MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI PARTEAI Anul 178 (XXII) — Nr. 687 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI Șl ALTE ACTE Marțh ¹² octombrie 2010 SUMAR Nr. Pagina HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI 938. — Hotărâre privind preluarea unei activități finanțate integral din venituri proprii de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale la Ministerul Mediului și Pădurilor. 2 1 .014. — Hotărâre privind aprobarea înființării pe lângă Senatul României a unor activități finanțate integral din venituri proprii.................................................. 3 1 .015. — Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 364/2010 privind aprobarea cifrelor de școlarizare pentru învățământul preuniversitar și superior de stat în anul școlar/universitar 2010—2011 .... 3 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE 791 . — Ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii privind împuternicirea inspectorilor aeronautici pentru supervizarea siguranței zborului................................ 4-8 1. 818. — Ordin al ministrului afacerilor externe privind extinderea activității Consulatului General al României la Bălți, Republica Moldova..................................... 8-9 ACTE ALE CONSILIULUI CONCURENȚEI 499. — Ordin pentru punerea în aplicare a Regulamentului privind analiza și soluționarea plângerilor referitoare la încălcarea prevederilor art. 5, 6 și 9 din Legea concurenței nr. 21/1996 și a prevederilor art. 101 și 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. 9-16 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 687/12.X.2010 HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE privind preluarea unei activități finanțate integral din venituri proprii de la Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale la Ministerul Mediului si Pădurilor în baza art. 92 alin. (4) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 67 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art. 1. — (1) începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se preia de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale la Ministerul Mediului și Pădurilor o activitate finanțată integral din venituri proprii, prin care se realizează proiectarea și executarea lucrărilor prevăzute în proiectele de amenajare și ameliorare prin împădurire a terenurilor degradate, precum și pentru plata compensației prevăzute la art. 101 din Legea nr. 46/2008 — Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare. (2) Activitatea prevăzută la alin. (1) se încadrează la capitolul bugetar la care este încadrată instituția publică care o organizează. Art. 2. — Veniturile proprii din care se finanțează activitatea prevăzută la art. 1 alin. (1) provin din: a) taxa pentru folosirea definitivă a terenurilor forestiere în alte scopuri decât producția forestieră și defrișarea de păduri, prevăzută în anexa nr. 2 la Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare; b) dobânzi încasate, în condițiile legii, la disponibilitățile bănești, la depozitele constituite din venituri încasate din realizările activității prevăzute la art. 1 alin. (1). Art. 3. — (1) Bugetul de venituri și cheltuieli pentru activitatea prevăzută la art. 1 alin. (1) se aprobă odată cu bugetul Ministerului Mediului și Pădurilor, potrivit legii. (2) Excedentul anual rezultat din execuția bugetului de venituri și cheltuieli al activității prevăzute la art. 1 alin. (1) se reportează anul următor cu aceeași destinație. (3) Execuția de casă a bugetului de venituri și cheltuieli a activității prevăzute la art. 1 alin. (1) se efectuează prin Trezoreria Statului, potrivit legii. (4) Raportarea execuției de casă a bugetului de venituri și cheltuieli pentru activitatea prevăzută la art. 1 alin. (1) se efectuează în conformitate cu instrucțiunile emise de Ministerul Finanțelor Publice, potrivit legii. Art. 4. — în relațiile contractuale activitatea prevăzută la art. 1 alin. (1) este reprezentată de persoanele autorizate ale instituției publice pe lângă care se organizează. Art. 5. — Veniturile proprii prevăzute la art. 2 se evidențiază în Fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinație silvică. Art. 6. — (1) Normele metodologice privind constituirea și utilizarea Fondului de ameliorare a fondului funciar cu destinație silvică se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultură. (2) Contractele aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, care au ca obiect proiecte de amenajare și ameliorare prin împădurire a terenurilor degradate și sunt finanțate din Fondul de ameliorare a fondului funciar, rămân valabile. Art. 7. — Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă art. 2 alin. (1) lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 7/2003 privind înființarea pe lângă Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a unei activități finanțate integral din venituri proprii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 din 29 ianuarie 2003. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Ministrul mediului și pădurilor, Lăszlo Borbely Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Valeriu Tabără Ministrul finanțelor publice, Gheorghe lalomițianu București, 8 septembrie 2010. Nr. 938.’ 3 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 687/12.X.2010 GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE privind aprobarea înființării pe lângă Senatul României a unor activități finanțate integral din venituri proprii în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 67 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art. 1. — Se aprobă înființarea pe lângă Senatul României a următoarelor activități finanțate integral din venituri proprii: a) asigurarea serviciilor de alimentație publică pentru parlamentari, salariați ai Senatului și Camerei Deputaților și/sau participanți la acțiunile organizate în cadrul Senatului; b) organizarea și coordonarea programului de vizitare a spațiilor Senatului; c) organizarea de manifestări culturale, sportive, artistice, efectuarea de studii, proiecte, prestări servicii și altele asemenea. Art. 2. —Veniturile obținute din activitățile prevăzute la art. 1 se încasează, se administrează și se contabilizează potrivit dispozițiilor legale. Aceste venituri se utilizează pentru acoperirea cheltuielilor aferente activităților finanțate integral din venituri proprii și pentru dezvoltarea acestor activități. Art. 3. — Modul de organizare a activităților prevăzute la art. 1 se stabilește prin hotărâre a Biroului permanent al Senatului. Art. 4. — Bugetul de venituri și cheltuieli al activităților prevăzute la art. 1 se constituie ca anexă la bugetul Senatului, fiind aprobat odată cu acesta, potrivit legii. Art. 5. — (1) Execuția de casă a bugetului de venituri și cheltuieli al activităților prevăzute la art. 1 se realizează prin Trezoreria Statului, conform prevederilor legale. (2) Raportarea execuției de casă a bugetului de venituri și cheltuieli al activităților prevăzute la art. 1 se efectuează în conformitate cu instrucțiunile transmise de Ministerul Finanțelor Publice. Art. 6. — în situația în care, la momentul înființării activităților finanțate integral din veniturile proprii, acestea nu dispun de fonduri suficiente, în baza documentațiilor temeinic fundamentate, ordonatorul principal de credite poate acorda împrumuturi, fără dobândă, din bugetul propriu pe bază de convenții, potrivit legii. PRIM-MINISTRU EMIL BOC București, 6 octombrie 2010. Nr. 1.014. Contrasemnează: Secretarul general al Guvernului, Daniela Nicoleta Andreescu Secretarul general al Senatului, Ion Moraru p. Ministrul finanțelor publice, Gheorghe Gherghina, secretar de stat GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 364/2010 privind aprobarea cifrelor de școlarizare pentru învățământul preuniversitar și superior de stat în anul școlar/universitar2010—2011 în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Articol unic. — în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 364/2010 privind aprobarea cifrelor de școlarizare pentru învățământul preuniversitar și superior de stat în anul școlar/universitar 2010—2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 273 din 27 aprilie 2010, cu modificările ulterioare, la punctul VI „învățământ superior”, subpunctele 2 și 4 se modifică și vor avea următorul cuprins: „2. universitare de masterat 35.510⁵ ⁶) 4. universitare de doctorat 3.530⁵ ⁶)”. PRIM-MINISTRU EMIL BOC București, 6 octombrie 2010. Nr. 1.015. Contrasemnează: Viceprim-ministru, Marko Bela p. Ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului, lulia Adriana Oana Badea, secretar de stat Ministrul apărării naționale, Gabriel Oprea p. Ministrul finanțelor publice, Gheorghe Gherghina, secretar de stat 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 687/12.X.2010 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBICE CENTRALE 9 MINISTERUL TRANSPORTURILOR Șl INFRASTRUCTURII ORDIN privind împuternicirea inspectorilor aeronautici pentru supervizarea siguranței zborului Pentru îndeplinirea atribuțiilor ce revin Ministerului Transporturilor și Infrastructurii ca autoritate de stat în domeniul transporturilor, având în vedere cerințele menționate în raportul auditului USOAP pentru România, efectuat de Organizația Aviației Civile Internaționale în anul 2009, referitoare la necesitatea stabilirii unui mecanism consistent privind împuternicirea inspectorilor aeronautici pentru supervizarea siguranței zborului, în temeiul prevederilor art. 4 lit. b), e) și f), art. 5 alin. (1) și art. 97 din Ordonanța Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 4 pct. 4.1—4.4 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 405/1993 privind înființarea Autorității Aeronautice Civile Române, cu modificările ulterioare, precum și ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 76/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, cu modificările și completările ulterioare, ministrul transporturilor și infrastructurii emite următorul ordin: Art. 1. — (1) în scopul asigurării supervizării siguranței zborului în aviația civilă, Regia Autonomă „Autoritatea Aeronautică Civilă Română”, denumită în continuare AACR, efectuează prin inspectorii aeronautici pentru supervizarea siguranței zborului, nominalizați și împuterniciți în condițiile prezentului ordin, activități specifice de inspecție și/sau audit la agenții aeronautici civili care desfășoară activități aeronautice civile pe teritoriul României. (2) Termenii utilizați în prezentul ordin au sensul stabilit în Ordonanța Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Codul aerian civil. Art. 2. — Inspectorii aeronautici pentru supervizarea siguranței zborului efectuează activitățile de inspecție și/sau audit în domeniul supervizării siguranței zborului pentru: a) personalul aeronautic civil și centrele de pregătire ale acestuia (PEL); b) operațiuni aeriene civile (OPS); c) aeronavele civile înmatriculate în România, agenții aeronautici civili din domeniul navigabilității aeronavelor și procesele conexe acesteia (AIR); d) furnizorii de servicii de navigație aeriană pentru aviația civilă și tehnica aeronautică aferentă (ANS); e) aerodromurile civile, agenții aeronautici aeroportuari civili și tehnica aeronautică aferentă (AGA); f) aeronavele civile din țări terțe care utilizează aerodromurile civile din România și echipajele acestor aeronave (SAFA). Art. 3. — (1) Nominalizarea unui inspector aeronautic pentru supervizarea siguranței zborului se face prin decizie a directorului general al AACR, în condițiile îndeplinirii următoarelor cerințe: a) să facă dovada unei calificări profesionale și/sau a absolvirii unui curs sau program de instruire/pregătire corespunzătoare domeniului de supervizare, în conformitate cu legislația, reglementările și procedurile aplicabile în vigoare; b) să aibă experiență relevantă de minimum 5 ani în domeniul specific de supervizare, în conformitate cu legislația și reglementările aplicabile în vigoare, precum și cu procedurile elaborate de AACR în acest sens. (2) Pentru fiecare inspector aeronautic pentru supervizarea siguranței zborului nominalizat conform alin. (1), AACR emite o împuternicire în regim de document nominal securizat, care va conține: numele titularului, numărul împuternicirii, domeniul de competență conform art. 2 și zonele de acces codificate A, B, C și D. împuternicirea este nominală, netransmisibilă și trebuie să fie utilizată numai în interes de serviciu. Formatul împuternicirii este prezentat în anexa nr. 1. (3) Zonele de acces prevăzute la alin. (2) permit următoarele: — A— accesul la bordul aeronavelor aflate în zbor; — B — accesul la și în aeronavele aflate la sol, inclusiv la cele din zonele de securitate ale aeroporturilor; — C — accesul în zonele operaționale ale agenților aeronautici civili, cu excepția accesului la și în aeronavele aflate în zbor sau la sol. Prin zone operaționale se înțelege zonele și spațiile în care se desfășoară activitățile aeronautice civile supuse certificării și supravegherii conform reglementărilor de aviație civilă aplicabile; — D — accesul în sediile și spațiile administrative utilizate de agenții aeronautici civili, cu excepția zonelor operaționale. (4) Evidența inspectorilor aeronautici pentru supervizarea siguranței zborului și a împuternicirilor emise conform alin. (2) se realizează prin înscrierea acestora în Registrul unic al AACR de evidență a inspectorilor aeronautici pentru supervizarea siguranței zborului, document gestionat de AACR conform procedurii elaborate în acest sens. Art. 4. — Pe toată durata efectuării activităților de supervizare a siguranței zborului în aviația civilă, inspectorii aeronautici pentru supervizarea siguranței zborului au următoarele obligații și competențe: a) să respecte prevederile legale aplicabile activităților aeronautice civile pentru care sunt împuterniciți; b) să verifice și/sau să evalueze, în limitele competențelor acordate, conformarea agenților aeronautici civili și a personalului aeronautic civil la prevederile reglementărilor aeronautice civile aplicabile; c) să utilizeze principii, proceduri și tehnici de inspecție și audit aplicabile activităților supuse supervizării; d) să asigure informarea operativă și corectă, conform procedurilor interne ale AACR, cu privire la neconformitățile constatate în cadrul activităților supuse supervizării; e) să întocmească rapoartele de inspecție/audit specifice și să asigure difuzarea și păstrarea corespunzătoare a acestora; MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 687/12.X.2010 5 f) să asigure confidențialitatea și securitatea datelor și informațiilor la care au acces în exercitarea atribuțiilor de serviciu; g) să respecte limitele de competență și de acces stabilite prin împuternicirea acordată; h) să aplice imediat măsurile prevăzute de legislația și reglementările de aviație civilă în cazul constatării abaterilor de la prevederile acestora, dacă prin continuarea activității/activităților respective se pune în pericol siguranța zborului, cum ar fi: (i) suspendarea temporară a activității specifice a agenților aeronautici civili sau a personalului aeronautic civil inspectat, inclusiv măsura opririi de la zbor a unei aeronave și/sau a membrilor echipajului acesteia până la remedierea corespunzătoare a deficiențelor constatate; (ii) suspendarea sau limitarea privilegiilor asociate licențelor/calificărilor/autorizărilorîn cazul personalului aeronautic civil licențiat în România; (iii) impunerea de condiții, limitări sau restricții activităților agenților aeronautici civili până la remedierea corespunzătoare a deficiențelor constatate; (iv) luarea măsurilor prevăzute la art. 62¹ din Codul aerian civil pentru aeronavele și echipajele străine care utilizează aerodromurile civile din România, cu respectarea legislației și procedurilor aplicabile în vigoare. Art. 5. — (1) Agenții aeronautici civili care desfășoară activități aeronautice civile pe teritoriul României sunt obligați să asigure inspectorilor aeronautici pentru supervizarea siguranței zborului, posesori ai împuternicirii nominale prevăzute la art. 3 alin. (2), următoarele: a) accesul nerestricționat în cadrul organizațiilor lor, la sediile și spațiile administrative, în zonele operaționale care trebuie inspectate, precum și accesul la bordul aeronavelor, în cazul efectuării unor inspecții la platformă sau în zbor, indiferent de regimul de proprietate al acestora, conform zonelor de acces menționate în împuternicire și cu respectarea reglementărilor în vigoare privind securitatea aeronautică; b) accesul la toate documentele/informațiile solicitate de inspectorii aeronautici pentru realizarea scopului inspecției/ auditului și furnizarea de copii la cererea acestora. (2) Măsurile dispuse de către inspectorii aeronautici pentru supervizarea siguranței zborului prevăzute la art. 4 lit. h) sunt obligatorii pentru toți agenții aeronautici civili. (3) Nerespectarea prevederilor alin. (1) și (2) de către un agent aeronautic civil român sau de către personalul aeronautic civil poate atrage, după caz, suspendarea sau restricționarea de către AACR a documentelor de certificare deținute de acesta, amendă contravențională ori sesizarea organului de urmărire penală, conform legii. (4) Administratorii aerodromurilor și furnizorii de servicii de navigație aeriană din România au obligația de a colabora cu inspectorii aeronautici pentru supervizarea siguranței zborului, pentru punerea în practică a măsurilor dispuse de către aceștia în conformitate cu prevederile art. 4 lit. h). Art. 6. — (1) Se împuternicesc inspectorii aeronautici pentru supervizarea siguranței zborului să acționeze ca agenți constatatori pentru constatarea contravențiilor prevăzute la art. 93 alin. (1) lit. a), b) și d)—j) din Codul aerian civil și la art. 16 din Hotărârea Guvernului nr. 1.172/2003 pentru aprobarea procedurii de autorizare a zborurilor cu aeronave civile și de stat în spațiul aerian național, precum și pentru aplicarea amenzilor aferente, cu respectarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare. (2) Lista inspectorilor aeronautici pentru supervizarea siguranței zborului împuterniciți potrivit prevederilor prezentului ordin și care acționează ca agenți constatatori conform prevederilor alin. (1) se publică pe site-ul AACR. în listă se vor menționa pentru fiecare inspector: numele și prenumele, numărul împuternicirii, domeniile pentru care a fost împuternicit, precum și zonele de acces. (3) Constatarea contravențiilor și aplicarea amenzilor prevăzute la alin. (1) se fac pe baza procesului-verbal de constatare a contravențiilor și aplicare a amenzilor, ale cărui model și conținut sunt prevăzute în anexa nr. 2. (4) în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului ordin, AACR va elabora un program de pregătire a inspectorilor pentru supervizarea siguranței zborului în domeniul legislației privind contravențiile. Art. 7. — în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentului ordin, AACR va stabili, prin decizie a directorului general, cerințele de calificare/pregătire/instruire pentru nominalizarea ca inspectori pentru supervizarea siguranței zborului, prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. a), precum și procedura prevăzută la art. 3 alin. (4). Art. 8. — La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 1.931/2001 privind acordarea unor împuterniciri inspectorilor Regiei Autonome „Autoritatea Aeronautică Civilă Română”, care efectuează inspecții specifice pentru asigurarea siguranței zborului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 24 ianuarie 2002, și Ordinul ministrului transporturilor nr. 410/2007 pentru împuternicirea persoanelor cu atribuții de constatare și sancționare a unor contravenții prevăzute de Codul aerian civil, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 21 iunie 2007, se abrogă. Art. 9. —Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezentul ordin. Art. 10. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Art. 11. — AACR, inspectorii aeronautici pentru supervizarea siguranței zborului, agenții aeronautici civili și personalul aeronautic civil care desfășoară activități specifice pe teritoriul României vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Ministrul transporturilor și infrastructurii, Anca Daniela Boagiu București, 5 octombrie 2010. Nr. 791.’ 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 687/12.X.2010 ANEXA Nr.D ÎMPUTERNICIRE — model — AUTORITATEA AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ ROMANIAN CIVIL AERONAUTICAL AUTHORITY INSPECTOR SUPERVIZARE SIGURANȚA ZBORULUI CIVIL AVIATION SAFETYINSPECTOR ÎMPUTERNICIRE/ EMPOWERMENT Nr./No. Nume/ Name Prenume/ Surname Fotografie deținător Photograph of holder of Empowerment Director General Semnătură & Stampilă Signature & Stamp Data emiterii/Date oflssue -ZZ/LL/AAAA Data expirării/Exp/ry Date - ZZ/LL/AAAA Agent constatator/ Da |—| Nu I I Fact-finder agent/ Yes '—' No — Anexa 9 OACI Capitol 3 Paragraf O/ Da i—i Nu i | ICAO Annex 9 Chapter 3 Paragraph O/ Yes ।—' No '— PEL OPS AIR ANS AGA SA FA A B C D A B C D A B C D A B C D A B C D A B C D AUTORITATEA AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ ROMANIAN CIVIL AERONAUTICAL AUTHORITY în baza prevederilor OMTI nr.XXXX/2010 se emite prezenta împuternicire și se nominalizează titularul acesteia să efectueze activități de supervizare a siguranței zborului în domeniile specificate pe avers. împuternicirea se utilizează de către titular numai în interes de serviciu și în limitele de competență prevăzute în decizia de nominalizare emisă de Directorul General al AACR. Poliția de frontieră, vama, administratorii aerodromurilor precum și ceilalți agenți aeronautici civili sunt solicitați să ofere titularului prezentei împuterniciri sprijinul necesar privind îndeplinirea de către acesta a sarcinilor de serviciu. This empowerment rs issued based on the provisions of the Order of the Minister of Transports and Infrastructura No.XXXX/2010 and holder is empowered to conduct flight safety oversight activities in areas specified on front side. The empowerment should be used by holder only on professional purpose and within the responsibilities mentioned in the decision issued by the Director General of RCAA. Boeder police, customs, aerodrome operators and other civil aviation officials are required to provide the holder of this authorization their support for the fulfillment of the duty tasks. Semnătura titularului/ Holder signature în caz de furt / pierdere, prezenta împuternicire se declară nulă iar persoanele care intră în posesia acestui document sunt rugate să îl returneze la Autoritatea Aeronautică Civilă Română, cu sediul în sos. București - Ploiești, nr. 38-40, sector 1, București, cod RO 013695, România. Falsificarea acestei împuterniciri se pedepsește conform legilor. *) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 687/12.X.2010 7 ANEXA Nr. 2 MINISTERUL TRANSPORTURILOR Șl INFRASTRUCTURII REGIA AUTONOMĂ „AUTORITATEA AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ” Sediul: București, șos. București—Ploiești nr. 38—40, sectorul 1 Telefon...........fax............., e-mail............... PROCES-VERBAL de constatare a contravențiilor si aplicare a amenzilor Nr.........................’..’..... — model — încheiat în ziua..............luna.............anul........în localitatea..............județul........., la.......................... (sediul) Subsemnatul/Subsemnații,........................................................................................, în calitate de agent constatator/agenți constatatori împuternicit/împuterniciți de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, cu sediul în București, bd. Dinicu Golescu nr. 38, sectorul 1, în baza împuternicirii nr................................................, eliberată de Regia Autonomă „Autoritatea Aeronautică Civilă Română”, cu ocazia:......................................................................... am constatat următoarele (descrierea faptei: data și ora comiterii, locul unde s-a comis, prezentarea tuturor acelor aspecte, împrejurări ce pot servi la evidențierea gravității faptei)*: Faptele prezentate mai sus constituie contravenții prevăzute de:..............................................., săvârșită/săvârșite de persoana juridică/fizică.......................................cu sediul/domiciliul în localitatea.............................. str............................. nr........., sectorul/județul ....................... înmatriculată la registrul comerțului sub nr......................, C.U.I.........................., reprezentată de dl/dna .......................................... CNP....................., posesor/posesoare al/a Bl/CI/pașaport seria.....nr............eliberat de............................la data de............, având funcția/ocupația de.......................locul de muncă..........................., cu domiciliul în localitatea........................, str.................nr......., bl......sc.....ap.....sectorul/județul......................... Față de contravențiile constatate, contravenientul se sancționează cu amendă de:....................................în conformitate cu art.....alin.......lit........din................................... Agent(i) constatator(i), Martor(i), (semnături) (semnături) Alte mențiuni: 1. împotriva prezentului proces-verbal contravenientul poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării/comunicării acestuia, în condițiile legii. 2. Prezentul proces-verbal s-a încheiat în 3 (trei) exemplare, din care un exemplar s-a înmânat astăzi./.../...... contravenientului sau i se va comunica acestuia împreună cu înștiințarea de plată prin poștă, cu aviz de primire, în cel mult o lună de la data încheierii. 3. Obiecțiile contravenientului: Contravenient, (semnătura) Contravenientul nu este de față/refuză să semneze/nu poate semna........................................împrejurarea fiind confirmată de martorul: numele/prenumele.................................cu domiciliul în localitatea........, str..............nr......, bl......, sc....., ap......, sectorul/județul.................. CNP.........................posesor al BI/CI seria.nr......, eliberat de....................la data de....................... Martor(i), (semnături) * în situația în care spațiul alocat prezentării faptei este insuficient, scrierea se continuă separat, pe alte file, în 3 exemplare, semnate pe fiecare pagină de toate părțile, acestea constituind anexă — parte integrantă a prezentului proces-verbal. 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 687/12.X.2010 Motivele pentru care prezentul proces-verbal a fost încheiat în lipsa martorilor: înștiințare de plată Prin prezenta vă aducem la cunoștință că, în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor seria ........... nr............. încheiat în ziua ........ luna .....anul ....... la............................... sunteți obligat la plata unei amenzi contravenționale în valoare de.................. Plata se va efectua în contul nr................................, deschis la..............................urmând ca, în termenul de 15 zile precizat mai sus, să procedați la predarea sau comunicarea prin poștă, cu aviz de primire, a unei copii a chitanței de plată sau a unui alt document doveditor al efectuării plății la sediul Regiei Autonome „Autoritatea Aeronautică Civilă Română”. în situația neachitării amenzii contravenționale îh termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor se va proceda la executarea silită, cu respectarea prevederilor legale incidente în vigoare. Agent(i) constatator(i), Contravenient, (semnături) (semnătura) MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE ORDIN privind extinderea activității Consulatului General al României la Bălți, Republica Moldova Având în vedere Memorandumul interior nr. G5-1/3.802 din 7 aprilie 2010 și acordul autorităților Republicii Moldova, transmis prin Nota verbală nr. PD 03/2/8.675 din 19 mai 2010, ținând cont de prevederile art. 7 din Constituția României, republicată, în temeiul art. 4 alin. (5) și al art. 9 alin. (1) teza a ll-a din Hotărârea Guvernului nr. 100/2004 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Externe, cu modificările și completările ulterioare, precum și al art. 4 alin. (5) din Convenția de la Viena din 24 aprilie 1963 privind relațiile consulare, ratificată de România prin Decretul nr. 481/1971, ministrul afacerilor externe emite următorul ordin: Art. 1. —începând cu