Ob8ervator:n'ii ese «te «tone ori in septomana. mercurea si sambat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe 1 anu intre?» 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., clnsu la casa cu 1 fl. mai mtiltu pe auu; — triinisu cu post’a iu laintrulu inonarchiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. s£u 22 franci, pe 6 luni 5 fl. s5u 11 franci; — numeri singuratici se dau câte cu 10 cr.
Diariu politieu, naţional-eeonomieu si literariu.
Ori-ce inssrate,
se platescu pe serie s<5u linia, cu litere merunte garmoudu, la prim’a publicare câte 7 cr., la adou’a eî a trei’a câte 6 cr. v. a. si presto aceea 30 cr. de timbru la tusaurulu publicu.
Pronumeratiunilc se potu face iu modulu celu mai usioru prin assom-natiunile poştei statului, adresate de a dreptulu la Bedactiunea Diariului Observatoriulu in Sibifu.
Nr. 62.	Sibiiu, 2/14 Augustu 1878.	Anulu I.
Dela adunarea generala a asociatiunei transilvane pentru literatnr’a si cnltnr’a poporului romanu
tienuta la 4 si 5 Augustu a. c. in opidulu Sîmleulu Sil van iei.
Numerandu dela prim’a adunare constituanta din Martiu 1861 tienuta in Sibiiu, tote adunările anuali ordinar ie si unele estraordi-narie, acdsta «societate de cultura naţionale avii pana estimpu preste 20 de adunari generali. Nici-una inse dintre cele trecute nu a fostu primita de catra populatiunea respectiva cu căldură mai mare, nici cercetata mai bine, nici scopulu seu petrunsu cu mai multa agerime, decâtu se intempla acesta la S îmi eu. Dara ceea ce caracterisedia mai favorabile pe acesta adunare este, ca preparativele prea demne de acesta ocasiune solemna, inpreunate totu-odata cu spese considerabili, n’au purcesu dela populatiunea romanesca locale, care din oprope 5000 suflete locuitori, abia face vreo 700 parte mai mare simplii agricultori, câtu mai virtosu dela corpulu numerosei intelligentie naţionale romanesci, care se afla in asia numitulu comitatu alu Silvani ei compusu din vechile comitete Crasn’a, Solnocu mediocre si câteva enclave. Acea intelli-gentia gruppata impregiurulu Reverentiei Sale Domnului parocliu, protopopii si vicariu episcopescu AlimpiuBarboloviciu si impregiurulu Domnului m. proprietarii! Georgie Popu dela Basesci (ung. Illyesfalva), câ impregiuru de doue centruri, dupace luase asupra’si una parte considerabile din pretiulu monumentului Sim. Bar nu tiu, decise a coperi din alu seu si spesele de câteva sute împreunate cu tienerea adunarei generale asia, cum au crediutu ddlorit câ e demnu nu numai de locuitorii romani din comitatu, ci de naţiunea intrega; după aceea isi compuse unu comitetu din fruntaşi de ai sei si anume : DD. Vicariu A. Barboloviciu presiedente, asesoru la trib. r. V. Popii, câ actuariu, propr. Io. Angelu, cassariu, protopopii Io. Vicasiu, control., Florianu Marcusiu, G. Maiorii, Sim. Orosu, Aug. Vicasiu. Alta impregiurare caracteristica fu, câ locuitorii magiari carii făcu marea maioritate in Sîmleu, pretinsera ca nicairi până acum, a participa la onorea primirei membriloru asociatiunei, in frunte cu dn. primariu Carolu Farkas, capitanu alu ora-siului Car. Krisân, si ceilalţi senatori; era vreo 80 „ de familii fruntasie magiare isi oferiră la dn. vicariu
cu tota plăcerea locuintiele ddloru pentru membrii din afara. „Voimu se aratamu romaniloru“, disera acelea familii, „câ in acesta vechia residentia a familiei de principi Bâthori scimu se pretiuimu do-rinti’a compatriotiloru romani de a ’si cultiva limb’a cu literatur’a si a merge pe calea civilisatiunei. “ Asia se intemplâ apoi, câ membrii comitetului asociatiunei fusera primiţi alaturea cu comi-tetulu romanescu locale, representatu aci prin dn. Vas. Popu, de câtra onor. magistratu in corpore afora din opidu, sub unu arcu de triumfu, conduşi in sunetu de musica si treascuri, pintre spalierele pompieriloru si in aclamatiunile multimei de locuitori esiti intru intempinare, până la alu doilea arcu din piatia, unde dn. Vicariu Barboloviciu tienii unu discursu de buna venire, inspiratu de importanti’a problemeloru ce are se deslege asociatiunea nostra. Totu de aci vine, câ bravulu dornnu pretoru Andreiu Cosma veni in positiune de a conlucra chiaru in calitatea sa de functionariu cu celu mai bunu resul-tatu la scopurile adunarei actuale, cu atâtu mai virtosu, câ Dn. Vice-Comite Dull avea numai es-pressiuni simpatice pentru acea adunare, mai alesu candu dsa cunosce bine si limb’a nostra. Câţiva domni literaţi magiari ne cercetară siedintiele si se interessara multu de lucrările nostre. Vreo 80 din ddloru participară la banquetulu comunu, la care fuseseră invitaţi ; era la balulu de luni cercetatu cum abia s’a mai vediutu intr’unu orasielu câ acdla, veniră cele mai de frunte familii magiare.
Decursulu lucrariloru adunarei se va vedea din processele verbali, care speramu se fia reflexulu adeveratu alu acelora. Aci inseninamu numai atâta, câ punctele programei s’au esecutatu intocma. Adunarea in absenti’a din cause grave a venerabilelui dn. presiedente Tim. Cipariu si a dlui v.-presiedente Iacobu Bologa, dede presidiulu ad hoc in manile secretariului G. Baritiu, care o deschise prin unu discursu improvisatu si o conduse conformii in-structiuniloru ce luase dela presiedente pentru orice casu. Nici celu mai micu incidente neplăcuta n’a obvenitu. In acestu punctu am admiratu, nu tienut’a cea demna si grave a barbatiloru si betraniloru, pe care o allamu prea naturale, câtu mai virtosu portarea cea frumosa a junimei, care era prea bine representata. Acesta impregiurare merita cu atâtu mai virtosu a fi relevata, câ abia se închiseră luni pe la 1V2 ore d. a. siedentiele adunarei nostre,
candu după 2 ore veni scirea telegrafica despre caderea ministrului C. Tisza in alegerile dela Do-britienu. Si fiendu-câ locuitorii magiari din acestu tienutu dorescu caderea acelui barbatu de stătu, indata ser’a se improvisâ preamblare cu musica si tortie, se tienura discursuri politice la diverse puncte ale orasiului, până candu ajunseră in faci’a salei de teatru, in care se tienea balulu romanescu. In acea strada erasi se mai tienii unu discursu de felicitare pentru inaintarea romaniloru in cultur’a loru naţionale.
Ce semne ale timpului! Folosulu materiale dela acesta adunare este 628 fl. si 100 fi. pentru scolele romanesci locali, ca venitu curatu dela baiu; dara folosulu morale este de 600 de ori mai mare.
Participarea la alegerile dietali in Transilvania.
Pre candu voru ajunge acestea linii in manile lectoriloru nostrii din provincia, partea cea mai mare din cele 75 de colegii electorali ale Transilvaniei va fi avendu pe deputaţii sei. Intr’aceea resultatele se publica neincetatu si se critica. Ne vinu si noue pe fia-care di informatiuni despre cursulu alegeriloru. Le vomu publica pe tote, inse numai successive, câ-ci prea sunt multe deodata. Sunt multe, dara asia de instructive, in câtu romanii potu trage din unele invetiatura pe tota vidti’a loru.
„Au participatu si din alegatorii romani la alegeri ?“ Acdsta e întrebarea principale ce’si pune fia-care corespondente, si apoi isi dâ respunsulu, câ in adeveru au participatu si dintre romani. Inse care romani, câţi, si din ce cause? Acestea sunt alte trei întrebări esenţiali, la care trebue se cautamu si se aflarnu cu ori-ce pretiu respunsuri I adeverate, autentice, exacte. Până ce ni se voru aduna date mai multe, câ lectorii se pota argumenta cum se dice in logica, per inductionem, in cunoscintia de lucru, vomu respunde la intrebarea ce se facil, nu scimu cui, in conversatiunea de alalta-s6ra, „câ după proclamarea passivitatiei, alegatorii au remasu fora conducere, in câtu chiaru in cercurile unde sunt cei mai mulţi sustienetori ai passivitatiei, romanii au fostu mai bine representati la urna“.
Noi negamu de a dreptulu acestea aserţiuni, si le vomu nega până candu sustienetorii nu ne voru convinge despre contrariu cu date autentice,
Foisior'a „Observatoriului“.
Pavilionulu pe apa. ^
Novela de: The op hi le Gautier.
Traducere de: Dimitrie Petrescu.
In provinci’a Canton, câteva Iii — o mesura de întindere chinesa — de orasiu, locuiau porta in porta doui Chinesi bogaţi si retraşi din afaceri. In ce tempuV acesta pucinu ne interesesa, poveştile iran trebuintia de o chronologia precisa. Unulu din aceşti Cliinesi se numea Tu, era celalaltu Kuan. Tu ocupase funcţiuni inalte scientifice. Era hanlin si literatu alu camerei de iaspisu; Kuan, in funcţiuni mai mici stiuse se ’si adune avuţia si consideratiune.
