JJi illUA|.
sta la
lultu pe anu; — trimisu 1 laintrulu monarcfuei •egu 8 fl., pe 0 luni 4 fl.
mtate pe 1 anu 10 fl. 'i, pe 6 luni 5 fl- său - numeri singuratici se iu câte 10 cr.
uuumiviiiuiiiuii
1.
Diariu politieu, n
S i b i i u,
omieu si literai
trei’a '0 cr.
îuariu 1878.
Analisea Programei.
anuntiulu nostru trimisu cu pucine dile )n. lectori au cunoscuţii program’a nostra;
• /atu totuodata, câtu este aceea de scurta, iimai in cinci aliniate seu puncte, pe care ucemu aici intocma.
iservatoriulu" va tracta cistiuni politice, îconomice si literarie. insiste pentru egalitatea de drepturi si egala ire intre tote inpregiurarile, fâra distinctiune ■ ţ sociali, de nationalitati, confessiuni si , prin urmare va lucra pentru paciuit’a ire a toturoru cetatieniloru statului, tiunile national-economice le va discuta in i la inaltimea sciintiei moderne, tru inaintarea invetiamentului si a culturei la connationalii si compatrioţi: sei va con-diligentia atiitu mai mare, cu catu lips’a nte mai tare preste totu in latri’a nostra. nimentele dilei le va inreghtra după inii catu se pdte mai sigure, si le va comenta objectivu. “
-care inse isi va fi luaţii numai câteva e meditatu asupra micei nistre programe, ielesu usioru, ca in cadmiu aceleia intra ite cestiuni, care potu se fit de natura forte a caroru discussiune inse si deslegare ne ;otulu indispensabile, pentri-câ ele coprindu ;otu atâtea conditiuni de viltia, de esistentia e, de ondre si reputatiune naţionale. Preste nultp cestiuni nu numai curatu nolitice. ci
aluatu in care se arunca fermenţii câ se dospesca, si cresce cu atâtu mai tare, cu catu publicistulu scutitu de prejudetie va străbate mai afundu in trecutulu nostru si se va incerca se o rupă cu tristele lui reminiscentie.
Romanii connationali ai nostrii din alte tieri ne spunu la tote ocasmnile. câ noi ceşti din mon-archia scriemu romanesce asia, in catu ei nu ne intielegu, de es. diariele nostre. Este adeveratu ca densii nu se potu impaca cu sintaxea nostra nici cu periodele ce‘ti oprescu respiratiunea; dara nu acesta este caus’a principale, pentru care densii nu potu gusta stilulu nostru. ci acea causa trebue se se caute in acelu chaote spaimantatoriu, intru care se afla pana in diu’a de astadi mai tote institutiu-nile tierei nostre, dintre care multe semana cu mumiele inbalsamate; altele erasi cu omeni carii am voi se se inbracC mai r europenesce “, dara nu se indura se’si dea de pomana mintenulu celu ponosiţii si incarcatu de gaetane. pentrucâ ;i remasese moştenire (lela tia-ertatu stramosiu - seu si caciul’a cea cu fundidu scosu dela mosiu-seu, era peptariulu cu nasturi (bumbi) catu nucile, dela celalaltu inosiu despre mama; asia ei voindu a figura in ochii Europei, punu pe capu cilindru, la gîitu guleru albii, in pitidre calciuni cu lustru, inse cu pinteni, incolo to|i si tote se imbraca cuinii dicu modistele Rococ-co, era cumu vorbescu muntenii iu gluma, „ton patera“, „câ la noi la niminea.“ Asia ne afla patri’a nostra toti străinii europeni ne preocupaţi, carii voiescu se’si faca unu studiu seriosu din legile ri ariediamentele nostre. Mai toti inse despera de
Din tote acestea inv activitate alu pressei nostre A mai vîrtosu alu celei romanesc asia de puţinii cultivatu, in catu t nostra periodica de ani patmdie considera câ unu inceputu, câ de si grasu, dara forte intielei din ceriu. ^ Pre câtu timpii i noi insîne tote conditiunile in stentia, nu voinu fl in stare < alţii; 6ra ne inplinindu acesta ( tatea europena, nu avenni dre câ alţii se uita la noi preste la ordinea dilei, adeca se’si Deci inainte cu Ddieu, fii se simte chiamatu.
Resumatu istoricu despre cei doi ani.
Câteva din cele siese i făcuseră dela 1856 incdce ma vatiuni seriose la Port’a otoi sub care gemea poporatiunil< coprinsulu imperiului otomanii, provinciile europene. Difere: asiatice si europene supuse numai aceea, câ poporale dii Balcani, mai apropiate de ci incepusera se simtia greutatea amarii, cu câtu li se dâ ocasi ici colea din fructele libertatie
i,	seu si bun a vomtia, precum si acolo, eressele egoistice vinii m conflictu si isi apete; unde flacare isi trage jam la dl'a iditate, ce nu laşa altuia nici macam puţina n care se ’si coca unu ou seu unu cartofii; ump a persona a flaca uia trece de mai decâtu unu poporu întregii, decâtu lumea iâtu chiam ceriulu si niulu. Aceleaşi greu-uu terribili in tieri si staturi, unde tote i, mari si mi<*i, politici si nepolitice, sunt ite si tractate din punrtu de vedere esclu-ionale. câ inainte cu 3—4 mii de ani la la evrei, la elini si jersiani. voinu atinge aici maretiele lupte politice, a totu mai decurgu ii societatea popdraloru *, intre principialii monarchicu absoluţii si ist it ut io nai e, intre ceia monarchicu contra mblieanu, intre aristocraţia si deraocra da, .'■sta si ochlocratia (domni’a gloteloru); ci-ci ote acelea au si asupra nostra influii tui ara altele sunt acelea centruri europene, in afla representantii cei mai distinşi ai aceloru Noue, pe acestu spaţiu marginitu ce ne
dispositiune
«tiuni ci alistice, ate ah?-alismulu, >luta atu descenti fatiloru, iilele *no uaria, a i, ale c ite.
facemu grave s pora si nomentu i aceta i de est i, preci
•le ajunau a ne ocupa de sinulu monarchiei es: luptele ferbinti onomiei provinciale încercări de nivel-popdrale europene unu este cestiunea tri'a nostra, înnoita tare si perseverantia jflunui oceanu invidii pe distantie
une dela cestiunile e adeca atingu mai , se ne margiuimu erile câte miei pro-ri-ce stătu voiţi; se interne numai ale isilvani’a, Ungari a, oooefpa fieri Ma-
101*Ui iu uei ne	ut- muiiu c».
ruginite a le feudalismului si privilegieloru, unu juni-sioru esitu din gimnasiu iti va da la tote acestea respunsu scurtu si justu, cuprinşii in deflnitiuni exacte. Nu asia pe la noi. Aici trebue se dai străinului volume intregi, pentru câ se se „procopsesca" din trinsele. Vbia de cinci ani incoce a inceputu se se vedia si pe la noi câte o codificatiune după modelle europene; restulu este inoculatiune (altuire) in arbori scorburosi. întrebaţi pe professorii de pe la academiile de drepturi, câ se ne luminedie deca potu.
