Observatoriulu eso de done ori in septemana, mercurea si sambat’a. Pretiulu pentru Sibiiu pe 1 auu intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 or., dusu la casa cu 1 fl. mai multu pe auu; — triraisu cu post'a in laintîulu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In gtrainatate pe 1 anu 10 fl. sâu 22 franci, pe 6 luni 5 fl. s6u 11 franci; — numeri singuratici se _________dau elite cu 10 cr. Diariu politieu, naţional-eeonomieu si literariu. Ori-ce inserate, se platescu pe serie s6u linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare câte 7 cr., la adou’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesaurulu publicu. Prenumeratiunile se potu face in modulu celu mai usioru prin assem-natiuuile poştei statului, adresate de a dreptulu la Redactiunea Diariului Observatoriulu iu Sibiiu. Nr. 19. Independenti’a judecatoriloru regesci in Ungari a si Transilvanii. (Fine.) Citindu cineva cu luare-aminte raportulu dlui Perczel cu care’si motivedia proiectulu seu, se va impedeca la câteva locuri de simptomele cele mai pronuntiate, din care cunosci, ca elu lupta pentru omnipotenti’a ministrului asupra judecatoriloru. Dn. Perczel afla, ca legea din 1871 are mai multe scăderi batatorie la ochi (tobb kirivo hiâny). Numai după siese ani atâtea defecte ? Cumu ? A fostu acea lege creata de vreunu improvisatoru, n’a trecutu ea câ proiectu prin consiliulu ministeriale, prin secţiuni dietali, prin perna vreunui bunu legistu, prin des-baterile camereloru, si creatorii ei n’au avutu la nasulu loru modelle europene? Dn. Perczel afla intre altele, ca afara de cele doue caşuri de amovibilitate, prevediute in legea din 1871, sunt mai multe alte caşuri importante de amovibilitate (tobb fontos eset); dara nu anumesce nici-unulu; cere numai câ remediu auctorisatiunea, câ in caşuri de acelea se pota strămută pe judecători pre câte 6 luni (pag. 6 a raportului). Aci dara lucrulu ese asia, câ restantiele ani fi numai pretestu, era strămutarea pe 6 luni se demasca câ peddpsa, pe care ministrulu se o pota repeţi asupra aceleiaşi persone ori-candu ii va conveni; câ-ci adeca nu stâ nicairi, câ pe unu ju-decatoriu pedepsitu cu esiliu de 6 luni dela staţiunea si famili’a sa, ministrulu se nu’lu mai pota trimite si a dou’a 6ra pe alte siese luni airea. In câtu pentru strămutarea totala din pedepsa, se dice in proiectu (§ 3), câ după intrarea sen-tentiei in putere legale, ministrulu in terminu de 6 luni de dile este obligatu a midiuloti la Mai. Sa strămutarea judecatoriului pedepsitu. Nu cumu-va sententi’a se supune Mai. Sale spre confirmare seu cassare? Intielega jurisconsulţii Europei acesta procedura, noi ne marturisimu nesciinti’a, câ nu o pricepemu de locu. Sententi’a intra de es. in poterea ei la 1 Iuliu; din tenorea ei judecatoriulu condamnatu scie ce pedepsa ’lu aştepta: cu tote acestea ministrului se i se dea dreptulu de a’lu mai pedepsi si elu, tienendu’lu până in ajunulu anului nou intre focu si apa. Se dice apoi, câ după 6 luni sententi’a tribunaleloru corectionali nu mai are valore, deca ministrulu in acelu restimpu nu a midiulocitu permutarea judecatoriului condamnatu. In acestu casu Foisior'a „Observatoriului“. 0 poveste frumosa. Dedicata feteloru frumose de Priucipes’a de Beaumont. Au fostu odata unu seignoru, care avea doue fete gemene, carora le-a datu doue nume ce se potriveau de minune. Pe una, care era forte frumosa, o numi Belota, era pe a dou’a, care era forte urîta, o numi Laidronetta. Ele au fostu incredintiate la institutori si până la alu douisprediecelea anu au fostu lasate la invetiatura. Inse după aceea raam’a loru făcu o prostie, de ore-ce fara câ se cugete, câ ele mai aveu inca multe de invetiatu, le duse la petreceri. Feteloru le placea se’si petreca si erau prea multiumite a vedea lumea asia, câ si in decursulu lectiuniloru ele nu se ocupau decatu de petrecerile loru. Urmarea fu, ca in-stitorii incepura a le fi urîti. Ele inventau o miie de preteeste câ se nu invetie. Asia se intemplâ, ca odata avea se celebredie diu’a nascerii loru; de alta-data erau chiamate la unu baiu seu la o adunare, si prin urmare trebuiau se se gatesca, ba se intemplâ adesea, ca ele scriau bilete institutoriloru, in care ’i rugau câ se nu viâ la lectiuni. De alta parte institutorii, cari vedeu câ cele doue fetide nu mai aveu plăcere se invetie, nu se prea inbuldiau a le da lectiuni, pentru-câ in tier’a aceea, institutorii nu da lectiuni numai pentru câ se câştige bani, ci mai multu pentru plăcerea de a vede progre-sandu elevele loru, si asia fetitiele se simtieu prea multiumite. Ele ajunseră asia până la alu cincisprediecelea anu, si in etatea acesta Belota se făcuse asia de frumosa, incâtu era admirata de toti, câţi o vedea. Candu mam’a ’si ducea fetele in societate, toti cavalerii faceu curte B e 1 o t e i. Unulu ’i laudă guriti’a, altulu ochisiorii, manisio’ra si tali’a ei, si pe candu ’i se faceu aceste laude, nici nu se gandeu câ sor’a ei ecsista si ea pe lume. Laidronetta murea de necasu, pentru-câ era Sibiiu, 4/16 Martiu 1878. ce rola aru avea tribunalele si curţile inalte? Noi nu o spunemu, isi vom spune-o ele. Dupace ne fu vorb’a despre responsabilitatea judecatoriloru, ar trebui se ne ocupamu si de responsabilitatea ministrilom, asia precumu e stabilita si regulata prin legi in câteva staturi europene. In sensulu proiectului de lege ce ne stâ de inainte, nu ar mai pote fi vorba de independenti’a judecatoriloru; asia cu atâtu este necesitatea mai im-periosa a se crea lege pentru cea mai stricta responsabilitate a ministrilom; câ-ci astadi de es. potu se fia intr’o ti£ra totu miniştrii fraţi buni cu arcliangelii Michailu si Gavriilu, caroru inse preste puţinu se le succeda alţii, adeverati tirani, omeni de nimicu si chiaru talhari, precumu se vediusera in secolulu trecutu in Angli’a*), era in Franci’a chiaru si in dilele nostre sub Ludovicu Filipn**) si Napoleonu III, in Churhessen unu adeveratu tiranu ***), in Romani’a unu hotiu câ greculu Vilara, in Greci’a deimadi trei condamnaţi pentru simonia, in Austri’a câţiva asia numiţi „Geschâftaria. Dara se facemu abstracţiune de caracterulu ori-carui ministru, se tienemu in ochi numai actual’a sisthema gubernementala si alaturea cu ea opiniunile si sentimentele naţionali a le ministrilom. Diariele ma-giare din opositiune publica de câtuva timpii pe tote tonurile, câ de es. ministrulu Colomanu Tisza uresce din totu sufletulu pe naţiunile nemagiare, 6ra mai virtosu pe romanii si pe sasii din Transilvania. Asia ne spunu ele. Noi scimu numai una: câ inainte cu cinci ani, unu deputatu pre candu se află in opositiune, a disu in siedinti’a publica a dietei, câ deca valachiloru nu le plăcu legile, la care’i supune naţiunea magiara, se se duca la Bucureşti. Ye aduceţi aminte, câ acelu sarcasmu a produsu atunci in totu corpulu natiunei nostre re-simtiu generale si a fostu comentatu câteva septe-mani prin diarie. Mai tardiu acelaşi deputatu se făcu ministru presiedente. Mulţi se miră, câ anume romanii