Tu si Kuan, uniţi priutr’o rudire departata, se iubiseră. Pe candu erau mai tineri, le placea a se aduna cu câţiva din vechii loru conscolarii si in serile de tomna faceu se sbore condeiulu plinu cu negrela pe chartia inflorata si prin inprovisatiuni celebrau frumsetia musietielului beundu si câteva ceşti cu vinu; inse caracterele loru ce nu presentau decâtu deosebiri nesimţite ajunseră cu tempulu a fi cu totulu opuse. Astfeliu o crenga de migdalu, care se bifurcâ si ale cărei ramuri apropiate la basa se despartu cu totulu la verfu, asia ca una respandesce amarulu seu profumu in gradina, pe candu cealalta scutura zapad’a sa de flori dincolo de zidu.
Din anu in anu Tu devenea mai gravu, burt’a lui se rotundia intr’unu modu maiestosu si nu facea decâtu discursuri morale, hune a ti afisiate pe stelpii pavilionului.
Kuan din contra, parea câ devine mai veselu cu câtu inaintâ in etate; vinulu, florile, rondunieele erau mai multu ca ori candu cantate de elu. Mintea lui scapata de grijile vulgare, era viia si sprintena ca a unui june si candu cuventulu ce trebuea virîtu intr’unu versu era gasitu, mau’a lui nu se mai indoia unu minitu.
Pucinu câte pucinu cei doui amici incepusera a se strica unulu cu altulu. Nu mai poteu vorbi unulu cu altulu fâra ca se se intiepe cu vorbe ascuţite si erau ca doua garduri de mărăcini inpletite in spini si ghiare. Lucrurile ajunseră acolo, ca nu mai aveu nici-o relatiune intre ei si fia-care din ei aternara pe fatiadaVaseloru loru o tablitia oprindu strictu ori cărui locuitorii alu casei vecine si subt ori ce pretecstu de a le mai calea pragulu. Ba, deca ar fi potutu, ar fi voitu se desra-dacinese casele loru si se le mute intr’altu locu; din nefericire acesta nu era possibilu. Tu incerca chiaru se ’si vendia proprietatea; dara nu potea afla unu pretiu potrivitu, si apoi mai totu-deauna este durerosu a paraşi cineva tavanurile sculptate, mesele poleite, ferestrele transparente, inpletiturile aurite, scaunele de bambus, vasele de porcelanu, cabinetele tapitiate cu piele roşie seu verde, tablouri care representa poemele vechi si care au fostu făcute cu atâta greutate; este greu a cede altora gradina ce singura ai plantatu cu sălcii, capsiuni si pruni, unde ai vediutu in fia-care primavara intlorindu frumos’a flore mei: fia-care din aceste obiecte lega anima omului cu unu firu mai subţire ca celu de metase, dara totu asia de greu de ruptu ca si unu lantiu de fieru.
Pe tempulu candu Tu si Kuan erau amici, puseseră fia-care din ei se le cladesca in gradina câte unu pavilonu pe marginea unui lacu, comuuu ambeloru proprietăţi: era o plăcere pentru ei de a ’si tramite din inaltimea balconului salutari familiare si de a fuma picătură de opiu aprinsu pe vasulu de porcelanu in forma de ciuperca, intreschimbandu rote de furau bine-voitore; inse in urma neintielegeriloru puseseră se inaltie unu zidu, care despartia laculu iu doua parti egale, profumlitatea basmului fiiudu mare, zidulu se sprijinea pe nişte piciore formandu unu feliu de arcade scurte, ale earoru bobituri lasau se treca apa, pe care se desemna retiecsulu pavilionului opusu.
Aceste pavilione aveu câte trei etage cu terase. Coperisiele erau tiuguiate si indoite la uughiuri ca verfurile mesiloru, erau din olane rotunde si stralucitore
I ca soldii cari captusiescu burt’a crapiloru, pe fia-care muchie se profilau fasii dantelate in forma de frundisiu si balauri. Stelpi inbracati in lacu rosiu reuniţi printr’o frisa inflorata ca unu eventaliu de ivoriu, sustieneu acestu invelisiu elegantu. Piciorele loru se infigeu intr’unu micu zidu scurtu, pavatu cu mici bucăţi cuadrate de porcelanu, dispuse cu o simetrie plăcută si marginitu cu unu opritoru de unu desemnu curiosu, asia ca se formese in fati’a camereloru o galeria deschisa.
Acesta dispositiune se repeta la fia-care etagiu, nu fara orecari mici deosebiri: aci cuadratele de porcelanu, erau înlocuite cu bas-reliefuri representandu diferite subiecte din viati’a campenesca; o inpletire de ramuri curiose formandu cotituri surprindietore înlocuia balconulu; stâlpi zugrăviţi cu colori vii serveu de pie-destalu unoru chimere voluptuose, unoru monştri fantastici, producte alu tuturora inpossibilitatiloru combinate. Edificiulu se termina printr’o statua ce purta o pârghie de bambus cu noduri egale, avendu la fia-care despărţire câte unu bumbu de metalu. Interiorulu nu era mai pucinu somptuosu: pe păreţi versuri de Tu si de Li — te — pe — erau scrise de o mana abila in linii perpendiculare cu caractere de auru pe unu fondu de lacu. Foi de talcu lasau se se strecore printre ferestre o lumina alburie, colore de opalu, era intre ele revare cu musietieiu, micsiunele de China, zambile cu flori albe asiediate cu măiestrie, inveseleu privirea cu nuantiele loru delicate.
Quadrate de o metase superbu grifonata erau | dispuse in coltiurile fia-carei camere si pe mesele, care resfrangeu radiele asemenea unoru oglindi se afla in totu tempulu scobitore de dinţi, eventalii, lulele de eben, pietre de portiru, cleşte mici si totu ce trebue pentru j scrisu.
Stanei artiticiose in crepaturile carora sălciile si aluni ’si infigeu rădăcinile loru, serveu ca basa la pa-mentu acestora constructiuni frumose; despre partea apei ele se sprijiueu pe blocuri nedestructibili.
(Va urma).
cu liste de alegatori ca aceia, carii cum amu dice, alaltaori s’aru fi declaratu pentru passi-vitate, era eri aru fi mersu totuşi la urna. In câtu pentru acei romani carii au participatu in adeveru la alegeri, avemu dreptulu se ceremu dela onorabilii noştrii adversari politici, câ se ne convingă, ca ei au mersu la urna de buna voia, era nu inpinsi de fort ia majora, nu terorisati, nici corupţi in diverse moduri. Totu asia avemu dreptulu se ceremu câ se ne demustre, câ atâti alegatori romani câţi au participatu la alegerile de acum, vom cutedia vreodată a se da de representantii intregei naţiuni romanesci din Transilvani’a, ai maioritatiei locuitoriloru, ai tierei.
Voru cutedia ei se’si aroge acelu dreptu ? O arogantia câ acesta nu si-ar mai avea parechi’a in tota istori’a moderna a parlamentarismului europenu. După noi, nici chiaru sum’a totale a alegatoriloru conscrisi pe temeiulu legei din 1848 modificata in anulu 1874 prin diet’a Ungariei, nu pote fi es-pressiunea vointiei generale a locuitoriloru din marele principatu alu Transilvaniei. Vointi’a tierei s’a potutu manifesta mai bine atunci, candu după legea din 1868 avea la 93 de mii alegatori, era nu astadi, candu numerulu totale abia ajunge la V3 parte din acea cifra, si candu chiaru in acelea vreo 30 mii se afla mai multe mii de „nemesiuti" proletari, privilegiaţi din vecliiu, si totu atâtea mii professio-nisti magiari sărăci câ vai de ei. Asia dara participarea catoru-va sute seu mii de romani manati la urn’a electorale, considerata din punctu-de vedere alu natiunei nostre si alu drepturiloru ei la care aspira in acesta tiera, este si remane nulla si ne-advenita, chiaru si in acelu casu, candu ei aru fi alesu de buna voia, era nu goniţi prin fortia majora. In câtu pentru batjocur’a si ruşinea ce’si făcură aceia, carii detera voturile loru la candidaţi cu totulu necunoscuţi si la neromani, de aceea se aiba parte numai densii.
Acestea premisse, trecemu la inregistrarea ca-suriloru, din care se va vedea la lumin’a dilei, cum au decursu alegerile dietali in Transilvani’a. Câ se fimu câtu se pote de imparţiali, vomu reproduce, alaturea cu corespondentiele nostre, si caşuri descrise in diariele magiare.
Incomitatulu Fogarasiului mai intregu romanescu, ati vediutu in Nr. 61 alu acestui diariu, câ iu mani’a teribilei pressiuni, totuşi din 3700 de alegatori numai pe 1200 au potutu duce la urnele celoru doue colegie elect. Scoteti din acei 1200 pe magiarii, sasii, jidovii din opidulu Faga-rasiu, pe sasii din respectabil’a comuna Sierpeni (Siarcai’a) si pe mulţimea „boieriloru" cu votu virile, fora censu, si atunci numerulu adeveratiloru alegatorii romani din 80 mii locuitori scade la 6—7 sute. Dara ce ne spune aci insusi miuiste-rialulu „Kelet" dinii Augustu ?! Câteva septemani mai inainte, agitatorii (Kortes) si charlatanii au mersu din comuna in comuna, au dusu pe alegatori dintr’o beţia in alfa. Restulu se scie.
