MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI PARTEAI Anul 178 (XXII) — Nr. 684 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI Șl ALTE ACTE Vineri, 8 octombrie 2010 SUMAR Nr. Pagina HOTĂRÂRI ALE SENATULUI 22. — Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 71/2008 privind aprobarea componenței numerice și nominale a comisiilor permanente ale Senatului 2 DECRETE 939. — Decret privind conferirea Ordinului Național Steaua României în grad de Colan.............................. 2 940. — Decret privind conferirea Ordinului Național Steaua României în grad de Mare Cruce .......................... 3 941. — Decret privind conferirea Ordinului Meritul Sanitar m grad de Ofițer .......................................... 3 DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE Decizia nr. 1.105 din 21 septembrie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, precum și pentru stabilirea unor măsuri financiare........................ 4-8 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE 1.29 7. — Ordin al ministrului sănătății privind modul și condițiile de preluare, evaluare, transmitere cu titlu gratuit, valorificare sau, după caz, de casare ori distrugere a materialelor consumabile de utilitate medicală, a materialelor de natura obiectelor de inventar medicale, a medicamentelor și aparaturii medicale intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului................................................... 9 2.389. — Ordin al ministrului finanțelor publice pentru aprobarea Procedurii de valorificare, în regim de urgență, a bunurilor de consum alimentar și a materiilor prime necesare pentru prepararea acestor bunuri, cu grad ridicat de perisabilitate sau care, prin trecerea timpului, pierd din greutate ori din valoare, inclusiv animale, păsări vii sau plante, în cazul aplicării măsurilor asigurătorii și/sau executorii prevăzute de Ordonanța Guvernului’ nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală..................................... 10-16 ★ Rectificări .............................................. 16 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 684/8.X.2010 HOTĂRÂRI ALE SENATULUI PARLAMENTUL ROMÂNIEI SENATUL HOTĂRÂRE pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 71/2008 privind aprobarea componenței numerice și nominale a comisiilor permanente ale Senatului în temeiul prevederilor art. 64 alin. (4) și ale art. 67 din Constituția României, republicată, precum și ale art. 46 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, cu modificările ulterioare, Senatul adoptă prezenta hotărâre. Articol unic. — Hotărârea Senatului nr. 71/2008 privind aprobarea componenței numerice și nominale a comisiilor permanente ale Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 863 din 20 decembrie 2008, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează: 1. La anexa nr. VIII „Componența Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială”, domnul senator Bașa Petru — Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal — se include în componența comisiei în locul domnului senator Rădulescu Cristian — Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal. 2. La anexa nr. XVI „Componența Comisiei pentru regulament”, domnul senator Mocanu Toader — Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal — se include în componența comisiei în locul domnului senator Igaș Traian- Constantin — Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal. Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 4 octombrie 2010, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată. PREȘEDINTELE SENATULUI MIRCEA-DAN GEOANĂ București, 4 octombrie 2010. Nr. 22. ’ DECRETE PREȘEDINTELE ROMÂNIEI > DECRET privind conferirea Ordinului Național Steaua României în grad de Colan în temeiul prevederilor art. 94 lit. a) și ale art. 100 din Constituția României, republicată, ale art. 4 alin. (1), ale art. 6 lit. Ași ale art. 11 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul național de decorații al României, cu modificările și completările ulterioare, în semn de înaltă apreciere pentru contribuția personală la promovarea și dezvoltarea relațiilor de prietenie și colaborare dintre România și Republica Malta, Președintele României decretează: Articol unic. — Se conferă Ordinul Național Steaua României în grad de Colan Excelenței Sale, domnul dr. George Abela, președintele Republicii Malta. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU în temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU EMIL BOC București, 7 octombrie 2010. Nr. 939.’ 3 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 684/8.X.2010 PREȘEDINTELE ROMÂNIEI DECRET privind conferirea Ordinului Național Steaua României în grad de Mare Cruce în temeiul prevederilor art. 94 lit. a) și ale art. 100 din Constituția României, republicată, ale art. 4 alin. (1), ale art. 6 lit. Ași ale art. 11 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul național de decorații al României, cu modificările și completările ulterioare, în semn de înaltă apreciere pentru contribuția personală la promovarea relațiilor de prietenie și colaborare dintre România și Republica Malta, Președintele României decretează: 1 Articol unic. — Se conferă Ordinul Național Steaua României în grad de Mare Cruce doamnei Margaret Abela. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU în temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU EMIL BOC București, 7 octombrie 2010. Nr. 940.’ PREȘEDINTELE ROMÂNIEI DECRET privind conferirea Ordinului Meritul Sanitar în grad de Ofițer în temeiul prevederilor art. 94 lit. a) și ale art. 100 din Constituția României, republicată, ale art. 4 alin. (1), ale art. 7 lit. Ași ale art. 11 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul național de decorații al României, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere propunerea ministrului apărării naționale, cu prilejul aniversării a 90 de ani de la înființare, pentru rezultatele remarcabile obținute de-a lungul timpului în cercetarea științifică medico- aeronautică și spațială, pentru profesionalismul și abnegația dovedite în asigurarea unui act medical de calitate, Președintele României decretează: 1 Articol unic. — Se conferă Ordinul Meritul Sanitar în grad de Ofițer Institutului Național de Medicină Aeronautică și Spațială „General doctor aviator Victor Anastasiu”. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU în temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU EMIL BOC București, 7 octombrie 2010. Nr. 941.’ 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 684/8.X.2010 DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE 7 7 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 1.105 din 21 septembrie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, precum și pentru stabilirea unor măsuri financiare Augustin Zegrean Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Mircea Ștefan Mi nea lulia Antoanella Motoc Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltăn Tudorel Toader Mihaela Senia Costinescu — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, precum și pentru stabilirea unor măsuri financiare, excepție ridicată de Avocatul Poporului. La apelul nominal se prezintă reprezentantul Avocatului Poporului, expertul Bianca Drăghici. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției, care susține temeinicia excepției de neconstituționalitate a ordonanței de urgență, arătând că nu este motivată urgența și situația extraordinară care ar fi impus adoptarea unui asemenea act normativ. Astfel, o serie dintre dispozițiile ordonanței intră în vigoare la date ulterioare publicării în Monitorul Oficial al României, ceea ce infirmă urgența reglementării. Pe de altă parte, Guvernul și-a încălcat competența materială de reglementare consacrată de art. 115 alin. (6) din Constituție, care prevede că ordonanța de urgență nu poate afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului și nici drepturile și libertățile cetățenilor. De asemenea, ordonanța de urgență aduce atingere și principiului autonomiei publice locale, prevăzut de art. 120— 122 din Constituție. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a excepției de neconstituționalitate, apreciind că ordonanța de urgență încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 115 alin. (6) și art. 120—122. Aplicarea actului normativ va genera un blocaj funcțional, care va produce efecte asupra bunei funcționări a autorităților publice locale. Reglementarea ar trebui să asigure un standard minim de satisfacere a nevoilor cetățenilor, iar la stabilirea numărului de posturi din cadrul instituțiilor publice locale trebuie să se țină seama de specificul zonei, nivelul de dezvoltare economică, cadrul geografic etc. Așa fiind, orice limitare a autonomiei publice locale nu poate fi operată decât printr-o reglementare de rang constituțional sau organic, nicidecum printr-o ordonanță de urgență a Guvernului. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Cu Adresa nr. 7.189 din 12 iulie 2010, Avocatul Poporului a sesizat direct Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, precum și pentru stabilirea unor măsuri financiare. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată ca urmare a unei sesizări formulate de domnul Andrei loan Chiliman, în calitate de primar al sectorului 1 București și de președinte al Consiliului de Coordonare al Municipiului București al Partidului Național Liberal, precum și în numele parlamentarilor P.N.L. din Circumscripția Electorală nr. 42 București, respectiv George Crin Laurențiu Antonescu, Alina Ștefania Gorghiu, Ludovic Orban, Radu Stroe, Daniel Stamate Budurescu și Cornel Pieptea. Sesizarea a fost formulată în temeiul art. 146 lit. d) din Constituție, al art. 13 lit. f) din Legea nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatului Poporului și al art. 11 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a fost înregistrată la Curtea Constituțională sub nr. 9.826 din 12 iulie 2010 și constituie obiectul Dosarului nr. 2.322D/2010. Motivele sesizării vizează următoarele aspecte de neconstituționalitate: 1. Urgența care a determinat adoptarea actului normativ criticat nu se poate justifica prin eficientizarea și îmbunătățirea actului managerial în condițiile reducerii numărului de posturi din administrația publică locală, stabilit în raport de grupele de populație. Astfel, în pofida faptului că ordonanța de urgență este motivată prin necesitatea eficientizării activității instituțiilor publice locale, în realitate criteriul reducerii de personal în funcție de numărul locuitorilor din unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială aduce atingere bunei funcționări a activității autorităților administrației publice locale. Din examinarea dispozițiilor ordonanței se poate observa abaterea de la exigența constituțională privind urgența, dar și de la regulile de tehnică legislativă privind intrarea în vigoare a ordonanțelor de urgență, astfel cum sunt acestea stabilite de art. 12 alin. (2) din Legea nr. 24/2000. Cu alte cuvinte, chiar amânarea intrării în vigoare a dispozițiilor ordonanței infirmă urgența reglementării pe această cale, în acest caz. Pe cale de consecință, carențele în motivarea urgenței și a situației extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată duc, fără îndoială, la concluzia că adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2010, astfel cum este prezentată în cuprinsul ordonanței de urgență, nu poate fi primită din perspectiva exigențelor art. 115 alin. (4) din Constituție. 2. Prin reglementările sale, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 63/2010 afectează modul de funcționare a activității autorităților administrației publice locale: consiliile locale alese și primarii aleși, precum și consiliile județene — toate instituții fundamentale ale statului, reglementate prin cap. V al titlului III din Constituție. Astfel, noua reglementare impune în sarcina acestor autorități o serie de măsuri, precum: modul de constituire a bugetului local, modul de realizare a unor operațiuni financiare în cadrul bugetului local, stabilirea numărului maxim de posturi în administrația publică locală, schimbări ale denumirilor cuprinse în certificatele de înregistrarea fiscală, modificarea unor prevederi referitoare la contravențiile aplicate în cazul nerespectării legii și altele. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 684/8.X.2010 5 Prin urmare, adoptarea prezentului act normativ constituie o imixtiune a Guvernului ca autoritate a administrației publice centrale în activitatea autorităților administrației publice locale, afectând regimul acestora, fără luarea în considerare și a altor criterii specifice bunei funcționări a acesteia. De altfel, Guvernul a intervenit într-un domeniu pentru care nu avea competența materială, încălcând dispozițiile art. 115 alin. (6) din Constituție, sub un dublu aspect: actul normativ criticat afectează activitatea administrației publice, instituție fundamentală a statului și, totodată, aduce atingere unor drepturi și libertăți fundamentale. 3. Natura juridică a consiliilor locale, județene și a primarilor este aceea de autorități ale administrației publice locale, care au misiunea să realizeze autonomia locală în unitățile administrativ-teritoriale, adică să rezolve treburile publice din comune și orașe. De aceea, puterea acestor organe derivă din puterea alegătorilor, nu din cea a statului. Sub acest aspect, se observă că Guvernul, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 63/2010, impune autorităților administrației publice locale un număr maxim de posturi și le obligă pe acestea să aprobe modificările organigramelor, precum și să reflecte aceste modificări în bugetele de venituri și cheltuieli. Or, impunerea unor asemenea obligații încalcă art. 120 alin. (1) și art. 121 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora administrația publică din unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiul descentralizării și autonomiei locale și periclitează capacitatea administrativ-financiară a autorităților administrației publice locale de a satisface interesele publice ale administrației și de a rezolva treburile publice. Sunt încălcate și dispozițiile art. 4 alin. (4) și art. 6 alin. (1) din Carta europeană a autonomiei locale, care prevăd dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condițiile legii. în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, sesizarea a fost transmisă președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și formula punctele de vedere asupra sesizării de neconstituționalitate. Guvernul a transmis Curții Constituționale, cu Adresa nr. 13.248 din 9 septembrie 2010, punctul său de vedere, în care se arată că sesizarea de neconstituționalitate este neîntemeiată pentru următoarele motive: Raportat la cauza de față, situația extraordinară este determinată de: — dificultățile întâmpinate cu privire la plata salariilor personalului bugetar; — influența substanțială asupra bugetului de stat pe anul 2010 pe care o are alocarea unor sume din bugetul de stat pentru plata salariilor personalului încadrat în aparatul autorităților locale; — necesitatea menținerii echilibrelor bugetare și, în mod implicit, respectarea angajamentelor interne și internaționale asumate de Guvernul României, inclusiv în ceea ce privește nivelul deficitului bugetar. Scopul actului normativ este acela de „adoptare a unei politici de restrângere a cheltuielilor bugetare și de întărire a disciplinei financiare, astfel încât să se reducă deficitele dintre veniturile și angajamentele legale de cheltuieli publice locale. Arieratele bugetare înregistrate la nivelul unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale se reflectă în deficitul bugetului general consolidat, conducând la creșterea acestuia.” în consecință, se apreciază că, în anumite situații extreme, precum în cea de față, implicațiile financiare legate de plata salariilor angajaților din autoritățile locale se pot constitui într-o situație extraordinară în sensul art. 115 alin. (4) din Constituție, deoarece asemenea măsuri sunt motivate, în mod fundamentat, de apărarea stabilității economice a statului român. în ceea ce privește criticile referitoare la încălcarea art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală, Guvernul apreciază că dispozițiile ordonanței supuse controlului nu afectează regimul autorităților publice locale, deoarece consecințele punerii în aplicare a măsurilor adoptate nu sunt negative, ci, din contră, sunt pozitive, normativele de personal reglementate de acest act normativ având drept scop continuarea bugetării autorităților locale de la bugetul de stat. în caz contrar, statul poate sista în orice moment alocarea de fonduri pentru autoritățile locale, agravând în acest fel situația financiară și de personal a acestora. Referitor la afectarea autonomiei locale, se apreciază că noile forme de reglementare a disciplinei fiscale în materie bugetară pentru autoritățile locale nu afectează principiul autonomiei locale, consacrat de art. 120 din Constituție. Statul, prin organele sale reprezentative și decizionale, este dator a veghea la buna funcționare a autorităților publice, atât centrale, cât și locale, iar finanțarea autorităților locale din bugetul de stat nu poate fi sistată pentru salvgardarea interesului statal, prin sacrificarea celui local, actul normativ în discuție fiind adoptat tocmai pentru crearea unui echilibru în gestionarea resurselor financiare ale statului. Acest act dă posibilitatea autorităților locale de a primi sprijin financiar de la nivel central, în perioade de dificultate economică generalizată. Președintele Senatului și Președintele Camerei Deputaților nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând sesizarea de neconstituționalitate, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție și celor ale art. 1, 10, 15 și 18 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările ulterioare, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul sesizării Curții Constituționale îl constituie dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, precum și pentru stabilirea unor măsuri financiare. Dispozițiile din Constituție considerate a fi încălcate sunt cele ale art. 115 alin. (4) și (6), precum și cele ale art. 120—122. Examinând obiecția de neconstituționalitate, reținem următoarele: I. Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, prin raportare la prevederile art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală: — Art. 115 alin. (4) prevede că Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora. Referindu-se la jurisprudența Curții Constituționale, exemplificată prin Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005, și Decizia nr. 1.008 din 7 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 23 iulie 2009, autorul obiecției de neconstituționalitate susține că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 63/2010 a fost adoptată cu încălcarea condițiilor prevăzute de art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală, situația extraordinară și urgența fiind doar proclamate și fără precizarea vreunui element cuantificabil. Curtea, în jurisprudența sa, a statuat, în mod constant, că situațiile extraordinare exprimă un grad mare de abatere de la obișnuit sau comun, aspect întărit și prin adăugarea sintagmei 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 684/8.X.2010 „a căror reglementare nu poate fi amânată” (Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005). Curtea a mai arătat, prin Decizia nr. 1.008 din 7 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 23 iulie 2009, că pentru îndeplinirea cerințelor prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituție este necesară existența unei stări de fapt obiective, cuantificabile, independente de voința Guvernului, care pune în pericol un interes public. Cu privire la criteriul obiectiv necesar pentru aprecierea situației extraordinare, Curtea a reținut, cu prilejul pronunțării Deciziei nr. 255 din 11 mai 2005, că „invocarea elementului de oportunitate, prin definiție de natură subiectivă, căruia i se conferă o eficiență contributivă determinantă a urgenței, ceea ce, implicit, îl convertește în situație extraordinară, impune concluzia că aceasta nu are, în mod necesar și univoc, caracter obiectiv, ci poate da expresie și unor factori subiectivi, de oportunitate (...). întrucât însă asemenea factori nu sunt cuantificabili, afirmarea existenței situației extraordinare, în temeiul lor sau prin convertirea lor într-o asemenea situație, conferă acesteia un caracter arbitrar, de natură să creeze dificultăți insurmontabile în legitimarea delegării legislative. S-ar ajunge, astfel, ca un criteriu de constituționalitate — situația extraordinară —, a cărui respectare este prin definiție supusă controlului Curții, să fie, practic, sustras unui atare control, ceea ce ar fi inadmisibil”. Totodată, cu prilejul pronunțării Deciziei nr. 421 din 9 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 30 mai 2007, Curtea Constituțională a statuat că „urgența reglementării nu echivalează cu existența situației extraordinare, reglementarea operativă putându-se realiza și pe calea procedurii obișnuite de legiferare”. în raport cu obiectul criticii de neconstituționalitate formulate, Curtea reține că, în nota de fundamentare a ordonanței de urgență criticate, existența unei situații extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată și urgența acesteia sunt justificate de Guvern prin următoarele argumente: — adoptarea ordonanței de urgență criticate a fost determinată — potrivit motivării explicite pe care o conține — tocmai de necesitatea eficientizării activității instituțiilor publice locale și a îmbunătățirii actului managerial în condițiile actualei crize, care, persistând, impune reducerea cheltuielilor bugetare, în general, și reducerea cheltuielilor bugetare locale, în special, având în vedere că — potrivit art. 64 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice și ale art. 5 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale — îndestularea cu resurse financiare a bugetelor locale se face cu fonduri ce se acordă (sub forma transferurilor și a cotelor defalcate) de la bugetul de stat, iar veniturile bugetului general consolidat au scăzut continuu în ultimii 2 ani; — bugetele locale au încheiat anul 2009 cu plăți restante (datorii neachitate la termenul scadent) într-o valoare foarte mare, care, în primele luni ale anului 2010, nu numai că nu s-au diminuat, ci au crescut constant, fapt care poate conduce la o situație de blocaj financiar la nivelul bugetelor locale ale unităților administrativ-teritoriale. La rândul său, acesta va genera un blocaj financiar al operatorilor economici ce prestează servicii sau execută lucrări pentru autoritățile administrației publice locale. Prin adoptarea ordonanței criticate se urmărește diminuarea arieratelor înregistrate de unitățile administrativ-teritoriale și îmbunătățirea situației economico-financiare a unităților administrativ-teritoriale, fapt care va permite finanțarea unor noi proiecte de investiții. De asemenea, reglementarea va avea impact și asupra activității financiare a operatorilor economici care prestează servicii de interes public local; — o altă perspectivă este aceea a imposibilității realizării indicatorilor macroeconomici conveniți cu Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană și Banca Mondială și pot pune în pericol următoarele tranșe din acordul stand-by încheiat de România. Aceste organisme internaționale au formulat opinii și recomandări referitoare la creșterea disciplinei financiare, a predictibilității și transparenței execuției bugetare la nivelul autorităților administrației publice locale, la diminuarea arieratelor înregistrate ca urmare a managementului financiar imprudent și la reducerea cheltuielilor bugetare ale autorităților administrației publice locale. în acest scop, este necesară adoptarea unei politici de restrângere a cheltuielilor bugetare și de întărire a disciplinei financiare, astfel încât să se reducă plățile restante la nivelul unităților/subdiviziunilor administrativ- teritoriale; — în activitatea de monitorizare a datoriei publice locale, Ministerul Finanțelor Publice a constatat existența unor contracte, care constituie datorie publică locală, încheiate de unități administrativ-teritoriale fără obținerea avizului comisiei de autorizare a împrumuturilor locale, fapte produse și din cauza încadrării acestora în categoria contravențiilor și nu ca infracțiuni, așa cum este considerată folosirea ori prezentarea de documente sau date false, inexacte ori incomplete în vederea obținerii avizului comisiei menționate. Prin urmare, Guvernul a apreciat că este necesară o corelare legislativă care să corespundă noilor realități; — în sfârșit, s-au remarcat diferențe foarte mari în privința numărului de personal în colectivități locale de dimensiuni similare, în condițiile în care atribuțiile conferite prin lege sunt identice. Cele mai mari efective de personal se regăsesc în autorități publice (primării și consilii județene), cultură (inclusiv întreținere spații verzi), dezvoltare publică (administrarea domeniului public, locuințe, piețe, iluminat public) și poliția comunitară. Așa fiind, se consideră necesară stabilirea de normative de personal (număr maxim al posturilor) ce vor trebui implementate la nivelul administrației publice locale. Acestea vor determina o raționalizare a cheltuielilor în scopul realizării unui echilibru cu veniturile realizate, pe de o parte, și asigurării resurselor financiare suplimentare pentru efectuarea de proiecte de investiții, pe de altă parte. Având în vedere jurisprudența sa cu privire la art. 115 alin. (4) din Constituție, Curtea a analizat fiecare dintre aceste motive invocate de Guvern pentru a stabili dacă implicațiile financiare legate de modificările legislative adoptate, în situația dată, se circumscriu situației extraordinare sau unor elemente de oportunitate. Astfel, prin Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009, Curtea a reținut că situația de criză financiară mondială ar putea afecta, în lipsa unor măsuri adecvate, stabilitatea economică a țării și, implicit, securitatea națională. Aceasta este premisa de la care Curtea urmează să analizeze relevanța motivelor invocate de Guvern în adoptarea ordonanței de urgență criticate. Principalele motive pentru justificarea situației extraordinare le reprezintă creșterea arieratelor înregistrate de unitățile administrativ-teritoriale, necorelarea reglementărilor legislative în domeniul obținerii avizului comisiei de autorizare a împrumuturilor locale, precum și excedentul de personal în colectivitățile locale. Motivele invocate privite separat nu justifică existența unei situații extraordinare, de aceea Curtea va proceda la analizarea efectelor pe care aceste împrejurări le produc prin întrunirea lor cumulată, și anume, pe de o parte, situația de blocaj financiar la nivelul bugetelor locale ale unităților administrativ-teritoriale ce afectează negativ bugetul de stat, prin creșterea deficitului bugetar, și, pe de altă parte, imposibilitatea realizării indicatorilor macroeconomici conveniți cu Fondul MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 684/8.X.2010 7 Monetar Internațional, Comisia Europeană și Banca Mondială, situație care poate pune în pericol următoarele tranșe din acordul stand-by încheiat de România. Or, dată fiind necesitatea adoptării unei politici de restrângere a cheltuielilor bugetare și de întărire a disciplinei financiare, astfel încât să se reducă deficitele dintre veniturile și angajamentele legale de cheltuieli publice locale și plecând de la premisa constatată de către Curte prin Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, Curtea Constituțională ajunge la concluzia că în cauza de față există o stare de fapt obiectivă, cuantificabilă și independentă de voința Guvernului, care pune în pericol un interes public, respectiv stabilitatea economică a statului român. De asemenea, Curtea constată că ordonanța de urgență a fost adoptată în vederea atenuării efectelor unei stări de criză economică generalizată. O atare finalitate economică implică, în mod necesar și neechivoc, o reglementare juridică primară, rapidă, unitară și energică. în consecință, adoptarea măsurii criticate reclamă, în mod indubitabil, urgență; or, reglementarea urgentă a situației rezultate în condițiile de criză economică nu putea fi făcută în mod rapid și rezonabil nici prin asumarea răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și a Senatului asupra unui proiect de lege și nici prin adoptarea unui proiect de lege cu procedura de urgență. în aceste condiții, pentru conservarea stabilității economice a statului, singurul instrument rămas la îndemâna Guvernului a fost adoptarea unei ordonanțe de urgență (a se vedea și Decizia Curții