intempinara ministeriulu seu cu absoluta neincredere, in care mesurile luate anume in căuşele instre eclesiastice si scolastice, cumu si câteva processe de pressa intentate foiloru romanesci pentru nimica tdta, apoi charthiile care s’au aflatu in ar- *) Epistolele politice ale lui Iunius. **) Teste et Cubiere, condamnaţi infamu si esilati. ***) Hassenpflug, supranumiţii Hassentiuch. urîta, si-o cuprinse unu desgustu forte mare asupra lumei si asupra societatiloru, unde tote onorile si preferinţele se indreptau numai la adres’a sororei sale. Ea se decise deci ca se nu mai cercetedie societăţile, si intr’o di fiindu chiamate erasi la o petrecere, ce avea se se termine cu unu baiu, ea dise mamei sale, câ are durere de capu si câ doresce se remana acasa. Dara acasa ’i era urîtu de morte, si pentru câ se oinore tempulu, se duse la bibliotec’a mamei sale, câ se caute unu romanu, inse spre durerea ei. soru-sa luase chiai’a cu sine. Tatalu seu inca avea o biblioteca, acesta inse cuprindea numai cârti seriose, pe care ea le ura din sufietu. Dara cu tote acestea se vediu nevoita se ia una. Acesta era o colectiune de scrisori, si deschidiendu dete preste urmatorea scrisore: „Me intrebi, câ de unde rine, câ parte mare a feteloru frumose sunt proste si stupide? Eu credu câ’ti pociu spune caus’a. Acesta nu este, pentru-ca ele nascendu-se, aru primi mai pucinu spiritu câ celelalte, ci pentru-ca ele ’lu negligedia si nu ’lu cultiva. Tote femeile sunt vane, ele voru se placa. O femeia urîta scie, câ ea nu pote ti iubita pentru frumseti’a fetiei, ceea ce ’i inspira ide’a câ se se distiuga prin spiritulu seu. Prin urmare ea studiadia multu si ajunge se fia amabila chiar in contra naturei. Cea frumosa din contra, n’are decâtu se se arate, pentru-câ se placa, si vanitatea ei este satisfăcuta. Nereflectandu nici-odata, ea nu cugeta, câ frumseti’a ei nu va dura totu-deuna, si de altcum ea este atâtu de multu ocupata cu gatel’a sa, cu grigea de a cerceta petrecerile pentru ca se se arate, se primesca laude, in catu nu ’i aru remanea tenipu se’si cultive spiritulu, chiar si deca am simţi necesitatea. Ea devine deci o prosta, ocupata numai cu copilării, găteli si spectacole. Acesta duredia până pe la treidieci de ani, celu multu patrudieci, deca cumva variol’a (versatulu) seiî vreo alta boia nu dâ preste ea câ se ’i strice frumseti’a. Inse candu cineva nu jnai este tineru, nu mai pote invetia si asia acesta femeia frumosa, care acuma nu mai este frumosa, remart > o prosta pentru totu restulu vietiei sale, de si natur . o dăruise cu totu atâtu Anulu I. chivulu episcopului Olteanu, ilu confirmară de se pote, si mai multu. Asia dara, dăca ministrulu Perczel are causa de a se teme de independenti’a judecatoriloru, nationalitatile au indiecitu mai grava a se teme de independenţi’a ministrilom; era acesta causa devine i:i Transilvani’a imperativa, pre câtu timpu press’a romandsca si germana din acesta tiera geme sub jugulu greu alu §-loru 300 et 302 din codicele penale, in poterea caruia unu singuru suspinu de dorere, o espressiune altumentrea inno-cente, dara dorerosa, se pote califica de câtra procurorii câ delictu infricosiatu. Dara ce press’a? Pre câtu timpu ministeriului ii este data mana libera, adeca potestate absolutu discretionaria asupra locuitoriloru acestei tieri, unde mai pote ti aci vorba de incredere, inca nici atunci, candu miniştrii unui stătu aru fi aleşi dintre cei 40 de santi seu martiri. Transilvani’a. Sibiiu, 15/3 Martiu. Pe la inceputulu lunei c. dispăruse neo’a mai de totu din regiunile centrali a le acestei tieri si se mai vedea numai la munţi; dara in 8 si 9 a ninsu si ploatu cu furtune in tota tidr’a aedsta. De a săra dela 8 ore ninse tota nbptea si continua astadi cu ventu furiosu, care ne aduce aminte dilele lui Martiu din 1848, in care trupele austriace cu cele rusesci si pe urm’a loru mai multe mii de refugiaţi s’au retrasu dela Sibiiu si Brasiovu in tiâr’a vecina, spre a scapa de inaintea basî-bozuciloru de atunci. In Romani’a nu a fostu erna lunga si grea câ in alţi ani; celu pucinu diariele din capitala spunu, câ pe acolo au dile frumbse de primavera; âra dela economii nostrii de vite, mărgineni si saceleni, câţi mai tienu turme in Romani’a aflamu, câ acelea au ernatu bine preste aşteptare, ceea ce intre evenimentele bellice actuali au fostu pentru ei adeverata gratia dumnediesca. De altu-mentrea starea acestei classe importante a locuitoriloru Transilvaniei se schimba pe anu ce merge, tocma in sensulu oppusu din ceea ce fusese escelent’a idea a imperatului Iosifu II, adeca : economii de vite romani in locu de a im-migra, seu incai a remane in Transilvani’a câţi sunt, „ti. emigra neincetatu si se asiedia pe la moşii, parte mare inse si pe la orasie renumite de co-merciulu loru, câ Brail’a, Galaţi, Ploiesci, inca si spiritu câ si pe celelalte, pre candu cea urita, care au ajunsu a fi forte amabila, ’si bate jocu de bole si de betranetie, care nu ’i potu strica nemiea ..." Laidronetta după ce au cetitu acesta scrisore, ce parea a fi fostu scrisa anume pentru ea, se decide se profite de adeverurile pe care ’i le descoperise. Ea ’si rechiama institutorii, se aplica la lectura, face re-flecsiuni judiciose asupra lucruriloru cetite si in scurtu tempu ea ajunge a fi o copila de merite. Candu trebuia se nierga cu mama sa in societate, ea totudeuna ’si petrecea numai cu persone de acelea, in cari observa spiritu si logica, ’i intrebâ asupra celoru mai diferite obiecte si ’si ficsâ tote acele lucruri bune, despre cari ’i audia vorbindu; ba se dedă a si-le si notă, pentru câ se nu le uite, si candu era de sieptesprediece ani, ea vorbea si scria atâtu de bine, in câtu tote personele de oresi-care meritu simtia plăcere a ’i face cunoscintia si a intra in corespondenţa cu ea. Amendoue sororile se maritara in aceea-si di. Belota luâ de barbatu pe unu principe, care era frumosu si n’avea decâtu doue-dieci si doi de ani. Laidronetta se maritâ cu ministrulu acelui principe, care avea patrudieci si patru de ani. Acesta recunoscuse spiritulu acestei copile si o stima prea multu, dara pentru ca faci’a aceleia pe care o luase de socia nu era de asia, ca se ’i inspire amoru, elu revelâ Laidronettei, ca nu simte decâtu amiciţia pentru densa. Acesta era totu ce pretindea ea si nu era de locu jalusa de soru-sa care se măritase după unu principe, care era forte inamoratu de ea, nu se putea desparţi nici macara unu minutu de ea si o visa in tote nopţile. Belota se simtia forte fericita in de-cursu de trei luni; inse după acesta barbatulu ei care o vediuse in tote dilele, incepii a se deda cu frumseti’a ei si a se cugeta, câ nu trebuea se renunţe la tote pentru femei’a sa. Se ducea deci la venatore si întreprindea alte escursiuni de petrecere fâra soci’a sa, ceea ce Bel o tei ’i se parea forte eestraordinariu: pentru-câ ea se măgulise cu ide’a, câ barbatulu ei o va iubi totudeuna in acelasiu gradu, si acuma vediendu ca amorulu lui incepe din ce in ce a se reci, se simtia cea mai Mizilu, Buzeu, Calarasi etc. Mulţime de familii au saracitu cu totulu aici in Transilvani'a; anume din j Sacele si din alte comune muntene remanu si case părăsite, câ-ci familiile se tragu succesive la averea câta le mai remase in Romani’a, care castiga in trensele unu elementu naţionale curatu, frumosu, bine facutu, laboriosu. Asia se implinesce in catuva dorinti’a fanaticului deputatu br. Orbân Balâzs, care in faimosele sale publicatiuni doresce din sufletu, ca romanii din Sacele (7 sate) se dispara si se remana numai secuii cei supranumiţi Ciangai (Csângo). Amu disu, ca dorinti’a lui se implinesce numai in catuva, pentru-câ si pe ciangai ii audi in tote dilele dicîmdu in dialectulu loru: Menyunk a tzârâba, ne mai szokotaljunk itt sokat, meii; hiâba povesztâlunk, nincs mibol elni.