MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI PARTEA I Anul 178 (XXII) — Nr. 746 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI Șl ALTE ACTE Marti. 9 noiembrie 2010 SUMAR Nr. Pagina DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE Decizia nr. 1.276 din 12 octombrie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 35 alin. (1) teza finală din Legea sindicatelor nr. 54/2003.............. 2-3 HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI 1 .009. — Hotărâre privind actualizarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului prin schimbarea unității de administrare și modificarea valorii de inventară unui imobil aflat în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Administrației și Internelor................................................. 4 1 .010. — Hotărâre privind trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia a unor construcții aflate în administrarea Ministerului Administrației și Internelor, în vederea scoaterii din funcțiune și casării, și pentru actualizarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului................................................. 4-5 1 .038. — Hotărâre pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe prioritar periculoase ............................................... 6-30 1 .064. — Hotărâre privind retransmiterea unor sectoare de drum național, situate în intravilanul unor municipii, din administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România — S.A., în administrarea autorităților administrației publice locale...................................................... 31 Nr. Pagina 1.068. — Hotărâre privind transmiterea parțială a unor imobile din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Apărării Naționale în domeniul public al municipiului Zalău și în administrarea Consiliului Local al Municipiului Zalău, județul Sălaj ...................... 32 1.069. — Hotărâre privind transmiterea unei părți de imobil din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Apărării Naționale în domeniul public al orașului Lipova și în administrarea Consiliului Local al Orașului Lipova, județul Arad ............................. 33 1.073. — Hotărâre privind aprobarea programului de interes național în domeniul protecției și promovării drepturilor persoanelor cu handicap „Dezvoltarea serviciilor sociale pentru persoane adulte cu handicap prin înființarea de servicii sociale alternative de tip rezidențial pentru persoanele adulte cu handicap”.... 34 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE 2.570/C. — Ordin al ministrului justiției pentru aprobarea Regulamentului privind definitivarea în funcție și promovarea în grade profesionale a personalului de probațiune.............................................. 35-37 5.217. — Ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului privind organizarea și desfășurarea probelor specifice susținute de elevii secțiilor bilingve francofone în vederea obținerii mențiunii speciale „secție bilingvă francofonă” pe diploma de bacalaureat............................................. 38-47 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 746/9.XL2010 DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE 9 9 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 1.276 din 12 octombrie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 35 alin. (1) teza finală din Legea sindicatelor nr. 54/2003 Augustin Zegrean Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Mircea Ștefan Mi nea Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltân Tudorel Toader Benke Kâroly — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 35 alin. (1) din Legea sindicatelor nr. 54/2003, excepție ridicată de Societatea Comercială „Arcelormittal” — S.A. Galați în Dosarul nr. 4.587/121/2009 al Tribunalului Galați — Secția civilă. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 8 februarie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 4.587/121/2009, Tribunalul Galați — Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 35 alin. (1) din Legea sindicatelor nr. 54/2003, excepție ridicată de Societatea Comercială „Arcelormittal” — S.Â. Galați într-o cauză având ca obiect, printre altele, obligarea autorului excepției de a reduce programul de lucru pentru 34 de angajați aleși membri în organul de conducere al unei organizații sindicale cu 5 zile pe lună. în motivarea excepției de neconstituționalitate se apreciază că textul de lege criticat instituie un privilegiu în favoarea membrilor organelor de conducere ale sindicatelor, întrucât acestora li s-a acordat dreptul de a lucra cu 3—5 zile lunar mai puțin la locul de muncă, fără afectarea drepturilor salariale. Or, salariul este acordat pentru munca efectiv prestată și nu pentru desfășurarea de activități sindicale. Textul legal criticat încalcă și dreptul de proprietate al angajatorului, întrucât impune în sarcina acestuia plata unor drepturi salariale chiar și în situația în care angajatul nu a prestat muncă în favoarea sa. Nici art. 53 din Constituție nu poate justifica restrângerea dreptului de proprietate al angajatorului, ci, din contră, măsura legală criticată este lipsită de proporționalitate. Tribunalul Galați — Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate formulată este neîntemeiată. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispozițiile art. 35 alin. (1) din Legea sindicatelor nr. 54/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 5 februarie 2003. în realitate, din motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că este contestată numai teza finală a acestui text legal, astfel încât, potrivit jurisprudenței sale, Curtea urmează să se pronunțe numai asupra acesteia. Dispozițiile art. 35 alin. (1) din Legea sindicatelor nr. 54/2003 au următorul cuprins: „Art. 35. — (1) Membrii aleși în organele de conducere ale organizațiilor sindicale, care lucrează nemijlocit în unitate în calitate de salariați, au dreptul la reducerea programului lunar cu 3—5 zile pentru activități sindicale, fără afectarea drepturilor salariale. ” Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 44 privind dreptul de proprietate privată și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Examinând dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile constituționale pretins încălcate, Curtea constată următoarele: Anterior adoptării Legii nr. 54/2003, cadrul juridic care privea sindicatele era reglementat de Legea nr. 54/1991 cu privire la sindicate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 7 august 1991. Acest din urmă act normativ, la art. 35 alin. (1), prevedea că „(1) Membrii aleși în organele de conducere ale sindicatelor, care lucrează nemjlocit în unitate în calitate de salariați, au dreptul la reducerea programului lunar cu până la 5 zile pentru activități sindicale’’. Prin urmare, Curtea observă că, față de legea în vigoare în momentul de față, vechea reglementare nu cuprindea teza referitoare la reducerea timpului de lucru „fără afectarea drepturilor salariale’’. In lipsa acestei sintagme, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 130 din 4 iulie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 22 august 2000, a constatat constituționalitatea art. 35 alin. (1) din Legea nr. 54/1991, statuând că „acest text nu contravine art. 16 alin. (1) din Constituție. într-adevăr, membrii aleși în organele de conducere ale sindicatelor se află într-o situație diferită față de ceilalți salariați, în sensul că aceștia trebuie să activeze pentru realizarea rolului sindicatelor, care, potrivit art. 9 teza a doua din Constituție, «contribuie la apărarea drepturilor și la promovarea intereselor profesionale, economice și sociale ale salariaților». în jurisprudența sa constantă Curtea Constituțională a statuat că MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 746/9.XI.2010 3 situația diferită în care se află anumite categorii de cetățeni impune și tratamentul juridic diferențiat al drepturilor și obligațiilor acestora. Astfel, de exemplu, în Decizia nr. 49 din 10 martie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 23 aprilie 1998, s-a reținut că «Principiul egalității nu înseamnă uniformitate, așa încât, dacă la situații egale trebuie să corespundă un tratament egal, în situații diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit».” Curtea Constituțională a mai reținut că „textul de lege criticat nu cuprinde dispoziții referitoare la plata salariului membrilor aleși în organele de conducere ale sindicatelor pentru perioada reducerii programului de lucru. Reglementarea expresă a acestei probleme presupune modificarea sau completarea dispoziției legale, ceea ce excedează competenței Curții Constituționale, deoarece, așa cum prevede art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, «In exercitarea controlului, Curtea Constituțională se pronunță numai asupra problemelor de drept, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă controlului Această modificare sau completare este o atribuție exclusivă a legiuitorului.” Dispozițiile art. 35 din Legea nr. 54/1991 nu prevedeau obligația angajatorului, pe perioada reducerii programului de lucru cu până la 5 zile lunar, de a plăti membrilor aleși în organele de conducere ale sindicatelor salariul în lipsa prestării unei munci efective în folosul său, iar prin decizia sus- menționată Curtea Constituțională a constatat că acest conținut normativ al art. 35 din lege este conform cu art. 16 din Constituție. Prin adoptarea Legii nr. 54/2003 s-a introdus însă și obligația angajatorului de a nu afecta salariul membrilor aleși în organele de conducere ale sindicatelor pe perioada reducerii programului de lucru cu până la 5 zile lunar. Este evident că, pe perioada menționată, angajatorul suferă o pierdere patrimonială, întrucât continuă să plătească drepturi salariale chiar dacă angajatul său nu prestează efectiv munca la care s-a angajat prin semnarea contractului individual de muncă. Astfel, în situația de față, cauza contraprestației din partea angajatorului lipsește, acesta suferind practic o diminuare a activului său patrimonial. Curtea, prin Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, a statuat că „salariul reprezintă o componentă a dreptului la muncă și reprezintă contraprestația angajatorului în raport cu munca prestată de către angajat în baza unor raporturi de muncă. Efectele raporturilor de muncă stabilite între angajat și angajator se concretizează în obligații de ambele părți, iar una dintre obligațiile esențiale ale angajatorului este plata salariului angajatului pentru munca prestată.” Astfel, în lipsa muncii prestate, angajatorul nu poate fi obligat la plata unei remunerații care să facă abstracție de această situație concretă și obiectivă. în această situație, Curtea reține că textul legal criticat afectează în esența sa dreptul de proprietate al angajatorului, ceea ce contravine art. 44 din Constituție. Curtea constată că restrângerea operată asupra dreptului de proprietate nu poate fi justificată prin dispozițiile art. 53 din Constituție, din moment ce măsura criticată nu este necesară într-o societate democratică. Totodată, Curtea nu poate reține nici faptul că soluția legislativă criticată a fost promovată pentru apărarea unui drept sau unei libertăți, întrucât, în lipsa ei, libertatea sindicală, ca formă de manifestare a dreptului la asociere, nu ar fi fost grav afectată (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia Curții Constituționale nr. 139/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 21 decembrie 1994). O atare teză este susținută și de dispozițiile art. 34 alin. (1) din lege, care prevăd că „membrii aleși în organele de conducere ale organizațiilor sindicale, personalul de specialitate și administrativ din aparatul acestora pot fi salarizați din fondurile organizației sindicale sau în conformitate cu prevederile contractului colectiv de muncă", ceea ce înseamnă că, pe perioada în care aceste persoane desfășoară activități sindicale, ele pot fi remunerate din fondurile organizației sindicale. Astfel, textul de lege criticat creează premisele unei duble remunerări a aceleiași activități sindicale desfășurate: pe de o parte, din fondurile sindicatului, pe de altă parte, din cele ale angajatorului. Or, dintr-o atare perspectivă, scopul reglementării, acela de a proteja activitatea sindicală, vine într-o evidentă coliziune cu interesele angajatorului, care este pus în situația de a suporta o sarcină excesivă, de natură a-i afecta esența dreptului de proprietate. în consecință, Curtea ajunge și la concluzia că textul legal criticat cuprinde o măsură care nu instituie un raport just de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul legitim urmărit (întărirea libertății sindicale prin limitarea dreptului de proprietate al angajatorului). Fără a reveni asupra jurisprudenței sale și având în vedere cele de mai sus, Curtea constată că teza finală a textului art. 35 alin. (1) din Legea nr. 54/2003 încalcă art. 44 și 53 din Constituție. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Admite excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 35 alin. (1) teza finală din Legea sindicatelor nr. 54/2003, excepție ridicată de Societatea Comercială „Arcelormittal” — S.A. Galați în Dosarul nr. 4.587/121/2009 al Tribunalului Galați — Secția civilă, și constată că acestea sunt neconstituționale. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 12 octombrie 2010. