MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI PARTEAI Anul 178 (XXII) — Nr. 752 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI Șl ALTE ACTE Joⁱ’ ¹¹ noiembrie 2010 SUMAR Nr. Pagina ACTE ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE 19. — Hotărâre pentru modificarea și completarea Regulamentului de organizare și funcționare a Curții Constituționale, aprobat prin Hotărârea Plenului Curții Constituționale nr. 2/2005 .......................... 2-4 ORDONANȚE Sl HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI 92. — Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2010 privind aprobarea Programului de sprijin pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritare pentru economia românească, finanțate din instrumentele structurale ale Uniunii Europene alocate României, precum și pentru reglementarea unor măsuri privind majorarea capitalului sociațal Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru întreprinderi Mici și Mijlocii S.A. — LF.N......................... 4-5 1 .079. — Hotărâre pentru reprezentarea în cadrul organismelor create în temeiul tratatelor bilaterale privind gospodărirea apelor de frontieră.................. 6 1 .081. — Hotărâre pentru modificarea art. 41¹ din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea procedurilor pentru valorificarea bunurilor scoase din funcțiune, precum și a celor scoase din rezervele proprii, aflate în administrarea Ministerului Administrației și Internelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 81/2003 ................................. 6-7 Nr. Pagina 1 .082. — Hotărâre privind transmiterea, fără plată, a unor bunuri mobile din domeniul privat al statului și din administrarea Ministerului Apărării Naționale în domeniul privat al municipiului Săcele și în administrarea Consiliului Local al Municipiului Săcele, județul Brașov........................................... 7-8 1 .084. — Hotărâre pentru modificarea și completarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.434/2004 privind atribuțiile și Regulamentul-cadru de organizare și funcționare ale Direcției generale de asistență sociala și protecția copilului.......................’........... 8-9 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE 867. — Ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii pentru aprobarea Planului de securitate portuară al portului Brăila, al portului Galați și al portului Tulcea aparținând Companiei Naționale „Administrația Porturilor Dunării Maritime” — S.A. Galați.......... 9 1.229. — Ordin al ministrului afacerilor externe privind publicarea înțelegerii de modificare prin schimb de note verbale a Acordului dintre Guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul Republicii Populare Chineze cu privire la scutirea reciprocă de vize și taxe de vize, semnat la Beijing la 25 aprilie 1981.......... 10-11 ACTE ALE CURȚII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI Hotărârea din 8 iunie 2010 în Cauza Maties împotriva României............................................... 12-15 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 752/11 .XI.2010 ACTE ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE 9 9 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ » HOTĂRÂRE pentru modificarea și completarea Regulamentului de organizare și funcționare a Curții Constituționale, aprobat prin Hotărârea Plenului Curții Constituționale nr. 2/2005 în temeiul art. 76 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Plenul Curții Constituționale adoptă prezenta hotărâre. Art. I. — Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, aprobat prin Hotărârea Plenului Curții Constituționale nr. 2/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 4 februarie 2005, se modifică și se completează după cum urmează: 1. Articolul 33 se modifică și va avea următorul cuprins: ,Art. 33. — Serviciul grefă, registratură și arhivă efectuează operațiunile privind primirea, înregistrarea, distribuirea, expedierea și arhivarea corespondenței, îndosarierea actelor, păstrarea registrelor, precum și alte lucrări cu caracter auxiliar, necesare bunei desfășurări a activității Curții Constituționale.” 2. După articolul 33 se introduc 14 noi articole, articolele 33¹— 33¹⁴, cu următorul cuprins: „Art. 33¹. — Serviciul grefă, registratură și arhivă este compus din personalul auxiliar, în sensul dispozițiilor Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, cu modificările și completările ulterioare, precum și curieri. Art. 33². — Personalul Serviciului grefă, registratură și arhivă este condus de grefierul-șef și este coordonat de prim-magistratul-asistent. Art. 33³. — Personalul Serviciului grefă, registratură și arhivă are următoarele atribuții: 1. Grefierul-șef: a) coordonează, îndrumă și controlează activitatea personalului din subordine, în conformitate cu atribuțiile din prezentul regulament și cu fișa postului; b) asigură organizarea și desfășurarea ședințelor de judecată, luând măsuri pentru înregistrarea și constituirea corespunzătoare a dosarelor aflate pe rolul Curții, pentru întocmirea și transmiterea citațiilor; c) verifică și semnează lista dosarelor care urmează a fi dezbătute în ședința publică, respectiv a celor aflate în pronunțare; d) asigură realizarea corespunzătoare a activităților de grefă, registratură și arhivă, precum și a celei de curierat și de expediere a corespondenței Curții; e) întocmește adresa de comunicare și trimite actele adoptate de Curte spre publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I; f) restituie documentele înaintate Curții Constituționale din eroare; g) propune Plenului Curții aprobarea programului de lucru al serviciului cu publicul; h) întocmește și semnează referatele de necesitate, notele de fundamentare și alte documente privind activitatea serviciului; i) certifică realitatea facturilor de plată care privesc serviciul; j) întocmește planificarea serviciului de permanență a personalului din subordine, cu avizul prim-magistratului-asistent, și o supune spre aprobare președintelui Curții; k) reprezintă serviciul în fața conducerii Curții; I) propune secretarului general, cu consultarea prim- magistratului-asistent, acordarea unor prime trimestriale și anuale. Propune prim-magistratului-asistent calificativele pentru activitatea profesională desfășurată de către personalul serviciului; activitatea profesională desfășurată de către grefierul-șef este evaluată de către prim-magistratul-asistent, care propune secretarului general acordarea unor prime trimestriale și anuale; m) realizează nemijlocit lucrările stabilite de președintele Curții Constituționale și de prim-magistratul-asistent; n) execută și alte atribuții date de conducerea Curții. 2. Grefierii-registratori: a) primesc și înregistrează scrisorile și adresele oficiale, petițiile și actele de sesizare a Curții, le triază pe categorii și țin evidența acestora la zi; b) completează zilnic datele în registrele Curții prevăzute la art. 33⁶ lit. a)—c) și e); c) formează dosarele pentru sesizările nou-intrate și le completează cu documentele sosite ulterior; d) organizează păstrarea dosarelor și a deciziilor pronunțate în arhiva curentă și asigură consultarea lor de către părți sau reprezentanții acestora în incinta serviciului și în timpul programului de lucru cu publicul; e) asigură transferul dosarelor între arhivă și cabinetele judecătorilor și magistraților-asistenți; f) asigură distribuirea la cabinetele judecătorilor, la magistrații-asistenți și la serviciile Curții, prin intermediul curierului, a corespondenței sosite pe adresa Curții, precum și a materialelor ce alcătuiesc dosarele aflate pe rol, după consultarea magistratului-asistent desemnat în dosar; g) expediază prin poștă actele Curții și restituie dosarele transmise Curții; h) asigură multiplicarea actelor adoptate de Curte și le comunică persoanelor sau autorităților prevăzute de lege; i) execută și alte atribuții date de grefierul-șef. 3. Grefierii: a) întocmesc conceptele de citare și citațiile și le predau grefierului-registrator spre expediere către părți; b) țin legătura, prin telefon, fax, telegrame sau e-mail, cu părțile, cu instanțele judecătorești sau cu alte autorități în vederea completării actelor procedurale, întocmind notele doveditoare ale corespondenței; c) realizează lucrările premergătoare ședințelor de dezbateri publice și de deliberare, asigurând, cu ajutorul personalului care asigură multiplicarea și a curierului, după caz, multiplicarea/scanarea, respectiv distribuirea la cabinetele judecătorilor și la magistrații-asistenți a actelor și documentelor care alcătuiesc dosarele de judecată; d) informează de îndată magistrații-asistenți despre orice acte sosite la dosarele aflate pe rol; e) completează condica de ședință și o aduc, împreună cu dosarele aflate pe rol, la ședințele de judecată, la care asistă obligatoriu un grefier; MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 752/11 .XI.2010 3 f) întocmesc lista dosarelor care urmează a fi dezbătute în ședința publică, pe care o afișează la avizier și o predau curierului spre difuzare la cabinetele judecătorilor, la magistrații- asistenți în mod corespunzător, precum și la magistrații- asistenți-șefi și la prim-magistratul-asistent; g) întocmesc lista cu dosarele rămase în pronunțare, pe care o predau spre difuzare la cabinetele judecătorilor, la magistrații- asistenți în mod corespunzător, precum și la magistrații- asistenți-șefi și la prim-magistratul-asistent; h) completează datele în registrul de evidență a redactării actelor Curții; i) execută și alte atribuții date de grefierul-șef. 4. Grefierii-arhivari și grefierii-documentariști: a) preiau anual documentele create sau intrate în Curte, precum