*) Si in adeveru ca si dintre ciangai trecu mereu, barbati cu femei si se stabilescu in Romani’a cu atatu mai usioru, ca acesta rassa magiara a ciangailoru, de origine si făptură cu totulu misteriosa, este singura din tote, care se impaca si se assimila mai usioru cu elementulu romanescu. Unii mărgineni au inceputu a’si âma vitele loru de pucini ani incoce in „Campi’a" Transilvaniei pe la cate unu dominiu boierescu. Aceiaşi economi cuuoscu bine Bulgari’a, Dobrogea, Basa-rabi’a romanesca, pe unde au petrecutu multe erni; densii inse ne asigura, ca sărăci’a si calamitatea poporului nicidecumu nu era mai mare in Bulgari’a sub turci, decatu este ea pe „Campiau. Cerealiile nu aru fi scumpe, dara poporulu nu mai are nimicu pe ce se mai cumpere, pentru-câ esecutiunile ’iau luatu totu. Esecutiuni! tocma citimu in diariele din capi-tal’a Ungariei, ca mai deunadi s’au comunicatu adunarei municipale unu raportu, din care ese d. e., ca in lun’a cutare spre a scote 2400 fl. restantie, s’au facutu la 12 mii spese de esecutiune. Spese in adeveru fabulose, la a caroru lectura mintea omului sta pe locu. — Adunarea generale a institutului Albina din Sibiiu se tienîi in tota regul’a in 12 si 13 a le 1. c. Acţionarii din afara, cumu din Banatu, dela Blasiu etc. isi avura aci pe representantii loru. Din revisiunile comisionali esmise de catra adunare a resultatu, ca apoi unulu din cei mai aprigi criticatori ai administratiunei in alta di isi retrase inculpările sale in faci’a adunarei, care din partea sa aprobandu bilantiulu anuale, vota totu-odata consiliului administrativu si comitetului de revisiune recunoscintia si multiamita. Castigulu anuale netto este de 33230 fl. 24 cr., din care acţionarii pri-mescu 9° o, era 1140 fl. 40 cr. se trecu la comp-tulu de castigu si 365 fl. se dau spre scopuri filantropice; de si acestu institutu nu este fi-lantropicu, precumu s’a observatu câ credu unii omeni din mare erore, ci este institutu de castigu, *) Se mergemu in tiera (in Romani’a) se nu ne mai socotimu multu, ca vorbimu indesiertu, candu nu avemu din ce trai. nefericita fiintia din lume. Ea ’i se plangea, ’i facea | imputări, se certa si erasi se impaca, inse lamentările ei innoindu-se pe fiacare di, principelui ’i se uil de a o mai asculta. Intr’altele Belota dobandindu unu pruncu, slabi si frumseti’a ei dispărea vediendu cu ochii asia, câ in fine barbatulu ei, care o iubise numai pentru frumseti’a ei, acuma nu o mai iubea. Superarea ce o consuma ’i strica si mai multu faci’a, si pentru-câ nu sciâ nemica, conversatiunea ei era forte monotona. Celoru tineri li se ura cu ea, pentru-câ era totu trista, era celoru mai inaintati in etate si care avea bunulu simtiu, inca li se ura cu ea, pentru-câ era prosta asia, câ se afla singura diu’a intrega. Ceea ce maria si mai multu supararea ei, era, câ Laidronetta soru-sa era fiinti’a cea mai fericita din lume. Barbatulu ei o consulta asupra afaceriloru, ’i comunica tote ideile sale, urma consilieloru ei si pretutindenea dicea, câ: soci’a lui este cea mai minunata amica din lume. Principelui insusi, care era unu omu de spiritu, ’i placea se conversedie cu cum-nata-sa si dicea, câ nu se pote retienea de a nu casca chiaru după o diumetate de ora, candu se afla cu Belota, pentru-câ ea nu scie se vorbesca, decâtu numai despre toalete, la care elu nu se pricepea de locu. Desgustulu pentru femei’a sa crescu asia de multu, câ elu o tramise la tiera, unde avea tempu se ’i se urasca după plăcu, si unde aru fi muritu de supărare, deca sor’a ei Laidronetta nu aru fi avutu bunetatea se o cercetedie câtu putea mai desu. Intr’o di, pe candu se incercâ se o mângâie, Belota ’i dise: dara sora draga, cum se face, câ ecsista diferintia intre mine si intre tine? Nu pociu se nu vediu, ca tu ai forte multu spiritu, pre candu eu sunt o prosta, de si candu eramu copile ne diceau, câ minte avemu un’a câ si alfa. Atunci Laidronetta ’i istorisi aventur’a sa si ’i dise: tu eşti forte suparata pe barbatulu teu, pentru-câ te au tramisu la tiera, si totuşi impregiurarea acesta, care tie ti-se pare câ cea mai mare nefericire a vietiei tale, pote se faca fericirea ta, deca vei vrea. Tu inca nu eşti de nouesprediece ani, ceea ce aru fi prea tardiu, pentru câ se te aplici la studii in midiuloculu distractiuniloru ora- banca si cassa de economii, câ ori-care alta, destinata a da bani imprumutu cu procente moderate. Intru altele protocolele adunarei generali se publica, si ele voru spune restulu. Ungari’a. B.-Pesta „P. Lloyd“ face mare gratia romaniloru din Transilvani’a, câ nu’i mai vine se cera furci câ pedepsa pentru simpathii russesci, pentru-câ adaoge elu, astadi romanii sunt mânioşi pe muscali din caus’a Basarabiei. Intr’aceea despre portarea diarieloru din Ungari’a preste totu si relative la cele publicate după Alfold in Nr. tr. ne veniră unele apretiatiuni, caroru le vomu face locu câtu mai curendu. Din Comitatulu Bihariei 11 Martiu. Se mergemu la Oradea in Consistoriulu plenariu! Pana ce mat rea archidiecesa metropolitana de Alb’a-Julia — in casu analogu — se aduna in s a c r u 1 u sin o du, si se pronuncia auctoritativu prin rostulu parintiloru sei veterani: noi vremu a spune episcop, nostru conditiunile pre lan ga cari ilu alege mu (Sini. Balintu in Act. sinodali de I. M. Moldovanu p. 37), pre atunci fiic’a eparchia suffragana de Oradea mare — poreclita culta si miluita — lamenteza pre afora câ vai de ea (a se vede nrii Gaz. si Obs. la locurile respective), in catu cei ce ni audu si asculta tîpetele doreriloru cu ven. redactoru alu „Observatoriului", li pa-remu trişti, neconsolabili si aprope desperaţi (nr. 12 sub nota). In tempii aceşti supremi: 100 de mii fl. in ventu, gimnasiulu de Beiusiu in apunere; Seminariulu domesticu de Orade fara corona, fara Societatea de lectura; episcopii nu ni vinu pre usia, ci pre aiurea, nu pentru virtuti bisericesci si culturali, ci după informatiimi de cortesi; preoţii Satu-Mariului cu poporulu seu aprope de capu pentru stolariu etc. etc. Acum după ce a batutu si ora a 11-a, noi asessorii consistoriali din tractulu protopopescu alu Somesiului — lapadandu tânguirea ulteriora — apellamu publicu la toti fraţii preoţi diecesani si mai espressu la