In Gherla (Armenopole, Sz.-Ujvâr). Decur-sulu alegerei din acelu colegiu, plinu de abusurile cele mai scandaldse, este singuru de ajunsu spre a judeca după elu pe tote celelalte. Acolo candidatulu ministeriale era Bogdân Jakab, fostu odeniora consiliariu guberniale, era alu opositiunei Antoniu Molnâr, pe care ministeriulu cu nici-uuu pretiu nu voiâ se ’lu vedia in dieta. Eta ce mesuri se luara contra lui. Prefectulu (comes supremus) br. D. Bânffy merse mai antaiu la primariulu ora-siului, câ se ’i arate unu fermanu amerintiatoriu pentru casulu candu orasianii nu ar alege pe B. Jakab, ii spuse totuodata, câ patru individi, A. Molnâr, B. Lukâcs, profesorulu D. Szilâgyi si A. Pulszky nu voru fi suferiţi se intre in dieta. De aci prefectulu trecu la judele r., cărui ii spuse, câ de va cutedia elu si subordinatii sei se agitedie pentru Molnâr, voru fi destituiţi, era deca nu voru vota pentru Jakab, voru fi chicanati, intrigaţi, (szekirozva), până ce ’si voru da dimissiunea, câ-ci miniştrii ceilalţi nu intielegu independenti’a judecatoriloru asia pre-cumu o intielege Pauler, era cerculariulu seu de deunadi este consideratu de secătură (lâri-fâri). Indata apoi dn. prefectu apucâ pe preas: sa episcopulu diecesanu M i c h. P a v e 1 u, cărui ii promisse episcopi’a cea bogata dela Oradea, deca va ajuta din resputeri pe ministeriu, era la casu contrariu — se tiena mint e.
La unii canonici le promisse fia-caruia in parte episcopi’a Gherlei. Inspectorulu de scole, faimosulu Lieber Josef, avii missiunea se promită docentiloru, la unulu pensiunea intrega, la alţii dispensatiune de examene pedagogice. Postmaistrulu si mediculu casei corectorie, cari trecea de partisani ai lui Molnâr, primiseră porunci aspre dela B.-Pesta, câ se nu cutedie a mişca ceva pentru candidatulu loru,
câ voru fi destituiţi. La tote acestea se adaogemu activitatea estraordinaria a subprefectiloru (Szolga-biro), dela carii dependu primarii, notarii si toti ceilalţi deregatori comunali, ei si „plăţile loru“.
In fine vediendu prefectulu Bânffy, câ nici asia nu va scote pe Jakab din urna, chiamâ la sine pe A. Molnâr si ’i dise: Da-te in partea mi-nisteriului si câ mane ai se fii nu numai deputatu, ci si profesorii la universitatea din Clusiu. N u vreu, fu respunsulu. Atunci br. Bânffy catranitu adaose: Amu se aruncu iu cumpănă câteva mii, si tu totu nu vei fi deputatu. — Asia se si intemplâ:
B.	Jakab fu alesu, Molnâr carele nu avea bani de datu, nici promissiuni de facutu, cadiii, inse cu onore.
Tota acestea istoria, pre câtu de scârnava, pre atâta de instructiva, se pote citi multu mai pe largu iu celu mai renuinitu diariu magiaru Peşti Naplo Nr. 194 din 10 Augustu a. c. Invetia-tura: In acelu coinitatu Solnocu-Doboca iinens’a maioritate de locuitori este romanesca; dintre pucinii magiari au votatu mai mulţi pentru Molnâr; armenii din Gherl’a s’au impartitu; dara apoi pe br. Bânffy l’a costatu ostenela nespusa câ se ’si câştige macaru dintre romani atâti alegatori pe langa funcţionari si deregatori, câ se pbta ave Jakab maioritate. Deci se vede curatu, câ din unu cercu asia mare numai pucini romani au mersu la urna, era ceilalţi au fugitu.	Corespondenţi’a particularia ce avemu
dela Gherla, va urma in Nr. viit.
Comitatulu Selagiu. (Omoru intre alegatori). In diariulu magyaru, Szilâgy Nr. 31 citimu dela orasiulu Tasnadu, câ alegatorii Mogyo-rosi Ferencz si Szigethi Istvân omorira in 28 Iul iu pe coucetatieuulu loru Zsido Sândor, din causa câ acesta lucrase cu energia pentru alegerea candidatului Szongott din opositiune. In alte colegie inca era periculu mare de a se versa sânge, din care causa miercuri in 7 mergea câte 80 de soldaţi pe la locurile de alegeri.
Dela alte câteva colegii electorali diariele magiare aducu scirea, câ la alegatorii săteni se impartira sub titlu „bani de drumu" câte 2 fl. pe di, apoi mancare si beatura câtu la luâ pielea. Despre câţiva „inteligenţi" s’au facutu aratari la tribunalele criminali, câ au luatu bani din grosu.
Brasiovu, 13 Augustu. (teleg.) Pentru cetate si suburbie s’au alesu prin coalitiunea catho-liciloru germani si magiari cu calvinii si cu romanii, veteranulu ailvocatu Iosifu Mayer si advocatulu Nicolae St r avo iu, ambii gubernementali. Asia dara voru avea si romanii din Transilvani’a unu O’Connel cerutu de câtra partid’a activitatiei par-lamentarie in conferenti’a din 20 Iuliu a. c. Do-rimu din sufletu, câ după trei ani se’i potemu felicita, precumu nu’i potemu astadi.
In Beiusiu fu alesu dn. adv. Parteniu Cosma in urm’a unei bătălii furidse intemplate intre romaui si magiari; batai’a provocata de magiari.
In cerculu Ce ic a s’au alesu erasi profesorulu Alesandru Romanu cu maioritate, câ-ci asta-data avii rivalu.
De pe campulu de resbeln.
Temerea ndstra ecsprimata in numerulu precedente, ca nu cumva campulu de insurectiune din Bosni’a si Hertiegovina se se schimbe in campu de resbelu, au fostu confirmata pe deplinu prin cele intemplate de atuncea incoce. Cu câtu armpUa de ocupatiune inaintedia mai multu spre centrulu aceloru provincii, cu atâtu lupt’a insurgentiloru devine mai intensiva si mai inversiunata. După luptele de avangarda la M a g 1 a j si la Z e p c e au urmatu in 7 1. c. o batalia formala si sangerosa la Jaice, care a duratu 9 ore. Numerulu insurgentiloru se fi fostu aprope la 20,000, intre care si batalibne intregi de redifi, armata regulata turcesca din Asia mica. Precumu ne spunu telegramele sosite despre acea batalia, perderile insurgentiloru se fi fostu enorme. Dara ale trupeloru austriace ? Despre acesta inca nu se scie nimicu positivu si ii sta in voia fia-caruia a isi cugeta ce va vrea, până candu „Monitoriulu din Viena" va incepe cu publicarea listeloru autentice ale celoru morţi si răniţi. In totu casulu avemu si noi pierderi. Colon’a principala a armatei de ocupare, după ce au luatu nu fara lupta Travniculu, se afla acuma pe drumu spre pasulu V r a n d u k. Intre pasulu acesta si intre Maglaj voru avea trupele nostre lupta grea. din caus’a terenului nefavorabilu. Sioseu’a Brood-Serajevo duce preste Uşor a la pasulu Vran-d u k, de aluugulu tiermurelui stengu alu B o s n e i, intr’o distantia de celu pucinu patru bre. Dela polele muntiloru dela Vramluk până la castelulu cu acelasiu nume, sioseu’a sierpuesce de aluugulu
acelui pasu ângustu, preste coline rîpose si inalte, care cadu verticalii până la tiermurele riului Bosna. O parte a drumului este taiata in stanei, era cealaltă diumetate este asiediata pe piloţi. Preste totu latimea lui nu este mai mare de patru metri. In apropierea castelului d’abea are o lăţime de doui metri asia, ca n’are locu se treca mai multu de unu caru. Inca dela edificarea acelui castelu s’au luatu in considerare o eventuala aparare a lui. De pe inaltimea lui se pote domina sioseu’a in drept’a si in steng’a. De aluugulu acestui pasu dela Vranducu este possibila o aparare poternica si intensiva, mai multu inse la castelu insusi. Cu 100 omeni se pote oppune cineva la o armata mica, pe care o p<5te nu numai opri, dara si nimici.
Credemu deci, câ acbsta este chei’a positiunei actuale a insurgentiloru; o Plevna seu o Grivitia in miniatura. Ea trebue luata cu ori-ce pretiu, deca armat’a voiesce se inaiiitedie si se scape de pericolulu, ce o amenintia in spate din partea bandeloru de insurgenţi, care se formesa si se organisesa in dosulu si in flanculu armatei de ocupare.