și dosarele jurisdicționale soluționate, în vederea arhivării acestora; b) efectuează preluarea arhivistică a documentelor primite, selecționarea, inventarierea și depozitarea acestora conform prevederilor legale; c) țin evidența sigiliilor; d) multiplică actele adoptate de Curte; e) facilitează consultarea operativă a dosarelor și a altor documente aflate în arhiva generală; f) înregistrează în registrele prevăzute la art. 33⁶ lit. g)—i) și păstrează ordinele emise de președintele Curții, hotărârile Plenului administrativ al Curții, precum și dispozițiile secretarului general; g) verifică tehnoredactarea actelor Curții înaintate de magistrații-asistenți; h) execută și alte atribuții date de grefierul-șef. 5. Curierii: a) recepționează corespondența sosită pe adresa Curții Constituționale; b) realizează transmiterea, în mod corespunzător, a actelor primite în acest scop, în interiorul Curții, cabinetelor judecătorilor, magistraților-asistenți, personalului Secretariatului General, precum și, când este cazul, altor autorități; c) pregătesc, pentru poșta militară, citațiile întocmite de grefieri pentru Ministerul Public și, atunci când este cazul, duc personal citațiile Ministerului Public ori altor autorități; d) transmit la poștă citațiile și întreaga corespondență trecută pe borderou, predată de grefierii-registratori; e) execută și alte atribuții date de grefierul-șef. Art. 33⁴. —Atribuțiile fiecărui angajat din structura Serviciului grefă, registratură și arhivă sunt stabilite și detaliate în fișa postului, întocmită de grefierul-șef cu respectarea cadrului stabilit prin prezentul regulament și aprobată de prim- magistratul-asistent. Pentru grefierul-șef, fișa postului se întocmește de prim-magistratul-asistent. Art. 33⁵. — în cadrul Serviciului grefă, registratură și arhivă se întocmesc și se păstrează: a) registrele Curții prevăzute la art. 33⁶; b) borderouri pentru corespondența jurisdicțională și administrativă, pentru expedieri prin poșta civilă și militară; c) evidența sigiliilor și a registrelor pentru magistrații-asistenți; d) evidența Arhivei Curții. Art. 33⁶. — Registrele Curții Constituționale, întocmite și păstrate de Serviciul grefă, registratură și arhivă, sunt următoarele: a) registrul de intrare-ieșire a corespondenței cu caracter administrativ, în care se trec de către grefierii-registratori, în ordine cronologică, toate cererile și celelalte acte care nu privesc activitatea jurisdicțională a Curții, toate scrisorile, petițiile și adresele cu caracter administrativ; b) registrul de intrare-ieșire a dosarelor, în care se trec de către grefierii-registratori, în ordine cronologică, toate actele de sesizare a Curții; c) registrul general de dosare, în care se trec de către grefierii-registratori, în ordinea intrării, toate actele de sesizare a Curții, precum și toată corespondența în legătură cu acestea; numărul de înregistrare din acest registru reprezintă numărul de dosar, la care se adaugă litera corespunzătoare încadrării sesizării în categoriile de atribuții prevăzute la art. 146 din Constituție; în dreptul fiecărui dosar astfel înregistrat se vor trece: data solicitării și transmiterii punctelor de vedere de către autorități, orice cerere legată de dosar, data depunerii raportului, termenele de judecată, data redactării deciziei, hotărârii sau avizului, după caz, data transmiterii actelor Curții la Regia Autonomă „Monitorul Oficial”, instanțe, respectiv la diverse autorități publice, în cazurile prevăzute de lege; d) condica ședințelor de judecată, în care se înscriu de către grefier toate dosarele din fiecare ședință, în ordinea din lista dosarelor, numele judecătorilor și al magistraților-asistenți participanți la ședință; e) registrul de termene al arhivei, în care se înscriu dosarele pe termene de judecată; f) registrul de evidență a redactării actelor Curții, în care se trec în ordine și separat, în funcție de distincția făcută la art. 11 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, toate deciziile și hotărârile pronunțate, precum și avizele emise; data redactării se consideră data depunerii de către magistratul-asistent la mapa președintelui Curții Constituționale a deciziei, hotărârii sau avizului; se înregistrează, de asemenea, data transmiterii actului la Regia Autonomă „Monitorul Oficial”, precum și numărul și data Monitorului Oficial al României în care se publică actul; g) registrul hotărârilor Plenului administrativ al Curții Constituționale; h) registrul de ordine emise de președintele Curții Constituționale; i) registrul dispozițiilor secretarului general; j) registrul de corespondență secretă. Ârt. 33⁷. — La sfârșitul fiecărui an, după ultima operațiune din fiecare registru, se va întocmi un proces-verbal de închidere, care va fi semnat de grefierul-șef și de prim-magistratul-asistent, aplicându-se sigiliul. Dacă este cazul, înscrierile se vor face în aceleași registre, reîncepându-se cu o nouă numerotare. Art. 33⁸. — Evidența din registrul general de dosare se ține, simultan, și pe suport electronic. Art. 33⁹. — La propunerea prim-magistratului-asistent sau a secretarului general, președintele Curții poate aproba și ținerea altor registre în afara celor prevăzute la art. 33⁶, dacă sunt necesare activității Curții. Art. 33¹⁰. — Modelul registrelor prevăzute la art. 33⁶ se aprobă de Plenul Curții. Art. 33¹¹. — (1) înregistrarea în registrele corespunzătoare, formarea dosarelor, multiplicarea și distribuirea acestora către cabinetele membrilor Curții și magistrații-asistenți se fac imediat după repartizarea acestora de către președintele Curții Constituționale, care va fi datată. Persoana care multiplică actul de sesizare va face mențiune pe acesta despre data predării spre distribuire. (2) întocmirea conceptelor de citare și emiterea procedurilor de chemare în fața Curții se fac imediat după fixarea termenului de judecată, pentru cauzele de natură urgentă, sau cel mai târziu a doua zi lucrătoare, în celelalte cauze. Persoana care întocmește procedurile va face mențiune, pe conceptul de citare, despre data predării acestora spre expediere. (3) Expedierea corespondenței se va realiza prin poștă, agent procedural sau curier, prin fax ori e-mail sau prin orice alt mijloc de comunicare ce poate fi identificat și supravegheat și care să asigure caracterul oficial al acesteia. 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 752/11 .XI.2010 Art. 33¹². — (1) Corespondența care poartă mențiunea „confidențial” sau „personal” se înregistrează numai cu această mențiune, fără a fi desfăcută, după care se predă destinatarului. (2) Corespondența cu caracter secret de stat se prezintă nedesfăcută direct președintelui Curții Constituționale, fiind evidențiată într-un registru special. Art. 33¹³. — (1) La formarea dosarelor Curții, pe coperta acestora se vor menționa: denumirea Curții, numărul dosarului, autorii sesizării și obiectul sesizării. (2) Dosarul trebuie să aibă toate filele cusute și numerotate; după soluționarea definitivă se va proceda la șnuruire și la aplicarea sigiliului, iar pe fața interioară a ultimei coperți grefierul-registrator va certifica numărul filelor, în cifre și în litere. (3) Scoaterea dosarelor din incinta Curții este interzisă. (4) Dosarele vor fi puse la dispoziția părților sau a reprezentanților legali ai acestora pentru studiu numai în arhivă, după identificarea și notarea în registrul general de dosare a numelui și a prenumelui persoanelor care le solicită, verificându-se actele de identitate, procurile sau împuternicirile avocațiale, precum și integralitatea dosarului la restituire. Personalul arhivei supraveghează studiul dosarelor. Art. 33¹⁴. — (1) Serviciul grefă, registratură și arhivă asigură eliberarea certificatelor întocmite de magistrații-asistenți și a copiilor de pe actele din dosarele Curții Constituționale, precum și restituirea înscrisurilor originale depuse la dosarele Curții. (2) Cererile pentru eliberarea certificatelor se primesc de către grefierul-șef, care le prezintă, împreună cu dosarul cauzei, pri m-mag istratu I u i-asistent. Pri m-mag istratu l-asistent redactează și semnează, în baza rezoluției președintelui Curții Constituționale, certificatele solicitate. Copia certificatului se atașează la dosarul Curții. (3) Cererile de restituire a înscrisurilor originale depuse la dosarele Curții se încuviințează de președintele Curții Constituționale, la propunerea prim-magistratului-asistent. Restituirea înscrisurilor originale se face pe baza unei cereri motivate, formulată de petiționar, și numai dacă actul poate fi păstrat în copie, fără ca prin aceasta să se producă o vătămare părților din proces. Copia de pe act se va verifica pentru conformitate de grefierul-șef, care va aplica ștampila Curții pe fiecare filă. Cererea și copia actului se vor păstra la dosarul cauzei.” 3. Se abrogă secțiunea 1 „Registrele Curții” din cadrul capitolului IV „Funcționarea Curții”, precum și orice alte dispoziții contrare. Art. II. — Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2011. Art. III. — Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, aprobat prin Hotărârea Plenului Curții Constituționale nr. 2/2005, cu modificările și completările aduse prin prezenta hotărâre, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se articolelor o nouă numerotare. Prezenta hotărâre a fost adoptată de Plenul Curții Constituționale, cu unanimitate de voturi, în ședința sa din 20 octombrie 2010. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Contrasemnează: Secretar general, Ruxandra Săbăreanu București, 20 octombrie 2010. Nr. 19. ’ ORDONANȚE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI GUVERNUL ROMÂNIEI ORDONANȚĂ DE URGENTĂ pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2010 privind aprobarea Programului de sprijin pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritare pentru economia românească, finanțate din instrumentele structurale ale Uniunii Europene alocate României, precum și pentru reglementarea unor măsuri privind majorarea capitalului social al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru întreprinderi Mici și Mijlocii S.A. — I.F.N. Având în vedere necesitatea accelerării gradului de absorbție a fondurilor europene destinate României, prin facilitarea accesului beneficiarilor la instrumentele structurale și de coeziune și la mecanismele de finanțare, dată fiind necesitatea adoptării unor măsuri urgente, care să ofere soluții pentru dificultățile financiare întâmpinate de beneficiarii de proiecte finanțate din instrumentele structurale și de coeziune ale Uniunii Europene, implementate în domenii prioritare pentru economia românească, în vederea asigurării contribuției proprii la finanțare, precum și în implementarea proiectelor finanțate prin Programul ISPAși a proiectelor în domeniul infrastructurii de turism care nu intră sub incidența ajutorului de stat, ținând cont de necesitatea identificării unor măsuri de sprijinire financiară a beneficiarilor proiectelor ex-ISPA pentru evitarea întârzierilor în atingerea obiectivelor aprobate prin memorandumurile de finanțare a căror eligibilitate expiră la sfârșitul anului 2010 și, în unele cazuri, în 2011, a consecințelor negative pe care aceste întârzieri le-ar aduce, respectiv cheltuieli suplimentare pentru statul membru/beneficiar și riscuri de aplicare a unor corecții financiare de către Comisia Europeană, MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 752/11 .XI .2010 5 ținând seama de importanța absorbției fondurilor europene, care reprezintă o prioritate absolută pentru România, întrucât în lipsa unor reglementări imediate, suma de 196.880 mii lei alocată Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, la capitolul 50.01, titlul XIII „Active financiare”, prin Ordonanța Guvernului nr. 18/2010 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2010, pentru care nu a fost precizată expres destinația, așa cum a fost stabilită de Guvernul României prin memorandumul cu tema: „Măsuri pentru dezvoltarea schemelor de garantare pentru prefinanțarea, finanțarea, cofinanțarea proiectelor cu finanțare europeană pentru IMM-uri, în special schema de competitivitate,” ar rămâne neutilizată, fără să fie posibilă susținerea efectivă a activității IMM-urilor, deoarece toate aceste aspecte vizează interesul public și constituie situații urgente și extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență. Art. I. — Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2010 privind aprobarea Programului de sprijin pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritare pentru economia românească, finanțate din instrumentele structurale ale Uniunii Europene alocate României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 136 din 1 martie 2010, aprobată prin Legea nr. 120/2010, se modifică și se completează după cum urmează: 1. La articolul 1, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins: „(2) Pentru realizarea obiectivului prevăzut la alin. (1), în scopul prezentei ordonanțe de urgență, se asimilează proiectelor finanțate din instrumente structurale proiectele aprobate inițial în baza Regulamentului (CE) nr. 1.267/1999 al Consiliului din 21 iunie 1999 de stabilire a unui instrument structural de preaderare — ISPA și care după data aderării României la Uniunea Europeană sunt considerate a fi aprobate în baza Regulamentului nr. 1.164/1994 al Consiliului din 16 mai 1994 de creare a Fondului de coeziune.” 2. Articolul 2 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 2. — (1) Beneficiarii Programului de sprijin pot fi, cu respectarea condițiilor cumulative prevăzute la alin. (2), următoarele entități care implementează proiecte finanțate din instrumente structurale ale Uniunii Europene: a) unități administrativ-teritoriale; b) instituții de învățământ superior de drept public acreditate; c) instituții de cercetare-dezvoltare de drept public acreditate; d) operatori regionali/locali de servicii de alimentare cu apă și canalizare. (2) Pentru a beneficia de Programul de sprijin, entitățile prevăzute la alin. (1) trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții: a) solicitanții sprijinului au încheiat un contract de finanțare cu o autoritate de management sau cu un organism intermediar pentru proiectul pentru care solicită sprijin sau au calitatea de beneficiari finali ai unui proiect aprobat în baza unui memorandum de finanțare ISPA încheiat între Guvernul României și Comisia Europeană; b) proiectele pentru care se solicită sprijin sunt promovate în următoarele domenii: infrastructura rutieră, infrastructura de energie, infrastructura de alimentare cu apă, canalizare și tratarea apelor uzate, infrastructura pentru managementul deșeurilor, infrastructura destinată educației și cercetării- dezvoltării, infrastructura tehnologică de cercetare și dezvoltare științifică, infrastructura în domeniul sănătății, infrastructura în domeniul asistenței sociale, precum și infrastructura de turism care nu intră sub incidența ajutorului de stat; c) proiectele pentru care se solicită sprijin trebuie să prevadă realizare de lucrări și/sau achiziție de echipamente într-o proporție de cel puțin 50% din valoarea eligibilă a proiectului.” Art. II. — (1) Pentru sprijinirea activității întreprinderilor mici și mijlocii, în vederea susținerii sectoarelor prioritare, capitalul social al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru întreprinderile Mici și Mijlocii S.A. — I.F.N. se majorează în anul 2010 cu suma totală de 419.880.000 lei. (2) Suma prevăzută la alin. (1) se suportă din bugetul aprobat pe anul 2010 al Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, la capitolul 51.01 „Autorități publice și acțiuni externe”, titlul XIII „Active financiare”, și include și suplimentarea prevăzută la art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului „Prima casă”, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 368/2009, cu modificările și completările ulterioare. Art. III. — în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Ministerul Finanțelor Publice va supune spre aprobare Guvernului modificarea corespunzătoare a Hotărârii Guvernului nr. 175/2010 privind aprobarea Normelor de implementare a Programului de sprijin pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritare pentru economia românească, finanțate din instrumentele structurale ale Uniunii Europene alocate României. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Ministrul economiei, comerțului și mediului de afaceri, Ion Ariton Ministrul finanțelor publice, Gheorghe lalomițianu Ministrul dezvoltării regionale și turismului, Elena Gabriela Udrea Ministrul administrației și internelor, Constantin-Traian Igaș București, 13 octombrie 2010. Nr. 92. 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 752/11 .XI.2010 GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE pentru reprezentarea în cadrul organismelor create în temeiul tratatelor bilaterale privind gospodărirea apelor de frontieră în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art. 1. — Autoritatea administrației publice centrale în domeniul gospodăririi apelor asigură reprezentarea României și a Guvernului României în cadrul organismelor create prin tratatele bilaterale privind gospodărirea apelor de frontieră. Art. 2. — (1) Conducătorul autorității administrației publice centrale în domeniul gospodăririi apelor numește, prin ordin, președinții, copreședinții, împuterniciții, supleanții și locțiitorii acestora, care reprezintă partea română în cadrul organismelor create prin tratatele bilaterale privind gospodărirea apelor de frontieră. (2) Ordinul conducătorului autorității administrației publice centrale în domeniul gospodăririi apelor se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Art. 3. — (1) Pentru participarea la reuniunile organismelor create prin tratatele bilaterale privind gospodărirea apelor de frontieră, autoritatea administrației publice centrale în domeniul gospodăririi apelor elaborează un memorandum care va fi avizat de Ministerul Afacerilor Externe și de către toate ministerele interesate în competențele cărora se află din punct de vedere substanțial chestiuni care urmează să fie discutate cu ocazia reuniunilor acestor organisme și care se înaintează spre aprobare Guvernului României. (2) Memorandumul pentru participarea la reuniunile organismelor create prin tratatele bilaterale privind gospodărirea apelor de frontieră va conține referiri la componența delegației părții române și la elementele concrete de mandat al părții române, ce urmează a fi promovate în cadrul reuniunilor. Art. 4. — Cheltuielile necesare pentru asigurarea reprezentării părții române în cadrul organismelor create în temeiul tratatelor bilaterale privind gospodărirea apelor de frontieră se acoperă, în limita bugetului aprobat, din bugetul autorității administrației publice centrale în domeniul gospodăririi apelor. Art. 5. — Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 406/1999 privind numirea președintelui părții române în Comisia hidrotehnică româno- iugoslavă, a reprezentantului împuternicit al părții române și a supleantului acestuia în Comisia hidrotehnică româno-ungară, precum și a împuternicitului părții române și a locțiitorului acestuia în problemele cooperării româno-ucrainene în domeniul gospodăririi apelor de frontieră, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 2 iunie 1999. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: p. Ministrul mediului și pădurilor, Marin Anton secretar de stat Ministrul afacerilor externe, Teodor Baconschi București, 28 octombrie 2010. Nr. 1.079. GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE pentru modificarea art. 41¹ din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea procedurilor pentru valorificarea bunurilor scoase din funcțiune, precum și a celor scoase din rezervele proprii, aflate în administrarea Ministerului Administrației și Internelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 81/2003 în temeiul prevederilor art. 108 din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Articol unic. — Articolul 41¹ din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea procedurilor pentru valorificarea bunurilor scoase din funcțiune, precum și a celor scoase din rezervele proprii, aflate în administrarea Ministerului Administrației și Internelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 81/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 18 februarie 2003, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 41T — (1) Bunurile care nu au fost valorificate prin procedurile prevăzute la art. 6 pot fi transmise fără plată la alte instituții publice sau la unități de cult aparținând cultelor religioase recunoscute din România, în condițiile legii. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 752/11 .XI.2010 7 (2) Autospecialele, precum și celelalte echipamente specifice folosite pentru intervenții în situații de urgență scoase din funcțiune, pot fi transmise, direct, fără plată, în condițiile legii, în proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale și în administrarea autorităților administrației publice locale, la solicitarea acestora. (3) Publicitatea în vederea transmiterii fără plată a bunurilor scoase din funcțiune se realizează de către ordonatorul de credite care are în administrare respectivele bunuri.” PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Ministrul administrației și internelor, Constantin-Traian Igaș Ministrul finanțelor publice, Gheorghe lalomițianu București, 28 octombrie 2010. Nr. 1.081. GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE privind transmiterea, fără plată, a unor bunuri mobile din domeniul privat al statului și din administrarea Ministerului Apărării Naționale în domeniul privat al municipiului Săcele și în administrarea Consiliului Local al Municipiului Săcele, județul Brașov în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 11 lit. m) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare, și al art. 17 din Legea nr. 371/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Poliției Comunitare, cu modificările și completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art. 1. — Se aprobă transmiterea, fără plată, a unor bunuri mobile, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din domeniul privat al statului și din administrarea Ministerului Apărării Naționale în domeniul privat al municipiului Săcele și în administrarea Consiliului Local al Municipiului Săcele, județul Brașov, în vederea dotării Direcției Poliția Comunitară din municipiul Săcele. Art. 2. — Patrimoniul Ministerului Apărării Naționale se diminuează cu valoarea de inventar a bunurilor transmise potrivit art. 1. Art. 3. — Paza și transportul bunurilor din locurile de depozitare la beneficiar se asigură de către Consiliul Local al Municipiului Săcele, județul Brașov, cu fonduri și mijloace proprii. Art. 4. — Predarea-preluarea bunurilor prevăzute la art. 1 se face pe bază de proces-verbal încheiat între părțile interesate, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Ministrul apărării naționale, Gabriel Oprea Ministrul administrației și internelor, Constantin-Traian Igaș București, 28 octombrie 2010. Nr. 1.082. 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 752/11 .XI.2010 ANEXĂ DATELE DE IDENTIFICARE a bunurilor mobile care se transmit, fără plată, din domeniul privat al statului și din administrarea Ministerului Apărării Naționale în domeniul privat al municipiului Săcele și în administrarea Consiliului Local al Municipiului Săcele, județul Brașov Nr. Denumirea bunurilor U/M Cantitatea Persoana juridică Persoana juridică crt. la care se transmit bunurile de la care se transmit bunurile 1. Pistol calibrul 7,62 mm, model buc. 80 Domeniul privat al municipiului 1933, conform tabel serii Săcele, în administrarea 2. încărcător buc. 160 Consiliului Local al Municipiului Domeniul privat al statului, din 3. Toc piele centură buc. 80 Săcele, județul Brașov --- pentru administrarea Ministerului Apărării 4. Curelușă buc. 80 dotarea Direcției Poliția Naționale, UM 01402 Târgoviște 5. Vergea buc. 80 Comunitară a Municipiului 6. Ladă ambalat pistol mitralieră buc. 1 Săcele calibrul 7,62 mm, model 1963 Cartuș calibrul 7,62 mm glonț 7. obișnuit pentru pistol și pistol buc. 2.214 Domeniul privat al municipiului mitralieră, fără lame, tub alamă Săcele, în administrarea lot 20-82-22 Consiliului Local al Municipiului Domeniul privai al statului, din Cartuș calibrul 7,62 mm glonț Săcele, județul Brașov --- pentru administrarea Ministerului Apărării 8. obișnuit pentru pistol și pistol buc. 7.578 dotarea Direcției Poliția Naționale, UM 01545 Apața mitralieră, fără lame, tub alamă Comunitară a Municipiului lot L 25-82-22 Săcele 9. Ladă ambalat muniție infanterie buc. 4 GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE pentru modificarea și completarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.434/2004 privind atribuțiile și Regulamentul-cadru de organizare și funcționare ale Direcției generale de asistență socială și protecția copilului în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art. I. —Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.434/2004 privind atribuțiile și Regulamentul-cadru de organizare și funcționare ale Direcției generale de asistență socială și protecția copilului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 21 iulie 2008, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: 1. La articolul 1 alineatul (2), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins: ,,b) de coordonare a activităților de asistență socială și de protecție a familiei și a drepturilor copilului la nivelul județului, respectiv al sectorului municipiului București;”. 2. La articolul 2, partea introductivă a literei b) se modifică după cum urmează: ,,b) în domeniul protecției familiei și a drepturilor copilului;”: 3. La articolul 2 litera b), după punctul 6 se introduce un nou punct, punctul 6¹, cu următorul cuprins: „6¹. asigură măsurile necesare pentru realizarea activităților de prevenire și combatere a violenței în familie, precum și pentru acordarea serviciilor destinate victimelor violenței în familie și agresorilor familiali;”. 4. La articolul 2 litera b), după punctul 10 se introduc două noi puncte, punctele 10¹ și 10², cu următorul cuprins: „10¹. monitorizează cazurile de violență în familie din unitatea administrativ-teritorială în care funcționează; 10². identifică situații de risc pentru părțile implicate în situații de violență în familie și îndrumă părțile către servicii de specialitate/mediere;”. 5. La articolul 2 litera c), punctele 1, 5, 6, 8, 9 și 12 se modifică și vor avea următorul cuprins: „1 . coordonează și sprijină activitatea autorităților administrației publice locale din județ în domeniul asistenței sociale, protecției familiei și a drepturilor copilului, prevenirii și combaterii violenței în familie; 5. colaborează cu organizațiile neguvernamentale care desfășoară activități în domeniul asistenței sociale, protecției familiei și a drepturilor copilului, prevenirii și combaterii violenței în familie sau cu operatori economici prin încheierea de convenții de colaborare cu aceștia; 6. dezvoltă parteneriate și colaborează cu organizații neguvernamentale și cu alți reprezentanți ai societății civile în vederea acordării și diversificării serviciilor sociale și a serviciilor destinate protecției familiei și a copilului, prevenirii și combaterii violenței în familie, în funcție de nevoile comunității locale; 8. asigură, la cerere, consultanță de specialitate gratuită privind acordarea serviciilor, măsurilor și prestațiilor de asistență socială în domeniul protecției familiei și a drepturilor copilului; MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 752/11 .XI.2010 9 colaborează cu alte instituții responsabile pentru a facilita accesul persoanelor la aceste drepturi; 9. fundamentează și propune consiliului județean, respectiv consiliului local al sectorului municipiului București, înființarea, finanțarea, respectiv cofinanțarea instituțiilor publice de asistență socială, precum și a serviciilor pentru protecția copilului, serviciilor destinate sprijinirii familiei, prevenirii și combaterii violenței în familie; 12. sprijină și dezvoltă un sistem de informare și de consultanță accesibil persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, victimelor violenței în familie și oricăror persoane aflate în nevoie, precum și familiilor acestora, în vederea exercitării tuturor drepturilor prevăzute de actele normative în vigoare;”. 6. La articolul 2 litera c), după punctul 15 se introduce un nou punct, punctul 15¹, cu următorul cuprins: „15¹. realizează la nivel județean baza de date privind copiii aflați în sistemul de protecție specială, copiii și familiile aflate în situație de risc, precum și a cazurilor de violență în familie și raportează trimestrial aceste date Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale;”. Art. II. — Hotărârea Guvernului nr. 1.434/2004 privind atribuțiile și Regulamentul-cadru de organizare și funcționareale Direcției generale de asistență socială și protecția copilului, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta hotărâre, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Ministrul muncii, familiei și protecției sociale, loan Nelu Botiș Ministrul administrației și internelor, Constantin-Traian Igaș Ministrul finanțelor publice, Gheorghe lalomițianu București, 28 octombrie 2010. Nr. 1.084. ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE MINISTERUL TRANSPORTURILOR Șl INFRASTRUCTURII ORDIN pentru aprobarea Planului de securitate portuară al portului Brăila, al portului Galați și al portului Tulcea aparținând Companiei Naționale „Administrația Porturilor Dunării Maritime” — S.A. Galați Având în vedere prevederile art. 7 alin. (3) din Ordinul ministrului transporturilor nr. 290/2007 pentru introducerea măsurilor de întărire a securității portuare și ale Regulamentului (CE) nr. 725/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 martie 2004 privind consolidarea securității navelor și a instalațiilor portuare, în temeiul prevederilor art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 76/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, cu modificările și completările ulterioare, ministrul transporturilor și infrastructurii emite următorul ordin: Art. 1. — Se aprobă Planul de securitate portuară al portului Brăila, al portului Galați și al portului Tulcea aparținând Companiei Naționale „Administrația Porturilor Dunării Maritime” — S.A. Galați, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul transporturilor și infrastructurii, Anca Daniela Boagiu București, 1 noiembrie 2010. Nr. 867.’ *) Anexa nu se publică, fiind clasificată potrivit legii. 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 752/11 .XI.2010 MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE ORDIN privind publicarea înțelegerii de modificare prin schimb de note verbale a Acordului dintre Guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul Republicii Populare Chineze cu privire la scutirea reciprocă de vize și taxe de vize, semnat la Beijing la 25 aprilie 1981 în baza art. 4 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 100/2004 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Externe, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul art. 29 alin. (7) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele, ministrul afacerilor externe emite următorul ordin: Articol unic. — Se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, înțelegerea de modificare prin schimb de note verbale a Acordului dintre Guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul Republicii Populare Chineze cu privire la scutirea reciprocă de vize și taxe de vize, semnat la Beijing la 25 aprilie 1981, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Ministrul afacerilor externe, Teodor Baconschi București, 30 iulie 2010. Nr. 1.229. ANEXĂ MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE DIRECȚIA GENERALĂ AFACERI CONSULARE Nr. G5-1/2.883 din 6 mai 2010 Ministerul Afacerilor Externe al României prezintă salutul său Ambasadei Republicii Populare Chineze la București și are onoarea de a-i aduce la cunoștință următoarele: Partea română propune modificarea textului Acordului dintre Guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul Republicii Populare Chineze cu privire la scutirea reciprocă de vize și taxe de vize, semnat la Beijing la 25 aprilie 1981, după cum urmează: 1. înlocuirea în titlu a denumirii „Guvernul Republicii Socialiste România” cu „Guvernul României”, precum și eliminarea sintagmei „și taxe de vize” și introducerea formulării „pentru titularii de pașapoarte diplomatice și de serviciu”. Titlul modificat al acordului va fi următorul: „Acord între Guvernul României și Guvernul Republicii Populare Chineze cu privire la scutirea reciprocă de vize pentru titularii de pașapoarte diplomatice și de serviciu”. 2. înlocuirea în preambul a denumirii „Guvernul Republicii Socialiste România” cu „Guvernul României”, eliminarea sintagmei „și de taxe de vize” și introducerea formulării „pentru titularii de pașapoarte diplomatice și de serviciu”. Preambulul va avea următorul cuprins: „Guvernul României și Guvernul Republicii Populare Chineze, în scopul de a dezvolta relațiile de prietenie dintre cele două state și de a facilita călătoriile cetățenilor lor, au convenit să încheie prezentul acord privind scutirea reciprocă de vize pentru titularii de pașapoarte diplomatice și de serviciu, după cum urmează:”. 3. Eliminarea din articolul 1 a formulării „precum și de alte pașapoarte și documente de călătorie (prevăzute în anexă)” și a anexei la acord. Articolul 1 va avea următorul cuprins: „Cetățenii fiecăreia dintre părțile contractante, posesori de pașapoarte diplomatice și pașapoarte de serviciu, sunt scutiți de vize de intrare, ieșire și tranzitare, pe teritoriul celeilalte părți contractante, prin toate punctele de frontieră deschise traficului internațional de călători.” 4. înlocuirea în cuprinsul articolului 2 alineatul 1 teza I și teza a ll-a a sintagmei „trei luni” cu sintagma „30 de zile”, precum și eliminarea din teza a 11l-a a formulării „iar perioada maximă de prelungire nu poate depăși termenul de valabilitate al pașaportului”. Alineatul 1 al articolului 2 va avea următorul cuprins: „Cetățenii fiecărei părți, scutiți de obligația de a obține vize conform art. 1, nu pot sta mai mult de 30 de zile de la data primei intrări pe teritoriul celeilalte părți contractante. în cazul în care este necesar să rămână peste 30 de zile, aceștia vor trebui să îndeplinească, la autoritățile competente, formalitățile de prelungire a șederii. Formalitățile de prelungire se efectuează în mod gratuit.” 5. Eliminarea din articolul 2 alineatul 2 a textului „și cei care participă la realizarea acordurilor și contractelor bilaterale”. Alineatul 2 al articolului 2 va avea următorul cuprins: „Se exceptează de la prevederile prezentului articol cetățenii fiecărei părți contractante trimiși în misiune permanentă, precum și membrii lor de familie, care pot rămâne pe teritoriul celeilalte părți contractante pe toată durata misiunii lor.” 6. Eliminarea din text a articolului 4 referitor la scutirea de taxe de vize. 7. Eliminarea din articolul 7 alineatul 1 teza I a formulării „sau a altor documente de călătorie”. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 752/11 .XI.2010 11 Dacă propunerile de mai sus sunt acceptabile Guvernului Republicii Populare Chineze, Ministerul Afacerilor Externe al României are onoarea de a propune ca prezenta notă împreună cu nota de răspuns a părții chineze să constituie o înțelegere de modificare a Acordului dintre Guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul Republicii Populare Chineze cu privire la scutirea reciprocă de vize și taxe de vize, care va intra în vigoare la data înmânării notei de răspuns de către partea chineză. Ministerul Afacerilor Externe folosește acest prilej pentru a reînnoi Ambasadei Republicii Populare Chineze la București expresia înaltei sale considerații. Data: 6 mai 2010. București AMBASADA REPUBLICII POPULARE CHINEZE ÎN ROMÂNIA C/10.278 București, 20 iulie 2010 Ambasada Republicii Populare Chineze în România prezintă salutul său Ministerului Afacerilor Externe al României și confirmă primirea notei verbale de la Ministerul Afacerilor Externe al României nr. G5-1/2.883 din 6 mai 2010, cu următorul conținut: „Ministerul Afacerilor Externe al României prezintă salutul său Ambasadei Republicii Populare Chineze la București și are onoarea de a-i aduce la cunoștință următoarele: Partea română propune modificarea textului Acordului dintre Guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul Republicii Populare Chineze cu privire la scutirea reciprocă de vize și taxe de vize, semnat la Beijing la 25 aprilie 1981, după cum urmează: 1. înlocuirea în titlu a denumirii «Guvernul Republicii Socialiste România» cu «Guvernul Românei», precum și eliminarea sintagmei «și taxe de vize» și introducerea formulării «pentru titularii de pașapoarte diplomatice și de serviciu». Titlul modificat al acordului va fi următorul: «Acord între Guvernul României și Guvernul Republicii Populare Chineze cu privire la scutirea reciprocă de vize pentru titularii de pașapoarte diplomatice și de serviciu» 2. înlocuirea în preambul a denumirii «Guvernul Republicii Socialiste România» cu «Guvernul României», eliminarea sintagmei «și de taxe de vize» și introducerea formulării «pentru titularii de pașapoarte diplomatice și de serviciu». Preambulul va avea următorul cuprins: «Guvernul României și Guvernul Republicii Populare Chineze, în scopul de a dezvolta relațiile de prietenie dintre cele două state și de a facilita călătoriile cetățenilor lor, au convenit să încheie prezentul acord privind scutirea reciprocă de vize pentru titularii de pașapoarte diplomatice și de serviciu, după cum urmează:». 3. Eliminarea din articolul 1 a formulării «precum și de alte pașapoarte și documente de călătorie (prevăzute în anexă)» și a anexei la acord. Articolul 1 va avea următorul cuprins: «Cetățenii fiecăreia dintre părțile contractante, posesori de pașapoarte diplomatice și pașapoarte de serviciu, sunt scutiți de vize de intrare, ieșire și tranzitare, pe teritoriul celeilalte părți contractante, prin toate punctele de frontieră deschise traficului internațional de călători.» 4. înlocuirea în cuprinsul articolului 2 alineatul 1 teza I și teza a ll-a a sintagmei «trei luni» cu sintagma «30 de zile», precum și eliminarea din teza a 11l-a a formulării «iar perioada maximă de prelungire nu poate depăși termenul de valabilitate al pașaportului». Alineatul 1 al articolului 2 va avea următorul cuprins: «Cetățenii fiecărei părți, scutiți de obligația de a obține vize conform art. 1, nu pot sta mai mult de 30 de zile de la data primei intrări pe teritoriul celeilalte părți contractante. în cazul în care este necesar să rămână peste 30 de zile, aceștia vor trebui să îndeplinească, la autoritățile competente, formalitățile de prelungire a șederii. Formalitățile de prelungire se efectuează în mod gratuit.» 