Observatoriulu ese de doue ori in septemana, mercurea ui sambat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe 1 anu introgu 7 fi., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai multu pe anu; — trimişii cu post’a in laintrulu monarcliiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. sdu 22 franci, pe 6 luni 5 fl. sdu 11 franci; — numeri singuratici se dau căte cu 10 cr.
Diariu politieu, naţional-eeonomieu si literariu.
Ori-ce inserate,
se platescu pe serie sdu linia, cu litere merunte garmoudu, la pritn’a publicare cilto 7 cr., la adou’a si a trei’a ciite 6 cr. v. a. si. preste aceea 30 cr. de timbru la tesaurulu publieu.
Prenumeratiunile se potu face in modulu celu mai usioru prin assem-natiunile poştei statului, adresate de a dreptulu la Rodactiunea Diariului Observatoriulu in Sibiiu.
Sibiiu, 8/20 Martin 1878.
Anulu I.
Nr. 20.
Abonamentu nou la
„Observatoriulu46.
Infiintiarea acestui diariu a fostu pe la ince-putulu anului c. pentru cei mai mulţi lectori neaşteptata; totu asia invitarea nostra la prenumera-tiune fii intardiata pana aprope de anulu nou, din causa ca cliiaru fundarea diariului, de si plănuită cu doi ani mai inainte, totuşi in ultimele dile veni dresi-cumu improvisata si aemerata prin logic’a unom fapte complinite si a altora, care nu se potu evita, cumu nu se pote opri Dunarea in cur-sulu seu.
Acestea impregiurari sunt motive de ajunsu, ca se ne supunemu vointiei aceloru ddni lectori, carii ne cern, ca dela l-a Aprile inainte se deschidemu prenumeratiune noua si anume :
Pe 3 luni Aprile, Maiu, Iuniu cu v. a. fl. 2 in laintrulu monarcliiei, si 6 franci in afara.
Pe 9 luni Aprile — Decembre cu v. a. fl. 6 si in afara din monarchia cu 17 franci.
Celu mai simplu si mai sigura midiulocu de a prenumera este prin asemnatiuni (mandate) de posta. Ne rogamu numai, ca adresele se se scria respicatu, cu litere bine formate, se se arate totu deauna post’a din urma, cliiaru si comitatulu ori vreo cetate vecina mai mare, din causa ca suntu in tiâra forte multe comune omonime (de acelasiu nume), inse in diverse regiuni si cliiaru tieri. Tote trimiterile de bani se adresedia de a dreptulu la Redactiunea Observatoriului in Sibiiu (Szeben).
Strad’a Orediului.
Câţiva domni se abonasera numai pe 3 luni, Ianuariu — Martiu. Câ se nu incete espeditiunea diariului cu 1 Aprile, ii rogamu câ se binevoiesca a innoi prenumeratiunea.
Pentru doritorii de a primi Observatoriulu dela 1 Ianuariu anuntiamu, câ se afla preste 30 exemplarie intregi, cu care mai potemu inca servi.
Celelalte conditiuni, precumu esirea de 2 ori in septemana, taxele pentru anuntiuri s. a. se potu vede in fruntea fia-carui Nr.
Ori-ce reclamatiuni se făcu celu multu in 8 dile computate din dio’a in care ar fi trebuitu se ajunga cutare Nr. la adres’a cuvenita.
Redactiunea.
Idei practice din sfer’a economiei naţionale*).
II.	Asia dara statisticii si economii politici ai Ungariei, de si nici-decumu prea drepţi si liberali câtra poporulu tieranu, ii recunoscu lui celu pucinu atâta, câ circa % din intregu teritoriulu productivu alu tieriloru Coronei unguresci, adeca Ungari’a, Transilvani’a, Croati’a cu Slavoni'a si cu teritoriulu confiniariu (granitia) se afla pana acumu in manile si in proprietatea acestei clase de popora, adeca a locuitoriloru săteni, firesce, partea cea mai mare a acelui teritoriu rescumparata in cursu de secoli cu sudori de sânge si cliiaru cu sânge rosiu curatu, era dela 1848 incoce plătită si resplatita cu sute de milione sub titlu de desdaunare seu descărcare, desrobire a pamentului (Grundentlastung, foldteher-mentesites), care se mai platesce neincetatu, de câtra tote classele locuitorilora, si se va plaţi, D-dieu mai scie pe câte dieci de ani inainte, câ-ci obligaţiunile rurali mai stau inca, precumu bine vedemu, totu numai in cursu de 75 pana la 80%, adeca cu 20—25% sub al pari.
Dâca populatiunea rurale are in proprietatea sa % din teritoriulu productivu alu aci numi-teloru tieri, si deca statisticii pretiuescu teritoriulu productivu intregu la 3 miliarde si 800 milione flor. v. a., atunci teritoriulu V, ce se afla in proprietatea locuitoriloru săteni, are valorea computata in bani totu % adeca: Una miie si 900 milione fl. Atâta este hipotec'a de pamentu a locuitoriloru săteni din Ungari’a, Transilvani’a si Croati’a cu Slavoni’a **). Asia dara creditulu hipotecariu alu poporului agricultorii inca ar trebui se fia de % din
*) A se vede Nr. 18.
**) La loculu acesta ne aducemu bine aminte, câ in anii 1862—3 in faci’a rivalitatiloru naţionali din Transilvani’a, Cancelari’a transilvana dela Yien’a pusese a se compune conspecte statistice de proprietatea pamentului după nationalitatile genetice, din care apoi aflâ spre mirarea toturoru, câ in proprietatea na-
acea diumetate, adeca 950 milione fl. cu interesse de 5—6, seu fia si de 8% cu conditiune de amor-tisare. Ore inse cumu isi potu folosi milionele de proprietari mici acea minunata ipoteca a loru de 950 milione? Seu nici-decumu, sdu numai pe langa conditiuni omoritorie, puse loru de câtra uşurări, după care se ruinedia mii de familii si se spargu comune intregi, precumu s’a demustratu in articlii nostrii titulari Banei rurali (Nrii 2, 3, 4). Este in B.-Pesta una asia numita banca rurale pentru proprietarii mici, care inse e asia de saracutia, câtu in trei ani abia a fostu in stare se dea '/, milionu pe liipotece mici, si atâtu inca s’a datu numai la agricultori din tienuturile învecinate cu capital’a Ungariei. De aci incolo imulu din susu numiţii economi naţionali unguresci ne asigura, câ aceeaşi bancusiora a denegatu imprumutulu la mai multe mii de petenti din lips’a de capitalii mai mare, dra pe alţii atâtu ii mai traganâ cu implinire de formalităţi, pana ce ’si retraseră ei inşii petitiunile; altora li s’au acordatu imprumutulu cerutu numai după câteva luni, pre candu uşurării apucasera a’i sugruma de totu si a le vinde mosior’a pe pretiuri de nimicu. Tote acestea calamitati se constata prin cifre autentice, cu care inse noi aci nu voimu se mai incarcamu memori’a lectoriloru. Destulu atâta, câ populatiunea rurale nu are cumu se folosi la lipsa de minunat’a sa hipoteca; pe 950 milione nu are de unde se ia nici macara 10% cu interese crestinesci si omenesci.
Despre planulu infiintiarei unei bance rurale, buna-dra câ cea din G a 1 i t i ’a si câ multe altele din tierile civilisate, suntemu informaţi de ajunsu*); las’ inse, câ urmele, câ resultatele acelei bance până acuma nu se vedu nicairi, si nu se scie ce mai face comitelulu seu administrativii, dara mai fiacare din noi pote combina, camu ce ajutoriu va fi aceea in stare se intinda acolo, unde lips’a se pote computa fora picii de exageratiune la sute de milione. De unde se ia dens’a capitaluri, candu insusi statulu Ungariei câ atare nu mai capata in
tionalitatiei romane era mai multu pamentu, decâtu in a celorulalte doue luate intr’o singura cifra. După numerulu sufleteloru, nu era nici o mirare; dara Curtea fusese dedata pana atunci a considera pe romani mai multu numai câ pe unu poporu de proletari, asia inse cifrele ’i deschiseră ochii.
*) A se vede Nr. 2. 3. 4.
U
Foisior'a „Observatoriului".
0 poveste frumosa.