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Benke Kăroly 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 746/9.XL2010 HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE privind actualizarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului prin schimbarea unității de administrare și modificarea valorii de inventar a unui imobil aflat în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Administrației și Internelor în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 20 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare, al art. 2 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările și completările ulterioare, și al art. 2¹ din Ordonanța Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea și amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituțiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările și completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art. 1. — Se aprobă actualizarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului prin schimbarea unității de administrare și modificarea valorii de inventar a unui imobil aflat în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Administrației și Internelor, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 2. — Ministerul Administrației și Internelor își va actualiza în mod corespunzător datele din evidența cantitativ-valorică și, împreună cu Ministerul Finanțelor Publice, va opera modificarea corespunzătoare a anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările și completările ulterioare. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Ministrul administrației și internelor, Constantin-Traian Igaș p. Ministrul finanțelor publice, Gheorghe Gherghina, secretar de stat București, 6 octombrie 2010. Nr. 1.009. ANEXĂ DATELE DE IDENTIFICARE a imobilului care face obiectul actualizării inventarului bunurilor din domeniului public al statului Persoana Numărul de Persoana juridică fizică/ identificare Adresa imobilului de la care s-a transmis juridică Caracteristicile imobilului Valoarea atribuit de imobilul la care contabilă Ministerul s-a transmis Finanțelor imobilul Publice Ministerul Ministerul Municipiul București, Administrației Administrației Imobil 45---106 Aleea Privighetorilor si Internelor --- si Internelor --- Suprafața terenului = 34.039,79 m2 5.897.242,76 28.381 nr. 3, sectorul 1 U.M. 0465 U.M. 0260 Suprafața construită = 2.791,913 m2 București București GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE privind trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia a unor construcții aflate în administrarea Ministerului Administrației și Internelor, în vederea scoaterii din funcțiune și casării, și pentru actualizarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare, și al art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 112/2000 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 746/9.XI.2010 5 pentru reglementarea procesului de scoatere din funcțiune, casare și valorificare a activelor corporale, care alcătuiesc domeniul public al statului și al unităților administrative-teritoriale, aprobată prin Legea nr. 246/2001, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art. 1. — Se aprobă trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia a unor construcții situate în municipiul Ploiești, str. Ion Th. Grigore nr. 14, județul Prahova, aflate în administrarea Ministerului Administrației și Internelor, identificate potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 2. — Trecerea în domeniul privat al statului a construcțiilor prevăzute la art. 1 se face în vederea scoaterii din funcțiune și casării acestora. Art. 3. — După scoaterea din funcțiune și casarea construcțiilor, Ministerul Administrației și Internelor își va actualiza în mod corespunzător datele din evidența cantitativ- valorică și, împreună cu Ministerul Finanțelor Publice, va opera modificarea corespunzătoare a anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările și completările ulterioare. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Ministrul administrației și internelor, Constantin-Traian Igaș p. Ministrul finanțelor publice, Gheorghe Gherghina, secretar de stat București, 6 octombrie 2010. Nr. 1.010. ANEXĂ DATELE DE IDENTIFICARE ale construcțiilor aflate în administrarea Ministerului Administrației și Internelor care trec din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia, în vederea scoaterii din funcțiune și casării Adresa imobilului Persoana juridică Caracteristicile tehnice ale construcțiilor Nr. inventar ce administrează imobilul care trec în domeniul privat al statului M.F.P. Municipiul Ploiești, Ministerul Administrației Pavilion 03 --- magazie materiale 107.304 parțial str. Ion Th. Grigore nr. 14 și Internelor, prin Inspectoratul Sc = 396 m2; Sd = 396 m2 (fosta Soarelui nr. 14), județul Județean de Poliție Prahova Valoare: 66.560,88 lei Prahova Pavilion 04 --- copertină si garaj Sc = 260,90 m2; Sd = 260,90 m2 Valoare: 36.651,70 lei Pavilion 05 --- atelier Sc = 87 m2; Sd = 87 m2 Valoare: 33.983,20 lei Pavilion 06 --- atelier auto Sc = 616,40 m2; Sd = 616,40 m2 Valoare: 215.449,62 lei Pavilion 07 --- depozit materiale Sc = 206 m2; Sd = 206 m2 Valoare: 129.152,88 lei Pavilion 08 --- depozit materiale Sc = 77 m2; Sd = 198 m2 Valoare: 69.322,03 lei Pavilion 09 --- depozit materiale Sc = 231 m2; Sd = 231 m2 Valoare: 13.641,87 lei Pavilion 10 --- platformă spălare auto Sc = 50 m2; Sd = 50 m2 Valoare: 3.277,75 lei Pavilion 11 --- rampă auto Sc = 52 m2; Sd = 52 m2 Valoare: 10.460,47 lei Pavilion 14 --- magazie lubrifianți Sc = 50 m2; Sd = 50 m2 Valoare: 26.685,58 lei Pavilion 16 --- statie carburanți Sc = 10 m2; Sd = 10 m2 Valoare: 27.814,44 lei Pavilion 17 --- statie inspecție tehnică Sc = 139,75 m2; Sd = 279,50 m2 Valoare: 193.108,85 lei 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 746/9.XL2010 GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe prioritar periculoase în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art. I. — Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe prioritar periculoase, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 20 mai 2005, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: 1. Titlul hotărârii se modifică și va avea următorul cuprins: „HOTĂRÂRE privind aprobarea Programului de măsuri împotriva poluării cu substanțe chimice” 2. Articolul 1 se modifică și va avea următorul cuprins: ,Art. 1. — Se aprobă Programul de măsuri împotriva poluării cu substanțe chimice, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.” 3. în cuprinsul mențiunii privind transpunerea normelor comunitare, după litera g) se introduc două noi litere, literele h) și i), cu următorul cuprins: ,,h) Directiva 2008/105/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele de calitate a mediului în domeniul apei, de modificare si de abrogare a directivelor 82/176/CEE, 83/513/CEE,’ 84/156/CEE, 84/491/CEE, 86/280/CEE ale Consiliului și de modificare a Directivei 2000/60/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L 348 din 24 decembrie 2008; i) Directiva 2009/90/CE a Comisiei din 31 iulie 2009 de stabilire, în temeiul Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a specificațiilor tehnice pentru analiza chimică și monitorizarea stării apelor, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L 201 din 1 august 2009.” 4. Titlul anexei se modifică și va avea următorul cuprins: „Program de măsuri împotriva poluării cu substanțe chimice” 5. La articolul 1 din anexă, alineatele (1)—(3) și (5) se modifică și vor avea următorul cuprins: „Art. 1. — (1) Prezentul program de măsuri împotriva poluării cu substanțe chimice, denumit în continuare program, stabilește cadrul legal unitar și instituțional necesar pentru: a) aplicarea de măsuri de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe prioritar periculoase și reducerea treptată a poluării cauzate de substanțele prioritare în vederea aducerii lor în limitele standardelor de calitate de mediu, denumite în continuare SCM, prevăzute în tabelul 3 din anexa nr. 2 la program, care sunt implementate până cel târziu la data de 22 decembrie 2027, fără a aduce atingere altor prevederi legale în domeniu, precum și aplicarea de măsuri pentru reducerea poluării cu poluanți specifici în vederea aducerii lor în limitele SCM, prevăzute în tabelul 2 din anexa nr. 2 la program; b) aplicarea de măsuri în cazul în care SCM pentru substanțele prioritare (tabelul 3 din anexa nr. 2 la program) sunt depășite. SCM reprezintă cadrul legal unitar și instituțional necesar cunoașterii și evaluării stării chimice a apelor și atingerii unei stări chimice bune a apelor interioare de suprafață, râurilor și lacurilor, apelor tranzitorii și costiere, potrivit dispozițiilor și obiectivelor prevăzute la art. 2¹ și 35 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare. (2) Totodată, prezentul program stabilește specificațiile tehnice pentru analiza chimică și monitorizarea stării apelor prevăzute la alin. (1) și instituie criteriile minime de performanță pentru metodele de analiză care sunt aplicate pentru monitorizarea stării apelor, a sedimentelor și a biotei, precum și normele pentru demonstrarea calității rezultatelor analitice a datelor referitoare la SCM prevăzute la alin. (1). (3) Domeniul de aplicare a programului vizează gestionarea apelor de suprafață și subterane prevăzute la alin. (1), precum și apele uzate industriale, epurate sau neepurate, evacuate în mod direct ori prin intermediul stațiilor de epurare municipale sau a rețelelor de canalizare în apele de suprafață, caracterizate prin substanțele prioritare și poluanții specifici prevăzuți în anexa nr. 1 la program. (5) Prezentul program nu vizează apele uzate menajere, provenite de la locuințe izolate neracordate la un sistem de canalizare și situate în afara zonelor de protecție sanitară, apele uzate conținând substanțe radioactive și apele uzate evacuate în apele maritime prin conducte, care trebuie reglementate prin dispoziții speciale care să fie cel puțin la fel de stricte ca și cele prevăzute în prezentul program.” 6. La articolul 1 din anexă, după alineatul (5) se introduc trei noi alineate, alineatele (6)—(8), cu următorul cuprins: „(6) Autoritatea publică centrală în domeniul apelor este desemnată autoritatea responsabilă pentru promovarea și coordonarea prezentului program, denumită în continuare autoritate responsabilă, iar Administrația Națională «Apele Române» este desemnată autoritatea competentă pentru implementarea acestuia, denumită în continuare autoritate competentă. (7) Autoritatea competentă pune în aplicare prevederile prezentului program în cadrul activităților sale de autorizare și control al folosințelor de apă, precum și de monitorizare a resurselor de apă, realizează raportările periodice necesare și elaborează propuneri de programe de măsuri în vederea eliminării și reducerii poluării apelor de suprafață cu substanțele prioritare și cu alți poluanți specifici la nivel bazinal, prevăzute în anexa nr. 1 la program, după caz, pe care le înaintează spre aprobare autorității responsabile în acest sens. (8) Finanțarea activităților pentru implementarea prevederilor prezentului program se face de la bugetul de stat, prin bugetul anual al autorității responsabile, potrivit dispozițiilor și obiectivelor prevăzute la art. 35 și 85² din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, precum și din bugetul propriu al autorității competente.” MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 746/9.XL2010 7 7. La articolul 2 din anexă, literele a), c) și e) se modifică și vor avea următorul cuprins: ,,a ) ape tranzitorii — corpuri de apă de suprafață aflate în vecinătatea gurilor râurilor, care sunt parțial saline ca rezultat al apropierii de apele de coastă, dar care sunt influențate puternic de cursurile de apă dulce; c) evacuare indirectă în apele subterane — introducerea în apele subterane a substanțelor din anexa nr. 1 la program, după filtrare prin sol sau subsol; e) poluanți specifici — substanțe, familii sau grupuri de substanțe care prezintă caracteristici de toxicitate, persistență și bioacumulare foarte ridicate și care trebuie eliminate din apele de suprafață și subterane (lista I) și substanțe, familii ori grupuri de substanțe care conduc la un nivel destul de ridicat de poluare si care trebuie reduse din apele de suprafață si subterane (lista II);”. 8. La articolul 2 din anexă, literele b), f), g), j) și k) se abrogă. 9. La articolul 2 din anexă, după litera x) se introduc trei noi litere, literele y)—aa), cu următorul cuprins: ,,y) limita de detecție (LOD) — semnalul de ieșire sau valoarea concentrației peste care se poate afirma, cu un nivel de încredere indicat, că o probă este diferită de o probă-martor care nu conține respectivul analit; z) limita de cuantificare (LOQ) — un multiplu definit al limitei de detecție pentru o concentrație a analitului care poate fi rezonabil determinată la un nivel acceptabil de acuratețe și precizie. Limita de cuantificare poate fi calculată utilizând un standard adecvat sau o probă adecvată și poate fi obținută din cel mai jos punct de pe curba de calibrare, excluzând proba- martor; aa) incertitudinea de măsurare — valoarea absolută a parametrului care caracterizează dispersia valorilor cantitative atribuite analitului, pe baza informațiilor utilizate.” 