data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentului ordin, Consulatul General al României la Bălți își extinde activitatea prin intermediul unui birou consular, denumit în continuare Biroul Ungheni, care va funcționa în orașul Ungheni, Republica Moldova. Art. 2. — Biroul Ungheni al Consulatului General al României la Bălți gestionează activitatea consulară desfășurată de Consulatul General în relația cu cetățenii români și străini care solicită asistență consulară, protecție consulară, eliberarea de permise de mic trafic de frontieră pentru cetățenii Republicii Moldova în conformitate cu prevederile Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind micul trafic de frontieră, semnat la București la 13 noiembrie 2009, ratificat prin Legea nr. 10/2010, intrat în vigoare la data de 26 februarie 2010, și cu autoritățile locale din raionul Ungheni — Republica Moldova. Art. 3. — (1) Biroul Ungheni al Consulatului General al României la Bălți funcționează cu următoarea schemă de personal: — un consul — membru al personalului consular al României, acreditat la Consulatul General al României la Bălți; — funcționari consulari — personal lucrător și nelucrător în cadrul Consulatului General al României la Bălți și/sau personal selecționat de pe plan local. (2) Personalul consular care deservește Biroul Ungheni al Consulatului General al României la Bălți este selecționat din cadrul personalului Consulatului General și este desemnat prin dispoziție a consulului general al României la Bălți, cu avizul obligatoriu al Direcției generale afaceri consulare și al Direcției generale resurse umane din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Art. 4. — (1) Cheltuielile aferente funcționării Biroului Ungheni al Consulatului General al României la Bălți sunt suportate din bugetul prevăzut pentru Consulatul General al României la Bălți. (2) Evidența financiar-contabilă a activității Biroului Ungheni al Consulatului General al României la Bălți se efectuează de către personalul cu atribuții financiar-contabile al Consulatului General. (3) încasările rezultate din colectarea taxelor consulare, a taxelor pentru serviciile efectuate în regim de urgență și recuperările de cheltuieli pentru efectuarea de servicii consulare se depun săptămânal în conturile bancare special prevăzute ale Consulatului General al României la Bălți. Art. 5. — Se aprobă fișa de competențe ale Biroului Ungheni al Consulatului General al României la Bălți, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 6. — Departamentul consular, Departamentul resurse umane din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Ambasada României la Chișinău și Consulatul General al României la Bălți asigură îndeplinirea prevederilor prezentului ordin prin efectuarea formalităților și obținerea autorizațiilor necesare atât în România, cât și în Republica Moldova. Art. 7. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul afacerilor externe, Anton Niculescu, secretar de stat București, 6 octombrie 2010. Nr. 1.818. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 687/12.X.2010 9 ANEXA FIȘĂ de competențe ale Biroului Ungheni al Consulatului General al României la Bălți (Republica Moldova) Articol unic. — Biroul consular din Ungheni (Republica Moldova), parte integrantă a Consulatului General al României la Bălți, în afara sediului acestuia, funcționează în temeiul art. 4 alin. (5) din Convenția de la Viena din 24 aprilie 1963 privind relațiile consulare, ratificată de România prin Decretul nr. 481/1971, și are următoarele competențe: 1. protejează în statul de reședință interesele României și ale cetățenilor săi, persoane fizice sau juridice, în limitele admise de dreptul internațional; 2. favorizează dezvoltarea relațiilor comerciale, economice, culturale și științifice dintre România și statul de reședință și promovează în orice alt mod relații amicale între acestea în cadrul dispozițiilor Convenției de la Viena din 1963 privind relațiile consulare; 3. obține informații, prin toate mijloacele licite, despre condițiile și evoluția vieții comerciale, economice, culturale și științifice a statului de reședință, face rapoarte în această privință către centrala Ministerului Afacerilor Externe al României și dă informații persoanelor interesate; 4. acordă ajutor persoanelor fizice și juridice române; 5. acționează în calitate de notar și de ofițer de stare civilă și exercită funcții similare, precum și unele funcții de ordin administrativ, în măsura în care legile și regulamentele statului de reședință nu se opun acestora; 6. apără interesele cetățenilor români, persoane fizice sau juridice, în succesiunile de pe teritoriul statului de reședință, în conformitate cu legile și regulamentele statului de reședință; 7. exercită orice alte funcții care îi sunt încredințate de către centrala Ministerului Afacerilor Externe, care nu sunt interzise de legile și regulamentele statului de reședință sau la care statul de reședință nu se opune ori care sunt menționate în acordurile internaționale în vigoare dintre statul trimițător și statul de reședință; 8. își desfășoară activitatea sub coordonarea șefului Consulatului General al României la Bălți; 9. îndeplinește funcțiile consulare prevăzute de Convenția de la Viena cu privire la relațiile consulare din 24 aprilie 1963, de Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind micul trafic de frontieră, semnat la București la 13 noiembrie 2009, ratificat prin Legea nr. 10/2010, intrat în vigoare la data de 26 februarie 2010, și de reglementările interne în materie, dintre care, în special, următoarele: a) urmărește modul de respectare a cadrului juridic bilateral, precum și a înțelegerilor multilaterale la care România și Republica Moldova sunt părți; b) informează, la cerere, cetățenii români sau străini asupra cadrului juridic bilateral și a principalelor reglementări legale în vigoare; c) îndeplinește, la cererea persoanelor fizice și juridice române și străine, actele notariale prevăzute de lege; d) întocmește actele de stare civilă pentru cetățenii români aflați în străinătate, la cererea acestora; e) transmite în centrala Ministerului Afacerilor Externe actele de stare civilă primite de la autoritățile statului de reședință; f) urmărește respectarea acordurilor bilaterale în materie consulară; g) asigură asistența consulară asociațiilor românilor din teritoriul de competență și bisericilor românești; h) semnează întreaga corespondență a Biroului consular cu autoritățile locale din zona de competență — în cazul șefului de birou; i) predă săptămânal încasările consulare serviciului financiar- contabil al Consulatului General al României la Bălți cu completarea registrelor consulare, potrivit instrucțiunilor centralei Ministerului Afacerilor Externe; j) soluționează cererile primite la ghișeu, inclusiv cererile de eliberare a permiselor de mic trafic de frontieră, în conformitate cu prevederile Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova, ratificat prin Legea nr. 10/2010, intrat în vigoare la data de 26 februarie 2010; k) îndeplinește orice altă sarcină de serviciu care îi este transmisă, pe cale ierarhică. ACTE ALE CONSILIULUI CONCURENTEI CONSILIUL CONCURENȚEI ORDIN pentru punerea în aplicare a Regulamentului privind analiza și soluționarea plângerilor referitoare la încălcarea prevederilor art. 5, 6 și 9 din Legea concurenței nr. 21/1996 și a prevederilor art. 101 și 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în baza prevederilor art. 20 alin. (4) lit. d), ale art. 21 alin. (2) și ale art. 27 alin. (2) și (4), precum și ale art. 28 alin. (1) din Legea concurenței nr. 21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, președintele Consiliului Concurenței emite următorul Art. 1. —în urma adoptării în plenul Consiliului Concurenței se pune în aplicare Regulamentul privind analiza și soluționarea plângerilor referitoare la încălcarea prevederilor art. 5, 6 și 9 din Legea concurenței nr. 21/1996 și a prevederilor art. 101 și 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. ordin: Art. 2. — Compartimentele de specialitate din cadrul Consiliului Concurenței vor urmări punerea în aplicare a prevederilor prezentului ordin. Art. 3. — La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul președintelui Consiliului Concurenței nr. 81/2004 privind punerea în aplicare a Regulamentului pentru aplicarea 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 687/12.X.2010 prevederilor art. 5 și 6 din Legea concurenței nr. 21/1996, cu modificările și completările ulterioare, privind practicile anticoncurențiale în cazul plângerilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 13 mai 2004, și Ordinul președintelui Consiliului Concurenței nr. 90/2005 pentru punerea în aplicare a Instrucțiunilor privind soluționarea de către Consiliul Concurenței a plângerilor referitoare la prevederile art. 5 și 6 din Legea concurenței nr. 21/1996, cu modificările și completările ulterioare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 din 3 iunie 2005, se abrogă. Art. 4. — Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Marius Chirițoiu București, 5 octombrie 2010. Nr. 499.’ ANEXĂ REGULAMENT privind analiza și soluționarea plângerilor referitoare la încălcarea prevederilor art. 5, 6 și 9 din Legea concurenței nr. 21/1996 și a prevederilor art. 101 și 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în temeiul art. 27 alin. (1) și (2) din Legea concurenței nr. 21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul Concurenței adoptă prezentul regulament. CAPITOLUL I Introducere 1. Prezentul regulament reglementează procedurile privind analiza și soluționarea de către Consiliul Concurenței a plângerilor referitoare la încălcarea prevederilor art. 5, 6 și 9 din Legea concurenței nr. 21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare (denumită în continuare lege) și a prevederilor art. 101 și 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (denumit în continuare TFUE). 2. Consiliul Concurenței dorește să încurajeze cetățenii, întreprinderile și asociațiile de protecție a consumatorilor să i se adreseze, ca autoritate publică abilitată, pentru a semnala posibilele încălcări ale regulilor de concurență. La nivelul Consiliului Concurenței există două modalități pentru a realiza acest lucru. Prima modalitate de denunțare a posibilelor încălcări ale regulilor de concurență constă în transmiterea unei plângeri. Cea de-a doua modalitate constă în furnizarea unei sesizări privind posibile comportamente anticoncurențiale, sesizare care nu îndeplinește condițiile prevăzute de prezentul regulament pentru a fi considerată plângere, dar poate constitui punctul de pornire pentru declanșarea din oficiu a unor investigații de către Consiliul Concurenței. 3. Pentru a fi admisibilă, în sensul art. 40 din lege, o plângere trebuie să conțină anumite informații specifice. De aceea, trebuie întocmit un formular prin care reclamanții să fie ajutați să prezinte Consiliului Concurenței faptele pertinente. Prezentarea informațiilor prevăzute în acest formular constituie o condiție indispensabilă pentru ca plângerea să fie considerată admisibilă în sensul art. 40 din lege. 4. Persoanele fizice sau juridice care aleg să depună o plângere la Consiliul Concurenței au posibilitatea de a fi asociate îndeaproape la procedurile inițiate în vederea soluționării acesteia. Astfel, reclamanții au posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în cazul în care Consiliul Concurenței consideră că nu există motive suficiente pentru a da curs plângerii. Atunci când Consiliul Concurenței suspendă sau respinge o plângere, în baza art. 13 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 și 82 din tratat (denumit în continuare Regulamentul nr. 1/2003), deoarece Comisia Europeană sau o altă autoritate de concurență a unui stat membru analizează ori a analizat plângerea respectivă, reclamantul este informat cu privire la identitatea autorității respective. De asemenea, reclamanții au dreptul de a fi audiați și dreptul de acces la dosarul Consiliului Concurenței, potrivit reglementărilor specifice cu privire la acestea. 5. Persoanelor fizice sau juridice care depun o plângere în condițiile prezentului regulament prin care denunță o încălcare a art. 5 din lege la care au fost parte li se va acorda un termen rezonabil în care să poată formula o cerere de clemență în conformitate cu prevederile Instrucțiunilor privind condițiile și criteriile de aplicare a unei politici de clemență potrivit prevederilor art. 51 alin. (2) din Legea concurenței nr. 21/1996, puse în aplicare prin Ordinul președintelui Consiliului Concurenței nr. 300/2009. 6. Pentru asigurarea certitudinii juridice, comunicările de documente prevăzute de prezentul regulament trebuie efectuate în termenele prevăzute. CAPITOLUL II Criterii privind admisibilitatea unei plângeri ARTICOLUL 1 Obiectul plângerii în scopul intervenției Consiliului Concurenței, o plângere înaintată conform prevederilor art. 40 din lege poate avea ca obiect doar o pretinsă încălcare a art. 5, 6 sau 9 din lege și a art. 101 sau 102 din TFUE, după caz. ARTICOLUL 2 Condiția demonstrării unui interes legitim (1) în conformitate cu prevederile art. 40 din lege, doar persoanele fizice sau juridice care demonstrează un interes legitim sunt îndreptățite să înainteze Consiliului Concurenței o plângere referitoare la o posibilă încălcare a art. 5, 6 sau 9 din lege și a art. 101 sau 102 din TFUE. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 687/12.X.2010 11 (2) Reclamanții trebuie să demonstreze interesul lor legitim. Consiliul Concurenței este îndreptățit, fără a aduce atingere dreptului său de a declanșa o investigație din oficiu, să nu dea curs plângerii unei persoane fizice sau juridice care nu poate demonstra un interes legitim. (3) Consiliul Concurenței poate verifica, în orice etapă a procedurii, dacă este îndeplinită sau nu această condiție. în practica Consiliului Concurenței, condiția cu privire la interesul legitim nu a ridicat decât rareori îndoieli, în măsura în care majoritatea reclamanților au fost afectați în mod direct de pretinsa încălcare a legii. în mod particular, în cazul asociațiilor de protecție a consumatorilor legal înregistrate există un interes indirect care poate fi considerat acceptabil din punctul de vedere al posibilității de formulare a unei plângeri. (4) Cu toate acestea, există situații în care condiția unui interes legitim, în sensul art. 40 din lege, necesită o analiză suplimentară, pentru a se stabili dacă aceasta este îndeplinită. Cea mai bună orientare în acest sens poate fi furnizată printr-un set neexhaustiv de exemple, după cum urmează: a) O asociație de întreprinderi poate invoca un interes legitim în introducerea unei plângeri, chiar dacă asociația nu este afectată în mod direct de comportamentul denunțat, ca o întreprindere ce operează pe piața relevantă sau pe o piață conexă, cu condiția ca, pe de o parte, asociația să aibă dreptul de a reprezenta interesele membrilor săi și, pe de altă parte, comportamentul denunțat să fie susceptibil de a leza interesele membrilor asociației. Consiliul Concurenței este îndreptățit însă să nu dea curs unei plângeri a unei asociații de întreprinderi ai cărei membri nu au participat la operațiuni comerciale de tipul celor denunțate în cadrul plângerii. Din aceste considerente se poate deduce că întreprinderile, ele însele sau prin asociațiile care sunt împuternicite să le reprezinte interesele, pot valorifica un interes legitim atunci când operează pe piața relevantă sau când comportamentul denunțat este susceptibil de a le afecta în mod direct interesele. Un interes legitim poate fi invocat, de exemplu, de către părțile unei înțelegeri sau practici denunțate, de către concurenții ale căror interese au fost pe nedrept afectate de comportamentul care constituie subiectul plângerii ori de către întreprinderile excluse dintr-un sistem de distribuție. b) Asociațiile de consumatori pot și ele să depună plângeri la Consiliul Concurenței. Consiliul Concurenței consideră că pot avea un interes legitim și consumatorii individuali ale căror interese economice sunt afectate în mod direct prin faptul că sunt cumpărători ai bunurilor sau serviciilor care constituie obiectul unei încălcări a legii. c) Consiliul Concurenței consideră că nu au un interes legitim, în sensul art. 40 din lege, persoanele sau organizațiile care acționează în virtutea unor considerente de interes general, fără a demonstra că ele sau membrii lor sunt în măsură a fi afectați în mod direct și nefavorabil de încălcarea legii (pro bono publica), cu excepția prevăzută la lit. b). Autoritățile publice locale pot avea un interes legitim, în calitatea acestora de cumpărători ori de utilizatori ai bunurilor sau serviciilor afectate de comportamentul împotriva căruia depun plângere. Acestea însă nu sunt considerate ca având un interes legitim, în sensul art. 40 din lege, în măsura în care aduc în atenția Consiliului Concurenței pretinse încălcări pro bono publica. ARTICOLUL 3 Completarea formularului de plângere (1) Plângerile depuse de către persoanele fizice sau juridice trebuie să conțină toate informațiile și documentele solicitate prin formularul de plângere prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul regulament. Persoanele fizice și juridice trebuie să furnizeze și copii ale documentelor relevante pentru a susține plângerea depusă, documente care le sunt în mod rezonabil disponibile, și, în măsura posibilului, să indice Consiliului Concurenței de unde pot fi obținute informații și documente relevante în cauză, care nu le sunt disponibile reclamanților. (2) Plângerea se transmite la Consiliul Concurenței în 3 exemplare, dintre care unul va fi, în măsura posibilului, în format electronic. în situația în care plângerea sau documentele care o însoțesc conțin secrete de afaceri ori alte informații confidențiale, reclamantul va face o solicitare motivată pentru asigurarea confidențialității acestora și va transmite, de asemenea, o versiune neconfidențială a plângerii, precum și a fiecărui document care o însoțește. (3) în cazul în care Consiliul Concurenței constată că informațiile, inclusiv documentele conținute în formularul de plângere, sunt incomplete, va informa de îndată, în scris, reclamantul despre acest fapt și va fixa un termen în cadrul căruia să completeze plângerea. (4) Consiliul Concurenței poate acorda o derogare, în sensul ca reclamantul să furnizeze doar o anumită parte a informațiilor și/sau a documentelor prevăzute în formularul de plângere, atunci când consideră că acestea nu sunt necesare pentru examinarea cazului. Consiliul Concurenței are în vedere că această posibilitate este menită, în special, să faciliteze întocmirea plângerilor de către asociațiile de consumatori, atunci când acestea nu au acces la informații specifice provenind din sfera operatorilor economici împotriva cărora se plâng, informații altfel necesare pentru întocmirea unei plângeri conform prevederilor formularului de plângere. (5) După primirea tuturor