Dedicata feteloru frumose
de Priucipes’a de Beau mont.
(Continuare si fine).
Intr’acee’a tempulu carnevalului sosi si principele credea ca ’si va putea petrece bine, deca se va putea duce la baluri fâra ca se fia cunoscuţii, adeca incognito. Elu nu descoperi intentiunea sa la nimenea altu, decatu Laidronettei, rogandu-o se ia si dens’a masca, pentru-câ dens’a fiindu’i cumnata, gurile rele nu voru avea ce dice, si deca se va afla, reputatiunea sa nu va fi compromisa. Laidronetta ceru deci consimtie-mentulu bărbatului seu, pe care ilu si primi cu atâtu mai usioru, câ elu fusese acela, care bagase in capulu principelui acesta fantasia, pentru câ se faca posibile reusit’a planului seu ce ilu concepuse cu scopu se’lu impace cu Belota. Elu si adresă indata o scrisore, in cointielegere cu soci’a sa, acelei principese abandonate, invitandu-o la acelu baiu si descoperindu’i costuraulu in care era se fia imbracatu principele. In midiuloculu balului Belota sosi, si luandu locu intre barbatulu seu si soru-sa, incepu o conversatiune forte plăcută cu densii. La inceputu principele crediu, câ recunosce vocea sociei sale, dara după o conversare de o jumetate de ora pierdu cu totulu presupunerea sa. Restulu noptiei se petrecu asia de iute, incâtu sosindu diorile, principele isi frecă ochii, crediendu ca visedia; intru atata fusese incancatu de spiritulu necunoscutei sale, pe care nu o putuse indupleca nici declini se se demasce. Totu ce putu obtîne dela densa fu, câ se voru intalni la celu mai de aprope baiu in acelesi costume. Principele era celu dintaiu, si necunoscut’a de si sosi după unu cartu de ora in urni’a lui, totuşi o acusâ, câ au intardiatu prea multu si ’i jură ca o au asteptatu cu multa nerăbdare. La acesta a dou’a întâlnire a remasu si mai
incantatu de necunoscut’a sa, ca la cea dintaiu, si dise Laidronettei, ca se simte inamoratu ca unu nebunii de person’a aceea. Concedu, ca va fi forte spirituala,
’i respunse la acest’a coufideufa lui, dara deca inii per-miti se’ti spui ce credu eu, apoi me temu câ ea este cu multu mai urîta câ mine. Ea cunosce câ o iubesci si se teme câ va pierde simpatia vostra, candu ’i vei vedea faci’a.
Ah! domn’a mea, dise principele, de ce nu pote ceti ea in ânim’a mea ? Amorulu pe care ’mi-lau inspiraţii este independinte de trasurile fisiognomiei sale. Admiru luminile ei, sfer’a cunoscintieloru sale, superioritatea spiritului seu si bunatatea ânimei.
Cum poţi judeca despre bunatatea ânimei sale ? ilu intreba Laidronetta.
Ti-o voiu spune, replica principele. Candu ’i ara-tâmu femei frumose, ea le lauda si me facea se observu cu multa bunetatea frumsetiele eare'mi scapasera din vedere. Candu voiamu se o punu la proba, se ’i co-municu istorii scandalose de care circulau pe comptulii aceloru femei frumose, ea schimba indata obiectulu con-versatiunei, seu me intrerupea. pentru câ se’mi spună alte istorii ce erau in favorulu aceloru persone, si in fine, candu eu totuşi voiamu a continua, ea imi incluse gura, declarandu’mi, ca ea nu pote suferi clevetirea. Vedi bine, domn’a mea. câ o femeia care nu este jalusa de acelea care sunt frumose. o femeia carei’a ’i place se vorbesca de bine de apropele seu. o femeia, care nu pote suferi clevetirea, trebue se posseda unu caracteru escelente, si nu ’i pote lipsi ânirn’a buna. Ce’mi ara mai lipsi, pentru-câ se tiu fericitu, cu o femeia câ acesta, cliiaru candu ea aru fi iutr’adeveru asia urita precum credi d-ta câ este ? Sunt deci firmu determinaţii a ’i descoperi numele meu si a ’i oferi se impartia cu mine puterea mea.
Si in adeveru, la balulu urmatoriu principele se descoperi necunoscutei si i du.*?- câ pentru elu nu mai ecsista nici o sperantia de fericire, deca ea nu i va da man’a. Belota conformu ii- :ielesului ce ilu avea cu
(i
soru-sa, nu voia nici decum se se demasce, de si principele insista din resputeri.
Eata pe principele intr’o stare nesuportabila. Elu isi dicea cu Laidronetta, câ acea fiintia atâtu de spirituala trebuea se fia unu monstru, opunendu-se cu atâta tenacitate de a se demasca; dara ori catu de urîta si antipatica isi imagină faci’a ei, acesta nu era in stare se micsioredie simpati’a, stim’a si respectulu ce ilu concepuse pentru spiritulu si virtuţile acelei necunoscute. Principele era aprope se se bolnavesca de supărare, candu necunoscuta ’i dise:
Te iubescu, principele meu, si nu imi voiu mai da silintia de a’ti-o ascunde, dara cu câtu amorulu meu
ColC Illcli jJUtul----f —	---
te voiu pierde, candu me vei cunosce. Se pote, câ ’ti inchipuesci, câ eu am ochii mari, o gura mica, dinţi frumoşi si o facia de crini si rose; dara deca din in-templare eu asiu fi cliiaru cu o gura mare, cu uni nasu turtitu si cu dinţi stricaţi, fâra indoiala câ m’a ruga, iute si de graba se’mi punu erasi masc’a. Si apo cliiaru deca n’asiu fi asia oribila, eu sciu câ eşti ne-constantu: ai iubitu pe Belota până la nebunia, s apoi te-ai desgustatu de ea.
Ah! domn’a mea, ’i respunse principele, se’mi fi judecatoriulu meu. Eramu tineru, candu amu luatu d( socia pe Belota, si te incredintiediu, câ nu m’am ocu patu decâtu numai se o privescu, nu inse se o si asculta Dupa-ce ine facuiu barbatulu ei, m’am dedatu cu fruni seti’a ei si acest’a imi risipi ilusiunile avute. Indii puesceti deca situatiunea mea putea fi plăcută? Candi me aflam singura cu soci’a mea, ea imi vorbea de ( rochia noua pe care avea se o imbrace a dou’a di despre incaltiaminte, despre diamante si altele asemenea Deca la mes’a mea se aflâ vreo persona de spiritu, s deca voiamu se discutamu despre vre-unu obiectu raa seriosu, Belota incepea se casce si termina pun t dormită. M’amu incercatu se o instruediu, -dara pe langa lips’a de patientia mai>„' “a si atâtu de ignoranta incita me facea se treimu^si se me mrosiescu or candu ea isi ilescbidea gur’a câ se vorbesca ceva. 1 ieşti
tota Europ’a bani imprumutu, decatu sub cele mai grele conditiuni, seu nici-demnu. Candu milionarii străini ducu frica necurmata, câ insusi statulu Ungariei va bancrota; candu atati deputaţi porta ne-incetatu in gurile loru cuventulu bancrotu-de stătu, cumu pote se mai aştepte cineva, câ capitalurile străine se se incumete a veni la noi? Candu chiaru parlamentele dualistice din Vien’a si B.-Pesta prin infinitele loru certe si incriminări reciproce tocma pe terenulu national-economicu discreditedia insasi monarchi’a, precumu discreditedia acţionarii scurţi de vedere seu reutatiosi institutele loru de bani seu de industria prin galagii si sbierate câ de havra jidovesca, atunci capitalulu fuge si se ascunde la intunerecu, intocma câ liliacii, câ buhele si câ sobolii.