10. După articolul 2 din anexă se introduce un nou articol, articolul 2¹, cu următorul cuprins: „Art. 2¹. — Definițiile prevăzute la art. 2 se completează cu cele prevăzute la art. 8 și în anexa nr. 1 din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare.” 11. La articolul 3 din anexă, alineatele (1), (4), (5), (6) și (7) se modifică și vor avea următorul cuprins: „Art. 3. — (1) Autoritatea competentă aplică SCM stabilite în tabelul 2 și tabelul 3 — partea A din anexa nr. 2 la program pentru corpurile de apă de suprafață prevăzute la art. 1. (4) SCM prevăzute la alin. (1) se aplică corpurilor de apă de suprafață în conformitate cu cerințele prevăzute în tabelul 3 — partea Ă din anexa nr. 2 la program; tabelul 3 — partea B punctul 3 din anexa nr. 2 la program poate fi modificat, pe baza expertizei tehnice și a raționamentului experților, după evaluarea rezultatelor monitorizării resurselor de apă. (5) Opțional, se poate alege să se aplice SCM pentru sedimente și/sau biota în locul celor stabilite în tabelul 3 — partea Adin anexa nr. 2 la program, pentru anumite categorii de corpuri de ape de suprafață, situație în care: a) se respectă: — un SCM de 20 pg/kg pentru mercur și compușii săi; — un SCM de 10 pg/kg pentru hexaclorbenzen; — un SCM de 55 pg/kg pentru hexaclorbutadienă, aceste SCM se exprimă, în mod obligatoriu, în greutate umedă de țesuturi de probă; se alege cea mai adecvată matrice de monitorizare dintre matricile de pește, moluște, crustacee și alte biota, precum și indicatorul de monitorizat cel mai adecvat situației dintre aceste matrici, în conformitate cu criteriile prevăzute în anexa nr. 3 la program; b) se stabilesc și se aplică SCM diferite de cele prevăzute la lit. a) pentru sedimente și/sau biota pentru substanțele prevăzute la lit. a), cu obligația ca aceste SCM să ofere cel puțin același nivel de protecție pentru mediul acvatic ca și SCM pentru apă, prevăzute în tabelul 3 — partea A din anexa nr. 2 la program; c) se stabilesc, pentru substanțele prevăzute la lit. a) și b), frecvențele monitorizării biotei și/sau a sedimentului; frecvența minimă este de o dată pe an, exceptând cazurile în care situația concretă a stării chimice a corpurilor de apă, cunoștințele tehnice și opinia experților nu justifică un alt interval, care nu poate fi mai mare de un an. Criteriile aplicate pentru alegerea matricei optime de monitorizare sunt prevăzute în anexa nr. 4 la program. (6 ) în cazul substanțelor pentru care au fost stabilite SCM pentru sedimente și biota, altele decât cele prevăzute la alin. (5) lit. a), autoritatea responsabilă informează Comisia Europeană cu privire la: motivele și bazele pentru care s-a ales această abordare, SCM alternative care s-au stabilit, datele și metodologia pe baza cărora au fost obținute SCM alternative, categoriile de corpuri de ape de suprafață cărora li s-au aplicat, frecvența monitorizării planificate, împreună cu justificarea frecvenței alese. (7 ) Autoritatea responsabilă ia măsurile necesare de monitorizare în vederea asigurării analizei tendințelor pe termen lung a concentrațiilor substanțelor prioritare prevăzute în tabelul 3 — partea A din anexa nr. 2 la program, care tind să se acumuleze în sedimente și/sau în biota, în mod special pentru substanțele de la pozițiile (2), (5), (6), (9), (14), (17), (18), (19), (20), (22), (23), (28), (30) și (32), pe baza monitorizării stării apei efectuate, în conformitate cu prevederile art. 35 din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare; pentru substanțele din tabelul 3 din anexa nr. 1 la program, monitorizarea corpurilor de apă de suprafață asigură analiza prezenței acestora în vederea stabilirii și aplicării ulterioare de SCM, dacă acestea sunt necesare.” 12. La articolul 3 din anexă, după alineatul (7) se introduc două noi alineate, alineatele (8) și (9), cu următorul cuprins: „(8 ) Autoritatea competentă ia toate măsurile necesare pentru a se asigura, în conformitate cu prevederile art. 2¹ din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, că aceste SCM nu cresc în mod considerabil în sedimentele și/sau în biota relevante/relevantă; pentru aceasta, autoritatea competentă stabilește frecvența monitorizării sedimentelor și/sau a biotei, astfel încât să se poată asigura și furniza suficiente date pentru o analiză fiabilă a tendințelor pe termen lung. Monitorizarea se efectuează anual pentru substanțele prevăzute la alin. (7), exceptând cazurile în care cunoștințele tehnice, bazele de date existente și raționamentul experților justifică o altă frecvență de monitorizare, care nu poate fi mai mare de 3 ani. (9 ) SCM prevăzute la alin. (1) se aplică corpurilor de ape de suprafață afectate de evacuări de ape uzate din surse punctiforme, în mod combinat cu valorile-limită de emisie prevăzute în tabelul 1 din anexa nr. 2 la program, în cazul poluanților specifici foarte toxici (lista I). Este interzisă evacuarea în rețele de canalizare a apelor uzate ce conțin poluanți specifici foarte toxici din lista I, cu excepția cadmiului, a cărui valoare- limită de emisie respectă valorile prevăzute în tabelul 1 din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările și completările ulterioare. Aceste prevederi se includ în toate avizele sau autorizațiile de gospodărire a apelor care prevăd evacuare de ape uzate cu conținut de substanțe prioritare și poluanți toxici.” 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 746/9.XL2010 13. La articolul 3¹ din anexă, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 3¹. — (1) Autoritatea responsabilă informează periodic Comisia Europeană asupra stadiului implementării prevederilor prezentului program, în conformitate cu obligațiile de raportare potrivit dispozițiilor și obiectivelor prevăzute la art. 44¹ alin. (1) din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, sub forma unui raport care se realizează pe baza unui chestionar transmis de către Comisia Europeană în termen de 6 luni înainte de finalizarea perioadei pentru care se face raportarea; transmiterea raportului se face în termen de maximum 9 luni de la finalizarea perioadei pentru care se face raportarea, cu excepția cazului în care Comisia Europeană nu solicită alt termen.” 14. Articolul 4 din anexă se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 4. — (1) Orice evacuare directă sau indirectă în apele prevăzute la art. 1 alin. (1), care ar putea conține una sau mai multe dintre substanțele prevăzute la art. 1 alin. (1), trebuie să fie autorizată și se stabilește prin autorizația de gospodărire a apelor, emisă potrivit dispozițiilor legale. (2) Autorizarea conține toate datele referitoare la: a) valorile-limită de emisie pentru poluanții specifici foarte periculoși (lista I), prevăzuți în art. 1 alin. (1), specifice sectorului de activitate și tipului de produs prevăzute în anexa nr. 5 la program, exprimate atât ca și concentrație maximă admisibilă a substanței în emisie împărțită la factorul de diluție, dacă există diluție, cât și ca valoare a cantității maxime admisibile a substanței în evacuare pentru o perioadă de timp stabilită sau pe unitatea de capacitate instalată de produs; b) valorile-limită de emisie medii zilnice, care sunt de maximum 4 ori mai mari decât valorile-limită de emisie medii lunare corespunzătoare prevăzute la lit. a); valorile-limită de emisie se aplică în mod normal în punctul în care apele uzate care conțin substanțele prevăzute în anexa nr. 1 părăsesc instalația industrială sau în punctul în care apele uzate părăsesc stația de tratare, dacă aceste ape uzate se tratează în afara instalației industriale, într-o instalație destinată eliminării acestor substanțe; c) valori-limită de emisie mai stricte decât cele stabilite în tabelul 1 din anexa nr. 2, dacă resursele de apă receptoare prezintă sau ar putea prezenta un risc semnificativ de poluare. La stabilirea acestei valori se iau în considerare și concentrațiile substanței în sedimente și/sau biota relevante/relevantă, precum și valorile de toxicitate, persistență și bioacumulare drept cerințe minime pentru respectarea standardelor de calitate; d) perioada de timp pentru care se acordă autorizarea, care este de până la maximum 4 ani. Autorizația de gospodărire a apelor se reexaminează cel puțin la fiecare 4 ani sau în cazul modificării valorilor-limită maxime de emisie; e) standardele de calitate ale resursei de apă receptoare, în cazul în care această apă are o anumită utilizare care impune anumite standarde de calitate sau în cazul în care aceste standarde de calitate sunt considerate suficiente pentru eliminarea ori reducerea poluării cu substanțele prevăzute la art. 1 alin. (1); f) abordarea combinată a programului de monitorizare, dacă este cazul. (3) Autorizațiile cuprind și procedurile de control adecvate fiecărei activități autorizate, care includ: a) prelevarea zilnică a unei probe de apă uzată evacuată, reprezentativă pentru o perioadă de 24 de ore, analiza probei compozite rezultate și măsurarea concentrației substanței din probă; b) măsurarea debitului total de apă uzată evacuată pe perioada respectivă, la care acuratețea necesară pentru măsurarea debitului este de minimum ± 20%. (4) Fără a aduce atingere obligațiilor care rezultă din alin. (2) și (3), autorizațiile pentru instalațiile noi se acordă numai în cazul în care aceste autorizații conțin referințe care corespund celor mai bune mijloace tehnice disponibile pentru prevenirea evacuărilor substanțelor prevăzute în tabelul 1 din anexa nr. 2 la program; în cazurile în care, din motive tehnice, măsurile preconizate nu sunt conforme cu cele mai bune mijloace tehnice disponibile, oricare ar fi metoda pe care o adoptă, autoritatea responsabilă furnizează Comisiei Europene, înainte de acordarea oricărei autorizații, o justificare a acestor motive. (5) Orice evacuare de ape uzate care conține poluanți specifici foarte periculoși (lista I) în rețele de canalizare are valori limită de emisie «0».” 15. Articolul 5 din anexă se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 5. — (1) Pe baza informațiilor obținute potrivit dispozițiilor prevăzute la art. 35 și 43 din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, și în temeiul Regulamentului (CE) nr. 166/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 ianuarie 2006 de instituire a unui registru European al emisiilor și transferului de poluanți și de modificare a directivelor 91/689/CEE și 96/61/CE ale Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 33/1 din 4 februarie 2006, precum și al altor date disponibile obținute ca urmare a aplicării prevederilor din avizele și autorizațiile de gospodărire a apelor și avizele și autorizațiile de mediu, autoritatea responsabilă inițiază și coordonează stabilirea unui inventar al emisiilor, evacuărilor și pierderilor pentru toate substanțele prioritare și poluanți specifici prevăzute în anexa nr. 1 la program, pentru fiecare district de bazin hidrografic sau parte a unui district de bazin hidrografic. Inventarul se realizează de către autoritatea competentă pe baza liniilor directoare prevăzute în anexa nr. 6 la program. Pentru fiecare substanță din inventar se realizează și se atașează fișa de date, al cărei conținut este prevăzut în anexa nr. 7 la program, și se specifică tipul de efect toxic specific, conform prevederilor anexei nr. 8 la program. Relevanța pentru fiecare poluant specific se stabilește pe baza studiilor de specialitate, elaborate conform liniilor directoare prevăzute în anexa nr. 9 la program și datelor de monitorizare a acestor substanțe în resursele de apă. (2) Inventarul prevăzut la alin. (1) include și hărți ale emisiilor, evacuărilor și pierderilor pentru toate substanțele prioritare și poluanții specifici caracteristici la nivel bazinal, concentrația acestor substanțe din sedimente și biota, după caz. (3) Inventarul prevăzut la alin. (1) cuprinde și inventarul altor substanțe poluante relevante la nivel național sau la nivel de district de bazin hidrografic sau parte a districtului de bazin hidrografic respectiv, elaborat pe baza informațiilor adecvate obținute. Schema logică de identificare a acestor substanțe poluante relevante naționale sau la nivel de bazin hidrografic este prevăzută în anexa nr. 10 la program. (4) Perioada de referință pentru estimarea concentrațiilor de substanțe prioritare și poluanți specifici, înregistrate în inventarul prevăzut la alin. (1), este fixată la un an; oricare dintre anii din perioada cuprinsă între 2008 și 2010 poate fi luat în considerare pentru primul inventar. Pentru substanțele prioritare care se regăsesc în Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecție a plantelor în vederea plasării pe piață și a utilizării lor pe teritoriul României, cu modificările și completările ulterioare, datele luate în considerare se calculează ca fiind media anilor 2008—2010. (5) Autoritatea responsabilă comunică Comisiei Europene, potrivit dispozițiilor și obiectivelor prevăzute la art. 44¹ alin. (1) din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, inventarele întocmite și menționează perioadele de referință luate în considerare. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 746/9.XL2010 9 (6) Autoritatea responsabilă inițiază actualizarea inventarelor în cadrul revizuirilor schemelor directoare, efectuate potrivit dispozițiilor prevăzute la art. 43 alin. (I⁵) din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare. (7) Perioada de referință pentru determinarea valorilor înregistrate în inventarele actualizate o constituie anul precedent celui în care revizuirea schemelor directoare se încheie. Pentru substanțele prioritare care se regăsesc în Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004, cu modificările și completările ulterioare, datele introduse se calculează ca fiind media celor 3 ani anteriori încheierii analizei. (8) Autoritatea competentă include și publică inventarele actualizate în planurile actualizate de management al bazinelor hidrografice, organizate potrivit prevederilor art. 6 din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare.” 16. Articolul 7 din anexă se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 7. — (1) Autoritatea responsabilă nu își încalcă obligațiile stabilite prin depășirea limitei impuse de un SCM, în cazul în care poate demonstra că: a) depășirea a fost cauzată de o sursă de poluare din afara jurisdicției naționale; pentru aceasta va furniza rezultatele monitorizării tuturor surselor de poluare relevante din interiorul jurisdicției naționale, precum și rezultatele monitorizării corpului de apă afectat de sursele de poluare din afara jurisdicției naționale; b) din cauza unei astfel de poluări transfrontaliere nu a putut lua măsuri eficiente pentru a se conforma cu SCM-urile relevante; și, c) a aplicat mecanismele de coordonare potrivit dispozițiilor și obiectivelor prevăzute la art. 6 din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, și, după caz, a recurs la prevederile prevăzute la art. 23—2⁵ din aceeași lege pentru corpurile de ape de suprafață afectate de poluarea transfrontalieră. (2) Autoritatea responsabilă utilizează mecanismul potrivit dispozițiilor și obiectivelor prevăzute la art. 44³ din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, pentru a furniza Comisiei Europene informațiile necesare referitoare la situațiile prevăzute la alin. (1), precum și un rezumat al măsurilor adoptate în legătură cu poluarea transfrontalieră, în cadrul planului de management al bazinului hidrografic în cauză, în conformitate cu obligațiile de raportare potrivit dispozițiilor prevăzute la art. 44¹ alin. (1) din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare. (3) în vederea îndeplinirii prevederilor alin. (1) lit. a), sursele de poluare din interiorul jurisdicției naționale sunt obligate să respecte prevederile art. 3 alin. (9), să realizeze auditul evacuărilor, să monitorizeze evacuările proprii de apă uzată, să țină un registru al rezultatelor acestei monitorizări, să raporteze autorității competente informațiile referitoare la apele uzate evacuate, la eficiența tehnologiilor de epurare utilizate și la materiile sau substanțele provenite din procesele tehnologice, posibil a fi prezente în evacuări, să accepte monitorizarea de verificare și controlul din partea autorității competente.” 17. Articolul 8 din anexă se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 8. — (1) Autoritatea competentă desemnează zonele de amestec adiacente punctelor de evacuare, în care concentrațiile uneia sau mai multor substanțe enumerate în tabelul 3 — partea A din anexa nr. 2 la program pot depăși, în cadrul acestor zone de amestec, SCM din prezentul program, cu condiția ca aceste zone să nu afecteze conformitatea restului corpului de apă de suprafață cu aceste SCM. (2 ) Autoritatea competentă care desemnează zonele de amestec include în planurile de management ale bazinelor hidrografice, întocmite potrivit prevederilor prevăzute la art. 6 alin. (3) din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, o descriere a: a) abordărilor și metodologiilor aplicate pentru a identifica și desemna aceste zone; și b) măsurilor adoptate în vederea reducerii întinderii zonelor de amestec, care iau în considerare, printre altele: 1. dispozițiile pct. C lit. k) din anexa nr. 3 la Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare; 2. prevederile din avizele și autorizațiile de gospodărire a apelor, revizuite potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea și controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 84/2006, cu modificările ulterioare; 3. prevederile actelor normative specifice privind emiterea avizelor și autorizațiilor de gospodărire a apelor; 4. criteriile stabilite potrivit dispozițiilor pct. C lit. g) din anexa nr. 3 la Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare. (3) Ghidul tehnic care stă la baza revizuirii și emiterii avizelor și autorizațiilor de gospodărire a apelor pentru substanțele prevăzute în anexa nr. 1 la program se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor. (4) La desemnarea zonelor de amestec, autoritatea competentă se asigură că suprafața oricărei astfel de zone este: a) restricționată la proximitatea punctului de evacuare; b) proporțională în raport cu concentrațiile de substanțe la punctul de evacuare. (5) Condițiile referitoare la emisiile de substanțe prioritare și poluanții specifici din avizele și autorizațiile de gospodărire a apelor, elaborate potrivit dispozițiilor și obiectivelor prevăzute la alin. (2)—(3) și potrivit prevederilor pct. C lit. g) din anexa nr. 3 la Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, și a oricărui alt act normativ relevant în vigoare, sunt în conformitate cu cele mai bune tehnici disponibile și respectă dispozițiile art. 2⁸ din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare; în caz contrar, avizele și autorizațiile menționate se revizuiesc în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, pentru conformarea cu aceste prevederi.” 18. Articolul 9 din anexă se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 9. — (1) Procedura și competențele de eliberare a avizelor, respectiv a autorizațiilor prevăzute la art. 3 alin. (9) și art. 6 se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor. (2) Autorizațiile de gospodărire a apelor prevăzute la art. 3 alin. (9) și art. 6 se acordă pe o perioadă limitată la maximum 4 ani și pot fi reînnoite, modificate sau revocate în funcție de rezultatele activităților de monitorizare a resurselor de apă de suprafață care stabilesc conformarea acestor ape cu SCM.” 19. Articolul 10 din anexă se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 10. — (1) în corpurile de apă de suprafață monitorizate pentru stabilirea conformării cu SCM, pentru substanțele prevăzute la art. 1 alin. (1), programul de monitorizare se extinde la sedimente și biota, după caz. (2) în secțiunile monitorizate în care SCM a fost depășit, autoritatea competentă monitorizează periodic și evacuările de ape uzate pentru a verifica respectarea condițiilor impuse de prevederile art. 3 alin. (9), de autorizația de gospodărire a apelor și de prezentul program. 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 746/9.XL2010 (3) Monitorizarea evacuărilor se realizează prin analize și măsurări, reprezentantul sursei de poluare asigurând toate condițiile prelevării corespunzătoare a probelor de apă uzată evacuată și analizarea acestora în laboratoare acreditate. (4) în cazul evacuărilor susceptibile a conține substanțele prevăzute la art. 1 alin. (1), prelevarea și sigilarea probelor se efectuează în prezența reprezentantului sursei de poluare. în cazul confirmării prezenței acestor substanțe, costul analizelor este suportat de acesta ca beneficiar al autorizației de gospodărire a apelor. (5) Metodele de analiză și măsurare aplicabile în vederea monitorizării apelor uzate evacuate sunt metode stabilite în standarde europene și internaționale adoptate la nivel național, alese pe baza performanțelor de acuratețe și precizie, care nu pot fi mai mari de ± 50% față de concentrația care reprezintă de două ori valoarea limitei de detecție a metodei alese. Limita de detecție minimă este: a) în cazul apelor uzate evacuate, o zecime din concentrația cerută la punctul de evacuare; b) în cazul apelor de suprafață care se supun standardelor de calitate: 1. pentru apele de suprafață interioare, o zecime din concentrația ce reprezintă standardul de calitate; 2. pentru apele costiere și apele marine teritoriale, o cincime din concentrația indicată în standardul de calitate pentru sedimente și biota, respectiv: 1/mg/kg probă uscată în cazul sedimentelor și 1/mg/kg probă umedă în cazul biotei. (6) Toate metodele de analiză, inclusiv metodele de laborator, de teren și în flux continuu, utilizate pentru necesitățile programelor de monitorizare chimică efectuate în temeiul Legii nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, și a prezentei hotărâri, sunt validate și documentate în conformitate cu standardul SR EN ISO/CEI 17025 sau cu alte standarde echivalente, acceptate la nivel internațional. (7) O listă cu metode de analiză recomandate pentru substanțele prevăzute în anexa nr. 1 la program este prevăzută în anexa nr. 11 la program. Pot fi utilizate orice alte metode de analiză recunoscute pe plan național sau internațional, dacă acestea respectă cel puțin prevederile alin. (6). (8) Laboratoarele sau părțile contractate de laboratoare care efectuează analizele de substanțe prevăzute în anexa nr. 1 la program aplică practicile sistemului de management al calității, în conformitate cu prevederile SR EN ISO/CEI 17025 sau alte standarde echivalente acceptate la nivel internațional. (9) Laboratoarele sau părțile contractate de laboratoare își demonstrează competențele analizând indicatorii fizico-chimici sau substanțele prioritare și poluanții specifici prin: a) participarea, cel puțin anual, la programe de testare a competenței; aceste programe acoperă metodele de analiză prevăzute la alin. (6)—(7) pentru oricare dintre substanțele prevăzute la art. 1 pentru care efectuează analize, la nivele de concentrații reprezentative, comparabile cu standardele de calitate prevăzute în anexa nr. 2 la program, potrivit prevederilor Legii nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare; b) analiza materialelor de referință disponibile reprezentative pentru probele recoltate. Aceste materiale vor conține cantități ale substanțelor analizate la nivele de concentrații adecvate față de standardele de calitate a mediului aplicabile, prevăzute la lit. a) si în anexa nr. 2 la program, si care să respecte prevederile art. W² alin. (1). (10) Programele de testare a competenței prevăzute la lit. a) sunt organizate de organisme acreditate ori recunoscute internațional sau național, care îndeplinesc cerințele SR EN ISO/CEI 17043:2010 Evaluarea conformității. Cerințe Generale pentru încercările de competență sau ale altor standarde echivalente, acceptate la nivel internațional. Rezultatele participării la aceste programe se evaluează pe baza sistemelor de notare stabilite de SR EN ISO/CEI 17043:2010, ISO-13528, sau de alte standarde echivalente, acceptate la nivel internațional. (11) Laboratoarele sau părțile contractate de laboratoare, care efectuează analizele de substanțe prevăzute în anexa nr. 1 la program, cunosc și aplică toate prevederile standardelor menționate la alin. (6), (8) și (9). (12) Monitorizarea și notificarea substanțelor prevăzute în anexa nr. 1 la program, inclusiv a primei monitorizări și notificări efectuate până la data de 22 decembrie 2012 de către autoritatea competentă, potrivit prevederilor art. 35, 43 și art. 44¹ alin. (2) din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare.” 20. La articolul 10¹ din anexă, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins: „(3) în privința aplicării standardelor de calitate pentru biota, autoritatea competentă selectează speciile de pești din apele de suprafață dulci care trebuie luate în considerare ca indicatori pentru analiză; pentru apele sărate, speciile selectate, dintre cele care trăiesc în ape litorale, pot cuprinde codul, merlanul, plătica, macroul, egrefinul și cambula și sunt capturate local sau se selectează pentru analiză alte elemente de biota decât peștele; o listă de elemente de biota alternative este prevăzută în anexa nr. 3 la program.” 21. După articolul 10¹ din anexă se introduce un nou articol, articolul 10², cu următorul cuprins: „Art. 10². — (1) Metodele de laborator, de teren și în flux continuu, utilizate pentru necesitățile programelor de monitorizare chimică, prevăzute la art. 10, îndeplinesc următoarele cerințe cumulative: a) criteriile minime de performanță pentru toate metodele de analiză aplicate se bazează pe o incertitudine de măsurare de maximum 50% (k = 2), estimată la nivelul standardelor de calitate a mediului aplicabile; b) limita de cuantificare pentru toate metodele de analiză aplicate este de maximum 30% din valoarea standardelor de calitate a mediului aplicabile. (2) în lipsa unei metode de analiză care să îndeplinească criteriile minime de performanță prevăzute la alin. (1), autoritatea competentă se asigură că monitorizarea este efectuată utilizând cele mai bune tehnici disponibile, care nu presupun costuri excesive. (3) în cazul în care valorile indicatorilor fizico-chimici sau substanțelor prioritare și poluanților specifici analizate dintr-o probă dată sunt inferioare limitei de cuantificare, rezultatele măsurărilor utilizate pentru calcularea valorilor medii sunt stabilite ca jumătatea valorii limitei de cuantificare respective. (4) în cazul în care valoarea medie calculată a rezultatelor măsurărilor prevăzute la alin. (1) este inferioară limitelor de cuantificare, valoarea este considerată «inferioară limitei de cuantificare (< LOQ)». (5) Prevederile alin. (1) nu se aplică pozițiilor care corespund sumelor totale ale unui grup dat de indicatori fizico-chimici sau substanțe prioritare și poluanții specifici și care includ metaboliții și produșii de degradare și de reacție corespunzători ai acestora. în aceste cazuri, rezultatele inferioare limitei de cuantificare a substanțelor individuale sunt egale cu «0».” 22. La articolul 11 din anexă, alineatele (1), (2) și (6) se abrogă. 