informațiilor și documentelor prevăzute în formularul de plângere, Consiliul Concurenței va informa în scris reclamantul cu privire la data la care plângerea este considerată completă. De la această dată începe să curgă termenul prevăzut la art. 40 alin. (2) din lege. (6) Dacă reclamantul nu furnizează informațiile și documentele solicitate pentru a completa integral formularul de plângere și nu obține o derogare de la această obligație, Consiliul Concurenței va înștiința, în scris, reclamantul asupra faptului că solicitarea depusă nu îndeplinește condițiile prevăzute de prezentul regulament pentru a fi calificată ca o plângere, iar informațiile furnizate vor fi considerate de Consiliul Concurenței ca o informare generală, ce poate fi utilă la declanșarea unor investigații din oficiu. CAPITOLUL III Procedurile de analiză a plângerilor ARTICOLUL 4 Analiza faptelor (1) Examinarea unei plângeri implică două aspecte, și anume analiza faptelor care trebuie stabilite pentru a dovedi încălcarea art. 5, 6 sau 9 din lege și a art. 101 ori 102 din TFUE, după caz, 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 687/12.X.2010 pe de o parte, și încadrarea legală a comportamentului ce constituie obiectul plângerii, pe de altă parte. (2) în cazul în care, deși sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1, 2 și 3 din prezentul regulament, plângerea nu motivează suficient acuzațiile avansate, aceasta poate fi respinsă. Pentru a respinge o plângere pe motiv că obiectul ei, reprezentat de comportamentul denunțat, nu încalcă regulile de concurență sau nu intră sub incidența acestora, Consiliul Concurenței nu este obligat să ia în considerare circumstanțele care nu au fost aduse în atenția sa de către reclamant și pe care le-ar fi putut descoperi doar printr-o investigare a cazului. ARTICOLUL 5 încadrarea legală a faptelor (1) Criteriile pentru încadrarea legală a unei înțelegeri sau practici nu pot fi prevăzute în mod exhaustiv. Cu toate acestea, reclamanții trebuie să se refere la regulamentele și instrucțiunile adoptate de Consiliul Concurenței și, în măsura în care au cunoștință de acestea, la cele emise de Comisia Europeană, la practica și la jurisprudența comunitară. încadrarea legală exactă a unei înțelegeri sau practici este atributul Consiliului Concurenței, iar părțile nu sunt obligate să ofere o încadrare exactă, ci opinia lor în această privință. (2) înțelegerile și practicile intră sub incidența legii atunci când sunt capabile să afecteze concurența pe piața românească ori pe o parte a acesteia, în cazul art. 5 din lege, sau în măsura în care pot afecta activitatea economică ori pot prejudicia consumatorii, în cazul art. 6 din lege. Ori de câte ori Consiliul Concurenței aplică prevederile art. 5 și 6 din lege, în măsura în care faptele analizate pot afecta comerțul dintre statele membre, acesta aplică, de asemenea, prevederile art. 101 și 102 din TFUE. Atunci când o înțelegere sau practică nu este capabilă să afecteze comerțul dintre statele membre, se poate aplica legislația națională, nu și legislația comunitară. (3) Acțiunile sau inacțiunile autorităților și instituțiilor administrației publice centrale ori locale, precum limitarea libertății comerțului sau a autonomiei întreprinderilor, exercitate cu respectarea reglementărilor legale și/sau stabilirea de condiții discriminatorii pentru activitatea întreprinderilor, sunt interzise dacă restrâng, împiedică sau denaturează concurența. Autoritățile și instituțiile publice au obligația activă de a asigura respectarea liberei concurențe, iar restricțiile de la aceasta trebuie să fie justificate temeinic pe motive de interes public general și să fie limitate ca durată și arie geografică în măsura maximă posibilă. (4) înțelegerile dintre întreprinderi, deciziile asociațiilor de întreprinderi sau practicile concertate care nu presupun o restricționare apreciabilă a concurenței nu cad sub incidența art. 5 din lege, potrivit prevederilor art. 8 din lege, care se aplică în mod corespunzător. (5) înțelegerile, deciziile și practicile concertate prevăzute la art. 5 alin. (1) din lege, care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 5 alin. (2) din lege sau se încadrează în categoriile prevăzute la art. 5 alin. (3) din lege, sunt considerate legale fără a fi necesare notificarea acestora de către părți și emiterea unei decizii de către Consiliul Concurenței. Categoriile de înțelegeri, decizii și practici concertate, exceptate prin aplicarea prevederilor art. 5 alin. (2) din lege, precum și condițiile și criteriile de încadrare pe categorii sunt cele stabilite în regulamentele Consiliului Uniunii Europene sau ale Comisiei Europene cu privire la aplicarea prevederilor art. 101 alin. (3) din TFUE anumitor categorii de înțelegeri, decizii ale asociațiilor de întreprinderi sau practici concertate, denumite regulamente de exceptare pe categorii, care se aplică în mod corespunzător. (6) Pentru ca beneficiul exceptării să fie retras de către Consiliul Concurenței, acesta, după ce a procedat la o analiză individuală, trebuie să ajungă la concluzia că acordul căruia i se aplică aceste regulamente de exceptare pe categorii are efecte incompatibile cu art. 5 alin. (2) sau (3) din lege. ARTICOLUL 6 Soluționarea plângerilor (1) Pe baza analizei efectuate în cadrul compartimentelor de specialitate, Consiliul Concurenței va hotărî, după caz: a) declanșarea unei investigații; b) emiterea unei decizii de respingere a plângerii, în cazul în care plângerea nu prezintă suficient temei de fapt și de drept pentru a justifica declanșarea unei investigații; c) transmiterea unei înștiințări, în scris, cu privire la faptul că plângerea nu intră sub incidența legii; d) transmiterea unei înștiințări, în scris, a reclamantului cu privire la faptul că plângerea nu va fi analizată de Consiliul Concurenței, întrucât Comisia Europeană sau o altă autoritate de concurență dintr-un alt stat membru instrumentează sau a instrumentat aceeași plângere. (2) Consiliul Concurenței poate decide să declanșeze procedura de investigație privind o eventuală încălcare a art. 5, 6 sau 9 din lege și a art. 101 sau 102 din TFUE în orice moment, dar nu mai târziu de expirarea termenului de 60 de zile, prevăzut de art. 40 alin. (2) din lege, pentru emiterea unei decizii referitoare la o plângere. Termenul de 60 de zile începe să curgă de la data la care i se confirmă reclamantului faptul că plângerea este considerată completă și îndeplinește toate condițiile, potrivit art. 3 alin. (4) din prezentul regulament. (3) în cazul plângerilor privind o posibilă încălcare a art. 9 din lege, în situația în care se constată, la o primă evaluare, existența unor posibile fapte de natură anticoncurențială prohibite expres de lege, Consiliul Concurenței poate comunica autorității sau instituției administrației publice centrale ori locale rezultatele primei sale evaluări cu privire la natura faptelor care formează obiectul plângerii și poate da acesteia posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere, respectiv de a adopta măsurile și remediile necesare restabilirii unui mediu concurențial normal. La expirarea termenului legal de 60 de zile pentru analiza plângerii, în funcție de poziția exprimată sau adoptată de autoritatea ori instituția administrației publice centrale sau locale, Consiliul Concurenței poate decide declanșarea unei investigații sau respingerea plângerii, conform prevederilor art. 40 alin. (1) sau (2) din lege. (4) Declanșarea procedurii de investigație poate fi făcută publică în orice mod, inclusiv pe pagina oficială de internet a Consiliului Concurenței. (5) Procedura de investigație se va derula potrivit dispozițiilor art. 41—44 din lege. Raportul asupra investigației, cu excepția prevăzută la art. 42 alin. (1) din lege, va fi comunicat părților în cauză, împreună cu convocarea pentru audiere, cu solicitarea ca, până la o anumită dată stabilită, acestea să comunice Consiliului Concurenței, în scris, observațiile lor asupra conținutului raportului. Termenul pentru comunicarea observațiilor de către părțile implicate va fi stabilit de la caz la caz, avându-se în vedere complexitatea cazului, și nu va fi mai MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 687/12.X.2010 13 scurt de o lună de la data transmiterii raportului asupra investigației. (6) Persoanelor a căror audiere a fost admisă conform art. 43 alin. (2) din lege li se va trimite, cu cel puțin două săptămâni înainte de data fixată pentru audiere, o copie a raportului asupra investigației, numai la cerere și dacă președintele Consiliului Concurenței apreciază că este util în interesul investigației, împreună cu convocările pentru audiere. (7) în convocarea pentru audiere se vor preciza: a) data fixată pentru audiere; b) posibilitatea și condițiile în care poate fi consultat dosarul cauzei la sediul Consiliului Concurenței; c) data până la care părțile implicate pot transmite, în scris, observațiile lor asupra conținutului raportului de investigație; d) faptul că neprezentarea sau renunțarea la audiere, precum și refuzul oricărei depoziții nu constituie, conform art. 43 alin. (3) din lege, impedimente pentru continuarea procedurii de investigație în cazul respectiv. (8) Consiliul Concurenței nu este obligat să declanșeze o investigație pe baza fiecărei plângeri primite, pentru a stabili dacă a fost săvârșită o încălcare a legii. Consiliul Concurenței are datoria de a analiza cu atenție elementele de fapt și de drept aduse în atenția sa de către reclamant, în scopul de a stabili