Amu vediutu cu totii in dilele nostre si vedemu, câ averile staturilom civilisate nu se mai computa cu diecile, nici chiaru cu sutele de milione, ci cu diecile de miliarde. Totu asia scimu cu totii din desele informatiuni care străbătu la noi, câ de es. in Angli’a si Oland’a capitaliştii de 3—4 ani in-coce nu’si mai potu eloca banii pe hipoteca in patri’a loru nici cu 4%, ci abia cu 3% si cu 2 */2, in catu sute de milione stau câ baltuiti f5ra nici-o fructificare. Vai D6mne, ce bune aru mai fi din acelea macaru numai vreo doue sute de milione luate pe hipotecele poporului agricultoru. Ei, dara cine e nebunu, câ se ti le dea pe barb’a dualismului? In Franci’a, in Belgiu, in Elveti’a inca se afla capitaluri milione cu 4—5%; se afla dieu, inse pe hipotecele din patri’a loru, unde totulu e regulatu si asicuratu, unde capitalulu nu se mai teme de bancrotulu statului, nici intre cele mai violente resturnaturi politice.
In Elveti’a, Belgiu, Franci’a z\ parti a le proprietatiloru immobile private, cumu pamenturi, edificie etc. sunt hipothecate, adeca luaţi pe ele bani imprumutu, si precumu de sine se intielege, mai totudeauna cu amortisatiune, pre câte 18—24 până la 30 de ani. Acolo omeniloru nu le este ruşine se spună, câ cas’a ori mosii’a li se afla hipotecata pe nu sciu ce suma; ci logic’a loru este cu totulu alfa. Am intr’o cetate mare casa in valore de 100000 fr., ea ’mi aduce din locatiunea (inchirierea) incaperiloru sale câ locuintie, boite, magasine 4—5 % pe anu; de ce se nu iau pe ipotec’a ei vreo 30 mii imprumutu, spre a specula cu ei in ti ele p-tiesce si a mai castiga preste interesele ce voiu plaţi, inca vreo 3%, câ se am venitu de 8%, pote si indoitu. Asia’ti vorbesce belgianulu; dara apoi elu si scie, si are unde se porte comerciu activu, dra nu saracia petecită, la care pentru castigu de câte 10 cruceri se te tocmesci câte 1 ora intrega. '1^ Pas’ de ia si tu ardelene ori ungurene bani imprumutu, câ se te folosesci de conjuncturi si se câştigi după ei. Vei lua, in caşuri forte rari cu 15 până la 18'"0, in cele mai multe cu 24 treptatu până la 100 si 200°,., mai alesu deca te va bate D-dieu câ se platesci interesele in producte naturali seu cu bragiale; vei da, pentru 10 mesuri de bucate câte 20 la tomna, pentru 5 fi. bani impru-
acesta, ea mai avea inca tote defectele celoru prosti. Candu isi punea ceva in capu, apoi era imposibile a o face se intielega altcum, de-ore-ce nu era in stare se intielega raţionamentele. Ea era jalusa, clevetitore si necredietore. Deca ea mi-ar fi permisu câ se me dis-tragu in alta parte de urîtulu ei, asiu fi mai avutu patientia; dara ea pretindea câ acelu amoni prostu pe care mi’lu inspirase, se duredie in tota viati’a mea, si eu se ’i fiu sclavulu ei. Vedi bine deci, câ ea me aduse la necesitate ca se me despartu de ea.
Recunoscu, câ erai de compatimitu, ’i respunse necunoscut’a; dara tote acestea câte mi le spui, nu imi dau nici o sigurantia. Dici câ me iubesci: Se vedemu deca vei avea atâta curagiu, câ se me iai de socia înaintea tuturora supusiloru voştri, fâra câ se me fi vediutu.
Me simtiu celu mai fericiţii dintre omeni, respunse principele, deca nu ceri decâtu acesta. Vino in paîatulu meu cu Laidronetta si mâine de demânetia voiu aduna consiliulu meu, pentru-câ se te iau de socia înaintea ochiloru lui.
Restulu acelei nopţi ’i se parii principelui forte lungu si mai inainte de a paraşi balulu demascanduse, ordonâ tuturora seignoriloru curţii se se adune la palatu, apoi insciintiâ despre acesta si pe miniştrii sei. In pre-senti’a loru apoi elu le istorisi ceea ce ’i se intemplase cu necunoscut’a si inainte de a ’si termina discursulu jurâ, câ nu va lua pe alfa de socia, decatu numai pe ea, fia faci’a ei ori-cum. Din toti cei de facia nu era nici unulu, care se nu fi crediutu impreuna cu principele, câ aceea pe care voiâ se o ia de socia, trebue se fia forte urîta. Dara cine pote descrie mirarea tuturora celoru presenti, candu Belota demascandu-se, le aratâ faci’a cea mai frumosa ce isi putea numai imagina cineva. Ceea ce era si mai strainu, era câ nici principele si nici ceilalţi nu o au cunoscutu indata, atâtu se făcuse de frumosa, si curtesanii isi siopteau, câ prin-cipes’a ceealata ’i semaif11 numai ca o urîta. Principele ecstasiatu, vediendu-se nrielatu intr’unu modu atâtu de placutu, nu putea nici se vorbesca, dara Laidronetta
mutati câta 10 dile de lucru, la sapa, cosa, secere. Aci legea de antierti adusa contra usurariloru nu ajuta nimicu pe lume. In cei vreo trei si respective 5 ani macrii, sterpi câ vacile visate de Faraonu, au ajunsu mulţime de comune rurali, câ locuitorii loru se fia datori pe la curţile boieresci si pe la evrei, cu câte 5000 până la 20.000 dile de lucru câ uşura, a se plaţi pentru bucate luate imprumutu. Sunt familii destule, obligate a lucra in uşura câte 50—60 de dile pe anu, fbra se pota spera câ voru fi in stare de a inpucina ceva din datoria. Boii cei frumoşi sunt venduti si luaţi in loculu loru juncani de câte trei ani. La anulu se vendura si aceia, si acuma vedi in tote părţile injugandu si vaci la aratru, uneori chiaru si vaca de a feta, ceea ce in tierile civilisate se prevede in codicele penale câ delictu greu si se pedepsesce cu in-chisore si fonie, câ si injugarea juncaniloru si man-zociloru inainte de 3 si 4 ani. De alta parte inse in acelea tieri (chiaru si in Romani’a) este pre-vediutu prin lege chiara, câ in capu de contri-butiuni si taxe de a le statului se nu poţi esecuta dela locuitori nici casa si pamentu, nici doue vite tragatbrie (boi, cai, bivoli), nici vac’a cu lapte seu de-a feta, ci statulu se caute a se desdauna din alta avere mobile a omului, âra nu se’i atace adeveratulu seu capitalu, pamentulu, nici pe ade-veratii sei amici ajutători, adeca trăgătorii, nici pe nutritori’a prancutiloru sei, adeca vac’a, sâu in lipsa de vaca, cateva oisidre ori capre cu lapte.
La noi statulu are cu atâtu mai puginu dreptu se atace cumu amu dice, tulpin’a, fondulu, temeli’a esistentiei locuitorilora agricultori, cu câtu face mai puginu pentru prosperarea loru.
Acesta este starea lucruriloru economice in patri’a nostra, pe care trebue se ni-o cunoscemu micu si mare. Cu atâta inse nici pe departe nu este de ajunsu, ci trebue se ne batemu capulu asupra midiuldceloru mai eficaci, spre a ne ajuta si inca asia, câ se ne desvetiamu pentru totu viitoriulu nostru a mai aştepta cehi mai micu bine dela mani străine, câ-ci acestu invetiu este in parte mare caus’a umilire! si a ruinei nostre, ceea ce se pote demustra până la evidenţia.
^	15 Martiu.
Nu amu voitu se scriamu la loculu acesta 15/3 Maia, pentru-câ acea di in Transilvani’a geme de 11 ani sub anathema, sub blastemu greu, asemenea celui ce durase mai inainte alţi 11 ani intre 1849 si 1860. Câ 15 Maiu 1848 se scape de sub blastemu, levitii voru mai avea se citesca des-legarea lui Lazaru si se mai scoţia mulţi draci cu ragatiunile lui S. Vasilie, Ioanu Chrisostomu etc.
15 Martiu s’a serbatu estimpu dora câ niciodată, in capital’a Ungariei, in fost’a capitala a Transilvaniei, mai in tote cetatile si orasiele de ceva insemnatate a le acestora doue tieri, prin adunari numerose, prin discursuri infocate, prin esire la mormente si punere de cununi pe a le celoru cadiuti in bătălii, ori spendiurati de câtra austriaci, in fine pe alocurea, buna-ora in Oradea,
întrerupse tacerea, pentru câ se felicite pe soru-sa pentru recastigarea bărbatului seu.