23. La articolul 11 din anexă, alineatele (5), (7) și (8) se modifică și vor avea următorul cuprins: „(5 ) Programele specifice de eliminare a poluării pentru evacuările de mercur provenite din surse multiple, care nu sunt instalații industriale și pentru care valorile-limită de emisie prevăzute în tabelul 1 din anexa nr. 2 la program nu se pot aplica, trebuie să stabilească măsurile și tehnicile cele mai MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 746/9.XI.2010 11 adecvate pentru a asigura substituirea, reținerea și reciclarea mercurului; eliminarea deșeurilor de mercur se efectuează în conformitate cu prevederile legislației în vigoare privind deșeurile toxice și periculoase. (7) Programele de reducere a poluării cuprind: a) prevederi de înlocuire a solvenților clorurați utilizați în tratarea suprafețelor în industria chimică; b) proceduri corespunzătoare de monitorizare a apelor uzate, prin care autoritatea competentă urmărește respectarea valorilor-limită de emisie la evacuare; c) situația curentă a evaluării riscului și impactului asupra resurselor de apă de suprafață și subterane și a mediului acvatic pentru poluanții specifici din listele I și II și pentru substanțele prioritare, conform unei metodologii specifice, aprobată prin Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor pentru aprobarea Metodologiei de evaluare a riscului substanțelor periculoase din listele I și II și a substanțelor prioritare/prioritar periculoase în mediul acvatic prin modelare matematică și a Metodologiei de evaluare a impactului substanțelor periculoase din listele I și II și a substanțelor prioritare/prioritar periculoase asupra mediului acvatic prin teste ecotoxicologice — alge verzi, Dafnia, pești. (8) în scopul stabilirii valorilor-limită de emisie aplicabile apelor uzate caracterizate de una sau mai multe dintre substanțele prevăzute la art. 1 alin. (1) și anexa nr. 1 la program, în funcție de SCM prevăzute în anexa nr. 2 la program, se iau în considerare următoarele elemente: a) caracteristicile de toxicitate, persistență și capacitatea de bioacumulare sau biodegradare ale substanțelor analizate conținute de fișa de date prevăzută în anexa nr. 7 la program; b) tipul de activitate sau produsul realizat; c) dezvoltarea recentă a celor mai bune tehnici disponibile corespunzătoare domeniului, impuse de cerințele de mediu; d) condițiile stării de mediu din zonele respective; e) cantitatea maximă de substanță permisă a fi evacuată în resursele de apă de suprafață, exprimată ca unitate de masă a poluantului pe unitatea elementului specific al activității poluatoare (kg/zi sau kg/an de poluant); f) schema logică pentru stabilirea poluării apelor prevăzute în anexa nr. 12 la program, în cazul substanțelor foarte toxice, persistente și bioacumulative.” 24. Articolul 13 din anexă se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 13. — Anexele nr. 1—12 fac parte integrantă din prezentul program.” 25. Anexa A la program se modifică și se înlocuiește cu anexa nr. 1 la prezenta hotărâre. 26. Anexa B la program se modifică și se înlocuiește cu anexa nr. 2 la prezenta hotărâre. 27. Anexa C la program se modifică și se înlocuiește cu anexa nr. 5 la prezenta hotărâre. 28. Anexa D la program se modifică și se înlocuiește cu anexa nr. 12 la prezenta hotărâre. 29. Anexa E la program se abrogă. 30. Anexa F la program se modifică și se înlocuiește cu anexa nr. 9 la prezenta hotărâre. 31. După anexa nr. 2 se introduc două noi anexe, anexele nr. 3 și 4. 32. După anexa nr. 5 se introduc trei noi anexe, anexele nr. 6—8. 33. După anexa nr. 9 se introduc două noi anexe, anexele nr. 10 și 11. 34. Anexele A, B, C, D și F se renumerotează și devin anexele nr. 1, 2, 5, 12 și, respectiv, 9. Art. II. —Anexele nr. 1—12 fac parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. III. — Ordinele conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor prevăzute la art. 8 alin. (3) și art. 9 alin. (1) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de măsuri împotriva poluării cu substanțe chimice, cu modificările și completările ulterioare, se emit în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri. Art. IV. — (1) Prezenta hotărâre intră în vigoare la 10 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepția prevederilor pct. 5, 19 și 21 ale art. I, care intră în vigoare la data de 21 august 2011. (2 ) Autoritatea responsabilă transmite Comisiei Europene textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le emite în domeniul reglementat de prezenta hotărâre. Art. V. — La data de 22 decembrie 2012, art. 6 alin. (11), art. 9 alin (2), anexa nr. 2 — tabel 1 și anexa nr. 5 la Programul de măsuri împotriva poluării cu substanțe chimice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 351/2005, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă. Art. VI. — Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe prioritar periculoase, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 20 mai 2005, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta hotărâre, va fi republicată, dându-se textelor o nouă numerotare. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Ministrul mediului și pădurilor, Lâszlo Borbely Ministrul economiei, comerțului și mediului de afaceri, Ion Ariton Șeful Departamentului pentru Afaceri Europene, Bogdan Mănoiu Ministrul finanțelor publice, Gheorghe lalomițianu București, 13 octombrie 2010. Nr. 1.038. 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 746/9.XI.2010 ANEXA Nr. 1 (Anexa A la Hotărârea Guvernului nr. 351/2005) LISTA de substanțe prioritare și poluanți specifici Tabel 1 — Lista substanțelor prioritare Identificată Nr. Nr. CAS1 Nr. EC2 Denumirea substanței prioritare3 ca substanță prioritar periculoasă (1) 15972-60-8 240-110-8 Alaclor; 2-cloro-2’,6’-dietil-N-(metoximetil) acetanilidă (2) 120-12-7 204-371-1 Antracen X (3) 1912-24-9 217-617-8 Atrazin; 6-cloro-N2-etil-N4-isopropil-1,3,5-triazin-2,4-diamină; 2-cloro-4-etilamino-6-izopropilamino-1,3,5-triazină (4) 71-43-2 200-753-7 Benzen (5) neaplicabil neaplicabil Difenileter bromurat4 X5 32534-81-9 neaplicabil Pentabromodifenileter (numere de izomeri de poziție 28,47, 99, 100,153 și 154), difenil eter, derivați pentabromurați; pentabromdifenil eter (6) 7440-43-9 231-152-8 Cadmiu și compușii acestuia X (7) 85535-84-8 287-476-5 Cloro alcani C10-13; cloruri de alchil (C10-13)4 X (8) 470-90-6 207-432-0 Clorfenvinfos (ISO); fosfat de dietil și de 2-cloro-1 -(2,4-diclorofenil) vinii (9) 2921-88-2 220-864-4 Clorpirifos; tiofosfat de O, O-dietil și de O,3,5,6-tricloro-2-piridil (10) 107-06-2 203-458-1 Diclorură de etilen; 1,2-dicloroetan (11) 75-09-2 200-838-9 Clorură de metilen; diclorometan (12) 117-81-7 204-211-0 Ftalat de bis (2-etilhexil); ftalat de di-(2-etilhexil); DEHP (13) 330-54-1 206-354-4 Diuron; 3-(3,4-diclorfenil)-1,1 -dimetiluree (14) 115-29-7 204-079-4 Endosulfan; sulfitde 1,2,3,4,7,7-hexacloro-8,9,10-trinorborn-2-en-5,6-ilene dimetile X (15) 206-44-0 205-912-4 Fluoranten6 (16) 118-74-1 204-273-9 Hexaclorobenzen X (17) 87-68-3 201-765-5 Hexaclorbutadienă X (18) 608-73-1 210-158-9 Hexaclorociclohexan X (19) 34123-59-6 251-835-4 Izoproturon; 3-(4-izopropilfenil)-1,1-dimetiluree (20) 7439-92-1 231-100-4 Plumb și compușii acestuia (21) 7439-97-6 231-106-7 Mercur și compușii acestuia X (22) 91-20-3 202-049-5 Naftalină (23) 7440-02-0 231-111-14 Nichel și compușii acestuia (24) 25154-52-3 246-672-0 Nonil-fenoli X 104-40-5 203-199-4 4-(para) nonilfenol X (25) 1806-26-4 217-302-5 Octil-fenoli 140-66-9 neaplicabil 4-(1,1 ’,3,3’-tetrametilbutil)-fenol (26) 608-93-5 210-172-5 Pentaclorbenzen X (27) 87-86-5 231-152-8 Pentaclorfenol (28) neaplicabil neaplicabil Hidrocarburi aromatice policiclice X 50-32-8 200-028-5 Benzo (a) piren; benzo (def) crisen X 205-99-2 205-911-9 Benz (b) fluoranten X 191-24-2 205-883-8 Benz (g, h, I) perilen X 207-08-9 205-916-6 Benzo (k) fluoranten X 193-39-5 205-893-2 lndeno-(1,2,3-cd)-piren X (29) 122-34-9 204-535-2 Simazin; 6-cloro-N, N’-dietil-1,3,5-triazin-2,4-diamină (30) neaplicabil neaplicabil Compuși tributilstanici X 36643-28-4 neaplicabil Cation tributilstaniu X (31) 12002-48-1 234-413-4 Triclorbenzeni (32) 67-66-3 200-663-8 Cloroform; Triclormetan (33) 1582-09-8 216-428-8 Trifluralin; a,a,a-trifluoro-2,6-dinitro-N, N-dipropil-p-toluidină ¹ Nr. CAS — număr atribuit de „Chemical Abstract Service”. ² Nr. EC — Inventarul european al substanțelor chimice existente (EINECS) sau Lista europeană a substanțelor chimice notificate (ELINCS). ³ Atunci când un grup de substanțe a fost selectat, se menționează un reprezentant tipic al acestui grup, cu titlul de parametru indicativ (între paranteze și fără număr). Pentru aceste grupuri de substanțe, parametrul indicativ trebuie definit prin metoda analitică. ⁴ Aceste grupe de substanțe includ, în general, un număr mare de compuși individuali. Pentru moment, nu pot fi oferiți parametri indicativi adecvați. 5 Numai difenileter, derivat pentabromurat (nr. CAS 32534-81-9). 6 Fluorantenul figurează pe listă ca indicator al altor hidrocarburi aromatice policiclice mai periculoase. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 746/9.XL2010 13 Tabel 2 — Familii și grupe de substanțe de poluanți specifici 1.1. Compuși organohalogenați și substanțe care pot forma astfel de compuși în mediul acvatic 1.2. Compuși organofosforici 1.3. Compuși organostanici 1.4. Substanțe cu proprietăți carcinogene, mutagene sau teratogene 1.5. Uleiuri minerale persistente și hidrocarburi petroliere¹ 1.6. Cianuri², substanțe sintetice persistente care pot pluti, rămâne în suspensie, se pot scufunda sau pot interfera cu orice utilizare a apei 1.7. Metale și compușii lor 1.8. Biocide și produse de protecție a plantelor 1.9. Substanțe care au un efect dăunător asupra gustului și/sau mirosului apelor subterane sau a produselor mediului acvatic destinate consumului uman (asupra proprietăților organoleptice) sau care pot duce la formarea acestui gen de substanțe, făcându-le nepotrivite consumului uman 1.10. Compuși organici toxici sau persistenți de siliciu și substanțe care pot duce la formarea acestui gen de substanțe în apă, cu excepția celor care, din punct de vedere biologic, nu sunt dăunătoare sau care în apă sunt transformate rapid în substanțe lipsite de pericol 1.11. Compuși anorganici de fosfor și fosfor elementar 1.12. Fluoruri, uleiuri minerale și hidrocarburi petroliere nepersistente³ 1.13. Substanțe care pot contribui la fenomenul de eutrofizare (în special azotații și fosfații) 1.14. Materii în suspensie 1.15. Substanțe care pot avea o influență nefavorabilă asupra balanței oxigenului și care pot fi determinate folosind indicatori cum ar fi consumul chimic de oxigen (CCO) și consumul biochimic de oxigen (CBO5) Lista indicatoare de substanțe care corespund familiilor și grupelor de substanțe menționate în tabelul 2 cuprinde: Nr. CAS Substanța 1 2 71-55-6 metilcloroform; 1,1,1-tricloretan 79-34-5 1,1,2,2-tetracloretan 79-00-5 1,1,2-tricloretan 76-13-1 1,1,2-tri clor-trif I uor-etan 75-34-3 1,1-dicloretan 75-35-4 1,1 -dicloretilenă; clorură de viniliden 95-94-3 1,2,4,5-tetraclorbenzen 106-93-4 1,2-dibrometan 95-50-1 1,2-diclorbenzen 540-59-0 1,2-dicloretilenă 78-87-5 1,2-diclorpropan; diclorură de propilen 96-23-1 1,3-diclor-2-propanol 541-73-1 1,3-diclorbenzen 542-75-6 1,3-diclorpropenă 106-46-7 1,4-diclorbenzen; p-diclorbenzen 97-00-7 1-clor-2,4-dinitrobenzen 90-13-1 1-clor-naftalină 78-88-6 2,3-diclorpropenă; 2,3-diclorpropilenă 93-76-5 2,4,5-T; acid 2,3,4-triclorfenoxi-acetic neaplicabil 2,4-D săruri și esteri 120-83-2 2,4-diclorfenol 94-75-7 2,4-D; acid 2,4-diclorfenoxiacetic 95-85-2 2-amino-4-clorfenol 615-65-6 2-clor-4-metilanilină 95-51-2 2-cloranilină 107-07-3 etilenclorhidrină; 2-cloretanol i Pentru ape subterane se vor considera „uleiuri minerale și hidrocarburi”. ² Pentru ape de suprafață se va considera în lista II. 3 Se vor considera numai pentru apele de suprafață. 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 746/9.XL2010 1 2 88-73-3 2-nitrozoclorbenzen 95-57-8 2-clorfenol 95-49-8 2-clortoluen 108-42-9 3-cloranilina 121-73-3 3-nitrozoclorbenzen 108-43-0 3-clorfenol 108-41-8 3-clortoluen 92-87-5 benzidină; 1,1’-bifenil-4,4’-diamină; 4,4’-diaminobifenil; bifenil-4,4’-ilendiamină 89-63-4 4-clor-2-nitroanilină 89-59-8 4-clor-2-nitrotoluen 59-50-7 clorcrezol; 4-cloro-m-crezol; 4-cloro-3-metilfenol 106-47-8 4-cloranilină 100-00-5 1-clor-4-nitrobenzen 106-48-9 4-clorfenol 106-43-4 4-clortoluen 107-05-1 3-clorpropenă; clorură de alil 98-87-3 clorură de benziliden; a,a-diclortoluen 7440-36-0 antimoniu (stibiu) 7440-38-2 arsen și compuși 1327-53-3 trioxid de diarsen; trioxid de arsen 2642-71-9 azinfos-etil; ditiofosfat de O, O-dietil și de 4-oxobenzotriazin-3-il-metil 86-50-0 azinfos-metil; ditiofosfat de O, O-dimetil și de 4-oxobenzotriazin-3-il-metil 7440-39-3 bariu 25057-89-0 bentazon; 2,2-dioxid de 3-izopropil- 2,1,3-benzotiadiazin-4-onă 56-55-3 benzo (a) antracen 100-44-7 clorură de benzii; a-clorotoluen 7440-41-7 beriliu 92-52-4 difenil; bifenil 7440-42-8 bor 57-74-9 clordan; 1,2,4,5,6,7,8,8-octacloro-3a,4,7,7a-tetrahidro-4,7-metanoinden 6164-98-3 clordimeform; N2-(4-cloro-o-tolil)-N1, N1-dimetilformamidină 79-11-8 acid cloracetic 108-90-7 clorbenzen 25586-43-0 clor-naftalină neaplicabil clor-nitrotoluen 126-99-8 cloropren; 2-cloro-1,3-butadienă; 7440-47-3 crom 7440-48-4 cobalt 7440-50-8 cupru 56-72-4 cumafos; tiofosfat de O-3-cloro-4-metilcumarin-7-il și de O, O-dietil 126-75-0 demeton-S; tiofosfat de dietil și de S-2-etiltioetil 919-86-8 demeton-S-metil; tiofosfat de S-2-etiltioetil și de dimetil 301-12-2 oxidemeton metil; tiofosfat de O, O-dimetil și de S-(2-etilsulfiniletil) 683-18-1 clorură de dibutil 818-08-6 oxid de dibutil neaplicabil sare de dibutil 27134-27-6 dicloranilină (toți izomerii) neaplicabil diclor-diamino-difenil 108-60-1 diclor-di-izo-propil-eter MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 746/9.XI.2010 15 1 2 neaplicabil diclor-nitrobenzen (toți izomerii) 120-36-5 diclorprop; 2,4-DP; acid 2-(2,4-diclorofenoxi) propionic 62-73-7 diclorvos; fosfat de 2,2-diclorovinil și dimetil 109-89-7 dietilamină 60-51-5 dimetoat; ditiofosfat de metilcarbamoil metil și de O,O-dimetil 124-40-3 dimetilamină 298-04-4 disulfoton; ditiofosfat de O,O-dietil și de 2-etiltioetiI 106-89-8 epiclorhidrină; 1-cloro-2,3-epoxipropan 100-41-4 etilbenzen 122-14-5 fenitrotion; tiofosfat de O,O-dimetil și de O-4-nitro-m-tolil 55-38-9 fention; tiofosfat de O,O-dimetil și de O-(4-metiltio-m-tolil) 76-44-8 heptaclor; 1,4,5,6,7,8,8-heptacloro-3a,4,7,7a-tetrahidro-4,7metanoinden 67-72-1 hexacloretan 98-82-8 cumen 330-55-2 linuron; 3-(3,4-diclorfenil) -1-metoxi-1-metiluree 121-75-5 malation ; ditiofosfat de 1,2-bis(etoxi-carbonil)etil și de O,O-dimetil 