Era candu spui străinului, câ noi inca totu mai suferimu de lips’a Catastrului autenticu, câ mai tragemu de bdl’a giea a cestiuniloru u r b a riali, câ mai avenm a face forte multu cu drepturi Vega 1 i, cu comassatiuni. segT e-gatiuni, cu mii de processe pentru paduritu si adapatu; câ legile nostre sanitarie abia acunm in-cepu se incoltiesca câ nesce plante exotice; câ mi-gratiunea dela noi este relative totu asia de mare câ si din tierile cele mai poporale; câ noi mai avemu funcţionari teneri mulţime, carii abia au in-vetiatu câte trei patru classe gimnasiali; apoi candu mai duci pe strainu inca si preste tienuturi, in care din lipsa totala de drumuri aşternute se înjuga boi la carete si calesci de Vien'a, atunci ilu audimu cu urechile nostre dicundu-ne: Câ la voi numai in Turci’a.
Si candu aratamu străinului datele nostre statistice despre starea scoleloru, si vede elin câ in parte mare a tierei 60 până in 80% ale locuitori-loru nu sciu nici a citi nici a scrie, se intorce dela noi desgustatu si incepe a se indoi de facultăţile nostre sufletesci.
Ni s’a intemplatu se damu preste destui străini de aceia, carii dupace tienu cu noi. cumu amu dice examenu rigorosu, in fine te si mai intreba: Câte foi periodice aveţi voi? Nici unu respunsu nu pdte fi mai confusu decâtu acesta. Pas de’i arata cai pe păreţi, câ straiiralu scie se merga la posta câ se’si ia unu cathalngu si se’ti rosiesca cu elu nasulu, apoi se’ti tiena din nou lectiune aspra: Bine, cumu credeţi voi câ veţi esi dintru intundcime,
spurcate desfrenari a le han acelei coruptiuni bizantine p se .reflecte la observatiunile Nimeni.
Dupace sparse in [uliu H din Hertiegovin’a, se parea inadinsu, câ poporale christiai poterile spre a scapa de jugu vediuramu cumu cabinetele aml câ si cumu am vrea si nu prea, care se încinseră curendu j)rest( mai apoi in Serbi’a si Bulgari’a stătu mare si semi-barbaru cum afla inca destui omeni, carii de 'i si fanatismu, se ducu pentru <
In semestrulu alu doileî reu comandaţi au fostu invi constrinsi a inchiaie pace. insurgenţii din Bosni’a n’au il cabinetele europene incepura : mai seriosu, cu câtu urinara si la tronulu sultaniloru. Se d ferentia in Constantinopole, Decembre, inse cu unu moda câ tribunalu, la care se fia P< judecata. Turcii simţiră gre inilependentiei statului si sm dara o suferira câteva dile.
De aci incolo conferent mai multe conditiuni in favdrea Pdrt’a otomana respunse indii unei „Constitutiuni otomane", nuariu 1877 prin Savfet. paşi’ respinge orice conditiuni puse
In 14 Iauuariu Confere otomana cu conditiuni mai cerea câ in Bulgari'a si Bosn bernatori christiani, se suferi unei comissiuni europene ■ diplomaţi a totu mai dete Poi de neincredere, care ce e « : yetame forte greu, si se’i de
m re Tţ 5
poporaloru christiarie 1111 0 ai
N
iu: Sultanulu conel ^ama P® ce) titre-'carii si câtivr/ Cristiani, câ a voiescu se acrfP^e conditiimile umlu nu a cut J(^a^u se (^ca -*a? î, ori au tac1 alL
Confer liîl^’a se sParse fâra
m:
tu u
C ' )>fl
t ari
In 1 aceea îii ai •j • Io»* ■
lu 3
moi!
iu
fjl
ui' m cuc
RClft l)ft;( In
/nativa cu *eu cu ai
i ij i
uit u
aiiifcsti
di;
Ulii
luir hc
itaîdţ
)UOl
spi • 6
ru.
*T
i»r
M c iuforu i iu. cate va In Iiotii»
via succo
an
ru*
mai
î li»
A
na
Mat
tatu
‘‘V
Ul, U‘ ■ cil ir

HUtlQi
iu- Mi ,A^a^ Pasi’a? care trecea t()ru ,ilu constitutiunei otomane, rin de vietia alu imperiului, misteriosu, care nici pana astadi
>e inchiaie abia pacea cu Serbi’a. deschise parlamentulu otomanii, a vetameta de morte prin unii iunei otomane, protesta prin vocea ive si cerii esplicatiuni dela Porta, espunsu in doi peri (evasivu). le europene mai făcură ultim’a •scrierea unui protocolu collectivu rui intielesu esiâ câ unu votu de hiaru constitutiunei turcesci.
> Aprile Port’a otomana refusa si ciuire.
si’a curma comunicatiunea diplo-recbiama pe Nelidoff insarcinatulu
ratidu Alexandru II face lumei lu seu bellicu, si a dou’a di una parte trece preste Prutu in Romani’a. ibernulu României cercase tdte i pe la cabinetele europene, câ neutralitatea si se fia aparata de elin din cele mai barbare. Nici datu sperantia, mai toti miniştrii itu din umere si au lasatu pe stinului loru. In acelasiu timpu •inele turcesci se incepusera narei. Atunci romanii facîmdu lu la Dumnedieulu parintiloru si de una parte inchiaiera cunos-cu Rusi’a, era de alfa decişi a fortia, mobilisara o armata câ /13 Maiu notificară Turciei deci-
ncepura hostilitatile la Brail’a. In eseu Lufti Djelil sbdra in aeru, mai urmedia si altulu. ratulu Rusiei vine in Romani’a de merge in capitala, era cu ienufa sa blanda face, câ se marea neîncredere escata intre ii alesu din caus’a inganfatei om comandanţi rusesci. uite impedeca pe ruşi a trece 14 Iuniu corpulu lui Zimmermann , era in 27 grosulu armatei pe îstovu. Nici -odata rusii ir au perderi asia de puţine si nici
i	rapede câ in a. 1877.
ii	ocupara Ternov’a, vechi’a ca-In 16 Nicopolea. In 18 stra-
du Sîpc’a trecură in Rumile’a urko pana spre Filipopole. romanii bombardâ Turtucai’a si pre mirarea generale a Europei, vechile fapte bellice ale Romani-dela ei nici macaru se’si apere tentiunea Europei se deştepta una parte din trupele romanesci ib comand’a lui Georgie Mânu.
i Va urma.)
riloru municipali in Ungari’a Transilvani’a.	j
decurseră in lun’a trecuta mai ri’a si Transilvani’a. legerile acelea? întreba străinii noscu de locu nici vechile eonii tieri, nici resturile loru re-evulu mediu; nu le cunoscu mai mi le dicernu R e s t a u r a t i u n i u adoptata din tristulu trecutu; intielegu sub acela cu totulu
omi
«unui
fine diefa Ungariei a rreatu o lege electorale municipale , cărei i se deoe numire de lege definitiva. In sensulu acesteia decurseră deunadi alegerile fun-ctionariloru pe — siese ani.
