MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI PARTEA I Anul 178 (XXII) — Nr. 722 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI Șl ALTE ACTE Vineri, 29 octombrie 2010 SUMAR Nr. Pagina DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE Decizia nr. 1.026 din 14 septembrie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 454 alin. 1din Codul de procedură civilă .................... 2-3 Decizia nr. 1.028 din 14 septembrie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 38 alin. 1 din Codul familiei .................................... 3-5 Decizia nr. 1.033 din 14 septembrie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 55 din Codul familiei....................................... 5-6 ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A SISTEMULUI DE PENSII PRIVATE 24. — Hotărâre privind aprobarea Normei nr. 14/2010 pentru modificarea și completarea Normei nr. 7/2007 privind prospectul schemei de pensii private. 7-13 ACTE ALE BIROULUI ELECTORAL CENTRAL 1. — Hotărâre privind adoptarea Regulamentului de organizare și funcționare a birourilor electorale constituite pentru alegerile parțiale pentru Camera Deputaților în Circumscripția electorală nr. 22 — județul Hunedoara, Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 3, din data de 5 decembrie 2010............................. 13-15 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 722/29.X.2010 DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 1.026 din 14 septembrie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă Augustin Zegrean Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Mircea Ștefan Minea Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltân Tudorel Toader Ingrid Alina Tudora — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Nicolae Minea în Dosarul nr. 2.588/288/ 2009 al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. în acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea nr. 7.375 din 19 octombrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 2.588/288/2009, Judecătoria Râmnicu Vâlcea a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Nicolae Minea într-o cauză civilă având ca obiect contestație la executare împotriva unei adrese de înființare a popririi. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că, în temeiul art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă, îi este permis organului de executare să procedeze la poprirea titlurilor de valoare fără să someze debitorul, deși în cadrul tuturor celorlalte forme de executare se procedează mai întâi la somarea acestuia. Mai mult, susține că, în speța de față, executarea silită nu a fost supusă validării instanței de judecată, „așa cum această procedură este reglementată prin modificarea Codului de procedură civilă prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 42/2009, executare silită ce s-a desfășurat sub imperiul art. 373¹ din Codul de procedură civilă, deși acesta a fost declarat neconstituțional de către Curtea Constituțională prin Decizia nr. 459/2006.” Așa fiind, apreciază că prevederile art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă încalcă principiul liberului acces la justiție și dreptul la apărare ale debitorului și terțului poprit, prin lăsarea la îndemâna exclusivă a executorului judecătoresc a dispunerii înființării popririi, fără ca această măsură să fie validată de către instanța judecătorească, în prezența părților. Totodată, arată că astfel se instituie un privilegiu în favoarea creditorului, singurul care are cunoștință de înființarea popririi, ceea ce contravine principiului egalității în drepturi a cetățenilor. Judecătoria Râmnicu Vâlcea consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, reglementarea legală criticată nefiind în contradicție cu normele constituționale invocate. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora: „Poprirea se înființează fără somație, prin adresă însoțită de o copie certificată de pe titlul executoriu, comunicată celei de-a treia persoane arătate la art. 452, înștiințându-se totodată și debitorul despre măsura luată. ’’ Autorul excepției susține că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, ale art. 21 alin. (1) și (2) referitoare la accesul liber la justiție, ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, precum și celor ale art. 57 privind exercitarea drepturilor și a libertăților. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași dispoziții constituționale, și cu o motivare similară. în acest sens este Decizia nr. 510 din 27 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 339 din 21 mai 2010, Decizia nr. 463 din 20 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 20 mai 2010, sau Decizia nr. 161 din 25 februarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 245 din 16 aprilie 2010, prin care Curtea a statuat că reglementarea legală criticată nu contravine normelor constituționale invocate. Prin aceste decizii, Curtea a reținut că poprirea se realizează prin intermediul unei proceduri suple și rapide în vederea recuperării creditului, art. 454 din Codul de procedură civilă având ca finalitate asigurarea celerității executării prestației la care debitorul este obligat printr-un titlu executoriu. în MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 722/29.X.2010 3 considerarea acestor rațiuni și pentru prevenirea unor eventuale abuzuri din partea debitorilor rău-platnici, în sensul tergiversării executării obligațiilor ce le incumbă, legiuitorul a prevăzut în mod expres înființarea popririi fără obligația somării prealabile a debitorului, în condițiile în care respectivul debitor are posibilitatea de a lua cunoștință despre înființarea popririi. în aceste condiții, textul de lege criticat nu îngrădește în niciun fel accesul liber la justiție sau dreptul persoanei la apărare. Astfel, în temeiul art. 399 din Codul de procedură civilă, care prevede că împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare, debitorul beneficiază de toate garanțiile procesuale pentru realizarea deplină a acestor drepturi, supunând cenzurii instanței măsura dispusă, în cadrul unei proceduri contradictorii. în ceea ce privește critica de neconstituționalitate a prevederilor art. 453 alin. 1 din Codul de procedură civilă, potrivit căreia înființarea popririi se face de către executorul judecătoresc, fără ca, în prealabil, aceasta să se încuviințeze de către instanța de judecată, Curtea a reținut că, potrivit prevederilor art. 373¹ din Codul de procedură civilă, modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 42/2009 pentru modificarea Codului de procedură civilă, cererea de executare silită, însoțită de titlul executoriu, se depune la executorul judecătoresc, iar acesta va solicita, de îndată, instanței de executare încuviințarea executării silite. Având în vedere că prevederile art. 373¹ fac parte din cap. I „Dispoziții generale” al cărții a V-a „Despre executarea silită” din Codul de procedură civilă, aceste norme de procedură se aplică în mod corespunzător și în cazul executării silite prin poprire. întrucât nu au apărut împrejurări noi, care să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale în această materie, soluția adoptată în precedent, precum și considerentele pe care aceasta se întemeiază își mențin valabilitatea și în cauza de față. Pentru motivele expuse mai sus în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Nicolae Minea în Dosarul nr. 2.588/288/2009 al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 14 septembrie 2010. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 1.028 din 14 septembrie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 38 alin. 1 din Codul familiei Augustin Zegrean Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Mircea Ștefan Minea Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltân Tudorel Toader Ingrid Alina Tudora — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 38 din Codul familiei, excepție ridicată de Aurica Sandu în Dosarul nr. 10.809/302/2009 al Judecătoriei Sectorului 5 București — Secția a ll-a civilă. La apelul nominal se prezintă partea Stoica Sandu, personal și asistată de avocat cu împuternicire avocațională depusă la dosar. Lipsește autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul avocatului părții prezente care, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale, solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată. Depune note scrise la dosar. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, în acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, și anume Decizia nr. 469/2010. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 30 noiembrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 10.809/302/2009, Judecătoria Sectorului 5 București — Secția a ll-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu 1 1 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 722/29.X.2010 excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 38 din Codul familiei, excepție ridicată de Aurica Sandu într-o cauză având ca obiect divorț (fără copii). în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile art. 38 alin. 1 din Codul familiei sunt neconstituționale și contravin dispozițiilor constituționale referitoare la familie și ocrotirea vieții de familie, întrucât dau posibilitatea desfacerii căsătoriei într-o manieră simplă, nefiind protejate în mod direct interesele familiei. Așa fiind, apreciază că reglementarea criticată permite soțului vinovat de vătămarea relațiilor de familie să inițieze procedura divorțului și face, astfel, abstracție de situația soțului care, deși își exercită cu bună- credință drepturile și obligațiile născute din căsătorie, beneficiază doar de o protecție teoretică și iluzorie a dreptului său la viața de familie. Astfel, în contradicție cu regula fundamentală a exercitării drepturilor cu bună-credință și cu normele constituționale privind egalitatea soților, prevederile art. 38 alin. 1 din Codul familiei creează o situație defavorabilă pentru soții care doresc păstrarea căsătoriei și cărora nu le este imputabilă vătămarea gravă a relațiilor de familie, astfel încât, având dreptul de a opta pentru continuarea căsătoriei, să poată liber să își exprime opțiunea. în plus, autorul excepției apreciază că textul de lege criticat operează cu noțiuni generice precum: „motive temeinice”, „grav vătămate”, „continuarea nu mai este posibilă”, care lasă loc arbitrariului în înfăptuirea actului de justiție. Judecătoria Sectorului 5 București — Secția a ll-a civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată și invocă, în acest sens, jurisprudența Curții Constituționale în materie. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost stabilit prin încheierea de sesizare a Curții, îl constituie prevederile art. 38 din Codul familiei. Din examinarea notelor scrise ale autorului excepției, Curtea constată că, în realitate, acesta critică numai alin. (1) al art. 38 din Codul familiei, asupra căruia Curtea urmează să se pronunțe. Aceste prevederi de lege au următorul cuprins: „Instanța judecătorească poate desface căsătoria prin divorț atunci când, datorită unor motive temeinice, raporturile dintre soți sunt grav vătămate și continuarea căsătoriei nu mai este posibilă. ” Autorul excepției susține că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) potrivit cărora, în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, art. 26 alin. (1) privind viața intimă, familială și privată, art. 48 alin. (1) și (2) privind familia și art. 57 referitoare la exercitarea drepturilor și a libertăților. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile art. 38 alin. 1 din Codul familiei au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași dispoziții constituționale, și cu o motivare similară, exemplu fiind Decizia nr. 311 din 6 aprilie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 402 din 9 mai 2006, Decizia nr. 729 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 956 din 28 noiembrie 2006, sau Decizia nr. 1.575 din 19 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 841 din 7 decembrie 2009, prin care Curtea a statuat că acestea nu contravin normelor constituționale invocate. Astfel, prin aceste decizii, Curtea a constatat că prevederile art. 38 stabilesc condițiile în care instanțele judecătorești pot pronunța divorțul, precizând că acesta nu se poate pronunța decât în anumite condiții, și anume când există motive temeinice și numai dacă raporturile dintre soți sunt grav vătămate, încât continuarea căsătoriei nu mai este posibilă, condiții ce trebuie îndeplinite cumulativ, așa cum rezultă din text. Curtea a constatat că, în temeiul prevederilor de lege criticate, instanțele de judecată dispun de instrumente legale pentru a nu permite desfacerea cu ușurință a căsătoriei, acționând astfel în sensul garanției instituite prin art. 26 alin. (1) din Constituție. Totodată, întrucât acestea nu operează nicio distincție între subiectele de drept supuse incidenței lor, Curtea a reținut că susținerea pretinsului lor caracter discriminatoriu este lipsită de temei și nu poate fi primită. Prevederile art. 38 alin. 1 din Codul familiei, reglementând posibilitatea desfacerii căsătoriei prin divorț și stabilind competența instanței judecătorești de a pronunța divorțul, în anumite condiții — când, datorită unor motive temeinice, raporturile dintre soți sunt grav vătămate și continuarea căsătoriei nu mai este posibilă —, nu contravin dispozițiilor constituționale referitoare la familie și aceasta deoarece, asupra temeiniciei motivelor concrete invocate în susținerea unei cereri de divorț, precum și asupra tuturor probelor administrate în cauză, instanța judecătorească este singura competentă să aprecieze și să decidă în consecință. Textul de lege criticat oferă cadrul legal unor noțiuni esențialmente de ordin social și moral, pentru a defini relațiile de familie, pe de o parte, și instituția divorțului, pe de altă parte, în aceste limite legale, suficient de clare și previzibile, judecătorul este singurul în măsură să aprecieze, pe baza motivelor invocate de părți și a datelor specifice fiecărui litigiu, dacă raporturile dintre soți sunt grav vătămate și continuarea căsătoriei nu mai este posibilă. Prevederea legală criticată conferă, prin urmare, expresie reglementărilor cuprinse la art. 48 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora „Condițiile de încheiere, de desfacere și de nulitate a căsătoriei se stabilesc prin lege”. întrucât nu au apărut împrejurări noi, care să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale în această materie, soluția adoptată în precedent, precum și considerentele pe care aceasta se întemeiază își mențin valabilitatea și în cauza de față. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 722/29.X.2010 5 Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 38 alin. 1 din Codul familiei, excepție ridicată de Aurica Sandu în Dosarul nr. 10.809/302/2009 al Judecătoriei Sectorului 5 București — Secția a ll-a civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 14 septembrie 2010. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 1.033 din 14 septembrie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 55 din Codul familiei Augustin Zegrean Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Mircea Ștefan Mi nea Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltăn Tudorel Toader Ingrid Alina Tudora — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 55 din Codul familiei, excepție ridicată de Radu Mihai Molnarîn Dosarul nr. 1.595/4/2008 al Tribunalului București — Secția a 11l-a civilă. La apelul nominal se prezintă, personal, autorul excepției, fiind lipsă cealaltă parte, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul autorului excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea acesteia, astfel cum a fost formulată și susținută în notele scrise depuse la dosar. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. în acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 11 noiembrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 1.595/4/2008, Tribunalul București — Secția a lll-a civilă, a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 55 din Codul familiei, excepție ridicată de Radu Mihai Molnar într-o cauză având ca obiect tăgadă paternitate. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile art. 55 din Codul familiei sunt neconstituționale, întrucât, introducerea unui termen de 3 ani pentru formularea acțiunii în tăgada paternității, conduce la imposibilitatea persoanei interesate de a introduce acțiunea în tăgăduirea paternității după expirarea acestui termen, împrejurare ce îi îngrădește accesul liber la justiție. în acest sens, susține că nu se poate pune semnul egalității între prescripția acțiunilor ce au ca obiect valorificarea drepturilor patrimoniale și prescripția acțiunilor care au obiect acțiuni de stare civilă, deoarece, în acest ultim caz, există un interes mult mai mare al părților de a clarifica aspecte de stare civilă, inclusiv cele precum stabilirea filiației sau tăgăduirea paternității. De asemenea, apreciază că „se instituie un tratament inegal între copil, care poate porni acțiunea în tăgăduirea paternității în termen de 3 ani de la majorat, și părinte, care poate introduce aceeași acțiune în 3 ani de la nașterea copilului”. Tribunalul București — Secția a lll-a civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, instanța apreciază că legiuitorul a reglementat distinct momentul de la care curge termenul de 3 ani privind acțiunea în tăgada paternității, dar nu în considerarea creării unei discriminări între titularii dreptului. O altă interpretare ar conduce la limitarea dreptului copilului de a-și stabili corect filiația față de tată, acest drept fiind lăsat la dispoziția părinților, în timpul minorității. Așa fiind, arată că nu există nicio contradicție a reglementării criticate cu normele constituționale invocate. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 722/29.X.2010 Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 55 din Codul familiei, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 3 din Legea nr. 288/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 4/1953 — Codul familiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 5 noiembrie 2007, care prevăd că „Art. 55. — Acțiunea în tăgăduirea paternității se prescrie în termen de 3 ani de la data nașterii copilului. Pentru soțul mamei, termenul curge de la data la care a luat cunoștință de nașterea copilului. Dacă acțiunea nu a fost introdusă în timpul minorității copilului, acesta o poate porni într-un termen de 3 ani de la data majoratului său. Reclamantul poate fi repus în termen, în condițiile legii. ” Autorul excepției susține că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și celor ale art. 21 alin. (1) și (2) referitoare la accesul liber la justiție. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile art. 55 din Codul familiei au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași dispoziții constituționale, și cu o motivare similară, exemplu fiind Decizia nr. 582 din 4 mai 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 379 din 8 iunie 2010, sau Decizia nr. 776 din 1 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 1 august 2008, prin care s-a statuat că acestea nu contravin normelor constituționale invocate. Astfel, prin aceste decizii, Curtea a reținut că, prin modificarea art. 55 din Codul familiei prin Legea nr. 288/2007, dreptul la acțiune în tăgăduirea paternității pentru mamă și pentru copil se prescrie în termen de 3 ani de la data nașterii copilului. Așadar, legiuitorul a înlăturat o situație de inegalitate între titularii dreptului la acțiune în tăgăduirea paternității, și anume soțul mamei, pe de o parte, și mamă și copil, pe de altă parte, prin stabilirea aceluiași termen de prescripție, chiar dacă acest termen curge de la date diferite, pentru mamă și copil de la data nașterii copilului, iar pentru soțul mamei de la data când a luat cunoștință de nașterea copilului. în acest context, Curtea a constatat că legiuitorul, prin reglementarea adoptată, a avut în vedere interesul exclusiv al copilului. De altfel, art. 3 alin. 1 din Convenția cu privire la drepturile copilului, ratificată de România prin Legea nr. 18/1990, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 13 iunie 2001, prevede că „în toate acțiunile care privesc copiii, întreprinse de instituțiile de asistență socială publice sau private, de instanțele judecătorești, autoritățile administrative sau de organele legislative, interesele copilului vor prevala”. în ceea ce privește obstrucționarea accesului liber la justiție, Curtea a reținut, în jurisprudența sa, că liberul acces la justiție semnifică faptul că orice persoană se poate adresa instanțelor judecătorești pentru apărarea drepturilor, a libertăților sau a intereselor sale legitime, iar nu faptul că acest drept nu poate fi supus niciunei condiționări. Mai mult, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât cu respectarea cadrului legal stabilit de legiuitor, care, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, are legitimarea constituțională de a stabili procedura de judecată. Aceasta implică și reglementarea unor termene, după a căror expirare valorificarea dreptului nu mai este posibilă. De altfel, acest termen a fost, în reglementarea inițială, de 6 luni, iar prin modificarea legii, termenul special de prescripție a fost stabilit la 3 ani, având tocmai în vedere posibilitatea ca soțul mamei copilului să ia la cunoștință de nașterea acestuia într-un termen relativ acceptabil. Așa fiind, întrucât nu au apărut împrejurări noi, care să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale în această materie, soluția adoptată în precedent, precum și considerentele pe care aceasta se întemeiază își mențin valabilitatea și în cauza de față. Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 55 din Codul familiei, excepție ridicată de Radu Mihai Molnar în Dosarul nr. 1.595/4/2008 al Tribunalului București — Secția a lll-a civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 14 septembrie 2010. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 722/29.X.2010 7 ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A SISTEMULUI DE PENSII PRIVATE COMISIA DE SUPRAVEGHERE A SISTEMULUI DE PENSII PRIVATE HOTĂRÂRE privind aprobarea Normei nr. 14/2010 pentru modificarea și completarea Normei nr. 7/2007 privind prospectul schemei de pensii private în temeiul dispozițiilor art. 16, 21 și ale art. 23 lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 313/2005, având în vedere prevederile art. 11, 12, 13, 15 și ale art. 16 alin. (1) din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în baza Notei de fundamentare nr. 2.588 din 11 octombrie 2010 a Direcției reglementare și autorizare, prezentată în cadrul ședinței Consiliului din data de 14 octombrie 2010, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private emite următoarea hotărâre: Art. 1. — Se aprobă Norma nr. 14/2010 pentru modificarea și completarea Normei nr. 7/2007 privind prospectul schemei de pensii private, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 2. — Prezenta hotărâre și norma menționată la art. 1 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Art. 3. — Direcția secretariat și directorul general asigură ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri. Președintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, Mircea Oancea București, 14 octombrie 2010. Nr. 24. ’ ANEXĂ NORMA Nr. 14/2010 pentru modificarea și completarea Normei nr. 7/2007 privind prospectul schemei de pensii private în temeiul dispozițiilor art. 16, 21 și ale art. 23 lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 313/2005, având în vedere prevederile art. 11, 12, 13, 15 și ale art. 16 alin. (1) din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, denumită în continuare Comisie, emite prezenta normă. Articol unic. — Norma nr. 7/2007 privind prospectul schemei de pensii private, aprobată prin Hotărârea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private nr. 26/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 223 din 2 aprilie 2007, se modifică și se completează după cum urmează: 1. Articolul 1 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 1. — Prezenta normă reglementează procesul de autorizare și conținutul prospectului schemei de pensii private, precum și procedura de avizare a modificării acestuia.” 2. Articolul 2 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 2. — Prospectul schemei de pensii private este elaborat de către administrator și se adresează participanților la un fond de pensii administrat privat, denumit în continuare fond de pensii. ” 3. Articolul 3 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 3. — (1) Termenii și expresiile utilizate în prezenta normă au semnificațiile prevăzute la art. 2 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Lege. (2) De asemenea, termenii de mai jos au următoarele semnificații: a) prospect detaliat — componenta prospectului schemei de pensii private, elaborată de administrator, care cuprinde, în mod detaliat, principiile schemei de pensii private, regulile de investire a activelor fondului de pensii, drepturile și obligațiile părților, termenii esențiali ai contractului de administrare, precum și orice alte elemente stabilite de prezenta normă; b) prospect simplificat — componenta prospectului schemei de pensii private, elaborată de administrator, prin care se aduce la cunoștința participanților fondului de pensii un set minim de informații cu privire la respectivul fond de pensii.” 