dacă aceste elemente indică un comportament care este în măsură să încalce prevederile art. 5, 6 sau 9 din lege și prevederile art. 101 sau 102 din TFUE, după caz. (9) Atunci când Consiliul Concurenței, în urma analizei plângerii, consideră că, pe baza informațiilor pe care le are în posesie, nu sunt suficiente temeiuri pentru a justifica declanșarea unei investigații, va informa autorul plângerii despre intenția sa de a respinge plângerea, inclusiv despre motivele care stau la baza acestei intenții, și va stabili un termen rezonabil în cadrul căruia acesta să își prezinte punctul de vedere verbal în fața comisiei care coordonează compartimentul de specialitate implicat. Reclamantul își poate exprima punctul de vedere și în scris. Consiliul Concurenței nu este obligat să ia în considerare orice alte informații sau documente transmise ulterior expirării acestui termen de către reclamant, inclusiv în scris. (10) Prin excepție de la prevederile alin. (2), reclamantul poate solicita o prelungire a termenului fixat pentru furnizarea punctului său de vedere. în funcție de circumstanțele cazului, Consiliul Concurenței poate acorda o astfel de prorogare, dar va stabili un termen rezonabil, astfel încât Consiliul Concurenței să poată adopta soluția finală în termenul de 60 de zile prevăzut la art. 40 alin. (2) din lege. (11) în cazul în care reclamantul își exprimă punctul de vedere în termenul stabilit de Consiliul Concurenței, iar informațiile și documentele suplimentare furnizate sunt de natură a schimba analiza preliminară efectuată, Consiliul Concurenței poate declanșa procedura de investigație privind întreprinderile împotriva cărora a fost formulată plângerea. (12) în cazul în care reclamantul își exprimă punctul de vedere în termenul stabilit de Consiliul Concurenței, iar informațiile și documentele suplimentare furnizate nu duc la o evaluare diferită a plângerii, Consiliul Concurenței va respinge plângerea prin decizie. Respingerea plângerii se face, potrivit art. 7 din prezentul regulament, prin decizie a comisiei Consiliului Concurenței care coordonează compartimentul de specialitate implicat în analiză. (13) Dacă autorul plângerii nu se prezintă sau nu transmite punctul său de vedere în scris în termenul stabilit de Consiliul Concurenței, plângerea va fi considerată ca fiind retrasă. (14) în cazul în care plângerea înaintată nu cade sub incidența legii, Consiliul Concurenței va răspunde, în scris, în termen de 30 de zile de la înregistrarea plângerii. (15) Atunci când Consiliul Concurenței suspendă sau respinge o plângere în temeiul art. 13 din Regulamentul nr. 1/2003, acesta informează de îndată reclamantul, în scris, cu privire la autoritatea de concurență care instrumentează sau a instrumentat cauza. ARTICOLUL 7 Decizia de respingere a unei plângeri (1) Atunci când Consiliul Concurenței respinge o plângere prin decizie, în baza art. 40 alin. (2) din lege, trebuie să arate motivele care au stat la baza acestei decizii, într-un mod care este adecvat actului în discuție și luând în considerare circumstanțele fiecărui caz în parte. (2) Expunerea motivelor avute în vedere trebuie să se facă într-un mod clar și neechivoc, astfel încât să îi permită reclamantului să verifice motivele deciziei, iar instanței judecătorești competente să exercite controlul asupra deciziei respective. Cu toate acestea, Consiliul Concurenței nu este obligat să adopte o poziție asupra fiecărui argument invocat de reclamant în susținerea plângerii sale, fiind suficient să expună considerentele de fapt și de drept care justifică adoptarea deciziei. (3) Consiliul Concurenței comunică autorului decizia, în scris, cu precizarea motivelor, în termen de maximum 60 de zile de la data la care acestuia i se confirmă faptul că plângerea este completă și îndeplinește toate condițiile prevăzute în prezentul regulament. Decizia de respingere a plângerii poate fi atacată la Curtea de Apel București, Secția de contencios administrativ și fiscal, în termen de 30 de zile de la comunicare. (4) Decizia de respingere a plângerii îl împiedică pe reclamant să solicite redeschiderea procedurii, în afară de cazul în care acesta aduce noi elemente de probă semnificative. Corespondența ulterioară cu reclamantul cu privire la aceeași presupusă încălcare a legii nu va fi considerată ca fiind o nouă plângere, cu excepția cazului în care informații și documente noi semnificative, care susțin afirmațiile din cuprinsul plângerii, sunt aduse în atenția Consiliului Concurenței. Cu toate acestea, dreptul Consiliului Concurenței de a redeschide din oficiu un caz rămâne rezervat. ARTICOLUL 8 Drepturi procedurale ale reclamantului (1) în cazul în care Consiliul Concurenței informează reclamantul cu privire la intenția sa de a respinge plângerea în temeiul art. 40 alin. (2) din lege, reclamantul poate solicita accesul la documentele pe care Consiliul Concurenței își bazează analiza preliminară. Reclamantul nu poate avea acces la secretele de afaceri și la alte informații confidențiale care aparțin altor părți implicate în procedură. (2) Documentele la care reclamantul a avut acces în contextul procedurilor puse în aplicare de Consiliul Concurenței în temeiul art. 5, 6 sau 9 din lege și al art. 101 sau 102 din TFUE, după caz, nu pot fi utilizate de reclamant decât în proceduri judiciare sau administrative având ca obiect aplicarea respectivelor dispoziții din lege, respectiv tratat. 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 687/12.X.2010 (3) Dacă în urma analizei unei plângeri se declanșează procedura de investigație, la finalul investigației președintele Consiliului Concurenței, conform prevederilor art. 43 alin. (2) din lege, poate admite audierea autorului plângerii, la cererea acestuia. Cu toate acestea, procedurile Consiliului Concurenței în cazurile de concurență nu constituie proceduri contradictorii între reclamant, pe de o parte, și întreprinderile investigate, pe de altă parte. Din acest motiv, drepturile procedurale ale reclamanților sunt mult mai limitate decât dreptul la apărare al întreprinderilor investigate. (4) Reclamantului a cărui audiere a fost admisă de către președintele Consiliului Concurenței i se va trimite o copie a raportului de investigație numai la cerere și dacă președintele Consiliului Concurenței apreciază că este util în interesul investigației. în acest caz, Consiliul Concurenței transmite reclamantului o copie a versiunii neconfidențiale a raportului de investigație și stabilește un termen în care reclamantul își poate exprima punctul de vedere în scris. (5) Conform prevederilor art. 43 alin. (3) din lege, neprezentarea sau renunțarea la audiere, precum și refuzul oricărei depoziții sau declarații nu constituie impedimente pentru continuarea procedurii de investigație. ARTICOLUL 9 Tratamentul informațiilor confidențiale (1) Informațiile, inclusiv documentele primite în cadrul procedurii de analiză a unei plângeri, nu vor fi comunicate sau făcute publice de către Consiliul Concurenței, în măsura în care acestea conțin secrete de afaceri sau alte informații confidențiale ale oricărei persoane. (2) Orice reclamant care transmite Consiliului Concurenței informații și documente în baza art. 40 din lege, precum și orice alte informații și documente transmise în cadrul aceleiași proceduri trebuie să identifice în mod clar toate informațiile confidențiale, motivând caracterul confidențial, și să furnizeze o variantă neconfidențială a acestora. (3) Dacă reclamantul nu furnizează o versiune neconfidențială a plângerii, respectiv a documentelor care o însoțesc, acestea sunt considerate că nu conțin informații confidențiale. (4) Persoanele fizice care semnalează Consiliului Concurenței eventualele încălcări ale art. 5, 6 sau 9 din lege și ale art. 101 sau 102 din TFUE, după caz, pot solicita să nu li se dezvăluie identitatea față de întreprinderile vizate de acuzațiile în cauză. Consiliul Concurenței va respecta solicitarea acestora de a rămâne anonimi, mai puțin în cazul în care o astfel de cerere este vădit nejustificată. (5) Consiliul Concurenței poate solicita reclamanților, întreprinderilor sau asociațiilor de întreprinderi și autorităților și instituțiilor administrației publice centrale ori locale care furnizează informații și documente în cadrul procedurii de analiză a plângerii să identifice documentele sau părțile din anumite documente pe care aceștia le consideră a conține secrete de afaceri ori alte informații confidențiale aparținând lor și să identifice părțile față de care aceste documente să fie considerate confidențiale. Consiliul Concurenței poate stabili un termen în care reclamantul, întreprinderile sau asociațiile de întreprinderi și autoritățile și instituțiile administrației publice centrale ori locale să detalieze solicitarea de protejare a confidențialității cu privire la fiecare document sau parte dintr-un document, să furnizeze Consiliului Concurenței o versiune neconfidențială a documentelor ori declarațiilor în care pasajele confidențiale au fost șterse și să furnizeze o descriere concisă a fiecărei piese ce conține o informație ștearsă. (6) Dacă reclamantul, întreprinderile ori asociațiile de întreprinderi ori autoritățile și instituțiile administrației publice centrale sau locale nu se conformează cererii Consiliului Concurenței, documentele ori declarațiile în cauză sunt considerate că nu conțin informații confidențiale. (7) Calificarea informațiilor ca fiind confidențiale nu împiedică Consiliul Concurenței să divulge și să folosească aceste informații atunci