După constitutiunea vechia, alegerile municipali se facea numai pe câte trei ani. Asia dara in a-ceştii punctu ar fi unu progresii, dela trei la siese ani. întrebarea inse ce mai face multa dorere de capii nu este acesta, ci cu totulu alfa: Se mai fia pastrata macaru acesta umbra de drepţii electorale in municipie, seu se se desfiintiedie pentru totu-deuna tdte urmele lui si se i se substitue puru si simplu dreptulu denumirei prin miniştrii responsabili intocma câ in alte staturi absolutistice, seu si constituţionali, dara centralistice, unde adeca tdta po-terea se aduna si concentra in manile ministriloru. Diariele gubernamentali in frunte cu „Pester Lloyd“ pretindu in tonu de dictatori, câ acestea se fia cele din urma alegeri, prin urmare câ in decursulu ce-loru siese ani, se fia desfiintiatu cliiaru nou’a lege municipale. Acelea diarie au mare influintia asupra opiniunei publice din Ungari’a; era ceea ce bate mai tare la ochi este, câ ele agitedia asupra dreptului electorale tocma acuma, sub d o m n i’a ministrului Colomanu Tisza (domnia numescu ele ad-ministratiunea actuala), de si sciu forte bine, câ acelu barbatu de stătu pre candu stâ in fruntea opposi-tiunei ce se nurnia „partit’a Tigriloru,“ luptase pe vietia pe morte pentru dreptulu electorale. Lloyd-ulu inse ’io spune curatu: Tisza salva acestea ruine de dreptu electorale, totu elu se le curăţie cu totulu din cale. Intr’unu alu doilea articlu alu seu publicaţii câ presentu de amdu nou, Lloyd merge multu mai departe, câ-ci aci pe langa ce ataca din nou insasi legea, cu adaosu câ elu si inainte cu diece ani a cerutu totu desfiintiarea alegeriloru, apoi supune la critica brutale alegerile actuali si sustiene, câ cliiaru acestea dau cu unu argumentu mai multu pentru cassarea loru, din causa mai vir-tosu, câ s’aru fi „ alesuu mulţime de funcţionari puţinii seu nici-decumu calificaţi, ignoranţi, nedemni, încă si beţivi si cormpti, seu cumu se esprima densul nemtiesce „Zeclier, fideler Kerl“ etc.; era câ alegerile au esitu precum tiene Lloyd, ar proveni dela multe pressiuni si influintie, precunui de ex: câ cutare concurenţi sunt nepoţii cutaroru domni mari, câ celu domnisioru am avea părinţi betrani, domnnlu cela familia grea, cesta e favoritulu comitelui supremii, altulu alu vicecomitelui si asia mai departe. Prin urmare, inchiaie „Lloyd,“ alegeri câ acestea sunt adeveratu premiu ce se dâ stu-dentilom leneşi, carii fugu de examene si totuşi făcu „ cariere “ frumbse pe calea nepotismului si a intrigei, era pe omenii demni, diligenţi, drepţi, rutinaţi in servitiu ii cotescu la o parte, câ se remana pe strade. La domnisiori de aceia le pute si pulberea de puşca; economia, comerciu, industria nu le convinu, câ ei sunt „Gentry,a adeca „Niemesi,“ le convine numai pung’a tierei. Din nefericire, nici legea nu le cere calificatiuni speciali câ in alte tieri.
Ore la romanii trecuti cu lauda prin scole si mulţi din ei avendu câte 10—20 de ani de servitiu, ce le-ar mai conveni, alegere prin concetatieni interessati in diverse sensuri, seu denumiri prin miniştrii carii nu’i cunoscu de locu? Acesta întrebare si-au pus’o omenii in tote timpurile si ‘in tdte staturile, fora ca se o deslege definitivii nici până in dio’a de astadi. S’au vediutu si se mai vedu tieri administrate nespusu de reu prin funcţionari numiţi de miniştrii, câ si prin alţii aleşi câ pe la noi până in 1848 cu ciorna gulii, din care causa* unele popbra au si fostu aduse la desperatiune. Sunt era-si alte tieri administrate prea bine prin funcţionari denumiţi, buna-bra câ in Prussi’a; candu din contra, comitatele Angliei se administra ele pe sinesi, fora câ miniştrii se’si vere nasulu in tdte amenuntele loru afaceri. Denumire seu alegere, este usibra si salutaria numai in tieri si staturi, unde calificatiu-nea functionariloru de diverse cathegorii este regulata prin legi drepte, inpartiali; unde nu întreba nimeni, in ce limba te-au adormitu muma-ta si cu ce apa te-a baptisatu pop’a teu. Astadi cumu stamu, alegerea functionariloru municipali de naţionalitate romanesca, au depinsu mai multu numai dela gra-dulu de simpathii seu antipathii, de dreptate si bu-navointia a prefectiloni (comites supremi), carii in comissiunea electorale avura dreptulu se denumesca trei din siese membrii si ei cu alu sieptelea votu
flnnWl.


Romaai’a. Bucuresci, 23. Decern, st: v: or a suprema, câ pentru acestea timpuri epocali se cugetaţi si D-vostra la înavuţirea pressei periodice manesci; câ-ci cleca none aici ne stau la disposit preste sieptedieci de foi politice si de specialităţi, la D-vc lupta până acilea numai doue politice, intre greutati cunoscute publicistiloru nostrii.
Unu anu câ 100 de ani! Elu laşa urme nest< nu atâtu pe suprafaci’a patriei nostre, câtu mai vii in sufietulu nemuritoriu alu intregei naţiuni. Este to unu anu, de candu gubernulu nostru la insult’a ce n făcuse prin constitutiunea lui Midhat pasia, prin eramu numjţOQlp5i^	cîT~mobiIIs
unei parti considerabile a trupeloru nostre; după a inse cedendu la consiliulu, seu câ se o spunemu cui jajjrgssiimea diplomaţiei euj^ijeiie-^jeiiud^ifis^e < spre bucuri’a~aceldru patriot!, carii nu se^puteâ^îTR la stadiulu in care ajunsese cest iu nea orient Ce e dreptu, nimeni din noi nu era de părere câ s portamu in modu provocatoriu câtra Port’a otom dara mai tdta îatiunea presimţise, câ odata totu 1 fi siliţi se intiamu in acţiune bellica, cliiaru si voi’a nostra. Istoricii si publiciştii patriei nostre i jisera in cei 45 de ani din urma, câ se ne remai memoria viia tdte crudimile si calamitatile adus» turci preste patii'a nostra in cursu de ani 400, er strainarile de taitoriu facea se ne colcăie sânge vine, de câteori ne aduceamu aminte de ele. Cu acestea inse noi totu nu amu fi prinsu arme a: Turciei, deca nu ar fi ingrijitu cliiaru barbatii s stătu ajutati de alte doue cabinete, câ prin pacea Parisu (1856) si prin conventiunea din 1858 se î nemu intr’o stare precaria, neperfecta, falsa. De acei ani Europ’a definia limpede autonomi’a, integr si totuodata neutralitatea teritoriului patriei nostre; puterile cele mari s’aru fi obligatu intre sinesi, ni-o apere de invasiuni prin fortia majora, intre inpregiurarile, — astadi cestiunea orientale ar fi cu totulu alta faţia; Rusia ar fi deschisu cam; contra Turciei seu numai in Asi’a, seu deca toti fi calcatu presie Prutu cu trupele sale, atunci e se provoce uni casum belii pentru tote puterii rante, era in liii’a prima pentru Austro-Ungari’a. caile Provedintici sunt si remanu nestrăbătute; des nostru fusese, câ iijxlepeiidenti’a perfecta se ni -cumparamu cu sângele nostru.,, pentru câ pe viito avemu a ne"Tmitiami numai none insine, si cu mai multu se ni-o pretiuimu si aparamu totu cu sa deca iubirea nost-a de pace ar mai fi insultata.