4. După articolul 3 se introduce un nou articol, articolul 3¹, cu următorul cuprins: „Art. 3¹. — (1) Administratorul unui fond de pensii elaborează și supune autorizării Comisiei prospectul schemei de pensii private, cu următoarele componente: a) prospectul detaliat al schemei de pensii private; b) prospectul simplificat al schemei de pensii private. (2 ) Prospectul detaliat și prospectul simplificat reprezintă părți integrante ale prospectului schemei de pensii private. (3 ) Prospectul simplificat este oferit în mod gratuit potențialilor participanți la semnarea actului individual de aderare. Prospectul detaliat este pus la dispoziția participanților sau a potențialilor participanți, la cerere, în mod gratuit.” 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 722/29.X.2010 5. Articolul 4 se modifică și va avea următorul cuprins: ,A rt. 4. — Prospectul detaliat conține cel puțin următoarele informații: 1. Prima parte a prospectului detaliat prezintă informații/date de identificare ale fondului de pensii, ale administratorului, depozitarului și auditorului acestuia: a) informații despre fondul de pensii: (i) denumirea fondului de pensii; (ii) gradul de risc al fondului de pensii; (iii) numărul și data deciziei de autorizare a fondului de pensii; (iv) codul de înscriere în Registrul Comisiei; (v) data publicării și republicării prospectului, informație care se completează după obținerea autorizației, respectiv după obținerea avizului de modificare a prospectului; (vi) numărul și data ultimului aviz de modificare a prospectului; b) informații despre administrator: (i) denumirea administratorului; (ii) datele de contact: adresă, telefon, fax, pagină de internet; (iii) codul unic de înregistrare; (iv) numărul de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului; (v) numărul și data deciziei de autorizare a administratorului; (vi) codul de înscriere în Registrul Comisiei; (vii) capitalul social subscris și vărsat; (viii) structura acționariatului: nume/denumire acționar, procent dețineri în capitalul social al administratorului; (ix) informații despre structura organelor statutare de conducere ale administratorului, respectiv consiliu de administrație, directori sau consiliu de supraveghere, directorat/conducători, după caz; c) informații despre depozitar: (i) denumirea depozitarului; (ii) codul unic de înregistrare; (iii) numărul și data avizului Comisiei; (iv) codul de înscriere în Registrul Comisiei; (v) pagina de internet; d) informații despre auditorul financiar: (i) denumirea auditorului; (ii) codul unic de înregistrare; (iii) numărul și data avizului Comisiei; (iv) codul de înscriere în Registrul Comisiei; (v) pagina de internet; e) fraza: «Autoritatea competentă în domeniul reglementării și supravegherii sistemului de pensii private din România este Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.» 2. A doua parte a prospectului detaliat cuprinde principiile schemei de pensii private și ale politicii de investiții, modul de administrare a fondului de pensii, precum și drepturile și obligațiile părților prevăzute în contractul de administrare: a) definițiile termenilor utilizați, în mod special ale termenilor care definesc politica de investiții, instrumentele financiare și riscurile investițiilor etc., conform prevederilor legale în vigoare; b) obiectivele fondului de pensii; c) condițiile de eligibilitate, modalitatea de aderare și de dobândire a calității de participant la un fond de pensii, potrivit prevederilor legale în vigoare; d) frazele: (i) «Aderarea la un fond de pensii este o opțiune individuală, oferirea oricărui fel de beneficii colaterale fiind interzisă.»; (ii) «Administratorul nu poate refuza semnarea actului individual de aderare niciunei persoane care are dreptul de a participa la fondul de pensii.»; (iii) «Toți participanții la un fond de pensii au aceleași drepturi și obligații și li se aplică un tratament nediscriminatoriu.»; e) drepturile participantului: (i) dreptul la o pensie privată sau la plata activului personal net de la data îndeplinirii condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă în sistemul public; (ii) dreptul de proprietate asupra activului personal; (iii) dreptul de a fi informat în conformitate cu prevederile legale; (iv) dreptul de a se transfera la un alt fond de pensii administrate privat; (v) orice alte drepturi rezultate din prevederile Legii, ale normelor emise de Comisie și ale prospectului; f) obligațiile participantului: (i) să comunice administratorului și angajatorului orice modificare a datelor sale personale și să transmită documentele doveditoare, în termen de 30 de zile calendaristice de la producerea acestora; (ii) să depună la sediul administratorului documentele necesare pentru deschiderea dreptului la pensie privată; (iii) orice alte obligații rezultate din prevederile Legii, ale normelor emise de Comisie și ale prospectului; g) informații privind politica de investiții: (i) strategia de investire a activelor, în raport cu natura și durata obligațiilor; (ii) structura portofoliului aferentă gradului de risc al fondului, cu precizarea limitelor investiționale; (iii) piețele financiare pe care investește administratorul; (iv) riscurile asociate structurii de portofoliu propuse; (v) metodele de evaluare a riscurilor investiționale; (vi) metoda de revizuire a principiilor de investiții; h) menționarea în mod obligatoriu a frazelor: (i) «Performanțele anterioare nu reprezintă o garanție a realizărilor viitoare.»; (ii) «Activele și pasivele fondului de pensii administrat privat sunt organizate, evidențiate și administrate distinct, separat de celelalte fonduri de pensii facultative pe care le gestionează același administrator și de contabilitatea proprie a administratorului, fără posibilitatea transferului între fonduri sau între fonduri și administrator.»; (iii) «Suma totală cuvenită pentru pensia privată nu poate fi mai mică decât valoarea contribuțiilor plătite diminuate cu penalitățile de transfer și comisioanele legale.»; (iv) «Autorizarea de către Comisie a prospectului schemei de pensii private nu reprezintă o garanție pentru realizarea obiectivelor investiționale ale fondului de pensii.»; (v) «Autorizarea de către Comisie a prospectului schemei de pensii private nu implică în niciun fel aprobarea, evaluarea sau garantarea de către Comisie a calității plasamentului în instrumente financiare.»; i) alte elemente pe care administratorul le consideră necesare; j) regimul fiscal al operațiunilor fondului de pensii; k) procedura de calcul al valorii activului net și al valorii unitare a activului net cu mențiunea că aceste proceduri sunt în conformitate cu normele Comisiei, precum și modalitatea și frecvența publicării acestor valori; I) procedura de calcul al ratei de rentabilitate a fondului de pensii, cu mențiunea că această procedură este în conformitate cu normele Comisiei, precum și modalitatea și termenele publicării acestei valori; MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 722/29.X.2010 9 m) caracteristici ale contului individual al participanților, cu menționarea în mod obligatoriu a textului: «Participantul este proprietarul activului personal din contul său. Activul personal nu poate face obiectul unei executări silite sau al unei tranzacții, sub sancțiunea nulității actelor respective. Activul personal nu poate fi gajat sau cesionat, nu poate fi folosit pentru acordarea de credite sau pentru a garanta credite, sub sancțiunea nulității.»; n) procedura de convertire a contribuțiilor în unități de fond; o) nivelul comisionului de administrare suportat din contribuții și din activul net, precum și cuantumul taxei de audit; p) resursele financiare ale fondului de pensii; q) procedura de transfer la un alt fond de pensii și valoarea penalităților, după caz, în conformitate cu prevederile legale în vigoare privind transferul la un alt fond de pensii; r) administratorul are obligația: (i) să constituie provizioanele tehnice potrivit Legii; (ii) să asigure separarea activelor fondului de pensii de activele sale și de activele altor fonduri aflate în administrare; s) obligațiile de informare ale administratorului față de participant: (i) tipurile de informări; (ii) periodicitatea și modalitatea de informare; (iii) informațiile gratuite și contra cost pe care le poate obține participantul; ș) procedura de modificare a prospectului; t) modalitatea de plată a activului personal al participanților în caz de invaliditate și în caz de deces, precum și condițiile cumulative pe care trebuie să le îndeplinească participantul, potrivit legii, pentru a obține o pensie privată. Se menționează prevederea din Lege potrivit căreia se va adopta o lege specială privind organizarea și funcționarea sistemului de plată a pensiilor reglementate și supravegheate de Comisie; ț) informații referitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal. 3. Atreia parte a prospectului detaliat cuprinde mențiunea că pe pagina de internet a administratorului pot fi consultate contractul de administrare și contractul de societate civilă, administratorul având obligația publicării acestora pe pagina proprie de internet.” 