MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI PARTEAI Anul 178 (XXII) — Nr. 724 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI Șl ALTE ACTE Vineri, 29 octombrie 2010 SUMAR Nr. Pagina LEGI Șl DECRETE 197. — Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de plată .... 2 983. — Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de plată............................... 3 DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE Decizia nr. 1.030 din 14 septembrie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 56 din Codul de procedură civilă .................................... 3^1 Decizia nr. 1.051 din 16 septembrie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 248 și 2481 diₙ Codul penal........................................... 4-5 Decizia nr. 1.284 din 14 octombrie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 141 alin. 1 teza ultimă din Codul de procedură penală.................... 6-7 Nr. Pagina Decizia nr. 1.287 din 14 octombrie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 187 alin. 1 din Codul de procedură penală ....................... 8-9 Decizia nr. 1.288 din 14 octombrie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 208 și art. 209 din Codul penal .................................. 9-10 HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI 1 .052. — Hotărâre pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 295/2008 privind analiza cantitativă a amestecurilor binare de fibre textile .... 11-14 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE 2.564. — Ordin al ministrului finanțelor publice privind prospectele de emisiune ale certificatelor de trezorerie cu discont și a obligațiunilor de stat de tip benchmark aferente lunii noiembrie 2010 ............................ 14-16 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 724/29.X.2010 LEGI SI DECRETE y PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAȚILOR SENATUL LEGE pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de plată Parlamentul României adoptă prezenta lege. Articol unic. — Se aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 113 din 12 octombrie 2009 privind serviciile de plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 685 din 12 octombrie 2009, cu următoarele modificări: 1. La articolul 5, punctul 19 se abrogă. 2. La articolul 80 alineatul (2), litera c) va avea următorul cuprins: ,,c) alte autorități relevante desemnate în conformitate cu prezenta ordonanță de urgență, cu legislația în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor, al protecției datelor cu caracter personal, cu legislația în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului ori cu alte acte normative aplicabile prestatorilor de servicii de plată.” 3. La articolul 91, alineatul (3) va avea următorul cuprins: „(3) La cererea utilizatorului serviciilor de plată, prestatorul de servicii de plată îi pune la dispoziție informațiile și condițiile pe suport hârtie sau pe un alt suport durabil.” 4. La articolul 95, litera c) va avea următorul cuprins: ,,c) prețul total corespunzător operațiunii de plată care trebuie suportat de către beneficiar și, unde este cazul, defalcarea sumelor incluse în prețul total;”. 5. La articolul 97, alineatul (1) și partea introductivă a alineatului (3) vor avea următorul cuprins: „Art. 97. — (1) Cu suficient timp, dar nu mai puțin de 15 zile înainte ca utilizatorul să devină parte la un contract-cadru sau la o ofertă, prestatorul de servicii de plată furnizează utilizatorului serviciilor de plată informațiile și condițiile specificate la art. 99. (3) Informațiile și condițiile specificate la art. 99 sunt furnizate utilizatorului:”. 6. La articolul 99, partea introductivă va avea următorul cuprins: „Art. 99. — Prestatorul de servicii de plată furnizează utilizatorului serviciilor de plată următoarele informații și condiții:”. 7. Articolul 110 va avea următorul cuprins: „Art. 110. — Prevederile prezentei secțiuni nu aduc atingere prevederilor legale cu privire la nulitatea contractelor sau la imposibilitatea executării acestora și nici a celor cu privire la dreptul părților de a solicita încetarea contractului ca urmare a neîndeplinirii culpabile de către o parte a obligațiilor contractuale.” 8. La articolul 112, alineatul (2) va avea următorul cuprins: „(2) Prestatorii de servicii de plată furnizează plătitorului- consumator gratuit, pe suport hârtie sau în altă formă indicată expres de către utilizator care să permită plătitorului să stocheze și să reproducă identic informația nemodificată, o dată pe lună, informațiile menționate la alin. (1).” 9. La articolul 113, alineatul (2) va avea următorul cuprins: „(2) Prestatorii de servicii de plată furnizează beneficiarului- consumator gratuit, o dată pe lună, informațiile menționate la alin. (1), pe suport hârtie sau în altă formă indicată expres de către utilizator.” 10. La articolul 114, alineatul (1) va avea următorul cuprins: „Art. 114. — (1) Prevederile prezentului titlu reglementează drepturile și obligațiile părților în cazul operațiunilor de plată singulară, al contractelor-cadru și al operațiunilor de plată prevăzute de acestea.” 11. La articolul 133, alineatul (1) va avea următorul cuprins: „Art. 133. — (1) Plătitorul suportă pierderi în valoare de cel mult 50 euro sau echivalentul în lei al sumei menționate la data efectuării tranzacției neautorizate, în cazul în care plătitorul nu a acționat în mod fraudulos și nici nu și-a încălcat, cu intenție, obligațiile ce îi revin în temeiul art. 124.” 12. Articolul 191, va avea următorul cuprins: „Art. 191. — (1) Până la modificarea contractelor aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, pentru asigurarea conformității cu dispozițiile titlurilor III și IV, prestatorii de servicii de plată asigură aplicarea dispozițiilor din prezenta ordonanță de urgență. (2) Pe perioada prevăzută la alin. (1), prestatorii de servicii de plată trebuie să poată face dovada că au informat utilizatorii de servicii de plată cu privire la noile condiții aplicabile și la necesitatea modificării contractelor.” Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată. p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR, PREȘEDINTELE SENATULUI IOAN OLTEAN MIRCEA-DAN GEOANĂ București, 22 octombrie 2010. Nr. 197.’ MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 724/29.X.2010 3 PREȘEDINTELE ROMÂNIEI DECRET privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de plată în temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) și ale art. 100 alin. (1) din Constituția României, republicată, Președintele României decretează: Articol unic. — Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de plată și se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 20 octombrie 2010. Nr. 983.’ DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 1.030 din 14 septembrie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 56 din Codul de procedură civilă Augustin Zegrean Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Mircea Ștefan Mi nea Ion Predescu Puskăs Valentin Zoltăn Tudorel Toader Ingrid Alina Tudora — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 56 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Raluca Eugenia Năstase în Dosarul nr. 31.093/3/2007 al înaltei Curți de Casație și Justiție — Secția comercială. La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției, avocat Mihail Oțelea, cu delegație la dosar. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul avocatului prezent, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată în notele scrise depuse la dosar. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, apreciind că aspectele invocate de autorul acesteia excedează competenței instanței de contencios constituțional. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 2 decembrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 31.093/3/2007, înalta Curte de Casație și Justiție — Secția comercială a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 56 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Raluca Eugenia Năstase într:o cauză având ca obiect acțiune în anulare hotărâre AGA. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia formulează critici care vizează aspecte ce țin de modul în care a decurs judecarea pricinii în fața instanțelor judecătorești. înalta Curte de Casație și Justiție — Secția comercială consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, reglementarea legală criticată nefiind în contradicție cu normele constituționale invocate. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 56 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „Apelul sau recursul făcut de cel care intervine în interesul uneia din părți se socotește neavenit, dacă 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 724/29.X.2010 partea pentru care a intervenit nu a făcut ea însăși apel sau recurs. ” Autorul excepției susține că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 21 alin. (1)—(3) care consacră accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în esență, critica autorului excepției vizează aspecte care țin de modul în care a decurs judecarea pricinii în fața instanțelor judecătorești și care, în opinia acestuia, prin maniera defectuoasă în care au fost gestionate, au condus la încălcarea dreptului său la justiție și la un proces echitabil. Or, toate aceste susțineri nu reprezintă critici de neconstituționalitate și, ca atare, Curtea Constituțională nu este competentă să le analizeze, atribuțiile sale fiind strict limitate la controlul conformității dispozițiilor legilor și ordonanțelor cu textele și principiile Constituției, nicidecum la interpretarea și aplicarea legii — activitate specifică instanțelor de judecată. Așa fiind, Curtea nu se poate substitui autorului excepției în ceea ce privește invocarea unor motive de neconstituționalitate, deoarece în această manieră ar exercita un control din oficiu, ceea ce excedează competenței sale. Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 56 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Raluca Eugenia Năstase în Dosarul nr. 31.093/3/2007 al înaltei Curți de Casație și Justiție — Secția comercială. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 14 septembrie 2010. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 1.051 din 16 septembrie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 248 și 248¹ din Codul penal Augustin Zegrean Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu lulia Antoanella Motoc Ion Predescu Puskăs Valentin Zoltăn Oana Cristina Puică — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — magistrat-asistent Apărătorul autorului excepției Romulus-Gelu Găzdac solicită admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 248 și 248¹ din Codul penal, reiterând argumentele invocate în fața înaltei Curți de Casație și Justiție — Secția penală, și depune note scrise. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 248 și 248¹ din Codul penal, excepție ridicată de Romulus-Gelu Găzdac și Doina Șuteu în Dosarul nr. 14/117/2007 al înaltei Curți de Casație și Justiție — Secția penală. La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepției Romulus-Gelu Găzdac, apărătorul ales Doru-Mihai Giugula, cu împuternicire avocațială la dosar. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă că partea Casa Națională de Asigurări de Sănătate a transmis Curții concluzii scrise în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate. Cauza este în stare de judecată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 8 octombrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 14/117/2007, înalta Curte de Casație și Justiție — Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 248 și 248¹ din Codul penal. Excepția a fost ridicată de Romulus-Gelu Găzdac și Doina Șuteu cu ocazia soluționării unei cauze penale privind săvârșirea, printre altele, a infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 248 și 248¹ din Codul penal. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că art. 248 din Codul penal încalcă egalitatea în drepturi și principiul ocrotirii proprietății private în mod egal de lege, indiferent de proprietar, precum și dreptul la un proces echitabil, întrucât instituie o pedeapsă mai gravă pentru abuzul MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 724/29.X.2010 5 în serviciu în funcție de titularul dreptului de proprietate asupra bunurilor din patrimoniul afectat, fără a face însă distincție între proprietatea publică și proprietatea privată a statului. Pentru aceleași motive, critică și dispozițiile art. 248¹ din Codul penal, care devin incidente în cazul în care fapta prevăzută de art. 248 din același cod produce consecințe deosebit de grave. înalta Curte de Casație și Justiție — Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției reprezentat de apărătorul ales, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 248 și 248¹ din Codul penal, având următorul cuprins: — Art. 248: „Fapta funcționarului public, care, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu știință, nu îndeplinește un act ori îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituții de stat ori al unei alte unități din cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. — Art. 248¹: „Dacă faptele prevăzute în art. 246, 247 și 248 au avut consecințe deosebit de grave, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi. ” în susținerea neconstituționalității acestor prevederi de lege autorii excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi și ale art. 44 alin. (2) teza întâi privind ocrotirea proprietății private în mod egal de lege, indiferent de proprietar, precum și ale art. 20 referitoare la preeminența tratatelor internaționale privind drepturile omului raportate la prevederile art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile art. 248 și 248¹ din Codul penal au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la dispozițiile art. 44 alin. (2) teza întâi din Legea fundamentală, invocate și în prezenta cauză, și față de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 174 din 10 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 16 martie 2009, Curtea a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor de lege criticate în prezenta cauză, pentru motivele acolo arătate. întrucât nu au apărut elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. Pentru aceleași motive, art. 248 și 248¹ din Codul penal nu aduc atingere nici prevederilor art. 16 din Constituție. Având în vedere că dispozițiile de lege criticate reprezintă norme de drept substanțial, prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu sunt aplicabile în cauza de față. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 248 și 248¹ din Codul penal, excepție ridicată de Romulus-Gelu Găzdac și Doina Șuteu în Dosarul nr. 14/117/2007 al înaltei Curți de Casație și Justiție — Secția penală. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 16 septembrie 2010. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Oana Cristina Puică 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 724/29.X.2010 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 1.284 din 14 octombrie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 141 alin. 1 teza ultimă din Codul de procedură penală Acsinte Gaspar Aspazia Cojocaru Petre Lăzăroiu Mircea Ștefan Minea Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltân Tudorel Toader Afrodita Laura Tutunaru — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 141 alin. 1 teza ultimă din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Maria Liliana Budărăscu în Dosarul nr. 3.482/90/2009 al Tribunalului Vâlcea — Secția penală și de Gheorghe Constantin în Dosarul nr. 828/42/2009 al Curții de Apel Ploiești — Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Curtea, având în vedere că excepțiile de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 140D/2010 și nr. 893D/2010 au obiect identic, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispozițiile art. 164 din Codul de procedură civilă, nu se opune conexării dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 893D/2010 la Dosarul nr. 140D/2010, care este primul înregistrat. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudența în materie a Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: Prin încheierile din 21 octombrie 2009 și 5 octombrie 2009, pronunțate în dosarele nr. 3.482/90/2009 și nr. 828/42/2009, Tribunalul Vâlcea — Secția penală și Curtea de Apel Ploiești — Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 141 alin. 1 teza ultimă din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată, în dosarele de mai sus, de Maria Liliana Budărăscu și Gheorghe Constantin. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 16 alin. (1) referitoare la Egalitatea cetățenilor în fața legii, art. 21 referitoare la Accesul liberia justiție și art. 23 referitoare la Libertatea individuală, și ale art. 6 referitoare la Dreptul la un proces echitabil și art. 14 referitoare la Interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și ale art. 2 din Protocolul nr. 7 referitoare la Dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală și art. 1 din Protocolul nr. 12 referitoare la Interzicerea generală a discriminării, ambele adiționale la Convenție, deoarece lipsa unei căi de atac în cazul respingerii cererii și posibilitatea exercitării recursului în cazul în care cererea a fost admisă încalcă textele constituționale invocate, prin aceea că afectează dublul grad de jurisdicție și „principiul egalității armelor” ca o componentă a procesului echitabil în sensul Convenției și instituie o discriminare favorabilă acuzării. Tribunalul Vâlcea — Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, deoarece, chiar dacă principiul dublului grad de jurisdicție poate comporta în unele cazuri restrângeri, în special în chestiuni ce nu privesc asupra fondului, verificarea legalității măsurilor luate de o instanță cu privire la libertatea unei persoane, încă prezumate nevinovate, fără îndoială, trebuie supusă controlului ierarhic jurisdicțional. De asemenea, spre deosebire de prima teză a textului contestat ce oferă inculpatului dreptul la un recurs imediat atunci când se dispune luarea unei măsuri preventive, revocarea sau încetarea acesteia sau când se dispune menținerea măsurii, în teza finală a aceluiași articol, o încheiere prin care se respingere cererea nu este supusă niciunei căi de atac. O astfel de situație este de natură a afecta principiul egalității armelor, punând procurorul pe o poziție evident avantajoasă față de inculpat și față de apărare. Curtea de Apel Ploiești — Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie opinează că excepția de neconstituționalitate este parțial neîntemeiată. Astfel, poate fi supusă unei eventuale discuții doar contrarietatea dispoziției legale contestate cu prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Analiza ar trebui să privească însă dispozițiile art. 141 alin. 1 din Codul de procedură penală în integralitatea sa. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 724/29.X.2010 7 Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 141 alin. 1 teza ultimă, cu denumirea marginală Calea de atac împotriva încheierii pronunțate de instanță în cursul Judecății privind măsurile preventive, din Codul de procedură penală, care au următorul conținut: Art. 141 alin. 1 teza ultimă din Codul de procedură penală: „încheierea dată în primă instanță și în apel, prin care se dispune luarea unei măsuri preventive, revocarea, înlocuirea sau încetarea de drept a măsurii preventive, precum și împotriva încheierii prin care se dispune menținerea arestării preventive, poate fi atacată separat, cu recurs, de procuror sau de inculpat, în termen de 24 de ore de la pronunțare, pentru cei prezenți, și de la comunicare, pentru cei lipsă. încheierea prin care prima instanță sau instanța de apel respinge cererea de revocare, înlocuire sau încetare de drept a măsurii preventive nu este supusă niciunei căi de atac. ” Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului său din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronunțării Deciziei nr. 156 din 27 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 19 martie 2007, Curtea Constituțională a respins ca nefondată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 141 alin. 1 teza finală din Codul de procedură penală, statuând că încheierile, ca specie de hotărâri judecătorești pronunțate în cursul procesului, dar prin care nu se soluționează fondul cauzei, nu pot fi atacate, de regulă, decât odată cu hotărârile judecătorești care soluționează fondul cauzei, care sunt, potrivit dreptului nostru procesual penal, sentințele și deciziile. Stabilind, prin art. 385¹ alin. 2 din Codul de procedură penală, că încheierile pot fi atacate cu recurs numai odată cu sentința sau cu decizia atacată, legiuitorul a acționat în limitele competenței sale, prevăzute de art. 61 alin. (1) și art. 126 alin. (1) din Constituție. Regula exercitării căilor de atac împotriva încheierilor numai odată cu hotărârea prin care s-a soluționat fondul cauzei se impune pentru asigurarea desfășurării procesului cu celeritate, într-un termen rezonabil, exigență recunoscută cu valoare de principiu atât în sistemul nostru constituțional, cât și în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care consacră la art. 6 paragraful 1 dreptul oricărei persoane „la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale”. Sub acest aspect, prin posibilitatea exercitării căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești, prin care se soluționează fondul cauzei, este asigurat accesul liber la justiție. Faptul că încheierea prin care se respinge cererea de revocare a măsurii arestării preventive nu este supusă niciunei căi de atac se explică, pe de o parte, prin necesitatea de a evita o prelungire abuzivă a procesului, iar pe de altă parte, prin aceea că ea poate fi atacată cu recurs odată cu hotărârea prin care s-a soluționat fondul cauzei. De altfel, o problemă juridică similară, referitoare la faptul că încheierea de ședință prin care s-a respins cererea de revocare a măsurii arestării preventive nu este supusă separat căii de atac a recursului, ce viza constituționalitatea art. 141 alin. 1 teza a doua și a art. 140³ alin. 1 teza a doua din Codul de procedură penală, a fost tratată de Curte cu ocazia pronunțării deciziilor nr. 15 din 20 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 17 februarie 2005, și nr. 121 din 1 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 239 din 22 martie 2005. Așa fiind, întrucât nu au intervenit elemente noi, care să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele deciziilor mai sus amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 141 alin. 1 teza ultimă din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Maria Liliana Budărăscu în Dosarul nr. 3.482/90/2009 al Tribunalului Vâlcea — Secția penală și de Gheorghe Constantin în Dosarul nr. 828/42/2009 al Curții de Apel Ploiești — Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 14 octombrie 2010. PREȘEDINTE, ACSINTE GASPAR Magistrat-asistent, Afrodita Laura Tutunaru 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 724/29.X.2010 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ » DECIZIA Nr. 1.287 din 14 octombrie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 187 alin. 1 din Codul de procedură penală Acsinte Gaspar --- președinte Aspazia Cojocaru --- judecător Petre Lăzăroiu --- judecător Mircea Ștefan Minea --- judecător Ion Predescu --- judecător Puskâs Valentin Zoltân --- judecător Tudorel Toader --- judecător Afrodita Laura Tutunaru --- magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 187 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Alexandru Olenici (Olenci) în Dosarul nr. 3229.1/103/2007 al înaltei Curți de Casație și Justiție — Secția penală. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 21 ianuarie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 3229.1/103/2007, înalta Curte de Casație și Justiție — Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 187 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Alexandru Olenici (Olenci). în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 4 alin. (2) referitoare la egalitatea între cetățeni, art. 16 referitoare la Egalitatea în drepturi, art. 21 referitoare la Accesul liber la justiție, art. 24 referitoare la Dreptul la apărare și art. 57 referitoare la Exercitarea drepturilor și a libertăților, deoarece menționarea obligativității depunerii la poștă a actelor pentru instanțele de judecată numai prin „scrisoare recomandată” afectează dreptul la apărare și la un proces echitabil, creând totodată un cadru favorabil discriminării pe criterii de avere. Apreciază că actele de procedură trimise instanțelor judecătorești prin poștă ar trebui socotite în termen, indiferent de modalitatea în care au fost predate la oficiul poștal, înainte de împlinirea termenului. în fond, instanța de apel a respins apelul promovat de autorul excepției și a constatat că acesta a fost depus prin „scrisoare simplă”, în loc de „scrisoare recomandată”. Astfel, în mod greșit instanța a constatat apelul ca tardiv introdus, câtă vreme data poștei — de primire a plicului, deci de expediere (respectiv 18 mai 2009) se încadrează în termenul de 10 zile prevăzut de lege pentru declararea căii de atac, în condițiile în care instanța de fond s-a pronunțat la data de 7 mai 2009, iar ziua de 17 mai 2009 cade într-o duminică. înalta Curte de Casație și Justiție — Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Astfel, acestea nu contravin sub niciun aspect principiului egalității în drepturi a cetățenilor și nu implică un tratamentjuridic diferențiat față de persoane aflate în aceeași situație juridică. De asemenea, acestea sunt menite să asigure dreptul la apărare și dreptul părților interesate de a apela la instanțele judecătorești, precum și de a beneficia de toate drepturile și garanțiile menite să le asigure dreptul la un proces echitabil și la soluționarea acestuia într-un termen rezonabil. Termenele privind luarea, menținerea și revocarea măsurilor preventive sunt termene substanțiale, fiind reglementate în vederea protejării unor drepturi și interese, în considerarea unor situații speciale în care s-ar afla persoana care trebuie să exercite un anumit drept. în fapt, invocarea excepției de neconstituționalitate a fost determinată de modul de interpretare și aplicare a legii de către organele judiciare, ceea ce excedează competenței Curții Constituționale stabilite prin lege. Dispozițiile art. 57 din Constituție nu au incidență în cauza de față. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 187 alin. 1 din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală Acte considerate ca făcute în termen, care au următorul conținut: „Actul depus înăuntrul termenului prevăzut de lege la administrația locului de deținere ori la unitatea militară sau la oficiul poștal prin scrisoare recomandată este considerat ca făcut în termen. înregistrarea sau atestarea făcută de către administrația locului de deținere pe actul depus, recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută de unitatea militară pe actul depus, servesc ca dovadă a datei depunerii actului. ” Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate nu contravin principiului MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 724/29.X.2010 9 egalității în drepturi, întrucât se aplică fără nicio discriminare tuturor persoanelor aflate în situații juridice identice. în plus, acestea reprezintă o concretizare a dreptului la apărare și a liberului acces la justiție, partea nemulțumită de soluția pronunțată în fond putându-se adresa instanței de apel cu respectarea termenelor și condițiilor prevăzute de lege. De altfel, potrivit art. 129 din Constituție, părțile interesate pot exercita căile de atac „în condițiile legii”. Or, prevederile legale criticate constituie o aplicare a acestora, fiind totodată norme de procedură, care, în acord cu dispozițiile art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală, „sunt prevăzute numai prin lege”. Dispozițiile art. 57 din Constituție nu au incidență în cauză. în ceea ce privește celelalte aspecte, Curtea constată că depășesc sfera sa de competență, întrucât nu se poate pronunța asupra modului de interpretare și aplicare a normelor juridice contestate, ci numai asupra înțelesului lor contrar Legii fundamentale. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 187 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Alexandru Olenici (Clenci) în Dosarul nr. 3229.1/103/2007 al înaltei Curți de Casație și Justiție — Secția penală. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 14 octombrie 2010. PREȘEDINTE, ACSINTE GASPAR Magistrat-asistent, Afrodita Laura Tutunaru CURTEA CONSTITUȚIONALĂ » DECIZIA Nr. 1.288 din 14 octombrie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 208 și art. 209 din Codul penal Acsinte Gaspar Aspazia Cojocaru Petre Lăzăroiu Mircea Ștefan Mi nea Ion Predescu Puskăs Valentin Zoltân Tudorel Toader Afrodita Laura Tutunaru — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 208 și 209 din Codul penal, excepție ridicată de Vasilică Dublea în Dosarul nr. 429/233/2005 al Judecătoriei Galați. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 19 ianuarie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 429/233/2005, Judecătoria Galați a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 208 și art. 209 din Codul penal, excepție ridicată de Vasilică Dublea. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 16 referitoare la Egalitatea în drepturi, art. 21 referitoare la Accesul liber la justiție și art. 24 referitoare la Dreptul la apărare, deoarece, deși începerea urmăririi penale pentru aceste fapte se poate realiza la sesizarea părții vătămate, aceasta nu are posibilitatea de a-și retrage plângerea formulată. Judecătoria Galați opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 724/29.X.2010 Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 208 și art. 209 din Codul penal, cu denumirea marginală Furtul și Furtul caliticat. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului său din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronunțării Deciziei nr. 87 din 10 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 202 din 10 martie 2005, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 208 și 209 din Codul penal, statuând că nu încalcă principiul egalității în drepturi prevăzut de art. 16 din Constituție, dat fiind că, prin conținutul lor, infracțiunile stabilite prin prevederile legale menționate se deosebesc de infracțiunile la care se referă autorul excepției — infracțiuni pentru care acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, iar împăcarea părților constituie o cauză de înlăturare a răspunderii penale —, astfel că, neexistând identitate de situații juridice, tratamentul juridic diferit nu constituie o discriminare. Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele deciziei mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. Distinct de acestea, Curtea mai constată că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, competența și procedura de judecată, deci și procedura plângerii prealabile, sunt stabilite de lege. Instituirea acestei proceduri este determinată de rațiuni de politică penală și vizează cu precădere acele infracțiuni care prezintă un pericol social mai ridicat și pentru care se impune intervenția fermă a statului, indiferent de manifestarea explicită de voință a persoanei vătămate. O asemenea abordare nu este de natură a afecta în vreun fel dreptul la apărare ori accesul liber la justiție, întrucât atât învinuitul/inculpatul, pe de o parte, cât și persoana vătămată, pe de altă parte, pot beneficia nestingherit de acestea. în sfârșit, o eventuală modificare a textelor legale criticate în sensul dorit de autor nu poate constitui obiectul unui control de constituționalitate, deoarece, potrivit art. 61 alin. (1) și art. 115 din Constituție, doar autoritatea legiuitoare ordinară sau delegată o poate face, Curții, prin activitatea pe care o desfășoară în exercitarea atribuțiilor prevăzute de art. 146 din Legea fundamentală, nefiindu-i recunoscută, sau, mai bine spus, fiindu-i interzis să se poziționeze în postura de legiuitor pozitiv. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 208 și art. 209 din Codul penal, excepție ridicată de Vasilică Dublea în Dosarul nr. 429/233/2005 al Judecătoriei Galați. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 14 octombrie 2010. PREȘEDINTE, ACSINTE GASPAR Magistrat-asistent, Afrodita Laura Tutunaru MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 724/29.X.2010 11 HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI GUVERNUL ROMÂNIEI HOTARARE pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 295/2008 privind analiza cantitativă a amestecurilor binare de fibre textile în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art. I. — Hotărârea Guvernului nr. 295/2008 privind analiza cantitativă a amestecurilor binare de fibre textile, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 254 din 1 aprilie 2008, se modifică și se completează după cum urmează: 1. Mențiunea privind transpunerea normelor comunitare se modifică și va avea următorul cuprins: „Prezenta hotărâre transpune Directiva 96/73/CE a Parlamentului și a Consiliului privind unele metode de analiză cantitativă a amestecurilor binare de fibre textile, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene seria L, nr. 32 din 3 februarie 1997, Directiva 2006/2/CE de modificare, în scopul adaptării la progresul tehnic a anexei II la Directiva 96/73/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L, nr. 5 din „2. Metode speciale — Tabel sintetic 10 ianuarie 2006, Directiva 2007/4/CE de modificare, în scopul adaptării la progresul tehnic a anexei II la Directiva 96/73/CE a Parlamentului și a Comisiei, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L, nr. 28 din 3 februarie 2007, și Directiva 2009/122/CE a Comisiei din 14 septembrie 2009 de modificare, în scopul adaptării la progresele tehnice a anexei II la Directiva 96/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind anumite metode de analiză cantitativă a amestecurilor binare de fibre textile, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L, nr. 242 din 15 septembrie 2009.” 2. în anexa nr. 2, punctul 2 „Metode speciale — Tabel sintetic” se modifică și va avea următorul cuprins: Metoda Domeniul de aplicare Reactivul chimic nr. Componenta solubilă Componenta insolubilă 1 Acetat Alte fibre menționate Acetonă 2 Anumite fibre proteinice Alte fibre menționate Hipoclorit 3 Viscoză, cupro sau anumite tipuri Bumbac, elastolefină sau melamină Acid formic și clorură de zinc de modal 4 Poliamidă sau nailon Alte fibre menționate Acid formic, 80% m/m 5 Acetat Triacetat, elastolefină sau melamină Alcool benzilic 6 Triacetat sau polilactide Alte fibre menționate Diclorometan 7 Anumite fibre celulozice Poliester, elastomultiester sau Acid sulfuric, 75% m/m elastolefină 8 Fibre acrilice, anumite fibre Alte fibre menționate Dimetilformamidă modacrilice sau anumite clorofibre 9 Anumite clorofibre Alte fibre menționate Sulfură de carbon/acetonă, 55,5/44,5 v/v 10 Acetat Anumite clorofibre, elastolefină sau Acid acetic glacial melamină 11 Mătase Lână, păr, elastolefină sau melamină Acid sulfuric, 75% m/m 12 Iută Anumite fibre de origine animală Metoda conținutului de azot 13 Polipropilenă Alte fibre menționate Xilen 14 Alte fibre menționate Clorofibre (homopolimeri ai clorurii de Metoda cu acid sulfuric concentrat vinii), elastolefină sau melamină 15 Clorofibre, anumite fibre Alte fibre menționate Ciclohexanonă modacrilice, anumiți elastani, acetați, triacetați 16 Melamină Bumbac sau aramidă Acid formic fierbinte, 90% m/m” 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 724/29.X.2010 3. La anexa nr. 2 metoda nr. 1 punctul 1 „Domeniul de aplicare”, poziția 2 se modifică și va avea următorul cuprins: „2. lână (1), păr de origine animală (2 și 3), mătase (4), bumbac (5), in (7), cânepă (8), iută (9), abaca (10), alfa (11), fibră din coajă de nucă de cocos (12), sorg (13), ramie (14), sisal (15), cupro (21), modal (22), fibre proteinice (23), viscoză (25), fibre acrilice (26), poliamidă sau nailon (30), poliester (35), elastomultiester (46), elastolefină (47) și melamină (48). Metoda nu se aplică fibrelor de acetat care au fost dezacetilate la suprafață.” 4. La anexa nr. 2 metoda nr. 1, punctul 5 „Calcularea și exprimarea rezultatelor” se modifică și va avea următorul cuprins: „5. Calcularea și exprimarea rezultatelor Se calculează rezultatele conform descrierii din instrucțiunile generale. Valoarea lui «d» este 1,00, cu excepția melaminei, pentru care «d» = 1,01.” 5. La anexa nr. 2 metoda nr. 2 punctul 1 „Domeniul de aplicare”, poziția 2 se modifică și va avea următorul cuprins: „2. bumbac (5), cupro (21), viscoză (25), fibre acrilice (26), clorofibre (27), poliamide sau nailon (30), poliester (35), polipropilenă (37), elastan (43), fibră de sticlă (44), elastomultiester (46), elastolefină (47) și melamină (48). Dacă sunt prezente mai multe fibre de tip proteinic, prin această metodă se determină cantitatea totală, dar nu și cantitățile lor individuale.” 6. La anexa nr. 2 metoda nr. 2, punctul 5 „Calcularea și exprimarea rezultatelor” se modifică și va avea următorul cuprins: „5. Calcularea și exprimarea rezultatelor Se calculează rezultatele conform descrierii din instrucțiunile generale. Valoarea lui «d» este 1,00, cu excepția bumbacului, viscozei, fibrelor modale și a melaminei, pentru care «d» = 1,01, și a bumbacului nealbit, pentru care «d» = 1,03.” 7. La anexa nr. 2 metoda nr. 3 punctul 1 „Domeniul de aplicare”, poziția 2 se modifică și va avea următorul cuprins: „2. bumbac (5), elastolefină (47) și melamină (48). Dacă se constată prezența vreunei fibre modale, trebuie făcută o analiză preliminară pentru a verifica dacă aceasta este solubilă în reactiv. Metoda nu se aplică amestecurilor în care bumbacul a suferit o degradare chimică importantă și nici în cazurile în care fibrele de viscoză sau cupro au devenit incomplet solubile datorită prezenței anumitor coloranți sau a unor agenți de finisare care nu pot fi îndepărtați complet.” 8. La anexa nr. 2 metoda nr. 3, punctul 5 „Calcularea și exprimarea rezultatelor” se modifică și va avea următorul cuprins: „5. Calcularea și exprimarea rezultatelor Se calculează rezultatele conform descrierii din instrucțiunile generale. Valoarea lui «d» este 1,02 pentru bumbac, 1,01 pentru melamină și 1,00 pentru elastolefină.” 9. La anexa nr. 2 metoda nr. 4 punctul 1 „Domeniul de aplicare”, poziția 2 se modifică și va avea următorul cuprins: „2. lână (1), păr de origine animală (2 și 3), bumbac (5), cupro (21), modal (22), viscoză (25), fibre acrilice (26), clorofibre (27), poliester (35), polipropilenă (37), fibră de sticlă (44), elastomultiester (46), elastolefină (47) și melamină (48). Această metodă se poate aplica și amestecurilor cu lână, dar atunci când conținutul de lână depășește 25%, trebuie aplicată metoda nr. 2 (dizolvarea lânii într-o soluție de hipoclorit de sodiu).” 