceea, dâca tote poporale slavice din giurulu periferiei loru naţionale voru castiga dreptulu celu mai compleţii alu propriei loru destinatiunii.
Ministeriulu Brateanu simpatisesa cu acele popora, care recunoscu principiulu de naţionalitate, cu Franci’a, Itali’a, Şerbi’a, Muntenegrulu, Greci’a si cu preferintia cauta possibilitatea a realisa ide’a ca poporale din orientulu Europei se isi dea mana pentru o aliantia ofensiva si defensiva, pentru ca se nu cadia victime aceloru rasse, care tindu a trai pe comptulu altoru rasse. Si romanii din mo-narchi’a austriaca lucresca numai in armonie cu ideile nutrite de partid’a naţionala din Romani’a, deca ei asemenea slaviloru din Austri’a făcu frontu in contra hegemoniei germano-magiare si au scrisu pe drapelulu loru constituirea federalisti’a a Austriei. Nemţii si ungurii aspira la supremaţia politica si la ecsploatarea economica a orientului Europei. Slavii si romanii amenintiati trebue se lucre inpreuna pentru ca se fia in stare se faca facia acestui pericolu.
Este necontestabilu, ca Russi’a oficiosa a comisu in privinti’a acesta mai multe erorii — inse Russia naţionala nu va sta la indoiala, ca spre care parte se isi intorca poterea sa. Noi nu vomu permite ca orientulu Europei, care au fostu liberatu cu mari sacrificii de subtu jugulu turcescu, se fia nici germa-nisatu si nici magiarisatu. Slavii asemenea romaniloru voru se fia ei domni in cas’a loru si deca ei voru lucra inpreuna de siguru, ca voru reuşi a isi conserva libertatea si dreptulu propriei loru destinatiuni.	„Politik.“
J De pe campuln de resbelu.
Ar crede cineva, ca după luarea cu asaltu a capitalei bosniace Serajevo, campani’a de ocu-patiune s’aru fi apropiatu de sfîrsitulu seu. Asia ar fi se fia, deca nu ar fi altcum. Dara cele ce se in-templa ne probesa, ca de abea am ajunsu la incepu-tulu stirsitului si ca de aci inainte are se ajunga la punctulu de cuhninatiune, aceea drama despre care nici regisorele si nici celu ce o au inscenatu nu scie ca ce finitu va avea si din câte acte va fi compusa. Faptu este, ca după luarea Serajevului acţiunea militară pausesa si dintr’o parte si din cealalta.	Acesta pausa inse, semana forte multu
cu aceea linişte profunda si inabusitore, care pre-I merge orcaneloru celoru teribile. Acesta pausa j adversarii o intrebuintiâsa pentru ca se se orientese, se isi faca plauulu de acţiune, se isi dispună for-
/
tiele si se si le concentrese spre acele puncte de unde crede ca va veni ataculu ofensivu alu inamicului. Din partea Austriei se afla acuma mobi-lisata a treia parte a intregei sale armate, adeca
220,000	din armat’a imperiala si 40,000 de lionvedi. Prin ordinu de recvisitiune au a se indrepta in celu mai scurtu tempu 2000 cara cu câte doui caii pe campulu de resbelu. Acesta dare de resbelu onerdsa si neaşteptata la care au fostu supuse deocamdată numai doua comitate si adeca acela alu Pestei si alu Bacei, au facutu multu sânge reu intre unguri, cari in fine pre langa proteste si re-monstrari au cedatu numai celoru*mai severe mesuri ce s’au luatu din partea autoritatiloru in contra celoru renitenti, precum iuchisore si punere in fiera scurte. Numerulu celoru cadiuti, răniţi si dispăruţi in luptele ce au avutu locu pana la macelulu din Serajevo se evaluesa la 1300 individi. Insurgenţii nu dau pardonu si nu făcu nici prisonieri, in tempu ce gubernulu austriacu umple spitalele si cetatile cele mari ale imperiului cu răniţi si cu prisonieri turci. In Vien’a, in Grati’a, in Olmiitz, in Press-burg, in B.-Pest’a, in Agram sunt cu sutele. — Si naţiunea nostra are a deplânge unu numeru inca necunoscutu de fiii bravi si eroici, cari au cadiutu pe campulu de onore, luptanduse ca leii. Indata ce se voru publica listele celoru cadiuti si răniţi, va fi una din iugrigirile nostre cele mai urgente, de a estrage după nume pe ai noştri, de orece din nefericire autoritatile competente n’au nici tempulu si nici ordiuulu se publice listele acelea de pe nationalitati. Cade deci in sarcin’a diaristiloru romani se culega pe cei de naţionalitate romana, ceea ce este o lucrare dificila si neesacta, de orece multe nume curatu romaneşti sunt schimbate si prefăcute in nemtiesti, ungureşti si sîrbesti. O lista ecsacta a braviloru romanii morţi sdu răniţi o aru potea face singuru si numai d-ni oficiari romani, cari se afla la regimentele mobilisate. Voru face ore d-loru acelu serviciu natiunei romane ? Avemu sperantia ca da si comptamu pe patriotis-mulu d-loru probatu.