Căuşele imnediate a le mobilisarei a dou’a prirnavera ve sunt cunoscute; începuturile actiunei cu bombardarea Tirtucaiei, continuările la Calafatu, polea, Corabi’a si pe la alte puncte, in fine tr grosului armatei nîstre in Bulgari’a si in eternu i -rabilile sale operaliuni militarie până la caderea nei, sunt atâtea probe strălucite, câ unde noi n diuseramu pucinu preparaţi pentru unu bellu tu atâtu cm util si	4
nostre de tdte armde au storsu mirarea Europei cu acesta ne docunentâ, câ noi cliiaru nu ne cu seramu virtuţile nostre militarie.
Nu ni le-amu cunoscuţii; din causa mai ales intre luptele nostre politice pucini omeni obser in cursulu aniloru neadormifa grija a Domnit pentru reorganisarea si disciplinarea armatei, er din noi nu se inpacâ cu ide’a se ajungemu in situ asia de grea si fatile, in câtu se ne aparamu esistenti’a nostra naţionale, teritoriulu si tdte . nostre cu arm’a la ochiu.
Una alta causa ce descoragiâ pe mulţi fuse barbatii competenţi nilitari din alte staturi ne necurmatu la urechi, câ la noi lipsescu traditi militari, de care Ute armate au cu prisosu. prea adeveratu câ t.-aditiunile, câ istori’a faj bellice dau spiritului nilitariu nutrementu forte I Deca inse vomu reflecţi seriosu la trecutulu nosti de 3 si 400 de ani, ci la celu mai funestu di: istori’a nostr’a, vomu rfîa usioru, câ de şi Port mana midiulocise prin domni fanarioţi desfiintiarei tata a armatei nostre regulate; dara de câteoi incinsu belluri intre Rusi’a si Port’a otomana in c* de ani din urma, totu-dea un’a generalii rusesci dintre romani cu miile din divprse tienuturi ale dar mai alesu din Moldo,y’a si jOlteni’a, le dâ. c danti romani, ii trimitea contra turciloru totu la p nile cele mai perieuldse, rfi pAtmii carii cunosce fectu locurile si regiunile; dâra tdte bravurele exe de trupele romanesci se trecea in buletine totu câ fapte gloriose rusiei. Unu ^iolosu nepretiuit an remasu din ele si pentr^^pnmni: traditiun familii! Sunt mare lucru acelea traditiuni
Sa mai disu, ca onciâru ostrn nu miroi pulberea de puşca.1 Dara dU'elP jhnimea magian 1848 o mirosise pimUlhVnfc, am1? In câtu p oficialii nostrii, Europ’n of# ;nu. sciâ, câ unu m
turcesca; era de atuHrt ' ifi restimpu de a juni oficiari de ai norttii‘«^r^c^a ce făcu elve mergea se se bata in arma e străine, anume in ^
Franci’a, Belgiu si n*«Şi • w iffc ilasiu timpu s

Dara lumea s’a miratu mai multu de bravurele corpului dorobantiloru, dela carii asteptasera multu mai puQiuu. Lumea inse nu scia, câ militi’a nostra teritoriala cu granitiari cu totu se afla, mai alesu la Dunăre, in exerciţiu prin luptele ce porta cu bandele de pre-varicanti, de boţi si corsari, de carii n’au lipsitu niciodată din părţile Bulgariei si ale Dobrogei. Dara in fine, iubirea de patria si libertate au inspiratu pe toti fâra nici o distinctiune; mai in scurtu: Soldaţii nostrii sciu pentru ce se bătu.
Acestea vi le scriu dresicumu câ prefatiune la cele ce au se se mai intemple din partea nostra in campani’a de fagia, câ-ci deca nu me insiela tote infor-matiunile mele, ori-câtu se vorbesce de „mediatiuni," interventiuni, armistiţiu si pace, necumu campani’a ru-sesca, dara nici chiaru a nostra nu se va termina cu un’a cu doue. In totu casulu noi ne suntemu strinsu datori existentiei, libertatiei si onorei nostre naţionale a sta neincetatu cu puscile intinse, cu tunurile incarcate pana la inchiaierea definitiva a pacei.
Republic’a Franciei. Evenimentele care pe langa cestiunea orientale au agitatu mai multu pe politici si nepolitici in anulu espiratu, au fostu cele din frumos’a Franci’a. De siese ani incoce lumea s’a dedatu a crede, câ naţiunea debilitata prin enormele perderi din 1870-1, s'ar fi retrasu in sine si câ nu ar mai esercita vechi’a sa influintia asupra societatei europene. Lumea pare a se intari in acea credintia a sa inca si prin una anecdota pusa in cerculatiune de câtra principele Bismark, care la nu sciu ce ocasiune ar fi disu, câ elu de aceea doresce consolidarea republicei in Franci’a, pentru câ se reniana totu neputintiosa fagia cu Germani’a. Elu adeca presupune, câ institutiunile republicane aru pa-ralisa poterile unei naţiuni. 1 Ilusiime un’a câ si alfa. I Influinti’a Francie’L. asupra Europei si chiaru asupra Uermaniei, n’a incetatu-jinu momentuŢ) s’a schimbatu numai natur’a ei. înainte de 1870 acea influintia ener-giosa se manifesta mai multu numai prin regimulu personale alu lui Napoleon III, care sciâ se’si inpuna preste totu vointi’a sâ cabineteloru si poporaloru. Astadi acea influintia este exercitata prin chiaru institutiunile republicane. De aici apoi se esplica, pentru-ce‘contra Imafdecurge lupta cumu am dice subterana din partea celoru mai multe staturi asia, câtu se pote afirma, câ republic’a Franciei este numai tolerata si nicidecumu recunoscuta din convicţiune. De altmentrea ur’a contra republicei se esplica usioru, mai alesu câ adversarii ei inca ’si au argumentele loru. In ori-ce republica genuina, nu fictiva, nu oligarchica, ci demoratica, sincera si luminata se presupune, câ are se domine numai autoritatea legilor u patriei si nici-o autoritate personala. Din contra, adversarii ei tienu, câ spre a guberna poporale si i infrena passiunile omenesci criminali, nu ajunge autoritatea legiloru, ci este absolutu neces-saria si autoritatea personale, religiosa si civile, de mana un’a cu ilt’a; de aceea sententi’a latina Maxima pars hominum mctoritate ducitur, au avutu totudeauna trecere mare, orecumu are si acelu adeverii istoricii, câ omenii sunt forte aplecaţi a’si face idoli si a se in-china loru.
In anulu 1877 lupt’a intre atinsele doue opiniuni ajunsese la culnn, până ce ea in Maiu sparse pe faţia, pentru-câ amicii autoritatiei personale crediusera a fi sosiţii momentulu. in care se dea republicei lovitur’a de gratia, seu pin măiestria, seu erasi prin arme si măceluri, ca in 1151; era spre acelu scopu se parea câ ei ar fi castigitu pe generalulu presiedente Mac-Mahon, pentru câ du se faca locu erasi imperialismului.
Presiedentele incepuse a prepara calea mai antaiu prin dimissiunea ninisteriului, alu cărui sufletu era republicanulu Jules Simon. Dara camer’a deputatiloru era la postulu seu. In 4 Maiu se'face interpellatiunea impuitoria a lui Lebloul asupra situatiunei. 361 contra 121 condamna procedur’a presiedentelui. Presiedentele republicei respunde prin denumirea unui ministeriu monar-chicu, numitu după cd mai de frunte Broglie-Fourtou, era in 17 Maiu infanta pe camer’a legislativa, si o si dimitte acasa câ proiogata, după ce cu o di inainte ceruse dela senatu inviirea lui in sensulu constitutiunei actuale, câ se o pota dhsolve si se dispună alegeri noue.
