MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Anul 178 (XXII) —Nr. 651 PARTEA I LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI Șl ALTE ACTE Luni, 20 septembrie 2010 SUMAR Nr. Pagina HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI 931. — Hotărâre privind desemnarea coordonatorilor sistemului de informare al pieței interne — IMI și pentru aprobarea normelor și procedurilor de cooperare administrativă prin intermediul IMI....... 2^4 DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU 228. — Decizie privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detașare, a funcției publice de secretar general al Ministerului Finanțelor Publice de către domnul Bănescu Dragoș lonuț...................................... 5 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE 1.191. — Ordin al ministrului sănătății privind stabilirea cuantumului sumei de participare la concursurile organizate pentru ocuparea funcției de manager persoană fizică din spitalele publice din rețeaua proprie a Ministerului Sănătății ......................... 5 1.628. — Ordin al ministrului economiei, comerțului și mediului de afaceri pentru aprobarea schemei de ajutor de minimis, denumită „Ajutor de minimis pentru sprijinirea proiectelor de cercetare în parteneriat'’. 6-9 2.287. — Ordin al ministrului finanțelor publice pentru modificarea Normelor privind procedura de acordare a certificatului de amânare de la plata în vamă a taxei pe valoarea adăugată și de eliberare a garanției pentru importurile de bunuri, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 500/2007 .......................... 10 Nr. Pagina 2.329. — Ordin al ministrului finanțelor publice privind completarea Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 2.281/2009 pentru aplicarea prevederilor art. 36 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale......... 10 ACTE ALE OFICIULUI ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR 269. — Decizie pentru publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Hotărârii arbitrale din data de 2 septembrie 2010 privind stabilirea modalității de repartizare a remunerațiilor având ca sursă retransmiterea prin cablu între organismele de gestiune colectivă beneficiare AGICOA ROMÂNIA si UPFAR—ARGOA.......................................’. 11-14 ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR 11. — Ordin pentru completarea Normelor privind informațiile pe care asigurătorii și intermediarii în asigurări trebuie să le furnizeze clienților, precum și alte elemente pe care trebuie să le cuprindă contractul de asigurare, puse în aplicare prin Ordinul președintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 23/2009 ...................................... 15-16 ★ Rectificări 16 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 651/20.IX.2010 HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE privind desemnarea coordonatorilor sistemului de informare al pieței interne — IMI și pentru aprobarea normelor și procedurilor de cooperare administrativă prin intermediul IMI în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 30 alin. (1) lit. a) și al art. 41 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii și libertatea de a furniza servicii în România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 68/2010, și având în vedere prevederile Legii nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările și completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art. 1. — Prezenta hotărâre are ca obiect de reglementare desemnarea coordonatorilor sistemului de informare al pieței interne IMI și aprobarea normelor și procedurilor de cooperare administrativă prin intermediul IMI. Art. 2. —în sensul prezentei hotărâri, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații: a) IMI — Sistemul de informare al pieței interne, definit conform prevederilor art. 2 lit. o) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii și libertatea de a furniza servicii în România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 68/2010, și conform prevederilor art. 37 alin. (2) din Legea nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările și completările ulterioare; b) coordonator național IMI — autoritate la nivel central, desemnată ca punct național de contact pentru cooperarea administrativă prin IMI; c) coordonator IMI de arie legislativă — autoritate la nivel central, desemnată prin prezenta hotărâre, care asigură coordonarea și monitorizarea coordonatorilor delegați IMI și autorităților competente dintr-o arie legislativă; d) coordonator delegat IMI — autoritate la nivel central care asigură coordonarea pentru una sau mai multe autorități competente; e) autoritate competentă — autoritate sau organism profesional cu rol de reglementare, autorizare ori control, la nivel central sau local, cu competențe specifice în una ori mai multe arii legislative și înregistrată’în IMI pentru aria sau ariile respectivă/respective; f) arie legislativă — domeniu reglementat prin acte normative ale Uniunii Europene, inclus în IMI în vederea îndeplinirii obligațiilor de cooperare administrativă; g) sistem de alertă — mecanism de sesizare prin care statele membre și Comisia Europeană se informează reciproc, în cel mai scurt timp, în situația în care faptele unui prestator de servicii sau anumite circumstanțe asociate unei activități de servicii ce intră sub incidența Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2009, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 68/2010, pot afecta în mod grav sănătatea ori siguranța persoanelor sau mediul înconjurător; h) utilizator IMI — persoană desemnată de către o autoritate competentă sau de către un coordonator IMI, care este înregistrată în sistemul IMI și participă la mecanismele de cooperare administrativă; i) centrul de primire a alertelor — autoritate centrală desemnată ca punct de contact național pentru primirea alertelor transmise de către alte state membre ori de către Comisia Europeană și pentru distribuirea acestora către coordonatorii IMI sau/și către autoritățile competente naționale relevante; j)’coordonator de alertă — autoritate centrală desemnată prin prezenta hotărâre, care primește drept de acces la sistemul de alertă și care îndeplinește atribuțiile prevăzute de normele Uniunii’Europene, de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2009, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 68/2010, și de prezenta hotărâre; k) autoritate de alertă — autoritate competentă, definită potrivit lit. e), care primește acces la sistemul de alertă și poate iniția alerte în sistemul IMI. Art. 3. — (1) Se desemnează Departamentul pentru Afaceri Europene pentru a îndeplini rolul de coordonator național IML (2) Se desemnează Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului în calitate de coordonator IMI de arie legislativă, ’ pentru domeniul „recunoașterea calificărilor profesionale”, cu rol de coordonare și monitorizare a coordonatorilor delegați IMI și autorităților competente, în temeiul Legii nr. 200/2004, cu modificările și completările ulterioare. (3) Se desemnează în calitate de coordonatori delegați IMI autoritățile centrale prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. (4) Departamentul pentru Afaceri Europene, în calitate de coordonator național IMI, îndeplinește rolul de coordonator delegat IMI în domeniul serviciilor pentru autoritățile care nu se află în coordonarea, subordinea sau sub autoritatea coordonatorilor delegați IMI prevăzuți la alin. (3) ori al căror domeniu de competență nu este acoperit de sfera de activitate a acestora. (5) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, în calitate de coordonator IMI de arie legislativă, îndeplinește rolul de coordonator delegat IMI pentru autoritățile competente pe aria legislativă „recunoașterea calificărilor profesionale”, care nu se află în coordonarea, subordinea sau sub autoritatea coordonatorilor delegați IMI prevăzuți la alin. (3) ori al căror domeniu de competență nu este acoperit de sfera de activitate a acestora. (6) Coordonatorii delegați IMI desemnați conform alin. (3) asigură coordonarea și pentru organismele profesionale din domeniile de competență. Delimitarea domeniului de competență se realizează în raport cu criteriul dreptului de inițiativă legislativă al autorităților centrale în aria în care își desfășoară activitatea organismele profesionale respective. (7) Se desemnează în calitate de autorități competente pentru aria legislativă „recunoașterea calificărilor profesionale” autoritățile și organismele profesionale prevăzute în anexa nr. 3 la Legea nr.’ 200/2004, cu modificările și completările ulterioare, precum și toate autoritățile cu competență de reglementare și/sau control în orice alte profesii, pe măsură ce acestea sunt incluse în IMI. (8) Se definește ca autoritate competentă pentru aria legislativă „servicii” orice autoritate cu rol de reglementare, autorizare sau control în unul ori mai multe dintre domeniile de activitate ce intră în sfera de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2009, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 68/2010. (9) Autoritățile competente pentru aria legislativă „servicii”, definite conform alin. (8), au obligația de a solicita coordonatorului delegat IMI înregistrarea în sistem, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri sau, după caz, de a comunica datele de înregistrare solicitate de coordonatorul delegat IMI relevant ori de coordonatorul național, în maximum 10 zile de la primirea solicitării. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 651/20.IX.2010 3 (10) îndeplinirea rolului de coordonator delegat IMI nu aduce atingere atribuțiilor pe care instituția desemnată coordonator delegat le îndeplinește în calitate’de autoritate competentă, indiferent de aria legislativă. (11) Dispozițiile alin. (1)—(6) nu aduc atingere modului de organizare, competențelor și subordonării ierarhice ale autorităților administrației publice sau ale organismelor profesionale și ale altor organe cu competență de reglementare, autorizare ori’control, indiferent de aria legislativă. (12) Coordonatorul național IMI, coordonatorii delegați IMI și autoritățile competente ’ îndeplinesc funcțiile și atribuțiile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului ’nr. 49/2009, aprobată cu modificări și completări’prin Legea nr. 68/2010, și de Legea nr. 200/2004, cu modificările și completările ulterioare, precum și de actele normative cu aplicabilitate directă ale Uniunii Europene. Art. 4. — (1) Autoritățile competente și coordonatorii IMI desemnează, prin norme interne, după’ caz, următoarele categorii de utilizatori IMI: utilizatori cu drepturi de administrare a datelor locale, utilizatori cu drepturi de administrare a datelor altor autorități competente, utilizatori cu drepturi de gestionare a cererilor, utilizatori cu drepturi de vizualizare a cererilor. (2) Utilizatorul cu drepturi de administrare a datelor locale îndeplinește următoarele funcții: a) înregistrează noi utilizatori ai autorității competente în sistem și administrează datele de înregistrare ale acestora, inclusiv parola de acces; b) actualizează permanent datele de înregistrare în sistem ale autorității competente; c) modifică statutul utilizatorilor și acordă acestora acces la noi arii legislative, după caz. (3) Utilizatorul cu drepturi de administrare a datelor altor autorități competente este desemnat numai în cadrul unor autorități cu rol de coordonator IMI și îndeplinește următoarele funcții: a) înregistrează noi autorități competente în sistem, pentru aria legislativă la care are acces; b) modifică datele autorităților competente din coordonarea sa, la cerere; c) acordă, suspendă sau retrage dreptul de acces la o arie legislativă pentru autoritățile competente din coordonarea autorității sale; d) are acces la lista cererilor în care sunt implicate autoritățile competente aflate în coordonarea autorității sale. (4) Utilizatorul cu drepturi de gestionare a cererilor îndeplinește următoarele funcții: a) primește și acceptă cereri de informații în IMI, pentru aria legislativă la care are acces; b) transmite cereri de informații în IMI, pentru aria legislativă la care are acces; c) răspunde si primește răspunsuri la cereri de informatii în IML (5) Utilizatorul cu drepturi de vizualizare a cererilor are exclusiv posibilitatea de a accesa cererile de informații în care este implicată autoritatea competentă care l-a desemnat, pentru a vizualiza inclusiv schimbul concret de informații. (6) Autoritățile competente și coordonatorii IMI stabilesc, prin norme interne,’ numărul necesar de utilizatori ai sistemului IMI, categoriile din care fac parte, în funcție de dimensiunea autorității și de specificul activității acesteia, cu respectarea prevederilor alin. (7) și (8). (7) Fiecare autoritate competentă sau coordonator IMI desemnează, prin norme interne, cel puțin 2 utilizatori IMI cu drepturi de administrare a datelor locale. (8) Utilizatorii IMI desemnați pot avea cumulativ drepturi aferente mai multor categorii de utilizatori. (9) Autoritățile competente și coordonatorii IMI au obligația să comunice coordonatorului delegat IMI, respectiv coordonatorului național sau coordonatorului de arie legislativă datele de înregistrare ale utilizatorilor și să asigure actualizarea acestora, precum și actualizarea informațiilor de înregistrare ale autorității. (10) Autoritățile competente și coordonatorii IMI fac demersurile necesare în vederea înregistrării utilizatorilor IMI desemnați, în cel mult 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri. Art. 5. — (1) Departamentul pentru Afaceri Europene îndeplinește rolul de centru de primire a alertelor. (2) Coordonatorii delegați IMI îndeplinesc și rolul de coordonatori de alertă pentru autoritățile competente aflate în coordonarea acestora, în cadrul ariei legislative „servicii”. (3) Autoritățile centrale cu rol de autoritate competentă în IMI pentru aria legislativă „servicii” dețin și rolul de autoritate de alertă. (4) Procesul de gestionare a alertelor de către coordonatorii și autoritățile de alertă se realizează cu respectarea normelor interne ale Uniunii Europene. (5) Autoritatea de alertă are obligația de a informa prestatorul în cauză, în termen de maximum 5 zile de la transmiterea alertei în sistem, cu privire la alerta transmisă și la conținutul acesteia. (6) Toate datele referitoare la prestatorul de servicii vizat de o alertă sunt eliminate din sistem în mod automat la împlinirea a 6 luni de la închiderea alertei. (7) La cererea expresă și motivată a prestatorului de servicii în cauză, autoritatea de alertă relevantă solicită Comisiei Europene ștergerea datelor din IMI, înainte de împlinirea termenului de 6 luni prevăzut la alin. (6). Art. 6. — Pentru îndeplinirea obligațiilor de cooperare administrativă prin IMI, toate autoritățile înregistrate în sistem, precum și utilizatorii desemnați respectă dispozițiile legislației naționale în vigoare și normele Uniunii Europene cu aplicabilitate directă, cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal. Art. 7. — (1) Coordonatorul național IMI și coordonatorul de arie legislativă sprijină autoritățile’competente și coordonatorii delegați IMI, în vederea îndeplinirii obligațiilor de cooperare administrativă prin IMI, asigurând periodic pregătirea utilizatorilor. (2) Autoritățile competente și coordonatorii delegați IMI au obligația de a asigura participarea utilizatorilor IMI ș’i a altor reprezentanți la activitățile organizate de coordonatorul național IMI sau de coordonatorul de arie legislativă, pentru pregătirea în vederea îndeplinirii corespunzătoare a obligațiilor de cooperare administrativă prin IMI. (3) Coordonatorul național IMI realizează anual și ori de câte ori este necesar o evaluare a îndeplinirii obligațiilor de cooperare administrativă și propune Guvernului măsurile necesare pentru asigurarea conformității cu reglementările Uniunii Europene în domeniu. (4) în vederea asigurării unei bune coordonări a mecanismelor de cooperare administrativă și a implementării sistemului IMI, coordonatorul național IMI inițiază constituirea de grupuri de lucru și comitete interministeriale, având ca obiectiv îmbunătățirea mecanismelor de cooperare administrativă la nivel național. (5) Autoritățile competente și coordonatorii delegați IMI colaborează cu coordonatorul național IMI în vederea evaluării modului de implementare și’ funcționare a cooperării administrative și în vederea’ îmbunătățirii mecanismelor implementate. (6) Șeful Departamentului pentru Afaceri Europene poate emite ordine privind reglementarea aspectelor tehnice pentru asigurarea funcționării IMI la nivel național. (7) Șeful Departamentului pentru Afaceri Europene și ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului pot emite ordine comune privind reglementarea aspectelor tehnice pentru asigurarea funcționării IMI pentru aria legislativă „recunoașterea calificărilor profesionale”. (8) Autoritățile competente emit reglementările interne necesare ducerii la îndeplinire a obligațiilor de cooperare administrativă prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2009, aprobată cu modificări’și completări prin Legea nr. 68/2010, de Legea nr. 200/2004, cu modificările și completările ulterioare, și de prezenta hotărâre. 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 651/20.IX.2010 Art. 8. — Prezenta hotărâre asigură cadrul normativ pentru aplicarea prevederilor cap. VI — Cooperarea administrativă — din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2009, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 68/2010, ale art. 37 alin. (2) din Legea nr. 200/2004, cu modificările și completările ulterioare, ale Deciziei Comisiei 2008/49/CE din 12 decembrie 2007 privind punerea în aplicare a Sistemului de informare al pieței interne (IMI) în ceea ce privește protecția datelor cu caracter personal și ale Deciziei Comisiei 2009/739/CE din 2 octombrie 2009 de stabilire a unor modalități practice pentru schimbul de informații prin mijloace electronice între statele membre în temeiul cap. VI din Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind serviciile în cadrul pieței interne. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Șeful Departamentului pentru Afaceri Europene, Bogdan Mănoiu Ministrul economiei, comerțului și mediului de afaceri, Adriean Videanu Ministrul administrației și internelor, Vasile Blaga Președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, Radu Roatiș Chețan Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Mihail Dumitru Ministrul culturii și patrimoniului național, Kelemen Hunor Ministrul dezvoltării regionale și turismului, Elena Gabriela Udrea Ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului, Daniel Petru Funeriu București, 1 septembrie 2010. Nr. 931.’ Ministrul mediului și pădurilor, Lâszlâ Borbely Ministrul sănătății, Cseke Attila Ministrul transporturilor și infrastructurii, Radu Mircea Berceanu Ministrul muncii, familiei și protecției sociale, Mihai Constantin Șeitan Ministrul finanțelor publice, Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu ANEXĂ Coordonatori delegați IMI Nr. Instituția crt. 1. Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor 2. Ministerul Administrației și Internelor 3. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale 4. Ministerul Culturii și Patrimoniului Național 5. Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului 6. Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri 7. Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului --- Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor 8. Ministerul Finanțelor Publice 9. Ministerul Justiției 10. Ministerul Mediului și Pădurilor 11. Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale 12. Ministerul Sănătății 13. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii 5 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 651/20.IX.2010 DECIZII ALE P RI M U L U I - M I N I S T R U GUVERNUL ROMÂNIEI PRIMUL-MINISTRU DECIZIE privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detașare, a funcției publice de secretar general al Ministerului Finanțelor Publice de către domnul Bănescu Dragoș lonuț Având în vedere Avizul favorabil nr. 499.304 din 16 septembrie 2010 al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, pentru exercitarea de către domnul Bănescu Dragoș lonuț, cu caracter temporar, prin detașare, a funcției publice de secretar general al Ministerului Finanțelor Publice, în temeiul art. 15 lit. e) și art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b), al art. 89 alin. (2¹) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, primul-ministru emite prezenta decizie. Articol unic. —începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Bănescu Dragoș lonuț exercită, cu caracter temporar, prin detașare, funcția publică de secretar general al Ministerului Finanțelor Publice. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Secretarul general al Guvernului, Daniela Nicoleta Andreescu București, 20 septembrie 2010. Nr. 228.’ ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE MINISTERUL SĂNĂTĂȚII ORDIN privind stabilirea cuantumului sumei de participare la concursurile organizate pentru ocuparea funcției de manager persoană fizică din spitalele publice din rețeaua proprie a Ministerului Sănătății Văzând Referatul Direcției generale resurse umane și certificare nr. Cs.A. nr. 9.515 din 8 septembrie 2010, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătății nr. 1.082/2010 privind aprobarea Regulamentului de organizare și desfășurare a concursului pentru ocuparea funcției de manager persoană fizică din spitalele publice din rețeaua proprie a Ministerului Sănătății, în temeiul art. 179 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, al art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, cu modificările și completările ulterioare, ministrul sănătății emite următorul ordin: Art. 1. — Cuantumul sumei de participare la concursurile organizate pentru ocuparea funcției de manager persoană fizică din spitalele publice din rețeaua proprie a Ministerului Sănătății se stabilește la valoarea de 800 lei/participant. Art. 2. — Candidații depun suma prevăzută la art. 1 la casieria spitalului public care organizează concursul. Art. 3. — Sumele încasate se vor utiliza pentru acoperirea cheltuielilor de organizare și desfășurare a concursurilor, în condițiile legii. Art. 4. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul sănătății, Cseke Attila București, 8 septembrie 2010. Nr. 1.191. 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 651/20.IX.2010 MINISTERUL ECONOMIEI, COMERȚULUI Șl MEDIULUI DE AFACERI ORDIN pentru aprobarea schemei de ajutor de minimis, denumită „Ajutor de minimis pentru sprijinirea proiectelor de cercetare în parteneriat” Având în vedere prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 137/2007, și ale Hotărârii Guvernului nr. 651/2006 privind aprobarea Politicii în domeniul ajutorului de stat pentru perioada 2006—2013, în temeiul art. 9 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.634/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, cu modificările ulterioare, ministrul economiei, comerțului și mediului de afaceri emite următorul ordin: Art. 1. — Se aprobă schema de ajutor de minimis, denumită „Ajutor de minimis pentru sprijinirea proiectelor de cercetare în parteneriat”, aferentă Programului operațional sectorial „Creșterea competitivității economice”, axa prioritară 2 „Competitivitate prin cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare”, operațiunea 2.1.1 „Proiecte de cercetare în parteneriat între universități/instituții de cercetare-dezvoltare și întreprinderi”, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul economiei, comerțului și mediului de afaceri, Ion Ariton București, 8 septembrie 2010. Nr. 1.628. ANEXĂ AJUTOR DE MINIMIS pentru sprijinirea proiectelor de cercetare în parteneriat I. Dispoziții generale Art. 1. — (1) Prezenta reglementare instituie o schemă de ajutor de minimis, denumită „Ajutor de minimis pentru sprijinirea proiectelor de cercetare în parteneriat”, aferentă Programului operațional sectorial „Creșterea competitivității economice”, axa prioritară 2 „Competitivitate prin cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare”, operațiunea 2.1.1 „Proiecte de cercetare în parteneriat între universități/instituții de cercetare-dezvoltare și întreprinderi”. (2) Acordarea ajutorului de minimisîn cadrul acestei scheme se va face numai cu respectarea criteriilor privind ajutorul de minimis stipulate în Regulamentul (CE) nr. 1.998/2006 al Comisiei din 15 decembrie 2006 privind aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat în cazul ajutoarelor de minimis, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 379 din 28 decembrie 2006. (3) Schema se aplică pe întregul teritoriu al României, în toate cele 8 regiuni de dezvoltare. (4) Prezenta schemă de ajutor de minimis nu intră sub incidența obligației de notificare către Comisia Europeană în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.998/2006 al Comisiei. (5) Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri — Autoritatea de management pentru Programul operațional sectorial „Creșterea competitivității economice” — reprezintă autoritatea publică furnizoare de ajutor de minimis și Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului — Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică — organismul intermediar pentru cercetare — reprezintă administratorul schemei de ajutor de minimis. Plățile se fac prin Unitatea de plată din cadrul Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri. II. Obiectivele schemei Art. 2. — Prezenta schemă are ca obiective: • încurajarea parteneriatului dintre universități/institute de cercetare-dezvoltare și întreprinderi pentru intensificarea activităților de cercetare-dezvoltare în sprijinul întreprinderilor; • generarea de rezultate de interes economic și stimularea transferului rezultatelor cercetării și cunoștințelor științifice în mediul economic; • stimularea întreprinderilor pentru obținerea de produse, servicii, tehnologii noi prin valorificarea rezultatelor de cercetare- dezvoltare, ca prim factor pentru creșterea competitivității lor. lll. Baza legală Art. 3. — Prezenta schemă este elaborată în conformitate cu: • Regulamentul (CE) nr. 1.998/2006 al Comisiei; • Programul operațional sectorial „Creșterea competitivității economice”, aprobat prin Decizia Comisiei nr. 3.472 din 12 iulie 2007. IV. Domeniul de aplicare Art. 4. — în cadrul prezentei scheme se acordă sprijin financiar beneficiarilor ce activează în toate sectoarele, cu excepția: a) întreprinderilor care își desfășoară activitatea în sectoarele pescuit și acvacultură, reglementate de Regulamentul (CE) nr. 104/2000 al Consiliului din 17 decembrie 1999 privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor pescărești și de acvacultură, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 17 din 21 ianuarie 2000; MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 651/20.IX.2010 7 b) întreprinderilor care își desfășoară activitatea în producția primară a produselor agricole, așa cum sunt enumerate în anexa nr. 1 la Tratatul de instituire a Comunității Europene (Tratatul CE); c) întreprinderilor care își desfășoară activitatea în transformarea (procesarea) și comercializarea produselor agricole, așa cum sunt enumerate în anexa nr. 1 la Tratatul CE, în următoarele cazuri: • când valoarea ajutorului este stabilită pe baza prețului sau a cantității produselor în cauză achiziționate de la producătorii primari ori introduse pe piață de întreprinderile în cauză; • când ajutorul este condiționat de transferarea lui parțială sau integrală către producătorii primari; d) activităților legate de export către țări terțe sau către state membre, și anume ajutoarele legate direct de cantitățile exportate, ajutoarele destinate înființării și funcționării unei rețele de distribuție sau destinate altor cheltuieli curente legate de activitatea de export; e) activităților care favorizează folosirea mărfurilor naționale în locul celor importate; f) întreprinderilor care își desfășoară activitatea în sectorul cărbunelui, în sensul Regulamentului (CE) nr. 1.407/2002 al Consiliului din 23 iulie 2002 privind ajutorul de stat pentru industria cărbunelui; g) achiziției de vehicule de transport rutier de mărfuri de către întreprinderile care efectuează transport rutier de mărfuri în numele terților; h) întreprinderilor în dificultate, conform Liniilor directoare privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor în dificultate, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. C 244 din 1 octombrie 2004. V. Definiții Art. 5. — în sensul prezentei scheme, următorii termeni se definesc astfel: a) produse agricole — produsele enumerate în anexa nr. 1 la Tratatul CE, cu excepția produselor pescărești; b) transformarea (procesarea) produselor agricole — o operațiune asupra produsului agricol în urma căreia rezultă de asemenea un produs agricol, cu excepția activităților agricole necesare preparării unui produs animal sau vegetal pentru prima vânzare; c) comercializarea produselor agricole — deținerea ori expunerea în vederea vânzării, oferirea spre vânzare, livrarea sau orice alte forme de introducere pe piață, cu excepția primei vânzări de către un producător primar către revânzători sau operatori, a oricărei activități constând în prepararea unui produs în vederea primei vânzări; o vânzare de către un producător primar către consumatorii finali este considerată comercializare în cazul în care se desfășoară în localuri distincte, rezervate acestei activități; d) cercetare industrială — cercetare sau investigație critică planificată în scopul dobândirii de cunoștințe și competențe noi pentru elaborarea unor noi produse, procese ori servicii sau pentru realizarea unei îmbunătățiri semnificative a produselor, proceselor ori serviciilor existente; cuprinde crearea de părți componente pentru sisteme complexe, care este necesară pentru cercetarea industrială, în special pentru validarea tehnologiilor generice, cu excepția prototipurilor; e) dezvoltare experimentală — dobândirea, combinarea, modelarea și utilizarea unor cunoștințe și competențe existente de ordin științific, tehnologic, de afaceri și din alte domenii relevante, în scopul producerii unor planuri, aranjamente sau proiecte pentru produse, procese ori servicii noi, modificate sau îmbunătățite. Acestea mai pot include, de exemplu, alte activități care vizează definirea conceptuală, planificarea și documentarea noilor produse, procese sau servicii. Activitățile pot cuprinde elaborarea de schițe, desene, planuri și alte documentații, numai dacă acestea nu sunt destinate uzului comercial. Dezvoltarea de prototipuri și proiecte-pilot cărora li se poate da o utilizare comercială este, de asemenea, inclusă, în cazul în care prototipul este în mod obligatoriu produsul comercial final și fabricarea sa este prea costisitoare pentru ca acesta să fie utilizat exclusiv în scopuri