6. După articolul 4 se introduce un nou articol, articolul 4¹, cu următorul cuprins: „Art. 4¹. — Prospectul simplificat al fondului de pensii conține următoarele: 1. Prima parte a prospectului prezintă informații/date de identificare ale fondului de pensii, ale administratorului, depozitarului și ale auditorului acestuia: a) informații despre fondul de pensii: (i) denumirea fondului de pensii; (ii) gradul de risc al fondului de pensii; (iii) numărul și data deciziei de autorizare a fondului de pensii; (iv) numărul și data ultimului aviz de modificare a prospectului; b) informații despre administrator: (i) denumirea administratorului; (ii) codul unic de înregistrare; (iii) numărul de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului; (iv) datele de contact: adresă, telefon, fax, pagină de internet; (v) numărul și data deciziei de autorizare a administratorului; c) informații despre depozitar: (i) denumirea depozitarului; (ii) numărul și data avizului Comisiei; d) informații despre auditorul financiar: (i) denumirea auditorului; (ii) numărul și data avizului Comisiei; e) fraza: «Autoritatea competentă în domeniul reglementării și supravegherii sistemului de pensii private din România este Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.» 2. Adoua parte a prospectului cuprinde principiile schemei de pensii private și ale politicii de investiții: a) definițiile termenilor specifici utilizați, în mod special ale celor necesari participanților pentru înțelegerea sistemului de pensii administrate privat: activ net, activ personal, act individual de aderare, contribuția, unitatea de fond, legea care reglementează sistemul de pensii administrate privat etc., conform prevederilor legale în vigoare; b) condițiile de eligibilitate, modalitatea de aderare și de dobândire a calității de participant la un fond de pensii, conform prevederilor legale în vigoare; c) frazele: (i) «Aderarea la un fond de pensii este o opțiune individuală, oferirea oricărui fel de beneficiu colateral fiind interzisă.»; (ii) «Administratorul nu poate refuza semnarea actului individual de aderare niciunei persoane care are dreptul de a participa la fondul de pensii.»; (iii) «Toți participanții la un fond de pensii au aceleași drepturi și obligații și li se aplică un tratament nediscriminatoriu»; d) drepturile participantului: (i) dreptul la o pensie privată sau la plata activului personal net de la data îndeplinirii condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă în sistemul public; (ii) dreptul de proprietate asupra activului personal; (iii) dreptul de a fi informat conform prevederilor legale; (iv) dreptul de a se transfera la un alt fond de pensii administrate privat; (v) orice alte drepturi rezultate din prevederile Legii, ale normelor emise de Comisie și ale prospectului; e) obligațiile participantului: (i) să comunice administratorului și angajatorului orice modificare a datelor sale personale și să transmită documentele doveditoare, în termen de 30 de zile calendaristice de la producerea acestora; (ii) să depună la sediul administratorului documentele necesare pentru deschiderea dreptului la pensie privată; (iii) orice alte obligații rezultate din prevederile Legii, ale normelor emise de Comisie și ale prospectului; f) informații privind politica de investiții: (i) strategia de investire a activelor, în raport cu natura și durata obligațiilor; (ii) structura portofoliului aferentă gradului de risc al fondului, cu precizarea categoriilor de active; (iii) piețele financiare pe care investește administratorul; (iv) riscurile asociate structurii de portofoliu propuse; g) menționarea în mod obligatoriu a frazelor: (i) «Performanțele anterioare nu reprezintă o garanție a realizărilor viitoare.»; (ii) «Suma totală cuvenită pentru pensia privată nu poate fi mai mică decât valoarea contribuțiilor plătite diminuate cu penalitățile de transfer și comisioanele legale.»; (iii) «Autorizarea de către Comisie a prospectului schemei de pensii private nu reprezintă o garanție pentru realizarea obiectivelor investiționale ale fondului de pensii.»; 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 722/29.X.2010 h) mențiunea că procedurile de calcul al valorii activului net și al valorii unității de fond sunt în conformitate cu normele Comisiei, frecvența publicării acestor valori, precum și mențiunea că participantul poate verifica în orice moment evoluția activului personal net; i) mențiunea că procedura de calcul al ratei de rentabilitate a fondului de pensii este în conformitate cu normele Comisiei, precum și modalitatea și termenele publicării acestei valori; j) caracteristici ale contului individual al participanților, cu menționarea în mod obligatoriu a textului: «Participantul este proprietarul activului personal din contul său. Activul personal nu poate face obiectul unei executări silite sau al unei tranzacții, sub sancțiunea nulității actelor respective. Activul personal nu poate fi gajat sau cesionat, nu poate fi folosit pentru acordarea de credite sau pentru a garanta credite, sub sancțiunea nulității.»; k) procedura de convertire a contribuțiilor în unități de fond; I) nivelul comisionului de administrare suportat din contribuții și din activul net, precum și cuantumul taxei de audit; m) procedura de transfer la un alt fond de pensii și valoarea penalităților, după caz; n) modalitatea de plată a activului personal al participantului în caz de invaliditate și în caz de deces. Se va menționa prevederea din lege potrivit căreia se va adopta o lege specială privind organizarea și funcționarea sistemului de plată a pensiilor reglementate și supravegheate de Comisie; o) obligațiile de informare ale administratorului față de participant: (i) tipurile de informări; (ii) periodicitatea și modalitatea de informare; (iii) informațiile gratuite și contra cost pe care le poate obține participantul; p) procedura de modificare a prospectului schemei de pensii și de informare a participanților; q) sintagma: «Prospectul schemei de pensii private se pune la dispoziția participantului în mod gratuit la sediul administratorului sau se consultă accesând pagina de internet precizată în prospectul simplificat.»” 7. Articolul 5 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 5. — Pentru a administra un fond de pensii, administratorul elaborează și supune spre autorizare Comisiei prospectul schemei de pensii private.” 8. Articolul 8 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 8. — Cererea pentru autorizarea prospectului schemei de pensii private este însoțită de următoarele documente: a) schema de pensii private, în baza căreia se elaborează prospectul, întocmită în conformitate cu prevederile legii; b) prospectul schemei de pensii private, în forma în care va fi distribuit potențialilor participanți, întocmit în conformitate cu prevederile art. 3¹ alin. (1); c) proiectul contractului de administrare, întocmit în conformitate cu modelul contractului-cadru prevăzut în anexa nr. 1; d) proiectul contractului de depozitare; e) proiectul contractului de societate civilă; f) împuternicire semnată și ștampilată de către reprezentantul legal al societății de pensii, prin care acesta deleagă una sau mai multe persoane pentru a reprezenta societatea în relația cu Comisia; g) dovada plății taxei de autorizare a prospectului schemei de pensii private.” 9. La articolul 9, alineatele (2) și (5) se modifică și vor avea următorul cuprins: „(2 ) Comisia hotărăște cu privire la autorizarea prospectului, în termen de 30 de zile calendaristice de la înregistrarea dosarului complet al solicitantului. (5 ) în situația în care documentele depuse sunt incomplete, ilizibile sau se constată depunerea acestora într-o formă necorespunzătoare, precum și lipsa unor documente, se solicită completarea sau înlocuirea lor, după caz.” 10. Articolul 11 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 11. — Modificarea prospectului schemei de pensii private se face cu aplicarea procedurii prevăzute în prezenta normă.” 