Este, credemu de prisosu a mai adaoge, câ tota lumea si in prim’a linia poporale monarchiei aştepta cu o nerăbdare febrila buletinele de pe campulu de resbelu, cari sosescu cam tardiu si sunt concepute in termini, cari permitu a crede, ca aceea drama ce s’au inscenatu in acele provincii turcesci, va costa inca multe si mari sacrificii de sânge si de bani.
v/ Protocolulu Congresului de la Berolinu
Estragemu părţile cari privescu Romani’a.
Corniţele Andrasy esprima	dorinti’a ca delegaţii
Romani sa fie ascultaţi in aceleaşi condiţii ca miniştrii Greciei.
Presiedintele anuntia, in consecintia, ca se invita representantii Romani a lua parte la siedintia viitore de luni.
Congresulu incepe discuti’a	articoleloru tratatului
dela San-Stefano, relativu la Romani’a. Presiedintele citesce alineatulu I al art. 5 ast-felu conceptatu:
„Sublima Porta recunosce independinti’a României, care va face se valoreze drepturile sale la o indemnitate ce se va desbate de câtra ambele parti.u
Presiedintele întreba, deca congresulu este dispusu a mentienea fara condiţie, principiulu ce figureza in acelu alineatu, seu de a subordona acestu principiu caşului candu Romani’a ar voi se primesca intinderi teritoriale ce densa se pare de acumu ca	refusa. Altetia Sa nu
are o părere personala asupra	acestui punctu, dara
do reşce sa afle, deca representantii altoru puteri considera independentia României ca legata de recunoscerea de către acestu principatu, a tratatului dela San-Stefano, in totalitate, si deca nu privescu prin urmare ca legata una de alta ambele cestiuni de independentia si de măriri teritoriale.
Corniţele Corti observa, ca preliminariele tratatului dela San-Stefano au fostu făcute intre Russi’a si Turci’a si ca Romani’a nu au potutu se ia parte la acele preliminări, fiindu pusa sub suzeranitatea Porţii. Escelentia Sa nu crede ca ar fi dreptu ca principatulu se fie in acelaşi gradu legatu precum este gubernulu otomanu. Elu nu crede ca ar fi oportunu se se faca ca independentia-României s’atarne de adesiunea ei, la stipulaţiile ce o concerne.
Corniţele Siuvaloff nu impartasiesce acesta părere. Romani’a a proclamatu, in adeveru, insasi independintia sa, dara acesta independintia nu pote fi efectiva fara consimtimentulu Europei, si Congresulu este in dreptu de a statori, fara a cauta deca Romani’a este angagiata seu nu prin cele-alte articole ale tratatului dela San-Stefano.
Lordulu Beaconsfield a vediutu. cu cea mai mare părere de reu, stipulaţiile articolului XIX ale tratatului dela San-Stefano, relative la Basarabia. Mai antaiu acesta combinaţie este o imixtiune in tratatulu de la 1856 si numai o eestrema necesitate ar fi potutu scusa schimbarea a unui actu atâtu de solemnu. Ce e mai multu, nu s’a facutu pomenire de acesta necesitate, alu duoilea pentru Escelentia Sa ar fi grava erore de a considera acesta stipulaţie ca unu simplu scliimbu de teritoriu intre doua state. Articolele 4 si 20 ale tratatului dela Parisu contistuescu unu angagiamentu luatu intre poterile Europene si Itussia cu scopulu de a asigura libera navigatiune pe Dunăre, si Escelentia Sa nu gasesce nici o garanţia in privintia acestei libertăţi in tratatalu dela San-Stefano. Prin art. 4 al tratatului dela 1856, poterile aliate s’au angagiatu a restitui Imperatului Russiei tote pamenturile ocupate de trupele loru, dara sub conditiunea aratata la art. 20, ca o rectificare a fruntariei russe va avea locu in Basarabia pentru a da o sigurantia mai mare pentru libera navigatiune pe Dunăre. Era dara unu angagiamentu luatu către Europa. Adi inse gubernulu russu si propune reţinerea pamenturiloru restituite, fara se indeplinesca condiţiile sub care au fostu restituite. Primulu plenipotentiaru alu Engliterei cere pentru o situaţie asia de grava tota solitudinea înaltei Adunarei. Lordulu Beaconsfield deplânge ingerintia acesta in tratatulu dela Parisu, si protesteza contra ei. fara sa se preocupe deca schimbulu este sanctionatu seu nu de posesorulu actualu. Cei alţi semnatari ai tratatului dela Parisu, declinandu ori-ce interventiuue in acesta afacere, primulu plenipotentiaru alu Marei - Britanie, u’ar potea se consiliese pe gubernulu Reginei se nientie cu fortia stipulaţiile acestui tratatu, dara protesteza in contra acestui scliimbu si aştepta esplicatiile ce colegii sei din Russia
ar putea da asupra angagiaraenteloru ce Suveranulu loru va lua pentru apararea libertatiei Dunărei.
Principele Gorciacoff crede ca si Lordulu Beacons-field, ca libera navigaţie a Dunărei este unu interesu europeanu; daru Altetia Sa nu vede ce influentia ar potea avea asupra liberei navigaţii pe Dunăre cestiunea Basarabiei. Romani’a n’a contribuitu in nimicu la ameliorarea navigaţiei Dunărei. Fara indoiala, tratatulu dela Parisu a datu Moldovei o parte din Basarabi’a si Delta Dunărei, dara la 1857 aceleaşi poteri au inapoiatu Delta Turciloru, facendu ast-feliu Moldovei unu serviciu, ne-fiindu densa in stare de a esecuta lucrurile necesare pentru liberulu accessu la gura dela Sulina. De atunci comisia europena a Dunărei a esecutatu mari lucrări, care au avutu de resultatu avantage importante pentru comerciulu luinei.
Altetia Sa considerandu cestiunea sub altu puntu de vedere, amintesce ca la 1856 Basarabi’a a fostu legata numai de Moldova, la o epoca candu principatele trebuiau se remae despărţite. Mai la urma, Valachia si Moldova s’au unitu impotriva tratatului dela Parisu, si fara nici o grije de împotrivire a cabineteloru europene. Principatele Unite au alesu unu Domnitoru strainu, caruia, altmintrelea Altetia Sa ’i porta celu mai profundu respectu ; situaţia deci nu mai este adi totu aceeaşi, ca mai ’nainte. Principele Gorciacoff declara, in tine, ca gubernulu seu n’aru potea nici intr’unu chipu se para-sesca acesta cestiune, si spera ca Lordulu Beaconsfield nu va persista asupra objectiuniloru sale, candu Escelentia Sa va fi incredintiata ca libertatea Dunărei nu va fi lovita de locu prin retrocesia Basarabiei.
Corniţele Siuvaloff dice ca, deca a intielesu bine observaţiile d-lui prim - plenipotenţiarii alu Engliterei, nobilulu lordu regreta ca tratatulu dela San-Stefauo constitue o imixtiune in tratatulu dela 1856, prin care Russia s’a angagiatu in fatia Europei. D. plenipotenţiaru alu Russiei crede de datoria sa se amintesca ca tratatulu dela San-Stefano este o convenţie preliminară, neavendu fortia obligatore dc câtu intre cele doua puteri contractante si prin oare Russia a voitu se insciintieze mai dinainte pe gubernulu turcii de ce are se cera mai tardiu Europei. Cu acesta intenţie Russia a venitu la Congresu după o lupta lunga si victoriosa. Nobilulu lordu a adaogatu, ca nu privesce retrocesiunea Basarabiei ca necesara. Corniţele Siuvaloff cugeta ca lordulu Beaconsfield n’ar potea se nu recunosca ca, pe câtu tempu o naţiune isi-a reluatu posesia unei parti de teritoriu răpită de unu resboiu trecutu, este dificilu de a obtiene, ca o naţiune sa renuntie la unu teritoriu doban-ditu din nou. In ceea ce privesce libera navigaţie a Dunărei, d. plenipotentiaru alu Russiei va presenta ore-cari esplicari cari ’i se păru indestulitbre spre a satisface pe lordulu Beaconsfield. Russia ar fi potutu privi cestia Basarabiei ca o cestie de ambiţiune si de interesu, seu ca o cestiune de oriore. Russia a voitu se o reducă la o cestiune de onore si pentru aceea nu cere înapoierea partiloru teritoriului, a caruia posesie ar fi potutu se constitue o amenintiare seu celu pucinu o ingerintia in libera navigatiune a fluviului. In fine, ea oferă, in schimbu României unu teritoriu mai intinsu cuceritu cu pretiulu sângelui ei si care trebue se fie consideratu ca bine luatu. Corniţele Siuvaloff este convinsu, ca Romani’a nu perde cu acestu schimbu. In cea ce privesce intregitatea si independenti’a României, Escelentia Sa crede, cu lordulu Beaconsfield, ca asemenea principii nu trebuescu se fie ecsprimate numai prin cuvinte, dara trebuescu se fie ore-cum o realitate. Insa Romani’a n’ar potea se apere in realitate independintia si integritatea ei, pe cata vreme va persista a trai pe pamenturile unui mare imperiu, care se vede in dreptu de a revendica unu petecu din vechiulu seu teritoriu. Corniţele Siuvaloff este tare incredintiatu ca Romani'a insasi, ca si Europa intrega, are interesu a vedea acesta cestiune resolvata in sensulu aspiratiuniloru legitime ale Russiei.