10. La anexa nr. 2 metoda nr. 4, punctul 5 „Calcularea și exprimarea rezultatelor” se modifică și va avea următorul cuprins: „5. Calcularea și exprimarea rezultatelor Se calculează rezultatele conform descrierii din instrucțiunile generale. Valoarea lui «d» este 1,00, cu excepția melaminei, pentru care «d» = 1,01.” 11. La anexa nr. 2 metoda nr. 5, punctul 1 „Domeniul de aplicare” se modifică și va avea următorul cuprins: „1 . Domeniul de aplicare Această metodă se aplică, după îndepărtarea materialelor nefibroase, amestecurilor binare de: 1. acetat (19) cu 2. triacetat (24), elastolefină (47) și melamină (48).” 12. La anexa nr. 2 metoda nr. 5, punctul 5 „Calcularea și exprimarea rezultatelor” se modifică și va avea următorul cuprins: „5. Calcularea și exprimarea rezultatelor Se calculează rezultatele conform descrierii din instrucțiunile generale. Valoarea lui «d» este 1,00, cu excepția melaminei, pentru care «d» = 1,01.” 13. La anexa nr. 2 metoda nr. 6 punctul 1 „Domeniul de aplicare”, poziția 2 se modifică și va avea următorul cuprins: „2. lână (1), păr de origine animală (2 și 3), mătase (4), bumbac (5), cupro (21), modal (22), viscoză (25), fibre acrilice (26), poliamidă sau nailon (30), poliester (35), fibră de sticlă (44), elastomultiester (46), elastolefină (47) și melamină (48). NOTĂ: Fibrele de triacetat care în urma finisării au suferit o hidroliză parțială încetează să mai fie complet solubile în reactiv. în acest caz metoda nu se aplică.” 14. La anexa nr. 2 metoda nr. 6, punctul 5 „Calcularea și exprimarea rezultatelor” se modifică și va avea următorul cuprins: „5. Calcularea și exprimarea rezultatelor Se calculează rezultatele conform descrierii din instrucțiunile generale. Valoarea lui «d» este 1,00, cu excepția poliesterului, elastomultiesterului, elastolefinei și melaminei, pentru care valoarea lui «d» este 1,01.” 15. La anexa nr. 2 metoda nr. 7 punctul 1 „Domeniul de aplicare”, poziția 2 se modifică și va avea următorul cuprins: „2. poliester (35), elastomultiester (46) și elastolefină (47).” 16. La anexa nr. 2 metoda nr. 8 punctul 1 „Domeniul de aplicare”, poziția 2 se modifică și va avea următorul cuprins: „2. lână (1), păr de origine animală (2 și 3), mătase (4), bumbac (5), cupro (21), modal (22), viscoză (25), poliamidă sau nailon (30), poliester (35), elastomultiester (46), elastolefină (47) și melamină (48). Este în egală măsură aplicabilă fibrelor acrilice și anumitor fibre modacrilice, tratate cu coloranți premetalizați, dar nu celor vopsite cu coloranți cromatabili.” 17. La anexa nr. 2 metoda nr. 8, punctul 5 „Calcularea și exprimarea rezultatelor” se modifică și va avea următorul cuprins: „5. Calcularea și exprimarea rezultatelor Se calculează rezultatele conform descrierii din instrucțiunile generale. Valoarea lui «d» este 1,00, cu excepția următoarelor cazuri: lână, bumbac, cupro, modal, poliester, elastomultiester și melamină, pentru care valoarea lui «d» este 1,01.” 18. La anexa nr. 2 metoda nr. 9 punctul 1 „Domeniul de aplicare”, poziția 2 se modifică și va avea următorul cuprins: „2. lână (1), păr de origine animală (2 și 3), mătase (4), bumbac (5), cupro (21), modal (22), viscoză (25), fibre acrilice (26), poliamidă sau nailon (30), poliester (35), fibră de sticlă (44), elastomultiester (46) și melamină (48). Când conținutul de lână sau de mătase din amestec depășește 25%, trebuie aplicată metoda nr. 2. Când conținutul de poliamidă sau de nailon din amestec depășește 25%, trebuie aplicată metoda nr. 4.” MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 724/29.X.2010 13 19. La anexa nr. 2 metoda nr. 9, punctul 5 „Calcularea și exprimarea rezultatelor” se modifică și va avea următorul cuprins: „5. Calcularea și exprimarea rezultatelor Se calculează rezultatele conform descrierii din instrucțiunile generale. Valoarea lui «d» este 1,00, cu excepția melaminei, pentru care «d» = 1,01.” 20. La anexa nr. 2 metoda nr. 10 punctul 1 „Domeniul de aplicare”, poziția 2 se modifică și va avea următorul cuprins: „2. anumite clorofibre (27), respectiv fibre de policlorură de vinii, indiferent dacă au fost postclorurate sau nu, elastolefină (47) și melamină (48).” 21. La anexa nr. 2 metoda nr. 11, punctul 1 „Domeniul de aplicare” poziția 2 se modifică și va avea următorul cuprins: „2. lână (1), păr de origine animală (2 și 3), elastolefină (47) și melamină (48).” 22. La anexa nr. 2 metoda nr. 11, punctul 5 „Calcularea și exprimarea rezultatelor” se modifică și va avea următorul cuprins: „5. Calcularea și exprimarea rezultatelor Se calculează rezultatele conform descrierii din instrucțiunile generale. Valoarea lui «d» este 0,985 pentru lână, 1,00 pentru elastolefină și 1,01 pentru melamină.” 23. La anexa nr. 2 metoda nr. 13 punctul 1 „Domeniul de aplicare”, pozițiile 1 și 2 se modifică și vor avea următorul cuprins: „1. fibre de polipropilenă (37) 2. lână (1), păr de origine animală (2 și 3), mătase (4), bumbac (5), acetat (19), cupro (21), modal (22), triacetat (24), viscoză (25), fibre acrilice (26), poliamide sau nailon (30), poliester (35), fibră de sticlă (44), elastomultiester (46) și melamină (48).” 24. La anexa nr. 2 metoda nr. 13, punctul 5 „Calcularea și exprimarea rezultatelor” se modifică și va avea următorul cuprins: „5. Calcularea și exprimarea rezultatelor Se calculează rezultatele conform descrierii din instrucțiunile generale. Valoarea lui «d» este 1,00, cu excepția melaminei, pentru care «d» = 1,01.” 25. La anexa nr. 2 metoda nr. 14, punctul 1 „Domeniul de aplicare” se modifică și va avea următorul cuprins: „1. Domeniul de aplicare Această metodă se aplică, după îndepărtarea materialelor nefibroase, amestecurilor binare de: 1. bumbac (5), acetat (19), cupro (21), modal (22), triacetat (24), viscoză (25), anumite fibre acrilice (26), anumite fibre modacrilice (29), poliamidă sau nailon (30), poliester (35) și elastomultiester (46) cu 2. clorofibre (27) pe bază de homopolimeri de clorură de vinii, indiferent dacă au fost postclorurate sau nu, elastolefină (47) și melamină (48). Fibrele modacrilice la care se face referire sunt cele care dau o soluție limpede când sunt introduse în acid sulfuric concentrat (densitate relativă 1,84 la 20°C). Această metodă poate înlocui metodele nr. 8 și 9.” 26. La anexa nr. 2 metoda nr. 14, punctul 2 „Principiu” se modifică și va avea următorul cuprins: „2. Principiu Constituentul, altul decât clorofibra, elastolefină sau melamină (de exemplu, fibrele menționate la pct. 1.1), se dizolvă cu acid sulfuric concentrat (densitate relativă 1,84 la 20°C), pornindu-se de la o masă cunoscută a amestecului în stare uscată. Reziduul constând în clorofibră, elastolefină sau melamină se colectează, se spală, se usucă și se cântărește; masa acestuia, corectată dacă este necesar, se exprimă ca procent din masa uscată a amestecului de fibre. Procentul celui de-al doilea constituent se calculează prin diferență.” 27. La anexa nr. 2 metoda nr. 14, punctul 5 „Calcularea și exprimarea rezultatelor” se modifică și va avea următorul cuprins: „5. Calcularea și exprimarea rezultatelor Se calculează rezultatele conform descrierii din instrucțiunile generale. Valoarea lui «d» este 1,00, cu excepția melaminei, pentru care «d» = 1,01.” 28. La anexa nr. 2 metoda nr. 15, punctul 1 „Domeniul de aplicare” se modifică și va avea următorul cuprins: „1. Domeniul de aplicare Această metodă se aplică, după îndepărtarea materialelor nefibroase, amestecurilor binare de: 1. acetat (19), triacetat (24), clorofibre (27), anumite fibre modacrilice (29), anumiți elastani (43) cu 2. lână (1), păr de origine animală (2 și 3), mătase (4), bumbac (5), cupro (21), modal (22), viscoză (25), poliamidă sau nailon (30), fibre acrilice (26), fibră de sticlă (44) si melamină (48). Acolo unde sunt prezente fibre modacrilice sau elastani, trebuie mai întâi efectuată o analiză preliminară pentru a determina dacă fibra este complet solubilă în reactiv. Este, de asemenea, posibil să se analizeze amestecurile conținând clorofibre prin aplicarea metodei nr. 9 sau 14.” 