dom. asessori consistoriali a celoru 20 protopopiaturi, apellamu cu tînt’a din frunte: Se mergemu cu totii la Oradea in Consistoriulu plenariu! Si prin ce canalu? cu unu simplu Rogatoriu, ce rogu se urmedia in tocma: ori mai bine si mai demnu se’lu numimu: Manifestu. Reverendissime si Illustre Domnule Vicariu! Faţia cu situatiunea trista si dubia a fon-duriloru si instituteloru diecesaiie mai inalte de in-vetiamentu, subscrisii asessori consistoriali din tractulu protopopescu alu Somesiului, avemu onore a ve rogâ umilitu pre Reverendissim’a si Magnificenti’a Vdstra, I câ pre Vicariu-Generalu-Capitulariu, se binevoiţi in : interessulu supremu diecesanu a ne invitâ i câtu mai curundu in Consistoriu plenariu. siului, asia inse singuretatea in care traiesci, ’ti dâ tempu de ajunsu, pentru-câ se’ti cultivi spiritulu. Tu nu eşti lipsita de elu, dara se cere câ se’lu imbogatiesci prin lectura si prin meditatiune. Belota intempinâ multe dificultăţi urmandu consilieloru sororei sale, in urm’a invetiului ce contractase de a’si pierde tempulu prin nimicuri; dara punendu’si tota silinti’a, ea reuşi a face progresse surprindietore in tote sciintiele. Si filosofi’a consolandu-o de nefericirile ei, ^a ’si recastigâ j erasi corpulenti’a de mai inainte si se facil frumosa precum nu fusese nici-odata. Intr’aceea barbatulu ei se desgustase asia de tare de ea, incâtu desfiiutiâ casa-tori’a sa cu ea. Acesta nefericire din urma o amenintiâ cu mortea, dara sor’a ei Laidronetta reuşi se o con-soledie. Nu te supără, ’i dicea ea, eu cunoscu midiuloculu prin care’ti vei recâştiga pe barbatulu teu; urmedia numai consilieloru mele si nu’ti pase de nimicu. Principele avendu unu fiiu cu Belota, care avea ! se fia urmatoriulu seu. nu se grabea de locu se’si ia I o alta socia, ci cugetâ numai se’si petreca bine. Lui ’i placea forte multu se conversedie cu Laidronetta, si de câteva ori ’i dise, câ elu nu se va recăsători nici-odata, deca nu va afla o femeia totu asia de spirituala câ si densa. Dara deca ea va fi, ’i respunse cumnata-sa zimbindu, totu asia de urîta câ si mine? Intr’adeveru, domna, ’i respunse principele, acesta nu m’aru contraria de locu: cineva se deda si cu o facia urîta, si a d-tale nu’mi mai pare asia respingatore, de candu m’amu dedatu se te vediu mai desu si candu ! vorbesci, nu me opresce nemica se te aflu chiaru frumosa. Si apoi dreptu se’ti spunu, Belota m’a des-gustatu de cele frumose, si de cate-ori intelnescu cu vre-uua, me temu se’i vorbescu, de frica se nu’mi respunda vreo sotisa. (Va urmâ). (Filosofia adu’Vca). Cineva a disu: „Nu cunoscu altu locu, unde*se se intemple evenimente mai multe, de catu in lume‘ . Altcum profitamu a Ye asigurâ despre fratiesc’a iubire si deosebita veneratiune. Datu in Lipâu 10 Martiu 1878 umilitu in Christosu fraţi: Ciriacu Barbulu m. p. Protopopu Somesianu, asessoru consistorialu. Petru Ciceronescu m. p., parochu in V.-martu si asess. consist. Ioanu Selagianu m. p., parochu in Borhidu si asessoru consist. Acestu (Rogatoriu), astadi cu o mana pre cale oficiosa protopopesca sbora la Oradea la Vicariatu; cu alfa la publicitate la „Observatoriulu"; scopulu e santu si comunu. Ssuntemu convinşi, câ voru urmâ rondu pe rondu toti asessorii de parola ai Satu-Mariului, cu carii, fratiloru Bihoreni li dicemu: Faceţi voi aşişderea! Dar’ apoi câ se ne cunoscemu barbatii devotaţi binelui diecesei, si pre cei ce se pitula, poftimu si rogarnu după tramiterea la Oradea, se unnedie cuit’a publica in „Observatoriu". Nota. M. D. Vicariu e cum audimu de presentu in Buda-Pesta, socotimu consultu Rogatoriele ale tramite ex offo si express se sbore, si de va fi lipsa, se spună si celoru de la potere, cumca biseric’a gr. cat. de Oradea isi reclama imperiosu drepturile avitice autonomice-sinodali. Datu câ mai susu. — Din părţile Făgetului, comitatulu Carasiu (Abusuri si escese electorali). Restulu acestei corespondentie, a cărei partea 1 esf in Nr. tr., este scrisu in termini de aceia, in câtu deca l’amu publica, dn. corespondente subscrisu Aristide, ar’ veni in contactu cu procurorulu; de aceea noi din crutiare câtra dsa curmamu acesta publicatiune cu atâtu mai vîrtosu, câ se si face onore prea peste mesura mare unui subalternu, a cânii portare dore pe locuitorii unui cercu, a cărui persona inse nu mai interesedia pe nici o parte a publicului citi-toriu din alte tienuturi. Relative la caşuri de acestea, rogarnu pe dnii corespondenţi a tiene m a i alesu in dilele nostre din aintea ochiloru in lini’a prima s i s t e m ’a, si numai in adou’a personele. Sisthemele politice gubernementali, maximele, principiele, după care se guberna si administra o tiera, acelea decidu, era nu personele, din care se compune machin’a gubernementali. Cclu mai talentatu, mai activii si onorabile functionariu, dâca nu place auctoriloru sisthemei, deca elu nu se supune orbesce ca se o esecute, este delaturatu si substituita prin altulu, câ-ci intr’o tiera câ Ungari’a si Transilvani’a se afla câte 10—20 in loculu unuia. In câtu pentru Banatu, Comitatele Aradu si Biliari’a, rogarnu pe dn. Aristide si pe ori-cari alţi lectori, câ se nu’si pregete a reflecta desu la istoricele cuvente a le imperatului Iosifu II citate mai pe largu in Nr. 14 alu „Observatoriului": „Die wallachische Nation vvird nocli immer auf eine sehr knechtliche Art behandelt"; apoi tote acelea câte dice imperatulu in instrucţiunile sale despre ur’a cea cumplita, câ-ci tote se potu aplica până in diu’a de astadi. Se ne mai insemnamu inca una: Din padurea romanesca s’au taiatu totu-deauna codele (toporistile) la securile, cu care a fostu taiate pădurile. (Red.) Monarchi’a austriaca. Vien’a, 12 martiu. Delegatiunile sunt adunate. Cea mai grea problema, ce au ele se deslege asta-data, este votarea unui creditu extra-ordinariu de 60 milione fl, cerutu de catra ministrulu afaceriloru străine pentru unu scopu, pe care insusi corniţele Andrasy nu pote seu nu voiesce a’lu defini mai d’aprope. Pentru scopuri curatu bellice acea summa abiâ ajunge la coperirea speseloru mobili-sarei; câ se intre in acţiune, se cere summa in-diecitu mai mare, precumu se pote adeveri cu enormele cifre de sute de milione din anii 1854/5, 1859 si 1866. Pentru câ se acopere spesele de occupare in Bosni’a si Hertiegovin’a, insusi corniţele Andrasy respinse idei’a ocuparei, prin discursulu seu tienutu in comissiunile delegatiuniloru. Pentru câ se insufle respectu Rusiei, precumu cugeta unele diarie magiare, este o ideia absurda. Asiâ dara nimeni nu scie care este scopulu aceloru 60 mii., ceea-ce se prevede câ de siguru este, ca delegatiunile întrunite le voru votâ. De altmintrea parlamente si popolatiune in Austri’a propriu numita sunt forte nemultiumite cu starea actuala a lucruriloru. Las’ ca mai nimene nu crede in pace durabila, chiar de la inchiaiarea pacei ruso-turcesci incoce, dar ii este poporului prea de ajunsu cu enormele contributiuni, la cari este supusu pana acumu. Spiritulu ce domina in poporu si-a aflatu expressiunea sa in cas’a