11. La articolul 13, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 13. — (1) Avizul de modificare a prospectului schemei de pensii private se emite în baza unei cereri pentru avizarea modificării prospectului, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 3.” 12. Articolul 14 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 14. — Cererea pentru avizarea modificării prospectului este însoțită de următoarele documente: a) nota de fundamentare a administratorului și modificările propuse, evidențiate comparativ, semnate și ștampilate de reprezentantul legal al administratorului; b) forma finală a prospectului schemei de pensii private, ce urmează a fi publicată în cazul obținerii avizului Comisiei pentru modificarea prospectului; c) dovada plății taxei pentru avizarea modificării prospectului schemei de pensii private.” 13. La articolul 15, alineatele (1) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins: „Art. 15. — (1) Comisia hotărăște cu privire la emiterea avizului de modificare a prospectului, în termen de 30 de zile calendaristice de la înregistrarea dosarului complet al solicitantului. (3) în situația în care documentele depuse sunt incomplete, ilizibile sau se constată depunerea acestora într-o formă necorespunzătoare, precum și lipsa unor documente, se solicită completarea sau înlocuirea acestora, după caz.” 14. După articolul 17 se introduce un nou articol, articolul 17¹, cu următorul cuprins: „Art. 17¹. — (1) Contractul de administrare poate fi modificat numai cu avizul Comisiei. (2) Dacă în urma modificărilor aduse contractului de administrare se modifică și prevederi ale prospectului schemei de pensii private, cererea de avizare a modificării contractului de administrare se depune la Comisie concomitent cu cererea de avizare a modificării prospectului. (3) Cererea de avizare a modificării contractului de administrare se depune însoțită de: a) nota de fundamentare a administratorului și modificările propuse, evidențiate comparativ, semnate și ștampilate de reprezentantul legal al administratorului; b) contractul de administrare în forma modificată și actul adițional la contractul de administrare, după caz. (4) Comisia avizează modificarea contractului de administrare, în termen de 30 de zile calendaristice de la înregistrarea dosarului complet al solicitantului.” 15. Articolul 18 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 18. — (1) Prospectul schemei de pensii private este pus în mod obligatoriu la dispoziția participanților, gratuit, la sediul social și la sediile secundare autorizate ale administratorului. (2) Prospectul schemei de pensii private se publică în mod obligatoriu pe pagina de internet a administratorului.” 16. La articolul 19, alineatele (2) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins: „(2 ) Prospectul se republică integral, pe pagina de internet a administratorului, după fiecare modificare avizată de Comisie, MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 722/29.X.2010 11 în termen de 5 zile lucrătoare de la comunicarea avizului de către Comisie. (3) Republicarea prospectului se anunță cel puțin într-un cotidian național, în termen de 5 zile lucrătoare de la comunicarea avizului de către Comisie.” 17. După articolul 19 se introduc două noi articole, articolele 19¹ și 19², cu următorul cuprins: „Art. 19¹. —în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la intrarea în vigoare a unor acte normative care duc la modificarea unor prevederi ale prospectului schemei de pensii private, administratorii au obligația de a solicita Comisiei avizarea modificării prospectului schemei de pensii private, în conformitate cu prevederile legale. Art. 19². — (1) Administratorii de fonduri de pensii administrate privat au obligația ca în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei norme să solicite Comisiei avizarea modificărilor prospectelor în conformitate cu prevederile prezentei norme. (2) Dacă în decursul perioadei prevăzute la alin. (1), administratorii de fonduri de pensii administrate privat supun avizării Comisiei alte modificări ale prospectului schemei de pensii private, aceștia au obligația de a modifica prospectul schemei de pensii în conformitate cu prevederile prezentei norme. (3) De la data comunicării avizului de modificare a prospectului schemei de pensii private, în conformitate cu prevederile prezentei norme, în activitatea de marketing a fondurilor de pensii administrate privat se utilizează prospectul în forma modificată.” 18. Articolul 20 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 20. — Nerespectarea dispozițiilor cuprinse în prezenta normă se sancționează în conformitate cu prevederile legislației în vigoare, respectiv art. 140 alin. (1), art. 141 alin. (1) lit. g) și alin. (2)—(11) din Lege.” 19. Anexa nr. 1 la normă se modifică și se înlocuiește cu anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta normă. 20. Anexa nr. 3 la normă se modifică și se înlocuiește cu anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezenta normă. ANEXA Nr. 1 (Anexa nr. 1 la normă) CONTRACTUL-CADRU DE ADMINISTRARE — model — Prezentul contract se încheie între: Societatea de Administrare a Fondului de Pensii.................................., cu sediul în.............................., (denumirea) persoana juridică română, înregistrată la Oficiul Național al Registrului Comerțului sub nr................................cod unic de înregistrare...........................cod IBAN.........................................., deschis la.............................., nr. și data deciziei de autorizare ca administrator emise de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, denumită în continuare Comisia....................................................., cod de înscriere în Registrul Comisiei...................... reprezentată legal prin.............................................................................................................., în calitate de.denumită.în (numele, prenumele, C.l./B.l. seria.nr.) continuare................și participanții (numele......................., prenumele......................., cetățean................ cu domiciliul în.........................................., C.l./B.l. seria...nr.............., CNP...........................). Obiectul contractului Art. 1. — (1) Obiectul prezentului contract îl constituie administrarea fondului de pensii..................................... (2) Prin administrare, în sensul prezentului contract, părțile înțeleg: (3) Participantul la fondul de pensii împuternicește administratorul în vederea realizării obiectului prezentului contract. (4) Principiile schemei de pensii private sunt: (5) Administratorul fondului de pensii este obligat să respecte eventualele limitări ce ar decurge din prevederile prezentului contract. Durata contractului Art. 2. — Durata prezentului contract este de.................................................................................. Prețul contractului Art. 3. — Prețul contractului; modalități de plată............................................................................. Art. 4. — Pentru administrarea fondului de pensii, administratorul va reține un comision de administrare care se compune dintr-o cotă de.....% aplicată la contribuțiile plătite de către participant, înainte de convertirea acestora în unități de fond, și o cotă de.............% pe lună aplicată la activul net total al fondului de pensii. Art. 5. — Metoda de calcul și de percepere a comisioanelor este................................................................ Obligațiile administratorului fondului de pensii Art. 6. — Obligațiile administratorului fondului de pensii sunt: 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 722/29.X.2010 Art. 7. — în vederea ducerii la îndeplinire a obligațiilor ce îi revin, administratorul fondului de pensii va acționa numai în interesul participanților la fondul de pensii și va lua toate măsurile necesare pentru prevenirea, înlăturarea, limitarea pierderilor, precum și pentru exercitarea și încasarea drepturilor cuvenite aferente activelor din portofoliul administrat. Art. 8. — Evidențele administratorului fondului de pensii referitoare la participanți, contribuții, investiții și pensii administrate privat.......................................................................................................................... Art. 9. — Procedurile privind soluționarea sesizărilor și reclamațiilor, precum și modalitățile de remediere a deficiențelor................................. Art. 10. —Administratorul fondului de pensii va comunica participanților la fondul de pensii orice informație cerută de aceștia și având legătură cu obiectul prezentului contract, conform Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Drepturile participanților Art. 11. — Drepturile participanților la fondul de pensii sunt: Obligațiile participanților Art. 12. — Obligațiile participanților la fondul de pensii sunt: Răspunderea părților Art. 13. —Administratorul fondului de pensii răspunde pentru orice prejudiciu produs participanților prin: a) încălcarea actelor normative și/sau a reglementărilor legale în vigoare; b) doi; c) neexecutarea sau executarea defectuoasă a obligațiilor asumate prin prezentul contract. Depozitarea Art. 14. —Administratorul fondului de pensii este împuternicit prin prezentul act să încheie un contract cu o societate de depozitare avizată de Comisie, care să fie responsabilă pentru păstrarea în siguranță a tuturor activelor fondului de pensii, precum și pentru îndeplinirea tuturor celorlalte obligații legale în legătură cu activitatea de depozitare. Auditul Art. 15. —Administratorul fondului de pensii este împuternicit prin prezentul act să încheie un contract cu persoane fizice sau juridice, persoane active, avizate de Comisie, membre ale Camerei Auditorilor Financiari din România, care să fie responsabile pentru auditarea situațiilor financiar-contabile ale fondului de pensii, precum și pentru îndeplinirea tuturor celorlalte obligații legale în legătură cu activitatea de audit. Art. 16. — Modalitățile de control exercitate de către auditori Forța majoră Art. 17. — Forța majoră înlătură răspunderea, dacă este comunicată în termen de ..................... zile de la data apariției și demonstrată în termen de............................zile de la data apariției. Modificarea contractului Art. 18. — Modificarea prezentului contract se va face prin act adițional, intrarea în vigoare a modificărilor contractului urmând a se realiza conform prevederilor legale în vigoare. Rezilierea contractului Art. 19. — (1) Prezentul contract încetează de plin drept și fără intervenția instanței de judecată în cazurile prevăzute de lege și de reglementările legale în vigoare privind pe oricare dintre părți. (2) Transferul activelor aferente conturilor individuale ale participanților se va realiza conform prevederilor legale. Litigii Art. 20. — (1) Modul de rezolvare a litigiilor............................................................... (2) Instanța competentă este.................. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 722/29.X.2010 13 ANEXA Nr. 2 (Anexa nr. 3 la normă) DATELE DE IDENTIFICARE ALE SOLICITANTULUI CERERE PENTRU AVIZAREA MODIFICĂRII PROSPECTULUI SCHEMEI DE PENSII PRIVATE 1. Denumirea fondului de pensii administrat privat: 2. Denumirea solicitantului --- administrator al fondului de pensii: 3. Reprezentantul legal:......................................................... (numele, prenumele și funcția) (numărul de telefon) 4. Persoana de contact' .................. (numele, prenumele și funcția) (numărul de telefon) 5. Certificatul de înregistrare al administratorului fondului de pensii la Oficiul Național al Registrului Comerțului:.................... 6. Codul unic de înregistrare al administratorului fondului de pensii la Oficiul Național al Registrului Comerțului:.................... 7. Numărul deciziei de autorizare ca administrator al fondului de pensii administrat privat, emisă de Comisie (numărul și data emiterii) 8. Numărul deciziei de autorizare a prospectului schemei de pensii private, emisă de Comisie............................................. (numărul și data emiterii) Prezenta cerere este însoțită de opisul documentelor anexate și de un număr de..............................................documente, totalizând un număr de........................file. Semnătura reprezentantului legal.................................. Ștampila administratorului Data............................................ False declarații sau omisiuni intenționate ale unor fapte pot constitui încălcări ale legii penale. ACTE ALE BIROULUI ELECTORAL CENTRAL BIROUL ELECTORAL CENTRAL PENTRU ALEGERILE PARLAMENTARE PARȚIALE DIN DATA DE 5 DECEMBRIE 2010 HOTĂRÂRE privind adoptarea Regulamentului de organizare și funcționare a birourilor electorale constituite pentru alegerile parțiale pentru Camera Deputaților în Circumscripția electorală nr. 22 — județul Hunedoara, Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 3, din data de 5 decembrie 2010 Având în vedere prevederile art. 13¹—17, ale art. 19—21, precum și ale art. 48 alin. (16) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare, 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 722/29.X.2010 în temeiul art. 14 alin. (9), art. 15 alin. (4) și al art. 16 alin. (12) din Legea nr. 35/2008, cu modificările și completările ulterioare, Biroul Electoral Central hotărăște: Art. 1. — Se adoptă Regulamentul de organizare și funcționare a birourilor electorale constituite pentru alegerile parțiale pentru Camera Deputaților în Circumscripția electorală nr. 22—județul Hunedoara, Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 3, din data de 5 decembrie 2010, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 2. — Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Președintele Biroului Electoral Central, Octavian Opriș București, 24 octombrie 2010. Nr. 1. ANEXĂ REGULAMENT de organizare și funcționare a birourilor electorale constituite pentru alegerile parțiale pentru Camera Deputaților în Circumscripția electorală nr. 22 —județul Hunedoara, Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 3, din data de 5 decembrie 2010 CAPITOLUL I Dispoziții generale Art. 1. — (1) Birourile electorale sunt alcătuite numai din cetățeni cu drept de vot. Candidații în alegeri, soțul/soția, rudele și afinii acestora până la gradul al doilea inclusiv nu pot fi membri ai birourilor electorale. (2) în îndeplinirea atribuțiilor ce le revin, membrii birourilor electorale exercită o funcție ce implică autoritatea de stat. Exercitarea corectă și imparțială a funcției de membru al biroului electoral este obligatorie. Nerespectarea acestei obligații atrage răspunderea juridică, civilă sau penală, după caz. Art. 2. — Reprezentanții partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale, precum și ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale în birourile electorale nu pot primi și nu pot exercita alte însărcinări în afara celor prevăzute de lege. Art. 3. — (1) Reprezentanții partidelor politice, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțelor politice și ai alianțelor electorale în birourile electorale pot fi înlocuiți la cererea celor care i-au propus, în condițiile art. 13² alin. (2) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare. Birourile electorale din care aceștia fac parte iau act de înlocuirea reprezentanților pe care o consemnează într-un proces-verbal. (2) Membrii birourilor electorale care nu reprezintă partide politice, alianțe politice, alianțe electorale sau, după caz, organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale pot fi înlocuiți potrivit dispozițiilor art. 13² alin. (3) din Legea nr. 35/2008, cu modificările și completările ulterioare. (3) Calitatea de membru al unui birou electoral încetează de drept în condițiile art. 13³ din Legea nr. 35/2008, cu modificările și completările ulterioare. Art. 4. — (1) Birourile electorale lucrează legal în prezența majorității membrilor care le compun. (2) în sensul prezentului regulament, prin membri ai birourilor electorale se înțelege și președinții și locțiitorii acestora. Art. 5. — (1) Ședințele birourilor electorale sunt conduse de președinți sau de locțiitorii acestora. (2) în lipsa președintelui biroului electoral, atribuțiile acestuia sunt îndeplinite de locțiitor. Art. 6. — Prezența la ședințe a membrilor birourilor electorale este obligatorie. în cazuri justificate, președinții birourilor electorale pot aproba ca unii membri ai acestora să lipsească de la ședință. Art. 7. — (1) Convocarea membrilor birourilor electorale în ședință se face telefonic