29. La anexa nr. 2 metoda nr. 15, punctul 5 „Calcularea și exprimarea rezultatelor” se modifică și va avea următorul cuprins: „5. Calcularea și exprimarea rezultatelor Se calculează rezultatele conform descrierii din instrucțiunile generale. Valoarea lui «d» este 1,00, cu următoarele excepții: mătase și melamină — 1,01; fibre acrilice — 0,98.” 30. La anexa nr. 2, după metoda nr. 15 se introduce o nouă metodă, metoda nr. 16, cu următorul cuprins: „METODA NR. 16 Melamină și alte fibre menționate (metodă care utilizează acid formic fierbinte) 1. Domeniul de aplicare Această metodă se aplică, după îndepărtarea materialelor nefibroase, amestecurilor binare de: 1. melamină (48) cu 2. bumbac (5) și aramidă (31). 2. Principiu Melamină se dizolvă cu acid formic fierbinte, pornindu-se de la o masă cunoscută a amestecului în stare uscată (90% din masă). Reziduul se colectează, se spală, se usucă și se cântărește; masa acestuia, corectată dacă este necesar, se exprimă ca procent din masa uscată a amestecului de fibre. Procentul celui de-al doilea constituent se calculează prin diferență. NOTĂ: A se păstra cu strictețe intervalul de temperatură recomandat, deoarece solubilitatea melaminei depinde foarte mult de temperatură. 3. Aparatură și reactivi (altele decât cele menționate în instrucțiunile generale) 3.1. Aparatură (i) vas conic cu dop de sticlă cu o capacitate de minimum 200 ml; (ii) baie de apă cu agitare sau alt aparat pentru a agita si a menține vasul respectiv la o temperatură de 90 ± 2°C. 3.2. Reactivi: (i) acid formic (90% m/m, densitate relativă la 20°C: 1,204 g/ml). Se diluează 890 ml de acid formic de 98—100% m/m (densitate relativă la 20°C: 1,220 g/ml) până la 1 litru, cu apă. 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 724/29.X.2010 Acidul formic fierbinte este foarte coroziv și trebuie manipulat cu atenție; (ii) soluție diluată de amoniac: se diluează 80 ml de soluție concentrată de amoniac (densitate relativă la 20°C: 0,880) până la 1 litru cu apă. 4. Mod de lucru Se urmează procedura descrisă în instrucțiunile generale și se continuă după cum urmează: La eșantionul conținut în vasul conic cu dop de sticlă cu o capacitate de minimum 200 ml se adaugă câte 100 ml de acid formic fierbinte pentru fiecare gram de eșantion. Se pune dopul și se agită vasul pentru a se uda eșantionul. Se păstrează vasul într-o baie de apă cu agitare la o temperatură de 90 ± 2°C timp de o oră, agitându-l cu putere. Se lasă să se răcească vasul la temperatura camerei. Se decantează lichidul printr-un creuzet filtrant cântărit în prealabil. Se adaugă 50 ml de acid formic în vasul cu reziduu, se agită manual și se filtrează conținutul vasului prin creuzetul filtrant. Se transferă eventualele resturi de fibră în creuzet prin spălarea vasului cu încă puțin reactiv pe bază de acid formic. Se usucă creuzetul prin vidare și se spală reziduurile cu reactiv pe bază de acid formic, cu apă fierbinte, cu soluție diluată de amoniac și în final cu apă rece, uscând creuzetul prin vidare după fiecare adăugare. Nu se videază creuzetul înainte de curgerea liberă a fiecărei soluții de spălare, în final se videază creuzetul filtrant, se usucă creuzetul și reziduul, se lasă să se răcească și se cântăresc. NOTĂ: Temperatura influențează foarte puternic proprietățile de solubilitate ale melaminei și ar trebui să fie controlată cu atenție. 5. Calcularea și exprimarea rezultatelor Se calculează rezultatele conform descrierii din instrucțiunile generale. Valoarea lui «d» pentru bumbac și aramidă este 1,02. 6. Precizia Pe un amestec omogen de materiale textile, limitele de fiabilitate ale rezultatelor obținute prin această metodă nu sunt mai mari de ± 2 la un nivel de fiabilitate de 95%.” Art. II. — Hotărârea Guvernului nr. 295/2008 privind analiza cantitativă a amestecurilor binare de fibre textile, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 254 din 1 aprilie 2008, cu modificările și completările aduse prin prezenta hotărâre, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Ministrul economiei, comerțului și mediului de afaceri, Ion Ariton Șeful Departamentului pentru Afaceri Europene, Bogdan Mănoiu Președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, Constantin Cerbulescu București, 20 octombrie 2010. Nr. 1.052. ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE 7 MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE ORDIN privind prospectele de emisiune ale certificatelor de trezorerie cu discont și a obligațiunilor de stat de tip benchmark aferente lunii noiembrie 2010 în temeiul: — art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice, cu modificările și completările ulterioare, — Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările ulterioare, al Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.470/2007, cu modificările și completările ulterioare, — Regulamentului privind operațiunile cu titluri de stat emise în formă dematerializată, aprobat prin Ordinul ministrului economiei și finanțelor nr. 2.509/2008, al Regulamentului Băncii Naționale a României nr. 11/2005 privind piața primară a titlurilor de stat administrată de Banca Națională a României, al Regulamentului Băncii Naționale a României nr. 12/2005 privind piața secundară a titlurilor de stat administrată de Banca Națională a României și al Convenției nr. 184.575/13/2005, încheiate între Ministerul Finanțelor Publice și Banca Națională a României, ministrul finanțelor publice emite următorul ordin: Art. 1. — în vederea refinanțării datoriei publice și finanțării deficitului bugetului de stat în luna noiembrie 2010 se aprobă prospectele de emisiune ale certificatelor de trezorerie cu discont și a obligațiunilor de stat de tip benchmark, în valoare nominală totală de 4.600 milioane lei, prevăzute în anexele nr. 1 și 2, care fac parte integrantă din prezentul ordin. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 724/29.X.2010 15 Art. 2. — Direcția generală de trezorerie și datorie publică Art. 3. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. al României, Partea I. p. Ministrul finanțelor publice, Bogdan Alexandru Drăgoi, secretar de stat București, 28 octombrie 2010. Nr. 2.564. ANEXA Nr. 1 PROSPECT DE EMISIUNE ale certificatelor de trezorerie cu discont lansate în luna noiembrie 2010 Art. 1. — în vederea refinanțării datoriei publice și finanțării Finanțelor Publice anunță lansarea de emisiuni de certificate de deficitului bugetului de stat în luna noiembrie 2010, Ministerul trezorerie cu discont, astfel: Cod ISIN Data licitației Data emisiunii Data scadenței Nr. de zile Valoarea emisiunii --- lei --- RO1011CTN112 1.11.2010 3.11.2010 4.05.2011 182 1.000.000.000 RO1011CTN120 8.11.2010 10.11.2010 9.11.2011 364 1.000.000.000 RO1011CTN138 15.11.2010 17.11.2010 18.05.2011 182 1.000.000.000 RO1011CTN104 22.11.2010 24.11.2010 23.11.2011 364 1.000.000.000 Art. 2. — Valoarea nominală individuală a unui certificat de trezorerie cu discont este de 10.000 lei. Art. 3. — Metoda de vânzare este licitația și va avea loc la data menționată în tabelul de mai sus, iar adjudecarea se va face după metoda cu preț multiplu. Art. 4. — Certificatele de trezorerie cu discont pot fi cumpărate de către dealerii primari, care vor depune oferte atât în cont propriu, cât și în contul clienților persoane fizice și juridice. Art. 5. — (1) Ofertele de cumpărare sunt competitive și necompetitive. (2) în cadrul ofertei de cumpărare competitive se vor indica elementele cuprinse în anexa nr. 7 la Normele Băncii Naționale