Constituționale nr. 713 din 25 mai 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 28 iunie 2010). în ceea ce privește critica referitoare la abaterea de la regulile de tehnică legislativă privind intrarea în vigoare a ordonanțelor de urgență, astfel cum sunt acestea stabilite de art. 12 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, apreciem că dispozițiile art. X din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 63/2010 care prevăd momente ulterioare de intrare în vigoare pentru anumite dispoziții ale ordonanței nu infirmă caracterul urgent și extraordinar al situației reglementate. Din contră, dispozițiile art. I pct. 1—8, 11, 13—15, 17—21, 25—40 și 43, care intră în vigoare la 1 ianuarie 2011, fiind norme care modifică și completează Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, operează în materie financiar-fiscală, cu impact asupra responsabilităților autorităților administrației publice locale și ale instituțiilor publice implicate în domeniul finanțelor publice locale. Or, apare pe deplin justificată, în această materie, instituirea, ca dată de intrare în vigoare a noii reglementări, începutul următorului an bugetar, tocmai în scopul respectării caracterului anual al normelor referitoare la buget, pe de o parte, precum și în vederea asigurării unui grad sporit de predictibilitate în ceea ce privește structura bugetului pe anul următor. în ceea ce privește dispozițiile art. I pct. 41 și 42, care intră în vigoare în termen de 30 de zile, calculate de la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență, Curtea observă că acestea instituie un regim sancționator mai sever cu privire la nerespectarea dispozițiilor legale privind datoria publică locală. De asemenea, dispozițiile art. IV, care intră în vigoare tot în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a ordonanței, reglementează sancțiuni pentru nerespectarea unor prevederi din actualul act normativ, prevederi pentru aplicarea cărora legiuitorul a prevăzut o anumită procedură, care impune respectarea mai multor termene. Rațiunea reglementării termenului de 30 de zile în aceste cazuri rezidă în acordarea posibilității persoanelor cărora li se adresează reglementarea de a lua cunoștință de noua normă în vederea ajustării conduitei conform exigenței legale prevăzute de aceasta. Intervalul instituit între data publicării actului normativ și data intrării sale în vigoare constituie aplicarea principiului vacatio legis —repausul legii și este menit să asigure caracterul previzibil și accesibil al viitoarei reglementări și să sporească încrederea cetățenilor în statul de drept. Pentru toate aceste motive, Curtea constată că reglementarea criticată nu aduce atingere dispozițiilor art. 115 alin. (4) din Constituție, îndeplinind exigențele urgenței și ale situației extraordinare. II. O altă critică formulată de autorul excepției constă în faptul că prin această ordonanță de urgență se contravine art. 115 alin. (6) din Constituție, care nu îngăduie să fie adoptate ordonanțe de urgență prin care este afectat regimul instituțiilor fundamentale ale statului. Articolul 115 alin. (6) din Constituție prevede că „Ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică”. Potrivit Deciziei nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 25 noiembrie 2008, din interpretarea textului constituțional se poate deduce că interdicția adoptării de ordonanțe de urgență este totală și necondiționată atunci când menționează că „nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale” și că „nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică”. în celelalte domenii prevăzute de text, ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate dacă „afectează”, dacă au consecințe negative, dar, în schimb, pot fi adoptate dacă, prin reglementările pe care le conțin, au consecințe pozitive în domeniile în care intervin. Așa fiind, pentru a constata aplicabilitatea dispozițiilor art. 115 alin. (6) din Constituție în cauza dedusă judecății, instanța constituțională este chemată să aprecieze dacă instituțiile vizate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 63/2010 reprezintă instituții fundamentale ale statului, pe de o parte, și dacă modificările operate prin noua reglementare afectează regimul acestor instituții. în ceea ce privește primul aspect, Curtea apreciază că natura autorităților administrației publice locale (consiliile locale, primarii și consiliile județene) de instituții fundamentale ale statului este deopotrivă subliniată de statutul constituțional al acestora, consacrat de art. 120—122 — Administrația publică locală, ca și de faptul că organizarea și funcționarea sa, adică regimul său juridic, se reglementează, potrivit art. 73 alin. (3) lit. o) din Constituție, prin lege organică. Referitor la a doua condiție impusă de prevederile constituționale, Curtea observă că, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, „(1) Prezenta lege reglementează regimul general al autonomiei locale, precum și organizarea și funcționarea administrației publice locale”, stabilind, în art. 2 alin. (1) al aceluiași act normativ, că „(1) Administrația publică în unitățile administrativ-teritoriale se organizează și funcționează în temeiul principiilor descentralizării, autonomiei locale, deconcentrării serviciilor publice, eligibilității autorităților administrației publice locale, legalității și al consultării cetățenilor în soluționarea problemelor locale de interes deosebit. ” Or, din analiza întregului conținut al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2010, Curtea nu reține că acest act normativ aduce vreo modificare Legii nr. 215/2001, neafectând în niciun sens, fie el pozitiv sau negativ, regimul autorităților publice locale, reprezentate de consilii locale, primari sau consilii județene. Modificările operate se limitează la modificarea și completarea Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, precum și la stabilirea unor măsuri financiare de natură a spori disciplina financiară, predictibilitatea și transparența execuției bugetare la nivelul unităților/subdiviziunilor administrativ- teritoriale, cu impact direct asupra arieratelor înregistrate ca 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 684/8.X.2010 urmare a managementului financiar imprudent și a cheltuielilor bugetare la nivelul unităților/subdiviziunilor administrativ- teritoriale. Prin urmare, Curtea constată că reglementarea criticată îndeplinește exigențele prevăzute de art. 115 alin. (6) din Constituție referitoare la interdicția legiferării în domeniul regimului instituțiilor fundamentale ale statului prin ordonanță de urgență. III. în fine, referitor la pretinsa încălcare a prevederilor art. 120—122 din Constituție, precum și a dispozițiilor art. 4 pct. 4 și art. 6 pct. 1 din Carta europeană a autonomiei locale, Curtea apreciază că, astfel cum reiese și din preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2010, la adoptarea actului au fost avute în vedere necesitatea eficientizării activității instituțiilor publice locale și a îmbunătățirii actului managerial în condițiile reducerii cheltuielilor bugetare locale, precum și necesitatea adoptării unei politici de restrângere a cheltuielilor bugetare și de întărire a disciplinei financiare, astfel încât să se reducă deficitele dintre veniturile și angajamentele legale de cheltuieli publice locale. Curtea constată că prevederile art. 120 din Constituție consacră principiile de bază ale administrației publice din unitățile administrativ-teritoriale, și anume descentralizarea, autonomia locală și deconcentrarea serviciilor publice, principii care se regăsesc atât în activitatea fiecărei autorități comunale, orășenești sau județene, cât și în raporturile dintre aceste autorități. Principiul autonomiei locale se realizează prin activitatea consiliilor locale, a primarilor, a consiliilor județene și a președinților acestora, aleși în condițiile legii, potrivit atribuțiilor si competentelor stabilite prin Legea administrației publice locale nr. 215/2001. Astfel cum este definită autonomia publică locală prin legea specială în cuprinsul art. 3, aceasta constă în „dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condițiile legii”. Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa, de exemplu, prin Decizia nr. 154 din 30 martie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 mai 2004, că principiul autonomiei locale „nu presupune totală independență și competența exclusivă a autorităților publice din unitățile administrativ-teritoriale, ci acestea sunt obligate să se supună reglementărilor legale general valabile pe întreg teritoriul țării și dispozițiilor legale adoptate pentru protejarea intereselor naționale”. De asemenea, prin Decizia nr. 136 din 3 mai 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 din 16 octombrie 2001, Curtea a reținut că dispozițiile art. 120—122 din Constituție „se referă la principiul autonomiei locale în cadrul organizării administrației publice din unitățile administrativ-teritoriale, iar nu la existența unei autonomii de decizie în afara cadrului legal, care este general obligatoriu”. Așa fiind, principiul autonomiei locale nu exclude obligația autorităților administrației publice locale de a respecta legile cu caracter general, aplicabile pe întreg teritoriul țării, recunoscând existența unor interese locale specifice, distincte, dar care nu sunt în contradicție cu interesele naționale, în acest sens sunt dispozițiile art. 121 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora „Consiliile locale și primarii funcționează, în condițiile legii, ca autorități administrative autonome și rezolvă treburile publice din comune și din orașe”, precum și prevederile constituționale ale art. 137 alin. (1), referitoare la formarea, administrarea, întrebuințarea și controlul resurselor financiare ale autorităților administrativ-teritoriale și ale instituțiilor publice, precum și prevederile art. 138 alin. (4) din Constituție, care stabilesc că „Bugetele locale se elaborează, se aprobă și se execută în condițiile legii”. De asemenea, în lumina Cartei europene a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985, ratificată de România prin Legea nr. 199/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 26 noiembrie 1997, „Principiul autonomiei locale trebuie să fie recunoscut în legislația internă și, pe cât posibil, în Constituție” (art. 2), iar „Prin autonomie locală se înțelege dreptul și capacitatea efectivă ale autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona, în cadrul legii, în nume propriu și în interesul populației locale, o parte importantă a treburilor publice” (art. 3 pct. 1). în considerarea acestui drept, art. 4 pct. 2 prevede că „Autorităților administrației publice locale le este recunoscută, în cadrul legii, capacitatea deplină de a-și exercita inițiativa în toate domeniile ce nu sunt excluse din cadrul competențelor lor sau care nu sunt atribuite unei alte autorități”. Or, în cazul de față, în considerarea rațiunii sociale majore pe care actul normativ se întemeiază, Curtea reține că reglementarea legală dedusă controlului de constituționalitate a fost astfel concepută încât să ofere cadrul juridic necesar protejării intereselor naționale în activitatea economică și financiară, în concordanță cu exigența prevăzută de art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituție. Pe cale de consecință, Curtea constată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 63/2010 respectă exigențele constituționale consacrate de prevederile art. 120—122 referitoare la principiul autonomiei locale. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, precum și pentru stabilirea unor măsuri financiare, excepție ridicată de Avocatul Poporului. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 21 septembrie 2010. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Mihaela Senia Costinescu MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 684/8.X.2010 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE MINISTERUL SĂNĂTĂȚII ORDIN privind modul și condițiile de preluare, evaluare, transmitere cu titlu gratuit, valorificare sau, după caz, de casare ori distrugere a materialelor consumabile de utilitate medicală, a materialelor de natura obiectelor de inventar medicale, a medicamentelor și aparaturii medicale intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului Văzând Referatul de aprobare al Direcției generale economice și al Direcției politica medicamentului nr. Cs.A. 10.518/2010, având în vedere prevederile art. 43 din Hotărârea Guvernului nr. 731/2007 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, republicată, în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, cu modificările și completările ulterioare, ministrul sănătății emite următorul ordin: Art. 1. — Prezentul ordin stabilește modul și condițiile de preluare, evaluare, transmitere cu titlu gratuit, valorificare sau, după caz, de casare ori de distrugere a materialelor consumabile de utilitate medicală, a materialelor de natura obiectelor de inventar medicale, a medicamentelor și aparaturii medicale intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului. Art. 2. — Preluarea medicamentelor prevăzute la art. 1 se face de către direcțiile de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București și se distrug conform reglementărilor în vigoare. Art. 3. — (1) Preluarea materialelor consumabile de utilitate medicală, a materialelor de natura obiectelor de inventar medicale și aparaturii medicale se face de către direcțiile de sănătate publică județene, respectiva municipiului București. (2) în scopul preluării, transmiterii cu titlu gratuit, utilizării sau, după caz, casării ori distrugerii materialelor consumabile de utilitate medicală, a materialelor de natura obiectelor de inventar medicale și a aparaturii medicale prevăzute la art. 1, se înființează o comisie la nivelul direcțiilor de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București, care face preluarea. (3) Comisia prevăzută la alin. (2) va fi formată din 3 membri, având următoarea componență: un medic epidemiolog, un economist și un consilier juridic din cadrul direcției de sănătate publică. (4) Nominalizarea membrilor comisiei prevăzute la alin. (2), precum și a președintelui acesteia se face de către direcțiile de sănătate publică județene, respectiva municipiului București. Art. 4. — (1) Comisia prevăzută la art. 3, după preluarea, trierea și evaluarea materialelor consumabile de utilitate medicală, a materialelor de natura obiectelor de inventar medicale și a aparaturii medicale, stabilește unitatea sanitară, medico-socială sau unitatea de asistență socială beneficiară a acestora, către care produsele se transmit cu titlu gratuit. (2) Unitățile beneficiare vor înregistra în contabilitate aceste bunuri în baza reglementărilor privind donațiile în natură. Art. 5. — Produsele care în urma trierii nu corespund criteriilor stabilite de comisie vor fi supuse distrugerii conform prevederilor legale. Art. 6. — Direcțiile din cadrul Ministerului Sănătății, direcțiile județene de sănătate publică, respectiv a municipiului București, precum și unitățile beneficiare vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Art. 7. — La data intrării în vigoare a prezentului ordin, orice dispoziție contrară se abrogă. Art. 8. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul sănătății, Cseke Attila București, 6 octombrie 2010. Nr. 1.297. 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 684/8.X.2010 MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE ORDIN pentru aprobarea Procedurii de valorificare, în regim de urgență, a bunurilor de consum alimentar și a materiilor prime necesare pentru prepararea acestor bunuri, cu grad ridicat de perisabilitate sau care, prin trecerea timpului, pierd din greutate ori din valoare, inclusiv animale, păsări vii sau plante, în cazul aplicării măsurilor asigurătorii și/sau executorii prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală în temeiul dispozițiilor art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere dispozițiile art. 129 alin. (7), precum și ale art. 159 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ministrul finanțelor publice emite următorul ordin: Art. 1. — Se aprobă Procedura de valorificare, în regim de urgență, a bunurilor de consum alimentar și a materiilor prime necesare pentru prepararea acestor bunuri, cu grad ridicat de perisabilitate sau care, prin trecerea timpului, pierd din greutate ori din valoare, inclusiv animale, păsări vii sau plante, în cazul aplicării măsurilor asigurătorii și/sau executorii prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, prevăzută în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. — Se aprobă modelele și modul de difuzare, utilizare și de păstrare ale următoarelor formulare, prevăzute în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin: 1. Anunț privind valorificarea bunurilor perisabile sau supuse degradării. 2. Proces-verbal privind desfășurarea și rezultatul procedurii de valorificare a bunurilor perisabile sau supuse degradării. 3. Proces-verbal privind valorificarea bunurilor perisabile sau supuse degradării. Art. 3. — Garda Financiară, Autoritatea Națională a Vămilor, Direcția generală coordonare inspecție fiscală, direcțiile generale ale finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București, organele fiscale teritoriale subordonate acestora, Direcția generală de administrare a marilor contribuabili vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Art. 4. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Art. 5. — Punctul 4 din anexa nr. 1 se aplică până la data de 31 decembrie 2010 inclusiv. Ministrul finanțelor publice, Gheorghe lalomițianu București, 4 octombrie 2010. Nr. 2.389. ANEXA Nr. 1 PROCEDURA de valorificare, în regim de urgență, a bunurilor de consum alimentar și a materiilor prime necesare pentru prepararea acestor bunuri, cu grad ridicat de perisabilitate sau care, prin trecerea timpului, pierd din greutate ori din valoare, inclusiv animale, păsări vii sau plante, în cazul aplicării măsurilor asigurătorii și/sau executorii prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală 1. Bunurile de consum alimentar și materiile prime necesare pentru prepararea acestor bunuri, cu grad ridicat de perisabilitate sau care, prin trecerea timpului, pierd din greutate ori din valoare, inclusiv animale, păsări vii sau plante, precum și bunurile al căror termen de valabilitate expiră înainte de transformarea măsurilor asigurătorii în măsuri executorii vor fi valorificate, în regim de urgență, potrivit art. 159 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare. 2. Valorificarea, în regim de urgență, a bunurilor este organizată de o comisie de valorificare condusă de un președinte. 3. Comisia de valorificare este constituită din 3 persoane desemnate prin decizie de către directorul executiv/directorul general al direcției generale a finanțelor publice județene/Direcției Generale a Finanțelor Publice a Municipiului București/Direcției generale de administrare a marilor contribuabili/Autorității Naționale a Vămilor, după caz. 4. în cazul în care organul de control, respectiv Garda Financiară, Autoritatea Națională a Vămilor, Direcția generală coordonare inspecție fiscală, precum și Activitatea de Inspecție Fiscală din cadrul Direcției generale de administrare a marilor contribuabili/direcțiilor generale ale finanțelor publice județene/Direcției Generale a Finanțelor Publice a Municipiului București, a inițiat măsurile asigurătorii, unul dintre membrii Comisiei de valorificare va fi un reprezentant al acestuia, respectiv cel care a avizat măsura. 