când este necesar să probeze o încălcare a prevederilor art. 5, 6 sau 9 din lege și a prevederilor art. 101 sau 102 din TFUE, după caz. Atunci când secretele de afaceri sau informațiile confidențiale sunt necesare pentru demonstrarea unei încălcări a legii, Consiliul Concurenței trebuie să analizeze, pentru fiecare document în parte, dacă necesitatea de a dezvălui acea informație este mai mare decât afectarea care ar rezulta din dezvăluire. CAPITOLUL IV Acțiunile în despăgubire pentru încălcarea regulilor de concurență ARTICOLUL 10 Complementaritatea de roluri a autorității publice și a persoanelor fizice și juridice în vederea aplicării art. 5, 6 și 61 din lege și a art. 101 și 102 din TFUE, după caz (1) Instanțele judecătorești sunt și ele competente să apere drepturile persoanelor fizice și ale celor juridice care decurg din încălcarea prevederilor art. 5 și 6 din lege și a prevederilor art. 101 și 102 din TFUE. Având în vedere recomandările Comisiei Europene, Consiliul Concurenței încurajează acțiunile formulate de către persoanele afectate de acțiunile și comportamentele anticoncurențiale, pentru repararea daunelor suferite. (2) Instanțele judecătorești pot decide asupra validității sau nulității contractelor încheiate, în baza art. 49 din lege, și numai ele pot acorda despăgubiri persoanelor fizice și juridice în cazul încălcării art. 5 și 6 din lege și a art. 101 și 102 din TFUE. Pentru a asigura eficacitatea deplină a regulilor în domeniul concurenței, orice persoană poate solicita despăgubiri pentru prejudiciile suferite cauzate de un contract sau de un comportament susceptibil să restrângă ori să denatureze concurența. Aceste acțiuni în recuperarea daunelor în fața instanțelor judecătorești, având natura de a descuraja întreprinderile de a încheia sau de a aplica acordurile ori practicile care restrâng concurența, sunt susceptibile să contribuie semnificativ la menținerea unei concurențe efective. (3) Acțiunea în fața instanțelor judecătorești are următoarele avantaje pentru persoanele afectate de acțiunile și comportamentele anticoncurențiale: a) instanțele judecătorești pot acorda despăgubiri pentru pierderile suferite ca o consecință a încălcării art. 5 și 6 din lege și a art. 101 și 102 din TFUE, după caz, pot dispune măsuri asigurătorii și pot acorda cheltuieli de judecată; b) instanțele judecătorești pot decide asupra revendicărilor referitoare la plăți sau la executarea obligațiilor contractuale întemeiate pe un contract sau acord analizat conform prevederilor art. 5 din lege, respectiv conform prevederilor art. 101 din TFUE. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 687/12.X.2010 15 (4) Acțiunile în despăgubire pot fi intentate atât de cei afectați direct de către un comportament anticoncurențial, cât și de persoanele afectate în mod indirect, de exemplu, de persoanele care cumpără bunuri și servicii de la cei afectați în mod direct. Astfel de acțiuni pot fi intentate atât înainte, cât și după emiterea unei decizii de sancționare de către Consiliul Concurenței. Deciziile Consiliului Concurenței prin care sunt aplicate amenzi contravenționale, rămase definitive și irevocabile, creează o prezumție irefragabilă privind existența faptului ilicit cauzator de prejudicii. ARTICOLUL 11 Prevederi finale (1) Prezentul regulament este pus în aplicare prin ordin al președintelui Consiliului Concurenței și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) La data intrării în vigoare a prezentului regulament, Regulamentul pentru aplicarea prevederilor art. 5 și 6 din Legea concurenței nr. 21/1996, cu modificările și completările ulterioare, privind practicile anticoncurențiale în cazul plângerilor, pus în aplicare prin Ordinul președintelui Consiliului Concurenței nr. 81/2004, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 13 mai 2004, și Instrucțiunile privind soluționarea de către Consiliul Concurenței a plângerilor referitoare la prevederile art. 5 și 6 din Legea concurenței nr. 21/1996, cu modificările și completările ulterioare, puse în aplicare prin Ordinul președintelui Consiliului Concurenței nr. 90/2005, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 din 3 iunie 2005, se abrogă. FORMULAR DE PLÂNGERE ANEXĂ la regulament I. Informații privind reclamantul și întreprinderea sau asociația de întreprinderi/autoritatea ori instituția administrației publice centrale sau locale împotriva căreia se formulează plângerea 1. Furnizați informații complete cu privire la identitatea persoanei fizice sau juridice care depune plângerea. în cazul în care autorul plângerii este o întreprindere, identificați grupul de întreprinderi din care face parte și furnizați o prezentare succintă a naturii și a domeniului de activitate. Furnizați numele unei persoane de contact (inclusiv număr de telefon, adresă poștală și electronică) de la care pot fi obținute explicații suplimentare. 2. Identificați întreprinderea (întreprinderile) sau asociația de întreprinderi/autoritatea ori instituția administrației publice centrale sau locale al cărei comportament constituie obiectul plângerii. în cazul întreprinderilor, furnizați toate informațiile disponibile cu privire la grupul de întreprinderi din care aceasta (acestea) face (fac) parte și cu privire la natura și domeniul de activitate al acesteia (acestora). Indicați poziția reclamantului față de întreprinderea sau asociația de întreprinderi pârâte (de exemplu, client, concurent etc.). II. Detalii privind presupusa încălcare a legii și informații si documente în susținerea acestora 3. Prezentați în detaliu faptele din care rezultă, în opinia dumneavoastră, că s-a săvârșit o încălcare a prevederilor art. 5, 6 sau 9 din lege și a prevederilor art. 101 sau 102 din TFUE, după caz. Indicați, în special, natura produselor (bunuri sau servicii) afectate de pretinsa încălcare și explicați, atunci când este necesar, relațiile comerciale privind aceste produse. Furnizați toate detaliile disponibile despre înțelegerile sau practicile întreprinderilor ori asociațiilor de întreprinderi/acțiunile sau inacțiunile autorităților și instituțiilor administrației publice centrale ori locale care constituie obiectul plângerii. Indicați, în măsura posibilului, cotele de piață estimative deținute de către întreprinderea/întreprinderile împotriva cărora este formulată plângerea. 4. Transmiteți toate documentele aflate în posesia dumneavoastră referitoare sau aflate în directă legătură cu faptele din plângere (de exemplu: texte ale acordurilor, minute ale întâlnirilor sau ale negocierilor, termeni ai tranzacțiilor, documente de afaceri, circulare, corespondență, note ale conversațiilor telefonice etc.). Precizați numele și adresa persoanelor în măsură să depună mărturie asupra faptelor susținute în plângere și, în particular, ale persoanelor afectate de pretinsa încălcare a prevederilor legii. Transmiteți statistici sau alte date aflate în posesia dumneavoastră referitoare la faptele susținute (de exemplu, referitoare la evoluția prețurilor, cantități vândute etc.). 5. Prezentați punctul dumneavoastră de vedere referitor la dimensiunea pieței geografice pe care a avut loc presupusa încălcare a legii și explicați, dacă nu reiese în mod evident, în ce măsură a fost afectată concurența. în cazul încălcării art. 101 sau 102 din TFUE, explicați suplimentar și în ce măsură este afectat comerțul dintre statele membre. 6. Menționați dacă, din informațiile de care dispuneți, întreprinderea sau asociația de întreprinderi/autoritatea și instituția administrației publice centrale ori locale împotriva căreia formulați plângerea are cunoștință de intenția dumneavoastră de a vă adresa autorității de concurență în legătură cu faptele prezentate în plângere. III. Soluționarea plângerii de către Consiliul Concurenței și interesul legitim 7. Explicați ce concluzii sau măsuri așteptați ca rezultat al procedurii întreprinse de Consiliul Concurenței. 8. Prezentați motivele în temeiul cărora invocați un interes legitim ca reclamant în temeiul art. 40 din lege. Prezentați, în special, modul în care comportamentul reclamat vă afectează și explicați modul în care, din punctul dumneavoastră de vedere, intervenția Consiliului Concurenței va putea remedia prejudiciul prezumat. 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 687/12.X.2010 IV. Proceduri declanșate în fata altor autorități de » » , concurență și a instanțelor judecătorești 9. Specificați dacă v-ați adresat cu privire la aceleași probleme sau la probleme strâns legate de acestea unei autorități de concurență dintr-un alt stat membru sau Comisiei Europene și/sau dacă a fost intentat un proces în fața instanțelor judecătorești. In caz afirmativ, furnizați informații complete referitoare la autoritatea administrativă sau judecătorească în cauză și informațiile pe care le-ați prezentat. 10. Prezentați o declarație pe propria răspundere din care să reiasă că informațiile cuprinse în acest formular și în anexele la acesta sunt de bună-credință. Data si semnătura Cristina-Gabriela F. Popescu Motivul: Format electronic AUTENTIC, conform Legii nr. 202/1998, republicata. Locatia:Bucuresti EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR MONITORUL OFICIAL „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru reiatii cu publicul, București, sos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401,00’,71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A. 5 948368 446731 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 687/12.X.2010 conține 16 pagini. Prețul: 3,20 lei ISSN 1453—4495