In 25 Maiu camera se dissolve, era niinisteriulu incepe a exercita asupr i collegieloru de alegatori pres-siuni de cele mai brutal, cunoscute de ajunsu si pe la noi din trecutulu celu nai de aprope. Din acelea dile se incinge preste tota Fnnci’a una din acelea agitaţiuni forte critice, care ori-ctndu altadata s’ar fi terminatu cu versari teribili de sanje.
In 1 Iuniu miile d* studenţi din Parisu trimitu deputatiune numeiosa la Gunbetta, câ la celu mai aprigu republicanu, si ’lu rdga :â se lupte cu tota energi’a sa contra reactiunei impeialistice ajutate de clericali. Gamtetta le promitte. Dau atâtu elu, câtu si Bonnet-Duverdier primariulu capitdei, fusera daţi mai apoi in judecata pentru nesce cuvente aspre, pronuntiate contra lui Mac-Mahon si a minisfeiloru, taxate de calumnia. Miniştrii adeca voiâ acumu se figuredie oresi-cumu câ representanti ai maiestatei imperiale seu regesci, in a cărei restabilire sperâ cu atâ.u mai multu, câ destituira de-a valma pe toti prefecţii si subprefectii republicani si puseră in loculu loru monar-histi, totu odata incepura se stringa in pinteni press’a ieriodica republicana, încercară se câştige pe armata in partea loru si preste totu luâ mesuri forte provocaţirie, câ dora republicanii aru aluneca se se rescdle cu armele, spre a’i sugruma pentru totudeauna.
In 3 Septembre more glorosulu barbatu Thiers, care trecea cu totu dreptulu nu numai de amicu sincerii ^ alu republicei. dara si de apaatoriu alu legalitatiei. Acumu Europ'a incemse a se teme, câ capii republi-caniloru au se scapi frenele din mana, si câ versarea de sânge uu se mai pote incongiura.
Nu a fostu aria. Republicanii după esperienti'a de ani 87 veniseră la cunosciniia, câ sângele sânge
f/1	2
cere, prin urmare câ este multu mai salutariu a lupta numai cu legea si cu dreptatea in mana; de aceea ei se puserdT din tote poterile in totu cuprinsulu tierei, câ se invetie pe poporu, se’lu luminedie si se’i arete, câ in locu de a se bate cu monarchistii pe baricade, de mii de ori este mai salutariu a merge cu totii la urna si a’i bate cu votulu universale, aratandu-le care este vointi’a determinata a natiunei. Asia se intemplâ, câ cu tote pressiunile gubernementali si falsificări de voturi, republicanii scosera, din urne in 14 Octobre, 320 deputaţi ai loru, adeca cu 100 mai mulţi decâtu monarchistii, ai caroru candidaţi preste acesta sunt desbinati in bona-partisti, orleanisti si legitimist!
Ministeriului ii mai remase o sperantia in alegerile membriloru la consiliele generali ale departamenteloru, care au decursu in 4 Novembre; dara si in acilea fu batutu reu totu cu votulu universale.
Asia francesii cu portarea loru legala si prin infrenarea passiuniloru ferbinti detera poporaloru europene una din lectiunile cele mari. de care sciu se dea numai densii. Ah, dara ei o potu da. pentru-câ au lege electorale unica, universale, egale pentru toti. nu măiestrită, nici egoistica. nici absurda.
Acuma ministeriului ii mai remase singur’a cale de a recurge era-si la senatu. câ se votedie din nou dissolverea camerei alese de curendu: i s’a spusu inse curatu , câ unu asemenea scandalu nu se va mai intemplâ. Intr’aceea camer’a alese una commissiune investigatoria de 18 membrii (buna-ora câ cea dela Bucuresci in 1876). Atunci Mac-Mahon dimisse acelu ministeriu monarchicu, denumi altulu, nici albu nici rosiu, nici caldu nici rece, si ’i dise ministeriu de afaceri.
Nu asia. ii respunse Camer’a, cu acestu ministeriu nu stamu in vorba, nu ’lu cunoscemu. nu'i votamu de locu budgetu: lasa-mi-te de a ambla cu doi bani in trei pungi. Maioritatea camerei .este republicana; dta esci obligatu se ’ti iai ministru din maioritate. seuse’ti dai tu insuti dimissiunea, deca ai ajunsu a fi jocari’a reactiunei (23. Nov.)
In fine Mac-Mahon se induplecâ in 14 Decembre a chiama unu ministeriu republicanu. numitu dela capii lui Dufaure - Marcere. Din acea di Franca si Europ’a intrega incepu se resufle — celu pucinu dinţi1'o pluinana mai usioru. Curendu după aceea ministrulu de esterne declarâ rotundu, câ de si Franci’a observa neutralitate stricta in cestiunea orientale, dara pacea definitiva nu se va potea inchiaie fora cooperarea si voi’a densei, ceea ce si noi trebue se doriniu din totu sufletulu si din totu cugetulu nostru.
Sibiiu, 7 Ianuariu st, n. Precum in alte regiuni, asia si in acesta parte a Transilvaniei s’a pusu erna destulu de grea, câtu in unele dile termometrulu Reau-mur cade la 15 până si 18 sub 0. Astadi este aici dio'a unui tergu de tiera, alu cărui decursu inse nu promite resultate prea bune. Populatiunea rurale este forte in-grijata de viitoriu, din causa, câ secefa din ver’a trecuta a produsu lipsa mare mai alesu in papusioiu (cucurudiu), de aceea pretiurile sunt destulu de urcate, preeumu se pote vede si din list'a preţ iu lui cerealieloru, de care dâmu si noi una mai la vale. Cu tote acestea de vre-o fomete nu avemu a ne teme. La burs’a de cerealie dela Buda-Pesta s'au evaluatu unu prisosii de productiunea anului trecutu in cerealie până la 15 milione de centenarie metrice, in valore de 100 — 120 milione fior., care se potu esporta din Ungari’a in străinătate. Se si esporta. mai alesu câ farina. daca nu in cantitatile dorite de agricultori si speculanţi. din causa câ concurrenti’a cerealieloru rusesci si americane bate pe cele unguresc! Este in adeveru lucru miraculosu. câ chiaru si acuma, in acestea timpuri bellice, din Ru-si’a meridionale se transporta granatie de multe milione in Germania, Franci'a. Elveti'a. După inchiaierea pacei acea concurentia va fi si mai aţiasatoria de pretiuri atâtu din partea Rusiei prin portulu dela Odes'a. Nicolaef s. a., câtu si dela Romani'a. unde din lips'a de esportu pe Dunăre s'au acumulaţii cantitati enorme de cerealii. De aceea este norocire forte mare pentru locuitorii Transilvaniei, câ pe la Brasiovu intra neincetatu bucate si se transporta pe calea ferata până unde ajunge aceea; prin urinare pretiurile se moderedia. Vai inse de aceia, carii lipsiţi de pane si mămăligă. n'au deunde se si cumpere nici cu pretiurile cele mai scadiute. Familii de acelea nefericite cadu fina nici-o mila victima cămătăriei si speculatiunei. Ce nu ar plaţi intre impregiu-rari câ acestea una banca liipothecaria rurala, preeumu fusese cea proiectata la dieta din anulu 1863, preeumu esiste una infiintiata de curendu in Galiti'a, dela care poporulu tieranu ridica bani cu ainortisatiune pe langa interesse de 5 multu 6%. Seu raacaru, deca unu institutu de bani asiediatu pe base solide, cumu este buna-ora celu din Sibiiu. ani fi in stare se pună 10—20 milione in cerculatiune. Unu consorţiu de mai mulţi patrioţi, intre carii se vedu subscrisi si doi archie-rei romanesci, se incerca dela 1875 a intemeie una lianca hipotecaria cu amortisatiune, anume in folosulu populatiunei rurale; cliiaru si monarchulu a concursu cu 10 mii fior. la fundarea acelei banei. Se pare inse ca unu farmecu, câ in Ungari’a cele mai sanatose intre-I prinderi naţional-economice dau preste cele mai mari ' pedece, preeumu vomu vedea cu alta ocasiune Pretiurile cerealieloru si altora obiecte de traiu au fostu la 4 Ianuariu in Sibiiu:
Grâu. după calitati 1 hectolitru v. a. fior 8.40 — 9.40; Grâu amestecatu 7.20—8; Secara 6.10—6.50; Papusioiu 5.90—6.30; Ordiu 5.50; Ovesu 2.40 — 2.30; Cartofi 2—3; Mazare 15; Linte 20: Fasole 10: Lardu (slănină) 50 Kilogr. 36; Untura lunsore topita) 40: Carne de vita 36: Carne de porcu 40: Oua 10 de 30 er.