5. Eliminarea din articolul 2 alineatul 2 a textului «și cei care participă la realizarea acordurilor și contractelor bilaterale». Alineatul 2 al articolului 2 va avea următorul cuprins: «Se exceptează de la prevederile prezentului articol cetățenii fiecărei părți contractante trimiși în misiune permanentă, precum și membrii lor de familie, care pot rămâne pe teritoriul celeilalte părți contractante pe toată durata misiunii lor.» 6. Eliminarea din text a articolului 4 referitor la scutirea de taxe de vize. 7. Eliminarea din articolul 7 alineatul 1 teza I a formulării «sau a altor documente de călătorie». Dacă propunerile de mai sus sunt acceptabile Guvernului Republicii Populare Chineze, Ministerul Afacerilor Externe al României are onoarea de a propune ca prezenta notă împreună cu nota de răspuns a părții chineze să constituie o înțelegere de modificare a Acordului dintre Guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul Republicii Populare Chineze cu privire la scutirea reciprocă de vize și taxe de vize, care va intra în vigoare la data înmânării notei de răspuns de către partea chineză. Ministerul Afacerilor Externe folosește acest prilej pentru a reînnoi Ambasadei Republicii Populare Chineze la București expresia înaltei sale considerații.” Ambasada Republicii Populare Chineze în România reprezintă Guvernul Republicii Populare Chineze pentru a confirma acordul cu privire la conținutul acestei note verbale și folosește acest prilej pentru a reînnoi Ministerului Afacerilor Externe al României asigurarea înaltei sale considerații. 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 752/11 .XI .2010 ACTE ALE CURȚII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI HOTĂRÂREA din 8 iunie 2010 în Cauza Maties împotriva României (Cererea nr. 13.202/03) în Cauza Maties împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a treia), statuând în cadrul unei camere formate din: Josep Casadevall, președinte, Corneliu Bîrsan, Bostjan M. Zupancic, Egbert Myjer, Ineta Ziemele, Luis Lopez Guerra, Ann Power, judecători, și Santiago Quesada, grefier de secție, după ce a deliberat în camera de consiliu la data de 18 mai 2010, pronunță următoarea hotărâre, adoptată la această dată: PROCEDURA 1. La originea cauzei se află o cerere (nr. 13.202/03) îndreptată împotriva României, prin care un cetățean al acestui stat, domnul Doru Octavian Maties (reclamantul), a sesizat Curtea la data de 24 februarie 2003 în temeiul art. 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Convenția). 2. Guvernul român (Guvernul) este reprezentat de agentul său, domnul Răzvan-Horațiu Radu, de la Ministerul Afacerilor Externe. 3. La data de 2 iunie 2008, președintele Secției a treia a hotărât să îi comunice cererea Guvernului. Așa cum permite art. 29 § 3 din Convenție, acesta a mai hotărât să se analizeze în același timp admisibilitatea și temeinicia cauzei. ÎN FAPT I. Circumstanțele cauzei 4. Reclamantul s-a născut în anul 1946 și locuiește în Târgu Mureș. 5. Bunicul reclamantului, P.O., era proprietarul unui teren situat la lernut, pe care a fost obligat să îl cedeze statului în timpul regimului comunist. 6. După anul 1990 au fost adoptate Legea fondului funciar nr. 18/1991, Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 și Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, care stabilesc măsuri de despăgubire pentru foștii proprietari de terenuri. Ultima dintre aceste legi dispunea că foștii proprietari de terenuri cărora nu le puteau fi restituite terenurile în natură aveau dreptul să li se atribuie în schimb un alt teren sau despăgubiri. 7. După intrarea în vigoare a Legii nr. 1/2000, reclamantul și P.V.R., un alt moștenitor, au făcut demersuri administrative pentru a li se restitui un teren în suprafață de 17,47 hectare ce îi aparținuse lui P.O. 8. Prin Decizia nr. 40/L/2000, Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate (Comisia județeană) a constatat că, deși reclamantul și P.V.R. aveau dreptul să obțină o reparație în temeiul Legii nr. 18/1991, restituirea terenului în discuție nu era posibilă. Comisia a decis înscrierea creanței lor în tabelul prevăzut în anexa nr. 39 la Hotărârea Guvernului nr. 180/2000 pentru modificarea și completarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 131/1991. Acest tabel indica persoanele care, aflate în imposibilitatea obiectivă de a li se restitui terenurile ce le-au aparținut în trecut sau de a obține în schimb alte terenuri echivalente, aveau dreptul la o despăgubire. 9. Reclamantul a contestat această decizie, susținând că preferă atribuirea unui teren echivalent decât o reparație pecuniară care, după părerea sa, era ineficientă și iluzorie. Prin decizia rămasă definitivă din data de 7 martie 2003, Tribunalul Județean Mureș a confirmat Decizia nr. 40/L/2000 și a statuat că, deoarece nu putea fi atribuit niciun teren din cauza lipsei de terenuri disponibile la lernut, partea interesată avea să fie despăgubită în condițiile prevăzute de Legea nr. 1/2000. 10. Prin decizia din data de 21 octombrie 2008, ținând cont de rezultatul unei expertize tehnice, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a stabilit cuantumul despăgubirii datorate reclamantului și lui P.V.R. în sumă de 1.886.771 lei (RON). De asemenea, decizia prevedea că reclamantul trebuia să urmeze procedura prevăzută de Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente pentru a obține executarea sa. Ăceastă decizie i-a fost comunicată reclamantului la data de 5 noiembrie 2008. 11. Pentru a obține executarea deciziei din data de 21 octombrie 2008 menționate mai sus, reclamantul trebuia să se adreseze Direcției pentru acordarea despăgubirilor în numerar, direcție ce funcționa în cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, cu următoarele documente: o cerere prin care opta pentru plata unei sume de bani, decizia prin care i se recunoștea dreptul la despăgubiri, certificatul de acționar la Fondul „Proprietatea”, dacă acesta i-a fost emis, coordonatele sale bancare și un mandat din partea lui P.V.R. 12. Printr-o scrisoare din data de 1 septembrie 2009, reclamantul a informat Curtea că nu s-a adresat Direcției pentru acordarea despăgubirilor în numerar, pe motivul că posibilitatea de a obține o sumă de bani rămâne iluzorie. II. Dreptul și practica interne și internaționale pertinente 13. Prevederile legale esențiale și jurisprudența internă relevantă, inclusiv extrasele din Legea nr. 10/2001, Legea nr. 247/2005 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2007 pentru accelerarea procedurii de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv (OUG nr. 81/2007) referitoare la sistemul de despăgubire pentru imobilele naționalizate, sunt descrise în hotărârile Tudor împotriva României (nr. 29.035/05, §§ 15—20, 17 ianuarie 2008) și Viașu împotriva României (nr. 75.951/01, §§ 38—49, 9 decembrie 2008). Textele relevante ale Consiliului Europei, și anume Rezoluția Res (2004)3 cu privire la hotărârile care relevă o MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 752/11 .XI.2010 13 problemă structurală subsecventă și Recomandarea Rec (2004)6 privind îmbunătățirea recursurilor interne, adoptate de Comitetul de miniștri, sunt de asemenea citate în hotărârea Viașu, menționată mai sus (§§ 50 și 51). 14. în temeiul art. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2007, persoanele care erau îndreptățite să obțină o despăgubire ce depășea 500.000 RON puteau obține o sumă în numerar, în cuantum de maximum 500.000 RON, diferența fiind transformată în acțiuni la Fondul „Proprietatea”. Despăgubirea în numerar era plătită în două tranșe a câte 250.000 RON, într-un interval de 2 ani. 15. La data de 12 februarie 2008, Hotărârea Guvernului nr. 128/2008 privind modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a titlului VII „Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv” din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.095/2005, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. Conform acestei noi norme legale, după emiterea titlului de despăgubire de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, partea interesată trebuia să opteze la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților fie pentru primirea unei părți din sumă în numerar (în limita a 500.000 RON), iar restul în acțiuni la Fondul „Proprietatea”, fie pentru primirea de acțiuni la fond pentru întreaga sumă (vezi și paragraful 11 de mai sus). 16. Dacă opta pentru primirea unei părți din sumă în numerar, partea interesată trebuia să formuleze o cerere în acest sens la Direcția pentru acordarea despăgubirilor în numerar ce funcționa în cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților. Această autoritate trebuia să înlocuiască titlul de despăgubire cu un titlu de plată corespunzător sumei de plată în numerar, precum și cu un titlu de conversie corespunzător restului sumei de convertit în acțiuni la Fondul „Proprietatea”. Hotărârea Guvernului menționată mai sus prevedea ca cererile de opțiune să fie analizate în ordine cronologică, fără să fie prevăzut în mod expres vreun termen în acest sens. Titlurile de despăgubire pot fi valorificate în termen de cel mult 3 ani de la data emiterii lor, termen care, în orice caz, nu expiră decât după 12 luni de la prima tranzacționare la bursă a acțiunilor Fondului „Proprietatea”. 