Cum! esclama principele, acesta persona atatu de frumosa si de spirituala este Belota? Prin ce farmecu au pututu ea se adaoge la frumseti’a figurei pe aceea a spiritului si a caracterului, cari mai inainte ’i lipseu cu totulu? Ce dîna au facutu acesta minune?
Nu s’au intemplatu nici o minune, ’i respunse Belota. Xegrigisem darurile naţprei, inse nefericirile mele, singurătatea si consiliele sororei mele imi deschiseră ochii.
In urm’a recasatorirei sale, principele si-a iubitu pe soci’a sa in totu restulu viatiei sale cu o fidelitate, ce ilu facea se uite nefericirile sale din trecutu.
Comunicata de I. G. Baritiu.
Diverse.
(Moda nebuna). Intre legionulu de mode fantastice cu care se speculedia banii din pungile familiiloru, mai este una noua, câ busdunarile la vestmentele fe-meiesci se făcu din apoi, si asia dau ocasiune punga-siloru câ se fure si mai usioru pungi cu bani, batiste si alte obiecte dela femei, din care causa reclamatiunile la deregatoriile politienesci sunt de tote dilele. Mintea cea mai simpla spune ori-cui, câ banii se’i tiena câtu se pote mai aprdpe de trupu si pe din laintru, câ-ci si asia se intempla destule caşuri, unde pungaşii taia chiaru vestmentulu cu briciulu, in partea unde credu câ este portufoliulu ori pung’a.
(Datori’a de stătu a Turciei). Din cele 6 si diumetate miliarde, cari compunu datori’a de stătu turca, 2,250 milione aparţinu creditoriloru anglesi, 1000 milione la creditorii francesi, 625 milione la creditorii turci, 500 milione, la Germani si Austriaci, 375 milione, la creditorii italieni, 250 milione la creditorii belgi si holandesi. Acum le va i iati turnulu Coltiei!
,	(Rom. lib.)
prin manifestatiuni de mania, câ conductorii na-tiunei s’au abatutu forte multu dela principiele proclamate in anulu 1848, pentru a cărora rea-lisare se versase atâtu amar-de sânge patrioticii. Preste acestea in Clusiu mai „ descoperirău cumu se dice, si una statua a lui Alexandru Petofi, carele câ studente junisioru*) in 15 Martiu celu de antaiu inflacarâ prin poesior’a sa revolutionaria pe poporu, câ se adopte si proclame cele 12 puncte câ criterie a le libertatiei asia precumu era ea cunoscuta pe atunci in Ungari’a : 1. libertatea tipariului si des-fiintiarea censurei; 2. Ministeriu responsabile; 3. dieta in fiacare anu; 4. egalitate civile si confesionale; 5. garda naţionale; 6. desfiintiarea privilegieloru; 7. desfiintiarea robiei iobagesci; 8. curţi de juraţi (Jury) si representatiune pe basea egalitatiei (cumu nu esiste nice astadi); 9. banca naţionale; 10. ostasii se jure pe constitutiune si pe soldaţii din Ungari’a se nu’i mai duca in tieri străine; 11. Are-stantii politici ai statului (câ Stancsics, Murgu s. a.) se fia liberaţi; 12. Unirea Transilvaniei cu Ungari’a (dara nu fusiunea.)
Asia s’a serbatu estimpu aniversari’a de ani 30 din 15 Martiu de câtra locuitorii din orasie de naţionalitate magiara. Este inse bine a se observa, câ necumu alţii, dara nici chiaru marea mulţime a poporului magiaru de pe la sate si orasiele, nu vrea nici se audia de acea serbatore. Caus’a este, câ cele mai multe conditiuni de libertate proclamate in 1848, pentru adeveratulu poporu mai tardiu s’au desfiintiatu, după aceea s’au falsificaţii asia de tare, in câtu nici câ le mai cunosci; idei-loru si lucruriloru s’au datu cu totulu alte semnificatului; âra in câtu s’ar fi usioratu poporulu de lantiurile sclaviei, mai apoi au venitu preste elu alte greutati totu asia de cumplite. Acestea adeverari le recunosce cu destula dorere chiaru si unulu din barbarii cei mai renumiţi dela Clusiu, Lad. Sâmi, in discursulu seu tienutu la 15 Martiu.
La Vien’a inca se serbedia universari’a din 1848, inse cu 2 dile inainte, adica in 13 Martiu, care este dio’a micei revolutiuni, in care sisthem’a absolutistica representata de principele Mettemich si de câţiva barbari din regiunile supreme, fu scăldata in sângele a cinci persone, inpuscate pe strade prin soldaţii comandaţi câ se traga in poporu. Atâta numai, câ poporulu din Vien’a fiindu multu mai sobriu si mai moderatu, nu face multu din parade si declamatiuni sonore, nu’si face prea multe ilusiuiii, este si mai realistu, si multu mai tolerantu.
Transilvani’a.
Sibiiu, 4/16 Martiu 1878. (Parastasu solenu). Pentru odihn’a sufletului repausatului ar-chiduce Franciscu Carolu, Escel. Sa părintele archiepiscopu si metropolitu Mironu Romanu cu asistentia de mulţi preoţi a celebraţii astadi parastasu solenu in biseric’a greco-orientala din cetate, — la care in urm’a invitări unei oficiale — au participaţi! representantii tuturora auctoritatilora militari si civili si anume: Dd. generali si oficierii de stătu majora, corniţele supremu, presiedintele tribunalului, directorulu finantiei, primariulu cetatii, fie-care cu intregu personalulu resortului seu.
Unu catafalcu frumosu, decoratu cu panura negra si incungiuratu de multe lumini, postatu in midiloculu bisericei, pe care erâ si asia numit’a „coliva" după ritulu bisericei orientale, din care la finea ceremoniei — facendu inceputulu pontifi-cantele Metropolitu — toti participanţii mancara câteva linguritie. — Escel. Sa. părintele Metropolitu prin cerculariu sub Nr. 609 a ordonatu a se tiend parastase in tote bisericele din archidiecesa. P.
—	Sambat’a viitoria, adeca in 11/23 Martiu a. c. se va celebra si in baseric’a gr.-cat. de aici la 9 antemeridiane Requiem (Parastasu) pentru inaltimea sa c. r. archiducele Franciscu Carolu, repausatulu părinte alu Maiest. Sale Monarchului nostru.
—	Dela Bl as iu ni se scrie, câ acolo Escel. Sa dn. arcliiepiscopu si metropolitu Ioanu Van cea in 4/16 Martiu a celebraţii Requiem cu asistentia numerosa in baseric’a catedrale pentru eternulu repausu alu arcliiducelui Franciscu Carolu.
— Dela 3/15 incoce a mai niusu de repetite ori, ninge si astadi in 19 cu ventu sfasiietoriu.
*) Acelu Petofi era fiiulu unui macelariu din Cri-siulu micu (Kis Koros) in Ungari’a. Cei carii au cunoscutu de aprope famili’a din care s’a trasu, spunu câ tata-seu fusese serbu si mama-sa romana, era fiiulu loru crescutu de micu intre magiari si in scole magiare, s’a pomenirii magiaru.
Din comitatele vecine vinii sciri forte triste. Dupace flamendiescu omenii, apoi acumu se vedu strimtorati si din lips’a nutretiului de vite. Citimu in diarie, ca ministeriulu aru fi dispusu se se dea comunei Zau pe Campia 1300 fl. ajutoriu, ca se nu pâra tocma de fbme; aceleaşi diarie inse striga, ca sum’a aceea se se impartia la mai multe comune; adeca la cate? Nu cumva la vreo 130 din vreo trei comitate, care tote sunt peritorie de fome, se li se dea cate 10 fl., de familia cate 5 multu 10 cr., ca se scape de fbmete ? Ce satira, ce sarcasmu amaru asupra miseriei! Cu totulu altele trebue se fia mesurile de ajutoriu, bra nu picatur’a de 1300 fl. in mare, in oceanulu perirei. Cersîtorii flamendi si golani se multiescu pe la sate, furii si spărgătorii de incuietori pe la cetati si orasie. Cautati in tergurile de septemana si in caletoriile dvostre la acelea feţie palide mai ca cer’a si uscate ca nesce mumii din Egiptu, adeverate icone a le fometei, si apoi pas’ de ve mai miraţi, ca in comitate se afla puţini fetiori buni „de catania“, in locu de a ve mira ca se mai afla si atâtia. înjuraţi apoi pe părinţi, ca nu’si dau ern’a pruncii la scola, desculţi, numai in camasia, fbra căciulă, sbierandu de fbme pe vatra langa câte doi tetiuni, care fumega mai multu de câtu ardu, pre candu mam’a loru albrga prin satu după doi pumni farina de mămăligă.