—	Proclamarea si serbarea independintiei principatului Serbiei, care avu locu cu mare pompa in 22 Augustu a. c. au facutu o impressiune forte rea asupra unguriloru. Densi precum si organele loru de publicitate cele mai principale cu „Hon“ si cu „Pester Lloyd“ in frunte pretindu si reclama in tonu categoricu ca gubernulu austro-ungaru se intre cu celu pucinu 20,000 soldaţii in Şerbi’a si se o anectese puni si simplu, acusundu-o ca ea este focariulu insurectiunei si ca joca rolulu Pie-montelui. Dara corniţele Andrâssy nu vrea se scie nemica despre aceste alarme nebuneşti ale compa-triotilom sei siovinisti, ci din contra, diarele sale oficiose, publica mai pe fia-care di articole si co-respondintie, care probesa pana la evidenţia — asia dicu ele — lealitatea si neutralitatea gubernului serbescu. Acesta revoltâsa si mai multu pe ungurii si ii face se strige si mai tare tradare si erasi tradare, peire si drasi peire pentru elementulu un-gurescu.
Indata după sosirea primiloru -răniţii la Vien’a Maiestatea S’a s’au grabitu a visita spitalele, a se infonna despre starea loru si a vorbi in particularii cu fia-care din ei, asemenea unui părinte cu fiii sei iubiţi. In tdta monarchi’a se făcu colecte pentru ajutoriulu celofu răniţii, a familieloru lom precum si a acelora, cari au fostu chiemati subtu „glorio-sele“ stindarde. Pentru scopulu* acesta principele de corona au oferitu 3000 fl. v. a. tramitiendui directu la Vien’a presiedintelui societăţii centrale de ajutorare. Nu iie iudoimu, ca clas’a avuta a societăţii din intrega monarchie se va grăbi se imi-tese pe raarinimosulu fiiu alu primului si augustului soldatu alu armatei imperiale.
—	(Intre răniţi cari se afla) in spi-talulu de garnisona din Gratiu, din regim. Nr. 71 Cesarevic Mare principe alu Itussiei, aflamu următori romanii greu răniţi: vice-corporalulu Nicolae Ususanu, George Ciogorinu, Trifu Sementia, Teodoru Dimitrie, Ilie Mursa; usîoru răniţi: George Seco-sianu, Petru Munteanu, Iufta Semănăm, Atanasie Francescu, Nicolae Vacarescu, Sofronie Popescu si Dimitrie Sacosavu. — Din acelasiu regimentu se afla intre răniţii aduşi la B.-Pest’a următori romanii: Const. Cosiariu, Petru Deliu, loanu Vucanu, Trifu Lazaru, Trifu Iurmescu, Trifu Robii, Petru Dragoiu,
• George Savu, Vasilie Ardelenii, Nicol. Gruiu, Petru Talacu, luai Iova, Ivanu Momiru recte Stoic’a, Traila Grozea, Nicolae Dermenescu, Martinu Stancu, Stoia Diorpenu, Trifu Stefanescu. Acestora precum si la toti cameradi loru de arme răniţi le dorimu insanetosiare grabnica !
Lig’a albanesa.
I
Delegaţii diferiteloru nemuri albanese au sub-scrisu urmatorea conventiune, jurandu a o tienea neatinsa :
Art. 1. Constituarea legei nostre are de scopu a respinge decisivu ori-ce incorporare a tierei nostre la unu imperiu strainu, si a feri tienutulu de invasi’a străină ; ori - ce pericolu ilu vomu intempina prin diferite mijldce.
Art. 2. Intenţiile si dorintiele ndstre sunt indreptate spre aperarea drepturiloru M. S. Sultanului, care nu e respundietom. Aci ce lucrdza la imbucatatirea imperiului, seu cârca sa atitie pe alţi in acestu scopu, sunt priviţi ca inamici ai natiunei si patriei; acei locuitori, cari tulbura liniştea ceta-tieniloru siluindu si pradandu, voru fi ecsilati.
Art. 3. Plenipotenţiarii aceloru districte, cari se unescu cu acesta convenţie, voru fi primiţi cu plăcere in lig’a nostra, inscriindu-li-se numele intro carte anumita, care va purta numele : Credincioşii Imperiului si Patriei.
Art. 4. Conformii legei nostre, vomu apera vietia, onorea si averea supusilom nemusulmani, precum si vietia si averea nostra proprie, pedepsindu după cuviintia pe resculati.
Art. 5. Cheltuelele pentru poterea armata, care se va tramite ligei din ori-care districtu, se voru face conformii decisiuniloru luate aci, iaru ajutorele tramise din afara se voru inainta directu armatei.
Art. 6. Avendu in vedere si referintiele din peninsula Balcaniloru nu ne vomu invoi nici odata la intrarea unei armate străine in tiar’a nostra. Noi nu recunoscemu nici gubemulu bulgarii, nici numele lui. Afara de acesta rugamu amicalu pe Serbi’a, se considere drepturile nostre si se ne redea tienuturile, pe cari le-a luatu in stăpânire pe ne-dretu ; deca cererea nostra nu se va lua in considerare vom tramite spre Serbi’a bande pradatore si vomu lupta pana la ultima picătură de sânge spre a relua tienuturile nostre din posessi’a ei. Totu o asemenea procedura vomu avea si fatia de Mun-tenegru.