a României nr. 13/2005 în aplicarea Regulamentului Băncii Naționale a României nr. 11/2005 privind piața primară a titlurilor de stat administrată de Banca Națională a României, cu modificările și completările ulterioare. (3) Numărul de tranșe valorice la rate diferite ale randamentului nu este restricționat. (4) Ofertele de cumpărare necompetitive pot fi depuse de persoane fizice și juridice, cu excepția instituțiilor de credit, astfel cum sunt acestea definite în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările și completările ulterioare, în calitate de clienți ai dealerilor primari. (5) în cadrul ofertei de cumpărare necompetitive se vor indica elementele cuprinse în anexa nr. 5 la Normele Băncii Naționale a României nr. 13/2005, cu modificările și completările ulterioare. Se admit oferte de cumpărare necompetitive într-o pondere de 25% din totalul emisiunilor anunțate. Executarea acestora se va efectua la nivelul mediu ponderat al randamentului la care s-au adjudecat ofertele competitive. (6) Fiecare tranșă a ofertei de cumpărare competitive sau necompetitive va fi de minimum 10.000 lei. Art. 6. — Prețul și randamentul se vor determina utilizând următoarele formule: P=1- 360 Y = r/P, în care: P = prețul titlului cu discont, exprimat cu 4 zecimale; d = numărul de zile până la scadență; r- rata discontului, exprimată cu două zecimale; Y = randamentul, exprimat cu două zecimale. Art. 7. — Ofertele de cumpărare se depun la Banca Națională a României, ce acționează în calitate de administrator al pieței primare și secundare a titlurilor de stat și al sistemului de înregistrare/depozitare, în ziua licitației, până la ora 12,00. Art. 8. — Rezultatul licitației se va stabili în aceeași zi la sediul Băncii Naționale a României de către Comisia de licitație constituită în acest scop și va fi dat publicității. Art. 9. — Evenimentele de plată aferente certificatelor de trezorerie cu discont se gestionează în conformitate cu Regulile Sistemului de înregistrare și decontare a operațiunilor cu titluri de stat — SaFIR. Art. 10. — Dacă data la care trebuie efectuată una dintre plățile aferente titlului de stat este o zi de sărbătoare sau o zi nelucrătoare, plata se va face în următoarea zi lucrătoare, fără obligarea la dobânzi moratorii. Titlurile de stat care se regăsesc în această situație rămân în proprietatea deținătorului înregistrat și nu pot fi tranzacționale. Art. 11. — Regimul fiscal al titlurilor de stat prevăzute la art. 1 este reglementat de legislația în vigoare. 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 724/29.X.2010 ANEXA Nr. 2 PROSPECT DE EMISIUNE al obligațiunilor de stat de tip benchmark lansate în luna noiembrie 2010 redeschiderea emisiunilor de obligațiuni de stat de tip benchmark cu scadența la 3 ani și 5 ani, cu următoarele caracteristici: Art. 1. — în vederea refinanțării datoriei publice și finanțării deficitului bugetului de stat în luna noiembrie 2010, Ministerul Finanțelor Publice anunță Maturitate Rata cuponului Dobânda Valoarea Cod ISIN*) Data licitației Data emisiunii Data scadenței Nr. de ani % acumulată nominală totală --- lei/titlu --- --- lei --- RO1013DBN023 4.11.2010 8.11.2010 25.07.2013 3 6,25 181,51 300.000.000 RO1015DBN010 18.11.2010 22.11.2010 30.04.2015 5 6,00 338,63 300.000.000 *) în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului economiei și finanțelor nr. 2.231/2008 privind titlurile de stat ce urmează a fi tranzacționale și pe piața reglementată administrată de Societatea Comercială „Bursa de Valori București" — S.A., aceste serii se tranzacționează simultan pe piața secundară administrată de Banca Națională a României și pe piața reglementată administrată de S.C. „Bursa de Valori București” — S.A. Art. 2. —Valoarea nominală totală a emisiunii de obligațiuni de stat de tip benchmark poate fi majorată prin redeschideri ulterioare ale acesteia. Art. 3. —Valoarea nominală individuală a unei obligațiuni de stat de tip benchmark este de 10.000 lei. Art. 4. — Dobânda (cuponul), pentru obligațiunile de stat de tip benchmark cu scadență la 3 ani și 5 ani, se plătește anual la datele specificate în prospectul de emisiune aprobat prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 708/2010 privind prospectele de emisiune ale certificatelor de trezorerie cu discont și a obligațiunilor de stat de tip benchmark aferente lunii martie 2010, fiind determinată conform formulei: D = VN* r/frecvența anuală a cuponului (1), în care: D = dobânda (cupon); VN = valoarea nominală; r = rata cuponului. Art. 5. — Metoda de vânzare este licitația și va avea loc la data menționată în tabelul de mai sus, iar adjudecarea se va efectua după metoda cu preț multiplu. Cotația de preț va fi exprimată sub formă procentuală, cu 4 zecimale. Art. 6. — Obligațiunile de stat de tip benchmark pot fi cumpărate de către dealerii primari, care vor depune oferte atât în cont propriu, cât și în contul clienților, persoane fizice și juridice. Art. 7. — (1) Ofertele de cumpărare sunt competitive și necompetitive. (2) în cadrul ofertei de cumpărare competitive se vor indica elementele cuprinse în anexa nr. 10 la Normele Băncii Naționale a României nr. 13/2005 în aplicarea Regulamentului Băncii Naționale a României nr. 11/2005 privind piața primară a titlurilor de stat administrată de Banca Națională a României, cu modificările și completările ulterioare. (3) Numărul cotațiilor de preț nu este restricționat. (4) Ofertele de cumpărare necompetitive pot fi depuse de persoane fizice și juridice, cu excepția instituțiilor de credit, așa cum sunt acestea definite în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007, în calitate de clienți ai dealerilor primari. (5) în cadrul ofertei de cumpărare necompetitive se vor indica elementele cuprinse în anexa nr. 9 la Normele Băncii Naționale a României nr. 13/2005, cu modificările și completările ulterioare. Se admit oferte de cumpărare necompetitive într-o pondere de 25% din totalul emisiunilor anunțate. Executarea acestora se va efectua la nivelul mediu ponderat al prețului la care s-au adjudecat ofertele competitive. (6) Fiecare tranșă a ofertei de cumpărare competitive sau necompetitive va fi de minimum 10.000 lei. Art. 8. — Ofertele de cumpărare se depun la Banca Națională a României, ce acționează în calitate de administrator al pieței primare și secundare a titlurilor de stat și al sistemului de înregistrare/depozitare, în ziua licitației, până la ora 12,00. Art. 9. — Rezultatul licitației se va stabili în aceeași zi la sediul Băncii Naționale a României de către Comisia de licitație constituită în acest scop și va fi dat publicității. Art. 10. — Evenimentele de plată aferente obligațiunilor de stat de tip benchmark se gestionează în conformitate cu Regulile Sistemului de înregistrare și decontare a operațiunilor cu titluri de stat — SaFIR. Art. 11. — Dacă data la care trebuie efectuată una dintre plățile aferente titlului de stat este o zi de sărbătoare sau o zi nelucrătoare, plata se va face în următoarea zi lucrătoare, fără obligarea la dobânzi moratorii. Titlurile de stat care se regăsesc în această situație rămân în proprietatea deținătorului înregistrat și nu pot fi tranzacționale. Art. 12. — Regimul fiscal al titlurilor de stat prevăzute la art. 1 este reglementat de legislația în vigoare. Cristina-Gabriela F. Popescu Motivul: Format electronic AUTENTIC, conform Legii nr. 202/1998, republicata. Locația: București EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR MONITORUL OFICIAL „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru reiatii cu publicul, București, sos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401,00’.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A. 5 948368 447103 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724/29.X.2010 conține 16 pagini. Prețul: 3,20 lei ISSN 1453—4495