sau prin orice alt mijloc, de regulă cu cel puțin 6 ore înainte, cu excepția situațiilor urgente, când se face de îndată de către președinte. (2) în convocare se precizează ora, motivul, locul de desfășurare a ședinței și se comunică materialele ce sunt propuse a fi luate în discuție. Art. 8. — (1) Proiectul ordinii de zi a ședinței se propune de către președinte și se aprobă cu votul majorității membrilor prezenți. (2) Membrii biroului electoral pot face propuneri pentru completarea ordinii de zi sau pentru eliminarea unora dintre problemele înscrise în aceasta. (3) Propunerile de modificare a ordinii de zi se supun aprobării biroului electoral. Dacă acestea sunt aprobate, președintele este obligat să le supună dezbaterii. Art. 9. — (1) Propunerile se supun dezbaterii biroului electoral în ordinea în care acestea au fost înscrise pe ordinea de zi. (2) Schimbarea ordinii de dezbatere a problemelor înscrise pe ordinea de zi se poate face numai cu aprobarea membrilor biroului electoral, la propunerea președintelui, locțiitorului sau a unuia dintre membri. Art. 10. — (1) Membrii biroului electoral pot participa la dezbateri în ordinea înscrierii la cuvânt și numai după acordarea acestuia de către președinte. (2) în luările de cuvânt, membrii birourilor electorale se limitează strict la problema pusă în discuție. (3) Președintele poate limita sau retrage cuvântul acordat, în situația în care vorbitorul se abate de la subiectul aflat în discuție. Dacă cel în cauză nu se supune, președintele poate suspenda ședința. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 722/29.X.2010 15 Art. 11. — (1) în îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de Legea nr. 35/2008, cu modificările și completările ulterioare, precum și în soluționarea întâmpinărilor și contestațiilor, birourile electorale adoptă decizii cu votul majorității membrilor prezenți. Votul se exprimă deschis și poate fi numai „pentru” sau „împotrivă”. (2) în caz de egalitate de voturi, votul președintelui este hotărâtor. (3) Deciziile se semnează de președinte, de locțiitorul acestuia și de membri. (4) Lipsa semnăturilor unor membri nu influențează valabilitatea deciziei, dacă aceasta a fost adoptată în condițiile alin. (1) al prezentului articol și cu respectarea dispozițiilor art. 4. (5) Deciziile se aduc la cunoștința publică, după caz, prin afișare la sediul birourilor electorale, pe site-ul propriu, prin comunicare sau prin orice mijloc de publicitate. Art. 12. — (1) Birourile electorale sunt obligate să țină evidența întâmpinărilor, contestațiilor și altor cereri privind procesul electoral, precum și a deciziilor și hotărârilor adoptate. (2) După fiecare ședință, birourile electorale întocmesc un proces-verbal de ședință, care se semnează de președinte și de persoana care l-a întocmit. Acesta poate fi consultat, la cerere, de către membrii biroului electoral. Art. 13. — (1) Durata programului zilnic de lucru cu publicul se afișează la sediul Biroului Electoral Central, respectiv al Biroului Electoral de Circumscripție al Județului Hunedoara și este respectată cu strictețe. Acesta nu poate avea mai puțin de 6 ore și trebuie fixat între orele 9,00—17,00. (2) în zilele în care se împlinesc termene privind activități care țin de competența lor, Biroul Electoral Central, respectiv Biroul Electoral de Circumscripție al Județului Hunedoara își încheie programul de lucru cu publicul la ora 24,00. (3) în ziua votării, Biroul Electoral Central și Biroul Electoral de Circumscripție al Județului Hunedoara asigură permanența. CAPITOLUL II Dispoziții speciale Art. 14. — (1) în aplicarea prevederilor Legii nr. 35/2008, cu modificările și completările ulterioare, precum și în soluționarea întâmpinărilor și contestațiilor pe care este competent să le soluționeze, Biroul Electoral Central adoptă decizii care sunt obligatorii pentru toate autoritățile, instituțiile publice, birourile electorale, organismele cu atribuții în materie electorală și competitorii electorali la care se referă, de la data aducerii la cunoștință în ședință publică. (2) în interpretarea unitară a legii, Biroul Electoral Central adoptă hotărâri care sunt general obligatorii și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (3) Deciziile și hotărârile se semnează de președinte și de membri. Lipsa semnăturilor unor membri nu influențează valabilitatea acestora, dacă au fost adoptate în condițiile art. 11 alin. (1) și cu respectarea dispozițiilor art. 4. Art. 15. — (1) Biroul Electoral Central are un purtător de cuvânt desemnat dintre membrii săi de către președinte. (2) Purtătorul de cuvânt este singurul membru al Biroului Electoral Central abilitat să asigure legătura acestuia cu mass- media. Art. 16. — La propunerea Biroului Electoral Central, președintele poate desemna una sau mai multe persoane din aparatul de lucru al acestuia pentru întocmirea unor puncte de vedere asupra problemelor în discuție. Art. 17. — Biroul Electoral Central își încetează activitatea după 48 de ore de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, potrivit prevederilor legale. Art. 18. — (1) Biroul Electoral de Circumscripție al Județului Hunedoara va fi format din 2 judecători ai Tribunalului Hunedoara, care vor îndeplini funcția de președinte, respectiv de locțiitor, reprezentantul Autorității Electorale Permanente și din câte un reprezentant al partidelor politice parlamentare care participă la alegeri. (2) în cazul în care niciun partid politic parlamentar nu participă la alegeri, Biroul Electoral de Circumscripție al Județului Hunedoara va funcționa numai cu președinte, locțiitor și reprezentantul Autorității Electorale Permanente. (3) în îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege, precum și în soluționarea întâmpinărilor și contestațiilor pe care este competent să le soluționeze, Biroul Electoral de Circumscripție al Județului Hunedoara adoptă decizii care sunt obligatorii în cadrul circumscripției în care funcționează pentru toate birourile electorale ale secțiilor de votare, competitorii electorali, autoritățile și instituțiile publice la care se referă. Art. 19. — Birourile electorale ale secțiilor de votare nu pot funcționa cu mai puțin de 5 membri. Art. 20. — Biroul Electoral de Circumscripție al Județului Hunedoara și birourile electorale ale secțiilor de votare își încetează activitatea la data predării materialelor rezultate din procesul electoral. ABONAMENTE LA PUBLICAȚIILE OFICIALE PE SUPORT FIZIC — Prețuri pentru anul 2010 — Nr. Număr Valoare crt. Denumirea publicației de apariții (TVA 9% inclus) ---lei anuale 12 luni 3 luni 1 lună 1. Monitorul Oficial, Partea I 900 1.200 330 120 2. Monitorul Oficial, Partea I, limba maghiară 100 1.500 140 3. Monitorul Oficial, Partea a ll-a 200 2.250 200 4. Monitorul Oficial, Partea a lll-a 500 430 40 5. Monitorul Oficial, Partea a IV-a 6.000 1.720 160 6. Monitorul Oficial, Partea a Vl-a 240 1.600 150 7. Monitorul Oficial, Partea a VIl-a 48 540 50 8. Colecția Legislația României 4 450 120 9. Colecția Hotărâri ale Guvernului României 12 750 70 NOTĂ: Monitorul Oficial, Partea I bis, se multiplică și se achiziționează pe bază de comandă. ABONAMENTE LA PRODUSELE ÎN FORMAT ELECTRONIC — Prețuri pentru anul 2010 — Abonamentul FLEXIBIL (Monitorul Oficial, Partea 1 + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere) Produs Lunar Anual Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea Monopost 5 25 100 300 Monopost 5 25 100 300 AutenticMO 40 100 250 600 1.320 400 1.000 2.500 6.000 13.200 ExpertMO 90 230 580 1.390 3.060 900 2.250 5.630 13.510 29.720 Abonamentul COMPLET (Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial) Produs Lunar Anual Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea Monopost 5 25 100 300 Monopost 5 25 100 300 AutenticMO 50 130 330 790 1.740 500 1.250 3.130 7.510 16.520 ExpertMO 110 280 700 1.680 3.700 1.100 2.750 6.880 16.510 36.320 Prețurile sunt exprimate în lei și conțin TVA. Mai multe informații puteți găsi pe site-ul www.expert-monitor.ro, unde puteți aplica on-line comanda. Gabriel S. Popa MONITORUL OFICIAL Motivul: Format electronic AUTENTIC, conform Legii nr. 202/1998, republicata. Locatia:Bucuresti EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru reiatii cu publicul, București, sos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401,00’.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A. 5 948368 447080 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722/29.X.2010 conține 16 pagini. Prețul: 3,20 lei ISSN 1453—4495