Art. 7. După ce vomu socoti ca aliaţi ai noştri si pe fraţii si concetatienii ce lupta in Balcani si cari acum sunt eespusi la atâtea lipse, ne vomu pune in intielegere cu ei si ii vomu ajuta după poteri.
Art. 8. In acele tienuturi in care se intempla prădări si siluiri vomu tramite ajutoru din districtele vecine.
Art. 9. Acei ce se retragu din liga, tradandu-ne, seu pecatuindu ori in ce modu contra ei, se voru pedepsi după vin’a loru.
Art. 10. Nici unulu, care va intra in liga, nu va avea dreptu, fara permisiunea ligei, d’a merge in Serbi’a sâu Muntenegru, in casu contram se voru pedepsi.
Art. 11. Ori care nu’si va indeplini punctualu sarcina, va fi negligentu in inrolarea seu tramiterea poteriloru armate, va calea legile, sâu va trada, se va pedepsi in fatia toturoru, luandu-i-se si averea.
Art. 12. Printr’unu regulainentu specialu se va liotari inrolarea trupeloru, ce au a se tramite in diferite tienuturi, precum si durata serviciului
loru.
Art. 13. împărtăşirile iu privintia concentrarei trupeloru seu alte asemenea se voru tramite la destinaţie prin solii demni de incredere.
Art. 14. Autoritatile n'au se se amestece de locu in hotaririle ligei precum nici lig’a nu se va amesteca in afacerile interne, afara candu va avea motive basate si însemnate.
Art, 15. Copie de pe aceste hotarîri se voru tramite la locurile competente.
Art. 16. Noi toti vomu fi representantii nobi-liloru Glieghi, Boschi si Bosniaci, cari din copilărie manuescu armele si sunt gata a’si jertfi vietia pentru apararea Patriei ; ve conjuraniu pentru iubirea Patriei nostre se tieneti orasiulu Prizrendu ca centru alu aliantiei nostre.
Noi vomu apera pe locuitori contra apesari-loru tiraniloru, cautandu a sustienea acesta aliantia pentru copii nostrii. Acei cari nu recunoscu alianti’a, calcandu legea nostra Sieri, sunt priviţi ca nemusulmani, si voru ti insemnati cu batjocura si ruşine.	(După „Resboiulu.*)
Corespondentie particulare ale „Observ atoriului“.
Teac’a, 20 Aug. st. n. 1878. Vediendu, ca pe aici niminea nu ve inpartasieste evenimentele ce se petrecu, de si am avea o mulţime de preoţi juni si inteligenţi, — de si cam tardiu primiţi, ve rogu, aceste inpartasiri: Corniţele Lâzâr Irnreh din comun’a Arciu-dinu a invitatu in scrisu intriga inteligeutia din cerculu de alegere alu Teacei, fara osebire de naţionalitate, la
Teac’a pe diua de 17 Iuniu 1878, pentru a se consulta cu privire la alegendulu deputatu. S’au si adunatu unu numeru suficiente. Dintre romani la acesta adunare au partecipatu, doui preoţi, unu proprietarii si unu notaru. Adunarea constitnindu-se s’au alesu de presiedinte d. convocatoru comt. Lâzâr Irnreh. Notaru nu s’au alesu, pentru ca s’au decisu a nu se lua nici unu protocolu. După deschiderea siedintiei luandu cuventulu comt. Teleki din Comlodu au vorbitu per longum et latum despre interesele proprietariului micu si mare si in fine propune de ablegatu pe baron. loanu Kemeny din Pusta Camarasiu, ca pe o persona, care este in stare se represente acestu cercu electorale si a definde in diet’a din B.-Pesta interesele proprietariloru. După acest’a a luatu cuventulu corniţele Bethlen, Aglai, Gyulai, si alţi magiari mici si mari. Cu toti se intreceau a lauda pe candidatulu br. Kemeny si se strige se traiesca (eljen). Inse eljen-urile esîndu numai din gur’a magiariloru, sie-dinti’a erâ se se inchida si disolve, deca unu notariu magiaru nu reflectâ: bine, bine dâ romanii ce dicu? La acesta presiedintele si după densulu alţi matadori au disu si au afirmatu câ: ei sunt aicea si asia se vede câ prin tacerea loru ei consimtu. La punctulu acesta am de observatu ca noi romanii inainte de a merge la acea adunare ne am fostu intielesu se mergemu, inse numai pentru a observa, a ascultă — inse a nu vorbi. Acum inse după ce am fostu asia de ecspressu provocaţi si ca se nu credia magiarii câ romanii consimtiescu m’am vediutu eu singuru necessitatu a vorbi si a cere cuventulu, care dandumi-se le am respunsu prin o vorbire susu si tare, limpede si curatu, ca romanii sub nici unu punctu de vedere nu consimtiescu cu conducerea actuale a gubernului magiaru, precum nici cu mesurile cele asupritore ale compatriotiloru magiari si ca noi nu vomu vota nici odata pentru candidatulu d-loru, din care causa si altele o suta si o miia, vomu remanea passivi.