Cu fomea nu este de ajunsu, nici cu esecu-tiunile, ci seri’a relelom trebue se se mai intinda. Bole diverse si mai alesu diphteritis secera mai virtosu pe prunci in mai multe comune cu sutele. Este o lege mai noua, împrumutata dela Europ’a, ca comunele se aiba medicu comunale. Dara de unde si din ce se’i platbsca ? „Peşti Naplb“ intr’unu articlu primu sta se jure, ca in tierile nostre aprope 50% din prunci mom numai in urmarea boleloru causate prin negrij’a barbara a parintiloru si dere-gatoriiloru comunali si publici, prin lipsa de cautare, prin fbme, sete, golatate, necuratia.
Naturalistulu Otto Hennann din B.-Pesta arata in „VasâmapiUjsâg“, ca intr’unu orasiu mai mare din Ungari’a interiore, din una miie de bolnavi au muritu cinci sute, era intr’unu satu din Transilvania nici-unu copilu micu n’a remasu in vibtia, câ-ci s’au stinsu toti de diphteritis. Apoi ne mai miramu ca nu se multiesce populatiunea. Hennann observa, ca administratiunei ii pasa mai multu de sanetatea viteloru ca de a bnieniloru; dara noi aci nu vedemu diferenţia mare. Suntemu barbari si catra vitele nostre.
A cincea adunare generala ordinaria a institutului de creditu si de economii „Albina",
tînuta la Sibiiu in 12 si 13 Martiu 1878.
Adunarea se deschide la 11 ore inainte de ambdiu.
PresiedintelesocietariDomnulu IacobBologa saluta adunarea si constatandu in sensulu §. 26 din statute presinti’a a 38 acţionari, carii representa 403 acţiuni cu 149 voturi, denumesce in sensulu §. 25 din statute pe DD. loanu Cretiu si Visări o nu Roma nu de notari, br pe DD. Ioane Rusu si Dr. Aur el iu Brote de scrutători, de-cliiara apoi adunarea de constituta.
La ordinea dilei se pune in sensulu publica-tiunei de convocare ddto. 30 Ianuariu a. c. ra-portulu anuala alu Directiunei. Directorulu esecutivu D. Vi sari o nu Romanii da cetire acelui rapor-tulu in urmatoriulu cuprinsu :
Onorabila adunare generala!
Suntemu, ca si in cei patru ani de niai inainte, in placut’a pusetiune, a ve putea declara si astadi indata la inceputulu raportului nostru anualu, ca ne puternu felicita cu totii despre progresulu crescendu alu institutului nostru.
Din bilantiulu anului 1|77 alu cincilea in vietia societarii nostre, cumu si din detaiurile de mai josu, ve veţi convinge, Dloru acţionari, ca resultatulu generale alu gestiunei nostre din anulu trecutu este satis-facatoriu, atâtu in privinti’a interesului inmediatu alu Dloru acţionari, câtu si cu privire la consolidarea progresării a societăţii nostre.
Constatamu acestu adeveru cu multiumire atâtu mai mare, fiindu-ca, precumu sciţi, anulu trecutu, in ce privesce situatiunea generala economica, n’a fostu intru nimica mai favorabilu societâtiloru de creditu, decâtu cei patru ani rei precedenţi. Din contra, resbelulu celu mare din inmediat’a nostra apropiare a inmultîtu inca stagnatiunea si nesiguranti’a de mai inainte, er recolt’a rea a acelui anu au adusu populatiunea nostra rurala la o stare critica.
Tocma de aceea inse nici candu dela fondarea institutului nostru bine-facerile lui nu s’au simtitu atâtu de intensivu intre poporulu nostru, ca chiaru anulu trecutu.
După aceste premise dati-ne voia a trece la de-taiarea operaţiuniloru nostre.
I.	Depuneri.
Cu finea lui Decembre 1876 erau la institutu 421	depuneri	in	sumnia	de	...	.	fl.	327,919.11
In decursulu anului 1877 au mai urmatu
252 depuneri in summa de ...	. fl. 387,920.41
Astu-modu totalulu acestui ramu in 1877 a fostu de
673	depuneri	in	sumnia	de	...	.	fl.	715,839.52
din aceste s’au ridicatu in de-cursulu anului
207	depuneri	in	sunima	de	...	.	fl.	284,745.62
remânendu starea lor cu 31. decembre 1877 de
466	depuneri	in	summa	de	...	.	fl.	431,093.90
seu cu fi. 103,174.79 mai multu ca in anulu precedente, o proba destulu de invederata, ca ne-a succesu si anulu trecutu nu numai a conserva reputatiunea institutului nostru castigata in anii trecuti, ci si a atrage încrederea publicului in rnesura mai mare.
Avemu firma sperantia, ca intre impregiurari normali, acela are sa merga crescendu din anu in anu.
II.	Escomptulu.
Din espunerile nostre trecute ve suntu deplinu cunoscute motivele, pentru cari escomptulu a devenitu rainulu principale alu operatiuniloru nostre. Precumu vedeţi, partea cea niai mare a averii societarii este plasata in acestu ramu.
La finea anului 1876 erau in portfoiulu institutului
1694 schimburi in	valore	de	.	.	.	.	fl.	495,183.29
in decursulu anului 1877 s’au escomptatu
4050 schimburi in sunima de ... fl. 1.367,879.97 Prin urmare starea totala a portfoiului de. schimburi in 1877 a fostu de
5744 schimburi in	valore	de	.	.	.	.	fl.	1.863,063.26
Din acestea s’au rescumperatu si s’au reescomptatu in decursulu anului 1877
3653 schimburi in	valore	de	.	.	.	.	fl.	1.246,033.96
remânendu starea portfoiului cu finea anului 1877 de
2091 schimburi in	valore	de	.	.	.	.	fl.	617,029.30
seu cu fl. 121,846.01 mai mare ca anulu precedentu.
In decursulu anului s’au reescomptatu la alte institute din portfoiulu nostru schimburi in summa de fl. 124,365.50.
III.	Creditulu ipotecariu.
La finea anului 1876 au stătu împrumuturile nostre ipotecari din
100 obligaţiuni in summa de ... . fl. 36,070.58 in decursulu anului 1877 s’au mai realisatu
5 împrumuturi in summa de	.	.	.	fl.	11,527.42
Cu totulu deci au stătu acestu ramu din
105 împrumuturi in sumnia de	.	.	.	fl.	47,598.—
in decursulu anului 1877 s’au rescumperatu
9 obligaţiuni care cu ratele ce s’au
mai respunsu face.................fl. 11,851.01
remanu deci cu 31. decern. 1877 96 obligaţiuni in summa de ... . fl. 35,746.99 Totu pentru motivele indicate in raportulu nostru precedentu am tiermuritu si anulu trecutu estinderea acestui ramu.
IV.	Lombardulu
seu împrumuturile pe efecte publice dela starea de fl. 1270.— in care erau cu finea anului 1877 s’au redusu la summ’a neînsemnata de fl. 475.—.
V.	Reuniunile de creditu.
Ramulu acesta a stătu la finea anului 1876 din
877 participanţi cu unu creditu folositu de fl. 52,276.37 din cari in decursulu anului 1877 au esitu
119 participanţi restituindu împrumuturile avute cu..........................fl. 7,852.65
mai remânendu cu finea anului 1877 758 participanţi cu unu creditu preste
totu de.............................ff. 44,423.72
Desfacerea acestui ramu nu s’a efectuitu inca deplinu nici in anulu trecutu.
