MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI PARTEAI Anul 178 (XXII) — Nr. 703 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Joⁱ- ²¹ octombrie 2010 SUMAR Nr. Pagina DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE Decizia nr. 1.116 din 23 septembrie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 326 alin. 3 din Codul de procedură civilă.............................. 2-3 Decizia nr. 1.125 din 23 septembrie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 969 și art. 1073 din Codul civil....................................... 3-4 Decizia nr. 1.130 din 23 septembrie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. 2 din Codul de procedură civilă....................... 4-6 Decizia nr. 1.131 din 23 septembrie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 92 alin. 3 și 4 din Codul de procedură civilă.................. 6-7 Decizia nr. 1.192 din 30 septembrie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 din Codul de procedură civilă ..................................... 7-8 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE 1.679. — Ordin al ministrului mediului și pădurilor privind modificarea Ordinului ministrului mediului și pădurilor nr. 862/2010 pentru aprobarea înființării Consiliului Național de Vânătoare...................................... 9 Nr. Pagina 1.688. — Ordin al ministrului mediului și pădurilor pentru modificarea pozițiilor nr. 118, 192 și „Total țară” din anexa nr. 1 la Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 713/2010 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru speciile de faună de interes cinegetic, la care vânarea este permisă, pentru sezonul de vânătoare 15 mai 2010—14 mai 2011..................................... 10 2.520. — Ordin al ministrului culturii și patrimoniului național privind clasarea în Lista monumentelor istorice, grupa valorică A, a imobilului Biserica „Adormirea Maicii Domnului” — Maica Precista de la Dud (Madona Dudu) din str. Madona Dudu nr. 3, Craiova, județul Dolj ........................................................11 2.524. — Ordin al ministrului culturii și patrimoniului național privind clasarea în Lista monumentelor istorice, grupa valorică B, a imobilului Biserica ortodoxă „Sf. Nicolae” din satul Gherdeal, comuna Bruiu, județul Sibiu........ 11 ACTE ALE PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE Șl JUSTIȚIE 230. — Ordin pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției publice vacante de manager economic și a celorlalte posturi vacante sau temporar vacante de funcționari publici și personal contractual din cadrul Ministerului Public...’..................... 12-16 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 703/21 .X.2010 DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE 7 9 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 1.116 din 23 septembrie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 326 alin. 3 din Codul de procedură civilă Augustin Zegrean Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Mircea Ștefan Mi nea lulia Antoanella Motoc Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltân Tudorel Toader Benke Kâroly — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 326 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Vasile Nistor în Dosarul nr. 649/2/2008 al Curții de Apel București — Secția a Vlll-a contencios administrativ și fiscal. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând, în acest sens, jurisprudența Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 5 ianuarie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 649/2/2008, Curtea de Apel București — Secția a Vlll-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 326 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Vasile Nistor într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de revizuire. în motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că textul legal criticat încalcă art. 21 și art.’ 24 din Constituție, întrucât nu permite instanței de judecată să se pronunțe asupra legalității tuturor actelor și operațiunilor care au stat la baza emiterii’ unui act administrativ unilateral prin care autorul excepției a fost sancționat disciplinar. Curtea de Apel București — Secția a Vlll-a contencios administrativ și fiscal, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu’și-a exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate formulată. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului’ și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precuni și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 326 alin. 3 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „Dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază. ” Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție și art. 24 privind dreptul la apărare. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că instanța constituțională s-a pronunțat în repetate rânduri cu privire la constituționalitatea dispozițiilor legale criticate în raport cu critici similare. Spre exemplu, prin Decizia nr. 247 din 19 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 17 martie 2009, și Decizia nr. 1.110 din 8 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 678 din 9 octombrie 2009, Curtea Constituțională a statuat că prevederile criticate nu încalcă dispozițiile art. 21 din Constituție, întrucât „revizuirea este o cale extraordinară de atac, fiind admisibilă numai în cazurile limitativ prevăzute de art. 322 din Codul de procedură civilă. Rațiunea reglementării instituției revizuirii se întemeiază tocmai pe recunoașterea de către legiuitor a situației că și o hotărâre judecătorească poate fi greșită, nu neapărat din motive imputabile instanței de judecată, ipoteză în care trebuie să se dea posibilitatea reformării acesteia. Competența instanței de revizuire de a schimba, în tot sau în parte, hotărârea atacată este dată tocmai de scopul urmărit de legiuitor, și anume de a se corecta hotărârea respectivă. Astfel, Curtea observă că aceasta nu declanșează un litigiu nou, ci reprezintă o fază procesuală a aceleiași cauze și, în aceste condiții, instanța în cauză trebuie să lămurească și aspectele ce au incidență asupra fondului cauzei ca urmare a admiterii revizuirii. Faptul că legiuitorul a prevăzut în art. 326 alin. 1 din Codul de procedură civilă că cererea de revizuire se judecă potrivit dispozițiilor prevăzute pentru cererea de chemare în judecată (art. 112 din Codul de procedură civilă) nu poate fi înțeles în sensul că ne aflăm din nou într-o fază inițială proprie cererii de chemare în judecată, această prevedere precizând doar în mod clar cadrul procesual. Curtea reține că, în timp ce acțiunea inițială urmărește realizarea unui drept al reclamantului bazat pe motivele de fapt și de drept, cererea de revizuire urmărește reformarea hotărârii definitive și irevocabile, tocmai pentru motivele prevăzute de art. 322 din Codul de procedură civilă. De altfel, judecarea revizuirii se desfășoară numai în cadrul procesual conturat în etapele procesuale anterioare. Astfel, instanța de revizuire va putea admite cererea de revizuire doar dacă aceasta se întemeiază pe prevederile art. 322 din Codul de procedură civilă. Cazurile de revizuire sunt redactate în mod clar, sunt previzibile, precise și neechivoce, astfel încât instanța de judecată are posibilitatea, în mod obiectiv, de a le interpreta și aplica; de asemenea, norma legală în cauză, satisfăcând exigențele mai sus arătate, permite părților să își regleze comportamentul procesual în funcție de aceasta”. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 703/21 .X.2010 3 Considerentele și soluția deciziilor menționate își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, deoarece nu au intervenit elemente noi, care să impună schimbarea jurisprudenței. în fine, considerentele enunțate demonstrează constituționalitatea dispozițiilor legale criticate și în raport cu prevederile art. 24 din Constituție. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 326 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Vasile Nistorîn Dosarul nr. 649/2/2008 al Curții de Apel București — Secția a Vlll-a contencios administrativ și fiscal. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 23 septembrie 2010. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Benke Kăroly CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 1.125 din 23 septembrie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 969 si art. 1073 din Codul civil 9 Augustin Zegrean Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Mircea Ștefan Mi nea lulia Antoanella Motoc Ion Predescu Tudorel Toader Puskăs Valentin Zoltăn Daniela Ramona Marițiu — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 969 și art. 1073 din Codul civil, excepție ridicată de Societatea Comercială „Standard Snacks” — S.R.L. în Dosarul nr. 28.208/301/2009 al Judecătoriei Sectorului 3 București — Secția civilă. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 10 februarie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 28.208/301/2009, Judecătoria Sectorului 3 București — Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 969 și art. 1073 din Codul civil, excepție ridicată de Societatea Comercială „Standard Snacks” — S.R.L. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile criticate contravin prevederilor art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (3), art. 24 alin. (1) și art. 61 din Constituție, deoarece permite ca „persoane private să stabilească convenții care să aibă putere de lege”. De asemenea, este contrară textelor constituționale invocate „modalitatea de reglementare a efectelor contractelor care sunt acte de drept privat”. Judecătoria Sectorului 3 București — Secția civilă arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că dispozițiile art. 969 din Codul civil consacră unul dintre principiile efectelor actelor juridice civile, și anume principiul forței obligatorii a actelor juridice civile — pacta sunt servanda — conform căruia actul juridic civil legal încheiat se impune părților întocmai ca legea. Dispozițiile art. 1073 din Codul civil nu aduc atingere prevederilor constituționale invocate de autorul excepției, ci urmărește tocmai ducerea la îndeplinire a principiului forței obligatorii a actelor juridice civile. în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 703/21 .X.2010 criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 969 și art. 1073 din Codul civil, cu următorul conținut: — Art. 969: „Convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante. Ele se pot revoca prin consimțământul mutual sau din cauze autorizate de lege”; —Art. 1073: „Creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației și în caz contrar are dreptul la dezdăunare." în susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) — Egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) — Accesul liber la justiție, art. 24 alin. (1) — Dreptul la apărare și art. 61 — Rolul și structura Parlamentului. Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 969 din Codul civil, Curtea constată că, prin Decizia nr. 311 din 3 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 26 martie 2009, a statuat că aceste dispoziții consacră principii importante ale dreptului civil român — principiul forței obligatorii a convențiilor civile pacta sunt servanda, principiul libertății contractuale, principiul relativității efectelor convențiilor și principiul irevocabilității actului juridic civil. Analizând motivele de neconstituționalitate invocate de autor, Curtea a constatat că acestea nu pot fi primite, prevederile criticate nefiind contrare rolului de unică autoritate legiuitoare a Parlamentului. încheierea unei convenții fiind guvernată de principiul libertății contractuale, părțile pot să determine, prin voința lor, clauzele contractuale și efectele pe care acestea urmează să le producă, conform unei cauze morale și licite. Convenția astfel încheiată se impune părților întocmai ca legea, având caracter obligatoriu, iar nu facultativ. Referitor la prevederile art. 1073 din Codul civil, prin Decizia nr. 460 din 20 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 332 din 19 mai 2010, Curtea a statuat că acestea fac parte din cap. VII al Codului civil „Despre efectele obligațiilor” și stabilesc regula de principiu potrivit căreia creditorul are dreptul de a urmări și de a obține de la debitor îndeplinirea exactă a prestației la care s-a obligat sau de a cere daune interese în caz de neexecutare. Or, finalitatea acestui text din Codul civil presupune tocmai realizarea drepturilor legale ale creditorului prin determinarea debitorului de a executa obligația la care este ținut în temeiul unui contract încheiat între părți. Așa fiind, Curtea nu a reținut existența vreunei contradicții între aceste prevederi de lege și dispozițiile constituționale referitoare la accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil. Deoarece nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluția deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 969 și art. 1073 din Codul civil, excepție ridicată de Societatea Comercială „Standard Snacks” — S.R.L. în Dosarul nr. 28.208/301/2009 al Judecătoriei Sectorului 3 București — Secția civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 23 septembrie 2010. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Daniela Ramona Marițiu CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 1.130 din 23 septembrie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. 2 din Codul de procedură civilă Augustin Zegrean Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Mircea Ștefan Mi nea lulia Antoanella Motoc Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltân — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător Tudorel Toader —judecător Daniela Ramona Marițiu — magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. 2 din Codul de procedură civilă, MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 703/21 .X.2010 5 excepție ridicată de Nicanor George Ene prin mandatar Dragoș Marian Ene în Dosarul nr. 36.752/3/2006 al Curții de Apel București — Secția a lll-a civilă și pentru cauze cu minori și familie și Vasile Botomei în Dosarul nr. 657/32/2009 al Curții de Apel Bacău — Secția comercială, contencios administrativ și fiscal. La apelul nominal răspund Dragoș Marian Ene, mandatarul lui Nicanor George Ene, autor al excepției, și avocatul părții Denisa Mariana Hodărnescu. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 743D/2010 și nr. 762D/2010, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Dragoș Marian Ene, mandatarul lui Nicanor George Ene, autorul excepției de neconstituționalitate, se opune conexării celor două cauze. Avocatul părții Denisa Mariana Hodărnescu este de acord cu conexarea cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public consideră că sunt îndeplinite condițiile legale pentru conexare. Curtea, în temeiul prevederilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 762D/2010 la Dosarul nr. 743D/2010, care a fost primul înregistrat. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul mandatarului autorului excepției de neconstituționalitate, care arată că nu au fost depuse punctele de vedere ale autorităților. De asemenea, solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. Avocatul părții Denisa Mariana Hodărnescu solicită respingerea excepției de neconstituționalitate. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, în acest sens face referire la deciziile Curții Constituționale nr. 409/2010 și nr. 97/2006. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele: Prin încheierea din 18 martie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 36.752/3/2006, Curtea de Apel București — Secția a lll-a civilă și pentru cauze cu minori și familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Nicanor George Ene prin mandatar Dragoș Marian Ene. Prin încheierea din 5 martie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 657/32/2009, Curtea de Apel Bacău — Secția comercială, contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Vasile Botomei. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile art. 20 alin. (1) și (2), art. 24 alin. (1) și art. 124 alin. (1) și (2) din Legea fundamentală. De asemenea, se susține că dispozițiile legale criticate, prin eliminarea posibilității de a se recuza toți judecătorii unei instanțe, încalcă „dreptul de acces la dosar”. Curtea de Apel București — Secția a lll-a civilă și pentru cauze cu minori și familie arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Curtea de Apel Bacău — Secția comercială, contencios administrativ și fiscal arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 28 alin. 2 din Codul de procedură civilă, cu următorul conținut: „Nu se pot recuza toți Judecătorii unei instanțe sau ai unei secții a acesteia. ” în susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 20 alin. (1) și (2) — Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 24 alin. (1) — Dreptul la apărare și art. 124 alin. (1) și (2) — înfăptuirea justiției. Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prin Decizia nr. 97 din 9 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 197 din 2 martie 2006, și prin Decizia nr. 53 din 16 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 23 februarie 2007, a statuat că, potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (2) și ale art. 129 din Constituție, stabilirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești este de competența exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură. Sub acest aspect, principiul liberului acces la justiție presupune posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a le utiliza, în formele și în modalitățile instituite de lege. în consecință, prin reglementările cuprinse în art. 28 alin. 2 din Codul de procedură civilă, referitoare la imposibilitatea recuzării tuturor judecătorilor unei instanțe sau ai unei secții a acesteia, legiuitorul nu a înțeles să limiteze accesul liber la justiție sau dreptul la apărare, ci să asigure un climat de ordine, indispensabil exercitării în condiții optime a acestui drept constituțional. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru juridic, stabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, de natură a preveni eventualele abuzuri și tergiversarea soluționării cauzelor deduse judecății. De altfel, în situația în care există legături de rudenie sau afinitate între una dintre părțile implicate în litigiu și magistrații instanței sau există motive de suspiciune legitimă privind imparțialitatea acestora ori motive de siguranță publică, partea interesată poate formula cerere de strămutare a cauzei către o altă instanță, de același grad. Deoarece nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluția deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 703/21 .X.2010 Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Nicanor George Ene prin mandatar Dragoș Marian Ene în Dosarul nr. 36.752/3/2006 al Curții de Apel București — Secția a lll-a civilă și pentru cauze cu minori și familie și Vasile Botomei în Dosarul nr. 657/32/2009 al Curții de Apel Bacău — Secția comercială, contencios administrativ și fiscal. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 23 septembrie 2010. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Daniela Ramona Marițiu CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 1.131 din 23 septembrie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 92 alin. 3 și 4 din Codul de procedură civilă Augustin Zegrean Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Mircea Ștefan Minea lulia Antoanella Motoc Ion Predescu Puskăs Valentin Zoltăn Tudorel Toader Daniela Ramona Marițiu — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 92 alin. 3 și 4 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Nemeth Istvan în Dosarul nr. 3.225/96/2008 al Curții de Apel Târgu Mureș — Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 23 februarie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 3.225/96/2008, Curtea de Apel Târgu Mureș — Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 92 alin. 3 și 4 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Nemeth Istvan. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că măsura prevăzută de textul criticat, de afișare a citației și a celorlalte acte de procedură pe ușa locuinței, reprezintă o îngrădire a dreptului de a se adresa justiției. Curtea de Apel Târgu Mureș — Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Comunicarea prin afișare a unui act procedural constituie o excepție de la regula generală a înmânării în mod personal a unui astfel de act, însă instituirea unei astfel de proceduri nu reprezintă o limitare a dreptului de acces liber la justiție. Dimpotrivă, această modalitate de comunicare constituie o garanție a respectării acestui drept, în cazul persoanelor aflate în situațiile derogatorii prevăzute de art. 92 alin. 3 și 4 din Codul de procedură civilă, asigurându-se astfel posibilitatea și pentru aceste persoane de a lua cunoștință de actele procedurale. în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 92 alin. 3 și 4 din Codul de procedură civilă, cu următorul conținut: „Dacă cel citat nu se găsește la domiciliu sau dacă, în cazul hotelurilor sau clădirilor compuse din mai multe apartamente, el nu a indicat camera sau apartamentul în care locuiește, agentul va înmâna citația, în primul caz, unei persoane din familie, sau, MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 703/21 .X.2010 7 în lipsă, oricărei alte persoane care locuiește cu dânsul, sau care, în mod obișnuit, primește corespondența, iar, în celelalte cazuri, administratorului, portarului, ori celui ce în mod obișnuit îl înlocuiește; persoana care primește citația va semna adeverința de primire, agentul certificăndu-i identitatea și semnătura și încheind proces-verbal despre cele urmate. Dacă persoanele arătate în alineatul precedent nu voiesc ori nu pot să semneze adeverința de primire, agentul va încheia proces-verbal, lăsând citația în mâna lor; dacă cei arătați nu voiesc să primească citația sau sunt lipsă, agentul va afișa citația, fie pe ușa locuinței celui citat, fie, dacă nu are indicația apartamentului sau camerei locuite, pe ușa principală a clădirii, încheind de asemenea proces-verbal despre toate acestea. ” în susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale, autorii excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (1) și (2) referitoare la accesul liber la justiție. Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, prin Decizia nr. 813 din 19 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 6 august 2009, și prin Decizia nr. 455 din 2 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 5 ianuarie 2004, a statuat că dispozițiile legale criticate constituie excepții de la regula generală a înmânării în mod direct și personal a citației sau a oricărui alt act de procedură, prevăzută de art. 92 alin. 1 din Codul de procedură civilă, comunicarea prin afișare fiind operantă numai în situațiile în care destinatarul, aflându-se la domiciliu, nu vrea să primească citația sau, primind-o, nu voiește să semneze adeverința de primire ori, în cazul în care negăsindu-se la domiciliu, persoanele îndreptățite să primească actul procedural refuză sau ele însele sunt lipsă. Așa fiind, Curtea a considerat că aceste excepții nu sunt de natură a afecta vreun drept constituțional, ci reprezintă modalități derogatorii de îndeplinire a procedurii de citare, determinate de situația obiectiv diferită a persoanelor citate. Mai mult, Curtea a reținut că textul criticat are în vedere o situație cu caracter de excepție și urmărește să prevină și să limiteze eventualele abuzuri în exercitarea drepturilor procesuale, de natură să determine tergiversarea soluționării cauzei, pe calea menținerii cu rea-credință a unei permanente lipse de procedură. O atare concluzie rezultă din economia întregului articol 92 din Codul de procedură civilă, care prevede suficiente garanții de natură să asigure respectarea dreptului la apărare sau ocrotirea vieții private a persoanei. Totodată, obligația părților de a-și exercita drepturile procesuale cu respectarea dispozițiilor stabilite de lege, referitoare la comunicarea actelor de procedură, reprezintă expresia aplicării principiului privind dreptul persoanei la judecarea procesului său în mod echitabil și într-un termen rezonabil, potrivit prevederilor art. 6 pct. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, instituirea unor reglementări care să prevină abuzurile servind unei bune administrări a justiției, precum și necesității aplicării și respectării drepturilor și garanțiilor procesuale ale părților. Deoarece nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluția deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 92 alin. 3 și 4 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Nemeth Istvan în Dosarul nr. 3.225/96/2008 al Curții de Apel Târgu Mureș — Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 23 septembrie 2010. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Daniela Ramona Marițiu CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 1.192 din 30 septembrie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 din Codul de procedură civilă Augustin Zegrean Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Mircea Ștefan Mi nea lulia Antoanella Motoc — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător Ion Predescu —judecător Puskâs Valentin Zoltân —judecător Tudorel Toader —judecător Doina Suliman — magistrat-asistent-șef Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu. 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 703/21 .X.2010 Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială „Neptun Olimp” — S.A. din Neptun în Dosarul nr. 6.046/118/2006 al Tribunalului Constanța — Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent-șef, referând asupra cauzei, arată că partea Berryhill LLC Washington DC SUA a depus la dosar concluzii scrise prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 19 ianuarie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 6.046/118/2006, Tribunalul Constanța — Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială „Neptun Olimp” — S.A. din Neptun cu ocazia soluționării unei cereri de recuzare. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că textele de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (3) teza întâi și celor ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece cererea de recuzare se judecă în camera de consiliu, fără prezența părților și cu interzicerea interogatoriului ca mijloc de dovadă a motivelor de recuzare. Instanța de judecată apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, republicată, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 31 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „Instanța decide asupra recuzării, în camera de consiliu, fără prezența părților și ascultând pe judecătorul recuzat. Nu se admite interogatoriul sau jurământul ca mijloc de dovadă a motivelor de recuzare. în cursul judecării cererii de recuzare nu se va face niciun act de procedură. ” în susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale, autorul excepției invocă încălcarea dreptului la un proces echitabil consacrat prin prevederile constituționale ale art. 21 alin. (3) teza întâi și prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, asupra constituționalității textului de lege criticat, s-a pronunțat prin mai multe decizii, în sensul respingerii acesteia. în acest sens, este Decizia nr. 754 din 31 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 975 din 6 decembrie 2006. Cu acel prilej, Curtea, făcând referire la jurisprudența sa în materie, a reținut că judecarea cererii de recuzare nu vizează fondul cauzei și nu presupune în mod necesar dezbateri contradictorii, instanța pronunțând în ședință publică o încheiere asupra recuzării. Prin această reglementare legiuitorul a avut în vedere instituirea unei proceduri simple și operative de soluționare a acestei cereri, încheierea prin care s-a respins recuzarea putând fi atacată odată cu fondul, iar instanța de control judiciar urmând a reface toate actele și dovezile administrate la prima instanță, atunci când constată că cererea de recuzare a fost pe nedrept respinsă. Totodată, Curtea a reținut că cererea de recuzare nu constituie o acțiune de sine stătătoare, având ca obiect realizarea sau recunoașterea unui drept subiectiv al autorului cererii, ci o procedură integrată procesului în curs de judecată, al cărei scop este tocmai asigurarea desfășurării normale a judecății, iar nu împiedicarea accesului la justiție. întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale în materie, atât soluția, cât și considerentele din deciziile menționate își mențin valabilitatea și în prezenta cauză. Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială „Neptun Olimp” — S.A. din Neptun în Dosarul nr. 6.046/118/2006 al Tribunalului Constanța — Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 30 septembrie 2010. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent-șef, Doina Suliman MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 703/21 .X.2010 9 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE MINISTERUL MEDIULUI Șl PĂDURILOR ORDIN privind modificarea Ordinului ministrului mediului și pădurilor nr. 862/2010 pentru aprobarea înființării Consiliului Național de Vânătoare Având în vedere Referatul de aprobare nr. 186.993 din 28 septembrie 2010 al Direcției generale păduri, în temeiul prevederilor art. 6 alin. (3) din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare, precum si ale art. 15 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.635/2009 privind organizarea si funcționarea Ministerului Mediului și Pădurilor, cu modificările și completările ministrul mediului și pădurilor emite prezentul ordin. Art. I. — Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 862/2010 pentru aprobarea înființării Consiliului Național de Vânătoare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 18 iunie 2010, se modifică după cum urmează: 1. La articolul 1 alineatul (1), litera e) va avea următorul cuprins: ,,e) 7 reprezentanți ai gestionarilor fondurilor cinegetice, dintre care unul din partea administratorului pădurilor statului, ulterioare, 2 din partea administratorilor pădurilor proprietate privată și pădurilor proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale și 4 din partea organizațiilor vânătorești.” 2. Anexa nr. 1 se modifică si se înlocuiește cu anexa care f » face parte integrantă din prezentul ordin. Art. II. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul mediului și pădurilor, Lăszlo Borbely București, 13 octombrie 2010. Nr. 1.679. ANEXĂ IAnexa nr. 1 la Ordinul nr. 862/2010) COMPONENȚA NOMINALĂ a Consiliului Național de Vânătoare I. Reprezentanți ai autorității publice centrale care răspunde de silvicultură și pentru protecția mediului: 1. Ilona Szabo 2. Dănuț lacob 3. Eugen Simionescu 4. Dan Achim 5. Alina Frim 6. Mârton Kelemen II. Reprezentant al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor: — Niculae Lazăr III. Reprezentanți ai unităților de învățământ superior cu profil cinegetic: 1. Ovidiu lonescu 2. Nicolae Goicea IV. Reprezentant al unităților de cercetare cu profil cinegetic: — Adrian Angelescu V. Reprezentanți ai gestionarilor fondurilor cinegetice: 1. Sabin Bratu 2. Atilla Kelemen 3. Neculai Selaru 4. Ărpâd Sârkăny 5. Eusebiu Martiniuc 6. Dorel Fechete 7. Sândor Rancz 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 703/21 .X.2010 MINISTERUL MEDIULUI Șl PĂDURILOR ORDIN pentru modificarea pozițiilor nr. 118, 192 și „Total țară” din anexa nr. 1 la Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 713/2010 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru speciile de faună de interes cinegetic, la care vânarea este permisă, pentru sezonul de vânătoare 15 mai 2010—14 mai 2011 Având în vedere Referatul de aprobare nr. 191.153 din 1 octombrie 2010 al Direcției păduri și dezvoltare forestieră, în temeiul prevederilor art. 6 alin. (1) lit. f) și ale art. 9 alin. (2) din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 15 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.635/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului și Pădurilor, cu modificările și completările ulterioare, ministrul mediului și pădurilor emite următorul ordin: Art. I. — Pozițiile nr. 118, 192 și „Total țară” din anexa nr. 1 la Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 713/2010 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru speciile de faună de interes cinegetic, la care vânarea este permisă, pentru sezonul de vânătoare 15 mai 2010—14 mai 2011, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 308 și 308 bis din 12 mai 2010, se modifică și vor avea cuprinsul prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. II. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul mediului și pădurilor, Cristian Apostol, secretar de stat București, 14 octombrie 2010. Nr. 1.688. ANEXĂ Gestionari Fond cinegetic Cote de recoltă aprobate la: Nr. fonduri Căprior Cerb comun Cerb lopătar Capră neagră crt. Jud. de Nr. Denumire Total, Masculi Femele, Total, Masculi Femele, Total, Masculi Femele, Total, Femele, vânătoare din Trofeu Selecție tineret din Trofeu Selecție tineret din Trofeu Selecție tineret din Masculi tineret care care care care 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 „118 AR DS Arad 21 Socodor 8 2 4 2 0 0 0 0 100 12 32 56 0 0 0 192 3 Total județ 431 81 210 140 71 6 40 25 177 19 54 104 0 0 0 TOTAL ȚARĂ 12044 2009 4237 5798 1966 390 679 897 578 51 146 381 345 172 173” MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 703/21 .X.2010 11 MINISTERUL CULTURII Șl PATRIMONIULUI NAȚIONAL ORDIN privind clasarea în Lista monumentelor istorice, grupa valorică A, a imobilului Biserica „Adormirea Maicii Domnului” — Maica Precista de la Dud (Madona Dudu) din str. Madona Dudu nr. 3, Craiova, județul Dolj în conformitate cu dispozițiile Ordinului ministrului culturii și cultelor nr. 2.260/2008 privind aprobarea Normelor metodologice de clasare și inventariere a monumentelor istorice, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul prevederilor art. 13 alin. (1) pct. 2 lit. a) și art. 33 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările ulterioare, și ale art. 11 alin. (1) și (4) din Hotărârea Guvernului nr. 90/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Culturii și Patrimoniului Național, cu modificările ulterioare, ministrul culturii și patrimoniului național emite prezentul ordin. Art. 1. — Imobilul Biserica „Adormirea Maicii Domnului” — Maica Precista de la Dud (Madona Dudu) din str. Madona Dudu nr. 3, Craiova, județul Dolj, se clasează ca monument istoric, grupa valorică A, cod în Lista monumentelor istorice DJ-ll-m-A-21015. Art. 2. — Direcția patrimoniu cultural comunică prezentul ordin Direcției pentru Cultură și Patrimoniul Național a Județului Dolj pentru ducere la îndeplinire. Art. 3. — Direcția pentru Cultură și Patrimoniul Național a Județului Dolj va îndeplini procedurile de comunicare în termen de cel mult 30 de zile de la data publicării prezentului ordin. Art. 4. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul culturii și patrimoniului național, Kelemen Hunor București, 14 septembrie 2010. Nr. 2.520. MINISTERUL CULTURII Șl PATRIMONIULUI NAȚIONAL ORDIN privind clasarea în Lista monumentelor istorice, grupa valorică B, a imobilului Biserica ortodoxă „Sf. Nicolae” din satul Gherdeal, comuna Bruiu, județul Sibiu în conformitate cu dispozițiile Ordinului ministrului culturii și cultelor nr. 2.260/2008 privind aprobarea Normelor metodologice de clasare și inventariere a monumentelor istorice, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul prevederilor art. 13 alin. (1) pct. 1 lit. b) și art. 33 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările ulterioare, și ale art. 11 alin. (1) și (4) din Hotărârea Guvernului nr. 90/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Culturii și Patrimoniului Național, cu modificările ulterioare, ministrul culturii și patrimoniului național emite prezentul ordin. Art. 1. — Imobilul Biserica ortodoxă „Sf. Nicolae” din satul Gherdeal, comuna Bruiu, județul Sibiu, se clasează ca monument istoric, grupa valorică B, cod în Lista monumentelor istorice SB-ll-m-B-21016. Art. 2. — Direcția patrimoniu cultural comunică prezentul ordin Direcției pentru Cultură și Patrimoniul Național a Județului Sibiu pentru ducere la îndeplinire. Art. 3. — Direcția pentru Cultură și Patrimoniul Național a Județului Sibiu va îndeplini procedurile de comunicare în termen de cel mult 30 de zile de la data publicării prezentului ordin. Art. 4. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul culturii și patrimoniului național, Kelemen Hunor București, 16 septembrie 2010. Nr. 2.524. 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 703/21 .X.2010 ACTE ALE PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE SI JUSTIȚIE 9 9 9 MINISTERUL PUBLIC PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE Șl JUSTIȚIE ORDIN pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției publice vacante de manager economic și a celorlalte posturi vacante sau temporar vacante de funcționari publici și personal contractual din cadrul Ministerului Public în aplicarea prevederilor art. 37 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, precum și ale art. 7 din anexa nr. I la aceeași lege, văzând și dispozițiile Hotărârii Guvernului nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul art. 62 alin. (1), art. 70 alin. (1) și (2), art. 76, art. 126 alin. (5) și al art. 133 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție emite următorul ordin: Art. 1. — Se aprobă Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției publice vacante de manager economic și a celorlalte posturi vacante sau temporar vacante de funcționari publici și personal contractual din cadrul Ministerului Public, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. — (1) La data intrării în vigoare a prezentului ordin își încetează aplicabilitatea Ordinul procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție nr. 373/2008 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției publice de manager economic și a celorlalte posturi vacante de funcționari publici și personal contractual din cadrul Ministerului Public, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 55 din 29 ianuarie 2009. (2) Secția de resurse umane și documentare va lua măsurile necesare pentru ducerea la îndeplinire a dispozițiilor prezentului ordin. Art. 3. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, Gabriela Scutea București, 8 octombrie 2010. Nr. 230.’ ANEXA REGULAMENT privind organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției publice vacante de manager economic și a celorlalte posturi vacante sau temporar vacante de funcționari publici și personal contractual din cadrul Ministerului Public CAPITOLUL I Dispoziții generale Art. 1. — (1) Managerul economic al departamentului economico-financiar și administrativ din Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, parchetele de pe lângă curțile de apel și parchetele de pe lângă tribunale este numit pe bază de concurs, prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, în condițiile legii și ale prezentului regulament. (2) Posturile vacante aferente funcțiilor publice de execuție și conducere, altele decât cele de manager economic, din cadrul departamentelor economico-financiare și administrative din Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, parchetele de pe lângă curțile de apel și parchetele de pe lângă tribunale se ocupă prin concurs organizat de către Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, pentru acest parchet, respectiv de parchetele de pe lângă curțile de apel, pentru celelalte parchete, cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare, și ale prezentului regulament. Art. 2. — (1) Funcționarii publici și personalul contractual din cadrul departamentelor economico-financiare și administrative din Ministerul Public sunt încadrați de procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel în circumscripția căruia se află postul vacant, pe bază de concurs sau examen. (2) Toate activitățile administrative necesare bunei organizări și desfășurări a concursurilor se asigură de compartimentele de resurse umane, respectiv de secretarul comisiei de concurs. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 703/21 .X.2010 13 CAPITOLUL II Concursul pentru ocuparea funcției publice de manager economic și a celorlalte funcții publice vacante din cadrul departamentelor economico-financiare și administrative din Ministerul Public Art. 3. — (1) Concursurile pentru recrutarea funcționarilor publici se organizează cu avizul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici. Avizul se solicită conform Hotărârii Guvernului nr. 611/2008, cu modificările și completările ulterioare. (2) în vederea organizării și desfășurării concursurilor pentru recrutarea funcționarilor publici, după primirea avizului favorabil sau a celui cu observații, după caz, însă cu minimum 20 de zile înaintea desfășurării concursului, se constituie comisii de concurs, respectiv comisii de soluționare a contestațiilor, prin ordin al procurorului general al parchetului care organizează concursul, în condițiile Hotărârii Guvernului nr. 611/2008, cu modificările și completările ulterioare, și ale prezentului regulament. (3) Secretariatul comisiei de concurs și secretariatul comisiei de soluționare a contestațiilor se asigură de către funcționarii publici din cadrul compartimentelor de resurse umane sau, în lipsă, de către funcționarii publici cu atribuții în acest domeniu, prevăzute în fișa postului, din parchetul care organizează concursul sau din parchetul ierarhic superior, după caz. Art. 4. — (1) Pentru concursurile organizate în vederea ocupării funcțiilor publice de conducere, comisia de concurs și comisia de soluționare a contestațiilor sunt compuse fiecare din câte 5 membri, desemnați după cum urmează: a) 3 membri sunt reprezentanți ai parchetului în al cărui stat de funcții se află funcția publică vacantă pentru care se organizează concursul sau, după caz, sunt desemnați din parchetul ierarhic superior; b) 2 membri sunt reprezentanți ai Agenției Naționale a Funcționarilor Publici. (2) Pentru concursurile organizate în vederea ocupării funcțiilor publice de execuție, comisia de concurs și comisia de soluționare a contestațiilor sunt compuse din câte 3 membri, desemnați după cum urmează: a) 2 membri sunt reprezentanți ai parchetului în al cărui stat de funcții se află funcția publică vacantă pentru care se organizează concursul; b) un membru este reprezentant al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici. (3) Dispozițiile art. 27 și 29 din Hotărârea Guvernului nr. 611/2008, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător. Art. 5. — Concursul pentru ocuparea funcției publice vacante de manager economic pentru Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, parchetele de pe lângă curțile de apel și parchetele de pe lângă tribunale se organizează de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, cu avizul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici. Art. 6. — Condițiile de desemnare a membrilor, interdicțiile, incompatibilitățile și situațiile de conflict de interese, precum și procedura în aceste situații sunt cele prevăzute în art. 31—34 din Hotărârea Guvernului nr. 611/2008, cu modificările și completările ulterioare. Art. 7. — (1) Normele privind publicitatea concursului și atribuțiile comisiei de concurs, ale comisiei de soluționare a contestațiilor, precum și ale secretarilor celor două comisii sunt cele prevăzute în art. 38—43 din Hotărârea Guvernului nr. 611/2008, cu modificările și completările ulterioare. (2) Condițiile de participare și condițiile de desfășurare a concursului, bibliografia și tematica se stabilesc de compartimentul de resurse umane sau de către funcționarii publici cu atribuții în acest domeniu, după caz. (3) în cazul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, secretariatul comisiei de concurs și secretariatul comisiei de soluționare a contestațiilor se asigură de către Biroul de organizare și resurse umane. Art. 8. — (1) La concursul pentru ocuparea funcției publice vacante de manager economic se pot înscrie persoanele care îndeplinesc următoarele condiții: a) condițiile prevăzute la art. 54 și 57 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare; b) au studii universitare de licență absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă durată absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă, specializarea științe economice; c) au o vechime în specialitate de minimum 3 ani; d) au o bună reputație. (2) îndeplinirea condiției privind buna reputație se verifică de comisia de concurs, în baza recomandărilor de la ultimul loc de muncă depuse de candidat și, dacă este cazul, a verificărilor administrative efectuate de compartimentele de resurse umane. (3) La concursul pentru ocuparea celorlalte funcții publice vacante din cadrul departamentelor economico-financiare și administrative se pot înscrie persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute de Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Prevederile alin. (2) se aplică în mod corespunzător. (4) Condițiile specifice de participare la concursul de recrutare pentru ocuparea funcțiilor publice vacante se stabilesc, pe baza fișei postului, prin ordinul prin care se dispune organizarea concursului, la propunerea compartimentului de resurse umane, cu avizul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici. Art. 9. — (1) Candidații vor prezenta, pentru înscrierea la concurs sau la proba practică, următoarele acte: a) copie de pe actul de identitate; b) formularul de înscriere la concurs, completat; c) diplomele de studii și alte acte care atestă efectuarea specializărilor cerute, în copie; d) curriculum vitae; e) copie de pe documentele care atestă vechimea în muncă: carnetul de muncă sau extras de pe registrul general al salariaților și altele asemenea, dacă este cazul; f) recomandare de la ultimul loc de muncă sau de la unitatea de învățământ pentru absolvenții care se angajează pentru prima dată sau copie de pe fișa de evaluare a performanțelor profesionale individuale din anul anterior/recomandare privind profilul profesional și moral de la ultimul loc de muncă sau de la unitatea de învățământ, după caz; g) certificat de cazier judiciar; h) alte înscrisuri din care să rezulte îndeplinirea condițiilor specifice de participare la concurs; i) adeverință medicală care să ateste starea de sănătate corespunzătoare. (2 ) Copiile de pe actele prevăzute la alin. (1) se prezintă însoțite de documentele originale, care se restituie după verificarea conformității copiei. (3 ) Formularele de înscriere la concurs se pun la dispoziția celor interesați la sediul și pe site-ul instituției organizatoare, după caz. (4 ) Prevederile art. 8 alin. (2) se aplică în mod corespunzător. Art. 10. — Desfășurarea concursului de recrutare este reglementată în art. 43 și 44—72 din Hotărârea Guvernului nr. 611/2008, cu modificările și completările ulterioare. Art. 11. — Candidații declarați admiși sunt numiți, în condițiile legii, pe baza punctajului final obținut, în funcția publică de manager economic, prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv în funcția publică pentru care au susținut concursul, prin ordin al procurorului general al parchetului care a organizat concursul. 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 703/21 .X.2010 CAPITOLUL III Concursul pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante de personal contractual din cadrul departamentelor economico-financiare și administrative din Ministerul Public Art. 12. — Poate fi angajată cu contract individual de muncă, în cadrul departamentului economico-financiar și administrativ al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, parchetelor de pe lângă curțile de apel și parchetelor de pe lângă tribunale, persoana care îndeplinește următoarele condiții: a) este cetățean român cu domiciliul în România sau al unui stat al Uniunii Europene, în condițiile legii; b) are studii în conformitate cu cerințele postului; c) nu are antecedente penale și se bucură de o bună reputație; d) este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea funcției; e) a promovat concursul sau, după caz, proba practică, organizate potrivit prezentului regulament. Art. 13. — (1) Personalul care desfășoară activități administrative, de gospodărire și de întreținere-reparații este angajat pe bază de concurs, organizat de parchetul în al cărui stat de funcții se află postul vacant. (2) Concursul constă într-o probă scrisă de verificare a cunoștințelor teoretice și un interviu și se desfășoară în conformitate cu prevederile prezentului regulament. Art. 14. — (1) Data și locul susținerii concursului, tematica, numărul posturilor vacante și termenul pentru depunerea actelor de înscriere la concurs se aduc la cunoștința celor interesați prin afișare la sediul parchetului care organizează concursul și prin publicare pe pagina de internet a parchetului, cu cel puțin 15 zile înainte de data desfășurării concursului. (2) Cererile pentru înscrierea la concurs se adresează procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție sau, după caz, procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel și se depun la sediul parchetului care organizează concursul cu cel puțin 10 zile înainte de data concursului, împreună cu dosarele de concurs, care trebuie să conțină actele prevăzute la art. 9 alin. (1). (3) Prevederile art. 8 alin. (2) și art. 9 alin. (2) și (3) se aplică în mod corespunzător. Art. 15. — (1) în termen de 3 zile lucrătoare de la data expirării termenului de depunere a dosarelor, comisia de concurs selectează dosarele de concurs pe baza îndeplinirii condițiilor de participare la concurs. (2) După finalizarea selecției dosarelor se încheie un proces- verbal semnat de către toți membrii comisiei de concurs. (3) Rezultatele selectării dosarelor de înscriere se afișează de către secretarul comisiei de concurs, cu mențiunea „admis” sau „respins”, însoțită de motivul respingerii dosarului, la sediul parchetului organizator al concursului, în termenul prevăzut la alin. (1). (4) Contestațiile cu privire la rezultatul selecției dosarelor de înscriere se depun la secretarul comisiei de soluționare a contestațiilor în maximum 24 de ore de la afișarea rezultatelor selecției dosarelor de către comisia de concurs. (5) Contestațiile se soluționează și se afișează la sediul parchetului care organizează concursul în termen de 24 de ore de la expirarea termenului de depunere. Art. 16. — Criteriile specifice, elaborate de șeful ierarhic sau de coordonatorul compartimentului în care există postul vacant ori temporar vacant pe baza cerințelor cuprinse în fișa postului și aprobate de conducătorul parchetului, vizează următoarele: a) studii de specialitate; b) perfecționări/specializări; c) vechimea în muncă/vechimea în specialitatea studiilor; d) cunoștințe de limbi străine; e) cunoștințe de operare pe calculator; f) abilități și aptitudini corespunzătoare specificului postului. Ărt. 17. — (1) în funcție de specificul posturilor scoase la concurs și de numărul candidaților, conducătorul parchetului care organizează concursul stabilește comisia de concurs și comisia de soluționare a contestațiilor, compuse fiecare din câte 3 membri, desemnați din parchetul în al cărui stat de funcții se află funcția publică vacantă pentru care se organizează concursul sau, după caz, din parchetul ierarhic superior, precum și secretarul comisiei de concurs. (2) Calitatea de membru în comisia de concurs este incompatibilă cu calitatea de membru în comisia de soluționare a contestațiilor. (3) Președintele comisiei de concurs, respectiv al comisiei de soluționare a contestațiilor se desemnează din rândul membrilor, prin actul administrativ de constituire a comisiilor. (4) Nu pot fi membri în comisia de concurs sau în comisia de soluționare a contestațiilor persoanele care: a) au calitatea de soț, soție, rudă sau afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu oricare dintre candidați; b) au relații cu caracter patrimonial sau interese patrimoniale cu oricare dintre candidați. (5) Situația de incompatibilitate poate fi sesizată de persoana în cauză, de oricare dintre candidați, de conducătorul parchetului organizator al concursului sau de orice altă persoană interesată. (6) Conducătorul parchetului constată situația de incompatibilitate și ia măsuri de înlocuire, în termen de două zile de la data sesizării, a membrului respectiv cu o altă persoană care să îndeplinească condițiile cerute. Art. 18. — (1) Comisia de concurs are următoarele atribuții principale: a) elaborează subiectele pentru probele din concurs; b) stabilește baremul de evaluare a probelor; c) stabilește durata probei scrise în funcție de complexitatea subiectelor; d) notează candidații cu note de la 1 la 10, la probele de concurs; e) în funcție de notele obținute, stabilește candidatul/candidații declarat/declarați reușit/reușiți la concurs. (2) Comisia de soluționare a contestațiilor are următoarele atribuții principale: a) soluționează contestațiile depuse de candidați cu privire la selecția dosarelor și cu privire la notarea probelor de concurs; b)’transmite secretarului comisiei de concurs rezultatele contestațiilor pentru a fi comunicate candidaților. (3) Secretarul comisiei de concurs are următoarele atribuții principale: a) preia dosarele de concurs depuse de candidați; b) răspunde de buna organizare și desfășurare a concursului; c) păstrează și pune la dispoziția membrilor comisiei documentele depuse în vederea înscrierii la concurs; d) verifică respectarea prevederilor legale necesare ocupării posturilor vacante scoase la concurs, informând comisia de concurs asupra necesității respingerii candidaților înscriși care nu îndeplinesc condițiile de participare; e) redactează procesul-verbal încheiat în urma selecției dosarelor de concurs și procesul-verbal final al concursului. Art. 19. — (1) Proba scrisă constă în redactarea unei lucrări și/sau în rezolvarea unor teste-grilă. (2) Prin proba scrisă se testează cunoștințele teoretice și abilitățile practice necesare ocupării postului pentru care se organizează concursul. Art. 20. — (1) Subiectele pentru proba scrisă se stabilesc pe baza bibliografiei și a tematicii de concurs, astfel încât să reflecte capacitatea de analiză și sinteză a candidaților, în concordanță cu nivelul și specificul posturilor pentru care se organizează concursul. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 703/21 .X.2010 15 (2) Comisia de concurs stabilește subiectele și alcătuiește seturile de subiecte pentru proba scrisă, în ziua în care se desfășoară proba scrisă. (3) Fiecare membru al comisiei de concurs propune cel puțin 3 subiecte. Pe baza propunerilor membrilor comisiei de concurs sunt astfel întocmite minimum două seturi de subiecte care vor fi prezentate candidaților. (4) Seturile de subiecte se semnează de toți membrii comisiei de concurs și se închid în plicuri sigilate purtând ștampila parchetului care organizează concursul. (5) Comisia de concurs stabilește punctajul maxim pentru fiecare subiect, care se comunică odată cu subiectele. (6) în cazul în care proba scrisă constă în rezolvarea unor teste-grilă, întrebările pot fi formulate cu cel mult două zile înainte de proba scrisă, cu condiția ca numărul acestora să fie de 3 ori mai mare decât numărul întrebărilor stabilit pentru fiecare test-grilă. întrebările pentru fiecare test-grilă se stabilesc în ziua în care se desfășoară proba scrisă, înainte de începerea acestei probe, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor alin. (4)_și (5). (7) în cazul concursurilor organizate pentru ocuparea posturilor de conducere, punctajul maxim stabilit pentru testele- grilă nu poate depăși 30% din punctajul probei scrise, diferența de punctaj fiind alocată subiectelor de sinteză sau rezolvării unor situații practice. (8) Până la ora stabilită pentru terminarea probei scrise a concursului, membrii comisiei de concurs au obligația de a stabili baremul detaliat de corectare a subiectelor. Acesta se afișează la locul desfășurării concursului anterior corectării lucrărilor. Art. 21. — (1) înainte de începerea probei scrise, la locul desfășurării acesteia, dacă este cazul, se afișează repartizarea pe săli a candidaților. (2) înainte de începerea probei scrise se face apelul nominal al candidaților și se verifică identitatea candidaților, pe baza cărții de identitate sau a oricărui alt document care atestă identitatea, potrivit legii. Candidații care nu sunt prezenți la efectuarea apelului nominal ori care nu pot face dovada identității prin prezentarea cărții de identitate sau a altui document care să ateste identitatea sunt considerați absenți. (3) După verificarea identității candidaților, ieșirea din sală a acestora atrage eliminarea din concurs, cu excepția situațiilor de urgență, în care aceștia pot fi însoțiți de unul dintre membrii comisiei de concurs sau de persoanele care asigură supravegherea. Candidatul poate părăsi sala dacă predă lucrarea și semnează de predarea acesteia. (4) Durata probei scrise se stabilește de comisia de concurs în funcție de gradul de dificultate și complexitate al subiectelor, dar nu poate depăși 3 ore. (5) La ora stabilită pentru începerea probei scrise, comisia de concurs prezintă candidaților seturile de subiecte și invită un