Noi pe aci ne amu eonvinsu si mai tare ca arm’a nostra cea mai poternica in contra magiariloru si a gubernului loru este passivitatea si abstienerea dela diet’a din B.-Pesta. Cu tote aceste eu credu, câ ar fi bine câ la ori-ce ocasiune si ori-ce intalnire cu magiarii, noi se le spunemu cu tota sinceritatea, ca nu suntemu multiamiti cu gubernarea loru. A scrie numai prin diariele romane nu este de ajunsu, pentru-câ magiarii pe acele nu le ceteseu si candu audu de numele loru ii iau frigurile, era diariele magiare deca reproducu ceva dintr’insele o făcu acesta intortochiatu si falsu.
— Instrucţiunea poporale respective scolele confes-sionale romane din giurulu Tecei se afla intr’o stare câtu se pote de rea. Docenţii lipsescu cu totulu, era directorii sunt mai in totu loculu nepăsători. Poporulu celu insetatu de instrucţiune geme si platesce era resultatulu este — nulu.
In 5 Aug. a. c. s’a intemplatu alegerea deputatului si per aclamationem s’a alesu de deputatu br. Kemeny Jânos lipsindu ori-ce altu candidatu. La acesta alegere au fostu singuru numai 10 persone adeca 7 magiari si 3 sasi, intre care au fostu si comissiunea. N’au parti-cipatu nici unu sufletu de romanu si am curagiulu a afirma, „câ passivitatea respective decisiunea conferentiei naţionale din 8 20 Iuliu a. c. nu a fostu nicairi asia de scrupulosu respectata câ in Teac’a."
Timpulu pe aici s’au indreptatu. De 10 dîle nu mai ploua. Secerisiulu s’au terminatu. Grâu forte multu si bunu, cucuruziulu care de ploile cele multe incepuse a tângi s’a indreptatu si este sperantia forte buna, câ deca până la finele lui Septembre nu va cadea bruma, recolt’a de cucuruziu va fi de class’a prima. Struguri n’au fostu de candu e lumea asia de mulţi, numai de ar dâ Ddieu tempu bunu câ se se indulcesca.
Gregoriu Vitezu.
— In conecsu cu corcspondinti’a nostra de mai susu reproducemu la loculu acesta apelulu adresatu din partea candidatulu br. Kemeny câtra alegatori romani. Ilu reproducemu in tocmai, pastrandu stilulu si ortografi’a orginalului, care sta la dispositiunea ori cui in biroulu redactiunei. Comentariulu se si ilu faca fieste care in parte.
''Catra alegatorii cercului electoralii a Tecii!
Dela impaciuirea dein 1867 incoce circa trei si jumătate mii de programe a resunatu, si nici odata nu a fostu mai claru justificatu proverbului „vorba multa sărăcie." —
Când’ entru adeveru unu stilpu de oameni se dechiara, in cine e numa o schintee dein „stilpulu de focu" a testamentului vecliiu, si arunca idei entra masse, pentru care se entuziasma generatiuni si se lupta ca se ajunga ori la calvaria nesuccederei, ori prein victorie la redeşteptare, dechiaretiunile unor’ asemenea oameni mari, au insenmatate istorica.
Unui omu de pindia mea, care entra alegatori a’ traitu, a cui cugete ante acelora, care cu amiciţia la onoratu, a fostu totdeauna descoperite, si care privesce numai de joculu intemplarei aceia, ca entra alţi mai meritaţi, si asemenea berbati, încrederea alegatoriloru sa intorsu catra dinsulu, luugu a se dechiara nu e de lipsa, celu multu asi precisa posetiunea.
Convingerea mea e, ca fundamentulu bunastarei in Ungaria inca multu tempu va fi agricultura, aceasta debue desvoltata, de scăderile ce o apase mântuita si ai usiura suportarea greutatiloru, vedemu acea, ca tote interessele cu ce lacoma grăbire sunt representate, numai classa possessoratului renume papusia de cenuşia, — a sositu dar’ tempulu, ca se se pune prasime acestei inundări, care surupe fundamentulu.
Deintra legile create pana acuma, acelea care sa doveditu inpractice si fara folosu, ba chiaru daunose, debue modificate după viatia, ca daca lea lipsitu suprema calitate a legiloru bune, desvoltarea graduale, se se modifice asia dicandu se se croiască după trupu.
Au lipsa de modificare, ca se nu amentescu altele
legile care dispunu despre înrolarea generale, instituţia voluntariloru de unu anu, obligamentulu de instrucţia generale, notariatulu cercuale si affacerile comunale etc. etc.
Fatie de legile creande, unde datele adunate in viatia practica, gradulu desvoltarei naţionale si pracsei — vor’ veni in divergintie cu doctrinele, nu voi dubieta a urma calea celora.
