MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Anul 178 (XXII) —Nr. 650 PARTEA I LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE ‘ ‘ , Luni, 20 septembrie 2010 SUMAR Pagina DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE Decizia nr. 904 din 6 iulie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale și ale lit. B pct. 14a) din Normele tehnice de aplicare a Legii nr. 226/2006 .............................. 2-3 Decizia nr. 915 din 6 iulie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13 și art. 14 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligațiilor de plată rezultate din contracte comerciale........................................... 3—4 Decizia nr. 967 din 6 iulie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II pct. 1,2, 5, 9, 11 și 12 din Legea nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, astfel cum au fost modificate prin pct. 8 al articolului unic din Legea nr. 303/2008 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum și pentru modificarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia ............................ 4-6 Decizia nr. 968 din 6 iulie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 403 alin. 1, 3 și 4 din Codul de procedură civilă................................ 7-8 Decizia nr. 971 din 6 iulie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 22 alin. (5) din Nr. Pagina Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989 ............................. 8-9 Decizia nr. 974 din 6 iulie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1073 și ale art. 1541 din Codul civil..........’.............i.... 9-10 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE 95/153/1.998/3.241. — Ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, al ministrului administrației și internelor, al ministrului finanțelor publice și âl președintelui Institutului Național’de Statistică pentru aprobarea Normelor tehnice de completare a registrului agricol pentru perioada 2010—2014 .......... 11-26 ACTE ALE BĂNCII NAȚIONALE A ROMÂNIEI 10. — Regulament pentru modificarea Regulamentului Băncii Naționale a României nr. 6/2008 privind începerea activității și modificările în situația instituțiilor de credit, persoane juridice române, și a sucursalelor din România ale instituțiilor de credit din state terțe.... 27 ACTE ALE COMITETULUI INTERMINISTERIAL DE FINANȚĂRI, GARANȚII Șl ASIGURĂRI 112. — Hotărâre pentru aprobarea Normei privind instituirea unei scheme de ajutor de stat destinate facilitării accesului la finanțare în actuala perioadă de criză economică și financiară, constând în garantii acordate IMM-urilor si întreprinderilor mari (NI-GĂR-09-II/0) ..................’.................... 28-32 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 650/20.IX.2010 DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 904 din 6 iulie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale și ale lit. B pct. 14a) din Normele tehnice de aplicare a Legii nr. 226/2006 Augustin Zegrean Acsinte Gaspar Mircea Ștefan Mi nea Petre Lăzăroiu Puskâs Valentin Zoltân Ion Predescu Tudorel Toader Simona Ricu Fabian Niculae — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale și ale lit. B pct. 14a) din Normele tehnice de aplicare a Legii nr. 226/2006, excepție ridicată de Marcel Mitucă în Dosarul nr. 16.615/63/2008 al Curții de Apel Craiova — Secția a ll-a civilă și pentru conflicte de muncă și asigurări sociale. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 7 iulie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 16.615/63/2008, Curtea de Apel Craiova — Secția a ll-a civilă și pentru conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale si ale lit. B pct. 14a) din Normele tehnice de aplicare a Legii nr. 226/2006. Excepția a fost ridicată de Marcel Mitucă într-un dosar având ca obiect o contestație a unei decizii de pensionare. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul apreciază că este neconstituțională aplicarea abuzivă a unei legi ordinare (Legea nr. 226/2006), când în fapt trebuie respectată legea generală, respectiv Legea nr. 19/2000, anexa nr. 4. Autorul arată că prin faptul că direcția de pensii nu a recalculat de la sine pensia ce i se cuvine în calitatea sa de pensionar, beneficiind de o categorie specială de pensii, se încalcă art. 16 și art. 52 alin. (1) din Constituție. în continuare, autorul critică modul în care instanța a judecat pricina. Curtea de Apel Craiova — Secția a ll-a civilă și pentru conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor lit. B pct. 14a) din Normele tehnice de aplicare a Legii nr. 226/2006 este inadmisibilă și că dispozițiile Legii nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile Legii nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 13 iunie 2006, și ale lit. B pct. 14a) din Normele tehnice de aplicare a Legii nr. 226/2006, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 21 august 2006. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în realitate, obiectul acesteia îl constituie prevederile Legii nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 13 iunie 2006, și ale lit. B pct. 14a) din Normele tehnice de aplicare a Legii nr. 226/2006, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 21 august 2006. în opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul nu formulează o reală critică de neconstituționalitate, întrucât nu arată în ce mod sunt încălcate prevederile constituționale prin dispozițiile legale criticate, ci este nemulțumit de modul în care instanța și Casa Județeană de Pensii Dolj au aplicat legea în ceea ce-l privește. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale „Sesizările trebuie făcute în formă scrisă și motivate”. în ceea ce privește dispozițiile criticate din Normele de aplicare a Legii nr. 226/2006, Curtea reține că, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea „unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare în consecință, Curtea urmează să respingă ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate invocată. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 650/20.IX.2010 3 Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale și ale lit. B pct. 14a) din Normele tehnice de aplicare a Legii nr. 226/2006, excepție ridicată de Marcel Mitucă în Dosarul nr. 16.615/63/2008 al Curții de Apel Craiova — Secția a ll-a civilă și pentru conflicte de muncă și asigurări sociale. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 6 iulie 2010. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Fabian Niculae CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 915 din 6 iulie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13 și art. 14 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligațiilor de plată rezultate din contracte comerciale Augustin Zegrean Acsinte Gaspar Mircea Ștefan Mi nea Petre Lăzăroiu Puskăs Valentin Zoltân Ion Predescu Tudorel Toader Simona Ricu Fabian Niculae — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13 și art. 14 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligațiilor de plată rezultate din contracte comerciale, excepție ridicată de Societatea Comercială „Amgaz Furnizare” — S.R.L. Cluj-Napoca în Dosarul nr. 8.684/86/2009 al Tribunalului Suceava — Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Societatea Comercială „Nord Gaz” — S.R.L. a depus la dosar o cerere prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 1 februarie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 8.684/86/2009, Tribunalul Suceava — Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 13 și art. 14 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligațiilor de plată rezultate din contracte comerciale. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială „Amgaz Furnizare” — S.R.L. Cluj-Napoca într-un dosar având ca obiect anularea unei ordonanțe de plată. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul susține că art. 13 deschide debitorului o cale de atac de retractare împotriva hotărârii judecătorești care conține ordonanța de plată, iar art. 14 alin. (1) condiționează rămânerea irevocabilă a ordonanței de neintroducerea sau respingerea cererii în anulare. Cât timp această cale de atac este recunoscută exclusiv debitorului se încalcă egalitatea în drepturi a părților dintr-un proces. De asemenea, cererea în anulare este o cale de atac specială reglementată în mod lacunar. Prin aceasta este introdus arbitrariul, revenind instanțelor posibilitatea de a crea pe cale jurisprudențială cadrul de exercitare a căii de atac, posibilitate ce este recunoscută exclusiv legiuitorului. Prin modul în care a fost reglementată calea de atac a cererii în anulare, s-a adus atingere art. 21 alin. (1) și (2), art. 124 alin. (1), art. 126 alin. (2) și art. 129 din Constituție. Tribunalul Suceava — Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 4 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 650/20.IX.2010 CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 13 și art. 14 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligațiilor de plată rezultate din contracte comerciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 31 octombrie 2007, texte de lege care au următorul conținut: —Art. 13: „(1) împotriva ordonanței de plată debitorul poate formula cerere în anulare, în termen de 10 zile de la data comunicării acesteia. (2) Cererea în anulare se soluționează de către instanța competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instanță. (3) Cererea în anulare nu suspendă executarea. Suspendarea va putea ti însă încuviințată, la cererea debitorului, numai cu dare de cauțiune, al cărei cuantum va fi fixat de instanță. (4) Dacă instanța învestită admite cererea în anulare, aceasta va anula ordonanța de plată, pronunțând o hotărâre irevocabilă. Prevederile art. 9 alin. (3) se aplică în mod corespunzător. (5) Hotărârea prin care a fost respinsă cererea în anulare este irevocabilă. ” —Art. 14 alin. (1): „Ordonanța de plată, devenită irevocabilă ca urmare a neintroducerii sau respingerii cererii în anulare, constituie titlu executoriu. ” în opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) privind liberul acces la justiție, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, precum și art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Examinând excepția, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor prin Decizia nr. 44 din 14 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 156 din 11 martie 2010, prin raportare la critici asemănătoare, constatând că sunt constituționale. întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluțiile deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13 și art. 14 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligațiilor de plată rezultate din contracte comerciale, excepție ridicată de Societatea Comercială „Amgaz Furnizare” — S.R.L. Cluj-Napoca în Dosarul nr. 8.684/86/2009 al Tribunalului Suceava — Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 6 iulie 2010. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Fabian Niculae CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 967 din 6 iulie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II pct. 1, 2, 5, 9, 11 și 12 din Legea nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, astfel cum au fost modificate prin pct. 8 al articolului unic din Legea nr. 303/2008 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum și pentru modificarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia Augustin Zegrean --- președinte Puskâs Valentin Zoltân --- judecător Aspazia Cojocaru --- judecător Ion Predescu --- judecător Acsinte Gaspar --- judecător Tudorel Toader --- judecător Mircea Ștefan Mi nea --- judecător lulia Antoanella Motoc --- judecător Antonia Constantin --- procuror Petre Lăzăroiu --- judecător Fabian Niculae --- magistrat-asistent MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 650/20.IX.2010 5 Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II pct. 1,2, 5, 9, 11 și 12 din Legea nr. 303/2008 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum și pentru modificarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, excepție ridicată de Societatea Comercială „General Product International” în Dosarul nr. 5.218/3/2009 al Curții de Apel București — Secția a V-a comercială și, respectiv, de Societatea Comercială „Eurocom Impex” — S.R.L. în Dosarul nr. 4.250/3/2009 al aceleiași instanțe. Dezbaterile au avut loc la data de 29 iunie 2010 când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 6 iulie 2010. Dezbaterile din data de 29 iunie 2010 au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele: Prin încheierea din 28 ianuarie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 5.218/3/2009, Curtea de Apel București — Secția a V-a comercială a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. II pct. 1, pct. 2, pct. 5, pct. 9, pct. 11 și pct. 12 din Legea nr. 303/2008 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum și pentru modificarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia. Prin încheierea din 11 februarie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 4.250/3/2009, Curtea de Apel București — Secția a V-a comercială a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. II pct. 1, 2, 5, 9,11 și 12 din Legea nr. 303/2008 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum și pentru modificarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială „General Product International” și, respectiv, de Societatea Comercială „Eurocom Impex” — S.R.L. în dosare având ca obiect litigii comerciale. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorii arată că art. 136 alin. (3) din Constituție stabilește că fac obiectul exclusiv al proprietății publice, alături de numărul obiectelor exemplificativ enumerate, și alte bunuri stabilite prin lege organică. Domeniul public cuprinde dreptul de proprietate al statului sau unităților teritoriale care prin natura lor sunt de uz sau de interes public sau sunt declarate ca atare prin lege. Dispozițiile art. II din Legea nr. 303/2008 nu au declarat bunurile imobile și mobile în cauză ca fiind de uz sau interes public local înainte de a le trece din proprietatea privată a statului în proprietatea publică privată a autorității administrativ-teritoriale. în ceea ce privește modalitățile de dobândire a dreptului de proprietate publică, acestea sunt reglementate în art. 7 din Legea nr. 213/1998, legea permițând ca anumite bunuri proprietate publică să fie dobândite prin trecerea lor din proprietatea privată a statului sau a unităților administrativ- teritoriale pentru cauze de utilitate publică. Or, bunurile ce fac obiectul Legii nr. 303/2008 nu au fost declarate de utilitate sau de interes public, iar prin prevederile legale criticate se instituie o modalitate sui generis de trecere a unor categorii de bunuri din domeniul privat al statului în domeniul public al comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului București. Nu poate exista, potrivit Constituției și Legii nr. 213/1998, un domeniu public sau privat al unității administrativ-teritoriale, astfel cum se prevede în art. II pct. 9 din Legea nr. 303/2008. Mai mult, prin dispozițiile art. II din acest act normativ se adaugă noi subiecte de drept public — „sectoarele municipiului București”—, încălcându-se astfel prevederile legale mai sus enumerate. Prin dispozițiile art. II din lege se încalcă și principiul autonomiei locale prevăzut de art. 120 alin. (1) din Constituție. Pct.1 al art. II din lege, în opinia autorului, naționalizează bunurile mobile ale chiriașilor din respectivele imobile prin trecerea lor din proprietatea privată a statului în domeniul public al unităților administrativ teritoriale, fapt ce contravine art. 136 alin. (5). în fine, autorul apreciază că legea a fost adoptată cu încălcarea art. 73 alin. (3) din Constituție, potrivit căruia prin lege organică se reglementează regimul juridic general al proprietății. Curtea de Apel București — Secția a V-a comercială apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl constituie prevederile art. II pct. 1, pct. 2, pct. 5, pct. 9, pct. 11 și pct. 12 din Legea nr. 303/2008 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum și pentru modificarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia. Examinând obiectul excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că, în realitate, obiectul acesteia îl constituie, din examinarea succesiunii actelor normative în materie, dispozițiile art. II pct. 1, 2, 5, 9, 11 și 12 din Legea nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 649 din 27 iulie 2006. Aceste texte au fost modificate și completate prin art. II pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum și pentru modificarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 15 februarie 2008, astfel cum dispozițiile art. II pct. 1 din această ordonanță au fost la rândul lor modificate și completate prin pct. 8 al articolului unic din Legea nr. 303/2008 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum și pentru modificarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 894 din 30 decembrie 2008. Textele legale criticate au următorul conținut: 6 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 650/20.IX.2010 — „Art. II. 1. La data intrării în vigoare a prezentei legi, sălile și grădinile de spectacol cinematografic, prevăzute în anexa nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 328/2006, cu modificările și completările ulterioare, aflate în domeniul privat al statului și în administrarea Regiei Autonome de Distribuție și Exploatare a Filmelor «Romănia-Film», împreună cu terenurile și bunurile mobile aferente, trec în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale locale, comunale, orășenești, municipale și al sectoarelor municipiului București, după caz, și în administrarea consiliilor locale respective. 2. Bunurile mobile aflate în inventarul sălilor și grădinilor de spectacol cinematografic trec în proprietatea privată a unităților administrativ-teritoriale locale și în administrarea consiliilor locale ale acestora. [■■] 5. Punerea în aplicare a dispozițiilor pct. 1—4 se face pe baza unui protocol încheiat între primarul unității administrativ- teritoriale beneficiare și reprezentantul mandatat de către conducerea Regiei Autonome de Distribuție și Exploatare a Filmelor «Romănia-Film», în acest scop, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Protocolul încheiat va fi asumat de către consiliile locale respective prin hotărâre. [■■] 9. Prin derogare de la dispozițiile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare, se interzice autorităților administrației publice locale trecerea imobilelor preluate în baza prezentei legi din domeniul public în domeniul privat al respectivelor autorități administrativ-teritoriale. [■■]. 11. în cazul sălilor și grădinilor de spectacol cinematografic care la data preluării fac obiectul unui contract de închiriere ce prevede în mod expres obligativitatea difuzării de film cinematografic, autoritățile administrației publice locale pot iniția procedura de privatizare în favoarea contractantului, în baza dispozițiilor Legii nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mjlocii, cu modificările și completările ulterioare, dacă difuzarea de film cinematografic s-a făcut constant și au fost respectate toate clauzele contractuale. 12. în termen de maximum 30 de zile de la preluarea sălilor și grădinilor de spectacol cinematografic, în baza prezentei legi, beneficiarii contractelor de închiriere pot să notifice intenția de cumpărare consiliului local al autorității administrativ-teritoriale respective, cu respectarea prevederilor în vigoare. ” în opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) care consacră supremația Constituției, art. 44 alin. (1) referitor la principiul garantării dreptului de proprietate privată, art. 76 alin. (1) care prevăd că „Legile organice (...) se adoptă cu votul majorității membrilor fiecărei Camere”, art. 120 referitor la principiul autonomiei locale și art. 136 alin. (3) și (5) referitor la proprietate. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată că asupra dispozițiilor legale criticate s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 269 din 16 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 23 aprilie 2010. Cu acel prilej, instanța de contencios constituțional a constatat că prevederile art. II pct. 2 (în măsura în care se referă la bunurile mobile, proprietate a persoanelor fizice sau a persoanelor juridice de drept privat, aflate în inventarul sălilor și al grădinilor de spectacol cinematografic), 11 și 12 din Legea nr. 328/2006 sunt neconstituționale și a respins excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. II pct. 1, 5 și 9 din aceeași lege. întrucât prevederile art. II pct. 2, 11 și 12 au fost declarate neconstituționale (în măsura în care se referă la bunurile mobile, proprietate a persoanelor fizice sau a persoanelor juridice de drept privat, aflate în inventarul sălilor și al grădinilor de spectacol cinematografic) prin decizia menționată și având în vedere dispozițiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea urmează să respingă ca devenită inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. II pct. 2, 11 și 12 din Legea nr. 328/2006. Referitor la dispozițiile art. II pct. 1, 5 și 9 din Legea nr. 328/2006, având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, argumentarea și soluția reținute în Decizia nr. 269 din 16 martie 2010 își mențin valabilitatea și în prezenta cauză. Astfel, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II pct. 1, 5 și 9 din Legea nr. 328/2006 urmează să fie respinsă ca neîntemeiată. Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: 1. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II pct. 2, 11 și 12 din Legea nr. 328/2006, astfel cum au fost modificate prin pct. 8 al articolului unic din Legea nr. 303/2008 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum și pentru modificarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, excepție ridicată de Societatea Comercială „General Product International” în Dosarul nr. 5.218/3/2009 al Curții de Apel București — Secția a V-a comercială și de Societatea Comercială „Eurocom Impex” — S.R.L. în Dosarul nr. 4.250/3/2009 al aceleiași instanțe. 2. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II pct. 1, 5 și 9 din Legea nr. 328/2006, astfel cum au fost modificate prin pct. 8 al articolului unic din Legea nr. 303/2008 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum și pentru modificarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, excepție ridicată de aceiași autori în aceleași dosare ale aceleiași instanțe de judecată. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 6 iulie 2010. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Fabian Niculae MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 650/20.IX.2010 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ 7 DECIZIA Nr. 968 din 6 iulie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 403 alin. 1, 3 și 4 din Codul de procedură civilă Augustin Zegrean Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Mircea Ștefan Mi nea lulia Antoanella Motoc Petre Lăzăroiu Puskăs Valentin Zoltân Ion Predescu Tudorel Toader Antonia Constantin Fabian Niculae — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 403 alin. 1,3 și 4 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială „Steilmann Bukarest” — S.R.L. în Dosarul nr. 11.405/3/2009 al Curții de Apel București — Secția a Vl-a comercială. Dezbaterile au avut loc la data de 29 iunie 2010 când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 6 iulie 2010. Dezbaterile din data de 29 iunie 2010 au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Decizia comercială nr. 20R din 12 ianuarie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 11.405/3/2009, Curtea de Apel București — Secția a Vl-a comercială a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 403 alin. 1, 3 și 4 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială „Steilmann Bukarest” — S.R.L. într-un dosar având ca obiect o cerere de suspendare a executării silite. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul consideră că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) care instituie egalitatea în drepturi a cetățenilor, fără privilegii și fără discriminări, precum și celor ale art. 44 alin. (2) din Constituție potrivit cărora proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. De asemenea, textul de lege criticat lasă la aprecierea instanței de judecată stabilirea cuantumului cauțiunii pentru suspendarea executării silite, întrucât acest text lasă la arbitrajul instanței stabilirea cuantumului. Astfel, neprecizarea de către legiuitor a cauțiunii după criterii bine stabilite sau cel puțin determinabile, creează stări de inegalitate în fața legii. Curtea de Apel București — Secția a Vl-a comercială nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 403 alin. 1, 3 și 4 din Codul de procedură civilă, texte de lege care au următorul conținut: — Art. 403 alin. 1, 3 și 4: „Până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, instanța competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauțiune în cuantumul fixat de instanță, în afară de cazul în care legea dispune altfel. [...] Asupra cererii de suspendare formulate potrivit alin. 1 și 2, instanța, în toate cazurile, se pronunță prin încheiere, care poate ti atacată cu recurs, în mod separat. în cazuri urgente, dacă s-a plătit cauțiunea, președintele instanței poate dispune, prin încheiere și fără citarea părților, suspendarea provizorie a executării până la soluționarea cererii de suspendare de către instanță. încheierea nu este supusă niciunei căi de atac. Cauțiunea care trebuie depusă este în cuantum de 10% din valoarea obiectului cererii sau de 5 milioane lei pentru cererile neevaluabile în bani. Cauțiunea depusă este deductibilă din cauțiunea stabilită de instanță, dacă este cazul. ” în opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3), art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii, art. 21 alin. (1) și (2) privind liberul acces la justiție, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 124 alin. (2) privind înfăptuirea justiției. Examinând excepția, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor legale criticate prin Decizia nr. 800 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.012 din 20 decembrie 2006, precum și prin Decizia nr. 1.203 din 13 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 55 din 24 ianuarie 2008, prin raportare la critici asemănătoare, constatând că sunt constituționale. întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluțiile deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 650/20.IX.2010 Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 403 alin. 1, 3 și 4 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială „Steilmann Bukarest” —S.R.L. în Dosarul nr. 11.405/3/2009 al Curții de Apel București — Secția a Vl-a comercială. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 6 iulie 2010. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Fabian Niculae întrucât domnul Fabian Niculae se află în concediu, în locul său semnează, în temeiul art. 261 alin. 2 din Codul de procedură civilă, Prim-magistrat-asistent delegat, Ioana Marilena Chiorean CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 971 din 6 iulie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989 Augustin Zegrean Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Mircea Ștefan Minea lulia Antoanella Motoc Petre Lăzăroiu Puskâs Valentin Zoltân Ion Predescu Tudorel Toader Antonia Constantin Fabian Niculae — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989, excepție ridicată de Cătălin Stan-Sion în Dosarul nr. 3.594/110/2006 al tribunalului Bacău — Secția civilă. Dezbaterile au avut loc la data de 29 iunie 2010 când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 6 iulie 2010. Dezbaterile din data de 29 iunie 2010 au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 28 octombrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 3.594/110/2006, Tribunalul Bacău — Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989. Excepția a fost ridicată de Cătălin Stan-Sion într-un dosar având ca obiect o cerere de repunere pe rol — plângere, în baza Legii nr. 10/2001. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul consideră că textul de lege criticat încalcă atât principii constituționale, cât și patru articole din Constituție, respectiv art. 1 alin. (3), art. 16 alin. (2), art. 21 alin. (1) și art. 44 alin. (1) și (2). Art. 44 din Constituție consacră dreptul de proprietate privată arătând că dreptul de proprietate este garantat, iar alin. (2) al acestui articol prevede că „Proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege indiferent de titular”. Rezultă că proprietatea privată este prețuită într-un mod net superior de către legiuitorul constituant. Conținutul noțiunii de garantare atât din punct de vedere etimologic, cât și juridic implică mijloace proiective ale statului de a asigura menținerea statutului de proprietar și proprietatea în sine într-un cadru legislativ care apără acest drept împotriva celor care îi aduc atingere și prin acordarea diferitelor modalități de reparare a prejudiciilor. Tribunalul Bacău — Secția civilă apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 650/20.IX.2010 9 Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989, care au următorul cuprins: „Nerespectarea termenului de 6 luni prevăzut pentru trimiterea notificării atrage pierderea dreptului de a solicita în justiție măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent. ” în opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3), art. 16 alin. (2) privind egalitatea în fața legii, art. 21 alin. (1) privind liberul acces la justiție și art. 44 alin. (1) și (2) privind dreptul de proprietate privată. Examinând excepția, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001, prin Decizia nr. 50 din 16 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 174 din 13 martie 2007, prin raportare la critici asemănătoare, constatând că sunt constituționale. întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluția deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989, excepție ridicată de Cătălin Stan-Sion în Dosarul nr. 3.594/110/2006 al Tribunalului Bacău — Secția civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 6 iulie 2010. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Fabian Niculae CURTEA CONSTITUȚIONALĂ » DECIZIA Nr. 974 din 6 iulie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1073 și ale art. 1541 din Codul civil Augustin Zegrean Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Mircea Ștefan Mi nea lulia Antoanella Motoc Petre Lăzăroiu Puskâs Valentin Zoltân Ion Predescu Tudorel Toader Antonia Constantin Fabian Niculae — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1073 și ale art. 1541 din Codul civil, excepție ridicată de Chiarotto Tiziano în Dosarul nr. 5.732/325/2009 al Judecătoriei Timișoara. Dezbaterile au avut loc la data de 29 iunie 2010, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 6 iulie 2010. Dezbaterile din data de 29 iunie 2010 au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 14 decembrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 5.732/325/2009, Judecătoria Timișoara a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1073 și ale art. 1541 din Codul civil. Excepția a fost ridicată de Chiarotto Tiziano într-un dosar având ca obiect obligația de a face. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul consideră că art. 1541 din Codul civil este neconstituțional în măsura în care se solicită mandatarului să remită și ceea ce nu s-ar fi cuvenit mandantului, fiind o prevedere discriminatorie în raport cu alte contracte similare prin care o persoană este împuternicită de o altă persoană să efectueze alte demersuri în numele și pentru acesta, cum ar fi contractul de asistență juridică sau de comision. în ceea ce privește dispozițiile art. 1073 din Codul civil, în opinia autorului, acestea sunt neconstituționale, întrucât dau naștere arbitrariului, instanțele, în mod subiectiv, având posibilitatea de a alege fie între 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 650/20.IX.2010 obligarea debitorului la îndeplinirea obligației, fie la dezdăunare, neexistând niciun criteriu de evaluare a daunelor. Judecătoria Timișoara apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 1073 și ale art. 1541 din Codul civil, texte de lege care au următorul conținut: —Art. 1073: „Creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației, și în caz contrar are dreptul la dezdăunare. ” — Art. 1541: „Mandatarul este dator, oricând i se va cere, a da seamă mandantului de lucrările sale și de a-i remite tot aceea ce ar fi primit în puterea mandatului, chiar când ceea ce ar fi primit nu s-ar fi cuvenit mandantului. ’’ în opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în fața legii, art. 21 privind liberul acces la justiție, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 57 privind exercitarea drepturilor și a libertăților, art. 124 privind înfăptuirea justiției și art. 135 privind economia. Examinând excepția, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor art. 1073 din Codul civil, prin raportare la critici asemănătoare, constatând că sunt constituționale. Astfel, prin Decizia nr. 432 din 15 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 6 iunie 2008, Curtea a reținut că art. 1073 din Codul civil stabilește regula de principiu privind efectele obligațiilor, și anume de a da creditorului dreptul de a urmări și de a obține de la debitor îndeplinirea exactă a prestației la care s-a obligat sau de a cere despăgubiri în caz de neexecutare. Finalitatea textului este evidentă și constă în realizarea drepturilor legale ale creditorului prin determinarea debitorului de a executa obligația la care este ținut în temeiul unui contract încheiat între părți, sub sancțiunea suportării unor despăgubiri. Asemenea reglementări creează condițiile indispensabile valorificării dreptului de proprietate privată, dând expresie principiului garantării și ocrotirii acestuia, în mod egal, indiferent de titular. întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluțiile deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. în ceea ce privește dispozițiile art. 1541 din Codul civil, Curtea constată că autorul excepției își motivează critica prin compararea contractului de mandat cu alte contracte, cum ar fi contractul de asistență juridică. O astfel de abordare a excepției de neconstituționalitate este inadmisibilă, autorul nefăcând o veritabilă critică de neconstituționalitate a art. 1541. De altfel, nu se poate susține că textul de lege care stabilește obligațiile mandatarului într-un contract de mandat încalcă prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților. Mandantul și mandatarul nu se află în aceeași situație juridică, astfel că este firesc ca obligațiile lor să fie diferit reglementate. Curtea mai constată că celelalte dispoziții constituționale invocate de autor nu sunt incidente în prezenta cauză. Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: 1. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1073 din Codul civil, excepție ridicată de Chiarotto Tiziano în Dosarul nr. 5.732/325/2009 al Judecătoriei Timișoara. 2. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1541 din Codul civil, excepție ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe. Definitivă și general obligatorie. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Fabian Niculae întrucât domnul Fabian Niculae se află în concediu, în locul său semnează, în temeiul art. 261 alin. 2 din Codul de procedură civilă, Prim-magistrat-asistent delegat, Ioana Marilena Chiorean MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 650/20.IX.2010 11 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE MINISTERUL AGRICULTURII Șl DEZVOLTĂRII RURALE MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI Șl INTERNELOR Nr. 95 din 21 aprilie 2010 Nr. 153 din 6 iulie 2010 MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ Nr. 1.998 din 16 iulie 2010 Nr. 3.241 din 22 aprilie 2010 ORDIN pentru aprobarea Normelor tehnice de completare a registrului agricol pentru perioada 2010—2014 în baza Referatului de aprobare nr. 75.023 din data de 19 ianuarie 2010 al Direcției generale politici agricole din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, având în vedere prevederile art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 1.632/2009 privind registrul agricol pentru perioada 2010—2014, în temeiul art. 7 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 25/2010 privind reorganizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale*), cu modificările și completările ulterioare, al art. 7 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Administrației și Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările și completările ulterioare, al art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice, cu modificările și completările ulterioare, și al art. 7 alin. (5) lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 957/2005 privind organizarea și funcționarea Institutului Național de Statistică, republicată, cu modificările ulterioare, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, ministrul administrației și internelor, ministrul finanțelor publice și președintele Institutului Național de Statistică emit următorul ordin: Art. 1. — Se aprobă Normele tehnice de completare a registrului agricol pentru perioada 2010—2014, cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. — Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Finanțelor Publice, Institutul Național de Statistică și autoritățile administrației publice locale ale comunelor, orașelor și municipiilor vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Art. 3. — La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, al ministrului internelor și reformei administrative, al ministrului economiei și finanțelor nr. 344/239/742/2007 pentru aprobarea Normelor tehnice privind modul de completare a registrului agricol pentru perioada 2007—2011, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 569 din 20 august 2007, cu modificările ulterioare. Art. 4. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Mihail Dumitru Ministrul finanțelor publice, Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu Ministrul administrației și internelor, Vasile Blaga Președintele Institutului Național de Statistică, Vergii Voineagu *) Hotărârea Guvernului nr. 25/2010 a fost abrogată prin Hotărârea Guvernului nr. 725/2010 privind reorganizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și a unor structuri aflate în subordinea acestuia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 4 august 2010. ANEXĂ NORME TEHNICE de completare a registrului agricol pentru perioada 2010—2014 TITLUL I Dispoziții generale Art. 1. — (1) Pentru asigurarea unei evidențe unitare cu privire la starea și dezvoltarea agriculturii și la buna utilizare a resurselor locale, autoritățile administrației publice locale ale comunelor, ale orașelor, ale municipiilor și ale sectoarelor municipiului București organizează întocmirea și ținerea la zi a registrului agricol pe suport hârtie și în format electronic, conform formularelor registrului agricol prevăzute în anexele nr. 1 și 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1.632/2009 privind registrul agricol pentru perioada 2010—2014. (2) Dimensiunile registrului agricol și ale tabelelor centralizatoare vor fi stabilite astfel încât rubricile să fie destul de mari, pentru a se putea încadra toate datele. (3) în înțelesul prezentelor norme tehnice, termenii și expresiile de mai jos se definesc după cum urmează: a) bunuri — terenurile, animalele, clădirile/construcțiile, mijloacele de transport și instalațiile pentru agricultură și silvicultură, astfel cum sunt detaliate la art. 3 alin. (1) lit. b)—g) din Ordonanța Guvernului nr. 28/2008 privind registrul agricol, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 98/2009; b) cod de identificare fiscală — codul numeric personal, numărul de identificare fiscală, codul de înregistrare fiscală și codul unic de identificare; categoriile de persoane cărora li se atribuie aceste coduri sunt cele prevăzute la art. 72 din 12 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 650/20.IX.2010 Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare; c) domiciliu fiscal — domiciliul persoanei fizice, reglementat potrivit dreptului comun, și sediul social al persoanei juridice înregistrat, potrivit legii; d) deținător — proprietarul și/sau utilizatorul terenului, proprietarul de animale, proprietarul de utilaje, instalații pentru agricultură și silvicultură, mijloace de transport cu tracțiune animală și mecanică; e) gospodărie — totalitatea membrilor de familie, a rudelor sau a altor persoane care locuiesc și gospodăresc împreună, având buget comun, și care, după caz, lucrează împreună terenul sau întrețin animalele, consumă și valorifică în comun produsele agricole obținute. Gospodăria poate fi formată și dintr-un grup de două sau mai multe persoane între care nu există legături de rudenie, dar care declară că, prin înțelegere, locuiesc și se gospodăresc împreună; f) grădină familială — suprafața de teren destinată obținerii produselor agricole, în principal pentru consumul membrilor exploatației agricole, numai ocazional surplusul de produse agricole provenit de pe aceste suprafețe fiind destinat vânzării. O grădină familială poate fi alcătuită atât din teren arabil, cât și din culturi permanente, suprafața acesteia fiind de cel mult 15,00 ari. Dacă suprafața destinată grădinii familiale este mai mare de 15,00 ari, diferența de suprafață, respectiv surplusul de suprafață, se înregistrează la culturile respective. Nu se admit suprafețe cu grădini familiale la unitățile cu personalitate juridică; g) localitate — comuna, orașul, municipiul și sectorul municipiului București; h) nomenclatură stradală — lista care conține denumirile tuturor străzilor dintr-o unitate administrativ-teritorială, numerele de identificare a imobilelor pe fiecare stradă, precum și titularul dreptului de proprietate al fiecărui imobil; nomenclatura stradală se organizează pe fiecare localitate rurală și urbană și reprezintă evidența primară unitară care servește la atribuirea adresei domiciliului/reședinței persoanei fizice, a sediului persoanei juridice, precum și a fiecărui imobil, teren și/sau clădire; i) partidă — filele din registrul agricol afectate unei persoane fizice sau persoane juridice care face obiectul înscrierii în această evidență; j) persoane fizice — gospodăriile, exploatațiile agricole individuale, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, întreprinderile familiale, asociațiile familiale, precum și orice alte entități fără personalitate juridică; k) persoane juridice — entitățile cu personalitate juridică, cum ar fi: societățile comerciale, asociațiile agricole, unitățile de învățământ, unitățile sanitare, unitățile de cercetare-dezvoltare din domeniul agriculturii, cultele recunoscute, precum și părțile componente ale acestora cu personalitate juridică, unitățile de prestări de servicii, ocoalele silvice de stat și cele private, formele asociative, conform prevederilor art. 95 din Legea nr. 46/2008 — Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare, unitățile administrativ-teritoriale, alte instituții/autorități publice de la orice nivel, local, județean, regional sau central, după caz, precum și orice alte entități cu personalitate juridică; I) poziție — numărul de ordine din registrul agricol afectat unei partide; m) repertoriu general— listă alfabetică, sub formă de tabel, cuprinzând persoanele fizice și juridice înscrise în registrul agricol la nivelul unei localități, având următoarele coloane: nr. crt., capul gospodăriei/capul exploatației agricole fără personalitate juridică/denumirea persoanei juridice, numele reprezentantului legal al persoanei juridice, adresa, poziția, volumul și observații; n) repertoriu de volum — pentru fiecare volum se întocmește o listă cuprinzând persoanele fizice/persoanele juridice înscrise în volumul respectiv, având următoarele coloane: nr. crt., capul gospodăriei/capul exploatației agricole fără personalitate juridică/denumirea persoanei juridice, numele reprezentantului legal al persoanei juridice, adresa, poziția și observații; o) cod SIRUTA — Sistemul informatic al Registrului unităților administrativ-teritoriale reprezintă o clasificare utilizată de Institutul Național de Statistică pentru a înregistra unitățile administrativ-teritoriale (UAT). Fiecare unitate administrativ- teritorială este identificată printr-un cod numeric unic — cod SIRUTA — format din 5 sau 6 cifre; în cazul localității al cărei cod cuprinde 5 cifre, acesta se înscrie aliniat la dreapta în spațiul rezervat, rămânând căsuța din stânga goală. Codul SIRUTA, administrat la nivelul Institutului Național de Statistică, este publicat și pe internet. (4) Prima cifră a codului numeric personal — CNP — este folosită pentru a stabili apartenența la sexul masculin/sexul feminin, respectiv: a) 1/2 — născuți între 1 ianuarie 1900 și 31 decembrie 1999; b) 3/4 — născuți între 1 ianuarie 1800 și 31 decembrie 1899; c) 5/6 — născuți între 1 ianuarie 2000 și 31 decembrie 2099; d) 7/8 — pentru persoanele străine rezidente în România; e) 9 — pentru persoanele de cetățenie străină. (5) în toate formularele ce fac obiectul prezentelor norme tehnice, suprafețele se înscriu în coloana „ha” ca numere întregi, fără zecimale, iar în coloana „ari” ca numere zecimale, formate din maximum 4 cifre, două cifre la partea întreagă și două cifre la partea zecimală, despărțite prin virgulă, pentru a se putea identifica întinderea terenului la nivel de m². Exemple de înscriere a suprafețelor: a) suprafața de 1.000 m² se înscrie astfel: în coloana „ha” se înscrie „0”, iar în coloana „ari” se înscrie „10,00”; b) suprafața de 9.917 m² se înscrie astfel: în coloana „ha” se înscrie „0”, iar în coloana „ari” se înscrie „99,17”; c) suprafața de 100.000 m² se înscrie astfel: în coloana „ha” se înscrie „10”, iar în coloana „ari” se înscrie „00,00”; d) suprafața de 210.013 m² se înscrie astfel: în coloana „ha” se înscrie „21”, iar în coloana „ari” se înscrie „00,13”. (6) în cazul în care într-o localitate se întrebuințează alte unități de măsură decât hectarul, cum ar fi: jugărul, prăjina fălcească, pogonul etc., toate declarațiile date în asemenea unități de măsură se transformă în ha, ari și m², avându-se în vedere următoarele echivalențe: a) 1 pogon = 0,50 ha = 50 ari = 5.000 m²; b) 1 jugăr = 57,55 ari = 5.755 m²; c) 1 lanț = 5.800 m²; d) 1 stânjen = 3,60 m²; e) 1 prăjină fălcească = 1,80 ari = 180 m²; f) 1 stânjen pătrat moldovenesc = 4,97 m²; g) 1 acru = 50 ari = 5.000 m². (7) Datele privind producția totală pentru producția agricolă vegetală se înscriu în formulare în tone, cu 3 zecimale, pentru a avea reprezentativitate la nivel de kilogram. Exemple de înscriere a producțiilor totale: a) o producție de 1.200 kg se înscrie „1,200”; b) o producție de 500 kg se înscrie „0,500”; c) o producție de 23.998 kg se înscrie „23,998”, fără să se rotunjească. (8) Acolo unde se utilizează pentru măsurarea cantităților altă unitate de măsură, precum: dublul decalitru, coșul pentru porumb, se face conversia de către persoana care face înscrierea în registrul agricol, conform relațiilor de transformare următoare: a) 1 decalitru (dublu) de porumb = 14 kg; b) 1 decalitru (dublu) de grâu = 15 kg; c) 1 decalitru (dublu) de orz = 13 kg; d) 100 kg porumb știuleți = 70 kg boabe. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 650/20.IX.2010 13 Art. 2. — (1) Registrul agricol constituie: a) document oficial de evidență primară unitară în care se înscriu date privind: componența gospodăriei/exploatației agricole fără personalitate juridică, terenurile aflate în proprietate identificate pe parcele, pădurile proprietate publică/privată identificate în raport cu grupa funcțională și vârsta, modul de utilizare a suprafețelor agricole privind suprafața arabilă cultivată cu principalele culturi, suprafețele de teren necultivat, ogoarele, suprafața cultivată în sere și solarii și suprafața cultivată cu legume în grădinile familiale, numărul pomilor răzleți, suprafața plantațiilor pomicole și numărul pomilor, alte plantații pomicole aflate în teren agricol, viile, pepinierele viticole și hameiștile, suprafețele efectiv irigate în câmp, animalele domestice și/sau animalele sălbatice crescute în captivitate — situația la începutul semestrului, evoluția efectivelor de animale în cursul anului aflate în proprietatea gospodăriilor/exploatațiilor agricole fără personalitate juridică, cu domiciliul în localitate, și/sau în proprietatea unităților cu personalitate juridică, care au activitate pe raza localității, utilajele, instalațiile pentru agricultură și silvicultură, mijloacele de transport cu tracțiune animală și mecanică existente la începutul anului, aplicarea îngrășămintelor, amendamentelor și pesticidelor, utilizarea îngrășămintelor chimice la principalele culturi, construcțiile existente la începutul anului; b) sursă de date pentru elaborarea pe plan local a unor politici în domeniile: fiscal, agrar, al protecției sociale, edilitar- urbanistic, sanitar, școlar și altele asemenea; c) bază de date pentru satisfacerea unor solicitări ale cetățenilor, cum ar fi: eliberarea documentelor doveditoare privind proprietatea asupra animalelor și păsărilor, în vederea vânzării în târguri și oboare, privind calitatea de producător agricol, în vederea vânzării produselor la piață, privind starea materială pentru situații de protecție socială, pentru obținerea unor drepturi materiale și/sau bănești și altele; d) sursă administrativă de date pentru sistemul informațional statistic, respectiv: statistica curentă, pregătirea și organizarea recensămintelor, organizarea unui sistem de anchete prin sondaj etc.; e) bază de date pentru realizarea cu ajutorul sistemelor electronice de calcul a verificărilor încrucișate între datele din registrul agricol și datele înscrise în registre specifice ținute de alte instituții, de exemplu baza de date a Sistemului integrat de administrare și control — IACS de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). (2) Registrul agricol, atât cel pe suport hârtie, cât și cel în format electronic, se deschide pe o perioadă de 5 ani, realizându-se în mod obligatoriu corespondența la nivelul aceleiași autorități a administrației publice locale atât cu poziția din registrul agricol pentru perioada anterioară, cât și cu numărul din rolul nominal unic ce îl privește pe contribuabilul respectiv. în situația în care în perioada anterioară gospodăria în cauză nu a avut deschisă poziție în registrul agricol, se face mențiunea „poziție nouă”. Aceste informații se înscriu în continuarea casetei care cuprinde „Poziția numărul”. (3) Toate datele din registrul agricol, atât pe suport hârtie, cât și în format electronic, au caracter de interes public și trebuie să fie corecte din punctul de vedere al proprietății termenilor utilizați, sub aspect gramatical, ortografic, ortoepic și, după caz, sub aspectul punctuației, conform normelor academice în vigoare, potrivit prevederilor Legii nr. 500/2004 privind folosirea limbii române în locuri, relații și instituții publice. (4) Programul informatic pentru registrul agricol trebuie să respecte întocmai prevederile Legii nr. 183/2006 privind utilizarea codificării standardizate a setului de caractere în documentele în formă electronică. (5) Furnizarea datelor cu caracter personal în cazul persoanelor fizice care fac obiectul înregistrării în registrul agricol se asigură prin grija serviciilor publice comunitare locale de evidență a persoanelor, la cererea primarilor, în scopul exercitării atribuțiilor legale, fără plata vreunei taxe sau a vreunui tarif, organizarea registrului agricol având caracterul unei acțiuni de interes public. în scopul evitării/corectării unor potențiale erori de natură umană în procesul de introducere a datelor, programul informatic pentru registrul agricol asigură compatibilitatea cu cel utilizat de către serviciile publice comunitare locale de evidență a persoanelor, astfel încât datele cu caracter personal: a) să poată fi introduse ca atare în registrul agricol; b) să poată fi confruntate cu datele declarate de persoanele fizice. (6) Furnizarea de date din registrul de publicitate imobiliară și din registrul agricol, în regim de reciprocitate și cu titlu gratuit, se realizează în baza unui protocol de colaborare încheiat de oficiile de cadastru și publicitate imobiliară și unitățile administrativ-teritoriale. Modelul-cadru al protocolului va fi stabilit de către Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară și Asociația Comunelor din România, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului ordin. Art. 3. — (1) Primarii localităților iau măsuri pentru întocmirea și ținerea la zi a registrului agricol pe suport hârtie și în format electronic, pentru asigurarea împotriva degradării, distrugerii sau sustragerii acestuia, precum și pentru furnizarea datelor din registru, cu respectarea prevederilor legale. (2) Registrul agricol pe suport hârtie, având caracterul unui document oficial care constituie o sursă importantă de informații, va fi numerotat, parafat, sigilat, paginile fiind legate corespunzător, evitându-se desprinderea filelor din cauza utilizării îndelungate a registrului agricol, și va fi înregistrat în registrul de intrare-ieșire de la nivelul autorității executive a administrației publice locale respective. (3) Registrul agricol în format electronic trebuie să furnizeze date în format Excel și/sau în format text. Prin formatul text se înțelege un fișier ale cărui înregistrări conțin un număr fix de șiruri formate din una sau mai multe cifre și putând conține caracterul ca separator zecimal, șiruri despărțite între ele în cadrul înregistrării printr-un caracter numit delimitator de câmp, care poate fi unul dintre caracterele: punct și virgulă — două puncte — spațiu — „ ”, și care se prestabilește. înregistrările fișierului sunt despărțite de caracterele standard carriage return — CR și line feed — LF. (4) Registrul agricol în format electronic trebuie să furnizeze, la termenele stabilite sau la cerere, date ce pot caracteriza un rând de formular, un formular, o structură administrativ- teritorială, pentru unul sau mai mulți ani, păstrând codurile de rând și denumirile din cadrul formularelor registrului agricol pe suport hârtie. (5) Registrul agricol în format electronic se ține în paralel cu registrul agricol pe suport hârtie și, cel puțin de două ori pe an, secretarul localității și auditorul intern sau alte persoane din aparatul de specialitate al primarului, anume desemnate de acesta, verifică concordanța dintre cele două forme de registru agricol. (6) Prefecții și împuterniciții acestora sunt responsabili de respectarea prevederilor legale cu privire la întocmirea și ținerea evidenței registrului agricol, iar primarii și secretarii comunelor, ai orașelor, ai municipiilor și ai sectoarelor municipiului București, după caz, sunt responsabili cu privire la înscrierea corectă a datelor în registrul agricol. Art. 4. — (1) Se completează volume separate pentru următoarele categorii de deținători de terenuri și animale, astfel: a) tipul 1 — pentru persoanele fizice cu domiciliul fiscal în localitate; b) tipul 2 — pentru persoanele fizice cu domiciliul fiscal în alte localități decât cele unde dețin bunuri ce fac obiectul înscrierii în registrul agricol; 14 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 650/20.IX.2010 c) tipul 3 — pentru persoanele juridice cu domiciliul fiscal în localitate. Nu se înscriu unitățile aparținând Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor, Ministerului Justiției și Serviciului Român de Informații; d) tipul 4 — pentru persoanele juridice cu domiciliul fiscal în alte localități decât cele unde sunt bunurile ce fac obiectul înscrierii în registrul agricol. (2) Ori de câte ori se înscrie o persoană fizică în registrul agricol, numele se înscrie cu toate literele mari, iar prenumele numai cu prima literă mare, precum și inițiala tatălui cu literă mare. De exemplu: ION C. Vasile, MARIN I. Ion, VASILESCU M. Vasile, VASILE F. Vasile, GHEORGHE V. Dumitru. în contextul prezentelor norme tehnice, înscrierea unor nume este de strictă necesitate pentru înțelegerea textului, datele având caracter fictiv, neindicând informații care ar putea fi asociate cu o persoană identificată sau identificabilă. (3) Denumirea persoanei juridice se înscrie cu litere mari de tipar, fără prescurtări. Prescurtările permise sunt: a) S.C. — societate comercială; b) S.A. — societate pe acțiuni; c) S.R.L. — societate cu răspundere limitată; d) S.N.C. — societate în nume colectiv; e) S.C.S. — societate în comandită simplă. Art. 5. — (1) La nivelul localităților se înscriu date în registrul agricol în conformitate cu prevederile art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 28/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 98/2009. (2) înscrierea familiilor de albine se face în registrul agricol în localitatea unde proprietarul acestora deține vatra de stupină permanentă. Art. 6. — (1) înscrierea datelor în registrul agricol se face pe baza declarației date pe propria răspundere de capul gospodăriei sau, în lipsa acestuia, de un alt membru major al gospodăriei, care dispune de capacitate deplină de exercițiu, după cum urmează: a) prin vizitarea persoanelor fizice de către persoanele împuternicite cu completarea registrului agricol; b) la primărie, în cazul în care un reprezentant major al persoanei fizice se prezintă din propria inițiativă sau pentru rezolvarea altor probleme; c) pe baza declarației trimise prin poștă, cu confirmare de primire, pe cheltuiala persoanei care are obligația de a fi înregistrată în registrul agricol; d) pe baza unei procuri notariale date de capul gospodăriei; e) prin invitarea la primărie a persoanelor fizice care au obligația să efectueze declarațiile pentru înscrierea datelor în registrul agricol. (2) înscrierea în registrul agricol a datelor privind clădirile și terenurile, a titularului dreptului de proprietate asupra acestora, precum și a schimbării categoriei de folosință se poate face numai pe bază de documente anexate la declarația făcută sub semnătura capului de gospodărie sau, în lipsa acestuia, a unui membru major al gospodăriei, sub sancțiunea nulității. în cazul în care nu există documente, înregistrarea în registrul agricol a datelor privind clădirile și terenurile, a titularului dreptului de proprietate asupra acestora, precum și a schimbării categoriei de folosință se poate face pe baza declarației date sub semnătura capului gospodăriei sau, în lipsa acestuia, de un alt membru major al gospodăriei, sub sancțiunea nulității. Aceste declarații pot fi date, potrivit opțiunii persoanei fizice obligate să declare în registrul agricol, după cum urmează: a) în fața secretarului localității; b) în fața notarului public; c) la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României. (3) în cazul indiviziunii, oricare dintre coindivizari poate da declarația în condițiile alin. (1). (4) Pentru unitățile cu personalitate juridică, datele se înscriu în registrul agricol pe baza declarațiilor date de reprezentantul legal al unității respective, însoțite de documente. (5) Pentru terenurile din fondul forestier național, astfel cum este definit la art. 1 alin. (2) și art. 3 alin. (1) din Legea nr. 46/2008, cu modificările și completările ulterioare, care sunt administrate prin ocoale silvice autorizate sau pentru care s-au încheiat contracte de prestări de servicii silvice cu ocoale silvice autorizate, după caz, datele se înscriu în registrul agricol pe baza declarațiilor conducătorilor ocoalelor silvice care administrează terenurile forestiere situate în raza administrativ- teritorială a localității. Pentru celelalte terenuri cu destinație forestieră, declarația se face de titularul dreptului de proprietate ori de împuternicitul acestuia. (6) Modalitatea prevăzută la alin. (1) lit. e) se poate utiliza numai dacă este aprobată prin hotărâre a consiliului local, la inițiativa primarului. Art. 7. — (1) înscrierea datelor în registrul agricol pe suport hârtie și în format electronic, completarea, ținerea la zi și centralizarea datelor din registrul agricol respectiv se fac la nivelul fiecărei localități de către persoanele cărora le revine, prin dispoziție a primarului respectiv, această atribuție. (2) Secretarul localității coordonează, verifică și răspunde de modul de completare și ținere la zi a registrului agricol. (3) Orice modificare a datelor înscrise în registrul agricol se face numai cu acordul scris al secretarului localității. (4) Semestrial, în ședința consiliului local, prin grija primarului, se face analiza stadiului de înscriere a datelor în registrul agricol și, prin hotărâre, se stabilesc măsuri pentru eficientizarea acestei activități. (5) Ori de câte ori intervin modificări în registrul agricol referitoare la terenuri, la categoria de folosință a acestora, la clădiri, la mijloacele de transport sau la orice alte bunuri deținute în proprietate ori în folosință, după caz, de natură să conducă la modificarea oricăror impozite și taxe locale prevăzute de titlul IX din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, funcționarii publici cu atribuții privind completarea, ținerea la zi și centralizarea datelor din registrele agricole au obligația de a comunica aceste modificări funcționarilor publici din compartimentele de resort din aparatul de specialitate al primarului, în termen de 3 zile lucrătoare de la data modificării. (6) Datele instrumentate la nivelul oricăror compartimente de resort din aparatul de specialitate al primarului și care fac obiectul înscrierii în registrul