94-74-6 MCPA; 2,4-MCPA; acid 4-cloro-o-toliloxiacetic 93-65-2 mecoprop și săruri de mecoprop; acid 2-(4-cloro-2-metilfenoxi) propionic 10265-92-6 metamidofos; tiofosforamidat de O,S-dimetil 7786-34-7 mevinfos; fosfat de 2-metoxicarbonil-1-metilvinil și dimetil 7439-98-7 molibden 1746-81-2 monolinuron ; 3-(4-clorofenil)-1-metoxi-1-metiluree 1113-02-6 ometoat; tiofosfat de O,O-dimetil și de S-metilcarbamoilmetil 56-38-2 paration; tiofosfat de O,O-dietil și de O-4-nitrofenil 298-00-0 metil-paration (ISO); tiofosfat de O,O-dimetil și de O-4-nitrofenil 1336-36-3 PCB; policlorodifenili; difenili clorurați 85-01-8 fenantren 126-73-8 fosfat de tributil 14816-18-3 foxim; a-(dietoxifosfinotioilimino) fenilacetonitril 709-98-8 propanil; 3’,4’-dicloroproprioanilidă 7782-49-2 seleniu 7440-22-4 argint 13494-80-9 telur 1461-25-2 tetrabutilstaniu 7440-28-0 taliu 7440-31-5 staniu 7440-32-6 titaniu 108-88-3 toluen 24017-47-8 triazophos; tiofosfat de O,O-dietil și de O-(1-fenil-1H,2,4-triazol-3-il) 52-68-6 triclorfon; 2,2,2-tricloro-1 -hidroxietil fosfonat de dimetil neaplicabil triclorfenol 900-95-8 acetat de fentin; acetat de trifenilstaniu 639-58-7 clorură de trifenilstaniu 76-87-9 hidroxid de fentin; hidroxid de trifenilstaniu 7440-61-1 uraniu 7440-62-2 vanadiu 75-01-4 clorură de vinii; cloretilenă 1330-20-7 xilen (suma de o-, m-, p-) 7440-66-6 zinc 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 746/9.XL2010 Tabel 3 — Lista de substanțe susceptibile de a deveni substanțe prioritare sau substanțe prioritar periculoase Nr. CAS Nr. EC Denumirea substanței 1066-51-9 --- AMPA 25057-89-0 246-585-8 bentazon (ISO); 2,2-dioxid de 3-izopropil-2,1,3-benzotiadiazin-4-onă 80-05-7 4,4’-izopropilidendifenol; bisfenol A 115-32-2 204-082-0 dicofol (ISO); 2,2,2-tricloro-1,1-bis(4-clorofenil)etanol 60-00-4 200-449-4 EDTA 57-12-5 cianură liberă 1071-83-6 213-997-4 glifosat (ISO); N-(fosfonometil)glicină 7085-19-0 230-386-8 mecoprop (ISO) și săruri de mecoprop; acid 2-(4-cloro-o-toliloxi) propionic; (RS)-acid 2- (4-cloro-o-toliloxi) propionic; 81-15-2 201-329-4 xilen de mosc 1763-23-1 sultanat de perfluorooctan (PFOS) 124495-18-7 --- quinoxifen; 5,7-dicloro-4-(p-fluorofenoxi) chinolină dioxine PCB-uri ANEXA Nr. 2 l Anexa B la Hotărârea Guvernului nr. 351/2005) VA L O R I - L I M I T Ă de emisie în ape de suprafață și standarde de calitate de mediu (SCM) Tabel 1 —Valori-limită de emisie în ape de suprafață pentru poluanți specifici foarte toxici, persistenți și bioacumulativi (lista I) Nr. Valori-limită de emisie crt. Substanța mg/l1 g/t capacitate producție (valori medii lunare) 1 mercurP 0,05 0,7 (la producție de clor sau clorură de vinii) 2 cadmiup 0,2 --- 3 hexaclorociclohexanp 3 12 4 hexaclorobenzenP 1 10 5 hexaclorbutadienăP 1,5 1,5 6 1,2-dicloretanP 2 2,5 7 tricloretilenă 0,54 2,5 8 triclorbenzen (suma)P 0,05 0,5 9 tetraclorură de carbon 0 0 10 pentaclorfenolP 0 0 11 percloretilenă 0,52 2,5 12 cloroformP 0 0 13 DDT (suma), din care 4,4-DDT 03 0 14 aldrin 0 0 15 diedrin 0 0 16 endrin 0 0 17 isodrin 0 0 ¹ La < 10 kg/an substanță periculoasă evacuată se aplică proceduri simplificate de monitorizare și control; în cazul substanțelor volatile și semivolatile limita este de < 1 kg/an. ² Pentru evacuări ce provin de la degresarea metalelor, valoarea este de 0,1 mg/L ³ Se referă la evacuările directe. ⁴ Pentru evacuări ce provin de la degresarea metalelor, valoarea este de 0,1 mg/L p Substanțe prioritare pentru care se consideră restricțiile valorilor-limită de emisie aplicabile substanțelor din lista I. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 746/9.XL2010 Tabel 2 — Standarde de calitate de mediu (SCM) pentru poluanți specifici toxici, persistenți și bioacumulativi (lista II) SCM SCM Nr. CAS Substanța (media anuală --- pg/l) (media anuală --- pg/l) Ape dulci Ape sărate 1 2 3 4 71-55-6 metilcloroform; 1,1,1 -tricloretan 10 3 79-34-5 1,1,2,2-tetracloretan 10 3 ”79-00-5 1,1,2-tricloretan 10 3 76-13-1 1,1,2-triclor-trif I u or-e ta n 10 3 75-34-3 1,1-dicloretan 10 3 75-35-4 1,1-dicloretilenă; clorură de viniliden 10 3 95-94-3 1,2,4,5-tetraclorbenzen 10 3 106-93-4 1,2-dibrometan 2 0,001 95-50-1 1,2-diclorbenzen 10 3 540-59-0 1,2-dicloretilenă 10 3 78-87-5 1,2-diclorpropan; diclorură de propilen 10 3 96-23-1 1,3-diclor-2-propanol 10 3 541-73-1 1,3-diclorbenzen 10 3 542-75-6 1,3-diclorpropenă 10 3 106-46-7 1,4-diclorbenzen; p-diclorbenzen 10 3 97-00-7 1-clor-2,4-dinitrobenzen 5 1 90-13-1 1-clor-naftalină 10 3 78-88-6 2,3-diclorpropenă; 2,3-diclorpropilenă 10 3 93-76-5 2,4,5-T; acid 2,3,4-triclorofenoxi-acetic 0,1 0,001 neaplicabil 2,4-D săruri și esteri 0,1 0,001 120-83-2 2,4-diclorfenol 10 3 94-75-7 2,4-D; acid 2,4-diclorfenoxiacetic 0,1 0,001 95-85-2 2-amino-4-clorfenol 3 0,3 615-65-6 2-clor-4-metilanilină 3 0,3 95-51-2 2-cloranilină 3 0,3 107-07-3 etilenclorhidrină; 2-cloroetanol 10 3 88-73-3 2-nitrozoclorbenzen 10 3 95-57-8 2-clorfenol 10 3 95-49-8 2-clortoluen 1 0,1 108-42-9 3-cloranilină 1 0,1 121-73-3 3-nitrozoclorbenzen 1 0,01 108-43-0 3-clorfenol 10 3 108-41-8 3-clortoluen 10 3 92-87-5 benzidină; 1,1 ’-bifenil-4,4’-diamină; 4,4’-diaminobifenil; bifenil-4,4’-ilendiamină 1 0,1 89-63-4 4-clor-2-nitroanilină 3 0,3 89-59-8 4-clor-2-nitrotoluen 10 3 59-50-7 clorcrezol; 4-cloro-m-crezol; 4-cloro-3-metilfenol 10 3 106-47-8 4-cloranilină 0,05 0,005 100-00-5 1-clor-4-nitrabenzen 10 3 106-48-9 4-clorfenol 10 3 106-43-4 4-clortoluen 1 0,1 107-05-1 3-clorpropenă; clorură de alil 10 3 18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 746/9.XI.2010 1 2 3 4 98-87-3 clorură de benziliden; α,α-diclorotoluen 10 3 7440-36-0 antimoniu (stibiu) 0,0001 0,0001 7440-38-2 arsen și compuși 7,2 1,2 1327-53-3 trioxid de diarsen; trioxid de arsen 3,6 0,6 2642-71-9 azinfos-etil; ditiofosfat de O,O-dietil și de 4-oxobenzotriazin-3-il-metil 0,1 0,001 86-50-0 azinfos-metil; ditiofosfat de O,O-dimetil și de 4-oxobenzotriazin-3-il-metil 0,1 0,001 7440-39-3 bariu 200 --- 25057-89-0 bentazon; 2,2-dioxid de 3-izopropil- 2,1,3-benzotiadiazin-4-onă --- --- 56-55-3 benzo(a)antracen 0,01 0,05 100-44-7 clorură de benzil; α-clorotoluen 10 3 7440-41-7 beriliu 0,05 0,01 92-52-4 difenil; bifenil 1 0,1 7440-42-8 bor 10 3 57-74-9 clordan; 1,2,4,5,6,7,8,8-octacloro-3a,4,7,7a-tetrahidro-4,7-metanoinden 0,003 0,0001 6164-98-3 clordimeform ; N2-(4-cloro-o-tolil)-N1,N1-dimetilformamidină 0,1 0,001 79-11-8 acid cloracetic 10 3 108-90-7 clorbenzen 1 0,1 25586-43-0 clor-naftalină 0,01 0,01 neaplicabil clor-nitrotoluen 1 0,1 126-99-8 cloropren; 2-cloro-1,3-butadienă 2 0,2 7440-47-3 crom 2,5 1 7440-48-4 cobalt 0,7 0,2 7440-50-8 cupru 1,3 0,13 56-72-4 cumafos; tiofosfat de O-3-cloro-4-metilcumarin-7-il și de O,O-dietil 0,07 --- 126-75-0 demeton-S; tiofosfat de dietil și de S-2-etiltioetil 0,1 --- 919-86-8 demeton-S-metil; tiofosfat de S-2-etiltioetil și de dimetil 0,1 --- 301-12-2 oxidemeton metil; tiofosfat de O,O-dimetil și de S-(2-etilsulfiniletil) 0,1 --- 683-18-1 clorură de dibutil 0,01 0,001 818-08-6 oxid de dibutil 0,01 0,001 neaplicabil sare de dibutil 0,01 0,001 27134-27-6 dicloranilină (toți izomerii) 1 (fiecare) 0,1 (fiecare) neaplicabil diclor-diamino-difenil 1 0,1 108-60-1 diclor-di-izo-propil-eter 0,1 0,001 neaplicabil diclor-nitrobenzen (toți izomerii) 10 3 120-36-5 diclorprop; 2,4-DP; acid 2-(2,4-diclorofenoxi) propionic 0,1 0,0001 62-73-7 diclorvos; fosfat de 2,2-diclorovinil și dimetil 0,01 0,0001 109-89-7 dietilamină 10 3 60-51-5 dimetoat; ditiofosfat de metilcarbamoil metil și de O,O-dimetil 0,1 0,0001 124-40-3 dimetilamină 10 3 298-04-4 disulfoton; ditiofosfat de O,O-dietil și de 2-etiltioetil 0,004 0,0001 106-89-8 epiclorhidrină; 1-cloro-2,3-epoxipropan 10 3 100-41-4 etilbenzen 10 3 122-14-5 fenitrotion; tiofosfat de O,O-dimetil și de O-4-nitro-m-tolil 0,02 0,0002 55-38-9 fention; tiofosfat de O,O-dimetil și de O-(4-metiltio-m-tolil) 0,03 0,03 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 746/9.XI.2010 19 1 2 3 4 76-44-8 heptaclor; 1,4,5,6,7,8,8-heptacloro-3a,4,7,7a-tetrahidro-4,7-metanoinden 0,0002 0,0002 67-72-1 hexacloretan 10 3 98-82-8 cumen 10 3 330-55-2 linuron; 3-(3,4-diclorfenil) -1-metoxi-1-metiluree 0,1 0,01 121-75-5 malation; ditiofosfat de 1,2-bis (etoxi-carbonil) etil și de O,O-dimetil 0,0002 0,0002 94-74-6 MCPA; 2,4-MCPA; acid 4-clor-o-toliloxiacetic 0,1 0,01 93-65-2 mecoprop și săruri de mecoprop; acid 2-(4-cloro-2-metilfenoxi) propionic [2 0,1 0,01 10265-92-6 metamidofos; tiofosforamidat de O, S-dimetil 0,1 0,001 7786-34-7 mevinfos; fosfat de 2-metoxicarbonil-1 -metilvinil și dimetil 0,0002 0,0002 7439-98-7 molibden 3,6 1,2 1746-81-2 monolinuron; 3-(4-clorofenil)-1-metoxi-1-metiluree 0,1 0,001 1113-02-6 ometoat; tiofosfat de O,O-dimetil și de S-metilcarbamoilmetil 0,1 0,001 56-38-2 paration; tiofosfat de O,O-dietil și de O-4-nitrofenil 0,0002 0,0002 298-00-0 metil-paration; tiofosfat de O,O-dimetil și de O-4-nitrofenil 0,0002 0,0002 1336-36-3 PCB; policlordifenili; difenili clorurați 0,0004 (suma de 7) 0,0004 (suma de 7) 85-01-8 fenantren 0,03 0,03 126-73-8 fosfat de tributil --- --- 14816-18-3 foxim; a-(dietoxifosfinotioilimino) fenilacetonitril 0,1 0,001 709-98-8 propanil; 3’,4’-diclorproprioanilidă 0,1 0,001 7782-49-2 seleniu 0,07 0,07 7440-22-4 argint --- --- 13494-80-9 telur --- --- 1461-25-2 tetrabutilstaniu 0,001 0,001 7440-28-0 taliu 2 2 7440-31-5 staniu 2,2 0,22 7440-32-6 titaniu --- --- 108-88-3 toluen 10 3 24017-47-8 triazophos; tiofosfat de O,O-dietil și de O-(1 -fenil-1 H,2,4-triazol-3-il) 0,03 0,003 52-68-6 triclorfon; 2,2,2-tricloro-1 -hidroxietil fosfonat de dimetil 0,002 0,002 neaplicabil triclorfenol 3,6 0,12 900-95-8 acetat de fentin; acetat de trifenilstaniu 0,0001 0,0001 639-58-7 clorură de trifenilstaniu 0,0001 0,0001 76-87-9 hidroxid de fentin; hidroxid de trifenilstaniu 0,0001 0,0001 7440-61-1 uraniu --- --- 7440-62-2 vanadiu 1,2 1,2 75-01-4 clorură de vinii; cloretilenă 2 0,2 1330-20-7 xilen (suma de o-, m-, p-) 10 (fiecare) 0,1 (fiecare) 7440-66-6 zinc (pudră, praf, piroforică) 100 100 NOTĂ: în cazul metalelor, SCM se referă la concentrația de substanțe dizolvate, respectiv la faza dizolvată a unui eșantion de apă obținut prin filtrarea cu ajutorul unui filtru de 0,45 pm sau prin orice altă tratare anterioară echivalentă acestui tip de filtrare. în afara metalelor, celelalte SCM sunt exprimate în concentrații totale în întregul eșantion de apă. în evaluarea rezultatelor monitorizării în raport cu SCM, trebuie să se țină cont de concentrațiile de fond natural pentru metale, în cazul în care acestea nu permit încadrarea în valoarea SCM. 20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 746/9.XL2010 Tabel 3 —Standarde de calitate (SCM) pentru substanțe prioritare PARTEA A — VALORI ALE SCM MA-SCM2 MA-SCM2 CMA-SCM4 CMA-SCM4 Nr. Denumirea substanței Numărul CAS1 Ape interioare Alte ape Ape interioare Alte ape de suprafață3 de suprafață de suprafață3 de suprafață pg/i pg/i pg/i pg/i 1 2 3 4 5 6 7 (1) alaclor; 2-cloro-2’,6’-dietil-N(metoximetil) acetanilidă 15972-60-8 0,3 0,3 0,7 0,7 (2) antracen 120-12-7 0,1 0,1 0,4 0,4 (3) atrazin; 6-clora-N2-etil-N4-isopropil-1,3,5-triazin-2,4-diamină; 2- 1912-24-9 0,6 0,6 2,0 2,0 cloro-4-etilamino-6-izopropilamino-1,3,5-triazină (4) benzen 71-43-2 10 8 50 50 (5) difenileter bromurat5 32534-81-9 0,0005 0,0002 neaplicabil neaplicabil Pentabromodifenileter (numere de izomeri de poziție 28, 47, 99,100,153 și 154) difenil eter, derivați pentabromurați; pentabromdifenil eter (6) cadmiu și compușii săi6 744O-43.9 <0,08 (clasa 1) 0,2 < 0,45 (clasa 1) s 0,45 (clasa 1) 0,08 (clasa 2) 0,45 (clasa 2) 0,45 (clasa 2) 0,09 (clasa 3) 0,6 (clasa 3) 0,6 (clasa 3) 0,15 (clasa 4) 0,9 (clasa 4) 0,9 (clasa 4) 0,25 (clasa 5) 1,5 (clasa 5) 1,5 (clasa 5) (7) tetraclorură de carbon 56-23-5 12 12 neaplicabil neaplicabil (8) doralcani C10-13; cloruri de alchil (C10-13)4 85535-84-8 0,4 0,4 1,4 1,4 (9) dorfenvinfos; fosfat de dietil și de 2-cloro-1 -(2,4-diclorofenil) 470-90-6 0,1 0,1 0,3 0,3 vinii (10) dorpirifos; tiofosfat de O,O-dietil și de O,3,5,6-triclor-2-piridil 2921-88-2 0,03 0,03 0,1 0,1 (11a) pesticide ciclodiene: 309-00-2 Aldrin7 60-57-1 Dieldrin7 72-20-8 Endrin7 465-73-6 Isodrin7 Z = 0,01 Z = 0,005 neaplicabil neaplicabil (11b) DDT Total7,8 neaplicabil 0,025 0,025 neaplicabil neaplicabil para-para-DDT7 50-29-3 0,01 0,01 neaplicabil neaplicabil (12) 1,2-dicloretan 107-06-2 10 10 neaplicabil neaplicabil (13) diclormetan 75-09-2 20 20 neaplicabil neaplicabil (14) ftalat de bis (2-etilhexil); ftalat de di-(2-etilhexil); DEHP 117-81-7 1.3 1.3 neaplicabil neaplicabil (15) diuron 330-54-1 0,2 0,2 1,8 1,8 (16) endosulfan; sulfitde 1,2,3,4,7,7-hexacloro-8,9,10-trinorborn-2- 115-29-7 0,005 0,0005 0,01 0,004 en-5,6-ilene dimetile (17) fluoranten 206-44-0 0,1 0,1 1 1 i Nr. CAS — număr atribuit de „Chemical Abstract Service". ² Acest parametru reprezintă standardul de calitate a mediului exprimat ca valoare medie anuală (MA—SCM); cu excepția unor dispoziții contrare, acesta se aplică sumei concentrației totale a tuturor izomerilor. ³ Apele interioare de suprafață cuprind râurile și lacurile, precum și corpurile de apă conexe, artificiale sau puternic modificate. ⁴ Acest parametru reprezintă standardul de calitate a mediului exprimat sub formă de concentrație maximă admisibilă (SCM—CMA). în cazul în care SCM—CMAsunt indicate ca fiind „neaplicabile", valorile SCM—MAsunt considerate a asigura protecția și împotriva nivelurilor maxime de poluare pe termen scurt în cazul evacuărilor continue, deoarece acestea sunt net inferioare valorilor definite pe baza toxicității acute. 