Eu aflu garanţia desvoltarei graduale in elementele acelea, dein care e compusu regimulu presentu, cu vo-tulu meu pre acela ’lu voi părtini.
In casulu de a fi alesu, despre afacerile mele de singuraticii judi, pre Dvestra ve recunoscu. —
înainte debue inse se ve rogu concediulu Dvestra, ca in casulu ne doritu, daca nu asi afla in parlamentulu venitoriu acea bunavolintia, care se va recere si vor’ interessa unele caşuri specialu Transilvane se ’mu potu depune mandatulu, si se ine potu reintorce in jurulu Dlorvestra ca celu gratiosu devotatu.
Ioanne baronu de Kemeny.
Soiri diverse.
(Hagiu Loja) comercianţi din Serajevo, cari traiescu in Yien’a spunu despre acelu capu alu insur-gentiloru urmatorele: Elu este din Rumeli’a si nascutu in Usbecu. De tempuriu elu se devota studieloru teologice, pe care elu le absolva in seolele (medrese) cele mai renumite din Adrianopole si Constantinopole. După terminarea studieloru sale intra intr’o monastire de dervişi si traversa apoi in calitatea acesta o parte a Asiei. Au fostu la Mec’a si la Medin’a si s’au facutu hagiu. După reintorcerea sa in patrie se stabili in Salonicu si apoi in Serajevo. In cetatea acesta elu pe ternpulu serbatoriloru de 30 dile ale Ramazanului, cbiaru deca ele cadeu erna, umbla pe jumetate desbracatu. Se dice cbiaru, ca deca era invitatu la vre unu fruntasiu turcu la mesa elu se ducea aprope in costumu adami-ticu, precum se cuvine unui sfintu musulmanu.
'//(Lupt’a albineloru cu gâsce.) Diariulu „Bokemi’a44 din Prag’a scrie: „In comun’a M . . a traitu intru o gradinutia locuitorii unui stupu cu o familia de gâsce, constatoria dintr’unu gânsacu, 6 gâsce si 28 pui acum marisiori, mai multe septemani in pace si linişte. Albinele lasau cet’a de gâsce a gagai câtu le lua gur’a, aceste inca nu incomodau poporulu diligentu cu nemicu. Intr’o după amiedia inse trebue câ s’a apropiatu unu puiu de gâscă prea tare de cojnitia si pote incrediutu fiindu a si ciocanitu in ea ici colea, ce’a ce a luatu in nume de reu o albina ce se întorcea dela lucru si a resplatitu indrasnel’a gâscutiei cu o inghimpare. O lovitura din aripi din partea gâscutiei raniţe a datu sem-nalulu pentru lupt’a generale.
Cu gramad’a a navalitu cet’a de albine pre turm’a de gâsce, ce nu se potea aperâ si fiindu usi’a inclusa scaparea nu era cu potintia. Strigatele gâsceloru atacate a atrasu atenţiunea locuitoriloru casei si numai după mai multe impunseturi primite i-a succesu servitoriului a deschide usi’a.
Acum inse zaceau siese gâsce morte pre pamentu, doue au peritu in scurtu după ace’a, unele au fostu si au remasu orbe si tote celelalte mai multu ori mai pucinu raniţe, s’au reculesu numai după câtev’a dile si au inceputu a manca.
Albinele intru atât’a erau de înfuriate in câtu in decursulu mai multoru ore nu era ertatu se se arete in curtea aceea si in cele vecine nice animale nice omeni. Dar’ si ele si-au cumperatu prea scumpu in-vingerea, câ stupulu mai câ va peri. „Econoinulu."
(Unu stejaru, care produce pere) se pote vede câ unu jocu raru alu naturei in dominiulu Ried langa laculu Ammer. Aci se afla unu castelu, care s’a prefacutu de curendu in restauratiune, prin urmare parculu din giurulu lui s’a deschisu publicului. Aici se afla nemidilocitu pre tiermurele lacului unu stejariu de o periferi’a enorma, care are de securu mai multe sute de ani, trunchiulu este pre din laintru putredu, scorbur’a ar fi potutu servi in vechime (candu erau si pre acolo ursi) câ locuintia unei familie de ursi. De asupr’a pre trunehiu in decursnlu tempului s’a adunatu huinusu multu, in care a prinsu rădăcină unu sembure de pere paduretie, ce a cadiutu din intemplare acolo. Si asia cresce perulu voiosu in societatea ramiloru de stejariu si produce in fia-care anu fructe. „Economulu.“
(Din Teaca ni se reia te sa) cu data de 20 1. c. urmatorele: Pe la orele 5—6 după amiadiu au venitu de câtra apusu unu orcanu teribilii cu ghiatia si ploie, care de si au duratu numai 5 minute totuşi au fostu in stare se nimicesca totu ce iau stătu in cale precum vii, grădini, verdetiuri, pomi, cucurudie. Claile de grâu de pe hotaru le au resturnatu, risipitu si ame-stecatu, asia ca nu se mai scie, care acui au fostu. Cara incarcate cu bucate si fenu au fostu resturnate. Capete de omenii au fostu sparte de glontiele de ghiatia precum si tote ferestrile, care erau situate in fati’a orcanului. In comun’a vecina Arciudinu (Erked) orcanulu au fostu si mai turbatu. Acolo au fostu ruinate mai multe case, siuri si grădini, intre care parculu comitelui Bethlen au suferitu mai multu. In comun’a invecinata Pintieu nu s’au intemplatu nici o paguba, pentru ca preotulu de acolo au pusu se traga clopotele si orcanulu s’au speriatu de sunetulu loru si au luatu alta direcţiune. Probatum est! Franclin.