Fiindu inse aprope de terminarea ei spre a scuti institutulu de ori ce daune, s’a decisu, ca fondurile de garanţia si de reserva ale acestui ramu cu crescamintele loru in suma totala de 23.442 fl. 58 cr. se se intre-buintieze in sensulu §. 99 din statutele vechi ale societarii pentru coperirea restului de pretensiuni la acele reuniuni. Prin urmare estradarea cuoteloru din acelu fondu este sistata, avendu a urma esolvirea loru in sensulu statuteloru numai după terminat’a licuidare a reuniuniloru. Facendu deci acesta garanţia in bani preste 50°/0 a imprumuturiloru, mai considerandu si celelalte garanţii cu cari suntu ingradite amintitele pretensiuni, se pote afirma, ca vre-o dauna in acestu ramu pentru institutu este aprope imposibila.
In implinirea scopului principale alu societăţii dvostre si spre a largi si mai multu terenulu nostru de operaţiune, amu descliisu anulu trecutu unu nou raniu de asia numite
VI. Credite ficse
in care inse fiindu elu inceputu numai câtra finea anului, s’au realisatu 7 împrumuturi iu suma de fl. 2400. — Speramu ca binefacerile acestui ramu voru fi in curendu cunoscute la poporulu nostru si ca in anii venitori voru avea a indica resultatele lui bune.
In toti ramii de operat une s au realisatu prin institutu in anulu 1877, 406( împrumuturi in suma de
fl. 1.382,148 39 cr. seu cu 448 împrumuturi in suma de 56,284 fl. mai multu ca in anulu precedente.
Mişcarea totala a operatiuniloru nostre in anulu espiratu a fostu de fl. 3.505,391 99 cr. cu fl. 226,475 81 cr. mai mare ca anulu precedente.
Adnecsele bilantiului constata in modu mai detaiatu desvoltarea progressiva a operatiuniloru nostre.
Nici daune, nici positiuni dubiose nu avemu de înregistrării anulu acesta.
Permiteti-ne a trece acumu la cetirea bilantiului insusi.
Acestu bilantiu compusu cu stricta observare a dispusetiuniloru legii comerciale, revediutu si aprobatu de comitetulu Dvostre de revisiune, arata preste totu venituri mai mari ca anulu trecutu, incâtu daca contri-butiunea urcata a numitului anu nu aru fi absorbirii partea cea mai insemnata a plusului de profirii, dividend’a anului 1877 avea se esa mai mare ca anulu precedentu, cu tote aceste profitulu curatu alu anului espiratu este mai mare ca celu din 1876.
1644 fl. 23 cr. din venitulu curatu s’a intrebuin-tiatu si acumu pentru amortisarea conturiloru speseloru de fondare si de mobilii, incâtu primulu contu este redusu acumu după 5 ani dela fl. 12050 40 cr. la 4200 si in celu multu 3 ani de dile va fi amortisatu intregu.
Venitulu brutu alu anului espiratu
este de..................................fl. 79,229.68
din care subtrageiulu totalulu intereseloru ce platesce institutulu, a speseloru, contri-butiuniloru si amortisariloru cu . . . . fl. 45,979.44 resulta unu profirii curatu de . . . , fl. 33,250.24
Propunemu, ca acestu profirii se se impartia in sensulu §. 62 din statute in modulu urmatoriu:
5°/0 după capitalulu de acţiuni .... fl. 15,000.—
din restulu de...........................fl. 18,250.24
se vinu 10 °/0 ca dotatiune a fondului de reserva .	. fl. 1825.02
ca tantieme pentru membrii Directiunei, Directorulu esecutivu si oficialii institutului ff. 2920.02 2% pentru scopuri de binefacere ........ fl. 365.—	fl. 5110.04
Din restulu de................... fl. 13140.20
propunemu ca se se impartia ca dividenda
intre acţionari..........................fl. 12.000.—
er.......................	. . . fl. 1,140.20
se se treca in contulu profitului pro 1878.
Pentru 3 mii acţiuni ale institutului se vinu deci din profitulu curatu alu anului 1878 odata 5% A- 15,000.—
in urma 4°/0..............................fl. 12,000.—
in totalu . fl. 27,000.— care face 9°/0 ca si anulu precedentu. Er distribuindu-se intreg’a suma de profirii, dividend’a s’ar potea ficsa cu 9 fl. 38 cr., adica cu mai bine de 9Y30/o.
Fondulu de reserva alu actionariloru cu adaosulu cuotei de astadi din profirii au ajunsu la suma de fl. 17,473 58 cr. crescendu dela 31 Decembre 1876 pana astadi cu 4303 fl. 55.
In decuruslu anului espiratu a urmatu o schimbare in sinulu Directiunei. Dlu G. B. Popu demisionandu din postulu de membru alu Directiunei, Consiliulu Directiunei s’a intregitu in sensulu §. 37 alu statuteloru prin alegerea Dlui Parteniu Cosma, care alegere se supune astadi decisiunei Dvostre.
Va urma cetirea raportului comitetului de revisiune, după a cărui ascultare ve rugarau a aproba bilantiulu si proiectulu nostru pentru distribuirea profitului ficsandu dividend’a anului 1877 cu 9 fl. de acţiune si a da apoi absolutorulu Directiunei si comitetului de revisiune.
____________ (Va urmâ).
Ungari’a.
(Manoperele pressei magi a re). Sunt mai mulţi ani de candu lumea europbna s’a dedatu a crede si a dice, câ p r e s s ’a, mai alesu cea periodica, este a sieptea putere mare. Nu se pote crede, câtu abusu se face cu acbsta credintia a publicului. Se afla adeca mulţi omeni fbra con-sciintia si lipsiri de inaltulu sentimentu alu onorei, carii se folosescu de pressa, nu spre a deştepta, lumina si moralisa pe popbra, ci numai spre a le seduce, insiela, intuneca, dem orali sa. Press’a periodica din Ungari’a si Transilvani’a este, in comparatiune cu press’a popbraloru civilisate, tinerica, seu adeca in starea copilăriei, precumu recunoscuse du. Ios. Zeyk inainte cu doi ani in diariulu ministeriale „Kelet“ din Clusiu. In câtu pentru moralitatea pressei unguresci, apoi corniţele Melchioru Lonyay isi dedese veridictulu seu mai multu decâtu aspru inainte cu cinci ani in diariulu „Reform" din B.-Pesta. Ce se diceinu despre va-lorea opiniunei publice din Ungari’a ?
Dupace c. Andrâssy a preveniţii in punctulu acesta pe tbta lumea in memorabil’a siedintia din 7 Martiu a comissiuniloru delegatiunei unguresci, noi nu mai avemu nimicu de disu; sententi’a ministrului basata pe esperientia propria este aci decisiva. Corniţele Andrâssy adeca afirmă, câ popo-raloru suverane (austriacii si niagiarii) nule place se audia adeverulu, si câ se cere curagiu multu mai mare a spune adeverulu la popor u, decâtu la capetele incoronate.
Dara noi avemu trebuintia de adeveru curatu, câ de aeru si de apa curata, fbra care nu este vietia, ci numai morte sigura. Sub presiunea de care suferimu, ne este greu u spune adeveiulu iu-
tregu, potemu inse combate minciun’a. Acestea impregiurari se pare ca au indemnatu pe imulu din corespondenţii nostrii a se ocupa mai de aprope cu tienut’a diarieloru magiare, mai alesu facia cu romanii si cu celelalte popora conlocuitorie, — de aceea si facemu locu apretieriloru sale precumu urmedia :
Unu resunetu romanescu la velleitatile diarieloru magiare.
Ce minunate mai sunt diariele compatriotiloru noştri magiari, si cumu de bine si frumosu sciu ele esecuta manopere politico-diplomatiee, spre a face lumea se creda, că, dieu in monarcbi’a Austro-ungara, seu fia macara in Cislaitani’a nostra ce se compune din poporale de sub coron’a St. Stefanu, esista numai un’a nedespărţită mare si tare naţiune numita „magyar nemzet“; naţiune nobila, istorica si privilegiata, in carea tote celelalte popora de naţionalitate nemagiara, la care noi romanii din Ungari’a, Transil vani’a si Ba na tu, împreuna cu nemţii, serbii, croaţii si slovacii trebue se renuntiamu, se ne renegamu si recunoscemu, că nu suntemu nici potemu fi mai multu ceea ce ni-a nascutu mam’a, ci suntemu si trebue se fimu contopiţi in marea naţiune politica de stătu, ce numai ea compune patri’a; adeca se fimu toti la olalta preste 16 milione „magiari11, pentru-că asia voiescu compatrioţii noştri nobili si privilegiaţi magiari, carii abia făcu V3 din intreg’a popo-ratiune a tierii, a patriei nostre comune ce se numesce „Ungari’a44 si pe care elementulu domnitoriu magiaru, prin conceptiune „naţionala14 falsa si-o insusiesce de tiera naţionala pure a sa, si ignorandu etnografi’a si topografi’a teritoriale, desconsiderandu milionele popo-ratiunei, a le elementeloru nemagiare.