demonstrative și de validare. în cazul unei utilizări comerciale ulterioare a proiectelor demonstrative sau proiectelor-pilot, orice venit generat de o astfel de utilizare trebuie dedus din costurile eligibile. Producția experimentală și testarea produselor, proceselor și serviciilor sunt, de asemenea, eligibile, cu condiția ca aceste produse, procese și servicii să nu poată fi utilizate sau transformate pentru utilizare în aplicații industriale ori în activități comerciale. Dezvoltarea experimentală nu include modificările de rutină sau periodice aduse produselor, liniilor de producție, proceselor de producție, serviciilor existente și altor operațiuni în desfășurare, chiar dacă astfel de modificări constituie îmbunătățiri; f) instituții de cercetare — instituții de drept public sau privat care au ca obiect principal de activitate cercetarea-dezvoltarea ori care sunt instituții de învățământ superior, organizate în conformitate cu art. 7 sau 8 din Ordonanța Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și completările ulterioare; g) întreprinderi mici și m.jlocii sau IMM — întreprinderile care respectă criteriile prevăzute în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008 de declarare a anumitor categorii de ajutor compatibile cu piața comună în aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat (Regulament general de exceptare pe categorii de ajutoare). în prezenta schemă microîntreprinderile sunt încadrate în categoria întreprinderilor mici; h) întreprinderi mari — întreprinderile care nu îndeplinesc criteriile prevăzute în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei; i) întreprindere aflată în dificultate — în cazul în care beneficiarul este o întreprindere mică sau mijlocie, înseamnă întreprinderea care îndeplinește următoarele condiții: 1. în cazul unei societăți cu răspundere limitată, atunci când mai mult de jumătate din capitalul social a dispărut, peste un sfert din acest capital fiind pierdut în ultimele 12 luni; sau 2. în cazul unei societăți în care cel puțin o parte din asociați răspunde nelimitat pentru datoriile întreprinderii, atunci când mai mult de jumătate din capitalul propriu a dispărut, așa cum reiese din contabilitatea societății, peste un sfert din acest capital fiind pierdut în ultimele 12 luni; sau 3. indiferent de tipul societății, când respectiva întreprindere întrunește condițiile prevăzute de legislația națională privind procedura insolvenței; 4. o IMM cu o vechime de mai puțin de 3 ani nu se consideră a fi în dificultate în această perioadă în sensul prezentei scheme, cu excepția cazului în care îndeplinește condițiile prevăzute la pct. 3; j) întreprindere aflată în dificultate — în cazul în care beneficiarul este o întreprindere mare, înseamnă întreprinderea care fie se regăsește în una dintre situațiile prevăzute la lit. i) pct. 1,2 sau 3, fie prezintă simultan simptome obișnuite ale unei întreprinderi aflate în dificultate, cum ar fi: creșterea pierderilor, scăderea cifrei de afaceri, creșterea volumului stocurilor, supracapacitate, scăderea fluxului de numerar, îndatorare crescută, creșterea sarcinilor financiare și scăderea sau dispariția valorii activului net. VI. Condiții de eligibilitate pentru activități și beneficiari Art. 6. — (1) Activitățile eligibile în cadrul prezentei scheme de ajutor de minimis sunt: • cercetare industrială; • dezvoltare experimentală; 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 651/20.IX.2010 • obținerea și validarea drepturilor de proprietate industrială pentru beneficiarii tip „întreprinderi mici și mijlocii.” (2) Proiectele trebuie să vizeze activități de cercetare industrială și/sau de dezvoltare experimentală, efectuate de una sau mai multe instituții de cercetare, pentru și în numele beneficiarului prezentei scheme, în vederea realizării unui produs/proces/serviciu nou ori îmbunătățit. Proiectele nu implică activități de cercetare-dezvoltare în colaborare între beneficiarul schemei și instituțiile de cercetare-dezvoltare. (3) Activitățile de cercetare-dezvoltare din cadrul proiectului vor fi achiziționate de beneficiarul prezentei scheme în conformitate cu instrucțiunile de achiziții pentru beneficiarii operatori economici privați ai POS-CCE, aprobate de către Autoritatea de Management a POS-CCE. (4) Beneficiarul prezentei scheme va avea dreptul de proprietate asupra rezultatelor proiectului și va suporta riscul unui eventual eșec al rezultatelor proiectului. Art. 7. — Criteriile de eligibilitate pentru beneficiarii prezentei scheme sunt următoarele: • beneficiarii sunt întreprinderi mari sau întreprinderi mici și mijlocii, în conformitate cu definițiile prevăzute la art. 5 lit. g) și h), cu ori fără activitate de cercetare-dezvoltare menționată în statut, dar activitatea principală nu este activitate de cercetare- dezvoltare. Este considerată întreprindere orice entitate care desfășoară o activitate economică, indiferent de forma juridică a acesteia; • beneficiarii trebuie să fie înregistrați și să desfășoare activități în România, să nu fie în stare de faliment ori lichidare, să nu aibă afacerile administrate de un judecător-sindic sau activitățile sale comerciale să fie suspendate ori să facă obiectul unui aranjament cu creditorii sau să fie într-o situație similară cu cele anterioare, reglementată prin lege; • beneficiarii nu sunt obiect al unui ordin de recuperare în urma unei decizii anterioare a Comisiei Europene privind declararea unui ajutor de stat ca fiind ilegal și incompatibil cu piața comună sau, în cazul în care au făcut obiectul unei astfel de decizii, aceasta a fost deja executată și ajutorul a fost integral recuperat, inclusiv dobânda de recuperare aferentă; • beneficiarii nu sunt „întreprinderi aflate în dificultate” în conformitate cu definiția prevăzută la art. 5 lit. i) și j); • valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate aceleiași întreprinderi pe o perioadă de 3 ani consecutivi, respectiv 2 ani fiscali precedenți și anul fiscal în curs, cumulată cu valoarea alocării financiare acordate în conformitate cu prevederile prezentei scheme, nu depășește echivalentul în lei a 200.000 euro (echivalentul în lei a 100.000 euro în cazul întreprinderilor care activează în sectorul transportului rutier); • beneficiarii îndeplinesc și alte condiții specificate în cererea de propuneri de proiecte (apel) și Ghidul solicitantului, fără a aduce atingere prevederilor în materie de ajutor de minimis. V II. Modalitatea de acordare a ajutorului de minimis Art. 8. — (1) Măsurile de sprijin de care vor beneficia întreprinderile se acordă în baza unei cereri de finanțare, însoțită de documentele solicitate în cererea de propuneri de proiecte și în Ghidul solicitantului. (2) Măsurile de sprijin acordate în cadrul prezentei scheme constau în alocări financiare nerambursabile din fonduri structurale (Fondul European de Dezvoltare Regională) și naționale. (3) Administratorul prezentei scheme de ajutor de minimis va informa în scris întreprinderile beneficiare cu privire la cuantumul ajutorului acordat în baza prezentei scheme și caracterul de minimis al acestuia. (4) Valoarea totală¹ a ajutorului de minimis acordat unui beneficiar în baza acestei scheme nu poate depăși la data semnării contractului de finanțare echivalentul în lei a 200.000 euro. (5) Valoarea totală a ajutorului de minimis acordat în baza prezentei scheme unui beneficiar care își desfășoară activitatea în sectorul transportului rutier nu poate depăși la data semnării contractului de finanțare echivalentul în lei a 100.000 euro. Art. 9. —Ajutorul de minimis va reprezenta maximum 90% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile ale proiectului. Restul de minimum 10% din cheltuielile eligibile ale proiectului va fi susținut din fondurile proprii ale beneficiarului. Ârt. 10. — în cazul în care valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate unui beneficiar pe o perioadă de 3 ani fiscali consecutivi (indiferent de forma ajutorului de minimis sau de obiectivul urmărit și indiferent dacă ajutorul a fost acordat din surse naționale ori comunitare), cumulată cu valoarea alocării financiare acordate în conformitate cu prevederile prezentei scheme, depășește pragul de minimis menționat la art. 8, solicitantul nu poate beneficia de prevederile schemei, nici chiar pentru acea fracție din ajutor care nu depășește aceste plafoane. VIII. Cheltuieli eligibile Art. 11. — Cheltuielile eligibile în cadrul prezentei schemei sunt cele prevăzute în anexa nr. 1 la Ordinul ministrului economiei și finanțelor nr. 3.345/2008 pentru aprobarea listelor de cheltuieli eligibile pentru proiectele finanțate în cadrul operațiunilor 2.1.1 „Proiecte de cercetare în parteneriat între universități/instituții de cercetare-dezvoltare și întreprinderi”, 2.1.2. „Proiecte CD de înalt nivel științific la care vor participa specialiști din străinătate” și 2.3.3 „Promovarea inovării în cadrul întreprinderilor” ale axei prioritare 2 „Competitivitate prin cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare” din cadrul Programului operațional sectorial „Creșterea competitivității economice” 2007—2013, cu modificările și completările ulterioare, respectiv: — Cheltuieli pentru activitățile de cercetare industrială/ dezvoltare experimentală; — Cheltuieli pentru obținerea și validarea drepturilor de proprietate industrială (cu excepția întreprinderilor mari). IX. Durata schemei Art. 12. — Prezenta schemă se aplică de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data de 31 decembrie 2013. X. Bugetul schemei Art. 13. — Bugetul prezentei scheme este de maximum 100 milioane lei, defalcat estimativ, după cum urmează: An 2010 2011 2012 2013 TOTAL Lei 20.000.000 40.000.000 30.000.000 10.000.000 100.000.000 Art. 14. — Numărul estimat de beneficiari de ajutor de minimis este de maximum 200. XI. Modalitatea de implementare a schemei Art. 15. — (1) Fiecare solicitant care depune o cerere de finanțare în cadrul prezentei scheme trebuie obligatoriu să se înscrie în prealabil în Registrul potențialilor contractori, care se accesează pe pagina www.rpc.ancs.ro ¹ Plafoanele ajutorului de minimis sunt exprimate ca subvenție în numerar. Cifrele folosite exprimă valori brute, adică înainte de deducerea oricărui impozit sau a altei taxe. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 651/20.IX.2010 9 (2) Solicitantul va da o declarație pe propria răspundere privind ajutoarele de minimis de care a beneficiat pe parcursul precedenților 2 ani fiscali, precum și în anul fiscal în curs. (3) Solicitantul va da o declarație pe propria răspundere că nu a beneficiat de ajutoare din alte surse publice pentru aceleași costuri eligibile. (4) Administratorul schemei de minimis verifică validitatea datelor înscrise în Registrul potențialilor contractori, concordanța acestora cu declarațiile date de beneficiar și îndeplinirea tuturor condițiilor impuse prin efectul prezentei scheme (domeniul de aplicare, eligibilitatea activităților, cheltuielilor, beneficiarilor, condițiile de acordare a ajutorului), precum și a celorlalte criterii de eligibilitate pentru beneficiar și proiect prevăzute în Ghidul solicitantului. (5) Evaluarea propunerilor de proiecte se face în concordanță cu criteriile prevăzute în cererea de propuneri de proiecte (apel). Criteriile de evaluare pentru proiectele finanțate prin prezenta schemă vizează: relevanța științifică și impactul economic al proiectului; calitatea și maturitatea proiectului; sustenabilitatea și capacitatea de operare. (6) Administratorul schemei de ajutor de minimis va încheia contracte de finanțare doar cu solicitanții care au obținut la evaluare un punctaj peste pragul de calitate stabilit în cererea de propuneri de proiecte. (7) Administratorul schemei de minimis va acorda ajutorul de minimis după ce va verifica, pe baza declarației pe propria răspundere a solicitantului, că prin acordarea finanțării nerambursabile în cadrul prezentei scheme nu se depășește pragul de minimis. (8) Detalierea modalității de derulare a prezentei scheme se găsește în Ghidul solicitantului aferent operațiunii 2.1.1 „Proiecte de cercetare în parteneriat între universități/instituții de cercetare-dezvoltare și întreprinderi”, acesta fiind publicat pe site-ul www.ancs.ro XII. Reguli privind raportarea și monitorizarea ajutorului de minimis Art. 16. — (1) Administratorul prezentei scheme de minimis va informa în scris beneficiarii schemei cu privire la cuantumul ajutorului acordat în baza prezentei scheme și caracterul de minimis al acestuia². (2) Schema de ajutor de minimis va fi publicată integral pe pagina Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului —Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică — Organismul intermediar pentru cercetare, la adresa www.ancs.ro, și pe pagina Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri la adresa www.minind.ro Art. 17. — Raportarea și monitorizarea ajutoarelor de minimis acordate în baza prezentei scheme se fac în conformitate cu legislația comunitară și cu prevederile Regulamentului privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat pus în aplicare prin Ordinul președintelui Consiliului Concurenței nr. 175/2007. Art. 18. — Furnizorul de ajutor de minimis păstrează evidența detaliată a ajutoarelor acordate în baza prezentei scheme pe o durată de 10 ani de la data la care ultima alocare specifică a fost acordată în baza prezentei scheme. Această evidență trebuie să conțină toate informațiile necesare pentru a demonstra respectarea condițiilor impuse de legislația comunitară în domeniul ajutorului de minimis. Art. 19. — (1) Furnizorul are obligația de a supraveghea permanent ajutoarele de minimis acordate, aflate în derulare, și de a dispune măsurile care se impun în cazul încălcării condițiilor impuse prin prezenta schemă ori prin legislația națională sau europeană aplicabilă la momentul respectiv. (2) Furnizorul are obligația de a transmite Consiliului Concurenței, în formatul și în termenul prevăzute de Regulamentul pus în aplicare prin Ordinul președintelui Consiliului Concurenței nr. 175/2007, toate datele și informațiile necesare pentru monitorizarea ajutoarelor de minimis la nivel național. (3) în cazul în care există îndoieli serioase cu privire la datele transmise de către furnizor, Consiliul Concurenței poate să solicite date și informații suplimentare și, după caz, să facă verificări la fața locului. (4) în cazul în care furnizorul nu are date definitive privind valoarea ajutorului de minimis, acesta va transmite valori estimative. (5) Erorile constatate de furnizor și corecțiile legale, anulări, recalculări, recuperări, rambursări se raportează până la data de 31 martie a anului următor anului de raportare. (6) Furnizorul va transmite spre informare Consiliului Concurenței prezenta schemă în termen de 15 zile de la data adoptării acesteia, conform art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 137/2007, cu modificările și completările ulterioare. Art. 20. — Pe baza unei cereri scrise, furnizorul va transmite Comisiei Europene, prin intermediul Consiliului Concurenței, în termen de 20 de zile lucrătoare sau într-un termen mai lung stabilit în cerere, toate informațiile pe care Comisia le consideră necesare pentru a evalua dacă au fost respectate condițiile prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1.998/2006 al Comisiei, în special valoarea totală a ajutorului de minimis primit de o întreprindere. Art. 21. —Administratorul prezentei scheme are obligația de a pune la dispoziția furnizorului de ajutor de minimis, în formatul și în termenul solicitate de către acesta, toate datele și informațiile necesare în vederea îndeplinirii procedurilor de raportare și monitorizare ce cad în sarcina furnizorului conform art. 17—20. ² Așa cum este prevăzut la art. 3 din Regulamentul CE nr. 1.998/2006 al Comisiei din 15 decembrie 2006. 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 651/20.IX.2010 MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE ORDIN pentru modificarea Normelor privind procedura de acordare a certificatului de amânare de la plata în vamă a taxei pe valoarea adăugată și de eliberare a garanției pentru importurile de bunuri, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 500/2007 în baza prevederilor art. 157 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul prevederilor art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice, cu modificările și completările ulterioare, ministrul finanțelor publice emite următorul ordin: Art. I. — Normele privind procedura de acordare a certificatului de amânare de la plata în vamă a taxei pe valoarea adăugată și de eliberare a garanției pentru importurile de bunuri, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 500/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2007, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează: 1. La articolul 2, litera c) va avea următorul cuprins: ,,c) au realizat în anul calendaristic precedent sau în ultimele 12 luni anterioare lunii în care se solicită eliberarea certificatului importuri din teritorii și state terțe, astfel cum sunt definite la art. 125² din Codul fiscal, a căror valoare cumulată este de cel puțin 100 milioane lei. în această valoare nu se cuprind importurile de produse supuse accizelor armonizate;”. 2. La articolul 3, litera d) va avea următorul cuprins: ,,d) declarație pe propria răspundere privind valoarea cumulată a importurilor din teritorii și state terțe realizate în anul calendaristic precedent sau în ultimele 12 luni anterioare lunii în care se solicită eliberarea certificatului;”. Art. II. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul finanțelor publice, Gheorghe lalomițianu București, 13 septembrie 2010. Nr. 2.287. MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE ORDIN privind completarea Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 2.281/2009 pentru aplicarea prevederilor art. 36 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în baza prevederilor art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul prevederilor art. 36 alin. (2) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, aprobată prin Legea nr. 227/2009, cu modificările și completările ulterioare, ministrul finanțelor publice emite următorul ordin: Art. I. — La articolul 8 din Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2.281/2009 pentru aplicarea prevederilor art. 36 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 14 iulie 2009, cu modificările și completările ulterioare, după punctul 8 se introduce un nou punct, punctul 9, cu următorul cuprins: „9. plățile efectuate în perioada 20—30 septembrie 2010, pentru achitarea obligațiilor prevăzute la art. 50 din Ordonanța Guvernului nr. 18/2010 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2010.” Art. II. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul finanțelor publice, Gheorghe lalomițianu București, 7 septembrie 2010. Nr. 2.329. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 651/20.IX.2010 11 ACTE ALE OFICIULUI ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR OFICIUL ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR DECIZIE pentru publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Hotărârii arbitrale din data de 2 septembrie 2010 privind stabilirea modalității de repartizare a remunerațiilor având ca sursă retransmiterea prin cablu între organismele de gestiune colectivă beneficiare AGICOA ROMÂNIA si UPFAR—ARGOA Având în vedere dispozițiile art. 131² alin. (8) și art. 138 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, cu modificările și completările ulterioare, în baza prevederilor art. 6 alin. (1) și art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 401/2006 privind organizarea, funcționarea, structura personalului și dotările necesare îndeplinirii atribuțiilor Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, cu modificările ulterioare, directorul general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor emite următoarea decizie: Art. 1. — Se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, Hotărârea arbitrală din data de 2 septembrie 2010 privind stabilirea modalității de repartizare a remunerațiilor având ca sursă retransmiterea prin cablu între organismele de gestiune colectivă beneficiare AGICOA ROMÂNIA și UPFAR— ARGOA, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta decizie. Art. 2. — Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. Directorul general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, Robert Bucur București, 6 septembrie 2010. Nr. 269.’ ANEXĂ OFICIUL ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR CORPUL DE ARBITRI HOTĂRÂREA ARBITRALĂ din data de 2 septembrie 2010 privind stabilirea modalității de repartizare a remunerațiilor având ca sursă retransmiterea prin cablu între organismele de gestiune colectivă beneficiare AGICOA ROMÂNIA și UPFAR—ARGOA COMPLETUL DE ARBITRI: — Gheorghe Gheorghiu — Viorel Roș — Tănăsescu Mihai — Țiclea Alexandru — Vrânceanu Nicoleta Pe rol se află cererea de arbitraj înregistrată la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (denumit în continuare ORDA) cu nr. RGI 1/8.201 din 3 noiembrie 2009, introdusă de organismul de gestiune colectivă AGICOA ROMÂNIA (denumit în continuare AGICOA ROMÂNIA), cu sediul în municipiul București, str. Lățea Gheorghe nr. 18, bl. C37, sc. B, ap. 66, reprezentat legal prin administrator general Liviu Vasiliu, care solicită declanșarea procedurii de arbitraj în contradictoriu cu organismul de gestiune colectivă Uniunea Producătorilor de Film și Audiovizual în România —Asociația Română de Gestiune a Operelor din Audiovizual (denumit în continuare UPFAR—ARGOA), cu sediul în municipiul București, str. Dem. I. Dobrescu nr. 4—6, corp B, et. 3, camera 44, sectorul 1, reprezentat legal prin președinte Dinu Tănase, cerere privind stabilirea modalității de repartizare între AGICOA ROMÂNIA și UPFAR—ARGOA a remunerațiilor având ca sursă retransmiterea prin cablu pentru categoria de titulari de drepturi — producători de opere audiovizuale, astfel cum acestea au fost stabilite prin Hotărârea arbitrală din 9 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 227 din 7 aprilie 2009, în baza Deciziei directorului general al ORDA nr. 44/2009. Arbitrajul s-a desfășurat la termenele din 11 și 30 noiembrie 2009, 7 și 14 decembrie 2009, 13 aprilie 2010, 3 și 11 august 2010 și 2 septembrie 2010 la sediul ORDA din municipiul București, Str. Transilvaniei nr. 2, sectorul 1. La termenele menționate părțile au depus înscrisuri și au avut loc dezbateri privind obiectul cauzei, aspecte consemnate în încheierile de ședință și aflate la dosarul de arbitraj, dezbaterile fiind încheiate în ședința din 2 septembrie 2010, când părțile au formulat concluzii asupra fondului cauzei. 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 651/20.IX.2010 în cadrul ședinței din 7 decembrie 2010, organismul de gestiune colectivă Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (denumit în continuare UPFR), cu sediul în municipiul București, str. Nicolae Titulescu nr. 88B, sectorul 1, reprezentat legal prin director executiv Adina Scrioșteanu, a formulat în cauză o cerere de intervenție voluntară principală. La termenul din 2 septembrie 2010, completul arbitrai, în temeiul prevederilor art. 131² alin. (3)—(9) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, cu modificările și completările ulterioare, a pronunțat, cu unanimitate de voturi, prezenta hotărâre. COMPLETUL DE ARBITRAJ constată următoarele: Ca urmare a cererii de arbitraj formulate de reclamanta AGICOA ROMÂNIA și înregistrate la ORDA cu nr. RGII/8.201 din 3 noiembrie 2009, prin care acest organism de gestiune colectivă a solicitat stabilirea modalității de repartizare între AGICOAROMÂNIAși pârâta UPFAR—ARGOAa remunerațiilor având ca sursă retransmiterea prin cablu pentru categoria de titulari de drepturi — producători de opere audiovizuale, ORDA (în temeiul prevederilor art. 131² alin. (4) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 8/1996) a convocat părțile la data de 12 noiembrie 2009 în vederea desemnării prin tragere la sorți a 5 arbitri titulari care să constituie completul de arbitraj, precum și a 3 arbitri de rezervă. Conform procesului-verbal încheiat la data de 12 noiembrie 2009, s-a procedat la tragerea la sorți a arbitrilor din lista prevăzută în Hotărârea Guvernului nr. 1.287/2002 privind numirea membrilor corpului de arbitri de pe lângă Oficiul Român pentru Drepturile de Autor. Ulterior, prin Adresa nr. RGII/8.312 din 16 noiembrie 2009, ORDA, în conformitate cu prevederile art. 131² alin. (5) din Legea nr. 8/1996, a convocat pentru data de 17 noiembrie 2009, la sediul său din municipiul București, Str. Transilvaniei nr. 2, sectorul 1, arbitrii desemnați și părțile, în vederea constituirii completului de arbitraj. La ședința din data de 17 noiembrie 2009, ORDAa luat act de retragerea din completul de arbitraj a arbitrilor titulari Flavius Baias și Lucian Mihai, respectiv a arbitrului de rezervă Adrian Vasiliu, astfel încât au fost convocați pentru participarea în cadrul arbitrajului arbitrii de rezervă desemnați, și anume Mihai Tănăsescu și Nicoleta Vrânceanu. Conform procesului- verbal încheiat, completul de arbitraj s-a constituit la data de 17 noiembrie 2009, când arbitrii au stabilit onorariul, primul termen, locul arbitrajului și au informat părțile despre aceste aspecte. Prin cererea de arbitraj formulată, AGICOA ROMÂNIA solicită stabilirea modalității de împărțire între AGICOA ROMÂNIAși UPFAR—ARGOAa remunerației pentru categoria de titulari de drepturi — producători de videograme, astfel cum această remunerație a fost stabilită prin Hotărârea arbitrală din 9 martie 2009 având ca obiect forma finală a Metodologiei privind stabilirea remunerațiilor cuvenite titularilor de drepturi de autor și titularilor de drepturi conexe pentru retransmiterea prin cablu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 227 din 7 aprilie 2009, în baza Deciziei directorului general al ORDA nr. 44/2009, în sensul împărțirii în cote de 99% în favoarea AGICOA ROMÂNIAși de 1% în favoarea UPFAR— ARGOA. în motivarea cererii de arbitraj, în conformitate cu prevederile art. 123¹ alin. (1) lit. g) și alin. (2), coroborat cu art. 121 alin. (5) din Legea nr. 8/1996, ÂGICOAROMÂNIAarată că negocierile pentru împărțirea procentelor datorate de utilizatori se poartă pentru categorii de drepturi și organisme de gestiune colectivă, așa cum de altfel rezultă și din Hotărârea arbitrală din 9 martie 2009. în acest sens, AGICOA ROMÂNIA arată că a invitat în mai multe rânduri la negociere pe pârâta UPFAR—ARGOA, cu scopul de a ajunge la o înțelegere privind împărțirea drepturilor patrimoniale conexe cuvenite retransmiterii prin cablu, însă pârâta nu a dat curs invitațiilor la negociere, fapt ce a determinat AGICOA ROMÂNIA să inițieze procedura de arbitraj. Totodată, AGICOA ROMÂNIA arată că, în conformitate cu prevederile art. 121 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, coroborat cu art. 82 alin. (1) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările și completările ulterioare, potrivit căruia „Orice distribuitor [...] are obligația să includă în oferta sa serviciile de programe ale Societății Române de Televiziune destinate publicului din România, precum și alte servicii de programe [...] ale radiodifuzorilor privați, aflați sub jurisdicția României, în limita a 25% din numărul total de servicii de programe distribuite prin rețeaua respectivă”, în speță se aplică regula „must carry”, conform căreia programele radiodifuzorilor privați aflați sub jurisdicția României sunt excluse de la calculul remunerațiilor pentru retransmiterea prin cablu și, astfel, producătorii români de opere audiovizuale sunt excluși de la calculul remunerațiilor, UPFAR—ARGOA urmând să primească remunerații doar pentru acei membri titulari de drepturi conexe în materie de opere audiovizuale cu sediul în afara țării, al căror număr este foarte restrâns raportat la numărul de membri deținut de AGICOA ROMÂNIA. Istoricul contractual dintre Asociația Internațională de Gestiune Colectivă a Operelor Audiovizuale, membră a AGICOA ROMÂNIA — AGICOA CH, și UPFAR—ARGOA are la bază un contract de cooperare derulat până la data de 28 iunie 2008, în baza căruia UPFAR—ARGOA a reprezentat interesele AGICOA CH în privința colectării remunerației aferente repertoriului de opere și repartizării către titularii de drepturi a remunerațiilor aferente dreptului de retransmitere prin cablu rezultate din retransmiterea programelor TV în România. Astfel, împărțirea remunerațiilor solicitată de către AGICOA ROMÂN IA se justifică îndeosebi prin vastul repertoriu de membri titulari de drepturi de autor în materie de opere audiovizuale pe care îl gestionează. Prin întâmpinarea formulată, UPFAR—ARGOA solicită suspendarea arbitrajului până la soluționarea definitivă și irevocabilă a tuturor litigiilor care privesc legalitatea constituirii, avizării și funcționării AGICOA ROMÂNIA și de dezlegarea cărora atârnă existența sau inexistența drepturilor pretinse de către reclamantă. Totodată, UPFAR—ARGOA arată că pe rolul Curții de Apel București se află soluționarea apelului formulat împotriva Hotărârii arbitrale din 9 martie 2009, apel ce vizează și de care atârnă, de asemenea, soluționarea cererii de arbitraj. La termenul de arbitraj din data de 7 decembrie 2009, UPFR a formulat cerere de intervenție voluntară principală, solicitând respingerea în parte a acțiunii formulate de către reclamantă, în sensul stabilirii remunerației ce i se cuvine acesteia din partea ce revine UPFAR—ARGOA, după deducerea din cota procentuală de 0,5% ce revine tuturor producătorilor de videograme a procentului de 30% ce aparține producătorilor de videoclipuri muzicale și alte materiale audiovizuale, reprezentați de UPFR, procent stabilit prin Hotărârea arbitrală din 20 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 6 decembrie 2007 în baza Deciziei directorului general al ORDAnr. 