(Orcanu teribilu.) Subtu acestu titlu ni se scrie din Lis’a si din Copacelu cu data de 24 1. c. urmatorele:
Marti in 20 1. c. pre la 4 ore p. m. erupse unu orcanu cu o furia teribila insotitu de o ploia cu grindina. In câteva minute desradacinâ si franse mulţime de arbori si pomi. Mai multu au suferitu locuitorii comune-loru: Netotu, Breaza, Dejani, Recea, Copacelu, Mărgineni si Dragusiu unde orcanulu descoperi case si alte su-peredificate economice, nimici frumosele grădini cu pomi de diferite soiuri, era ce mai potu scapa de furi’a lui, spre adenc’a intristare a bietiloru locuitori economi nimici grindina, si adeca eucurudiulu, grânele de primavâra, ovese si otavurile intru atâta le a sfarimatu, incâtu nici nutretiu pentru vite nu se potu aduna. Dauna causata o voru simţi multu tempu si mai alesu Dejanarii — la cari nimicindule gradinele totu-odata le a nimicitu si isvorale de castigu pre mai mulţi ani.
—	(Ce este homeopathi’a?) „Enu spune ’mi
d-le doctoru, ce este homeopathi’a,“ întreba unu maioru pe doctorulu de regimentu. „Cu plăcere, respunse doc-torulu, „si acesta o voiu face mai bine, deca iti voiu da recepta pentru o supa homeopathica: Eata-o:	se
iai doi porumbi slabi, se ii legi de crucea ferestrei din culma, inse asia, ca umbr’a loru se cadia, intr’o ola cu apa; laşa se fierba apoi ap’a incetu 10 ore si ia după aceea câte o picătură din zam’a aceea intr’unu paharu cu apa.“
(Precum scriu diarele francese) de curendu veduvitulu rege alu Spaniei Alfonso, au trimisu pe corniţele de Casa-Sedano in călătorie de petire se ii caute o a doua — socie. Si D-dieu au disu lui Adam: „nu este bine ca omulu se fia singuru44 si ii făcu pe Eva. O istorie vechie, dara practisata in tote dilele.
—	(In Ajudu unu alegetoru entusias-matu,) partecipandu la unu banchetu datu in onorea candidatului partidei sale, in bucuri’a sa nemărginită se urca pe mesa si începu se joce ciardasiu, până ce lune-candu cadiu josu frangendusi amendoua piciorele.
—	(Unu oficiaru prussianu - palmuitu). La băile din Etretat unu oficiaru prussianu, credienduse iresistibilu, urmarea de câtuva tempu cu ochiade amo-rose si maniere pucinu delicate pe o dama tinera. Intr’o di, tinera comtesa se intorse repede spre inpertinentulu care o incomoda si intre aplao'sele publicului iî aplica o sfanta de palma. Urmarea fu ca oficiariulu dispăru fara urma dela acele bai.
4- (Frecvenţi’a ecspositiunei din Parisu) in lun’a lui Maiu au fostu de 1.666,879 persone, era in Iunie se urca la 2.555,523 persone. Venitulu ecestoru doua luni se urca la 3.232,963 franci.
—	(Unu turcofilu din Elveţia) anume Opel isi botesa fii cu numele Constau ţinu, Adrianu si Filipu. Despre acesta nemţi se mira si se păru superati, ca si candu acele nume n’ar fi totu asia de sonore ca: Hans, Fritz seu Michel.
—	(O pălărie a 1 u i Napoleanu I.) In hote-lulu Drouot din Parisu s’au licitatu in dilele trecute un’a din acele pălării istorice ale lui Napoleonu I, pe care o au purtatu in ecspeditiunea din Russi’a. Cumpe-ratoriu, pentru suma de 175 franci au remasu pictorulu Armând Dumareseg.
—	(Bazaine fostulu comandatu) de trista memorie alu Metiului se juca siachu intr’una din dile intr’o societate in Saragossa si pierdu ddja după a opta trăsătură regin’a si unu turnu. Atunci adversariulu
seu ilu întreba deca nu capitulesa? Inganfatulu ex-raa-resialu respunse:	„Eu nu sunt indatinatu a capitula
niciodată!44 „Ce pecatu44 esclama apostrofandulu o dama francesa care audise acele cuvinte, „ce pecatu câ pe ternpulu seu nu s’au incredintiatu aperarea Metiului domnului acestuia.44 Bazaine se făcu surdu si isi musca budiele.