17. Termenul de 2 ani prevăzut pentru plata sumei în numerar (paragraful 14 in fine de mai sus) începe să curgă de la data emiterii titlului de plată. 18. Conform informațiilor oficiale aflate pe site-ul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, la data de 19 aprilie 2010 au fost înregistrate 16.463 de cereri de opțiuni la autoritatea competentă. Valoarea despăgubirilor pentru care părțile interesate și-au exprimat intenția de a primi o sumă în numerar este de 1.855.395.376 RON. Suma plătită până la data menționată mai sus este de 343.270.664 RON. ÎN DREPT I. Asupra pretinsei încălcări a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție 19. Reclamantul se plânge cu privire la imposibilitatea de a se bucura de dreptul de a fi despăgubit pentru terenul naționalizat, conform prevederilor legale în materie, și invocă în acest sens art. 1 din Protocolul nr. 1, care prevede următoarele: „Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional. Dispozițiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosința bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuții sau a amenzilor.” A. Asupra admisibilității 20. Guvernul ridică o excepție de incompatibilitate ratione materiae a acestui capăt de cerere cu dispozițiile Convenției. Acesta consideră că reclamantul nu deține un „bun” în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1, în măsura în care Decizia nr. 40/L/2000 a Comisiei județene nu stabilește valoarea despăgubirii datorate reclamantului și nicio altă hotărâre judecătorească definitivă nu i-a recunoscut dreptul de a i se acorda o despăgubire al cărei cuantum să fi fost stabilit. Prin urmare, Guvernul consideră că, spre deosebire de cauzele Broniowski împotriva Poloniei [MC] (nr. 31.443/96, CEDO 2004-V) și Matache și alții împotriva României (nr. 38.113/02, 19 octombrie 2006), reclamantul nu are o creanță stabilită și exigibilă. 21. Reclamantul nu prezintă observații în această privință. 22. Curtea reamintește faptul că a statuat deja, în cauze similare cu cea de față, că deciziile administrative necontestate prin care li se recunoaște părților interesate dreptul la o despăgubire fără a-i stabili suma reprezintă un „interes patrimonial” suficient de bine stabilit în dreptul intern, cert, nerevocabil și exigibil, care, în opinia sa, se include în noțiunea de „bun” în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție {Viașu, menționată mai sus, §§ 58—60). 23. Argumentele Guvernului nu pot duce, în speță, la o concluzie diferită. Curtea observă că dreptul reclamantului la o despăgubire a fost confirmat în mod constant și regulat de către autorități, stabilit clar în dreptul intern, așa cum reiese din Decizia nr. 40/L/2000 a Comisiei județene, prin care se validează înscrierea creanței reclamantului, și chiar, din Decizia rămasă definitivă din data de 7 martie 2003 a Tribunalului Județean Mureș {mutatis mutandis, Viasu, menționată mai sus, § 59)’. 24. Prin urmare, excepția Guvernului trebuie respinsă. Pe de altă parte, Curtea constată că acest capăt de cerere nu este vădit neîntemeiat în sensul art. 35 § 3 din Convenție și că nu este lovit de niciun alt motiv de inadmisibilitate. Așadar, el trebuie declarat admisibil. B. Asupra fondului 25. Reclamantul subliniază că se află de mai mulți ani în imposibilitatea de a beneficia în mod efectiv de despăgubirea în discuție. El consideră că Decizia din 21 octombrie 2008 prin care se stabilea cuantumul despăgubirii nu poate fi executată în mod efectiv. Mai exact, el consideră inacceptabile termenul de 2 ani prevăzut pentru plata sumei în numerar, ce reprezintă în cazul său mai puțin de o treime din despăgubirea datorată, precum și faptul că diferența va fi convertită în acțiuni la Fondul „Proprietatea”, fond care nu funcționează. 26. Guvernul insistă asupra faptului că reclamantul a utilizat posibilitatea de a se adresa autorităților administrative pentru a i se acorda o despăgubire. în opinia sa, mecanismul implementat prin Legea nr. 247/2005 și referitor la înființarea Fondului „Proprietatea” este capabil să le ofere persoanelor îndreptățite o despăgubire care să corespundă cerințelor din jurisprudența Curții. Conform ultimelor modificări ale Legii nr. 247/2005, o parte din despăgubirea în discuție i-ar putea fi plătită în numerar părții interesate și au fost făcute progrese pentru ca Fondul „Proprietatea” să devină funcțional. 27. Guvernul mai observă că reclamantul a obținut o decizie prin care i se acordau despăgubiri, însă decizia nu poate fi executată din cauză că partea interesată nu a urmat procedura prevăzută de Legea nr. 247/2005 (paragrafele 11 și 12 de mai sus). 28. Curtea face trimitere la jurisprudența invocată în Cauza Viașu, menționată mai sus, cu privire la obligațiile stabilite de art. 1 din Protocolul nr. 1 în sarcina statului care a adoptat o legislație care prevede restituirea sau despăgubirea pentru 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 752/11 .XI.2010 bunurile confiscate într-un regim anterior yiașu, menționată mai sus, § 58). 29. Aceasta reamintește că neexecutarea unei decizii prin care se recunoaște dreptul de proprietate constituie o ingerință în sensul primei fraze din primul alineat al art. 1 din Protocolul nr. 1. în speță, ingerința în discuție constă în omisiunea autorităților competente de a asigura caracterul efectiv al dreptului pe care i l-au recunoscut reclamantului prin Decizia nr. 40/L/2000 yiașu, menționată mai sus, §§ 60 și 66, și Ramadhi și alți 5, menționată mai sus, §§ 76—77). 30. Curtea a examinat deja cauze ce ridicau probleme legate de omisiunea autorităților de a asigura caracterul efectiv al dreptului pe care l-au recunoscut părților interesate prin decizii definitive de a primi despăgubiri pentru bunurile imobiliare trecute în patrimoniul statului în timpul regimului comunist și a constatat încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 yiașu, menționată mai sus, §§ 62—73, Katz împotriva României, nr. 29.739/03, 20 ianuarie 2009, și Faimblat împotriva României, nr. 23.066/02, 13 ianuarie 2009). Cu toate acestea, ea apreciază că, în cauza de față, situația este în mod sensibil diferită de cauzele menționate mai sus, în măsura în care reclamantul a obținut o decizie a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor care preciza, pe baza unei expertize, cuantumul despăgubirii ce îi era datorată (a contrario Viașu, Katz și Faimblat, menționate mai sus). Fără a contrazice concluziile la care a ajuns în cauzele menționate mai sus, Curtea apreciază că, în speță, din motivele precizate mai jos, se impune o analiză mai nuanțată. 31. Curtea constată că prevederile legale aplicabile în materie îi permiteau reclamantului să obțină plata în numerar a unei părți din despăgubirea stabilită prin Decizia din 21 octombrie 2008 a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor. Mai exact, reclamantul ar fi putut să încaseze suma de 250.000 RON, adică circa o treime din suma ce îi era datorată (paragraful 14 de mai sus). Pentru a beneficia de această posibilitate, reclamantul ar fi trebuit să își exercite un drept de opțiune (paragraful 15 de mai sus), ceea ce nu a făcut. Or, conform legii interne, această etapă era obligatorie pentru a obține un titlu de plată care i-arfi permis să obțină plata sumei menționate mai sus într-un termen de 2 ani. De altfel, Curtea observă că, din informațiile puse la dispoziția publicului de către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, reiese că pentru persoanele care au exercitat un drept de opțiune, sunt pe cale de a fi făcute plăți și o cincime din sumele solicitate a fost deja plătită (paragraful 18 de mai sus). 32. Având în vedere acestea, Curtea observă că este dificil să soluționeze in abstracto problema eficienței procedurii speciale implementate de autoritățile naționale pentru accelerarea plății despăgubirilor prevăzute de Legea nr. 247/2005 (paragrafele 14—16 de mai sus). De aceea, în speță, Curtea constată că, deși a fost informat de autoritățile naționale despre necesitatea de a își exercita dreptul de opțiune, reclamantul a refuzat să o facă (paragrafele 10—12 de mai sus). Astfel, reclamantul a blocat cu bună știință procedura. Or, dacă Curtea nu poate specula asupra eficienței procedurii speciale implementate pentru plata accelerată a unei părți a despăgubirii, totuși, dată fiind atitudinea părții interesate, Curtea nu poate concluziona că autoritățile sunt în întregime răspunzătoare de imposibilitatea sa de a obține o parte a despăgubirii. De altfel, Curtea observă că termenul acordat de lege reclamantului pentru exercitarea dreptului său de opțiune nu a expirat încă (paragraful 16 in fine de mai sus). Rezultă că, pentru acea parte a cererii care corespunde sumei pe care reclamantul ar fi putut să o primească în numerar, nu a avut loc încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1. 33. în ceea ce privește restul despăgubirii, și anume mai mult de două treimi din suma datorată reclamantului, Curtea constată că aceasta trebuia să facă obiectul unor acțiuni la Fondul „Proprietatea” (paragraful 14 de mai sus). Or, luând notă cu satisfacție de evoluția care pare să se întrevadă în practică în privința mecanismului de plată prevăzut de Legea nr. 247/2005, modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2007, Curtea observă că, până în prezent, Guvernul nu a demonstrat că sistemul de despăgubire pus în aplicare prin intermediul Fondului „Proprietatea” le permitea persoanelor îndreptățite, și în special reclamantului, să încaseze, conform unei proceduri și unui calendar previzibile, despăgubirile pe care sunt îndreptățite să le primească. 