Principele Gorciacoff doresce a adaoga o observare relativa la valorea schimbului.
Romani’a n’ar obtîni numai după unu resboiu la care a luatu parte, independintia si deramarea fortare-tieloru cari 'i amenintiau sigurantia. In favorea ei s’au stipulatu anecsiuni eventuale, cari ar mari teritoriulu seu in proporţia de 3,500 chilometri patrati in întindere, de 80,000 capete ca poporatie, in comparaţie cu ce ar ceda, si care ’i va asigura, afara de Delta Dunărei, ce ’i sa fostu luatu de Europa la 1855, nisce districte fertile ca Babadaghulu si unu bunu portu de comerciu pe marea Negra.
Gubernulu Imperialu alu Russiei este hotaritu deci nu numai de a mentienea unu dreptu, dara a se pune pe calea ecuitatiei regulandu, pe base mutuale avantagiose cu gubernulu romanu o cestiune, fara soluţia careia ar fi imposibilu de a se stabili, intre Russia si Romani’a, bunurile raporturi necesare la consolidarea pacei in 'Orientu.
Altetia Sa considera ca aceste consideraţii arata in destulu, ca Russia nu cere mai multu decâtu da. Principele Gorciacoff mai vrea se amintesca ca, in realitate, tote drepturile si privilegiele României ’i-au *ostu asigurate prin sângele russu. Nu s’a incheiatu nici unu tratatu intre Russia si Turcia, de unu secolu, fara a se stipula ceva in favorea Romaniloru. Altetia Sa doresce se mai adaoge o observaţie psyhologica si regreta de a constata ca deca, in viatia privata, se intempla adese-ori ca, facendu unu serviciu unui amicu, elu se devie pe urina inamicu, acestu adeveru se aplica mai multu inca in politica. Principele Garciacoff se marginesce a cita esemplulu Romaniloru, si crede ca observaţia sa pote se linistesca in totulu pe acei cari se temu, ca Russia va dobendi devotamentulu absolutu alu poporatiuniloru, in favorea carora ’si-a impusu cele mai mari sacrificii.
Principele de Bismarck declara ca, in câtu privesce necesitatea de a asigura libera navigaţie pe Dunăre, impartasiesce cu totulu ideile d-lui primu plenipotentiaru alu Engliterei, dara nu vede ca este o conecsitate intre libertatea Dunărei si retrocesiunea Basarabiei. Se aso-
ciază, in ce privesce Basarabi’a, cu opiniunea plenipo- ! tentiariloru russi, avendu in vedere mai pucinu interesele Russiei decâtu pacea statornica a Europei. Altetia Sa crede ca tratatulu dela Parisu ar fi fostu mai solidu deca s’ar fi inlaturatu acesta cestiune de amoru propriu, acesta micsiorare de teritoriu, care nu atingea de locu poterea unui Imperiu asia de mare. Principele de Bismarck cugeta ca opera Congresului ar fi incompleta, deca înalta Adunare ar laşa se subsiste o dispositie, de la care ar depinde in viitoru o amintire durerosa pentru naţiunea russa, pe catu tempu schimbulu propusu nu pare a fi contrariu intereseloru României. Se teme ca Congresulu nevoindu a satisface simtiementulu istoricu alu Russiei, se nu micsioreze sortii duratei operei sale.
Presiedintele crede insa, ca ar fi preferabilu de a amana discutiunea până in momentulu in care represen- j tantii romani voru fi fostu ascultaţi in siedintia de Lunea viitore. Apoi adaoga, ca doresce a pune la ordinea dilei a viitorei siedintia, deca va fi loculu, cestiunea Muntenegrului după ca se va termina aeeea a României.
Acesta propunere este acceptata de Congresu.
Delegaţii romani, D-nii Iîratianu si Cogalniceanu . sunt introduşi, si presiedintele ’i roga se ia cuventulu spre a esplica opiniile si apretierile gubernului loru asupra puncteloru tratatului dela San-Stefano privitore la densii.
Du. Cogalniceanu multiaanesce congresului ca a bine-voitu a admite pe representantii romani si da cetire memorandului cunoscutu.
Dn. Bratianu citesce apoi ore-cari consideratiuni asemenea cunoscute.
fVa urma.)
Corespondentie particnlarie ale „Observatorinlui".
— Dela Ara du primiramu in 9 1. c. urma-toriulu actu spre publicare :
Domiiei Sale, Domnului Mircea B. Stanescu, advocatu in Aradu. Confirmandu-se faim’a, cumca Domnia Ta ca presiedinte alu comitetului esecutivu alesu de catra conferinti’a romana tienuta in Aradu in 23 Iuliu a. c. pentru realisarea resolutiunei de passivitate decretata in acesta conferenţia, in contra acestei resolutiuni, si in contra angagiamentului de solidaritate, luate ambele iu unanimitate chiaru sub presiedinti’a Domniei Tale —- ai primitu candidatura de deputatu dietalu in cerculu electoralu de Tiuca, in Bihori: noi subscrisii membrii ai acestui comitetu adunaţi in siedinti’a sa de astadi, avendu acea convingere, cumca acesta procedura a Domniei Tale constitue o flagranta infracţiune a resolutiunei si solidarităţii de passivitate, o declaramu, ca nu suntemu nici in stare, nici dispusi, de a Te urmări si de a lucra si pe mai departe inipreuna cu Domni’a Ta pe acestu terenu; deci am hotaritu si te rugamu prin urmare, se binevoiesci a primi dimissionarea Domniei Tale de membru si presidentu alu comitetului esecutivu, pe carea ne grabimu se Ti-o damu prin acdsta.
Datu din siedinti’a comitetului esecutivu de 7, tienuta in Aradu in 5 Augustu 1878.
Georgiu Popa m. p. Alesiu P o p o v i c i u m. p. Ioanu B e 1 e s i u m. p. Ios. P o p o v i c i u m. p.
Dr. Nicolae Oncu m. p.
Sal iste, 5 Augustu 1878. (Alegere). Domnule Redactoru! In fine eta câ s’au aflatu si in opidulu Saliste astadî nisce epigoni resariti din sinul naţiunii romane, cari se incumetara si trecură fâra cea mai mica consi-deratiune preste conclusulu conferentiei din Sabiiu dela 20 Iuliu a. c. Si cine sunt aceştia? Judii de pre la satele din cerculu Salistei si cu notarii comunali, cu judele regiu cercuale, cu vice-notariulu seu si cu vr’o
2—3 alegatori din poporu.
Aceştia se constituira astadî intru un’a conferenţia asia numita premergutoria, si au alesu de presiedente pre judele regiu din locu; era acesta cu unu pathos deosebitu li au tienutu celoru vreo 22—23 de judi comunali, notari si amploiaţi un’a cuventare asia, incâtu de nu eram destulu de tare de cugetu si simţiri, eră pe aci se me încurce dialectica măiestrită a acestui amploiatu, bine dichisiţii de altmintrea in istoria patriei. După presiedinte s’a sculatu notariulu Zacharia si a disu aceleaşi câ si domnulu seu. Toţi au tacutu; numai unu singuru notariu din Tilişca s’a sculatu si a disu, ca conferenti’a e compusa tota din amploiaţi; deci se se chiame poporulu alegatoriu si se nu ■calcamu preste conclusulu conferentiei din Sabiiu; e de părere, ca conferenti’a asta se nu decidă nimica, nefiindu si alţi alegatori independenţi.
De a surda! câ-ci judele regiu Maximu a respunsu, câ si elu este alegatoriu si cu elu toti cei preseuti, si ei daca concludu ceva, concludu numai pentru ei câţi sunt acilea, nu si pentru alţii, pentru-câ asta nu le stâ in dreptu; asia au faeutu si cei din Sabiiu, ei au decisu passivitate numai pentru ei câţi au fostu in acea conferenţia, dar nu si pentru cei ce u'au luatu parte la ea.
Au mai disu acestu vechiu si terribile activistu, câ deca noi Romanii voimu se facemu ceva. apoi lucrulu nu se face asia, cumu l’au faeutu conferenti'a din Mercurea, Alb’a-Julia si Sabiiu, ci se facemu unu mee-tingu cumu se cade, cumu au faeutu omenii nostrii cei harnici din 1848, se adunamu vro 40000 de alegatori si apoi se deliberamu, de vrwuiu activitate sau passivitate, si apoi atunci si numr atunci puteniu dice ca
au vorbitu naţiunea, dar nu 61 sau 29 sau 100 etc. pentru ca asta este una arogantia necuviosa *).
In modulu acesta s’au esceptoratu numitulu jude regiu si cu totii ceialalti au disu, ca eî voteza pentru câ Romanii din acestu cercu se fia pentru activitate si se se duca la urna, si ce e mai multu, se votedie pentru candidatulu regimului.
Acumu spune-ne dle redactoru. ce se mai cugetamu noi despre omenii nostrii?
(Epilogulu acestei scrisori ilu suprimemu in in-teresulu pacei dintre noi, reflectandu pe dnulu corespondente totu-odata la relatiunea dela Gherla, comunicata mai in susu, din care se vede curatu, câ funcţionarii de tote cathegoriile lucra la comanda, la carii apoi se alatura si aspiranţii la funcţiuni).