După acesta conceptiune a nemoritoriului loru lu-ceferu Szechenyi, magiarii compatrioţi ai noştri, — considerandu firesce tote poporale din Ungari'a completata numai si numai de magiari; prin urmare tier’a intrega locuita si compusa numai din o naţiune! in numele acesteia se făcu, se ceru si pretindu tote; pe cont’a si pe risiculu acestei naţiuni mari vorbescu astadi diariele magiare, si totu pe cont’a si risiculu natiunei acesteia, făcu politica si diplomaţia mare. O făcu acest’a bine sciindu, că s’au creatu legi rigorose, cari se in-nabusiesca simtiemintele instinctive naţionali ale elementeloru nemagiare si cari se frănga legile naturei, deca s’ar potea. împilările, la cari elementele nemagiare sunt espuse si sortea cea vitrega la care sunt ele condamnate pe tote terenele vieţii politice, culturali si sociali, — suntu firesce totu atatea moduri si midiuloce de a des-membrâ o naţiune, de a demoralisâ unu poporu, de a renega si scliimosi pe omu!
Asia ne tracteza si ne privesce diaristic’a magiara pre noi cei din monarcbi’a austro-ungara si mai vertosu pe elementele nemagiare din Ungari’a, întocmai cumu a pretinsu si privitu Turci’a elementele creştine, prin conceptiune analoga de stătu, naţionale-o tt o ni a nu, sub pretecstulu seu pe motivulu întregitatei. Seu a cu-tediatu păna ieri a se afirmă vre-unu crestinu supusu portei ottomane, de ceea-ce l’a nascutu mama s’a? Seu permisii ni este noue mai multu a ne manifestă de ceea-ce suntemu „naţionalitate?44 Nici-decum!
Acelea diarie chiar si astadi preocupate de fan-tasi’a loru in lamentările loru sub „nemzet44 intielegu pe tote poporale acestui stătu. Ele după atatea probe grele nici dela epoc’a aniloru 1848/49 incoci n’au avutu minte se ne pricepa, nici anima se ni creda, că noi romanii pururea amu fostu si astadi suntemu adoratori si amatori fideli ai patriei comune, pe care o amu si sciutu aperâ cu sângele nostru.
Dă, amu aperat’o si suntemu ori candu in totu momentulu gatâ a o aperâ cu vieti’a si averea ce bu-curosu o vomu sacrifică, candu va pretinde interesulu bine priceputu alu Monarchiei nostre, — candu Donini-toriulu, preainaltiatulu Imperatu si Rege alu nostru, că părinte alu tuturora poporaloru de sub sceptrulu apos-tolicu ne va chiamâ, si candu inalt’a dinastia, tronulu si scump’a-ni patria comuna, voru fi amenintiate de inimici, fia interni ori esterni! Inse de dragulu si pentru passiunile fantastice ale diaristicei magiare, carea face apelu la naţiune, si petrunsa de simpatii turcesci, sfa-siata de dorere pentru nefericirea ce insasi Turci’a si-a causat’o, — si pentru care Nemesea a ajuns’o, — cumu vedemu nici monarcbi’a nostra, nu prea are pofta nici causa de a se încurcă in resbelu, de a ruină tier’a prin versâri de sânge si sacrificie colosali materiali. Seu credu compatrioţii noştri, că nu scie lumea civilisata, ce-i dore asia de cumplitu nefericirea Turciei; de ce ei, odiniora inimici crânceni ai turcului, cu care sute de ani s’au luptatu necurmatu si care devastâ Ungari’a — astadi singuri singurei ei li suntu amici ? Apoi cari suntu ore sferele de interese ale monarchiei si respective patriei nostre, ce le vedu atâtu de periclitate prin umilirea Turciei amica loru?
Potu răcni si scuipa focu si sânge diaristii magiari dela „Alfold44, „Ellenor44, „Hon44, „Peşti Naplo44, si jupanulu celu atătu de infuriatu dela „Pester Lloyd44 asupr’a nationalitatiloru nemagiare; le potu inferâ, cu acusele de trădători de patria (hazaârulok), de rei-patrioti (rosz bazafi) si potu improscâ pe romani cu îndatinatele epitete, scose din dictionariele loru classice, d. e. olâb medve, puliczka nep, mămăligă or-szâg etc. etc., tote nu li mai ajuta nimicu; ma potu amblâ, caută, si află noduri in papura de a persecută prin politia pre cei mai innocenti connationali ai noştri, a’i aruncă in temnitie si ai detiene acolo că pre criminali ordenari pentru manifestări de simpatii antiturcesci, bunaora cumu o pari bietulu librariu Ioanu Tieranu, care se impaingeni suferindu 9 luni de dile in temnitiele Budei pentru nimicu si nevinovatu; dar in fine potu inferâ, insultă si prostitul cumu li place pre miniştrii interni si esterni, pentru-că suntu fii natiunei loru,
magiari puritani, — precumu se esprima si „Alfold44 la finea sus reprodusului articulu forte marcantu.
Un’a totuşi este adeveratu din ceea-ce se tan-guescu diaristii magiari, adeca aceea, cu care consemtimu si noi, cmnca: „Din poporu si cu poporulu potu face domnii ce li place; căci modulu gubernarii de 10 ani intr’atat’a l’a dressatu spre umilire servila si supunere orba, incătu nici poporulu rusescu care nici candu n’a gustatu constitutionalismulu, nu se are mai bine44. Numai cătu privesce poporulu din Ungari’a de nationalitati nemagiare, analogi’a mai bine se aplica după noi, si conformii esperintieloru nostre triste asia: „că nici poporulu crestinu din provinciele subjugate păna ieri barbarismului asiaticu-turcescu, care n’a gustatu fructele constituţionalismului, nu se are mai bine decatu noi, cei cu constitutionalismulu magiara de 10 ani!
/ Austria.
V i e n ’a, 17 Martin. Din scirile venite din capital’a nionarcliiei de patru dile incoce aflamii numai atâta, că dupace comissiunile delegatiunei ungureşti se invoisera in unanimitate a recomenda votarea celoru 60 de milione, au adoptatu si cele austriace acelasiu votu, inse numai după dispute fierbinţi si nu in unanimitate, ci cu maioritate. Acumu urmedia că cestiunea se fia discutata in siedintie plenarie, nemtiesce si unguresce. Intr'aceea nu se mai indoiesce nimeni, că delegatiunile voru adopta opiniunea comisiuniloni, mai alesu de candu a inceputu se mirose erasi prea tare a pulbere de puşca.
Despre viitoriulu congresu nu se scie nici astadi mai multu, de cătu sciamu camu cu 4—5 dile mai inainte, era după conjecturi nu ne batemu.
Lucru celu mai interesantu si demnu de tota atenţiune generale in ochii nostrii este revelatiunea făcută de ministrulu corniţele Iul. Andrâssy in sie-dinti’a confidenţiale din 7 Martin a comisiuniloni delegatiunei asupra României. In acea siedintia c. Andrâssy strimtoratu de c. Szechen dise intre altele, că Austro-Ungari’a s’ar invoi a recunosce independenţi’a României, nu inse si neutralitatea ei; totuodata esc. sa descoperi raţiunile acelei politice asia, in cătu barbarii de stătu ai României au ce rumega la ele. „Romanulu“ a si datu preste acelea espectoratiuni ale c. Andrâssy, precumu se vede din analisea ce’i face in Nr. seu din 5/17 Martiu. Vomu reveni si noi la acesta cestiune de importantia suprema cu atâtu mai vir-tosu, că Rom. se pare a trage la indoiela cele publicate in „Die Presse“, care inse este guberne-mentale. De altmentrea „Politik“ din Prag’a publicase aceleaşi revelatiuni mai dintr’odata cu „Presse“ si inca garantandu pentru autenti’a loru.