—	(Domnisiora Dodu) telegrafista au fostu numita in dilele trecute cavalera a legiunei de onore, pentru ca pe ternpulu resbelului franceso - germanu ne-ecspendandu o depesie germana si ecspunendu isi asia viatia, au scapatu mai multe regimente francese de pe-ricolulu care le amenintia de a cadea prinse.
—	(In 15 Augustu s’au descoperitu) in Macon bustulu marelui poetu si barbatu de stătu Alfonse de Lamartine. La aceea serbare grandiosa academi’a francesa au fostu representata prin Laprade si Legouve.
—	(Unu casu tragicu) s’au intemplatu mai in dilele trecute in Teca. Cu ocasiunea tragerei la tiru a gendarmiloru, cari au primitu o puşca de o construc-tiune noua, din nebăgare sema, una din pusei se descarcă si glontiulu trecu prin costele căpitanului comandantu Robert Himmler, care după suferintie crâncene de 22 ore espira a doua di.
Soiri mai none.
—	Până	acuma	s’au	mobilisatu urmatorele
regimente si adeca: Nr. 4,	5, 6, 8,	12,	16,	19,
23,	26,	27,	32, 33,	37,	38, 39,	44,	45,	46,
48,	52,	53,	54, 58,	60,	61, 66,	68,	69,	71,
72, 74, 76, 78, 79 si 80, va se dica cu totulu 35 de regimente.
J — Ultimele sciri nu anuncia nici-o lupta mai insemnata dela colon’a principala. Numai divisiunea XX Szapâry, care se afla inca totu intr’o positiune critica la Doboj, a avutu a respinge doua atacuri ofensive si inversiunate ale insurgenţiioru in diu’a de 22 Aug. si in cea din 24 Augustu. Detailuri lipsescu.
Post’a redactiunei.
Sibiiu, Aug. 187 8. Prin acesta eesprimamu profunda nostra recunoscintia toturoru aceloru p. t. d-ni corespondenţi si amici, cari au bine-voitu a ne tramite relatiuni si inpartasiri interesante si pretiose asupra decursului alegeriloru. Le am intrebuintiatu pe tote pe câtu numai ne au permisu spaciulu.
Teac’a 2 0 Aug. a. c. Multiumita pentru cele tramise. Asteptamu cele promise, cu rogare ca se fia câtu se pote mai obiective.
La adres’a mai multoru d-ni abonaţi. Foi’a nostra se eespedesa regulatu. Ve rogamu a cerceta si pe la birourile poştale, de ore ce nu arareori se intempla ca ecsemplarele se dispara chiaru din si in localulu postalu.
Ciirstilti nionetelorii iu val. austr.
Vienna, 27 Augustu.
Galbinii iinperat. de auru.........................fl. 5.50 er.
Moneta de 2U franci................................... 9-25 „
Imperialu rusescu....................................„	9.30	,,
Moneta germana de 20	maree *.........................„	12-10	„
Sovereigus eugiesi..................................,,	12.—	„
Lira turcesca........................................„	11.—	„
Monete austr. de argintu	100 fl......................„	100.40	„
- Escriere de Concursu.
Pentru ocuparea postului de invetiatoriu in clasea I la scol’a poporale gr. cath. dein comun’a Maieru se escrie concursu până in 15 Septembre a. c. st. n., pre-langa salariu anuale de 120 fl. v. a., platindi in rate lunarie anticipative din fondulu scolaru comunale; deci doritorii de a ocupâ acestu postu sunt avisati a-si tramite suplicele loru instruite cu documentele necesare până la terminulu mai susu la Senatulu scolasticu gr. cath. diii Maieru, post’a ultima Naszod-Rodn’a.
Basiliu Groze presiedintele senat, scolasticu.
Lean Horga
(37) 1—3	notariu ad hoc.
B The’a 31
antiarthritica si antirheumatica alui
WILHELM
curatîtore de sânge spre a se folosi in ori-care anotempu câ singuruln midîlocu curatîtoriu de sânge cu resultate sigure.
Cu		Probata de-		Prin p. in.
eoncossiunea		finitivu.		patenta a M.
cancel. c. r. do				Sale c. r. asse-
curte datu priu		Effecte exell.		curata contra
decisiune Vien’a, 7. dec.		Resultatulu		falsificării. Vien’a,
1858.		eminentu.		28 martie 1871.
The’a acest’a curatia organismulu intregu, străbate părţile Întregului corpu si folosindu-o câ beutura departeza dintr’insulu t6te materiile stri-caciose, cate se voru fi adunatu, cum nu face nici o medicina; si effectulu siguru este durabilu.
Vindecarea perfecta a arthritei, reumatismului, bâl’a englezâsea, si a altoru bole învechite incurabili, ale raneloru, cari puroieza ne ’ncetatu, ale bâleloru genitali si bubelorn, ale sgrabuntieloru pe trupu si in faţia. »le peteloru, bubeloru si-philitioe.
The’a acâst’a au produsu resultate forte favorabili mai alesu in înfiaturi de ficatu si de splina, cum si in greutâti hemoroidali, in doreri
de nervi, de muşchi de încheiaturi, de udu, polu-tiuni, impotentie, scurgeri la femei etc.