— Dela B r a s i o v u. Din darea de sema, cuprinsa in N. 60 alu „Gazetei Transilv.“ despre o conferenţia electorala tienuta in 23 Iuliu st. v. a. c. din partea romaniloru brasioveni estragemu urmatorele:
Din 350 alegatori se intr’unira in diu’a anumita numai vreo 50 individi in sal’a cea mare a gimnasiului rom an eseu din Brasiovu, in urm’a apelului datu de presiedintele comitetului de acţiune d-lu fiscalu si advocatu Ioanu Lengeru. Se adunara numai 50 individi, de si precum se esprima raportorele „Gaz. Trans.“ „au fostu chiamati din casa in casa prin vatasiei“. Conferenti’a se deschise la 2 ore p. m. sub presiedinti’a d. I. Lengeru, care printr’o cuventare lunga s’a silitu din tote poterile a capacita pe cei nepricepetori, câ numai pe terenulu activitatiei este mântuire si fericire, si câ passivitatea este ruina materiala si morala. Câ notariu fu alesu prof. dr. I. Bozoceanu. Ca unulu din primii oratori luâ cuventulu dr. V. Glodariu aratandu, câ representantii romani comunali in numeru de 25 inşi au fostu tienutu sub presidiulu d-lui advocatu N. Stravoiu in cancelari’a directiunei gimnasiale o adunare, in care s’au alesu doui deputaţi, cari s’au tra-misu la Sibiiu la conferinti’a alegatoriloru romani, câ se apere vederile acelei adunari, adeca: activitatea parlamentara**). După dr. Glodariu vorbi d. ailv. Octa-vianu Sorescu, facftndu prepunerea, ca deputaţii tramisi la Sibiiu se raportedie. Atunci ia cuventulu d. adv. N. Stravoiu si spune cele petrecute la conferinti’a din Sibiiu, declarandu, ca densulu nu recunosce acea eon-ferintia de autoritate competenta de a aduce concluse valide, cari se oblige pe toti romanii din Arilelu in cestiunea alegeriloru, si câ acolo nu s’au adusu nici unu conduşii formalii in privinti’a solidaritâtiei (sic!). Dlu Glodariu întreba apoi pe presidiu, ca deputatulu romanu care s’ar alege la dieta, de ce partida trebue se fia: de cea guvernamentala, de cea opositionala magiara, seu de cea opositionala naţionala. Presiedi ntele care nici nu era competente se respundia la [acea întrebare, trece la ordinea dilei si la scopulu acelei con-ferentie, adeca: romanii brasioveni se alega la dieta seu nu? La cestiunea acesta vorbi mai antaiu domnulu capitanu in pensiune Ludovicu Romanu aparandu cu căldură (si preste aşteptare) politic’a resistentiei passive in intielesulu concluseloru aduse in conferenti’a dela Sibiiu. Vorbi după aceea dlu adv. Octavianu Sorescu, cu multu focu si mare pathos pentru activitate. Urmâ apoi dr. Glodariu, care cu istori’a in mana documentâ, câ dusmani’a si ur’a intre romani si unguri nu datedia de ieri de alaltăieri, ci de o miie de ani. Dlu St. Iosifu, actualulu vice-rectoru si directoru presumtivu alu gimnasiului romanescu gr. or. din Brasiovu, combătu pe dlu Glodariu. Asemenea si profesorele Iulianu Fi-lipescu, care prin fanaticulu seu zelu pentru activitate provocâ unu incidentu forte regretabile, si rusî-natoriu propunendu, câ pe neimpacatulu seu colegu dr. Glodariu, adunarea puru si simplu se ilu scoţia la aeru curatu, ca ddni activişti se nu mai fia suparati cu obiectiunile lui. Intr’adeveru, acestu metodu alu te-nerului profesoru Filipescu de a scote afara cu forti’a pe adversari ulu seu politicu face onore propunetoriulujii In urma dlu presiedinte face cunoscutu, ca dlu advocatu Ios. Pus car iu***) a renuntiatu la candidaturaJ|^H| vorea adv. Nic. Stravoiu *si asia dlui se proiflmi^ae candidatu alu romaniloru, unguriloru, si nemti-loru catolici.
Proclamandu-se apoi d-lu N. Stravoiu, intre strigări de „se traiesca" de candidatu, densulu urcan-du-se la tribuna, spune celoru presenti, câ n’are programa bine formulata si precisata, câ nu se va alatura la nici-o partida, ci va apara interesele romanesei pe câtu ii va sta in potintia. Cu alte cuvinte: va intorce mantau’a in partea aceea, din care va sufla ventulu mai tare. Dlu Glodariu combătu program’a candidatului, dicundu câ ea nu este program’a naţionala romana. In tempu ce combatea Glodariu program’a lui Stravoiu, alegatorii dispărură unulu după altulu din sala asia, ca presiedintele de abea potii incliide adunarea cu câţiva inşii.
Procedur’a celoru 50 dela Brasiovu nu are trebu-intia de nici-unu comentariu, câ-ci fiacare lectoru e in stare se si-'lu faca singuru si se vedia cu profunda întristare lips’a totale de educatiune si maturitate politica la omeni trecyti prin cine scie câte facultati juridice si filosofice.
*) Dmi oratoru a uitatu cu totulu, câ iu Transilvania nu aveimi legile, Angliei, si câ nu ne aflaniu nici in epoca de revo-1 utili ne câ in 1848; prin urmare câ chiaru dlui câ judo r. ar fi obligaţii a sparge unu ,,Meeting“ cu baionet'a. Conferentiele uostre naţionali electorali isi cunoscuseră sfer’a loru de influiutia asupra natiunei coli pucinu asia de bine câ dn. Maximu pe a sa; nu si-au arogatu nimicu mai multu, decâtu influinti’n morala, ca,-e nu se pote dciiega la nici-unu individu onestu.	Red.
**) Asia dara dd. Stravoiu et. Filipescu au venitu la Sibiiu uumai in numele a 25 brasioveni ? !	Red.
***) Va se dica d-lu adv. Ios. Fuscariu totuşi au candidatu pentru>câ altcum n’ar fi potutu renuntia iu favorea d-lui adv. N. Stravoiu, Candidatur'a d-lui a fostu publicata de repetiteori in diariele unguresci si nenitiesci, si numai după accc i refiec'a e „Ob-u44 la deus'a.	lied.
In locu (le orice altu comentariu pe care l’amu potea face asupra celoru relatate, ne marginimu a ne esprima dorerea si mâhnirea vediendu, că, tocmai din partea a doua gimnasie romanesci, adeca din celea dela Nassautlu si Brasiovu, profesorii iau initiativ’a pentru o politica umilitore si degradatore pentru naţiunea romana. Vorbimu despre acei (1-ni profesori, cari au aflatu cu cale a se deslipi de corpulu naţionalii, a sparge solidaritatea si a indemna pe naţiune se isi plece capulu, pentru-câ se nu ilu taie sabi’a. Oh, Lazare, Lazare! unde eşti tu, care ai scapatu scol’a romana si ai sfari-matu jugulu fanariotu, se vedi pe urmaşii tei plecandu’si capulu, inchinandu-se si inlesnindu prin portarea loru sugrumarea scoleloru de dincoce de Carpati! Acesta era ore mangaierea si bucuri’a la care ne asteptâmu, câ se vedemu si audimu „pe stipendiaţii naţiune i“ violandu palatulu museloru prin discusiuni si certe politice, a renuntia la viitoriulu natiunei, a ii disputa sacrele ei drepturi la ecsistintia si a ii şterge ca cu unu burete totu trecutulu ei istoricu? Ce incredere mai pote avea naţiunea si părinţii scolariloru si ai sco-laritieloru, in profesori, cari in locu se tiena viiu si se nutresca amorulu de patria si de naţiune, din contra prin faptele si vorbele loru ilu inabusiescu, ilu degrada si ilu batjocorescu V Acele gimnasie, care s’au edificatu si se sustienu prin bani romanesci, nici-decum. din budgetulu statului, au fostu ele infiintiate după mari si multe lupte si sacrificii ale parintiloru noştri, pentru-câ se devină cuiburi, in cari junimea nostra se se desnatio-nalisedie si se se cresca in ele renegaţi, cari se infiga apoi pumnalulu in ânim’a propriei loru mame si se se lase a fi intrebuintiati câ toporiste in securea inamicului seculariu si juratu alu elementului romanu? Sunt ore acei d-ni profesori funcţionari ai statului, cari isi tragu lefile din budgetulu ungurescu, seu sunt omeni indepen-dinti, cari ocupa posturi la institute curatu private ? Deca d-loru au desperata la viitoriulu natiunei si sunt infectaţi de veninulu pessimismului si alu nihilismului, pentru ce nu au atâta energia de caracteru, lealitate si bunu simtiu, ca se declare pe fatia, câ se lapeda de naţiune si se treca cu stindarde falfainde in castrele inamicului. Atuncea celu pucinu am sci cu cine avemu de a face si naţiunea isi-ar lua mesurile sale preventive fatia cu pericolulu ce o amenintia chiaru din inidiloculu ei. Pentru-ce mai ambla mascaţi, candu adeveratele loru motive si intentiuni sunt vedite câ lumin’a dilei ? Josu deci masc’a, pentru-câ se se termine odata acestu carnevalu politicu, in care d-loru joca unu rolu atâtu de echivocu, nevrendu se se strice nici cu diavolulu si nici cu Belzebub. Ori una ori alta. Ori purtative cum ve este vorba, ori vorbiţi precum ve este portulu.