agricol se comunică compartimentului de resort cu atribuții în acest sens, în termen de 3 zile lucrătoare de la data înregistrării lor, prin grija conducătorului compartimentului respectiv. Cu titlu de exemplu, fără a se limita la acestea, sunt compartimentele de resort din aparatul de specialitate al primarului cu atribuții în domeniul: a) administrării impozitelor și taxelor locale; b) amenajării teritoriului, urbanismului și al autorizării executării lucrărilor de construcții. Art. 8. — (1) înscrierea datelor în registrul agricol pe suport hârtie se va face numai cu cerneală/pastă albastră. (2) Orice modificare a datelor înscrise se face prin tăierea cu o linie orizontală cu cerneală/pastă roșie și prin înscrierea datelor corecte de asemenea cu cerneală/pastă roșie, lăsându-se vizibilă înscrierea anterioară. Art. 9. — (1) Pentru gospodăriile populației, înscrierea datelor se va face în ordinea alfabetică a străzilor și a numărului casei, în registre separate pe sate, astfel încât să rămână, după apreciere, și un număr suficient de file libere la fiecare sat, care vor servi pentru înscrierea gospodăriilor ce se vor înființa în perioada 2010—2014. Dacă satele sunt formate dintr-un număr redus de gospodării, se pot înscrie într-un registru gospodăriile din două sau mai multe sate, lăsându-se între filele afectate MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 650/20.IX.2010 15 fiecărui sat un număr suficient de file libere pentru eventualele noi gospodării ce se vor înființa până la finele anului 2014. (2) Nu se lasă file libere între gospodării pentru terenurile virane, chiar dacă sunt numerotate. (3) Gospodăriile izolate se vor înscrie în satul de care aparține terenul respectiv. (4) La orașe, municipii și sectoare ale municipiului București, registrul agricol se va completa pe străzi/cartiere/zone. (5) Atât în cazul persoanelor fizice, cât și în cel al persoanelor juridice, pentru identificarea adresei domiciliului fiscal și a proprietăților din intravilanul localităților rurale și urbane se utilizează nomenclatura stradală, prevăzută la art. 247 lit. c) din Legea nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare. (6) Nomenclatura stradală se publică pe pagina de internet a localității, cu caracter permanent, prin grija primarului. Art. 10. — (1) în registrul agricol se deschide separat câte o partidă pentru fiecare persoană fizică și pentru fiecare persoană juridică. (2) Persoanele care declară că locuiesc și se gospodăresc singure, nefăcând parte din altă gospodărie, se consideră tot ca o gospodărie, dar alcătuită dintr-o singură persoană. (3) Se consideră membri ai gospodăriei atât cei prezenți, cât și cei care absentează din gospodărie, indiferent de perioadă, cum sunt cei care urmează studiile în altă localitate sau sunt plecați pentru orice alte situații, dar pe care gospodăria îi consideră membri ai săi, și care nu au domiciliul în altă localitate. (4) Dacă la același număr de imobil sunt două sau mai multe gospodării distincte, fiecare dintre acestea se înscrie separat în registrul agricol. (5) în cazul decesului unui membru al gospodăriei proprietar al unor bunuri care fac obiectul înscrierii în registrul agricol, în cel mult 30 de zile calendaristice de la data decesului, la poziția corespunzătoare acestuia, prin grija secretarului unității administrativ-teritoriale, respectiv al sectorului municipiului București, după caz, se înscriu numărul de înregistrare a sesizării pentru deschiderea procedurii succesorale în registrul de intrare-ieșire de la nivelul autorităților administrației publice locale respective, precum și numărul de înregistrare la notarul public care ține opisul de evidență a acestora. In cazul decesului unui membru al gospodăriei care nu are înscrise în registrul agricol bunuri ce fac obiectul moștenirii, se face mențiunea „fără bunuri imobile”. Aceste date se complinesc cu cele prevăzute la art. 43 alin. (2). (6) Mențiunea decesului unui membru al gospodăriei în registrul agricol se face prin tăierea numelui acestuia cu o linie orizontală, astfel încât să rămână lizibilă identitatea sa, înscriindu-se data decesului și numărul actului de deces. Art. 11. — La defalcarea unei gospodării, la vechea poziție se menține gospodăria care își păstrează vechiul număr, corectându-se rubricile în mod corespunzător, iar pentru gospodăria care s-a înființat se va deschide o nouă partidă, menționându-se la vechea poziție numărul la care i s-a deschis noua partidă. Art. 12. — Dacă două sau mai multe gospodării se unesc în una singură, toate partidele corespunzătoare se închid cu mențiunea „unificat cu gospodăria de la numărul....și deschis partida la numărul.................................Noua partidă cuprinde toate datele gospodăriilor care s-au unificat. Art. 13. — (1) în cazul în care persoanele din cadrul gospodăriei își schimbă domiciliul dintr-un sat în altul, respectiv dintr-o localitate componentă a orașului sau a municipiului în alta, dar în limitele aceleiași comune, aceluiași oraș sau municipiu, se va face transferarea datelor gospodăriei la satul sau la localitatea componentă, închizându-se vechea partidă cu mențiunea „transferat datele în...... (2) în cazul în care persoanele din cadrul gospodăriei își schimbă domiciliul în altă localitate, se va închide partida, înscriindu-se data și noua adresă, și, după caz, se va trece în volumul registrului agricol tipul 2. (3) în cazul în care se înlocuiește capul gospodăriei cu un alt membru din cadrul gospodăriei, ca urmare a decesului, a schimbării domiciliului sau a oricărei alte situații, nu se deschide altă partidă, ci se operează modificările respective. Art. 14. — La efectuarea modificărilor prevăzute la art. 13 se au în vedere elementele definitorii ale gospodăriei prevăzute la art. 1 alin. (3) lit. e) și la art. 10. Art. 15. — Pentru identificarea gospodăriilor înscrise în registrul agricol se întocmesc repertoriile prevăzute la art. 1 alin. (3) lit. m) și n). Art. 16. — Secretarul localității aduce la cunoștința cetățenilor dispozițiile legale privind registrul agricol. Ărt. 17. — (1) Perioadele în care persoanele fizice și juridice au obligația să declare datele pentru înscrierea în registrul agricol sunt următoarele: a) 5 ianuarie—1 martie, pentru datele anuale privind membrii gospodăriei, terenul aflat în proprietate și cel pe care îl utilizează, clădirile cu destinația de locuință, construcțiile-anexe și mijloacele de transport cu tracțiune animală și mecanică, mașinile, utilajele și instalațiile pentru agricultură și silvicultură, efectivele de animale existente la persoanele fizice/juridice la începutul fiecărui an, precum și modificările intervenite în cursul anului precedent în efectivele de animale pe care le dețin, ca urmare a vânzării-cumpărării, a produșilor obținuți, a morții sau sacrificării animalelor ori a altor intrări-ieșiri; b) 1—31 mai, pentru datele privind modul de folosință a terenului, suprafețele cultivate, terenurile necultivate, ogoarele, numărul pomilor în anul agricol respectiv. (2) Persoanele fizice și juridice au obligația să declare datele necesare pentru a fi înscrise în registrul agricol și în afara acestor intervale de timp, așa cum este prevăzut la art. 37 alin. (1) și art. 39 alin. (1), ori în cazul în care au intervenit modificări în proprietate, în termen de 30 de zile de la apariția modificării. (3) în cazul în care persoanele fizice sau cele juridice nu fac declarațiile la termenele prevăzute la alin. (1) și (2), se consideră că nu au intervenit niciun fel de modificări, fapt pentru care în registrul agricol se reportează din oficiu datele din anul precedent, cu mențiunea corespunzătoare la rubrica „semnătura declarantului”. TITLUL II Completarea registrului agricol Modul de completare a părții I „Tabele individuale la nivel de gospodărie/exploatație agricolă individuală/persoană fizică autorizată/întreprindere individuală/întreprindere familială și unități cu personalitate juridică” Art. 18. — Pe coperta I a registrului agricol se aplică o etichetă cu datele de identificare a localității, pe tipurile prevăzute la art. 4 alin. (1), astfel: ROMÂNIA JUDEȚUL..........i) ...................\................2) ....................3) CODUL SIRUTA □□□□□□4) TIPUL.....5) VOLUMUL...6) i) Se înscrie denumirea județului; în cazul sectoarelor municipiului București, nu se înscrie județul. 2) Se înscrie denumirea localității. ³) Se înscrie denumirea satului sau a localității componente. 4) Se înscrie codul SIRUTAal localității format din 6 cifre, câte una în fiecare căsuță. 5) Se înscrie: 1,2,3 sau 4, după caz. 6) Se înscrie numărul volumului. 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 650/20.IX.2010 Art. 19. — (1) La fiecare partidă se completează datele de identificare, potrivit alin. (2)—(8). (2) „Poziția numărul” reprezintă numărul de ordine al persoanei fizice sau al persoanei juridice în volumul respectiv al registrului agricol. La fiecare volum numerotarea pozițiilor începe cu 001, prin imprimare; pentru cetățenii români cu domiciliul în altă țară se vor înscrie numele, prenumele, adresa domiciliului, țara de domiciliu. în continuarea casetei care cuprinde „Poziția numărul” se asigură corespondența atât cu registrul agricol pentru perioada anterioară, cât și cu numărul din rolul nominal unic, potrivit prevederilor art. 6 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 28/2008 privind registrul agricol, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 98/2009, coroborate cu cele ale art. 2 alin. (2) din prezentele norme tehnice. (3) Caseta „Gospodărie/Exploatație agricolă individuală/ Persoană fizică autorizată/întreprindere individuală/întreprindere familială” se completează astfel: a) pentru persoanele fizice cu domiciliul în localitatea respectivă: numele și prenumele, codul de identificare fiscală, strada și numărul, blocul, scara, etajul, apartamentul; b) „Codul exploatației” nu se completează în această etapă; c) „Nr. unic de identificare ID: RO...” — se înscrie numărul emis de APIA, fiind un număr unic pentru fiecare fermier, generat de sistemul de înregistrare în Registrul fermierilor. Acest număr este generat o singură dată, atunci când un fermier depune cerere unică de plată pe suprafață la centrul județean/local al APIA. RO este urmat de 9 cifre. (4) în caseta „Cod unic de identificare” se înscrie codul de identificare fiscală, potrivit art. 1 alin. (3) lit. b). (5) în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, cu modificările ulterioare, persoanele fizice autorizate — PFA, întreprinderile individuale— îl și întreprinderile familiale — ÎF nu au personalitate juridică, iar atestarea lor se face prin certificatul de înregistrare care conține codul unic de înregistrare, document pe care au obligația să îl prezinte la înscrierea datelor în registrul agricol. (6) Pentru înscrierea în registrul agricol, persoana fizică autorizată sau întreprinzătorul persoană fizică titular al întreprinderii individuale declară denumirea formei de organizare și codul unic de înregistrare, precum și numele, prenumele, codul numeric personal și adresa domiciliului său. (7) Reprezentantul întreprinderii familiale, conform acordului de constituire, declară denumirea formei de organizare și codul unic de înregistrare al întreprinderii familiale, precum și datele lui personale: numele, prenumele, codul numeric personal și domiciliul. (8) Pentru persoanele fizice cu domiciliul în alte localități se înscriu numele și prenumele, precum și elementele de identificare a adresei domiciliului. în cazul în care dețin și construcții ce fac obiectul înscrierii în registrul agricol, se completează și adresa unde se află aceste construcții. De exemplu: Domiciliul stabil¹): VASILE F. Vasile Județul: BRĂILA Localitatea²): LACU SĂRAT, Str. Codrului nr. 3, bl. OD3, sc. A, et. 3, ap. 23 COD SIRUTA 4 2~ 7 2 6 i) Se completează pentru persoanele cu domiciliul în alte localități. 2) Prin localitate se înțelege comuna/orașul/municipiul și sectoarele municipiului București. Art. 20. —Atât în cazul persoanelor fizice, cât și în cel al persoanelor juridice, adresa domiciliului fiscal, cea a construcțiilor, precum și cea a terenurilor din intravilanul localităților cuprinde, după caz: județul, localitatea, strada, blocul, numărul, scara, etajul, apartamentul, potrivit nomenclaturii stradale. Art. 21. — Caseta „Unități cu personalitate juridică” se completează astfel: a) denumirea unității, județul, localitatea, codul SIRUTA, strada, numărul, blocul, scara, etajul, apartamentul; b) datele de identificare a reprezentantului legal al unității cu personalitate juridică care are teren în proprietate, respectiv: numele și prenumele, localitatea, codul SIRUTA, strada, numărul, blocul, scara, etajul, apartamentul; c) „Denumirea subunității” cuprinde denumirea acesteia, precum și adresa sediului său; d) „Codul exploatației” — nu se completează; e) „Nr. unic de identificare ID: RO...” — se procedează conform prevederilor art. 19 alin. (3) lit. c); f) „Cod unic de identificare (CUI/COD FISCAL)” — se înscrie codul unic de identificare. Art. 22. — (1) Pentru ocoalele silvice de stat, la „Denumirea unității” se înscrie: „Regia Națională a Pădurilor — Romsilva”, iar restul informațiilor se completează potrivit art. 21. (2) Datele ce privesc ocoalele silvice de stat/private se înscriu pe baza comunicării scrise efectuate pe răspunderea șefului ocolului silvic respectiv, sub sancțiunea prevăzută de legea penală pentru falsul în declarații. Modul de completare a cap. I „Componența gospodăriei/ exploatației agricole fără personalitate juridică” Art. 23. — (1) Pentru persoanele fizice cu domiciliul în altă localitate se înscriu date numai pentru proprietar, pe rândul 01. (2) Se completează cu date privind membrii gospodăriei numai pentru persoanele fizice cu domiciliul în localitatea respectivă, după cum urmează: a) în coloana 1 „Numele și prenumele membrilor gospodăriei/exploatației agricole fără personalitate juridică” se înscriu, cu litere mari de tipar, numele, inițiala prenumelui tatălui și, cu prima literă mare de tipar, prenumele capului gospodăriei, indiferent dacă este de sex masculin sau de sex feminin; b) în continuare se înscriu membrii gospodăriei în următoarea ordine: soț/soție, fiu/fiică, alte rude (mamă/tată, ginere/noră, nepot/nepoată, soră/frate etc.), persoane neînrudite; c) în coloana 3 se înscrie codul numeric personal de pe actul de identitate, care cuprinde 13 caractere numerice; d) în coloana 4 se înscrie apartenența la sexul masculin ori feminin, prin menționarea codului potrivit prevederilor art. 1 alin. (4); e) în coloana 5 se înscrie denumirea legăturii de rudenie: soț/soție, fiu/fiică, noră/ginere etc.; f) în coloana 6 „Cod²)” se înscrie codul corespunzător legăturii de rudenie față de capul gospodăriei: „2” pentru soț/soție, „3” pentru fiu/fiică, „4” pentru alte rude, respectiv mamă/tată, ginere/noră, nepot/nepoată, soră/frate etc., „5” pentru persoane neînrudite; g) în coloana 7 „Data nașterii” se înscrie data nașterii de pe actul de identitate, în formatul: ziua/luna/anul; h) în coloanele 8 și 9 „Mențiuni”, în cazul în care fiecare membru al gospodăriei deține teren în proprietate pe raza localității de domiciliu, se înscriu suprafața și categoria de folosință ale terenului, potrivit categoriilor de teren menționate în cap. II din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.632/2009 — de exemplu: 1,5000 ha arabil, 2,3500 ha pășuni, 0,3000 ha MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 650/20.IX.2010 17 livezi etc., respectiv în coloana 8 se