deputatiloru in modu mai totu asia de brutale, câ si in Buda-Pest’a. Intre alţii deputatulu Schdnerer pe langa ce nu mai voi se scie de dualismu, plesni in faci’a ministeriului Auersperg, ca politic’a lui ar fi politica de castraţi si de femei publice. Firesce ca presiedintele l’a chiamatu in tonu infruntatoriu la ordine; Schonerer inse par’ca nici n’ar fi auditu, merse mai departe infruntandu pe ministeriu si pe parlamentu si die-cîindu-le câ sunt servili, câ-ci implinescu totu numai ceea-ce voiesce curtea. Deputatulu Monti vorbi cu mai multa demnitate, cita inse din actele parlamentarie câteva cifre, pre catu de autentice, pre atata si desperatdre, precum de es., câ in anulu 1862 budgetulu spe-seloru generali ale intregei Monarchie (Austri’a si Ungari’a cu tote provinciele) a foştii de 389 inii. Acelasiu budgetu de spese redusu numai la Cis-laitani’a (Austri’a) pana in anulu 1876 crescuse cu 32 mii. mai susu, adeca cu totulu 421 mii. Adau-gemu la acesta cifr’a budgetului speseloru Ungariei numai cu 250 mii. face in totalu 671 mii. S’ar potd presupune după datin’a de mai inainte, ca o parte considerabile din acelu budgetu enormii l’ar inghitî armat’a; inse nu este asia, câ-ce in anulu 1862 budgetulu armatei era de 136 mii., dar de la 1867 incdce delegatiunile l’au totu scadiutu, pana-ce in anulu 1877/8 ajunse numai 81 milione. Spesele celoru-lalte ministeriuri in 1862 era numai de 107 mii. in Cislaitaui’a, care inse in periodulu dualismului au crescutu la 210 mii. Prin urmare sustienerea sistemei dualistice costa numai pe Cislaitani’a 103 mii. mai multu si cam totu atata pe Ungari’a. In fine Schonerer inchiaia dicîindu: „Nu voiu vota nimicu pentru scopuri bellice contra Rusiei, câ-ci noi slavii nu poternu dori victoria contra Rusiei; acest’a ar fi a ne dori sinuciderea nostra." Mari si grele cuvinte de la unu representante slavu, pro-nuntiate in aceste momente critice in parlamentulu din Vien’a. La situatiunea presenta. Scirea despre inchiaierea pâcei intre Russi’a si Turci’a este autentica; cu tote aceste noi nici chiar astadi nu comunicâmu conditiunile de pace. Caus’a este, ca acele până acumu s’au publicatu in diariele străine numai din audite, in trei variante, asupr’a carora inse miniştrii Angliei si ai Austriei au de-claiatu m siedintie publice parlamentari, ca nici un’i nu este autentica si ca până in 14 Martin nio ei inşii nu le cunoscea pe cale officiala; de ac3ea si sunt forte ingrigeati si chiar irritati asupra Rissiei. Eta din ce causa noi nu voiramu se anetimu pe publiculu nostru cu conditiuni de pace ahtu de nesigure. Se speramu inse, câ in fine Rissi’a nu le va mai tienea in secretu, ci le va conunica lumei după testulu loru autenticii. Congressulu dora se va tiene, nu inse la laden-Baden, ci in Berolinu; dar chiar si viitoriulu acelui congressu este destulu de nesiguru, din causa câ Angli’â inca nu s’a declaratu, din contra .fca face preparative bellice câ nici odata, de unde Fombina mulţi, câ ddca nu mai multu, sensulu con-Uitiuniloru de pace totu va fi transpiratu până la jjondra, si câ gubernulu Angliei prevede unele acte Jiolente a le Russiei, la care se dâ respunsu numai ţiu tunulu. Diplomaţi a se incerca a linişti spiritele; /^ea inse totu nu are nici o incredere in pace, cf luandu câ de regula esemplele din trecutu, se (j^me câ cliiam din congresu va resulta o noua onflagratiune bellica. Publiculu europenu se intaresce in acesta opi-niune a sa si prin impregiurarea, câ Russi’a in locu se’si micsioredie armat’a, mai virtosu o imul-tiesce. Se mai observâ in regiunile superiori inca si actitudinea gubemului romanescu, carele in locu de a desanna, isi concentredia divisiunile sale mai alesu in Olteni’a, câ si ciirnu s’ar prepara la o campania noua; anume divisiunea Anghelescu se concentra la Tumu-Severinu; a lui Cerchesu la Craiova; alui Racovitia la Bucuresci; era divisiunea Leca, staţionata la Vidinu si Calafatu, e destinata a veni la Pitesci, adeca in vecinătatea ndstra. In Tesali’a, Macedoni’a si Epim se versa neincetatu sânge intre turci si greci, de si Greci’a si-a retrasu trupele sale. S’a sculatu inse poporulu acelom tieri si se bate cu luria pentru realisarea principiului nationalitatiei, câ adeca provinciile tur-cesci, despre care se va adeveri câ maioritatea locuitorilom este grecesca, se fia incorporate la &reci ’ a. T» __ m y Romani a. Bucuresci. Discursulu memorabile din 13/25 Febmariu a. c. alu ministeriului presiedeute Ioanu Brateanu, asia cumu s’a publicatu intregu după stenografia in Monitoriulu of., este unulu din cele mai lungi, acomodatu a se reproduce mai multu numai in diariele mari care esu in tote dilele; impregiurarea inse, câ elu arunca lumina preste adeveratulu decursu alu evenimenteloru din Romani’a, mai multu cliiaru si de câtu alu dlui Cogalniceanu; apoi in consideratiune, câ parte mare a acestui dis-cursu este de valore istorica durabila, — cu tota angustimea de spaţiu la care suntemu deocamdată condamnaţi, totuşi ne deciseramu a’lu reproduce si noi in câţiva Nri; câ-ci deca din 800 de abonaţi ai nostrii aru fi numai V3 parte care se nu’lu fia cititu nici macaru in estrase esite in alte diarie, aceştia au totu dreptulu se cdra publicarea lui si in acestu cliariu alu nostru. Discursulu dlui primu-ministru Ion C. Brateanu. In siedinti’a de sera din 13 Febr. v. a Senatului. Dintre oratorii opositiunei, d. Boetescu a venitu si a espusu cestiunea ce ne preocupa intr’unu modu claru, eru nu cu insinuări si cu banueli, cumu a facutu d. Manolaki Costaki. Dsea ne-a disu, limpede si curatu: ati gresitu de la inceputu până la sflrsitu, ati adoptatu unu sistemu reu, si resultatulu la care ati ajunsu e dorerosu pentru tiera, este nenorocitu. Prin urmare, au adaosu dlui, ve facemu gratia de a nu ve tramite inaintea Curtiei de casatiune, cu conditiune inse, ca se plecaţi acasa. Cumu vedeţi dloru, acusarile dlui Boerescu suntu: mai antaiu ca amu derogatu, ca ne-amu departatu de la politic’a naţionala • si tradiţionala, de la politic’a practica, positivista, care convine unui stătu in condi-tiunea statului nostru; alu douilea, ca amu sfasiatu tratatulu de la Paris. Sfîrsindu, a mai disu, nu numai ca amu comisu tote aceste gresieli, dera ca, prin duplicitatea nostra amu facutu pe intrega Europa se nu mai aiba incredere in noi. Onor. d. Manolaki Costaki Iepurenu, seu d. Dim. Ghica, — nu tînu minte care din doui — ne-a spusu ca tote acestea le-a scrisu unu diariu strainu. D. Boerescu inse nu le reproduce după vreunu diariu, ci le afirma de la sine, negresitu după câte ’i-au spusu agenţii pe cari ’i are seu ’i tramite prin strainetate. Respundiendu acestoru acusatiuni, dloru senatori, se ’mi daţi voia a le esamina impreuna cu dvostra. Ni se imputa c’amu facutu o conventiune cu Russi’a, pe cea din 4/16 Aprile, nu fiindu c’amu fostu nevoiţi, ci pentru câ se ne aruncamu in aventuri, eru ca astadi tier’a si noi toti suntemu victima aceloru aventuri. Prin ce dovediţi, dloru, tote acestea? Cu ce acte susţineţi asemenea aserţiuni? câ-ci