5. Valorificarea bunurilor prevăzute la pct. 1 se face la prețul de achiziție cu ridicata practicat de către operatorii economici semnificativi care comercializează produse similare. în acest sens, Comisia de valorificare, pentru determinarea prețului minim de evaluare la care face cererea de ofertă, va calcula, de regulă, o medie aritmetică a cel puțin 3 prețuri obținute de la MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 684/8.X.2010 11 operatorii economici semnificativi care comercializează produse similare. 6. în cazul în care bunurile care urmează a fi sechestrate sunt bunuri alimentare și/sau animale, acestea vor fi valorificate prin unitățile autorizate și/sau înregistrate de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, cu respectarea prevederilor legale în vigoare în ceea ce privește domeniul sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor. 7. în cazul bunurilor și/sau al animalelor prevăzute la pct. 6, înainte de propunerea pentru valorificare, se va anunța direcția sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor (DSVSA) competentă teritorial, pentru verificări tehnice și, ulterior vânzării, pentru stabilirea trasabilității produselor/animalelor, iar în cazul alimentelor, vânzarea se va face ulterior constatării conformității acestora, prin determinări analitice în laboratoare autorizate sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor. 8. Deplasarea de către cumpărător a bunurilor și/sau a animalelor prevăzute la pct. 6 către noua destinație se va face cu respectarea condițiilor de transport sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, cu mijloace de transport autorizate sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor și/sau cu respectarea condițiilor de bunăstare a animalelor. 9. După sechestrarea bunurilor aflate în proprietatea debitorului, organul care a dispus această măsură va lăsa bunurile în custodia unei persoane care face dovada că este autorizată din punct de vedere sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor și care are capacitatea să asigure condițiile corespunzătoare de păstrare, conservare sau menținere a bunurilor. 10. Persoanele care fac dovada că sunt autorizate sanitar- veterinar și pentru siguranța alimentelor pot fi verificate și pe site-ul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, la adresa www.ansvsa.ro 11. Comisia de valorificare, după instituirea măsurilor asigurătorii, va efectua, de îndată, atât publicitatea valorificării, prin publicarea unui anunț pe pagina de internet a Ministerului Finanțelor Publice — portalul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, cât și transmiterea unei cereri de ofertă operatorilor economici semnificativi care comercializează produse similare și care, de regulă, își desfășoară activitatea în raza teritorială a organului fiscal. 12. Anunțul privind valorificarea bunurilor perisabile sau supuse degradării cuprinde următoarele elemente: a) denumirea organului fiscal care valorifică bunurile prevăzute la pct. 1; b) data la care a fost emis; c) numele și semnătura membrilor Comisiei de valorificare; d) bunurile care se oferă spre vânzare și descrierea lor sumară; e) prețul minim de evaluare al bunurilor potrivit pct. 5; f) cantitatea și valoarea totală de pornire (evaluare); g) data, ora și locul la care se va ține ședința de deschidere a ofertelor; h) invitația către toți cei interesați în cumpărarea bunurilor de a depune la organul fiscal competent, în termenul de depunere a ofertelor și la locul fixat în acest scop, oferte de cumpărare, în plic închis, sub sancțiunea descalificării; i) invitația către toți cei interesați în cumpărarea bunurilor de a se prezenta, personal sau prin împuternicit, la data, ora și locul unde se va desfășura ședința de deschidere a ofertelor. 13. Comisia de valorificare, după instituirea măsurilor asigurătorii, va asigura publicitatea bunurilor ce urmează a fi valorificate, prin afișarea pe pagina de internet a Ministerului Finanțelor Publice — portalul Agenției Naționale de Administrare Fiscală a unei situații centralizate a tuturor bunurilor perisabile sau supuse degradării, aprobată de președintele Comisiei de valorificare, între ora 16,00 din ziua curentă și ora 12,00 din ziua următoare, care va cuprinde următoarele elemente: denumirea organului fiscal competent; descrierea sumară a bunurilor care se oferă spre vânzare; cantitate; prețul stabilit pentru fiecare categorie în parte, după caz, precum și data și ora la care va avea loc ședința de deschidere a ofertelor. 14. Concomitent cu publicarea situației bunurilor perisabile sau supuse degradării va fi postat pe pagina de internet a Ministerului Finanțelor Publice — portalul Agenției Naționale de Administrare Fiscală și anunțul privind valorificarea acestora. 15. Comisia de valorificare va stabili ședința de deschidere a ofertelor a doua zi de la publicarea anunțului și a situației centralizate a tuturor bunurilor perisabile sau supuse degradării, la ora 14,00. 16. Termenul de depunere a ofertelor începe la data publicării anunțului privind valorificarea bunurilor perisabile sau supuse degradării pe pagina de internet a Ministerului Finanțelor Publice — portalul Agenției Naționale de Administrare Fiscală și se termină cu două ore înainte de ora programată pentru ședința de deschidere a ofertelor, respectiv ora 12,00. 17. Bunurile vor fi valorificate de către Comisia de valorificare, conform prezentei proceduri, în sistem angro, doar către persoanele juridice sau persoanele fizice care sunt legal autorizate să realizeze fapte de comerț cu aceste categorii de bunuri. 18. Pentru participarea la procedura de valorificare a bunurilor perisabile sau supuse degradării, ofertanții vor depune la organul fiscal competent următoarele documente: a) o prezentare sintetică a ofertantului, care va cuprinde datele de identificare și datele de contact, inclusiv un număr de fax și o adresă de e-mail pe care pot fi făcute comunicările; b) dovada deținerii unei autorizații de comercializare a categoriei de bunuri ce urmează a fi valorificate; c) oferta financiară de cumpărare care conține suma oferită, care nu poate fi sub prețul minim de evaluare stabilit potrivit pct. 5; d) împuternicirea persoanei care îl reprezintă pe ofertant, dacă este cazul; e) pentru persoanele juridice române, copie de pe certificatul unic de înregistrare eliberat de oficiul registrului comerțului; f) pentru persoanele juridice străine care desfășoară activități în România prin intermediul sediilor permanente, copie de pe certificatul de înregistrare eliberat de oficiul registrului comerțului sau copie de pe certificatul de înregistrare fiscală eliberat de organul fiscal, după caz; g) pentru alte persoane juridice străine, cu excepția celor de la lit. f), actul de înmatriculare tradus în limba română; h) pentru persoanele fizice române, copie de pe actul de identitate; i) pentru persoanele fizice străine, copie de pe pașaport; j) dovada plății taxei de participare sau a constituirii garanției sub forma scrisorii de garanție bancară. 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 684/8.X.2010 19. Taxa de participare reprezintă 10% din prețul de pornire a licitației și se plătește în lei la unitatea teritorială a Trezoreriei Statului. 20. în termen de 5 zile de la data întocmirii Procesului-verbal privind desfășurarea și rezultatul procedurii de valorificare a bunurilor perisabile sau supuse degradării, organul fiscal va restitui taxa de participare participanților care au depus oferte de cumpărare și care nu au fost declarați cumpărători, iar în cazul cumpărării, taxa se reține în contul prețului. Taxa de participare nu se restituie ofertanților care nu s-au prezentat la valorificare, celui care a refuzat încheierea Procesului-verbal privind valorificarea bunurilor perisabile sau supuse degradării, precum și cumpărătorului care nu a plătit prețul. Taxa de participare care nu se restituie se face venit la bugetul de stat, în situația în care, pentru participarea la valorificare, ofertanții au constituit garanții, în condițiile legii, sub forma scrisorii de garanție bancară, scrisoarea de garanție bancară se valorifică de organul fiscal competent în cazul în care ofertantul este declarat adjudecatar și/sau în condițiile anterior menționate. 21. Documentația va fi depusă în plic sigilat, toate paginile fiind numerotate, semnate și/sau ștampilate, după caz. Pe plic se vor înscrie obligatoriu numele/denumirea și adresa/sediul social ale ofertantului. 22. Organul fiscal competent, la înregistrarea ofertelor, va menționa data și ora primirii. 