369/2007, rămasă definitivă și irevocabilă prin Decizia civilă nr. 264Adin 2 decembrie 2008 a Curții de Apel București. Totodată, UPFR arată că cererea înaintată de AGICOA ROMÂNIA este inadmisibilă deoarece, în calitate de organism de gestiune colectivă constituit ulterior stabilirii Metodologiei privind remunerațiile aferente retransmiterii prin cablu și chiar ulterior încheierii Protocolului de stabilire a colectorului unic, în condițiile în care drepturile și interesele membrilor săi au fost reprezentate în cadrul acestor etape de MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 651/20.IX.2010 13 UPFAR—ARGOA, reclamanta AGICOA ROMÂNIA nu poate solicita decât un procent din remunerațiile ce se cuvin UPFAR— ARGOA, respectiv din cele 70% rămase după deducerea procentului de 30% cuvenit producătorilor de videograme reprezentați de UPFR. Prin răspunsul la întâmpinare, AGICOA ROMÂNIA solicită respingerea cererii de suspendare a procedurii de arbitraj ca nefondată, având în vedere considerentele precizate în răspunsul la întâmpinare. Prin notele de ședință formulate cu ocazia termenului din 7 decembrie 2009, pârâta UPFAR—ARGOA solicită: — respingerea ca neîntemeiată a propunerii AGICOA ROMÂNIA de împărțire a remunerației cuvenite titularilor de drepturi conexe, anume producători de videograme, respectiv a procentului de 99% în favoarea AGICOA ROMÂNIA și de 1% în favoarea UPFAR—ARGOA; — încuviințarea unei împărțiri echitabile a remunerației cuvenite pentru categoria de titulari de drepturi producători de videograme, în conformitate cu utilizarea reală a repertoriului activ al fiecărui organism de gestiune colectivă, respectiv 55% în favoarea producătorilor gestionați de AGICOA ROMÂNIA și 45% în favoarea UPFAR—ARGOA. Totodată, UPFAR—ARGOA reiterează poziția sa de a nu recunoaște legalitatea AGICOA ROMÂNIA, și, implicit, legitimitatea oricărei cereri formulate de către această entitate, considerând că acțiunea formulată de către AGICOA ROMÂNIA este neîntemeiată, nedovedită și abuzivă. Prin încheierea de ședință din data de 14 decembrie 2009, completul de arbitraj, în conformitate cu prevederile art. 49 din Codul de procedură civilă, admite în principiu cererea de intervenție formulată de către UPFR, întrucât intervenienta justifică un interes legitim pentru a participa în cadrul procedurii. Totodată, deliberând asupra cererii de suspendare a arbitrajului, formulată de către UPFAR—ARGOA în temeiul dispozițiilor art. 244 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul de arbitraj respinge această cerere întrucât dezlegarea prezentei cauze nu atârnă de pricinile arătate: avizul dat de ORDA la înființarea AGICOA ROMÂNIA este un act administrativ ce se bucură de prezumția de legalitate, hotărârea judecătorească privind înființarea AGICOA ROMÂNIAse află în puterea lucrului judecat și contestarea unui arbitraj anterior privește un alt aspect. De asemenea, completul de arbitraj admite proba cu înscrisuri pentru toate părțile aflate în arbitraj și proba cu monitorizarea operelor aflate în repertoriul organismelor de gestiune colectivă AGICOA ROMÂNIA și UPFAR—ARGOA de către societatea specializată ARMADATA — S.R.L. Monitorizarea este realizată pe o perioadă de 3 luni, calculate de la data începerii monitorizării. în acest sens, UPFAR—ARGOA, partea care a solicitat administrarea acestei probe, va formula cerere către societatea menționată anterior, prin care va preciza durata monitorizării, precum și faptul că monitorizarea are ca obiect stabilirea ponderii utilizării operelor din repertoriul celor două organisme de gestiune colectivă AGICOA ROMÂNIA și UPFAR—ARGOA în retransmiterea prin cablu. Repertoriul organismelor de gestiune colectivă este comunicat societății de monitorizare, într-un format specificat de aceasta, în vederea efectuării monitorizării. Costurile administrării acestei probe sunt suportate de partea care a solicitat proba, respectiv organismul de gestiune colectivă UPFAR—ARGOA. Pe durata monitorizării se suspendă arbitrajul prin acordul părților. De asemenea, prin aceeași încheiere de ședință completul arbitrai a decis că începând cu data de 17 decembrie 2009 și pe perioada monitorizării arbitrajul este suspendat, urmând a fi reluat după prezentarea raportului de monitorizare. Prin încheierea de ședință din data de 13 aprilie 2010, completul de arbitraj respinge cererea de repunere pe rol formulată de AGICOA ROMÂNIA ca fiind nefondată, constatând că motivele care au stat la baza suspendării se mențin în sensul în care monitorizarea și analiza datelor nu au fost finalizate până la această dată. Prin Adresa înregistrată la ORDA cu nr. RGII/9.087 din 30 iulie 2010, societatea ARMADATA—S.R.L. depune la ORDA raporturile de expertiză privind monitorizarea operelor, comunicate de ORDA completului și părților la termenul din 3 august 2010, astfel arbitrajul este reluat, încetând suspendarea acestuia. La termenul din 2 septembrie 2010, părțile au depus concluzii scrise, arătând — în esență — următoarele: AGICOA ROMÂNIA arată caracterul viciat al monitorizării efectuate de către societatea ARMADATA — S.R.L., care a monitorizat exclusiv programe românești, contrar dispozițiilor completului arbitrai; dacă s-ar aplica criterii corecte de identificare a repertoriului și de alocare a operelor din repertoriul celor două organisme de gestiune colectivă și apoi s-ar aplica criterii corecte de calcul (durată, audiență și cotă de piață) a utilizării operelor din cele două repertorii, s-ar constata că ponderea difuzării operelor din repertoriul AGICOA ROMÂNIA de către programele românești este de 62,1%, în timp ce aceea a UPFAR—ARGOA este de 37,5%. UPFAR—ARGOA solicită respingerea ca neîntemeiată a cererii AGICOA ROMÂNIAde împărțire a remunerației cuvenite pentru categoria de titulari de drepturi conexe, respectiv producători de opere audiovizuale, respectiv de 99% în favoarea AGICOA ROMÂNIA și de 1% în favoarea UPFAR— ARGOA, iar în situația în care completul va trece peste această primă cerere, UPFÂR—ARGOA solicită admiterea în parte a cererii arbitrale a AGICOA ROMÂNIA, în sensul încuviințării unei împărțiri echitabile a remunerației, în conformitate cu utilizarea reală a repertoriului activ al fiecărui organism de gestiune colectivă legal creat și îndrituit la gestionarea acestor sume, în următorul procentaj: 76,5% în favoarea UPFAR—ARGOA și 23,5% în favoarea AGICOA ROMÂNIA. Totodată, UPFAR— ARGOA solicită respingerea ca neîntemeiată a cererii de intervenție formulate de către UPFR, deoarece UPFR nu este un organism de gestiune colectivă a drepturilor producătorilor de videograme, ci gestionează doar drepturile producătorilor de fonograme. UPFR solicită respingerea în parte a cererii de împărțire a procentului de 0,5% numai între AGICOA ROMÂNIA și UPFAR—ARGOA, întrucât 30% din cota procentuală de 0,5% ce se cuvine tuturor producătorilor de videograme au fost deja atribuite UPFR, în calitate de reprezentant al producătorilor de videoclipuri muzicale și alte materiale audiovizuale, prin Hotărârea arbitrală din 20 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 6 decembrie 2007, în baza Deciziei directorului general al ORDA nr. 369/2007, rămasă definitivă și irevocabilă prin Decizia civilă nr. 264A din 2 decembrie 2008 a Curții de Apel București. Totodată, UPFR solicită următoarea modalitate de repartizare a remunerațiilor: 10,6% în favoarea AGICOA ROMÂNIA și 34,5% în favoarea UPFAR—ARGOA, conform raportului de expertiză, respectiv 30% în favoarea UPFR, iar restul de 24,3% să fie reținut de către organismul colector unic UCMR—ADA pentru producătorii de înregistrări audiovizuale neidentificați în niciunul dintre repertoriile organismelor beneficiare. Analizând actele și lucrările dosarului, completul de arbitraj reține următoarele: Completul de arbitraj este legal învestit și are competența de a soluționa cererea de arbitraj formulată de reclamanta AGICOA ROMÂNIA în contradictoriu cu pârâta UPFAR—ARGOA și cu 14 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 651/20.IX.2010 intervenienta UPFR, în vederea stabilirii modalității de repartizare între AGICOA ROMÂNIA și UPFAR—ARGOA a remunerațiilor având ca sursă retransmiterea prin cablu pentru categoria de titulari de drepturi — producători de videograme, în temeiul prevederilor art. 131² din Legea nr. 8/1996, cu modificările și completările ulterioare. Completul de arbitraj constată că UPFAR—ARGOAa acționat în calitate de colector unic pentru remunerațiile având ca sursă retransmiterea prin cablu pentru categoria de titulari de drepturi — producători de opere audiovizuale, remunerații din care, prin Hotărârea arbitrală din 9 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 227 din 7 aprilie 2009, în baza Deciziei directorului general al ORDA nr. 44/2009, rămasă definitivă și irevocabilă prin respingerea apelului, s-a acordat UPFR un procent de 30%. Ulterior a fost înființată AGICOA ROMÂNIA care a solicitat UPFAR—ARGOAîmpărțirea acestor remunerații, fără a fi chemată la negociere UPFR, motiv pentru care UPFR a formulat cerere de intervenție. Rezultă că organismele de gestiune colectivă nu au întreprins negocieri pentru o nouă împărțire a remunerațiilor menționate și, pe cale de consecință, constituie obiect al prezentului arbitraj stabilirea modalității de repartizare a remunerațiilor având ca sursă retransmiterea prin cablu pentru categoria de titulari de drepturi — producători de opere audiovizuale, între organismele de gestiune colectivă AGICOA ROMÂNIA și UPFAR—ARGOA, cu respectarea remunerației cuvenite UPFR, acestora revenindu-le 70% din remunerații. Prin întâmpinare, UPFAR—ARGOA a solicitat încuviințarea unei împărțiri echitabile a remunerației cuvenite pentru categoria de titulari de drepturi producători de videograme, în conformitate cu utilizarea reală a repertoriului activ al fiecărui organism de gestiune colectivă, respectiv 55% în favoarea producătorilor gestionați de AGICOA ROMÂNIA și 45% în favoarea UPFAR— ARGOA, pentru ca în concluziile scrise să propună 76,5% în favoarea UPFAR—ARGOA si 23,5% în favoarea AGICOA ROMÂNIA. AGICOA ROMÂNIA, în concluziile scrise, arată că raportul întocmit de ARMADATA — S.R.L. privește monitorizarea a circa 80% din programele românești (potrivit datelor din sursa Mediametrie-Europadata TV Worldwide-Armadata), fără a avea în vedere canalele internaționale unde este mult mai bine reprezentată, și propune ca remunerația să fie împărțită în funcție de ponderea difuzării repertoriului celor două organisme de gestiune colectivă, respectiv AGICOA ROMÂNIA 62,1% și UPFAR—ARGOA 37,5%. Se constată că cele două organisme de gestiune colectivă își recunosc drepturile, aspectul litigios privind procentul ce se cuvine fiecăruia din remunerațiile menționate mai sus. Din conținutul raportului ARMADATA—S.R.L. reiese că au fost monitorizate programele românești, fiind difuzate 58.396 opere, dintre care: 34,5% aparțin repertoriului UPFAR—ARGOA, 10,6% aparțin repertoriului AGICOA ROMÂNIA, 0,4% aparțin ambelor repertorii, 54,3% nu au fost identificate în niciun repertoriu, iar 0,3% sunt erori. Rezultă că sunt în afara repertoriilor celor două organisme de gestiune colectivă 54,3% din totalul operelor difuzate, fără a se indica vreun element de identificare. în concluziile scrise ale UPFAR—ARGOAse afirmă că pentru aceste opere nu există contracte de mandat cu titularii operelor, însă ele generează remunerații care trebuie colectate, conform gestiunii obligatorii, de către UPFAR—ARGOA și AGICOA