trebuie se veniţi cu probe candu afirmaţi ceva atâtu de gravu. Spuneti-ne anume abaterile comise, probaţi ca ne putemu dispensa de a face conventiunea, ca erau nescare va garanţii ca Russii nu voru putea intra in Romani’a ? Acusatiunile de felulu acesta le-asi intielege, dera nu intielegu de locu pe acelea ce ni se făcu astadi. in modu nehotaritu, cu cuvinte vage si fara nici unu tenieiu care se le dove-desca, care se le sustîna. D. Boerescu ne acusa ca reu amu facutu de amu incheiatu conventiunea ? Dera putea veni ore dsea cu unu inscrisu de la puteri, prin care se declare ca aru fi facutu ceva pentru noi, ca se-aru fi opusu a nu laşa se intre Russi’a in tiera fara voi’a nostra? Apoi, dloru, e unu faptu necontestabile, ca puterile nu numai ’i-au lasatu, dera nici ce au voitu se se amestece intru nimicu. Nu cum-va ore, fiindu-ca amu facutu noi o conventiune cu Russi’a, de aceea puterile garante au su-feritu ca Russii se intre in Romani’a? E absurdu, si fiindu absurdu, nimeni nu pote susţine una ca acesta. Dera se mergemu si mai departe. Au conventiunea României cu Russi’a dat’a dreptu Russiloru se' treca Dunarea, se faca resbelu si se sdrobesca impe-riulu otomanu? Fost’a conventiunea unu ce asia de puternicu, in câtu tote puterile se taca si, din caus’a ei se stea smerite, cu arm’a la picioru, fara a cuteza se se opună? Dera vedeţi bine, dloru, ca suntu interese capitale, puteri tari, si totu nu potu face nimica. Engliter’a se crede amenintiata in interesele ei cele mai de căpetenia, si totuşi, cându Russii suntu langa Galipoli si in Con-stantinopole, — câ-ci odata la St. Ştefan, suntu ca si in Constantinopole — Englitera hesita si sta pe gânduri. De doue-trei ori ’si a tramisu flot’a si de doue-trei ori ’si-a retrasu-o; era cându in cele din urma s’a otaritu se intre in striratorea Dardaneleloru, a disu ca a intratu nu câ ostila Russiei, ci ca se sprijine si se apere pe creştini, pe supusii sei englesi. Nu dera noi putemu opri resbelulu orientalu seu pe Russi’a de a trece se ’lu faca, cu seu fara conventiunea din 4/16 Aprile. Ni se repete inse: — Suntemu ingrijati, tota tier’a e ingrijata. Apoi intrebu pe oricine, deca evenimentele cari au produsu resbelulu din Oriinte suntu de natura a ne ingriji numai pe noi ? Nu suntu ore puteri europene cari trebuie se se fi ingrijindu totu atâtu, deca nu mai multu ? Sciţi bine, si nu mai amu nevoia se declam, ca guvernulu austro-ungaru areta. ca considera interesele sele jicnite, puse in’ pericolu; Engliter’a a amenintiatu atâtu de multu totu din caus’a jicnirii inte-reseloru sele; si cu tote acestea nu s’a trasu anca nici o puşca in Europa. Apoi aru fi vrutu ore d. Boerescu ca noi se stamu cu braciale incrucisiate, se dicemu ca pe noi ne ocrotesce tratatulu de la Paris? Intielegu se ne dica — cum s’a si disu de unii — ca trebuia se ne retragemu oştirea in Yalachi'a mica — si amu fostu cu densa atâtea lui numai in Yalachi’a mica - seu se ne retragemu la munţi, seu/\1,(pa cumu au mai disu alţii, la otarulu Russiei, la câ se versamu sânge, câ-ci 1 u. ca se ne opunemu, ' sângele acela va esi in viitoru o Romania mai frumosa. Intielegu aceste opi-niuni, câ-ci totu mai spunu ce-va; dera nu intielegu pe d. Boerescu, care nu ne propune nimicu, dera care se marginesce a ne acusa. Si apoi ve intrebu in numele si pe comptulu cui vorbiţi dvostra? D. B. Boerescu. In numele toturoru nuantieloru partitului conservatoru. D. I. Brateanu, primu-ministru. In numele „Pressei," „Timpului11, etc. ? Apoi dvostra ne acusati ca amu trecutu Dunarea ? Dvostra care ne indemnati s’o tre-cemu mai in graba ? Nu credu ca e acumu momentulu se facemu ceea ce dise francesulu, se ne spalamu rufele murdare, — si suntu unele forte murdare — inaintea lumii care se uita la noi. (Aplause). (Va urma). Sciri diverse. ' (In Romani’a ofertele patriotice se înmulţi eseu.) D. Aman din Craiova a depusu la cas’a de dotatiune a ostei, in numele magistratiloru din Oltenia, sum’a de lei noui 8000 pentru ajutoriulu familieloru celoru cadiuti pe campulu de onore; s’a depusu asemenea la aceeaşi casa suma de 1. 3869 b. 25, produsulu represintatiunii date in Teatrulu celu mare de o societate de diletanţi. D. Ion Diaconovici din Suceva a oferitu pentru acelasiu scopu o obligaţiune domeniala de 1000 lei si d. S. Ch. Daniel din Iaşi 5000 lei, in cinci obligaţiuni domeniale. Asemenea fapte suntu mai pre susu de orice lauda. Comitetulu permanentu si primariele rurale din judetiulu Dorohoiu au oferitu sum’a de lei 14,820 bani 76 pentru cumpărare de arme si 150 pentru cojoce, flanele, etc. (Dlu Ros si), illustrulu tragedianu, dupa-ce ’si inchiaiâ seri’a representatiuniloru cu societatea sa italiana in Bucuresci, a pusu la dispositiunea MSale Domnei 2000 franci spre a se imparii la ambulantiele romane, er MSa Domnitoriulu l’a numitu officiariu alu ordinului „Steu’a României". (Religiunea creştina) cuprindiendu invetia-turi despre credinti’a si faptele bune crestinesci pentru scolele elementarie de ambe sexele de Ioanu Popea prof. la gimn. r. gr. or. din Brasiovu. Acest’a este titlulu unei cârticele scrise intr’o limba alesa, dara cu ortografi’a cu cedile. (Notabilii din Vidinu), precumu ne spune R. L. după visit’a de eticheta, ce au facutu generalului Mânu, s’au mai presentatu odata inaintea dsale, rogandu’lu se aduca la cunoscinti’a M. S. Domnitoriului, si se’lu intrebe respectuosu in numele loru, deca Vidinulu va remane seu nu sub stapanirea romana. Candu respun-sulu ar fi afirmativu, notabilii musulmani au declaratu, * ca ei voru remane pe la locurile loru, la din contra voru emigrâ cu totii. Conversatiimi national-economice. Schitie din sciinti’a foresteriala. (Dedicate fostiloru mei colegi si amici romani dela academia.) (Urmare si fine.) Demustrarea acestoru adeveruri greu sentite, credu câ e de prisosu; tierile desbracate de păduri ne convingu indestulu. Câ esemplu voiu aduce numai Romani’a. Camu inainte cu vre-o doi — trei ani cetisemu o eremiada destulu de caracteristica a unui mandatariu poporalu de acolo, in care se plangeâ tare asupra ur-mariloru funeste, — intinderea devastării paduriloru —, indemnandu totodată la o economia mai raţionala si patriotica.