~ Roman i’a.
i/Bucuresci, 4/16 Martiu. (Legislatiunea). Dela 1859 de candu statulu României a inceputu a se reorganisa pe basea vechiloru sale tractate si drepturi publice, garantate prin tractatulu si conven-tiunea dela Parisu, potestatea legislativa a legiferatu si codificaţii legi atâtu de multe, in câtu unele din ele au fostu si precipitate, reu făcute, după aceea supuse la revisiuni si modificatiuni adesea esenţiali. Caus’a precipitarei se pote esplica mai alesu din zelulu estraordinariu alu genera tiuniloru mai noue de a propasi iute pe calea civilisatiunei si a se scutura de barbari’a turcesca; nu odata inse s’au adusu si din orba imitatiune legi de acelea, care inca nu se potu aplica in patri’a nostra, seu ca nici nu avea lipsa de ele. In acestu punctu au patit’o romanii intocma ca magiarii, carii importa mereu la legi străine, fora alegere si critica, numai că se pota dice câ sunt pe cale de a se civi-lisa si ei.
In epoc’a de facia si mai virtosu de candu aprope tier’a intrega se afla sub arme, camerele României, inspirate pe semne câ nici-odata si de importanti’a evenimenteloru, creara câteva legi in adeverii monumentali, era unele se modificară. Aci vomu merge inapoi numai până la legea de pensiuni, publicata deunadi, liberala si umanitaria. De atunci se mai adopta legea regula-toria de responsabilitatea ministeriului, care pre câtu era dorita, pe atâta este si drepta. De aci iucolo nu va mai putea dice nimeni, câ coron’a ar impune vointi’a sa ministriloru, dara nici de omnipotenţi’a loru nu va mai avea nimeni dreptu se se planga, ci numai de rigorea legiloru.
Una alta lege, prin care Camerele ’si arata recu-noscinti’a patriotica a loru câtra classea cea mare de agricultori, este asia nuinit’a lege a insuratieiloru (neogami). Inca prin regula-mentulu organicii dela 1830 era obligaţi proprietarii de pamentu, câ in proportiunea in care se imultiescu locuitorii Săteni, agricultori, se dea
fiacarei familii nou căsătorite câte o mosiora de 9 până la 11 pogone (jugera), cu locu de casa si gradina, pe langa conditiunea de a ’i servi câte 21 (douedieci si una) de dile in anu, si acesta repar-titiune se duredie, până dominiulu sdu mosii’a boie-resca va scadea la V3 din câtu fusese ea in 1830. Raţiunea legei era, câ boieriulu privilegiatu nu se consideră de proprietariu, ci numai de u s u - fructuariu (folositoriu) a 2/3 parti ale moşiei, până atunci, până candu populatiunea tierei micsiorata prin ti-rani’a turcesca si grecesca, prin dese invasiuni rusesci, prin ciuma si alte bole de morte, se va im-multi de ajunsu. Prin legea de improprietarire dela 1864 conditiunea insuratieiloru se regulase de nou in patru articlii; dara esecutarea loru a fostu traganata prin diferite meteclme, une-ori chiaru criminali, până candu venindu astadata ambele camere, liberali in maioritatea loru ca si ministeriulu, reasumara cestiunea insuratieiloru si deciseră a le imparii parcelle de câte 5 până la 10 si mai multe pogone, pe dominiele statului, formandu comune noue; era valorea unui pogonu (jugerum) se ficsa numai la 5 galbini, (adeca circa 25 florini v. a.), a se plaţi in rate de 15 ani. Până acuma s’au aratatu din 30 de districte a le tierei la 42 mii de familii cu dreptulu de insuratiei dela anulu 1864 incoce, care ceru a li se da mosiore pe modestulu pretiu de 5 galbini. Cu aedsta ocasiune, dn. Ioanu lonescu (frate mai mare alu lui Nicolae) cunoscutulu agronomu, in siedinti’a din 25 Febr. v. a camerei deputatiloru, si-a pusu unu monumentu neperitoriu prin apararea intereseloru poporului tieranu.
Unu altu proiectu de lege patriotica si gene-rosa depuşii pe mesele camereloru legislative este, prin care soldaţii reservisti câţi au participării la campani’a trecuta, au se fia scutiri pe vietia de plat ir ea con trib ut iun ei directe. Patri’a romana voiesce se fia recunoscatoria si in modulu acesta câtra aparatorii independentiei sale !
— Ceea ce mai surprinde in modu cu totulu neasteptatu, este starea finantialoru tierei, care in locu de a se deteriora prin evenimentele bellice, tocma din contra, s’a indreptatu pre câtu nu ar fi crediutu nici optimiştii. Lipsindu-ne spatiulu pentni raporturile oficiali, reproducemu după „Dorob.“ numai acestu resumatu :
„Camer’a deputatiloru a inceputu de ieri des-baterea bugetului de venituri si chieltuieli pentin esercitiulu anului 1878.
Unu ce inveselitoriu e sporirea de venituri realisata in 1877 de la drumurile de ferii, de la poşte si telegrafe. Acestu sporiu se suie la cifr’a de peste 27,000,000 lei, la care se adaugu inca 3,424,476 lei incasati, peste prevederile bugetarie ale anului trecutu, de la vămi si saline. Cu modulu acesta, după constatările comisiunii bugetarie, resulta 30,606,150 lei ca escedentu de venituri estra-ordinarie.
Câtu pentru nou’a intocmire a venituriloru si cliieltuieliloru pe 1878, raportulu presentatu camerei de comisiunea bugetara da urmatoriele cifre:
Ca venituri .	.	93,144,451	lei.
Ca chieltuieli .	.	93,098,985	„
Escedentu .	.	.	45,466	„
Bugetulu, dara laşa inca si unu escedentu, afara de cele 30,000,000 din biletele hipotecarie, care „suma — după cum se esprima raportulu — a remasu afara din ecilibrulu bugetariu, remaindu ca adunarea se hotaresca ce este de facutu cu acestu feliu de imprumutu, care nu este realisatu si care a remasu fara intrebuintiare “.
Ca remediu, comisiunea propune micsiorarea datoriei publice, causata de guvernele trecute si care se suie la sum’a de 46 milione, seu la 50 de milione cu annuitatea liniei Ploiesci-Predelu si cu a rechisitiuniloru, adeca mai multu de diumetate din venitulu ordinariu alu statului.
Cursulu moiieteioru in val. austr.
Vienna, 18 Martiu.
Galbinii imperat. de ........................... . fl.
Moneta de 20 franci..................................
Iinperialu rusescu....................................
Moneta germana de 20 maree.........................„
Sovereigns englesi....................................
Lira turcesca.........................................
Monete austr. de arginta 100 fl....................„
5-62	cr.
9.55	ii
9-76	ii
11-70	ii
11.95	ii
10.85	ii
105.80	17
Careuri de Bucureşti in Lei lini (franci).
16 Martiu n.
Obligaţiuni rurali din 1864 cu 10%.................1.	94.—
Imprumutulu Oppenheim din 1866 cu 8%	.	.	.	.	„	92-50
Obligaţiune de imprumutu dominiale din 1871	cu	8°/o	>>	89.—
Creditu fonciariu (bipot.) rurale cu 7%.............„	82.'
Creditu fonciariu urbana (alu capitalei cu 7° 0	.	. .	„	72.—
Imprumutulu municipale nou (alu capit.) din 1875	cu	8%	„	83.—
Foudulu de pensiuni (per 300 1. a.) cu 10%	.	.	.	„	150.—
Acţiunile caliloru fer. rom. din 1868 cu 5%	.	.	.	,,	24-90
Acţiunile caliloru fer., priorităţi din 1868 cu	6%	.	.	„	72-30
Daci’a, Compania de asecur. din 1871 acţiunea de
250 1. a. 8°/0.................................„	200.—
Rom an i’a. Compania de asecur., (act. de 100 1. n.)
1873 cu 8%.....................................„	45.—
b.
o
M
11
1?
11
71
11
11
11
11
Editoru si redactoru respons. G- Ilari tiu in Sibiiu.
Tipariulu lui W. KraiTt in Sibiiu.