23. Oferta va fi descalificată în următoarele situații: a) când nu cuprinde datele de contact ale ofertantului, iar acesta nu este prezent sau nu are un împuternicit în sală la ședința de deschidere a ofertelor; b) când are un preț mai mic decât prețul minim de evaluare stabilit potrivit pct. 5; c) când nu conține, pentru persoanele juridice române, copia de pe certificatul unic de înregistrare eliberat de oficiul registrului comerțului; d) când nu conține, pentru persoanele juridice străine care desfășoară activități în România prin intermediul sediilor permanente, copie de pe certificatul de înregistrare eliberat de oficiul registrului comerțului sau copie de pe certificatul de înregistrare fiscală eliberat de organul fiscal, după caz; e) când nu conține, pentru alte persoane juridice străine, cu excepția celor de la pct. 18 lit. f), actul de înmatriculare tradus în limba română; f) când nu conține, pentru persoanele fizice române, copia de pe actul de identitate; g) când nu conține, pentru persoanele fizice străine, copia de pe pașaport; h) când a fost depusă după termenul de depunere a ofertelor indicat în anunțul prevăzut la pct. 12; i) când a fost depusă la altă adresă decât cea indicată în anunțul prevăzut la pct. 12; j) când nu conține dovada deținerii unei autorizații de comercializare a categoriei de bunuri ce urmează a fi valorificate; k) când nu conține dovada plății taxei de participare sau a constituirii garanției sub forma scrisorii de garanție bancară prevăzută la pct. 18 lit. j). 24. Despre data, ora și locul ședinței de deschidere a ofertelor va fi înștiințat și debitorul. Acesta poate participa la ședința de deschidere a ofertelor. 25. Ședința de deschidere a ofertelor se ține la data, ora și locul stabilite de Comisia de valorificare, astfel cum sunt acestea menționate în Anunțul privind valorificarea bunurilor perisabile sau supuse degradării. 26. în data, la ora și în locul stabilite de Comisia de valorificare în vederea deschiderii ofertelor, comisia va proceda la inventarierea și la deschiderea ofertelor depuse. Ofertanții pot participa la procedura de deschidere a ofertelor. 27. După deschiderea ofertelor, Comisia de valorificare verifică și analizează documentele de participare, stabilind care dintre ofertele depuse se încadrează în vreuna dintre situațiile reglementate de dispozițiile pct. 23. 28. în cazul în care va fi depusă o singură ofertă calificată, aceasta va fi declarată câștigătoare dacă prețul oferit de ofertant este cel puțin egal cu prețul minim de evaluare stabilit potrivit pct. 5. 29. în cazul în care există mai multe oferte calificate, este declarată câștigătoare oferta cu valoarea cea mai mare. 30. în cazul în care există mai multe oferte calificate și 2 sau mai mulți ofertanți au ofertele financiare cu valoarea cea mai mare, care sunt egale, se va efectua o licitație deschisă, pe loc, între acești ofertanți, Comisia de valorificare stabilind un pas de licitare cuprins între 1—5% din valoarea bunurilor. 31. Comisia de valorificare va oferi spre vânzare bunurile, prin 3 strigări succesive, în care se pot face supralicitări, conform pasului de licitare stabilit. 32. Bunurile vor fi oferite celui care, după 3 strigări succesive, oferă prețul cel mai mare. 33. La finalizarea procedurii, se întocmește un proces-verbal, semnat de către toți participanții, privind desfășurarea și rezultatul procedurii, care va cuprinde, pe lângă elementele prevăzute la art. 43 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și următoarele elemente: numele și prenumele sau denumirea cumpărătorului, precum și domiciliul fiscal al acestuia, indicarea bunului valorificat, a prețului la care bunul a fost valorificat și a taxei pe valoarea adăugată, dacă este cazul; toți cei care au depus oferte și sumele oferite, precum și, dacă este cazul, menționarea situațiilor în care valorificarea nu s-a realizat. 34. După finalizarea procedurii, Comisia de valorificare va emite Procesul-verbal privind valorificarea bunurilor perisabile sau supuse degradării, care constituie titlu de proprietate. în cazul în care cumpărătorul nu face plata, în contul indicat de organul fiscal competent, în termen de 5 zile de la data semnării Procesului-verbal privind valorificarea bunurilor perisabile sau supuse degradării, acesta va putea fi executat silit pentru plata sumei datorate în temeiul titlului executoriu emis de organul de executare competent pe baza Procesului-verbal privind valorificarea bunurilor perisabile sau supuse degradării. 35. în cazul în care nu există nicio ofertă depusă ori ofertele depuse se încadrează în una dintre situațiile prevăzute la pct. 23, prevederile art. 161 și 167 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător. 36. Pe măsura primirii ofertelor, organul fiscal competent va constitui/actualiza baza de date cu privire la potențialii ofertanți ce cuprinde informații referitoare la datele de identificare ale acestora, obiectul de activitate și categoriile de produse pentru care și-au manifestat interesul. 37. Această bază de date va fi utilizată de către organele fiscale competente în transmiterea, pe viitor, a unor eventuale cereri de ofertă potențialilor cumpărători. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 684/8.X.2010 13 ANEXA Nr. 2 MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ Unitatea fiscală¹)......................................... Str..............................nr........., localitatea.............. Nr............din................... ANUNȚ privind valorificarea bunurilor perisabile sau supuse degradării Anul..........luna..............ziua...... — model — în temeiul art. 159 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se face cunoscut că în ziua de...............luna.....................anul ......., ora....., în localitatea............................., str....................nr........se vor vinde următoarele bunuri perisabile sau supuse degradării, proprietate a debitorului²) ........................................................., cu domiciliul fiscal în localitatea ..................................str.............................nr........bl........, sc.......et......., ap........cod de identificare fiscală³)............................................................................................................. Denumirea Prețul minim bunurilor perisabile Cantitatea Valoarea, exclusiv TVA, al bunurilor, exclusiv TVA, Cota TVA/neimpozabil*) sau supuse degradării, este de.....lei este de.....lei descriere sumară 1............................ 2............................ 3............................. 4............................ TOTAL *) Cota de taxă pe valoarea adăugată pentru vânzarea bunurilor mobile este........../neimpozabilă în conformitate cu prevederile art. 128 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare. Invităm pe cei care pretind vreun drept asupra acestor bunuri să înștiințeze despre aceasta organul de control/de executare, înainte de data stabilită pentru vânzare. Cei interesați în cumpărarea bunurilor sunt invitați să prezinte până la termenul de depunere a ofertelor, respectiv data ......, ora.........oferte financiare de cumpărare; prezentarea sintetică a ofertantului, care va cuprinde: datele de identificare și datele de contact, inclusiv un număr de fax și o adresă de e-mail pe care pot fi făcute comunicările; împuternicirea persoanei care îl reprezintă pe ofertant; pentru persoanele juridice de naționalitate română, copie de pe certificatul unic de înregistrare eliberat de oficiul registrului comerțului; pentru persoanele juridice străine, actul de înmatriculare tradus în limba română; pentru persoanele fizice române, copie de pe actul de identitate; pentru persoanele fizice străine, copie de pe pașaport, urmând să se prezinte la data și orele stabilite pentru ședința de deschidere a ofertelor și pentru vânzare la locul fixat în acest scop. Ședința de deschidere a ofertelor se va ține la data de..............., ora..........., locul................. împotriva prezentului înscris cel interesat poate introduce contestație la instanța judecătorească competentă, în termen de 15 zile de la comunicare sau luare la cunoștință, în conformitate cu prevederile art. 172 și 173 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (2) lit. d) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, când urmează să se ia măsuri de executare silită nu este obligatorie audierea contribuabilului. Pentru informații suplimentare, vă puteți adresa la sediul nostru sau la telefon nr........................... Data afișării............................. Comisia de valorificare Numele și prenumele...................... Semnătura................................ L.S. i) Se va completa denumirea organului fiscal emitent din cadrul Ministerului Finanțelor Publice —Agenția Națională de Administrare Fiscală sau al unităților sale teritoriale. 2) Se vor menționa numele și prenumele sau denumirea debitorului. 3) Se va menționa codul numeric personal, numărul de identificare fiscală, codul de înregistrare fiscală sau codul unic de înregistrare, după caz. 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 684/8.X.2010 1. Denumire: Anunț privind valorificarea bunurilor perisabile sau supuse degradării 2. Format: A4/t 1 3. Se utilizează: în baza art. 159 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare. 4. Se întocmește: în două exemplare de organul fiscal. 5. Circulă: un exemplar la comisia de valorificare. 6. Se afișează pe pagina de internet a Ministerului Finanțelor Publice — portalul Agenției Naționale de Administrare Fiscală. 7. Se arhivează: un exemplar la dosarul fiscal. MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ Unitatea fiscală¹)............................................. Str............................nr.........., localitatea............ Nr.........din...... PROCES-VERBAL privind desfășurarea și rezultatul procedurii de valorificare a bunurilor perisabile sau supuse degradării — model — încheiat astăzi................................luna..........................anul....., ora......, în localitatea..............., str.....................nr......, în temeiul art. 159 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare Pentru stingerea creanțelor fiscale restante/estimate, față de debitorul²)....................................................... din localitatea................................................................................................................. , str.nr.cod de identificare fiscală³)., în sumă de...................... lei, s-a procedat la valorificarea bunurilor perisabile sau supuse degradării sechestrate prin Procesul-verbal de sechestru nr.............din................, întocmit de................................. Valorificarea bunurilor perisabile sau supuse degradării a fost adusă la cunoștința publică prin publicarea la data de..............a anunțului de vânzare, care a fost afișat pe pagina de internet a Ministerului Finanțelor Publice — portalul Agenției Naționale de Administrare Fiscală. în baza art. 159 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, s-a procedat la valorificarea, în regim de urgență, a bunurilor perisabile sau supuse degradării, după cum urmează: Organul fiscal a făcut prezentarea ofertelor scrise primite (se vor menționa toți cei care au participat la vânzare și sumele oferite de fiecare participant)................................................................................................... Descrierea sumară a bunurilor perisabile sau supuse degradării................................................ Prețul minim al bunurilor perisabile sau supuse degradării............................(exclusiv TVA) Licitația a început de la prețul de (lei)⁴).....................(exclusiv TVA). Bunurile perisabile sau supuse degradării au fost vândute⁵)......................la prețul de (lei)...................., pentru care s-a calculat TVA în valoare de..........................(lei). Dacă debitorul este înregistrat ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, în conformitate cu prevederile art. 128 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, bunurile mobile sechestrate se vor valorifica cu taxa pe valoarea adăugată calculată prin aplicarea cotei standard de...sau, după caz, a cotei reduse de......asupra bazei de impozitare determinate potrivit legii, respectiv conform art. 137 și 138 din Legea nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare. Cumpărătorul va plăti prețul, în numerar sau prin decontare bancară, în cel mult 5 zile de la data cumpărării, la unitatea Trezoreriei Statului.................................în contul................ Cu privire la vânzare, s-au făcut următoarele obiecții: împotriva prezentului înscris cel interesat poate introduce contestație la instanța judecătorească competentă, în termen de 15 zile de la comunicare sau luare la cunoștință, în conformitate cu prevederile art. 172 și 173 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (2) lit. d) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, când urmează să se ia măsuri de executare silită nu este obligatorie audierea contribuabilului. Prezentul proces-verbal privind desfășurarea și rezultatul procedurii de valorificare a bunurilor perisabile sau supuse degradării s-a încheiat în...........exemplare. Comisia de valorificare Participanți Numele, prenumele si semnătura Numele, prenumele si semnătura L.S. ’ L.S. i) Se va completa denumirea organului fiscal emitent din cadrul Ministerului Finanțelor Publice — Agenția Națională de Administrare Fiscală sau al unităților sale teritoriale. ²) Numele și prenumele/denumirea și domiciliul fiscal ale debitorului. 3) Se va menționa codul numeric personal, numărul de identificare fiscală, codul de înregistrare fiscală sau codul unic de înregistrare, după caz. ⁴) Cel mai mare preț din ofertele scrise. 5) Numele și prenumele/denumirea, domiciliul fiscal, precum și contul bancar ale cumpărătorului, după caz. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 684/8.X.2010 15 1. Denumire: Proces-verbal privind desfășurarea și rezultatul procedurii de valorificare a bunurilor perisabile sau supuse degradării 2. Format: A4/t2 3. Se utilizează: în baza art. 159 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare. 4. Se întocmește: în 3 exemplare de organul fiscal. 5. Circulă: un exemplar la cumpărător (sau reprezentantul său legal); un exemplar la debitor. 6. Se arhivează: un exemplar la dosarul fiscal. MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ Unitatea fiscală¹)............................. Str.........nr.......localitatea.............. Nr..............din...................... PROCES-VERBAL privind valorificarea bunurilor perisabile sau supuse degradării — model — încheiat astăzi..........................luna...............anul......, ora..........în temeiul art. 159 alin. (4) și al art. 161 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare Conform Procesului-verbal privind desfășurarea și rezultatul procedurii de valorificare a bunurilor perisabile sau supuse degradării nr..............din data de........, emis de................................., s-au valorificat bunurile perisabile sau supuse degradării²)............................ Debitor:.............................. Cumpărător:............................. (nume, prenume/denumire, forma juridică) cod de identificare fiscală³)......... Str...............................nr. localitatea............................ județul................................ (nume, prenume/denumire, forma juridică) Cod de identificare fiscală³)......... Str.............................nr. ... localitatea........................... județul............................... Vânzarea s-a făcut la prețul de.......................(lei), pentru care s-a calculat TVA în sumă de........................(lei). Dacă debitorul este înregistrat ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, în conformitate cu prevederile art. 128 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, bunurile perisabile sau supuse degradării sechestrate se vor valorifica cu TVA calculată prin aplicarea cotei standard de .... sau, după caz, a cotei reduse de .... asupra bazei de impozitare determinate potrivit legii, respectiv conform art. 137 și 138 din Legea nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare. Cumpărătorul va efectua plata prețului în întregime, în numerar sau cu ordin de plată, în termen de 5 zile de la data încheierii Procesului-verbal privind desfășurarea și rezultatul procedurii de valorificare a bunurilor perisabile sau supuse degradării, după cum urmează: —............................lei, reprezentând prețul de vânzare, exclusiv TVA aferentă, în contul nr............................; —............................lei, reprezentând TVA aferentă, în contul nr.......................................................... în conformitate cu prevederile art. 161 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prezentul proces-verbal privind valorificarea bunurilor perisabile sau supuse degradării constituie titlu de proprietate. Procesul-verbal privind valorificarea bunurilor perisabile sau supuse degradării constituie documentul pe baza căruia se emite titlul executoriu împotriva cumpărătorului care nu plătește prețul de vânzare. împotriva prezentului înscris cel interesat poate introduce contestație la instanța judecătorească competentă, în termen de 15 zile de la comunicare sau luare la cunoștință, în conformitate cu prevederile art. 172 și 173 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare. i) Se va completa denumirea organului fiscal emitent din cadrul Ministerului Finanțelor Publice — Agenția Națională de Administrare Fiscală sau al unităților sale teritoriale. 2) Descrierea sumară a bunurilor perisabile sau supuse degradării. 3) Se va completa codul numeric personal, numărul de identificare fiscală, codul de înregistrare fiscală sau codul unic de înregistrare, după caz. 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 684/8.X.2010 Potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (2) lit. d) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, când urmează să se ia măsuri de executare silită nu este obligatorie audierea contribuabilului. Prezentul proces-verbal s-a încheiat în..............exemplare. Conducătorul unității fiscale Numele și prenumele.............. Semnătura............. L.S. Cumpărătorul (sau reprezentantul său legal) Numele, prenumele și semnătura L.S. Reprezentantul unității fiscale Numele........... Prenumele............. Semnătura............. 1. Denumire: Proces-verbal privind valorificarea bunurilor perisabile sau supuse degradării 2. Format: A4/t2 3. Se utilizează: în baza art. 159 alin. (4) și al art. 161 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare. 4. Se întocmește: în 3 exemplare de organul fiscal. 5. Circulă: un exemplar la cumpărător; un exemplar la debitor. 6. Se arhivează: un exemplar la dosarul fiscal. ★ RECTIFICĂRI în Decizia președintelui Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații nr. 629/2010 privind procedura de autorizare a furnizării serviciilor de programe audiovizuale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 660 din 24 septembrie 2010, se face următoarea rectificare (care aparține Redacției „Monitorul Oficial, Partea I”): — la art. 2 alin. (1) lit. f), în loc de:.art. 73 din Legea audiovizualului nr. 54/2002...” se va citi:.art. 73 din Legea audiovizualuluinr. 504/2002...”. Gabriel S. Popa MONITORUL OFICIAL Motivul: Format electronic AUTENTIC, conform Legii nr. 202/1998, republicata. Locatia:Bucuresti EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru reiatii cu publicul, București, sos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.0071 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A. 5 948368 446700 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684/8.X.2010 conține 16 pagini. Prețul: 3,20 lei ISSN 1453—4495