*) De altmintelea ori-cine scie, câ aerulu in păduri sau in giurulu paduriloru e multu mai curatu si prospetu câ in orasie sau in locuri vaste. In regiunile avute de păduri temperatur’a e mai regulata si constanta, descărcaturile meteorice, (ploile etc.) dese si — abundante, după cumu areta observatiunile făcute; — caidurile innadusitorie si secetele indelungate ce usca si ardu vegetatiunile, suntu raritati. Pre langa influinti’a directa a paduriîoru asupr’a societăţii si naturei omenesci, mai esista anca si-o in-fluintia indirecta. După cumu sciinu, prosperitatea economiei rurali e condiţionată anca si dela clim’a locala, er’ acesta depinde — primo casu — dela natur’a si insusirile locu-riloru de impregiuru. Deca suntu păduri in apropiare, atunci influinti’a loru si prin urmare si clim’a, nu pote fi decâtu favoritoria agriculturei. In multe locuri agronomi’a are de-a se luptâ cu cele mai multe si mari greutati, fiindu espusa tuturoru capricieloru elementari, si acesta numai din simpl’a causa câ, prin vanitatea dmeniloru, fura lipsite de bine-facutori’a protectiune a paduriloru. Orb’a devastare a paduriloru a facutu, câ tienuturi intregi se remana neproductive, cari acumu, câ totu atâti inimici infricosiati, amerintia la totu momentulu vecinătăţile cu nimicire si astrucare totala. Acesti-a suntu marile de nasipu volante (sboratoriu). In aceste vulcane neardietorie anca locuiâ odiniora anticulu dieu Silvanu. Elu fu alungatu, era loculu lasatu in voi’a naturei. Acest’a după ce consumâ prin poternicii ei factori — sore si ventu - tote părţile si resursele nutritorie ale pamentului, Tu desbinâ, sfaramâ, restorse si usiurâ facundu-lu — cu incetulu — aptu de-a pote formâ nori de nasipu, de-a cărora activitate infricosiata ne istoriseseu prea adeseori nefericiţii locuitori din apropiarea mariloru. Asiediarea si cultivarea ulteriora a acestoru de-sierturi sboratorie anca de-multu le privesce sclinti a *) De altmintrelea Uugari’a etc. auca nu «tau mai biue, ba pote mai reu. foresteriale câ un’a dintre cele mai sânte detorintie a-le sale. Succesele câştigate in acesta privintia ne incura-gieza a speră, ca cu tempulu ele voru dispărea. Multe rele si neajunsuri, născute prin desconsiderarea si negliginti’a selbeloru, au de-a se repară si im-bunetati prin sciinti’a foresteriala care face progresse. Pădurile — deca le privimu numai din punctu de vedere esteticu — dau tieriloru si tienuturiloru unu aspectu mai frumosu si mai poeticu, la care privesce si se recreeza cu plăcere ochiulu obositu au caletoriului. Acumu dupa-ce ne-amu convinsu de necesitatea imperiosa a lemnului; dupa-ce-amu percursu pre scurtu desvoltarea culturei actuali a acestui materialu indispensabile ; dupa-ce-amu apretiatu in căt-va urmările funeste ale stirpirei paduriloru si amu recunoscutu necontestabilele loru insusiri binefacutorie, voiu se cercetezu por-tarea Romaniloru facia de acestu ramu interesante alu sciintiei. * * ■K* " ' # Potemu afirmă cu consciintia liniscita, că inteli-ginti’a romana de dincoce ce Carpati forte pucinu s’a interesatu de acestu ramu sciintifico-economicu. Elu a fostu la Romani mai multu unu lucru necunoscuta, prin urmare ignoti nulla cupido, după cumu dovedesce seraci’a de scripte din sciinti’a foresteriala; dara nici cei din Romani’a n’au prea escelatu in cultivarea si latirea susnumitei sciintie, lips’a de institutiuni — in acesta privintia — e barometrulu celu mai securu.**) In tempurile mai noue, după ce si Romanii ince-pura a apretia mai seriosu insemnatatea actuala a sciintieloru naturali si reali, se mai dedicară vre-o cati-va si acestei frumose cariere. Ar’ fi de doritu, câ puciniloru iniţiatori se le urmeze unu contingentu mai insemnatu ! Multe cause atâta naţionali, câtu si parţiali — câ omu alu susnumitei specialităţi — me incuragieza a îndemnă la acesta. Antaiu voiu aminti adeverulu in genere recunoscutu : câ cultur’a unui poporu nu stâ in unilatura-litate. Câ se pota vre-unu poporu face pretensiuni seriose la rangulu de poporu cultu, trebue se arete in tote ramurile sciintifice, economice, industriali, comerciali etc., daca nu unu progresu imitabile, celu pucinu o nisuintia si activitate respectabile. Ignoranti’a Romaniloru facia de sciinti’a foresteriala ar fi prin urmare unu regresu si o piedeca la ajungerea missiunii nostre si a scopului nostru geograficu. Perplesitatea in care ne-ar’ aduce vre-o schimbare ulteriora a lucruriloru, e nedescriptibila, câ-ci amploiaţi romani de susnumit’a specialitate ne lipsescu mai de totu. Ba mâne poitnâne se va sentî aspru acesta, daca se va introduce cu delaturarea servitutiloru si prin commasatiune, o organisare noua a paduriloru. Multe tienuturi si comune voru fi necesitate a ’si tiene, in lips’a barbatiloru naţionali de specialitate, amploiaţi străini. Credu câ e superfluu a mai memorâ, câ amploiatulu de foresteria e unulu dintre acei pucini, cari convinu pe fiacare di cu poporulu — recte cu clasele mai inferiori ale poporului. Multe si mari suntu bunetatile — pentru poporu — ce vinu din acesta atingere cotidiana. Unu contingentu insemnatu din poporulu nostru traiesce după meseri’a lemnăriei, parte castigandu, parte formandu, parte transportandu ori prelucrandu susnu-mitulu articlu. Influinti’a amploiatiloru foresteriali romani nu pote fi decâtu favorabila lucratoriloru con-nationali. Pre lunga acestea economi’a rurala, fiindu neevitabila pentru unu economu bunu de pădure, se pote mai usioru latî intre poporulu din zon’a lui de activitate (Re vier). Dar’ si chiamarea maretia a unui foresteriariu anca ne îndemna la imbraciosiarea acestei cariere; seu dora a lucră si nisui pentr’o productiune, a cărei frupte le culege posteritatea, nu-i sacrificiu si abnegare ? Dar’ multiplele si diversele plăceri venatoresci si naturali, drep u recompensa pentru ostenele si periclele unui padurariu bunu si consciintiosu, suntu ele de desconsiderata ? Candu si anticele popora anca cautâu frumseti’a paduriloru si le incongiurâu cu diverse superstitiuni mitologice, se fimu noi neimpressionabili facia de pito-rescile locuri impadurarite, facia de misteriosulu susuru alu frundieloru, facia de borea recoritoria ce-o gusta omulu sub umbr’a copaciloru si de care si stramosiulu Virgiliu anca parea a fi incantatu ***), facia de sfios’a si sprinten’a capriora, care desfeteza prin salturile sale bizare, si facia de alte multe delicie nedescriptibili, pre cari fia-care natura umana le sente intr’unu modu diferita ? Atâtea cause umane si plăcute ne indemna la imbracisiarea acestui ramu interesanta alu sciintiei, si numai acel’a le va desconsideră, care nu precepe vocea ânimei si a naturei. Primesca dara fiacare amicu alu silveloru impreuna cu voi iubiţii mei eolegi si cameradi de odiniora, sincer’a mea salutare de padurariu: „Salute bărbatului care si-a alesu luculu (berculu) verde alu tierei de patria"!!! Abrudu la 3 Februariu 1878. Alesandru Lazaru. Convocare. Onorabilii membrii ai associatiunei transilvane pentru litteratur’a romana si cultur’a poporului romanu din despartiementulu III (Sibiiu) suntu cu onore invitaţi **) După cumu sciu, preste 5 milione de Romani abiâ au o sc1 6.40—6.80 1 V 1» 6.40-7— 1 ll 11 6— 1 Jl 11 2.90-3.30 l ll 11 2.50-3 — 1 ll 11 12.- 1 11 11 15.00 1 11 11 8— 50 Kilogram. 11 35.00 50 11 îl 30.00 l 11 11 —.36 Curstilu monetelorii in val. austr. Vienna, 15 Martiu. I Galbinii imperat. de auru . . ! Moneta de 20 franci .... I Imperialii rusescu............. Moneta germana de 20 maree Sovereigns englesi .... Lira turodsca ...... Monete austr. de argintu 100 fl. fl. 5-60 cr. 11 9 53 „ 11 9.76 „ li 11.70 „ 11 11.93 „ 11 10.85 „ 11 105.80 „ Cursuri de Bucuresci in Lei noi (franci). 