In câtu privesce calomni’a si sburdat’a inputare, ce s’au aruncatu, din partea unui d-nu advocatu din conferinti’a dela Brasiovu, in fati’a înatadoriloru passivi-tatiei, ca ei aru fi facutu unu isvoru forte bogatu de castigu , speculandu cu cele mai sacre interese ale natiunei etc. apoi nu ne renume decâtu a respinge acea insulta cu despretiulu ce ilu merita, a ii spune câ acei passivisti, câVi tbtiisi au "Speculaţii, n’au fostu niciodată passivisti sinceri, ci activişti mascaţi, cari isi au cautatu de trebsiora. Matadori passivitati ambla ore cersîndu prin anticamerele ministeriali, mitre episcopesci, funcţiuni de stătu si sinecure grase, seu cu totulu alţii? Probaţi contrariulu si atuncea naţiunea va sci alege intre amicii sei adeverati si intre cei falşi. I.
— Dela C1 u s i u. Mari scandale se mai intempla si in acea capitala a Transilvaniei. Diariele locali le descriu mai pe fia-care di. Clusiulu avuse deputaţi ai sei pe corniţele Emanuelu Pechy, fostu inainte guber-natoru alu Transilvaniei sub titlu de comisariu regescu si pe domnulu Bokros, din famili’a fostului castelanu Bucuru dela Branu, adeca romanu renegatu, dara omu prea cumu se cade. In Clusiu sunt vreo 5 9 de advocaţi, dintre carii cei mai mulţi o ducu forte reu cu advocatur’a, mai alesu de candu le cadiura din mana processele bagatelle, din care causa unii din ei alerga după omeni pe strade, intrebandu după processe. Asia câţiva din acei advocaţi aruncandu-se in opositiunea kossuthiana, produseră desbinari mari intre locuitori. Nu se crede câ voru reuşi cu candidaţii lom, se pote inse prea usioru, câ unii din ei se câştige miisiore, alţii funcţiuni, sub conditiune de a repasi. Adeca ceva „Geschăft". (După „P. N.“)
Dela Orastei’a. Alegerile si unu scanda lu de ti era. (Estrasu din coresp. dela 5 Aug.) In acestu scaunu portarea romaniloru facia cu alegerile dietali fu urmatori’a. Ei au decisu mai antaiu intr’o conferenţia a se tiene strinsu de conclusele conferentiei sibiiene, dara una parte din trensii totu au participatu la alegeri. In acestu cercu electorale, compusu din doue preturi, Orastei’a si Gioagiu, au fostu con-scrisi numai 760 alegatori de diverse nationalitati. Candidaţi au fostu tenerulu corn. Stef. Kunn si unu can-didatu veneticu din B.-Pesta, anume Bobula. Din toti 760 alegatori au mersu la urna numai 265, era ceilalţi au remasu acasa. Din acei 265 votanti au fostu 125 romani, dara din comunele scaunului Orasteei numai 25 romani, adeca camu cei de „Muss sein;" ceilalţi era din cerculu Gioagiului. Dintre preoţi a votatu de aici din scaunu numai popa D. Pacurariu dela Vinerea. Din ceealta pretura au votatu mai toti popii. Corn. St. Kunn fu alesu cu 234 voturi mari si late. Bobula isi castigase numai 31, cu ce pretiu, nu se scie.
Acestea judecate cu ochi limpedi, arata invederatu, câ aici propriulu poporu nu a participatu de locu la alegeri; era deca se intemplâ si unu scandalu de fluieraţii, acela esi numai (lela „intelligentia“. Iu dio’a de alegere pe la 9 ore dem. presiedentele comissiuuei electorale citi actulu de candidaţi une la dieta a unui jidovu nebaptisatu, cu numele II e 1 d, locuitoriu de preste Murasiu. Acelu actu era subscrisu de noue (9) preoţi romanesci gr. orientali, de unu docente si de autorulu unei poesii dedicate eroiloru dela Plevna si publicata in anulu trecutu prin mai multe diarie. Toti aceşti „intelligentiw candidatori de jidovu, era de preste Murasiu. Din norocire comissiunea respinse acea candidatura popesca, din causa câ i s’a presentatu după 9 ore. Apoi facia cu scandale de acestea dd. Stravoiu et Filipescu mai cutedia se acuse in faci’a lumei pe poporulu romanescu de coruptu, demoralisatu, desbinatu de câtra „intelligenti’a" sa ? Asia, preoţi romanesci isi alegu de aparatoriu alu intereseloru sale eclesiastice si scolastice pe unu evreu talmudistu. Se pote ore o cădere morale si naţionale mai cumplita decâtu acesta ? Mergeţi inse de visitati bisericele si scolele aceloru popi, pentru-câ se aflaţi si restulu.
Mai nou si mai tristu din Bosni’a Telegramulu din 13 Augustu: Intreg’a divisiune 20 a gener. c. Szapâry s’a retrasu din lipsa de victualii si apa. In 4. 8. 9. 10 bătălii ferbinti. Detailiuri voru urma.
Femei romane! Preparaţi scame si bandage pentru armat’a imperiale, câ-ci in aceea curge si sângele fiiloru nostrii.
Sciri diverse.
' (Societatea academica romana din Bu-cu fesei) este convocata in sessiunea sa anuale totu pe 16/28 Augustu, adeca a dou’a di după St. Mari’a cea mare. Acesta sessiune promite a fi cu atâtu mai interesanta, cu câtu asta-data spiritele nu sunt asia distrase prin evenimentele bellice interne câ in anulu trecutu, si cu câtu se intemplara de unu anu incoce mai multe lucruri memorabili pe terenulu sciintieloru si alu lite-raturei in Parisu, in Montpellier, jn Itali’a si chiaru in Bucuresci. Se mai spera totuodâta, câ dd. membrii corespondenţi si onorari ai Societatiei academice nu’si voru pregeta de aci inainte a concurge si ddloru cu lucrări, seu incai cu informatiuni literarie din provinci’a romanesca in care petrecu.
La loculu acesta ne permiteam a reflecta pe toti dd. auctori si traductori de orice cârti romanesci, câ se nu’si pregete a tramite la b i b l i o t e c ’a societatei academice câte unu esemplariu, in propriulu interesu bine intielesu alu fia-caruia, precum isi manifestase si societatea acad. dorinti’a sa in vreo doue siedintie (vede Annalele). Adress’a: La Societatea academica romana. Bucuresci in palatulu universitatiei.
— (In 18 Augustu st. n.) se va tienea in localităţile gimnasiului din Naseudu unu „baiu aca-demicu“ alu studentiloru naseudeni dela scolele mai inalte. Venitulu curatu este destinatu in favdrea* stu-
dentiloru academici. Contribuirile marinimose se voru cuita pre cale diaristica.
(Bibliografia.) In tipografica curţii (F. Gobel) din Bucuresci a esitu de sub tiparu „Manualu de moral’a creştina" si „Invetiatur’a elementara despre dogmele bisericei ortodocse de re-sari tu" de d. D. St. Calinescu, profesore licentiatu la seminariulu centrale din Bucuresci.
(Schimbările teritoriali) in Orientu. In urm’a tractatului dela Berolinu, teritoriulu Turciei au scadiutu dela cele 6517 miluri patrate si din 10 milione locuitori, la 3867 miluri patrate si la 6 7* milione locuitori. Noulu principatu alu Bulgariei cuprinde 1150 miluri patrate cu 1.700,000 locuitori. Romani’a si-au castigatu independenti’a si din cele 2201 miluri patrate cu 5.073.000 locuitori au crescutu la 2290 miluri patrate cu 5.110,000. Au pierdutu Bassarabi’a cu 150 miluri patrate si 175.000 locuitori. Dara acestea cifre despre Romani’a nu potu fi autentice; ele vom fi numai atunci, candu se va mesura tota Dobrogea cu partea Bulgariei incorporata la ea, respective la Romani’a, si se va nu-inera exactu poporatiunea câta nu va fi einigratu de acolo, spre es. Cercassianii. — Serbi’a până la resbelu avea 783 miluri patrate cu 1.360,000 locuitori, era după resbelu ajunse se aiba 993 miluri patrate, cu aprope
1.640.000	locuitori; asia se crede câ ea ar fi castigatu 56 miluri patrate si 54.000 locuitori. Noi credemu ca si acestea cifre sunt mai mari. In fine Muntenegru a crescutu dela 78 miluri patrate, cu 170.000 locuitori, la 158 miluri patrate cu 220.000 locuitori. In poterea mandatului primitu dela congresulu din Berolinu Austro - Ungari’a au ocupatu in Bosni’a si Hertiego-vin’a 980 miluri patrate cu 1.250.000 locuitori, din care 750.000 sunt de confessiunea greco-orientale, aprope
120.000	romano-catolici, era restulu mahomedani. Dara si acestea cifre sunt forte nesigure. Greci’a ar fi se primesca cam 200 miluri patrate cu 300.000 locuitori in Tesali’a si Epiru. Russi’a castigâ in Asi’a cam la 600 miluri patrate cu 800.000 lucuitori. Angli’a in fine, capata cu insul’a Cipru unu crescamentu de 250 miluri patrate cu 150.000; era după alţii 200 mii de locuitori.