5 Pentru grupul de substanțe prioritare „difenileteri bromurați" (poziția nr. 5), menționat în Decizia 2.455/2001/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 noiembrie 2001 de stabilire a unei liste de substanțe prioritare în domeniul apei și de modificare a Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 noiembrie 2001 de stabilire a unei liste prioritare în domeniul apei și de modificare a Directivei 2000/60/CE, s-a stabilit un SCM doar pentru izomerii de poziție cu numerele 28, 47, 99, 100, 153 și 154. ⁶ Pentru cadmiu și compușii acestuia (poziția nr. 6), valorile pentru SCM variază în funcție de duritatea apei, exprimată în mg/l carbonat de calciu, astfel cum a fost definită în funcție de următoarele 5 clase: — clasa 1: < 40 mg CaCO₃/l; — clasa 2: 40 până la < 50 mg CaCO₃/l; — clasa 3: 50 până la < 100 mg CaCO₃/l; — clasa 4: 100 până la < 200 mg CaCO₃/l — clasa 5: >200 mg CaCO₃/l. ⁷ Această substanță nu este substanță prioritară, ci unul dintre ceilalți poluanți specifici foarte toxici (lista I). ⁸ DDT total cuprinde suma izomerilor: — 1,1,1-tricloro-2,2 bis(p-clorfenil)etan (nr. CAS 50-29-3); nr. EC 200-024-3); — 1,1,1-tricloro-2(o-clorfenil)-2-(p-clorfenil)etan (nr. CAS 789-02-6); nr. EC 212-332-5); — 1,1 -dicloro-2,2 bis(p-clorfenil) etilen (număr CAS 72-55-9; număr EC 200-784-6); — 1,1 -diclor-2,2 bis (p-clorfenil) etan (număr CAS 7254-8; număr EC200-783-0). MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 746/9.XI.2010 21 1 2 3 4 5 6 7 (18) hexaclorobenzen 118-74-1 0,019 0,019 0,05 0,05 (19) hexaclorbutadienă 87-68-3 0,19 0,19 0,6 0,6 (20) hexaclorociclo-hexan 608-73-1 0,02 0,002 0,04 0,02 (21) izoproturon; 3-(4-izopropilfenil)-1,1-dimetilureena 34123-59-6 0,3 0,3 1,0 1,0 (22) plumb și compușii acestuia 7439-92-1 7,2 7,2 neaplicabil neaplicabil (23) mercur și compușii acestuia 7439-97-6 0,059 0,059 0,07 0,07 (24) naftalină (4(para) nonilfenol) 91-20-3 2,4 1,2 neaplicabil neaplicabil (25) nichel și compușii acestuia 7440-02-0 20 20 neaplicabil neaplicabil (26) nonil-fenoli (4(para) nonilfenol) 104-40-5 0,3 0,3 2,0 2,0 (27) octil-fenoli (4-(1,1’,3,3’-tetrametilbutil)-fenol) 140-66-9 0,1 0,01 neaplicabil neaplicabil (28) pentaclorbenzen 608-93-5 0,007 0,0007 neaplicabil neaplicabil (29) pentaclorfenol 87-86-5 0,4 0,4 1 1 (30) hidrocarburi aromatice policiclice (HAP)10 neaplicabil neaplicabil neaplicabil neaplicabil neaplicabil benzo[a]piren; benzo[def]crisen 50-32-8 0,05 0,05 0,1 0,1 benz(b)fluoranten 205-99-2 Z = 0,03 Z = 0,03 neaplicabil neaplicabil benzo(k)fluor anten 207-08-9 benz(g, h, i)perilen 191-24-2 Z = 0,002 Z = 0,002 neaplicabil neaplicabil indeno-(1,2,3-cd)-piren 193-39-5 (31) simazin; 6-cloro-N,N’-dietil- 1,3,5-triazin-2,4-diamină 122-34-9 1 1 4 4 (31a) tetracloretilenă 127-18-4 10 10 neaplicabil neaplicabil (31b) tricloretilenă 79-01-6 10 10 neaplicabil neaplicabil (32) compuși tributilstanici (Cation tributilstaniu) 36643-28-4 0,0002 0,0002 0,0015 0,0015 (33) triclorbenzeni 12002-48-1 0,4 0,4 neaplicabil neaplicabil (34) cloroform; triclorometan 67-66-3 2,5 2,5 neaplicabil neaplicabil (35) trifluralin; a,a,a-trifluoro-2,6-dinitro-N,N-dipropil-p-toluidină 1582-09-8 0,03 0,03 neaplicabil neaplicabil PARTEA B—APLICAREA SCM PREVĂZUTE ÎN PARTEA A 1. Pentru orice corp de apă de suprafață, aplicarea MA— SCM, prevăzute în coloanele 4 și 5 înseamnă că, pentru fiecare punct de supraveghere reprezentativ al respectivului corp de apă, media aritmetică a concentrațiilor măsurate în diferite perioade ale anului nu depășește valoarea standard. Calculul mediei aritmetice, metoda analitică folosită și metoda de aplicare a unui SCM, în cazul în care nicio metodă analitică adecvată nu îndeplinește criteriile minime de performanță, trebuie să fie conforme cu prevederile art. 10² din program privind adoptarea specificațiilor tehnice pentru monitorizarea din punct de vedere chimic și pentru calitatea rezultatelor analitice, inclusiv modul de aplicare al unui SCM în cazul în care nu există o metodă analitică adecvată, care să corespundă criteriilor minime de performanță în conformitate cu Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare. 2. Pentru orice corp de apă de suprafață, aplicarea CMA— SCM prevăzute în coloanele 6 și 7 înseamnă că, la oricare punct de supraveghere reprezentativ al respectivului corp de apă, concentrația măsurată nu depășește valoarea standard prevăzută. Cu toate acestea, în conformitate cu anexa 1¹ secțiunea 1.3.4 din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, se pot introduce metode statistice, precum calculul exprimat în percentile, pentru a asigura un nivel acceptabil de încredere și precizie în stabilirea conformității cu CMA—SCM. în cazul în care se procedează astfel, metodele statistice respective trebuie să fie în conformitate cu normele detaliate adoptate de Comisia Europeană. 3. în cazul metalelor cadmiu, plumb, mercur și nichel, SCM se referă la concentrația de substanțe dizolvate, și anume la faza dizolvată a unui eșantion de apă obținut prin filtrarea cu ajutorul unui filtru de 0,45 pm sau prin orice altă tratare anterioară echivalentă acestui tip de filtrare. în afara celor 4 metale prevăzute în prezentul paragraf, celelalte SCM stabilite în partea A, sunt exprimate în concentrații totale în întregul eșantion de apă. în evaluarea rezultatelor monitorizării în raport cu SCM, trebuie să se țină cont de: a) concentrațiile de fond naturale pentru metale și compușii acestora, în cazul în care acestea nu permit încadrarea în valoarea SCM; și b) duritatea, pH-ul sau alți indicatori de calitate a apei relevanți în procesele care influențează biodisponibilitatea metalelor. ⁹ în cazul în care se alege să nu se aplice SCM pentru biota, se stabilesc SCM mai stricte pentru apă decât cele prevăzute mai sus, în vederea obținerii unui nivel de protecție similar cu SCM pentru biota prevăzute în art. 3 alin. (3) din program. Autoritatea responsabilă informează Comisia Europeană cu privire la motivele și bazele pentru care au ales această abordare, SCM alternative pe care le-au fixat, inclusiv datele și metodologia pe baza cărora au fost obținute SCM alternative, precum și categoriile de ape de suprafață pentru care se aplică. ¹⁰ Pentru grupul de substanțe prioritare hidrocarburi aromatice policiclice (HAP) (poziția nr. 30), trebuie respectat fiecare SCM în parte, și anume: — SCM pentru benzo(a)piren; — SCM stabilit pentru suma dintre benzo(b)fluoranten și benzo(k)fluoranten; — SCM stabilit pentru suma dintre benzo(g,h,i)perilen și indeno(1,2,3-cd)piren. 22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 746/9.XL2010 ANEXA Nr. 3 CRITERII privind biota din ape de suprafață incluse în programul de monitorizare a) Apă de suprafață dulce: • pește (cele mai frecvente: salmonide, boiștean, biban, soare, somn) • grupe de încrengătură Chordata (pești, amfibii); • crustacee (cladocera, copepode, ostracode, isopode, amfipode, raci); • insecte (coleoptere, ordonate, plecoptere, trichoptere, diptere); • grup de încrengătură altele decât Artropode sau Chordata (rotifere, anelide, moluște); • un grup din orice ordin al insectelor sau încrengătura care nu a fost deja menționată; • alge; • plante superioare (macrofite acvatice). b) Apă de suprafață marină — în afară de studiile pe organisme marine de același tip cu cele de apă dulce, mai pot fi efectuate teste pe grupe taxonomice marine suplimentare, după cum urmează: • macrofite — iarbă de mare (Zostera); • moluște (Mytilus edulis, Mytilus galloprovincialis); • rotifere (Brachyonus plicatilis); • hidroizi (Cordylophora caspia, Eirene viridula); • anelide (Neanthes arenaceodentata); • echinoderme (arici de mare — Arbacia punctulata, Strongylocentrotus purpuratus, Strongylocentrotus droebachiensis, Echinocardium cordatum, Paracentrotus lividus, Psammechinus miliaris); • asteroide (Asterias rubens); • macro-alge (specii de Enteromorpha, Fucus, Champia); • crustacee (inclusiv crabi) — care se găsesc atât în apă dulce, cât și în apă marină. c) Clasificarea tipurilor de apă de suprafață după salinitate Tip de apă Salinitate (%o) dulce <0,5 salmastră 0,5---30 marină 30---40 d) Calculul SCM pentru apă din valoarea SCM pentru biota 1. SCM este echivalent cu acea concentrație calculată (prognozată) de substanță în apă care nu produce efect negativ (PNEC); în situația în care s-a optat pentru monitorizarea biotei și s-au obținut date experimentale se poate calcula SCM pentru apă, altul decât pentru substanțele pentru care sunt stabilite SCM în anexa nr. 2 la program; 2. când un SCM pentru biota trebuie să fie convertit în SCM pentru apă, sunt necesare date experimentale ale factorului de bioconcentrare (BCF) și ale factorului de bioamplificare (BMF) pentru a fi folosite în formula: SCMₐₚă = SCMbᵢₒₜₐ/BAF 3. termenul de „factor de bioacumulare (BĂF)” se referă la mecanismele de transfer ale poluanților hidrofobi prin bioconcentrare din mediu (BCF) și bioamplificare din hrană (BMF). în mod normal, numărul de BMF depinde de nivelul trofic sau poziția organismului în lanțul trofic de tip apă — BCF — pește/moluște — BMF-, — prădător consumator de pește (consumator de nivel I). Pentru organismele de prădători marini de vârf (consumator de nivel superior) se aplică un BMF suplimentar, de tipul: SCMₐₚă duice(Mg/l) = SCMbᵢₒₜₐ (pg/kg)/BCF (l/kg) x BMF-, SCMapă marină(Mg/l) = SCMbᵢₒₜₐ(|jg/kg)/BCF (l/kg) x BMFi x BMF₂ Valoarea BAF folosită trebuie să reflecte nivelul trofic implicat în monitorizare. BMF trebuie să se bazeze pe date măsurate, obținute din studiile de amplificare trofică, exprimate în fracția de organism în care se acumulează substanța, lipidele. Model: Lindan PNECapă 20 ng-H (SCM pentru apă) PNECₒᵣₐ| 33 pg kg-i BCF 1300 (selectat din datele SCM din intervalul 220—2200) BMF BMF = 1 SCMₐₚă ~ SCMbjOₜₐ/BCF x BMF PNECₐₚₐ obținut din calcul: PNECapă (calculat cu BCF selectat) 25 ng-H PNECapă (calculat cu BCF minim) 150 ng-H PNECapă (calculat cu BCF maxim) 15 ng-H¹ anexa Nr. 4 CRITERII pentru alegerea matricei optime pentru monitorizarea substanțelor prioritare P = matrice preferată față de matricea „apă” O = matrice opțională afară de matricea „apă” Substanța prioritară Sediment Biota Apă alaclor O --- P antracenf P o atrazin --- --- P benzen --- --- P difenil eteri bromurati3 p p cadmiuff o o _______P__ MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 746/9.XI.2010 23 Substanța prioritară în Sediment Biota Apă c10-13-cloralcanif P P clorfenvinfos O --- P clorpirifos (-etil, -metil) O --- P 1,2-dicloretan --- --- P diclormetan --- --- P di (2-etillhexil)fthalat o 0 P diuron --- --- P endosulfan o --- P fluorantenf p 0 hexaclorbenzenf p p hexaclorbutadienăf o 0 P hexaclorciclohexanb’f o p isoproturon o --- P plumbf o 0 P mercurf o p naftalină o 0 P nichel o 0 P nonil-fenoli o 0 P octil-fenoli o 0 P pentaclorbenzenf p 0 pentaclorfenol o --- P hidrocarburi poliaromaticec.f p pd simazin --- --- P compuși tributil stanici Pe Pe triclorbenzen --- --- P triclormetan --- --- P trifluralin o --- P DDT (inclusiv DDE, DDD) p p aldrin o 0 P endrin o 0 P izodrin o 0 P dieldrin o 0 P tetracloretilenă --- --- P tetraclormetan --- --- P tricloretilenă --- --- P a Include bis(pentabromofenil)eter, octabromo-derivat și pentabromo-derivat. b Gama-HCH (Lindan). c Include benzo(a)piren, benzo(b)fluoranten, benzo(g,h,i)perilen, benzo(k)fluoroanten, indeno (1,2,3-cd)-piren. d Preferabil în moluște. e Mediu marin. f Propuse pentru monitorizarea tendințelor, în sediment și biota. 24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 746/9.XI.2010 ANEXA Nr. 5 (Anexa C la Hotărârea Guvernului nr. 351/2005) LISTA sectoarelor/proceselor industriale evacuatoare de poluanți specifici foarte toxici (lista I) 1. Mercur 1.1. Industria electrolizei cloralcalilor (saramură reciclată) 1.2. Industria electrolizei cloralcalilor (saramură evacuată) 1.3. Industria chimică în care se utilizează catalizatori pe bază de mercur în producția clorurii de vinii 1.4. Industria chimică în care se utilizează catalizatori pe bază de mercur în procesele industriei chimice 1.5. Fabricarea catalizatorilor pe bază de mercur utilizați în producția clorurii de vinii 1.6. Alte procese care implică fabricarea compușilor organici și anorganici pe bază de mercur 1.7. Fabricarea bateriilor primare 1.8. Industria metalelor neferoase (instalații de recuperare a mercurului, precum și extracția și rafinarea metalelor neferoase) 1.9. Instalații pentru tratarea deșeurilor toxice care conțin mercur 1.10. Fabricarea hârtiei 1.11. Producția de oțel 1.12. Centrale electrice pe bază de cărbune 2. Cadmiu 2.1. Extracția de zinc, rafinarea plumbului și a zincului, industria cadmiului și a metalelor neferoase 2.2. Fabricarea compușilor cu cadmiu 2.3. Fabricarea coloranților 2.4. Fabricarea stabilizatorilor 2.5. Fabricarea bateriilor primare și secundare 2.6. Galvanizare 2.7. Fabricarea acidului fosforic și/sau a fertilizatorului fosfatic din rocă fosfatică 3. Hexaclorciclohexan (HCH) 3.1. Instalații pentru producerea de HCH 3.2. Instalații pentru extracția lindanului 3.3. Instalații în care au loc producerea de HCH și extracția de lindan 3.4. Instalații de condiționare lindan (producătoare de agenți de protecție pentru plante, lemn, cabluri) 4. Tetraclorură de carbon (Directiva 86/280/CEE) 4.1. Producția de tetraclorură de carbon prin perclorinare (procese care implică spălarea) 4.2. Procese ca cele mai sus menționate, dar care nu implică spălarea 4.3. Producția de clorometani prin clorinarea metanului (inclusiv generarea de clor electrolitic la presiune înaltă și de metanol) 4.4. Producția de clorofluorocarburi 4.5. Instalații care folosesc tetraclorură de carbon ca solvent 5. DDT (Directiva 86/280/CEE) 5.1. Producția de DDT, inclusiv condiționarea DDT-urilor la locul fabricării 5.2. Instalații de condiționare a DDT-urilor 5.3. Producția de dicofol 6. Pentaclorofenol (PCP) (Directiva 86/280/CEE) 6.1. Producția de PCP - Na prin hidroliza hexaclorbenzenului 6.2. Producția de pentaclorofenat de sodiu prin saponificare 6.3. Producția de pentaclorofenol prin clorinare 7. —10. Aldrin, dieldrin, endrin, isodrin (Directiva 88/347/CEE) 7. —10.1. Producția de aldrin/dieldrin/endrin, inclusiv condiționarea acestor substanțe la locul fabricării 7. —10.2. Instalații de condiționare a aldrin/dieldrin/endrin 11. Hexaclorbenzen (HCB) (Directiva 88/347/CEE) 11.1. Producția și prelucrarea hexaclorbenzenului 11.2. Producția de percloretilenă (PER) și de tetraclorură de carbon [CCI(4)] prin perclorinare 11.3. Producția de tricloretilenă și/sau percloretilenă prin orice alt proces 11.4. Instalații de producere a quintozenului și a tecnazenului 11.5. Instalații de producere a clorului prin electroliza cloralcalilor cu electrozi de grafit 11.6. Instalații de prelucrare a cauciucului industrial 11.7. Instalații de fabricare a produselor pirotehnice 11.8. Instalații de producere a clorurii de vinii 12. Hexaclorbutadienă (HCBD) (Directiva 88/347/CEE) 12.1. Producția de percloretilenă (PER) și de tetraclorură de carbon [CCI(4)] prin perclorinare 12.2. Producția de tricloretilenă și/sau percloretilenă prin orice alt proces 12.3. Instalații industriale care utilizează HCBD în scopuri tehnice 13. Cloroform [CHCI(3)] (Directiva 88/347/CEE) 13.1. Producția de clorometani din metanol sau din combinația metanolului cu metanul (hidroclorinarea metanolului subsecventă clorinării clorurii de metil) 13.2. Producția de clorometani prin clorinarea metanului 13.3. Producția de clorofluorocarbon 13.4. Producția de clorură de monomervinil prin utilizarea pirolizei dicloretanului 13.5. Producția de pastă de celuloză 13.6 Instalații care utilizează CHCI(3) ca solvent 13.7. Instalații în care apele de răcire sau alți efluenți sunt clorinați 14. 