înscrie suprafața, iar în coloana 9 se înscrie categoria de folosință. Din însumarea acestor date rezultă suprafețele înscrise în cap. II din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.632/2009, coloana „Localitatea de domiciliu/sediu”. (3) Dacă o gospodărie are mai mulți membri decât rândurile prevăzute în registrul agricol, se va folosi o alonjă. Modul de completare a cap. II a) „Terenuri aflate în proprietate” Ârt. 24. — (1) Subcapitolul „Terenuri aflate în proprietate” se completează pentru toate categoriile de proprietari. Se înregistrează suprafețele în proprietate pe destinații și pe categorii de folosință, iar în cadrul acestora, pe total și defalcate în funcție de localitatea în care sunt situate: în localitatea de domiciliu/sediu și în alte localități, inclusiv cele cu care s-au înscris în asociații cu personalitate juridică, cum ar fi: societăți comerciale și societăți agricole. (2) Pentru încadrarea terenurilor în categoriile de folosință adecvate se ține seama și de Ordinul ministrului administrației publice nr. 534/2001 privind aprobarea Normelor tehnice pentru introducerea cadastrului general, cu modificările ulterioare. (3) Pe rândul „Teren arabil (inclusiv sere și solarii)” — cod rând 01 — se înscriu terenul care se ară în fiecare an sau la intervale mai mari, în scopul cultivării plantelor anuale sau perene, inclusiv terenurile rămase necultivate din cauza inundațiilor, colmatărilor, altor calamități cu caracter temporar și din alte cauze care nu depind de deținător. De asemenea, din această categorie fac parte și terenurile ocupate de sere, solarii, răsadnițe, căpșunerii, spații protejate de producere a ciupercilor. (4) Pe rândul „Pășuni naturale” — cod rând 02 — se înscriu terenurile acoperite cu vegetație ierboasă răsărită pe cale naturală și/sau regenerată prin însămânțare ori supraînsămânțare și destinate pășunatului animalelor. (5) Pe rândul „Fânețe naturale” — cod rând 03 — se înscriu terenurile cu vegetație ierboasă răsărită pe cale naturală și/sau regenerată prin însămânțare ori supraînsămânțare, care este destinată recoltării sub formă de fân. (6) în evidența persoanei fizice sau a persoanei juridice, după caz, se înscriu numai pășunile și fânețele aflate în proprietatea acesteia. Nu se înscriu suprafețele folosite în comun ori arendate din izlazul comunal sau din fondul silvic. (7) Pe rândul „Vii, pepiniere viticole și hameiști” — cod rând 04 — se înscriu plantațiile viticole pe rod și tinere, plantațiile portaltoi, școlile de viță, pepinierele viticole, terenul în pregătire pentru plantații viticole, terenurile cu vii abandonate, hameiștile pe rod și tinere, terenul în pregătire pentru plantații de hamei. (8) Pe rândul „Vii pe rod” — cod rând 05 — se înscriu plantațiile viticole pe rod. (9) Pe rândul „Hameiști (total)” — cod rând 06 — se înscriu hameiștile pe rod și tinere. (10) Pe rândul „Livezi de pomi, pepiniere pomicole, arbuști fructiferi” — cod rând 07 — se înscriu suprafețele ocupate cu plantații pomicole pe rod și tinere, pepiniere pomicole, plantațiile pomicole în declin, suprafețele defrișate și terenul în pregătire pentru plantații pomicole, suprafețele cultivate cu arbuști fructiferi pe rod și tineri, plantațiile de duzi în masiv și alte plantații pomicole aflate în teren agricol. Pepinierele pomicole sunt terenurile destinate producerii de material săditor pomicol, iar în categoria arbuștilor fructiferi intră: coacăzi, zmeuri, muri, agriși etc. Sunt considerate livezi terenurile ocupate cu pomi fructiferi, în câmp sau în jurul casei, care au cel puțin 25 de pomi fructiferi plantați la distanțele prevăzute de legislația în vigoare. (11) Pe rândul „Livezi pe rod” — cod rând 08 — se înscriu numai suprafețele ocupate cu livezi pe rod. (12) Pe rândul „Grădini familiale” — cod rând 09 — se înscrie suprafața de teren destinată grădinii familiale, așa cum este aceasta definită la art. 1 alin. (3) lit. f). Această suprafață este separată de restul suprafețelor agricole — grădina din jurul casei. (13) Rândul „Teren agricol — total cod (01 + 02 + 03 + 04 + 07 + 09)” — cod rând 10 — reprezintă suma suprafețelor terenurilor arabile, pășunilor naturale, fânețelor naturale, viilor, pepinierelor viticole și hameiștilor, livezilor de pomi, pepinierelor pomicole și arbuștilor fructiferi și grădinii familiale. (14) Rândul „Păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră” — cod rând 11 — reprezintă suprafața terenurilor împădurite, a celor în curs de împădurire, a perdelelor de protecție, a pepinierelor silvice, inclusiv răchităriile. (15) Rândul „Păduri” — cod rând 12 — reprezintă suprafața terenurilor împădurite și a celor în curs de împădurire. (16) Rândul „Drumuri și căi ferate” — cod rând 13 — reprezintă suprafața de teren ocupată de drumuri și de căile ferate. (17) Rândul „Construcții” — cod rând 14 — reprezintă suprafețele de teren acoperite de clădiri de locuit și/sau construcții gospodărești și curți. Se înscriu suprafața construită la sol a clădirii, respectiv a construcției gospodărești, potrivit situației reale, și nu o suprafață standard, suprafețele curților aferente, precum și alte suprafețe de teren care nu se încadrează în niciuna dintre categoriile de folosință prevăzute. Prin construcție gospodărească se înțelege orice structură care are elementele constitutive ale unei clădiri, în speță pereți și acoperiș, indiferent de materialele din care sunt construite acestea. (18) Din categoria construcțiilor gospodărești, potrivit prezentelor norme tehnice, fac parte: a) pătulele, hambarele pentru cereale, șurele, fânăriile, remizele, șoproanele și altele asemenea; b) construcțiile-anexe situate în afara clădirii de locuit, cum sunt: bucătăriile, cămările, pivnițele, grajdurile, magaziile, garajele și altele asemenea. (19) Pe rândul „Terenuri degradate și neproductive” — cod rând 15 — se înscrie suprafața ocupată de: nisipuri zburătoare, bolovănișuri, stâncării, pietrișuri, râpe, ravene, torenți, sărături cu crustă, mocirle și smârcuri, gropi împrumut, deponii, halde, grohotișuri, mlaștini etc. (20) Pe rândul „Ape și bălți” — cod rând 16 — se înscrie suprafața ocupată de stufărișuri, iazuri, heleșteie și alte amenajări piscicole, ape curgătoare, lacuri și bălți permanente, lacuri de acumulare, canale, marea teritorială. (21) Rândul „Teren neagricol total — cod (11 + 13 + 14 + 15 + 16)” — cod rând 17 — reprezintă suma suprafețelor de păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră, drumuri și căi ferate, construcții, terenuri degradate și neproductive, ape și bălți. (22) Rândul „Suprafața totală — cod (10 + 17)” — cod rând 18 — reprezintă suma terenului agricol și a terenului neagricol. Modul de completare a cap. II b) „Identificarea pe parcele a terenurilor aflate în proprietatea gospodăriei/exploatației agricole fără personalitate juridică și a unităților cu personalitate juridică” Art. 25. — (1) Identificarea pe parcele/tarlale/sole a terenurilor aflate în proprietatea atât a persoanelor fizice, cât și a persoanelor juridice se face după cum urmează: a) în coloana A se înscrie denumirea parcelei/tarlalei/solei; b) în coloana B numerotarea rândurilor începe cu 01 și se adaugă minimum 14 rânduri; c) în coloanele 1 și 2 se înscrie suprafața atât în ha, cât și în ari, defalcată pe intravilan și pe extravilan; d) în coloana 3 se înscrie numărul topografic al parcelei/tarlalei/solei sau denumirea locului, potrivit toponimiei/denumirii specifice zonei respective, astfel cum este cunoscută de localnici; 18 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 650/20.IX.2010 e) în coloana 4 se înscriu numărul cadastral sau topografic și numărul de carte funciară, în cazul în care titlul de proprietate sau alte acte juridice a/au fost înscris/înscrise în cartea funciară, sau seria și numărul titlului de proprietate, în cazul în care terenul este deținut în baza unui titlu de proprietate. în situația în care titlul de proprietate nu a fost înscris în cartea funciară, dar a fost întocmită documentația cadastrală pentru atribuirea numărului cadastral, vor fi înscrise în registrul agricol datele tehnice cuprinse în planul de amplasament și de delimitare; f) în coloana 5 se înscrie categoria de folosință conform cap. II a) din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.632/2009; g) în coloana 6 se înscrie numărul blocului fizic care este format din 1—4 cifre și se trece conform datelor din Sistemul de identificare a parcelelor agricole — LPIS, gestionat de APIA; h) în coloana 7 se înscriu, pentru o mai bună urmărire a circulației terenurilor agricole, datele prevăzute la alin. (2). (2) Datele prevăzute la alin. (1) lit. h) sunt următoarele: a) modalitatea de deținere a terenurilor, respectiv: proprietate, folosință, arendă, donație, moștenire, administrare, concesiune etc.; b) înstrăinări/dobândiri de terenuri prin: succesiune, vânzări/cumpărări, schimb, donații etc.; c) pentru oricare dintre situațiile prevăzute la lit. a) și b) se înscriu: tipul, numărul și data actului de înstrăinare/dobândire, emitentul actului, în care să fie menționate atât numele și prenumele persoanei/lor, cât și denumirea parcelei/lor. (3) La intravilan se înscriu: sola, parcela și vecinătățile, suprafața ocupată de grădini familiale si de curti-constructii (CC). / (4) în cazul în care dimensiunile registrului agricol și ale tabelelor centralizatoare s-au stabilit astfel încât spațiul destinat rubricii „Adresa/Mențiuni” nu este suficient pentru înscrierea datelor prevăzute în prezentele norme tehnice, se folosesc alonje, file libere atașate pentru înscrierea datelor. Modul de completare a cap. II c) „Identificarea pădurilor proprietate privată în raport cu grupa funcțională și vârsta” Ârt. 26. — (1) La fiecare rând numerotarea pozițiilor începe cu 01 și se adăugă minimum 14 rânduri. (2) în coloana A, după identificarea pădurilor proprietate privată în raport cu grupa funcțională și vârsta, se înscriu date din care să rezulte proprietarul, care poate fi persoană fizică, caz în care se vor înregistra numele și prenumele persoanei, sau unitate cu personalitate juridică, și atunci se va înregistra denumirea unității. Datele din coloanele 1—8 se preiau anual din amenajamentele silvice. (3) Persoanele fizice și persoanele juridice care dețin în proprietate păduri încadrate, conform amenajamentelor silvice în vigoare, în grupa II funcțională și vârste mai mari de 20 de ani anexează la declarație „Lista suprafețelor de pădure scutite de impozite și taxe”, după modelul tabelului prevăzut la cap. II c) din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.632/2009. (4) Pentru a fi înscrise în registrul agricol, listele trebuie vizate de șeful ocolului silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice pentru suprafețele de pădure, cu mențiunea „Conform cu amenajamentul silvic în vigoare” și „Data vizei”. (5) în cazul în care numărul unităților amenajistice din cadrul unei proprietăți este mai mare de 10, în registrul agricol se va completa numai totalul pe unități de producție. (6) Datele privind suprafețele sunt exprimate conform art. 1 alin. (5) lit. a)—d). Modul de completare a cap. III „Modul de utilizare a suprafețelor agricole situate pe raza localității” Art. 27. — (1) Se completează pentru toate categoriile de deținători, potrivit prezentului articol. (2) Rândul „Suprafața agricolă în proprietate = Capitolul II, punctul a) Terenuri aflate în proprietate, cod 10, coloanele 2, 5, 8, 11, 14” — cod rând 01 — cuprinde suprafețele terenurilor aflate în proprietatea persoanei fizice sau a persoanei juridice, după caz, suma acestor suprafețe fiind egală cu suprafața înscrisă la cap. II a) coloana Ă rândul 10 „Teren agricol — total cod (01 + 02 + 03 + 04 + 07 + 09)”. (3) Rândul „Suprafața agricolă primită (cod 03 +... + 08)” — cod rând 02 — reprezintă suma suprafețelor primite sub diferite forme — în arendă, în parte, cu titlu gratuit, în concesiune, în asociere, sub alte forme —, respectiv suma suprafețelor înscrise la: a) rândul „Suprafața agricolă primită în arendă” — cod rând 03 — cuprinde suprafețele de teren luate în exploatare în schimbul unei arende în bani sau în natură, potrivit legii; b) rândul „Suprafața agricolă primită în parte” — cod rând 04 — cuprinde suprafețele terenurilor luate în exploatare în schimbul unei cote-părți din producția obținută; c) rândul „Suprafața agricolă primită cu titlu gratuit” — cod rând 05 — cuprinde suprafețele terenurilor primite cu titlu gratuit; d) rândul „Suprafața agricolă primită în concesiune” — cod rând 06 — cuprinde suprafața terenului luat în exploatare printr-un contract de concesiune; e) rândul „Suprafața agricolă primită în asociere” — cod rând 07 — se completează numai pentru unitățile cu personalitate juridică și cuprinde suprafețele terenurilor cu care s-au înscris membrii acestora în asociații; f) rândul „Suprafața agricolă primită sub alte forme” — cod rând 08 — cuprinde suprafața terenului primit prin schimb temporar în administrare etc. (4) Rândul „Suprafața agricolă dată (cod 10 +... + 15)” — cod rând 09 — reprezintă suma suprafețelor date sub diferite forme, respectiv suma suprafețelor înscrise la: a) rândul „Suprafața agricolă dată în arendă” — cod rând 10 — cuprinde suprafețele terenurilor pe care proprietarul le-a cedat unei alte persoane fizice/persoane juridice în vederea utilizării lor în schimbul unei plăți în bani sau în natură. Plata în bani corespunde arendei, iar plata în natură corespunde unei cote-părți din produse; b) rândul „Suprafața agricolă dată în parte” — cod rând 11 — cuprinde suprafețele terenurilor pe care proprietarul le-a cedat unei alte persoane fizice/persoane juridice în vederea utilizării lor, acesta primind o cotă-parte din producția obținută. Cantitatea primită variază în funcție de producția obținută în anul agricol respectiv; c) rândul „Suprafața agricolă dată cu titlu gratuit” — cod rând 12 —cuprinde suprafețele terenurilor pe care proprietarul le-a cedat unei alte persoane fizice/persoane juridice în vederea utilizării lor, cu titlu gratuit; d) rândul „Suprafața agricolă dată în concesiune” — cod rând 13 — cuprinde suprafețele terenurilor pe care proprietarul le-a cedat unei alte unități cu personalitate juridică în vederea utilizării; e) rândul „Suprafața agricolă dată în asociere” — cod rând 14 — cuprinde suprafețele terenurilor cu care proprietarul s-a înscris într-o societate/asociație agricolă cu personalitate juridică, neînregistrându-se suprafețele cuprinse la asociațiile familiale; f) rândul „Suprafața agricolă dată sub alte forme” — cod rând 15 — cuprinde suprafețele terenurilor date spre utilizare prin schimb temporar, în administrare etc.; g) rândul „Suprafața agricolă dată la unitățile cu personalitate juridică” — cod rând 16 — cuprinde suprafețele terenurilor date de la cod rând 09 spre utilizare unităților cu personalitate juridică. Nu se înregistrează suprafețele cuprinse la asociațiile familiale. (5) Rândul „Suprafața agricolă utilizată cod (01 + 02—09)” — cod rând 17 — cuprinde suprafețele terenurilor agricole efectiv utilizate, suprafața înscrisă fiind egală cu suma suprafețelor de la cod rând 01 și 02 minus suprafața de la cod rând 09. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 650/20.IX.2010 19 Modul de completare a cap. IV a) Suprafața arabilă situată pe raza localității Art. 28. — (1) Suprafața arabilă situată pe raza localității se completează pentru toate categoriile de deținători și se exprimă conform prevederilor art. 1 alin. (5)—(6), ținându-se seamă și de următoarele: a) se înscriu date privind suprafețele situate pe raza localității, cultivate direct de persoanele fizice sau de persoanele juridice, cu principalele culturi nominalizate, indiferent de forma de deținere a terenurilor respective: proprietate privată, arendă, cote-părți etc.; b) cod rând 22 „Rădăcinoase — total cod (23+24+25)” se citește și se completează astfel: „Rădăcinoase — total cod (23+24+25+26)”, incluzând în total și rândul 26 „Cartofi — total (inclusiv sămânță)”; c) pe rândul „Plante pentru producerea de semințe și seminceri, loturi semincere pentru comercializare — total cod (83 + 100 + 104 + 108 + 111 + 118 + 121 + 126 + 141)” — cod rând 82 — se înscriu numai suprafețele loturilor semincere cultivate în scopul producerii de semințe și seminceri, fără a se înscrie parcelele reținute din culturile existente în vederea obținerii de sămânță. (2) Se înscriu și date privind alți indicatori referitori la modul de utilizare a suprafeței arabile, așa cum sunt aceștia nominalizați în coloana A: a) pe rândul „Suprafața construită a serelor” — cod rând 148 — se înregistrează suprafața construită a serei, cu condiția ca sera să fie utilizată pentru cultivarea legumelor, florilor și altor culturi și nu în alte scopuri, înscrierea datelor efectuându-se conform art. 1 alin. (5) lit. a)—d); b) pe rândul „Suprafața construită a solariilor” — cod rând 149 — se înregistrează conform art. 1 alin. (5) lit. a)—d) suprafața construită a adăposturilor acoperite cu material plastic fără instalații de climatizare, indiferent de amplasamentul acestora, în câmp sau în grădinile familiale, în cazul cărora producția obținută este destinată în principal comercializării; c) pe rândul „Teren necultivat” — cod rând 151 — se înregistrează suprafețele de teren arabil care nu au fost cultivate o perioadă de până la 2 ani, cunoscute sub denumirea de pârloage; d) rândul „Ogoare” — cod rând 152 — reprezintă suprafețele de teren arabil care au fost lucrate în toamna anului anterior sau în primăvara anului curent și nu au fost însămânțate, în scopul refacerii solului; e) rândul „Câmpuri experimentale” — cod rând 154 — reprezintă suprafețele destinate efectuării de experiențe și diverse testări de către institutele de cercetare și stațiuni experimentale sau de către alte unități. Aceste suprafețe sunt înregistrate și se cuprind în totaluri, la culturile de bază. în acest rând este evidențiată în mod distinct mărimea suprafețelor utilizate pentru diverse experimente. Nu se cuprind în această categorie terenurile utilizate pentru loturi semincere și loturi demonstrative. Suprafețele ocupate de aceste culturi, precum și producțiile aferente se înregistrează la culturile respective; f) pe rândul „Culturi succesive în câmp cod (156+157+...+163)” — cod rând 155 — se înregistrează date cu privire la suprafețele ocupate de culturile care se însămânțează după o cultură principală care ocupă terenul o perioadă mai îndelungată; de obicei aceste culturi, legumicole ori furajere, au ciclul de vegetație scurt; dacă aceeași cultură se însămânțează după două sau mai multe culturi principale, se vor însuma toate suprafețele ocupate de această cultură. Nu se includ suprafețele ocupate de culturile succesive din sere și din grădinile familiale; g) pe rândul „Culturi modificate genetic cod (165+166)” — cod rând 164 — se înregistrează, pentru evidențiere distinctă, suprafața ocupată de culturi modificate genetic — CMG, așa cum sunt definite în art. 2 din Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 martie 2001 privind diseminarea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic și de abrogare a Directivei 90/220/CEE a Consiliului: „«Organism» înseamnă orice entitate biologică capabilă de reproducere sau de transfer de material genetic; «organism modificat genetic» înseamnă orice organism, cu excepția ființelor umane, în care materialul genetic a fost modificat printr-o modalitate ce nu se produce natural prin împerechere și/sau recombinare naturală.” (3) în suprafața arabilă cultivată nu se cuprind terenurile situate pe marginea străzilor/ulițelor, care sunt cultivate cu cartofi, legume, plante de nutreț etc. Modul de completare a cap. IV b) „Suprafața cultivată în sere și solarii pe raza localității” Art. 29. — Prevederile art. 28 alin. (1) lit. a) se aplică în mod corespunzător, iar suprafețele se înscriu în m². Modul de completare a cap. IV c) „Suprafața cultivată cu legume în grădinile familiale pe raza localității” Art. 30. — Se înscriu suprafețele situate pe raza localității, exprimate în m², cultivate direct de gospodării în grădinile familiale. Modul de completare a cap. V a) „Numărul pomilor răzleți pe raza localității” Art. 31. — (1) Se înscrie numărul pomilor fructiferi răzleți, pe rod și tineri, de pe raza localității, inclusiv cei din grădinile familiale. (2) în numărul pomilor pe rod și tineri nu se cuprind pomii fructiferi de pe aliniamentele străzilor/ulițelor, drumurilor și căilor ferate. Modul de completare a cap. V b) „Suprafața plantațiilor pomicole și numărul pomilor pe raza localității” Art. 32. — (1) Se completează suprafața și numărul pomilor pentru toate categoriile de deținători. (2) Pe rândul „Pomi fructiferi — total cod (02 + 08 + 13 +... + 22 + 25 + 26)” — cod rând 01 — se înscrie suprafața plantațiilor, în ha și în ari, și numărul total al pomilor fructiferi din plantații deținuți de persoana fizică/persoana juridică, pe raza localității. (3) Suprafața plantațiilor și numărul pomilor fructiferi pentru cod rând 01 se defalcă pe principalele specii de pomi, cod rând 02—22, unele specii defalcându-se pe soiuri. (4) Pe rândul „Livezi tinere” — cod rând 25 — se înscriu suprafețele plantațiilor care nu au intrat pe rod și numărul total al pomilor, indiferent de specie, aflați în aceste plantații. (5) Rândul „Livezi în declin” — cod rând 26 — reprezintă suprafața plantațiilor îmbătrânite care au depășit durata normată de producție și care mai produc sporadic cantități mici de fructe, urmând să fie defrișate. Se înregistrează suprafețele plantațiilor respective și numărul pomilor pe rod rămași. Modul de completare a cap. V c) „Alte plantații pomicole aflate în teren agricol, pe raza localității” Art. 33. — Se completează suprafața ocupată cu arbuști fructiferi pe rod, tineri, plantațiile de duzi în masiv și alte plantații pomicole aflate în teren agricol, inclusiv pomi de Crăciun, pentru toate categoriile de deținători de pe raza localității. Modul de completare a cap. V d) „Vii, pepiniere viticole și hameiști situate pe raza localității” Art. 34. — Se completează suprafața ocupată cu vii pe rod — vii altoite pentru struguri de vin, vii altoite pentru struguri de masă, vii hibrizi interspecifici, vii hibrizi producători direcți —, vii altoite neintrate pe rod, pepiniere viticole, plantații portaltoi, teren în pregătire pentru plantații viticole, terenuri cu vii abandonate, hameiști pe rod, hameiști tinere neintrate pe rod, teren în pregătire pentru plantații de hamei, pentru toate categoriile de deținători de pe raza localității. 20 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 650/20.IX.2010 Modul de completare a cap. VI „Suprafețele efectiv irigate în câmp, situate pe raza localității” Art. 35. — (1) Se completează pentru toate categoriile de deținători. (2) Se înscriu date cu privire la suprafețele irigate efectiv, situate pe raza localității, cultivate de persoane fizice/persoane juridice, indiferent de forma de deținere a terenurilor respective: în proprietate, arendă, cote-părți etc. (3) Se înscriu suprafețele cultivate și irigate, nominalizate la principalele culturi sau grupe de culturi, cod rând 02—19, ceea ce reprezintă suprafața arabilă totală irigată, cod rând 01, precum și categoriile de folosință reprezentate de pășuni naturale și fânețe naturale, vii și pepiniere viticole, hameiști, plantații și pepiniere pomicole și arbuști fructiferi, cod rând 20— 24, care însumate reprezintă totalul terenului agricol irigat efectiv — cod rând 25. (4) Cod rând 25 „Total teren agricol cod (01+21+...+24)” se citește și se completează astfel: „Total teren agricol cod (01+20+21+...+24)”, incluzând în sumă și cod rând 20 „Pășuni naturale”. (5) Se ține seama că ultimele 7 rânduri, cod rând 19—25, se repetă și se barează zona respectivă din formular. Modul de completare a cap. VII „Animalele domestice și/sau animalele sălbatice crescute în captivitate, în condițiile legii — Situația la începutul semestrului” Art. 36. — (1) Se completează pentru toate categoriile de deținători, indiferent de titlul în baza căruia dețin animalele ce fac obiectul înscrierii în registrul agricol. (2) Se înscriu date cu privire la efectivele de animale, pe total specie și pe principalele grupe de vârstă și de sex, existente pe raza localității. (3) în localitățile de unde în mod obișnuit pleacă animalele la iernat în alte localități, în sălașuri la munte sau în bălți se înscriu, pe baza declarației capului gospodăriei sau a unui membru major al acesteia, și animalele respective. în cazul în care un animal aparține mai multor proprietari, acesta se înscrie la gospodăria unde se găsește animalul în momentul înregistrări i/declarării. (4) Completarea acestui capitol se face astfel: a) rândul „Bovine — total cod (02 + 08 + 11 + 26)” — cod rând 01 — se citește și se completează astfel: „Bovine — total cod (02 + 08 + 11 + 22)”, incluzând în sumă cod rând 22 „Bubaline (23+24+25)”, nu cod rând 26 „Ovine total”; la acest rând se cuprind toate animalele din speciile taurine și bubaline, indiferent de sex, vârstă sau destinația economică; b) rândul „Ovine — total cod (27 +... + 31)” — cod rând 26 — reprezintă totalitatea ovinelor existente, indiferent de sex, de vârstă, de destinația economică și de locul unde se află, și se calculează prin însumarea datelor de la cod rând 27 la 31; c) pe rândul „Caprine — total cod (33 +... + 36)” — cod rând 32 — se înscrie totalitatea caprinelor existente, indiferent de sex, de vârstă, de destinația economică și de locul unde se află; d) pe rândul „Capre” — cod rând 33 — se înscrie totalitatea femelelor care au fătat cel puțin o dată, indiferent de vârstă; e) pe rândul „Țapi” — cod rând 34 — se înscrie numărul de masculi din turmă; f) pe rândul „Porcine — total cod (38 + 39 + 41 + 45)” — cod rând 37 — se înscriu toate animalele din specia porcine, indiferent de sex, de vârstă și de destinația economică; g) rândul „Cabaline - total” — cod rând 50 — reprezintă totalitatea cabalinelor de muncă, de reproducție, atât armăsari, cât și iepe, de sport, de agrement etc.; h) pe rândul „Iepuri total din care”: — cod rând 55 — se înregistrează numărul total al iepurilor din rasele de carne, de blană, de păr etc.; se evidențiază separat iepurii femele pentru reproducție — cod rând 56; i) pe rândul „Animale de blană — total, din care:” — cod rând 57 — se înregistrează animalele crescute cu această destinație, indiferent de categoria de deținători; j) pe rândul „Păsări — total, din care:” — cod rând 62 — se cuprinde efectivul total de păsări adulte și tinere, masculi și femele, din toate speciile; din acest cod se evidențiază „Total păsări adulte ouătoare” — cod rând 69, din care se evidențiază „Găini ouătoare” — cod rând 70; k) pe cod rând 71 se înscriu „Alte animale domestice și/sau sălbatice crescute în captivitate, în condițiile legii, ce fac obiectul înscrierii în registrul agricol”; I) pe rândul „Familii albine” — cod rând 72 — se cuprinde numărul total al familiilor de albine; în cazul în care stupii au mai multe familii se înscrie numărul total al familiilor existente în stupii respectivi. (5) înregistrarea familiilor de albine se face în registrul agricol deschis pentru localitatea unde proprietarul deține vatra de stupină permanentă. Proprietarul stupilor are obligația de a depune și înregistra la primărie o declarație cu privire la perioada în care se desfășoară stupăritul pastoral. Modul de completare a cap. VIII „Evoluția efectivelor de animale în cursul anului, aflate în proprietatea gospodăriilor/exploatațiilor agricole fără personalitate juridică, cu domiciliul în localitate, și/sau în proprietatea unităților cu personalitate juridică, care au activitate pe raza localității” Art. 37. — (1) Se completează la începutul fiecărui semestru, pentru semestrul anterior, cu date privind efectivele de animale aflate în proprietatea persoanelor fizice cu domiciliul în localitate și/sau în proprietatea persoanelor juridice care au activitate pe raza localității și pentru persoanele fizice cu domiciliul în alte localități, care dețin animale pe raza localității: perioada de completare este 5—20 din luna imediat următoare semestrului ce s-a încheiat. (2) Datele înscrise se referă la modificările intervenite în efectivele de animale, cum sunt produșii vii obținuți, cumpărări, vânzări, tăieri, animale moarte etc. (3) Datele privind evoluția animalelor se înscriu separat pentru fiecare semestru. (4) între datele înscrise în cap. 7 și cele din cap. 8 din registrul agricol pentru perioada 2007—2011 și în cap. VII din registrul agricol pentru perioada 2010—2014 există următoarea corelație: datele înscrise în cap. VII pentru anul 2010 trebuie să fie egale cu efectivul de la începutul anului 2009, cap. 7, la care se adaugă produșii vii obținuți, cumpărările și alte intrări și se scad animalele vândute, tăiate în gospodăria proprie, cele moarte și alte ieșiri, înscrise în cap. 8 pentru anul 2009. (5) începând cu anul 2010, în cap. VIII din registrul agricol pentru perioada 2010—2014 se calculează și se înscriu la sfârșitul fiecărui semestru efectivele de animale din speciile prevăzute respectând corelația: efectivele pentru o specie sau categorie de animale de la sfârșitul semestrului I reprezintă efectivele aceleiași specii/categorii existente la începutul semestrului II. Efectivele de la sfârșitul semestrului II al anului în curs vor fi și efectivele existente la începutul semestrului I al anului următor. (6) în situația în care în unele gospodării nu sunt mișcări în cursul semestrului, efectivul de la sfârșitul semestrului va fi identic cu cel de la începutul semestrului. (7) în legătură cu conținutul indicatorilor privind evoluția efectivelor de animale se fac următoarele precizări: a) la cod rând 02, 19, 28, 37, 46, 64 se înscrie numărul produșilor obținuți prin fătare, respectiv alte forme de înmulțire — cod rând 55 și 73, în cursul fiecărui semestru. Se înscriu atât produșii obținuți de la femelele/familiile de albine existente în gospodărie la începutul semestrului, cât și cei obținuți de la femelele/familiile de albine cumpărate ulterior; MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 650/20.IX.2010 21 b) la cod rând 03, 11, 20, 29, 38, 47, 56, 65 și 74 se înscrie numărul animalelor/familiilor de albine cumpărate în cursul fiecărui semestru, indiferent de scopul cumpărării — reproducție, îngrășare, sacrificare, obținere de produse specifice — și de locul de unde s-a făcut cumpărarea — de la gospodăriile din aceeași localitate, de la alți operatori economici, din târguri, oboare etc.; c) la cod rând 04, 12, 21, 30, 39, 48, 57, 66 și 75 se înscriu animalele/familiile de albine primite gratuit sau prin schimb ori alte intrări, în cursul fiecărui semestru; d) la cod rând 05, 13, 22, 31, 40, 49, 58 și 67 se înscrie numărul animalelor vândute vii în cursul fiecărui semestru, indiferent de felul vânzării. în cazul albinelor, la cod rând 76 se înscrie numărul familiilor de albine vândute; e) la cod rând 06, 14, 23, 32, 41, 50, 59 și 68 se înscrie numărul animalelor tăiate, în cursul fiecărui semestru, în gospodărie, pentru consum propriu sau pentru comercializare; f) la