34. Prin urmare, Curtea apreciază că, pentru această parte a cererii, a avut loc încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1. II. Asupra celorlalte pretinse încălcări 35. Tot în temeiul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, reclamantul se plânge de imposibilitatea de a obține restituirea terenului și de lipsa de folosință a acestuia. 36. Curtea reamintește că un reclamant nu poate susține o încălcare a art. 1 din Protocolul nr. 1 decât în măsura în care deciziile pe care le incriminează se referă la „bunurile” sale, în sensul acestei prevederi. Conform jurisprudenței constante a organelor Convenției în materie, nu trebuie considerate ca „bunuri” în sensul articolului menționat mai sus speranța de a i se recunoaște un drept de proprietate care s-a stins de mult timp și nici creanța condițională rămasă fără obiect în urma nerealizării condiției (Kopecky împotriva Slovaciei [MC], nr. 44.912/98, § 35, CEDO 2004-IX). 37. în speță, ascendentul reclamantului, P.O., fusese deposedat de un teren în timpul regimului comunist. Astfel, procedura administrativă introdusă în temeiul Legii nr. 1/2000 și acțiunea subsecventă nu vizau „bunuri existente” în patrimoniul reclamantului. Curtea mai observă că nicio decizie administrativă sau judiciară nu a recunoscut dreptul reclamantului de a i se atribui un teren în natură. Prin urmare, Curtea consideră că reclamantul nu deținea un „bun” în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1. 38. Rezultă că acest capăt de cerere întemeiat pe art. 1 din Protocolul nr. 1 este incompatibil ratione materiae cu prevederile Convenției în sensul art. 35 § 3 și trebuie respins în aplicarea art. 35 § 4. III. Asupra aplicării art. 41 din Convenție 39. Conform art. 41 din Convenție, „Dacă Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al înaltei părți contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecințelor acestei încălcări, Curtea acordă părții lezate, dacă este cazul, o reparație echitabilă.” A. Prejudiciu 40. Reclamantul solicită, ca daune materiale, suma de 522.912 euro (EUR), reprezentând valoarea terenului a cărui restituire a fost solicitată și suma de 155.555 EUR pentru lipsa de folosință timp de zece ani. El mai solicită 15.000 EUR ca daune morale. 41. Guvernul consideră că reclamantul nu poate solicita decât partea ce îi revine din despăgubirea de 1.886.771 RON, MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 752/11 .XI.2010 15 stabilită prin Decizia din 21 octombrie 2008. De asemenea, acesta observă că reclamantul nu și-a justificat cererea referitoare la lipsa de folosință a terenului în cauză și consideră că nu există o legătură de cauzalitate între pretinsul prejudiciu moral și eventuala încălcare a Convenției. 42. Curtea reamintește că o hotărâre ce constată o încălcare atrage pentru statul pârât obligația de a pune capăt încălcării și de a-i înlătura consecințele astfel încât să refacă pe cât posibil situația anterioară acesteia [latridis împotriva Greciei (reparație echitabilă) [MC], nr. 31.107/96, § 32, CEDO 2000-XI], 43. în speță, Curtea apreciază, în acord cu Guvernul, că reclamantul nu poate pretinde decât jumătate din valoarea estimată a terenului, ținând cont că decizia Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor îl vizează și pe P.V.R., în părți egale. Prin urmare, partea ce îi revine reclamantului este de 943.385,5 RON. Curtea reamintește apoi că a considerat că reclamantul ar fi trebuit să facă la nivel național demersurile necesare pentru a obține plata unei părți a despăgubirii (paragrafele 30—32 de mai sus). 44. Totuși, pentru restul sumei, Curtea apreciază că plata despăgubirii validate prin Decizia din 21 octombrie 2008 și fixată conform criteriilor stabilite de legislația română (Viașu, menționată mai sus, § 38), l-ar repune pe reclamant, pe cât posibil, într-o situație echivalentă cu cea în care s-ar fi aflat dacă cerințele art. 1 din Protocolul nr. 1 nu ar fi fost încălcate. însă, ținând cont de constatările hotărârii de față din care reiese că sistemul actual de restituire nu este eficient, Curtea apreciază că nu are altă opțiune decât să acorde suma care, în opinia sa, ar constitui o soluționare definitivă și completă a prezentului litigiu patrimonial (Viașu, menționată mai sus, § 89). PENTRU ACESTE MOTIV în unanimitate, 45. Curtea mai observă că reclamantul nu a prezentat documente justificative relevante pentru pretinsa lipsă de folosință. Așadar, nu îi va fi acordată nicio sumă cu acest titlu. 46. în lumina celor de mai sus, Curtea îi alocă reclamantului suma de 167.485 EUR, pentru prejudiciul material. 47. Pe de altă parte, Curtea apreciază că situația litigioasă trebuie să îi fi cauzat părții interesate o stare de incertitudine și neplăceri care justifică acordarea unei sume pentru prejudiciul moral. Ținând cont de aceste elemente, Curtea, statuând în echitate, îi alocă reclamantului suma de 4.000 EUR, pentru prejudiciul moral. B. Cheltuieli de judecată 48. Reclamantul mai solicită suma de 2.000 EUR pentru cheltuielile de judecată. El prezintă documente justificative pentru o parte din aceste cheltuieli. 49. Guvernul consideră că reclamantul nu a prezentat documente justificative pentru întreaga sumă solicitată cu titlu de cheltuieli de judecată, care este, în orice caz, excesivă. 50. Conform jurisprudenței Curții, un reclamant nu poate obține rambursarea cheltuielilor de judecată decât în măsura în care li s-a stabilit realitatea, necesitatea și caracterul rezonabil, în speță și ținând cont de documentele aflate în posesia sa și de criteriile menționate mai sus, Curtea consideră rezonabilă suma de 50 EUR pentru procedura în fața Curții și i-o acordă reclamantului. C. Dobânzi moratorii 51. Curtea consideră potrivit ca rata dobânzii moratorii să se bazeze pe rata dobânzii facilității de împrumut marginal a Băncii Centrale Europene, majorată cu 3 puncte procentuale. E, CURTEA 1. declară cererea admisibilă în ceea ce privește capătul de cerere întemeiat pe art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție referitor la imposibilitatea reclamantului de a primi o despăgubire și inadmisibilă în rest; 2. hotărăște că nu a avut loc încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție pentru acea parte a despăgubirii pentru care reclamantul ar fi putut încasa o sumă în numerar; 3. hotărăște că a avut loc încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție pentru acea parte a despăgubirii ce trebuie convertită în acțiuni la Fondul „Proprietatea”; 4. hotărăște: a) ca statul pârât să îi plătească reclamantului, în cel mult 3 luni de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, conform art. 44 § 2 din Convenție, următoarele sume, ce vor fi convertite în lei românești, la cursul de schimb valabil la data plății: (i) 167.485 EUR (una sută șaizeci și șapte mii patru sute optzeci și cinci euro), plus orice sumă ce ar putea fi datorată cu titlu de impozit, pentru prejudiciul material; (ii) 4.000 EUR (patru mii euro), plus orice sumă ce ar putea fi datorată cu titlu de impozit, pentru prejudiciul moral; (iii) 50 EUR (cincizeci euro), plus orice sumă ce ar putea fi datorată cu titlu de impozit de către reclamant, pentru cheltuielile de judecată; b) ca, începând de la expirarea termenului menționat mai sus și până la efectuarea plății, aceste sume să se majoreze cu o dobândă simplă având o rată egală cu cea a facilității de împrumut marginal a Băncii Centrale Europene valabilă în această perioadă, majorată cu 3 puncte procentuale; 5. respinge cererea de reparație echitabilă în rest. întocmită în limba franceză, apoi comunicată în scris la data de 8 iunie 2010, în aplicarea art. 77 §§ 2 și 3 din regulament. Josep Casadevall, președinte Santiago Quesada, grefier ABONAMENTE LA PUBLICAȚIILE OFICIALE PE SUPORT FIZIC — Prețuri pentru anul 2010 — Nr. Număr Valoare crt. Denumirea publicației de apariții (TVA 9% inclus) ---lei anuale 12 luni 3 luni 1 lună 1. Monitorul Oficial, Partea I 900 1.200 330 120 2. Monitorul Oficial, Partea I, limba maghiară 100 1.500 140 3. Monitorul Oficial, Partea a ll-a 200 2.250 200 4. Monitorul Oficial, Partea a lll-a 500 430 40 5. Monitorul Oficial, Partea a IV-a 6.000 1.720 160 6. Monitorul Oficial, Partea a Vl-a 240 1.600 150 7. Monitorul Oficial, Partea a VIl-a 48 540 50 8. Colecția Legislația României 4 450 120 9. Colecția Hotărâri ale Guvernului României 12 750 70 NOTĂ: Monitorul Oficial, Partea I bis, se multiplică și se achiziționează pe bază de comandă. ABONAMENTE LA PRODUSELE ÎN FORMAT ELECTRONIC — Prețuri pentru anul 2010 — Abonamentul FLEXIBIL (Monitorul Oficial, Partea 1 + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere) Produs Lunar Anual Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea Monopost 5 25 100 300 Monopost 5 25 100 300 AutenticMO 40 100 250 600 1.320 400 1.000 2.500 6.000 13.200 ExpertMO 90 230 580 1.390 3.060 900 2.250 5.630 13.510 29.720 Abonamentul COMPLET (Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial) Produs Lunar Anual Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea Monopost 5 25 100 300 Monopost 5 25 100 300 AutenticMO 50 130 330 790 1.740 500 1.250 3.130 7.510 16.520 ExpertMO 110 280 700 1.680 3.700 1.100 2.750 6.880 16.510 36.320 Prețurile sunt exprimate în lei și conțin TVA. Mai multe informații puteți găsi pe site-ul www.expert-monitor.ro, unde puteți aplica on-line comanda. Gabriel S. Popa MONITORUL OFICIAL Motivul: Format electronic AUTENTIC, conform Legii nr. 202/1998, republicata. Locatia:Bucuresti EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru reiatii cu publicul, București, sos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401,00’.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A. 5 948368 447387 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 752/11 .XI.2010 conține 16 pagini. Prețul: 3,20 lei ISSN 1453—4495