ROMÂNIA. AGICOA ROMÂNIA nu a făcut vreo referire la aceste opere. Completul de arbitraj constată că 30% din remunerațiile de 0,5% având ca sursă retransmiterea prin cablu pentru categoria de titulari de drepturi — producători de opere audiovizuale revin UPFR, așa cum s-a decis prin Hotărârea arbitrală din 9 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 227 din 7 aprilie 2009, în baza Deciziei directorului general al ORDA nr. 44/2009, rămasă definitivă și irevocabilă prin respingerea apelului, că AGICOA ROMÂN IA a recunoscut UPFAR—ARGOA o cotă de 37,5%, iar UPFAR—ARGOA a recunoscut AGICOA ROMÂNIA o cotă de 23,5%, procente care însumate înseamnă 91%. Pentru echitate, completul de arbitraj hotărăște ca diferența de 9% să se împartă în mod egal între cele două părți. Față de considerentele expuse, completul de arbitraj HOTĂRĂȘTE: Admite cererea de intervenție formulată de UPFR și constată că îi revin 30% din remunerațiile de 0,5% având ca sursă retransmiterea prin cablu pentru categoria de titulari de drepturi — producători de opere audiovizuale revin UPFR, așa cum s-a decis prin Hotărârea arbitrală din 9 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 227 din 7 aprilie 2009, în baza Deciziei directorului general al ORDA nr. 44/2009, rămasă definitivă și irevocabilă prin respingerea apelului. Admite în parte cererea de arbitraj introdusă de reclamanta AGICOA ROMÂNIA în contradictoriu cu pârâta UPFAR— ARGOAși, în consecință: Stabilește împărțirea procentului de 70% din remunerația de 0,5% în cotele următoare: — 28% pentru AGICOA ROMÂNIA; și — 42% pentru UPFAR—ARGOA. Pronunțată astăzi, 2 septembrie 2010, la sediul ORDA din municipiul București, Str. Transilvaniei nr. 2, sectorul 1. Executorie de la data publicării sale în Monitorul Oficial al României, Partea I. Cu apel în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. COMPLETUL DE ARBITRAJ Gheorghe Gheorghiu Viorel Roș Tănăsescu Mihai Țiclea Alexandru Vrânceanu Nicoleta MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 651/20.IX.2010 15 ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR COMISIA DE SUPRAVEGHERE AASIGURĂRILOR ORDIN pentru completarea Normelor privind informațiile pe care asigurătorii și intermediarii în asigurări trebuie să le furnizeze clienților, precum și alte elemente pe care trebuie să le cuprindă contractul de asigurare, puse în aplicare prin Ordinul președintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 23/2009 Potrivit Hotărârii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor din data de 29 iunie 2010, prin care s-au adoptat completările Normelor privind informațiile pe care asigurătorii și intermediarii în asigurări trebuie să le furnizeze clienților, precum și alte elemente pe care trebuie să le cuprindă contractul de asigurare, puse în aplicare prin Ordinul președintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 23/2009, în temeiul prevederilor art. 4 alin. (26) și (27) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare și supravegherea asigurărilor, cu modificările și completările ulterioare, președintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor emite următorul ordin: Art. I. — Normele privind informațiile pe care asigurătorii și intermediarii în asigurări trebuie să le furnizeze clienților, precum și alte elemente pe care trebuie să le cuprindă contractul de asigurare, puse în aplicare prin Ordinul președintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 23/2009, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 908 din 23 decembrie 2009, se completează după cum urmează: 1. După articolul 5 se introduc trei noi articole, articolele 5¹—5³, cu următorul cuprins: „Art. 5¹. — (1) înainte de încheierea unui contract de asigurare de viață, asigurătorii sunt obligați să realizeze analiza nevoilor financiare ale clientului, pe baza căreia vor recomanda ulterior o soluție financiară acestuia. (2) Analiza nevoilor se va face pe baza unui document denumit «Formular de analiză a nevoilor clienților», în cadrul primelor întâlniri cu clientul, înainte de a i se propune acestuia o soluție financiară. (3) Formularul prevăzut la alin. (2) va fi întocmit în două exemplare și va fi semnat de ambele părți, iar un exemplar va fi înmânat clientului, celălalt rămânând la asigurător. Dacă clientul nu dorește să furnizeze anumite informații, el va trebui să certifice acest lucru sub semnătură. (4) Pe baza rezultatului analizei, asigurătorii fac o recomandare scrisă clienților, soluția propusă trebuind să fie în concordanță cu acesta. (5) Prin Formularul de analiză a nevoilor clienților trebuie evaluate cel puțin următoarele informații minimale: a) datele personale ale clienților și datele despre situația familială, relevante pentru identificarea nevoilor (nume, prenume, adresă de corespondență, adresă de e-mail, număr de telefon, profesie, stare civilă, date despre soț/soție și copii); b) date despre situația financiară prezentă a clienților (venituri, cheltuieli, venit disponibil); c) obiectivele financiare pe termen lung ale clienților și prioritizarea lor. (6 ) în cazul în care polița oferită este o poliță unit-linked sau index-linked, în vederea evitării asumării prin contractul de asigurare a unui risc mai mare decât toleranța clientului, în Formularul de analiză a nevoilor clienților se va include o secțiune aparte, de determinare a profilului de risc al clientului, pe baza căruia să se facă recomandarea unui tip de contract de asigurare și fond de investiții potrivite profilului de risc rezultat. Art. 5². — (1) înainte de încheierea unui contract de asigurare de viață, în momentul prezentării unui fond de investiții asociat unei polițe de asigurare de tip unit-linked, clientului îi va fi înmânat prospectul fondului de investiții în care vor fi investite primele de asigurare. (2) în cadrul prospectului menționat la alin. (1) trebuie prezentate cel puțin următoarele informații minimale: a) definiții pentru cei mai importanți termeni (activul total al fondului, activul net al fondului, administratorul, benchmark/ indice de referință, instrumentele financiare, unitatea de fond, performanța); b) politica de investiții; c) benchmark (un standard sau un indice de referință față de care se compară performanța fondului de investiții în care vor fi investite primele de asigurare); d) limite pe clase de active din care să reiasă profilul de risc; e) durata de investiție minimă recomandată; f) nivelul și structura taxelor; g) garanțiile asigurătorului (detalierea garanțiilor oferite de asigurător sau menționarea absenței acestor garanții; în cazul programelor de investiții care nu oferă garanții se va menționa că asigurătorul nu garantează valoarea investiției sau valoarea primelor plătite și se va face mențiunea că riscul investiției aparține contractantului); h) o declinare a responsabilității referitoare la garantarea unor performanțe viitoare bazate pe realizările anterioare. Art. 5³. — (1) Pentru ca asiguratul să aibă o imagine clară și completă asupra contractului de asigurare, înainte de încheierea unui contract de asigurare de viață asigurătorul trebuie să prezinte o proiecție (evoluția detaliată a contractului), care va fi întocmită în două exemplare și va fi semnată de ambele părți, iar un exemplar va fi înmânat clientului, celălalt rămânând la asigurător. (2) Proiecția (evoluția detaliată a contractului) va cuprinde cel puțin următoarele informații: a) detaliile persoanei asigurate (nume, prenume, vârstă, sex); b) detaliile poliței de asigurare (tip, durată, frecvență de plată); c) evoluția sumei asigurate; d) evoluția primelor plătite; e) evoluția valorii contului (pentru polițele de tip unit- linked)/evoluția contului de participare la profit (pentru polițele tradiționale); f) evoluția valorii de răscumpărare; g) evoluția sumei asigurate reduse; 16 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 651/20.IX.2010 h) costurile de administrare, care vor fi prezentate separat doar dacă structura costurilor permite acest lucru; i) în afara scenariului cu 0% randament (valoarea unităților constantă), prezentarea simultană a încă două scenarii de performanță a randamentelor fondurilor de investiții: unul pesimist și unul optimist; j) o declinare a responsabilității referitoare la garantarea evoluției contractului de asigurare conform proiecției prezentate, în cazul în care nu există garanții.” 2. După articolul 11 se introduce un nou articol, articolul 12, cu următorul cuprins: ,Art. 12. —Asigurătorii au obligația întocmirii documentelor și furnizării informațiilor menționate la art. 5¹—5³, în termen de un an de la data publicării prezentului ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I.” Art. II. —Asigurătorii, precum și direcțiile de specialitate din cadrul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor vor asigura ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin. Președintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, Angela Toncescu București, 6 septembrie 2010. Nr. 11. ★ RECTIFICĂRI La Hotărârea Guvernului nr. 761/2010 privind înființarea Societății Comerciale de Producere a Energiei Electrice și Termice „Electrocentrale Paroșeni” — S.A., filială a Societății Comerciale de Producere a Energiei Electrice și Termice „Termoelectrica” — S.A. București, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 9 august 2010, se fac următoarele rectificări (care nu aparțin Redacției „Monitorul Oficial, Partea I”): — la art. 2, în loc de: „...localitatea Paroșeni, str. Paroșeni nr. 20, județul Hunedoara.” se va citi:.localitatea Vulcan, str. Paroșeni nr. 20, județul Hunedoara. — în anexă, la art. 3, în loc de:.orașul Paroșeni, str. Paroșeni nr. 20, județul Hunedoara.” se va citi: „... localitatea Vulcan, str. Paroșeni nr. 20, județul Hunedoara.” Cristina-Gabriela F. Popescu Motivul: Format electronic AUTENTIC, conform Legii nr. 202/1998, republicata. Locația: București EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR MONITORUL OFICIAL „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română —S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru reiatii cu publicul, București, sos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00’.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial" R.A. 5 948368 446373 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651/20.IX.2010 conține 16 pagini. Prețul: 3,20 lei ISSN 1453—4495