11 Martiu n. Obligaţiuni rurali din 1864 cu 10%.................. Imprumutulu Oppenheim din 1866 cu 8% . . . . Obligaţiune de imprumutu dominiale din 1871 cu 8% Creditu fonciariu (hipot.) rurale cu 7° 0........... Creditu fonciariu urbanu (alu capitalei cu 70l0 . . . Imprumutulu municipale nou (alu capit.) din 1875 cu 8% Fondulu de pensiuni (per 300 1. a.) cu 10% • • • Acţiunile caliloru fer. rom. din 1868 cu 5° 0 • • • Acţiunile caliloru fer., priorităţi din 1868 cu 6% • • Daci’a, Compania de asecur. din 1871 acţiunea de 250 1. a. 8° o.................................. Romani’a. Compania de asecur., (act. de 100 1. n.) 1873 cu 8%.......................................... 1. 95— b. 11 9350 îl 11 89— M 11 82.* 11 11 72— 11 11 82— 11 11 150.— M 11 24.90 11 11 72.30 11 11 120— 11 11 45— 11 Cârti romanesci. Foi’a pentru Sanetate, morbi, educatiune si instrucţiune. Va esî in 1/13 di a fia-carei lune, in numeri câte de o cola cu invelitoria colorata; si va publică: articlii din sfer’a igieniei, medicinei naturale si a educatiunei si instructiunei poporale, — urmarindu afbra de aceea toti paşii facundi pre terenulu scolariu si literariu, si tienendu in evidenţia pre cetitorii sei cu tote legile si dispositiunile privitorie la caus’a igienica si scolasteca. Numerii restanţi se voru supleni in decursulu semestrului I a. c. edandu-se nrulu 1 (pentru ianuariu) in 1/13 martiu, nrii 2 si 3 (pentru februariu si martiu) in 1/13 aprile, nrii 4 si 5 (pentru aprile si maiu) in 1/13 maiu, — de acolea inainte apoi va urmă regulata cate unu nru la 1/13 a fia-carei lune. Pretiulu de prenumeratiune pe anulu in-tregu e 2 fl. v. a. — Pentru Romani’a si strainetate 5 franci — lei noi. — Collectantii primescu dela 5 esemplarie solvite — unulu gratificatiune. Articlii, corespondentiele si totu ce privesce re-dactiunea — se se adreseze: La Red ac ti un ea foiei „Higien’a si Scol’a" in(Temesvâr)Temisior’a; er banii de prenumeratiune, reclamatiunile si totu ce privesce editiunea — se se adreseze: LaEditiunea foiei „Higien’a si Scolau in Gherl’a (Szamos-uj var). Redactoriu: Editoriu: Dr. P. Vasiciu. N. F. Negrutiu. Baic/a generala de assecnrare mntnala „Transilvania1/^ A IX-a adunare generala ordinara se va tienea Dumineca in 1878 la 3 ore după prandiu in cas’a propria (Strad’a Cisnadiei 5). Obiecte de pertractare. 1. Darea de sem’a despre afacerile anului 1877 si substernerea bilantiului; 2. Raportulu comitetului de supraveghiere despre comp-turile anuale; 3. întregirea consiliului administrativu; 4. Propuneri incurse din partea membriloru. Sibiiu, in 2 Martiu 1878. Consiliata administrativa. Anunciu. Se cauta o G&UCâtorSSa. romana sau pricepatore de limb’a romana, langa doue fetitie la o familia intr’unu opidu din Selagiu. Doritorele de a se aplică sunt rogate se se pună in cointielegere asupr’a conditiuniloru cu dlu P. Cosma, advocata in Sibiiu, strada Cisnadiei Nro. 20. 3—3 fl. cr. Analile societâtii Academice. Tom. I. Anii 1867/9 . . . 2.— — Tom. II. Vieti’a sî ideile lui Sîncai de Ilarianu . 1.— — Tom. III. Anulu 1870. Cuprinde sî unu studiu a supr’a poetului Donici de G. Sionu.................1.— — Tom. IV. Anulu 1871. Cuprinde sî unu studiu a supr’a vieţii lui G. Lazaru de Poenariu .... 1.25 — Tom. V. Sect. I. Anale 1872. Sect. II. Despre incercârile făcute pentru desvoltarea sciintieloru naturali in Romani’a de dr. A. Fetn, — sî unu studiu a supr'a teorieloru lui Darwin de G. Baritiu 1 — Tom. VI. Anulu 1873. Cuprinde sî Batali’a dela , Vama de G. Baritiu.................................—.{ — Tom. VII. Anulu 1874. Cuprinde sî unu memoriu a supr’a portreteloru domniloru romani de D. Sturdza, sî Fragmente din istori’a regimentului II. romanescu de G. Baritiu............................ 1.5 ^ — Tom. VIII. Annlu 1875. Cuprinde sî Biseric’a rom. ... in lupta cu reformatiunea de G. Baritiu .... —.! — Tom. IX. Anulu 1876. Cuprinde sî vieti’a sî activi- , tatea lui S. Ciainu................................—•\ ® Ahn F., Methoda practica pentru a in/etia cu înlesnire limb’a germana, lucrata J. Stalxl si H. C. Wartha, Cursulu 2 sî 3....................................... 1.05 — Methoda practica spre a invetiâ cu înlesnire limb’a francesa, partea II................................—.85 Arnold G., Prim’a conversatiune germana - francesa - româna după Ollendorf.....................................—.61. — Manualu de limb’a germana.............................—.81 Badilescu, gramatic’a latina, partea 1.......................... 1.— »» » n It. .............................1. Balcescu Nicolae, Istori’a romaniloru sub Micbaiu Vodă vitdzulu publicata....................................2.— Branescu, Moral’a pentru gymnasie si seminarie .... —.5* Cantemiru Dem. Descrierea Moldovei I., II................â 2 Catulescu Beniamin, Catechismulu pentru clasele I., II., , III. gymnasiale....................................—.6 Ciocanelli Eustaciu, Cursu de Geometria elementaria. . . —.5 — Dialogi romano-fraucesi...............................—.8. Ciocanelli Th. E., Principie de gramatica franceso-romana. —.71 Cesaru de bellulu civile. Trad. de Caianu....................2.50 Copacineauu, Comentariele lui C. I. Cesaru de bellulu galicu 1.— Dictionariulu limbei romane. 184% cole.......................30.— Glossariulu limbei romane. 37 cole.........................6- — Dobrescu, Sallustiu, lugurta sî Catilina.....................2.— Felicitatiuni pentru anulu nou si pentru diu’a numelui —.25 Filipicele lui Cicerone. Trad. de D. A. Laurianu . . . 1.50 Iarcu Dimitrie, Comptabilitatea agricola...................—.50 Ioanescu Demetriu, Elemente de istori’a romaniloru. . . —.— Istori’a imperiului otomanu de Cantemiru. Partea I. . . 4.— Maiorescu T, Critice in contra direcţiei de astadi in cultura romana, despre scriere, limba romana in jurnalele din Austria, observări polemice, direcţia noua . 2.50 Michalescu 8., Compendiu de istoria naturala.................—.30 Moşnik Fr. Dr., a dou’a carte de comput......................—.10 a trei’a „ „ „ ...................—.13 a patr a „ ,, ,,.....................—,14 NaDianu B., Elemente de istori’a naturala part. III. Chimi’a, —.30 Oraţii, Cântece populare si basme..............................—.30 Pontbriant Raoul de, invetiatorulu limbiloru seu metoda practicii spre a vorbi o limba in siese luni. Partea I. francesa pentru romani..................—.75 w ^ n 11 1» ................. —.85 — de Alphabetu francesu in paralelu cu limb’a romana —.50 — Chiai’a essercitiuriloru invetiatorului limbeloru . . —.75 Regnulu animalu. Partea III. Descrierea Reptileloru, Pesci- loru, Molusceloru etc.............................—.40 Schreiber I. F., Descrierea planteloru.......................—.25 Sion, Suvenire de Caletoria in Bassarabi’a meridionala . . 1.05 — Atbalia, trad. după Racine............................... 1.— — Horatiu, tragedia de Corneille......................l.— — Phedr’a, „ „ „ ..................... 1 — Stefanescu Gregoriu, Elemente de Zoologia....................—.84 Wartha H. C., Dialogi germano-romani.........................—.85 se afla la W. Krafft in Sibiiu si Blasiu. Tipariulu lui W. KrafR in Sibiiu.