Suferintie cum sunt bolele scrofulose, iu-flatur’a ghinduriloru se vindeca iute si perfectu, la aceia, cari beau The’a necurmatu, fiindu ca ea este unu midîlocu domulu dissolvatoriu si prorno-vatoriu de urina.
Resultate admirabili sigure.
Dlui Franciscu Wilhelm, apotecariu in Neunkirchen langa Vieu’a.
Wocheiner Feistritz (in Carniolia), 1 oct. 1872.
On. Dle! Mai am ârasi trebuintia de vreo trei pachete din the’a dtale curatitâre de sânge, pentru ca dupa-ce am cumperatu de la dta de 2 ori si am folositu acestu midîlocu exellentu ,,the’a auti-arthritica si antirheumatica a lui Wilhelm curatîtore de sanga“ m’am convinsu de ajunsu de minu-natulu ei effectu. Te rogu se’mi tramiti the’a curatîtore de sânge cu receperea plâtii prin posta.
Cu totu respectulu
loanu J erai a, capelanu.
Dlu Fr. W i 1 h e 1 m, apotecariu in Neunkirchen langa Vien’a.
Tuschkau langa Pilsen, 1 oct. 1872.
De asiu fi cunoscutu mai nainte poterea vin-decatore „a theei dtale antiarthritiee, antirheumatice, curatîtâre de sânge" asiu fi scapatu de multu de o b61a vechia si asiu fi si mai bogatu cu o suma considerabila cheltuita fora scopu pentru restaurarea
sanetatii mele. Pau’ acum am tra’su acestu midi- I locu nepretiuitu de la Praga din depoulu dtale, astadi me adresezu d’a dreptulu catra dta si Te rogu a’mi tramite cu intorcerea poştei 12 pachete pe langa receptiuuea plâtii. Cu totu respectulu
Josef Dilzl.
Dlui Fr. Wilhelm, apotecariu in Neunkirchen langa Vien’a.
Gutenstein, 1 oct. 1872.
Se ’mi mai tramiti catn mai curendu 2 pachete ! | „thea antiarthritica, antirheumatica, curatîtore de i sânge a Lui Wilhelm" precum mi-ai mai tramisu prin i posta. Eu vediu, ca fora the’a dtale nu mai poeiu existe. Cu t6ta stim’a
Florian Haselsteiner,
Nr. 43 in Klostertlial.
Preste puginu va urmă continuarea epistoleloru de recunoscintia, fiindu preste potintia a le publică dintr'odala pe tote.
Se ve feriţi de falsifica^ si insielatiuni.
Ou. publicu la cumperare se binevoiâsca a | reflecta exactu la marc’a si firm’a mea tipărite pe din afora pe pachetu, pentru câ se nu fia insielatu prin falsificări.
Adeverata thea antiarthritica, antirheumatica curatîtore a lui Wilhelm, se p6to trage numai diu prim’a fabricatiune internaţionala antiarthritica, antirheumatica curatîtâre de sânge in Neunkirchen langa ! Vien’a, sâu din depositele mele publicate prin diarie. |
Unu pachetu, impartitu in 8 dose, preparatu conformu instructiunei date de medicu dimpreună cu itiformatiunea despre folosire in diverse limbi consta 1 fl., peutru timbru si pachetare separatu 10 cr.
Peutru comoditatea o. p. adeverat’a thea auti-arthritiea, antirheumatica, curatîtâre de sânge a i lui Wilhelm se mai afla iu:
Săbiiu la l’rid- Tliallmayer, comerciante. Abrud: F. Tones & Comp.
Bistritia: Fridricu Kelp, Tergovits & Ziutz, Dietrich & Fleischer.
Bl as iu: Carol Schieszl, apotecariu.
O ras ti a: Carol Reekert, apotecariu. Alba-Julia: Iuliu Frohlich, apotecariu. Clusiu: Ad. Valentini, apotecariu.
Brasiovu: Ferd. Jekelius, apotecariu. Lechinti’a: Friedr. Scheint, apotecariu. Feldior’a (langa Brasiovu): Friedr. Folberth, apotecariu.
Ili’a, C. Hoffiuger, apotecariu.
Osiorheiu: Max Bucher.
Sabesiu, I. O. Keinhard, apotecariu.
Bai’a mare: I. Horacsek, apotecariu.
Ai udu: August Binder, apotecariu.
Miercuria: Chr. Fr. Schimmert, apotecariu. Roma u u (Moldova): Josef Dannffy, apotecariu. Sedisior’a: Iosef B. Teutscb, comerciaute. Regbinulu s.: S. & I. Leonhardt. Huniador’a: Fried. Acker, apotecariu.
Rosi’a: Ludw. Moldovan, apotecariu.
Ocn’a (1. Sabiiu): Joh. v. Cronberg, apotecariu.
(23) 16
Editoru si redactoru respons. G. Baritiu in Sibiiu.
Tipariulu lui W. Kraift in Sibiiu.