Sciri diverse.
Dela Tiraisiora ni se scrie din 22 Decembre st. v., câ in tienutulu acela rnoru- erasi prunci forte mulţi de
| anghina (Diphteritis), apoi câ este si mai tristu ve-diendu, cu câta nepăsare privescu omenii acelu biciu d-diescu.
(Sinucideri câ simptom a a timpului.) In Vien’a se publicâ unu conspectu statisticii despre sinuciderile intemplate in anii din urma, dela catastrofa finantiale incoce. Asia in anulu 1873 s’au sinucisu in acea capitala 152 de persone; in 1874 216; in 1875 298; in 1876 297, era in anulu trecutu 1877 314, prin urmare desperatiunea merge totu crescendo. Partea cea mai mare a celoru sinucisi a fostu de sexulu bar- v batescu dintre ani 13 si 7 T.
Conversatiuni literarie.
Despre dictionariulu academicu alu limbei romane.
Ore avemu noi până acumu unu asia numitu dic-tionariu alu limbei nostre, esitu din Areopagulu unoru barbati de sciintia, investitu cu titlu academicu? Avemu proiecţii de dicţionar iu romanescu, tipări tu in 186 cole, si unu glossariu de cuvente străine in 37 de cdle, in suma 223 cole formatu lexiconu, elaborate in siepte ani de câtra comissiunea lexicografica, sub auspi-ciele soc ie ta ti ei academice din Bucuresci, terminate abia in anulu acesta 1877. Elaborarea, revisiunea, tipărirea si legatur’a aceloru doue opere costâ pe Societatea academica preste 120.000 de franci, seu circa 50.000 fior. v. a. in argintii, era pe de asupra si mortea unui omu, adeca a eruditului si demnului Ioanu Maximu, profesoru si directorii la liceulu S. Sava, care din omu sanetosu ce era, ’si ruinâ sanetatea si ajunse in mormentu numai in urmarea escessivei labori de di nopte la acestea opere grele si mari.
Avut-au romanii si până acumu dictionarie si asia dise vocabularie in diverse limbi, adeca materialulu limbei fusese tradusu in câteva limbi, seu acelea traduse in limb’a nostra. Asia noi de es. cunoscemu una col-lectiune de 14 dictionarie si vocabularie romanesci, incepe'ndu dela cele mai vechi dintre anii 1824—26 adeca dictionariulu de trei limbi alu episcopului Ioanu Bobu, celu de patru limbi dela Buda, dintre anii 1824 -26, până la cestea mai noue de câte tloue limbi, preeumu latino-romane, elino romane, germano-romanesci si un-gurescu romanesci. Cumcâ betranii nostrii s’au ocupaţii inca din secolulu trecutu cu adunarea de materialulu limbei nostre, se cunosce si din urmele preste care dâmu de dictionarie in manuscripte, preeumu e de es : alu lui Budai-Deleanulu, stramutatu din Transilvani’a in Galiti’a. fostu consiiiariu imperatescu la Leopole. Manuscriptele acelui barbatu renumitu se afla in po-sessiunea societatiei academice.
Asia dara este si renume eonstatatu, câ părinţii si protoparintii nostrii s’au ocupatu de timpuriu cu adunarea limbei nostre in dictionarie, adeca cu cea mai grea labore spirituale din lume. Intr’aceea limb’a 1 romana mai alesu dela 1830 incoce a inceputu a se
j desvolta si înavuţi in proportiuni asia de mari, in câtu-materialulu limbei adunatu până atunci in dictionarie nici pe de parte nu era se ajunga cultivatoriloru ei; a trebuitu prin urmare, câ generatiunea care successe celoru esiti din scol’a lui Iosifu II*), se se arunce curendu pentru secerisiu nou in larg’a campia a limbei naţionale. Asia omenii dintre 1830 si 48 incependu dela dictionariulu franceso-romanescu elaboraţii de Petru Poienariu, Aromi Florianu si Georgie Hill se aruncara de nou pe lexicografia. Dara de una parte studiulu mai intensivii alu limbei poporului din tote tierile locuite de romani, de alfa era - si desgroparea din monnentulu uitarei a monumenteloru limbistice, scrise si tipărite de trei secuii incoce, era alaturea cu acestea străbaterea rapede a ideiloru si concepteloru noue produse de civilisatiunea moderna, cumu si traducerea de auctori classici vechi si moderni, aducea in strimtore pe celu mai curagiosu lexicografii si ‘Iu tienea pe locu asteptandu se vedia. pana unde are se ajunga acelu progresu nou alu limbei. Intr'â-ceea se forinâ in Bucuresci in an. 1846 una societate lite-raria noua. din membrii câ Eliadu, Cretiulescu, Laurianu s. a. mai alesu sub auspiciele eminentei familii patriciane Gol eseu. Dar’ abia ’si începu acea societate activitatea sa, candu eruditulii si venerabilele nostru Timotheu Cipariu esi pe campulu celei mai nobile lupte cu Organul u 1 u m i n a r e i si in acela cu Principiale sale de limba si literatura. Acelu producţii alu unui studiu de unu patrariu de secolu a fostu mai alesu pentru nelogistii usiorei una adeverata voce de comanda: Sta ti, unde mergeţi? înainte de a o lua la fuga pe câmpii Franciei si ai Italiei moderne, cercetat!
| monumentele vechi acasa la noi, câ se aflaţi cumu ai» vorbitu si scrisu străbunii, si numai după ce le veţi cunosce pe acestea, aveţi se mergeţi pe urm’a loru până la Column’a lui Traianu si pote până la resturile de limba ale celoru 12 table.