—	(In 29 Iuliu la băile din Elopatak-V ale ele), se aflau 319 familii cu 687 pertone. Majoritatea ospetiloru sunt veniţi din Romani’a, de si deca nu ne insielamu renumitele ape feruginose dela Văcăreşti s’aru ti aflandu nu departe de Bucureşti era Balta alba cu vindecatorele ei valuri inca nu este mai departe ca Elopataculu seu Tusnadulu. Dara ce o se le faci la acele paseri sburatore, care in streinetate afla ca tote sunt mai bune, ca acelea din patria loru ?
—	(Statistic’a divortiuriloru in Vien’a.) Enorm’a progressiune ce o luara divortiarile in capital’a Austro-Ungariei se pote vede din urmatorele cifre: in anulu 1859 au fostu 43 divortiuri, in 1860: 17, 1861: 12, 1862: 10, 1863:12, 1864:27, 1865:15, 1866:35, 1867:29, 1868:115, 1869:299, 1870:310, 1871:325, 1872: 334, 1873: 463, 1874: 437, 1875: 450 si in 1876: 500.
(O corn o r a.) Diariului neapolitanu „Stampa" ii se scrie din Adria, o cetate cu o poporatiune de 35000 in provinci’a Terra di Bari, ca acolo s’au aflatu o comora cu 400000 galbeni. Acesta suma s’au desco-peritu in boltitur’a unei pivnitie a vechiului castelu ducale, care acuma este proprietatea d-lui Spagnoletti. Galbenii sunt batuti pe tempulu domniei regelui Ferdi-nandu IV intre anii 1759—1825 si păru a fi fostu ascunsi de câtra ducele de Andria, candu elu pe tempulu invasiunei francese s’au refugiatu in Germani’a.
—	fDiariulu „Drau") aduce scirea, câ gîdele din Essek dn. Biperger, a plecatu in dilele acestea spre Bosni’a luandu cu sine tote instrumentele trebuin-cidse professiunei sale umanitarie. Se vede câ a fostu chiamatu seu tramisu intr’acolo cu missiunea de a civi-lisâ acele provincii orientale, si poporatiunea loru cu ghiltiulu si cu furcile. Buna treba, rea tocmela!
Ciirsiiln unuieteloru in val. austr.
Vieuna, 12 Augustu.
Galbinii imperat.. «le aurii.......................fl.	5.52	cr.
Moneta «le 20 franci...............................„	9.28	„
Imperialii rusescu.................................„	9.30
Moneta germana «le 20 maree........................,,	1210	„
Sovereigns englesi.................................,,	12._ „
Lira turcesca.........................................„	u._
Monete austr. «le argiutu 100 fl...................„	100 90	,,
Thea
antiarthritica si antirheumatica alui
WILHELM
curatîtore de sânge spre a se folosi in ori-care anotempu câ singumlu midilocn cnratîtorin de sânge cu resultate sigure.
Cu		Probata de-		Prin p. in.
concessiunea cancel. c. r. de		finitivu.		patenta a M. Sale c. r. asse-
curte datu prin		Effecte exell.		curata contra
decisiune Vien’a, 7. doc.		Resultatulu		falsificării. Vien’a,
1858.		eminentu.		28 martie 1871.
The a acest’a curatia organismulu întregii, slrabate părţile întregului corpu si folosindu-o câ beutura depărtez» dintr’insulu tâte materiile stri-caciose, cate se voru fi adunatu, cum nu face nici o medicina; si effectulu siguru este durabilu.
\ iiidt'Cari*» perfecta a arthritei, reumatismului, bdl’a englezesea, si a altoru bole învechite incurabili, ale raneloru, cari puroieza ue ’ncetatu, ale bdleloru genitali si bubeloru, ale sgrabuntieloru pe trupu si iu fa«;ia, ale peteloru, bubeloru si-philitice.
The’a aciîst’a au produsu resultate forte favorabili mai alesu in înfiaturi de ticatu si de splina, cum si in greutăţi hemoroidali, in doreri
de nervi, de muşchi de încheiaturi, de udu, polu* tiuni, impotentie, scurgeri la femei etc.
Suferintie cum sunt bolele «crofuldse, in-flatur’a glnuduriloru se vind ca iute si perfecţii, la aceia, cari beau The’a necurmata, fiindu ca ea este unu midilocu domulu dissolvatoriu si promo-vatoriu de urina.
Resultate admirabili sigure.
Dini Franci seu Wilhelm, apotecariu in Neunkircben langa Vien’a.
Wocheiner Feistritz (in Carniolia), 1 oct. 1872.
Ou. Dle! Mai am erasi trebuintia de vreo trei ! pachete din the’a dtale curatitâre de sânge, pentru ca dupa-ce am cuuiperatu de la dta de 2 ori si | am folositu acestu midilocu exellentii „the’a anti- \ arthritica si antirheumatica a lui Wilhelm cnratî-tAre de sanga“ m’am convinsa de ajunau de minn-natulu ei effectu. Te rogu se’mi t râmi ti the’a j curatîtore de sânge cu receperea plătii prin posta.
Cu totu respectulu
loanu Jerala, capelanu. 1
Dlu Fr. Wilhelm, apotecariu in Neunkirchen lauga Vien’a.
Tuschkau langa Pilsen, 1 oct. 1872.
De asiu fi cunoscuţii mai nainte poterea vin-decatcire „a tkeei dtale antiarthritice, autirheumatice, I curatîtdre de sânge" asiu fi scapatu de multu de j o boia vechia si asin fi si mai bogatu cu o suma I considerabila cheltuit» fora scopu pentru restaurarea
sanetâtii mele. Pan’ acum aih traşii acestu midilocu nepretiuitu de la Praga din depoulu dtale, astadi ine adresezu d’a dreptulu catra dta si Te rogu a’ini tramite cu intdroerea poştei 12 pachete pe langa receptiunea plătii. Cu totu respectulu
Josef Dilzl.
Dlui Fr. Wilhelm, apotecariu iu Neunkirchen langa Vien’a.
Gutensteiu, 1 oct. 1872-Se ’mi mai tramiti catu mai curendu 2 pachete „thea antiarthritica, antirheumatica, curatîtdre de sânge a lui Wilhelm1* precum mi-ai mai tramisu prin posta. Eu vediu, ca fora the’a dtale nu mai pociu existe. Cu tdta stira’a
Florian Haselsteiner,
Nr. 43 in Klosterthai.
Preste puqinu va urmd continuarea epistoleloru de recunoscintia, fiindu preste potintia a le publică dintr'odata pe tote.
Se ve feriţi de falsificări si insielatiuni.
On. publicu la cumperare se biuevoiesca a reflecta exactu la marc’a si firm’a mea tipărite pe din afora pe pachetu, pentru câ se un fia iusielatu prin falsificări.
Adeverata thea antiarthritica, antirheumatica curatîtore a lui Wilhelm, se pdte trage numai diu prim’a fabricatiune internaţional» antiarthritica, anti-rheumatiim curatîtore de sânge in Neunkirchen langa Vien’a, sdn din depositele mele publicate priu diarie.
Unu pachetu, impartitu in 8 dese, preparatu conformu instructiiinei date de medicu dimpreună cil inforraatiunea despre folosire in diverse limbi consta 1 fl., pentru timbru si pachetare separata 10 cr.
Pentru comoditatea o. p. adeverat'a thea antiarthritica, antirheumatica, curatitdre de sânge a lui Wilhelm se mai afla in:
Sabiiu la Friil. Tliailmnyrr, comcrcinute. Abrud: F. Tonei & Comp.
Bistritia: Fridricu Kelp, Tergovits & Zintz, Dietrich & Fleischer.
Bl as iu: Carol Schieszl, apotecariu.
Or as ti a: Carol Keckert, apotecariu. Alba-Julia: Iuliu Frohlich, apote«»riu. Clusiu: Ad. Valentini, apotecariu.
Brasiovu: Ferd. Jekelius, apotecariu. Lechinti’a: Fricdr. Scheint, apotecariu. Feldidr’a (langa Brasiovu): Friedr. Folberth, apotecariu.
Ili’a, C. Hoffinger, apotecariu.
Osiorheiu: Max Bucher.
Sabesiu, I. C. Heinhard, apotecariu.
Bai’a mare: I. Horacsek, apotecariu.
A iu du: August Binder, apotecariu.
Mi ere uri a: Chr. Fr. Schimmert, apotecariu. Romanu (Moldova): Josef Dannlfy, apotocariu. Sedisior’a: Iosef B. Teutsch, comerciante. Reghinulu s.: S. & I. Leonhardt. Iiuuiaddr’a: Fried. Acker, apotecariu.
Rosi’a: Ludw. Moldovau, apotecariu.
Ocn’a (1. Sabiiu): Joh. v. Cronberg, apotecariu.
(23) 14
Editoru si redactoru respons. G. Bari tiu iu Sibiiu.
Tipariulu lui W. Kralft iu Sibiiu.