1,2-dicloretan (EDC) (Directiva 90/415/CEE) 14.1. Producția de 1,2-dicloretan (fără prelucrarea sau utilizarea la locul fabricării) 14.2. Producția de 1,2-dicloretan și prelucrarea sau utilizarea la locul fabricării, cu excepția utilizării definite la 14.5 14.3. Prelucrarea 1,2-dicloretanului în alte substanțe decât clorura de vinii, cum ar fi etilen -diamina, etilen - poliamina, 1,1,1-tricloretan, tricloretilenă și percloretilenă 14.4. Utilizarea EDC pentru degresarea metalelor (în afara domeniului acoperit de 14.2) 14.5. Utilizarea EDC în producerea de schimbători de ioni 15. Tricloretilenă (TRI) (Directiva 90/415/CEE) 15.1. Producția de tricloretilenă (TRI) și percloretilenă (PER) 15.2. Utilizarea tricloretilenei pentru degresarea metalelor 16. Percloretilenă (PER) (Directiva 90/415/CEE) 16.1. Producția de tricloretilenă (TRI) și percloretilenă (PER) (procese TRI-PER) 16.2. Producția de tetraclorură de carbon și de percloretilenă (procese TETRA-PER) 16.3. Utilizarea percloretilenei pentru degresarea de metale 16.4. Producția de clorofluorocarbon 17. Triclorbenzen (TCB) (Directiva 90/415/CEE) 17.1. Producția de TCB prin dehidroclorinarea hexaclorciclohexanului și/sau prelucrarea triclorbenzenului 17.2. Producția și/sau prelucrarea clorbenzenilor prin clorinarea benzenului MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 746/9.XI.2010 25 ANEXA Nr. 6 LINII DIRECTOARE de elaborare a inventarului de emisii, descărcări și pierderi de substanțe prioritare și poluanți specifici Inventarul de emisii, descărcări și pierderi de substanțe prioritare și poluanți specifici este considerat o bază de date care organizează, după surse, cantitatea de substanțe emisă. Aceste substanțe urmează diverse căi și în final sunt evacuate sau pierdute în mediul acvatic. Transferul substanțelor poate avea loc, de asemenea, către alte compartimente de mediu — sol, aer. Pentru a permite comparația, respectivele cantități trebuie să fie raportate la o perioadă de timp dată, preferabil o perioadă de un an. Acest tip de inventar trebuie realizat pe bazin hidrografic sau parte națională de bazin hidrografic. Elementele principale ale acestui inventar sunt: 1. Conținutul inventarului; acest inventar trebuie să cuprindă: • Sursele: toate sursele semnificative; • Căi: toate căile semnificative de emisie, descărcare și pierdere; • Substanțe: cele 33 de substanțe prioritare și alți 8 poluanți; • Perioada de timp: anual; pentru pesticidele (10 substanțe) care se regăsesc și în Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecție a plantelor în vederea plasării pe piață și a utilizării lor pe teritoriul României, cu modificările și completările ulterioare, se consideră media anuală a 3 ani consecutivi; • Scara geografică: fiecare bazin hidrografic sau parte națională sau internațională de bazin hidrografic. 2. Scopul inventarului; stabilirea unui inventar al emisiilor complete este o etapă importantă în procesul de gestionare a stării chimice a apelor și este un instrument structural care este utilizat pentru: • stabilirea părții semnificative de sursă de poluare a apei; • identificarea datelor lipsă; • stabilirea tendințelor de emisie în timp și pe fiecare substanță; • definirea distanței până la țintă și puncte posibile de intrare în acțiune; • acțiuni de reglementare la țintă; • diseminarea informațiilor despre poluare către public. 3. Reprezentarea surselor punctiforme. Sursele punctiforme sunt surse care pot fi localizate geografic și care pot fi reprezentate pe o hartă ca puncte de emisie, ierarhizate în funcție de cantitatea de emisii (hartă în GIS). 4. Reprezentarea surselor difuze — o sursă de una sau mai multe substanțe care nu au o emisie cuantificabilă de substanțe și nu pot fi localizate geografic pe o hartă ca punct, dar pot fi localizate ca arie. Prin extindere, se pot include într-o astfel de arie toate sursele difuze de mici dimensiuni împrăștiate pe o suprafață definită, în caz că aceste surse mici nu sunt considerate semnificative pentru a fi localizate distinct. 5. Tipuri de surse de poluare care trebuie luate în considerare la elaborarea inventarului A. Surse difuze A.1. Depuneri din atmosferă — se consideră numai depunerile directe pe suprafața apei. A.2. Drenare indirectă a apelor subterane — filtrată, degradată; apa subterană colectează o parte din emisii prin intermediul solului din surse agricole, trafic/infrastructură și depuneri și va evacua un amestec din aceste surse cu o întârziere de câțiva ani; în caz de poluare accidentală din trafic sau poluare istorică, traseul lichidelor scurse către apa subterană poate fi deosebit de relevant pe scara locală/zonală. A.3. Agricultura — poluează apa de suprafață prin eroziunea solului, scurgeri, evacuări directe de drenaj. A.4. Trafic și infrastructura extraurbană; aceste emisii se referă la vapoare, trenuri, automobile, avioane și structura lor aferentă din zonele externe zonelor urbane, fără conexiune la sisteme de colectare sau canalizare. A.5. Scurgeri accidentale — aceste emisii pot ajunge direct în apele de suprafață, prin spălare sau prin sol. Â.6. Pierderi din materiale diverse — materiale care nu sunt încă incluse ca infrastructură urbană — sedimente, sedimente dragate, aluviuni acumulate, deșeuri de petrol, maluri erodate ale șoselelor. Aceste materiale ajung în ape de suprafață direct sau indirect prin sol. B. Surse punctiforme — conexiunile apelor uzate la orice sistem de colectare și/sau tratare/epurare B.1. Acoperișuri și zone pavate B.2. Ape menajere B.3. Industrie B.3.1. întreprinderi mici și mijlocii B.3.2. Industria mare (care raportează în PRTR) B.4. Depozite de deșeuri/depozite ecologice B.5. Terenuri contaminate istoric B.6. Surse naturale 6. Căi de poluare a apelor de suprafață — aceste căi de poluare trebuie menționate sau descrise în inventarul surselor de poluare. A. Din surse difuze A.1. Depuneri atmosferice A.2. Drenajul indirect al resurselor de ape subterane A.3. Agricultura • evacuări directe în timpul sau după aplicarea (în ore) din surse agricole prin drift și scurgeri (dar nu prin terenuri sau soluri); • de pe terenuri, prin eroziune; pierderi ocazionale de după ploi puternice după aplicarea de produse fitosanitare (ore— zile—săptămâni); • din agricultură prin percolare și drenaj superficial prin sol după aplicare (zile—săptămâni); A .4. Infrastructura de trafic și extraurbană • pierderi directe prin scurgeri, prelingeri și drift; • pierderi indirecte prin spălare de pe suprafețe pavate, coroziune, scurgeri de mici dimensiuni; aceste emisii ajung în principal în sol și doar o mică parte intră în apa de suprafață fără a trece prin sol; • scurgeri indirecte și drenajul solului pe laturile drumurilor; substanțele sunt filtrate, reținute și degradate de materialele din componența șoselei; emisiile indirecte din trafic sunt în principal asociate cu particule și nu ajung în apa subterană. A.5. Scurgeri accidentale A.6. Pierderi din materiale B. Căi de poluare a apelor de suprafață din surse punctiforme B.1. Acoperișuri și zone pavate • direct sau prin canalizarea separată de apă pluvială, neepurată; • prin sisteme separate cu epurare simplă; • prin rezervoare de reținere și decantare și eliberare de sediment în canalizarea conectată cu stația de epurare; • prin canalizarea municipală combinată cu ape menajere. B.2. Ape menajere • evacuări directe neconectate la canalizarea municipală sau parțial conectată printr-un anumit tip de epurare; • canalizate, dar neepurate în stația de epurare; • canalizate, dar cu emisii ocazionale prin by-pass al excedentului de apă pluvială; • canalizate și epurate în stația de epurare. B.3. Industria • evacuări directe în apa de suprafață fără epurare; • evacuări cu epurare industrială în apa de suprafață; • evacuări de apă industriala tratată în canalizarea municipală; 26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 746/9.XL2010 • evacuări fără epurare către canalizarea localităților, în mod B.5. Terenuri contaminate istoric asemănător cu apele menajere. • fără epurare; B.4. Depozite de deșeuri/depozite ecologice • cu epurare în stația de epurare; • fără epurare; • eliminare directă prin sol. • cu epurare în stația de tratare. B.6. Surse naturale ANEXA Nr. 7 CONȚINUTUL fișei de date pentru substanțe prioritare și poluanți specifici Fișa de date necesare pentru stabilirea de SCM pentru toate 4.3. coeficienți de partiție (Log Kow, Log Koc); compartimentele de mediu conține următoarele: 4.4. disociere; 1. Introducere 4.5. bioconcentrare, bioacumulare • denumirea IUPAC 5. Efecte • formula structurală 5.1. toxicitate pentru organisme de apă dulce • număr CAS 5.1.1. în laborator • număr EINECS 5.1.2. pe teren • formula chimică 5.2. toxicitate pentru organisme de apă marină 2. Proprietăți fizice și chimice --- trebuie să fie stabilite pentru 5.2.1. în laborator fiecare substanță pentru care se aplică SCM și se furnizează 5.2.2. pe teren date despre comportarea substanței în mediu: 5.3. toxicitate pentru organisme din sediment • greutate moleculară: Mw (g mol-1); 5.4. studii de hrană a vieții sălbatice • punct de topire: Tm (°C); 5.5. toxicitate pentru mamifere • punct de fierbere: Tb (°C); 5.5.1. standarde de apă potabilă • presiune de vapori: Pv (Pa); se poate estima din Tm și Tb; 5.6. mod de acțiune • constanta legii lui Law: H (Pa m3 mol-1); 6. Calcularea de SCM • solubilitatea în apă: Sw (mg L-1), se poate estima din Tm cu 6.1. apă dulce ajutorul log Kow; 6.1.1. pe termen lung • constanta de disociere: pKa (-); 6.1.2. pe termen scurt • coeficient de partiție n-octanol/apă: log Kow (-); 6.2. apă marină • coeficient de sorbție sediment/apă: log Koc; 6.2.1. pe termen lung • coeficient de partiție sediment/apă: log Kp (Lkg-1); 6.2.2. pe termen scurt --- pentru substanțele organice se recomandă coeficientul 6.3. sediment de partiție ponderat cu conținutul de carbon organic din 6.4. intoxicare secundară sediment: Koc (Lkg1); 6.5. sănătate umană --- pentru metale se recomandă coeficientul de partiție (Kp) 6.5.1. apă potabilă ponderat cu conținutul de materii în suspensie. 6.5.2. hrană 3. Scenarii de expunere posibilă 7. SCM propus 4. Comportare în apă 8. Supoziții de bază și incertitudini în SCM propus 4.1. comportare abiotică; 9. Recomandări pentru reducerea incertitudinilor 4.2. biodegradare; 10. Aspecte de implementare ale SCM NOTĂ: Toate punctele numerotate de la 1 la 10, precizate mai sus, trebuie să conțină date; chiar dacă o parte din date nu sunt disponibile și nu se pot calcula SCM pentru toate compartimentele de mediu, trebuie să se specifice acest lucru, dar secțiunea nu trebuie să dispară din fișa de date. ANEXA Nr. 8 EFECTE TOXICE pe termen lung ale substanțelor prioritare Efectele toxice pe termen lung sunt considerate efecte R25 = toxic în caz de înghițire; asupra reproducerii, fertilității și dezvoltării, care pot avea impact R28 = foarte toxic în caz de înghițire; asupra populației de organisme, după cum urmează: R40 = posibil efect cancerigen --- dovezi insuficiente; • efect cunoscut sau posibil cancerigen --- categoriile I---III, R45 = poate cauza cancer; fraza de risc --- R45 sau R40; R46 = poate provoca modificări genetice ereditare; • efect cunoscut sau posibil de modificări genetice R48 = pericol de efecte grave asupra sănătății în caz de ereditare --- categoriile I---III, fraza de risc --- R46 sau R40; expunere prelungită; • efect cunoscut sau posibil de a afecta fertilitatea --- R60 = poate afecta fertilitatea; categoriile I---III, fraza de risc --- R60, R61, R62, R63, R64; R61 = poate provoca efecte adverse asupra copilului în • risc posibil de efecte ireversibile --- R68; timpul sarcinii; • potențial de bioacumulare la nivelul prădătorilor de vârf și R62 = risc posibil de afectare a fertilității; pericol de afectare puternică a sănătății prin expunere prelungită R63 = risc posibil de a dăuna copilului în timpul sarcinii; sau în caz de înghițire --- R22/R25/R28. R64 = risc posibil pentru sugarii hrăniți cu lapte matern; R22 = nociv în caz de înghițire; R68 = risc posibil de efecte reversibile. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 746/9.XI.2010 27 ANEXA Nr. 9