Pre candu discussiunile philologice incepusera se ia proportiuni mai intinse intre barbati câ Eliadu, Cipariu. Saulescu, Negrutiu, Laurianu, Maiorescu s. a.., veniră catastrofele aniloru 1848-9, prin care mai toti barbatii nostrii devotat! inainte de aceea mai multu numai literatu-rei naţionale, fusera aruncaţi dintr’o data câ prin o lovitura magica pe unu altu terenu cu totulu strainu de ceea ce numia latinii ocium et studium, adeca pe aiu politicei naţionale atunci, candu patri’a si naţiunea se aflau in pericolulu supremii, intre Scylla si Caribde, intre vietia si morte. Caus’a inse era invederata, câ-ci fiacare ’si puse la momentu întrebarea: Unde avemu se cultivamu limb’a si literatur’a, deca nu vomu avea patria? Si pentru cine se le cultivamu, candu existenti’a natiunei era pusa intre baionete si iatagane ? Mai antaiu se ne salvamu patri’a, câ se avemu unde lucra, si naţiunea, câ se scimu pentru cine vegkiamu nopţi întregi la lumin’a micei lampe de literatu. Asia deocamdată se sistara
| -------:--- V
*) Sam. Miculu, Georgie Smcanu, Petru Maioru, Radu £)( Tenapea, Georgie Lazaru, C. Loga Diâconoviciu.
I
de sinesi. prin ametîtori’a potere a evenimenteloru politice si bellice oricare alte lucrări din timpuri
paciuite.
Intr’aceea abia se liniştiră furtunele revolutionarie din Europ'a si abia literatorii noştri se simţiră ceva scutiti de noue catastrofe, pre candu ei se si intorsera la primitiv’a lom vocatiune. In câtu pentru lexico-grapbia, necesitatea ei incepii se se simtia mai virtosu in monarchi’a nostra ca niciodată mai înainte in 150 de ani trecuti. Gubernulu centrale din Vien'a simţise marea necessitate de a se traduce tdte legile, patentele, decrete, ordinatiuni, publicatiuni in limbile acelora popora ale monarchiei, care manifestaseră deplina vietia naţionale si fuseseră in stare de a ’si presenta productele literaturei loru din trecutu. Acelasiu gubernu adoptase marele principiu de a se deschide preste totu scole naţionali in limb’a tiacarei naţiuni, prin urmare si cu cârti elaborate in aceeaşi limba. Totuodata gubernulu afla cu cale a obliga de repetite-ori pe toti funcţionarii cati avea se administre in diverse ramuri ale vietiei publice, câ se invetie limb’a poporului cu care vema in contactu. Grij’a cea de antaia a ministeriului justiţiei fu, câ se institue câte una comissiune insarcinata cu elaborarea terminologiei juridice, care înainte de
tote fu considerata cu totu dreptulu câ unu operatu de importantia suprema. Indata apoi se organisara oficia de translatori, atâtu in centru la ministefiu, câtu si in provincii pe langa guberniele provinciali. In acelaşi timpii ministrulu de comerciu puse a se traduce si in romanesce tarifa de vămi cu miile de nomenclaturi străine, dintre care una parte considerabile nu se mai audise pana atunci in tierile de dincoee de Laita. Cu modulu acesta limb’a nostra intra si in tierile moina rchi ei locuite de romani in vietia si activitate publica, cumu nu mai fusese, decâtu pucini ani in dilele lui Iosifu II., pre candu Buletinulu legiloru esia in Transil-vani’a totu in trei limbi, câ si in dilele nostre până la a. 1866. Idei si institutiuni cu totulu noue, complicarea mechanismului administrativu, inmultirea necessitatiloru in vieti’a sociale, progressele instructiunei publice in scole primărie si gimnasiali, prefaceri radicali in industria si comerciu, tote acestea era de natura câ se dea si limbei nostre o espresiune, la care ne lipsise timpulu de a ne prepara mai in linişte. Ori-ce poesia a vietiei dispăruse, numai pros’a ei se acaparase de tdte spiritele.
(Urmădia.)
Observatoriulu
ese de doue ori in septemana, mercurea si sambata.
Pretiulu pentru Sibiiu pe 1 anu intregu 7 fi., pe 6 luni 3 fi. 50 cr. dusu la casa cu 1 fi. mai multu pe anu; triinisu cu post’a in laintrulu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fi., pe 6 luni 4 fi.; in afara cu platire de porto duplu pe 1 anu 10 fi. seu 22 franci, pe 6 luni 5 fi. seu 11 franci; numeri singuratici se dau câte 10 cr.
Ori-ce inserate, adeca publicatiuni, anuntiuri, reclame etc. se platescu pe serie seu linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare câte 7 cr., la adou’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesaurulu publicu.
Prenumeratiunile se potu face in modulu celu mai usioru prin assemnatiunile poştei statului, adresate de a dreptulu
la Redactiunea Diarului Observatoriulu in Sibiiu.
’.Jflţ*’ Localulu Redactiunei si administraţi unea acestui diariu se afla: in Sibiiu, strad’a Orezului (Reispergasse) Nr. 7 in curte. Orele de con-versatiuni si prenumeratiune sunt dela 11 până la 1 si dela 4 pân’ la 5.
^ „Transilvania4*
banca generala de asiguratiune mutuala in Sibiiu
(Strad’a Cisnadiei Nr. 5, cas’a propria).
se recomenda pentru asigurări
in contra focului si pe vUti’a omului
pe langa conditiunile cele mai favorabile.
Dela fundarea institutului sau platitu deja desdaunari după daune causate prin focu:
1869 . . . .	. . . fl.	1215 „ 40	cr.	fl.		cr.
1870 . . . .		3594 „ 69	n	Y)	5400 „ —	n
1871 . . . .		12125 „ 60	)5	T)	12512 „ 60	n
1872 . . . .		24178 „ 67	n	n	17538 „ 49	n
1873 . . . .		24620 „ 76	n	n	31239 „ 26	n
1874 . . . .		41970 „42	n		24107 „ 10	Yi
1875 . . . .		69019 „ 80	n	n	24796 „ 34	
1876 . . . .		35420 „ 25	Y)	î)	23982 „ 10	
1877 . . . .		30918 „ 18	r>	n	24935 „ 87	
fl. 243063 „ 77 cr.
fl. 164511 „ 76 cr.
fi. 107907
cr.
fl. 407575 „ 53 cr.
Capitalii assiguratu pe vieti’a omului cu finea
lui Decembre 1877 ........................fl.	1,890000	„	—	cr.
Reserva de premii cu finea anului	1877	....	„	103950	„81	„
cari sunt elocati in
a)	Chartii de stătu (Priorităţi,	Oblig,	rurale)	.	.	„	53982	„	—	„
b)	împrumuturi pe politie.........................„	18925	„	—	„
c)	Cass’a propria..................................„	35000	„	—	„
ALBINA11
5?
Institutu de creditu si de economii in Sibiiu
(Strad’a Ba ier Nr. 1 in cas’a propria.)
Fondatu in anulu 1871
cu unu capitalu de acţiuni de 300,000 fiorini platitu intregu.
I.	Accorda împrumuturi ipotecari cu terminulu celu mai lungu de 10 ani, sub conditiunea respunderii in rate si in anuitâti.
II.	Escompteza schimburi (cambie) cu celu puyinu 3 subscrieri si cu terminu de celu multu 6 luni. Prolongatiunile suntu admise pre-lângă respunderea de a 5-a parte din capitalu, dându-se despre restu schimbu nou cu subscrierile de mai înainte.