candidat să extragă un plic cu subiectele de concurs. (6) După începerea comunicării subiectelor este interzis accesul candidaților care întârzie sau al oricărei persoane, în afara membrilor comisiei de concurs, precum și a persoanelor care asigură secretariatul comisiei de concurs, respectiv supravegherea desfășurării probei. (7) în încăperea în care are loc concursul, pe toată perioada derulării acestuia, inclusiv a formalităților prealabile și a celor ulterioare finalizării probei, candidaților nu le este permisă deținerea sau folosirea vreunei surse de consultare ori a telefoanelor mobile sau a altor mijloace de comunicare la distanță. (8) Nerespectarea dispozițiilor alin. (7) atrage eliminarea candidatului din proba de concurs. Comisia de concurs, constatând încălcarea acestor dispoziții, elimină candidatul din sală, înscrie mențiunea „anulat” pe lucrare și consemnează cele întâmplate în procesul-verbal. (9) Lucrările se redactează, sub sancțiunea anulării, doar pe seturile de hârtie asigurate de parchetul care organizează concursul, purtând ștampila acestuia pe fiecare filă. Prima filă, după înscrierea numelui și a prenumelui în colțul din dreapta, se lipește astfel încât datele înscrise să nu poată fi identificate și se aplică ștampila parchetului care organizează concursul, cu excepția situației când există un singur candidat pentru postul vacant, caz în care nu mai există obligația sigilării lucrării. (10) Candidatul are obligația de a preda comisiei de concurs lucrarea scrisă, respectiv testul-grilă, la finalizarea lucrării ori la expirarea timpului alocat probei scrise, semnând borderoul special întocmit în acest sens. Art. 22. — (1) Corectarea lucrărilor scrise de verificare a cunoștințelor teoretice se face pe baza unui barem stabilit de membrii comisiei de concurs. (2) Lucrările scrise se notează cu note de la 1 la 10 de către fiecare membru al comisiei de concurs. (3) Nota lucrării scrise este media aritmetică a notelor acordate de către fiecare membru al comisiei de concurs. Art. 23. — Pentru a fi declarați admiși la proba scrisă de verificare a cunoștințelor teoretice, candidații trebuie să obțină cel puțin nota 7. Art. 24. — (1) Candidații respinși pot face contestație, care se depune în termen de 24 de ore de la afișarea rezultatelor la secretariatul comisiei de soluționare a contestațiilor și se soluționează de către această comisie în termen de 24 de ore. (2) Rezultatele soluționării contestațiilor sunt definitive și se afișează în termen de 24 de ore de la soluționare la sediul parchetului care organizează concursul. (3) Fișele de notare, semnate de membrii comisiei de concurs, precum și lucrările sunt predate secretarului comisiei de concurs, care întocmește un tabel centralizator cuprinzând numele candidaților și notele obținute de aceștia, în ordine descrescătoare. Art. 25. — (1) La interviu participă candidații declarați admiși la proba scrisă de verificare a cunoștințelor teoretice. (2) Interviul se realizează conform planului de interviu întocmit de comisia de concurs în ziua desfășurării acestei probe, pe baza următoarelor criterii de evaluare a performanțelor profesionale potențiale ale candidaților, în raport cu cerințele postului: a) cunoștințe teoretice necesare exercitării funcției; b) capacitatea de adaptare la cerințele postului; c) motivația candidatului; d) abilități practice necesare exercitării funcției, după caz. (3) Capacitatea de adaptare la cerințele postului presupune evaluarea: a) abilităților, calităților și aptitudinilor necesare exercitării funcției, și anume: abilități de comunicare, spirit organizatoric, creativitate, inițiativă, responsabilitate, capacitate de analiză și sinteză; b) experienței profesionale necesare executării operațiunilor specifice postului; c) comportamentului în situații de criză. (4) în cazul recrutării din surse interne, evaluarea performanțelor profesionale potențiale ale candidaților include și elemente referitoare la performanțele profesionale anterioare ale angajatului. (5) Pentru funcțiile contractuale de conducere, evaluarea performanțelor profesionale potențiale ale candidaților include și evaluarea capacității de asumare a riscului decizional, de organizare, coordonare și control. Art. 26. — (1) Fiecare membru al comisiei de concurs va adresa întrebări candidatului. (2) Nu se pot adresa întrebări referitoare la opiniile politice ale candidatului, activitatea sindicală, religie, etnie, starea materială, originea socială sau alte întrebări care pot constitui criterii de discriminare. 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 703/21 .X.2010 (3) Pe baza criteriilor de evaluare a performanțelor profesionale potențiale ale candidaților, în raport cu cerințele postului, membrii comisiei de concurs vor acorda note de la 1 la 10 și se va face media aritmetică a notelor acordate. (4) Pentru a fi declarați admiși la interviu, candidații trebuie să obțină cel puțin nota 7. (5) Nu se admit contestații cu privire la rezultatele obținute la interviu. Art. 27. — (1) Media generală (nota) de promovare a concursului este cel puțin 7 și este media aritmetică a notelor acordate pentru fiecare probă. (2) în termen de 3 zile lucrătoare de la finalizarea interviului se încheie un proces-verbal privind rezultatele finale ale concursului, care va fi semnat de către toți membrii comisiei de concurs. (3) Rezultatele finale ale concursului cu mențiunea „admis” ori „respins” se afișează la sediul parchetului organizator în termen de 3 zile lucrătoare de la finalizarea interviului. Art. 28. — (1) Repartizarea candidaților admiși la concurs se face în ordinea descrescătoare a mediilor generale (notelor) de promovare obținute, în funcție de posturile vacante existente. (2) La medii (note) egale, comisia de concurs va stabili candidatul declarat admis în raport cu nivelul studiilor de bază sau suplimentare absolvite și, în subsidiar, în raport cu vechimea în muncă. Art. 29. — (1) Candidatul declarat „admis” la concurs se prezintă la post în termen de maximum 15 zile lucrătoare de la data afișării rezultatului concursului. (2) Candidatul declarat „admis” la concurs poate solicita, prin cerere scrisă, în termen de 3 zile lucrătoare de la afișarea rezultatului concursului, pentru motive temeinice, un termen ulterior de prezentare la post, dar nu mai mult de 30 de zile lucrătoare de la data afișării rezultatului concursului. (3) în cazul neprezentării la post la termenul stabilit a candidatului declarat admis, conducătorul parchetului organizator poate comunica în scris candidatului care a obținut nota finală imediat inferioară și care îndeplinește condițiile pentru a fi declarat admis posibilitatea de a ocupa postul respectiv; în această situație termenul de prezentare la post este de maximum 15 zile lucrătoare de la data comunicării. Art. 30. — (1) Personalul de deservire/întreținere a curățeniei este angajat pe baza unui interviu organizat de parchetul în al cărui stat de funcții se află postul vacant. Prevederile art. 14 și 17, în ceea ce privește comisia de concurs, se aplică în mod corespunzător. (2) în urma susținerii interviului, candidatul va fi declarat „admis” sau „respins”. (3) Criteriile de evaluare a candidaților la interviu se stabilesc în funcție de natura posturilor vacante scoase la concurs. (4) Nu se admit contestații cu privire la rezultatele obținute la interviu. CAPITOLUL IV Dispoziții finale Art. 31. — Lucrările scrise și procesele-verbale privind rezultatele concursului se anexează la dosarele personale ale candidaților declarați admiși. Art. 32. — Dosarele, lucrările scrise și procesele-verbale referitoare la ceilalți candidați, seturile de subiecte, planul de interviu, fișele de notare, precum și alte lucrări privind concursul se arhivează și se păstrează potrivit nomenclatoarelor arhivistice. Cristina-Gabriela F. Popescu Motivul: Format electronic AUTENTIC, conform Legii nr. 202/1998, republicata. Locatia:Bucuresti EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR MONITORUL OFICIAL „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea" București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A. 5 948368 446892 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703/21.X.2010 conține 16 pagini. Prețul: 3,20 lei ISSN 1453—4495