III.	Accorda credite ficse coperite prin sigurantia ipotecaria, pre-lânga folosirea loru cu schimburi de 6 luni seu cu oblegatiuni compuse la notariu publicu. Creditulu se deschide pe timpu nedeterminatu si se pote folosi cu înlesnire, intregu seu in parte, ori-candu respectivulu are trebuintia.
IV.	împrumuta pe obiecte de valore (harthie, moneta etc. depuse câ amanetu).
V.	Cumpera si vinde inmobilii (case, moşie etc.)
VI.	Priinesce depuneri de capitale spre fructificare cu 6, 67„ si 7%. La finea fia-cărui semestru interesele neridicate se capitalism, adica s’adaugu la capitalu pentru fructificare mai departe.
Regulamente speciali pentru toti ramii de operaţiune se afla gratis la cass’a institutului si pe-la agenţii noştri din districte. Acelesi se tramitu la cerere si prin posta ori-unde.
Sibiiu, 4. Ianuariu 1878 st. n.
Direcţiunea institutului.

Litoia S. Filtscli proprietariu Mus Spreer
in Sibiiu. Piati’a mica Nr. 26.
Deposifu de cârti in limb’a romana si germana,
cârti de scola pentru tote institutele de invetiamentu din patrie. Espositie permanente de instrumente de invetiamente pentru tote scolele populari. Tipărituri pentru oficiele comunali si totu feliulu de recuisite de scrisu si desemnu.
Depositu de musicalie alese.
Cataloge se impartiescu pre lunga tramiterea !5 cr. in maree poştali franco.
Recomandamu atentiunei lectoriloru mai alesu
urmatoriele opuri:
Alecsandi V. Opere. complete»,
Partea ântâia: Teatru 4 voi. 12 fl , frmn. leg. in 3 voi. 1 5.— „	a	dona: Poesiî 2 voi 6 30, frumos legat	.	9-—
„	a	treia: Prosa 1 voi. 4.80, frumos legat	.	6.50
AricesCU	C.	D. Istoria revolutiunii rom. de la 1821 2 voi.	7.20
Baritiu	G-	Dictionariu ungur.-roman. 3.20, legat	.	3.80
Bibliotecă mică ilustrată pentru copii, compusa din : Copii in pădure; Cotoiul încălţiat.; Fetiţia cu boneta roşie; Istoria lui Iosif; Jupan Rănică vulpoiul; Piticulu; Principessa fermecată; Ro-binson Crusoe; Tigrul păcălit; Un Prîntiu in
lumea cânilor. Preţiul fie-carei broşuri este .	1.40
Bidermann H. J. Die Romanen und ihre Verbreitung
in Oesterreich 1877 .	.	.	.	.	.	3.60
Caitemiru Dem. Operele, I. Istoria Imperiului Otto-manu, crescerea si caderea lui cu note fdrte instructive .......	5.80
— II. Descrierea Moldaviei ....	2.80
CernateSCU, Compendiu de Istori’a gen. a 3-a ediţ. .	4-50
Diefenbach, Die Volksstamme der europ. Tiirkei 1877	1-60
Hasdeu B. P. Istoria critica a romauiloru, Pamentulu ţorrei-romanesci voi. I.: întinderea territoriala
— Nomenclatura — Acţiunea naturei. Ediţiunea II. 10.— Hellwald Fr. v., Die Erde und ihre Vblker. Ein geo-
graph. Hausbuch. 2 starke Bde., eleg. gebd. 22.— ;
— Culturgeschichte iu ihrer natiirl. Entwicklung
2. Aufl. 2 Bde. eleg. gebd. ....	16.67 !
Henke K. Rumânien. Land und Volk. Mit 1 Karte
und l Schrifttafel, 1877 .....	3.34
Hitlţescu, Cea mai nouă Carte de bucate a bucătăriei
române, francese, germâue si magiare, legat .	3- —
Jung, Romer und Roinanen, 1877	....	2.80
Nlaiorescu T. Critice..................................3.—
Negruzzi Const. Scrierile 3 voi. 8.80 frumos legat .	12.80
OdobeSCU A. J. Istoria archeologiei I. Anticitatea
renascerea .......	8.80
Sheakespeare's Sămmtliche Werke. Ulustrirt von
J. Gilbert. 4 Bde. 1877, eleg. gebd. .	.	26.80
Smets M. Geschichte der osterr.-ung. Monarchie 1877
2 Bande ........	7.20
Steriad, Buna Menageră. Carte de bucate practica.
Ediţiunea Il-e 3-20 frumos legat .	.	.	4-50
Teodorescu G. D. încercări critice asupra unoru Cre-
dintie, datine si moravuri ale poporului roaianu 1.50 ;
Foia pentru toţi — eu ilustraţiuni.
Redactor I. Al. Lâpâdat.	Editor Visarion Roman.
Apare în Sibiiu (Transilvania) în numeri *de 1cola pe săptămână şi în volumuri de 6 cole la câte 4 săptămâni. Pe an 75 cole în 52 numeri seu 13 volumuri. Tipar bun, hârtie fină, ilustraţiuni frumose.
Aduce articol! de sciinţă, ofere lectură delectătore, pledeză pentru adevăr, pentru bine şi pentru frumos.
Preţul abonamentului:
pentru Austro-Ungaria pentru Romănia.
Pe an...............*.	8 fl. — cr.	20 lei — bani.
Pe 6 luni..............4 „ 40 „	11» —	„
Pe 3 luni................2	„	40	„	6	„	—	„
Un volum	.... —	„	70	„	1	„	70	„
Un număr	....—	„	20	„	-	„	45	,,
Abonamentele se fac la editorul V. Roman în Sibiiu, la tote librăriele si la oficiele poştale.
proprietariulu firme protocolate:
„Tipografii S. Filtsci ii Sabiin"
si-recomanda prin aeest’a tipografi’a, institutului de rastratu, compzctori’a si fabricarea de caiete de scrisu si stculetie de harthia.
Acelaşi renoise de curundu tipografi’a seminariala din Blasiu, inpreunandu cu dens’a o librăria si compactcra.,
Catalogu de cârti \ tarifa de pretiuri la dorintia se voru tramib gratis si franco.
P. T. editori de cârti romane suntu ro-gati a ne da opurile Dunnialoru in comissiune, câci prin anunciarea acelor’a in catalogulu meu de siguru voru ive o cautare mai mare.
Diuariele „Albim Cariaţilor“ si „Obser-vatoriuUC, precum s Calindariulu „Amiculu Poporului“ se imprinu in tipografi’a mea.
In ediţiunea nua au esitu:
Chart’a Europei, tralus’a de I. M. Moldovanu, 4 foi mari, traai pe pandia costa 5 fl. 50 cr.
i Semigloburile seai Cart’a globului pamen-tescu, 4 foi miri, trasu pe pandia costa 4 fl. 50 cr.
Aceste doue (harţe de părete nu suntu oprite prin inalu ministeriu reg. ung.
Adres’a: W. Krafft in Sabiiu.
Strad’a lîezului 10, cag’a propria.
Amiculu Poporului
Calindariu pe 1878, anulu XVIII, de Visarionu Rom anu.
Cu materialu avutu si ilustraţiuni numerose, a esitu din tipariu si se pote trage de a dreptulu dela editoru, acumu si prin librarii si oficiele poştale cu pretiulu de bolta 50 cr.
La esemplare mai multe se accorda rabatu mare.
Editoru si redactorii respons. O. Baritill în Sibiin.
lipariulu lui W. fc *afft in Sibiiu.