cod rând 07, 15, 24, 33, 42, 51, 60, 69 și 77 se înscrie numărul animalelor moarte în cursul fiecărui semestru. Tot aici se înscriu și animalele tăiate din necesitate care nu au putut fi valorificate în hrana oamenilor, fiind confiscate sau folosite în hrana animalelor; g) la cod rând 08, 16, 25, 34, 43, 52, 61, 70 și 78 se înscriu, în cursul fiecărui semestru, animalele/familiile de albine date gratuit sau în schimb, precum și cele dispărute, inclusiv cele furate. Modul de completare a cap. IX „Utilaje, instalații pentru agricultură și silvicultură, mijloace de transport cu tracțiune animală și mecanică existente la începutul anului” Art. 38. — (1) Se completează pentru toate categoriile de deținători, indiferent de titlul cu care acestea sunt deținute. (2) Se înscriu echipamentele existente și care sunt în stare de funcționare sau în curs de reparație. Se cuprind echipamentele dobândite prin cumpărare, dotare, concesionare, moștenire etc. (3) Echipamentele în proprietatea persoanelor fizice/juridice care sunt date cu chirie altor gospodării sau altor operatori economici se înscriu la proprietar. Nu se înscriu echipamentele luate cu chirie. (4) La semănători cu tracțiune animală se înscriu numai cele de fabricație industrială. (5) La mașini de stropit și prăfuit nu se includ echipamentele portabile. (6) La remorci pentru tractor se înscriu toate tipurile: monoaxe, cu două sau mai multe axe. (7) La care și căruțe nu se cuprind trăsurile, docarele, șaretele etc. (8) La instalații pentru prepararea furajelor se cuprind bucătăriile furajere, uruitoarele, tocătoarele de furaje. (9) La instalații pentru muls mecanic se înscriu și tancurile de răcire a laptelui. Modul de completare a cap. X a) „Aplicarea îngrășămintelor, amendamentelor și pesticidelor pe suprafețe situate pe raza localității” Art. 39. — (1) Se completează anual, în perioada 5—31 ianuarie, cu date reprezentând suprafețele pe care s-au aplicat îngrășăminte chimice și cantitățile ce s-au utilizat în anul calendaristic de referință. (2) Se înscriu date pentru toate persoanele fizice/juridice, pentru toate suprafețele de teren pe care s-au aplicat îngrășăminte chimice situate pe raza localității, indiferent de forma de deținere a terenurilor respective: proprietate privată, arendă, cote-părți etc.: a) suprafețele de terenuri agricole, în hectare, pe care s-au aplicat îngrășăminte chimice, îngrășăminte naturale, amendamente, pesticide — insecticide, fungicide și erbicide; b) cantitatea de îngrășăminte utilizată, în kg substanță activă; c) cantitatea de îngrășăminte naturale, în kg; d) cantitatea de amendamente, în kg; e) cantitatea de insecticide utilizată, în kg substanță activă; f) cantitatea de fungicide utilizată, în kg substanță activă; g) cantitatea de erbicide utilizată, în kg substanță activă, precum și suprafețele de grâu și de porumb pe care s-au aplicat erbicide și cantitățile aferente, în kg substanță activă. (3) Cantitatea de substanță activă se stabilește prin înmulțirea greutății comerciale a produsului cu procentul ce exprimă concentrația în substanță activă, înscris pe ambalaj ori furnizat de comerciant. Modul de completare a cap. X b) „Utilizarea îngrășămintelor chimice (în echivalent substanță activă) la principalele culturi” Art. 40. — (1) Se completează la 5—10 zile după încheierea recoltării pentru culturile nominalizate, odată cu înregistrarea datelor privind producțiile obținute. (2) Se înscriu date privind cantitățile totale de îngrășăminte chimice — substanță activă — aplicate — cod rând 01 și suprafețele pe care s-au aplicat. Suprafețele se defalcă pe principalele culturi arabile și culturi permanente, iar cantitățile de îngrășăminte chimice pe tipuri, respectiv: azotoase, fosfatice și potasice. (3) Suprafețele de teren agricol sunt cele utilizate și fertilizate de persoanele fizice/juridice, indiferent de forma de deținere a terenurilor respective: proprietate privată, arendă, cote-părți etc., situate pe raza localității. (4) în cazul culturilor care se însămânțează în toamnă și se recoltează în vara anului următor se înscriu suprafețele pe care s-au aplicat îngrășăminte și cantitățile utilizate atât la pregătirea terenului, cât și în perioada de vegetație. Modul de completare a cap. XI „Construcții existente la începutul anului pe raza localității” Art. 41. — (1) Se completează pentru toate categoriile de deținători. (2) Se înscriu date cu privire la clădirile de locuit și celelalte construcții gospodărești deținute în proprietate pe raza localității, respectiv codul materialelor de construcții, anul dării în folosință. Se adăugă rubrici libere pentru înscrierea altor categorii de anexe sau dependințe. (3) La gospodăriile care posedă construcții de locuit ce au în prelungire încăperi care servesc drept grajd, șure etc. se defalcă suprafața construită desfășurată destinată pentru locuit și suprafața construită desfășurată destinată pentru adăpostul animalelor, pentru șure etc. (4) Dacă într-o gospodărie se găsesc două sau mai multe clădiri de locuit, acestea se înscriu fiecare pe rânduri separate. Se consideră o singură clădire aceea ale cărei părți, deși au număr diferit de etaje și intrări separate, constituie o construcție unitară din punctul de vedere al sistemului constructiv. (5) Suprafața construită desfășurată a unei clădiri se determină prin însumarea suprafețelor secțiunilor tuturor nivelurilor clădirii, inclusiv ale balcoanelor, logiilor sau ale celor situate la subsol, exceptând suprafețele podurilor care nu sunt utilizate ca locuință și suprafețele scărilor și teraselor neacoperite, ale curților interioare și/sau exterioare de lumină sau de acces mai mari de 4 m2 și ale subsolurilor tehnice. (6) Suprafața secțiunii unui nivel se determină pe baza măsurătorilor pe conturul exterior al pereților, inclusiv suprafața balcoanelor și a logiilor. (7) în cazul clădirilor care nu pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior al pereților, suprafața secțiunii unui nivel reprezintă suma suprafețelor utile ale tuturor încăperilor/incintelor, inclusiv a suprafețelor balcoanelor și a logiilor și a suprafețelor secțiunilor pereților, toate aceste 22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 650/20.IX.2010 suprafețe fiind situate la același nivel; la suprafețele utile ale încăperilor/incintelor se adună și suprafețele incintelor de deservire comună. (8) Dacă dimensiunile exterioare ale unei clădiri nu pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior, atunci suprafața construită desfășurată a clădirii se determină prin înmulțirea suprafeței utile a clădirii, determinată potrivit prevederilor alin. (7), cu un coeficient de transformare de 1,20. (9) în cazul clădirii la care au fost executate lucrări de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, anul dării în folosință se actualizează, astfel că acesta se consideră ca fiind cel în care au fost terminate aceste ultime lucrări. (10) La rândul „Șură, fânar”— cod rând 16 — prin termenul fanar se înțelege fânărie. Art. 42. — în continuarea acestui capitol se lasă un spațiu liber în care se inserează „Modificări efectuate cu privire la situația juridică a terenului” pentru înscrierea modificărilor ce intervin pe parcursul unui an, ulterior datei întocmirii registrului agricol, cum ar fi: vânzări, cumpărări, donații etc. Art. 43. — (1) După mențiunile prevăzute la art. 42 se inserează „Mențiuni speciale”. (2) în spațiul prevăzut la alin. (1) se înscriu mențiunile cu privire la sesizările pentru deschiderea procedurilor succesorale, având în vedere prevederile pct. 215 din titlul IX al Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, cu modificările și completările ulterioare, respectiv: a) numele și prenumele defunctului; b) data decesului; c) numărul actului de deces; d) numărul și data înregistrării sesizării pentru deschiderea procedurii succesorale în registrul general pentru înregistrarea corespondenței de la nivelul autorităților administrației publice locale respective; e) numărul înregistrării în registrul de evidență a sesizărilor pentru deschiderea procedurii succesorale; f) rolul nominal unic fiscal; g) numărul și data confirmării primirii de către notarul public; h) observații. (3) Tot în acest spațiu se înscriu și certificatele de producător eliberate. Art. 44. — în registrele agricole, pe fiecare tip, se lasă file libere pentru persoanele fizice sau pentru persoanele juridice care fac obiectul înscrierii ulterior datei deschiderii registrului agricol. TITLUL III Centralizarea datelor din registrul agricol Modul de completare a părții a ll-a „Tabele centralizatoare” Art. 45. — (1) Partea a ll-a „Tabele centralizatoare” a registrului agricol se completează într-un exemplar la nivelul localității. (2) Pe baza datelor înscrise în partea I a registrului agricol se organizează evidența centralizată pe localitate, completându-se tabelele din partea a ll-a a registrului agricol. (3) La cap. I, II, III, IV, Va), Vb), Vc), Vd), VI, VII, VIII, IX, Xa), Xb) și XI centralizarea se face astfel: a) la gospodăriile cu domiciliul în localitate se însumează datele din volumele de tipul 1; b) la persoanele cu domiciliul în alte localități se însumează datele din volumele de tipul 2; c) la persoanele juridice se însumează datele din volumele de tipul 3 și tipul 4. (4) La cap. IVb) și IVc) se însumează numai datele din volumele de tipul 1. Rezultatele însumării, pentru fiecare rând, se înregistrează în cap. XII a) după cum urmează: a) pentru cap. IV b) se înregistrează în subcapitolul „Legume, flori și răsaduri în sere și solarii — total (exclusiv sămânță) cod (83+...+89+91+....+96)”, de la cod rând 83 până la cod rând 96, inclusiv; b) pentru cap. IV c) se înregistrează în subcapitolul „Legume în grădini familiale — total (exclusiv sămânță) cod (98+...+102+104+...+113)”, de la cod rând 98 până la cod rând 113, inclusiv. (5) La centralizarea cap. V b) se ține seama de următoarele: a) coloana B, cod rând 01, toți anii 2010—2014, se citește, indiferent de forma în care apare, astfel: „Suprafața cod rând (03+15+25+ 27+29+31+33+35+37+39+41+43+47+49)”; b) coloana B, cod rând 02, toți anii 2010—2014, se citește, indiferent de forma în care apare, astfel: „Nr. pomi cod rând (04+16+26+28+30+32+34+36+38+ 40+42+44+48+50)”. (6) La centralizarea cap. VI se ține seama că ultimele 7 rânduri, cod rând 19—25, se repetă și se barează zona respectivă din formular. (7) Centralizarea datelor pe localitate se face în următoarele perioade: a) până la data de 1 martie, pentru datele privind evoluția efectivelor de animale pe întregul an precedent; b) până la data de 31 mai, pentru datele privind construcțiile noi sau asupra cărora s-au efectuat lucrări de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, mijloacele de transport, utilajele și instalațiile pentru agricultură și silvicultură; c) până la 30 iunie, pentru datele privind modul de folosință a terenului, suprafețele cultivate și numărul pomilor pentru anul agricol respectiv. (8) Datele centralizate pe localitate se comunică atât direcțiilor teritoriale de statistică, cât și direcțiilor agricole pentru dezvoltare rurală, în termen de 10 zile lucrătoare de la sfârșitul perioadelor prevăzute la alin. (7) lit. a) — c), pe suport hârtie și în format electronic, după caz. (9) Odată cu datele centralizate pe localitate se transmit în format electronic, conform art. 3 alin. (3), și datele primare înscrise în registrele agricole ale localităților atât la direcțiile teritoriale de statistică, cât și la direcțiile agricole pentru dezvoltare rurală. (10) Comunicarea datelor centralizate se va face sub semnătura primarului și a secretarului de la nivelul fiecărei localități. (11) La verificarea și analiza datelor centralizate pe localitate pot fi consultați specialiștii din structura funcțională a circumscripției sanitar-veterinare, a punctului de însămânțări artificiale, a centrului agricol comunal, a serviciului comunitar pentru cadastru și agricultură și a oficiului de cadastru și publicitate imobiliară, precum și a direcției pentru agricultură și dezvoltare rurală județene, în legătură cu datele de care dispun. (12) Datele privind producția vegetală și animală, respectiv cap. XII și XIII, se stabilesc atât pentru persoanele fizice, cât și pentru persoanele juridice cu activitate pe raza localității, prin calcule efectuate la nivelul localității pe baza datelor centralizate înscrise în capitole din partea a ll-a a registrului agricol, a datelor culese cu ajutorul sondajelor și a raportărilor tuturor unităților cu personalitate juridică care au activitate pe raza localității. (13) Pentru culegerea datelor de sondaj, precum și pentru înregistrarea raportărilor tuturor unităților cu personalitate juridică care au activitate pe raza localității au fost prevăzute două formulare-chestionar, conform anexelor nr. 1 și 2, care fac parte integrantă din prezentele norme tehnice: anexa nr. 1 „Chestionar privind producția vegetală obținută de persoanele fizice/juridice în anul.” și anexa nr. 2 „Chestionar privind MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 650/20.IX.2010 23 producția animală obținută de persoanele fizice/juridice în anul....”, pentru cap. XII referitor la producția vegetală, respectiv cap. XIII referitor la producția animală. Fiecare dintre cele două anexe se întocmește pentru persoanele fizice incluse în sondaje de câte ori este cazul și separat pentru persoanele juridice, cuprinzând toate persoanele juridice care au activitate pe raza localității. Modul de completare a cap. XII a) „Producția vegetală obținută din gospodăriile/ exploatațiile agricole fără personalitate juridică cu domiciliul/sediul în localitate și/sau unitățile cu personalitate juridică care au activitate pe raza localității” Art. 46. — (1) Datele privind suprafața cultivată, pe culturi, se iau din partea a ll-a cap. IV din registrul agricol pentru perioada 2010—2014: pentru subcapitolele „Legume, flori și răsaduri în sere și solarii — total (exclusiv sămânță) cod (83+...+89+91+....+96)” și „Legume în grădini familiale — total (exclusiv sămânță) cod (98+...+102+104+...+113)” datele privind suprafața cultivată se iau din cap. XII a). (2) Producția medie la hectar se înscrie pe baza rezultatelor sondajelor efectuate la un număr de persoane fizice a căror suprafață cultivată reprezintă 10—15% din suprafața culturii respective pe total localitate și a raportărilor tuturor unităților cu personalitate juridică care au activitate pe raza localității. (3) Sondajul și completarea chestionarului prevăzut în anexa nr. 1 se efectuează în termen de 5—10 zile lucrătoare de la încheierea recoltării fiecărei culturi. (4) La efectuarea sondajului și completarea chestionarului privind producția obținută pot fi mobilizați și specialiști din structura funcțională a centrelor agricole comunale și a serviciului comunitar pentru cadastru și agricultură. Art. 47. — (1) Cu titlu de exemplu: a) persoanele fizice din localitatea A au cultivat cu grâu 420 ha. Afost selectat un eșantion de 21 de persoane fizice care au cultivat 56 ha, adică 13,3% din suprafața totală cultivată cu grâu; b) persoana care efectuează ancheta completează chestionarul-model prevăzut în anexa nr. 1 astfel: coloanele A, B, C, D și 1 cu date din capitolele corespunzătoare din partea I a registrului agricol — cap. IV a), b), c) și cap. V a), b), c), d), iar coloana 2 pe baza declarațiilor persoanelor fizice din eșantion: Nr. Poziția din registrul agricol Numele și prenumele capului Suprafața cultivată Producția obținută crt. Volum Număr poziție gospodăriei/denumirea unității ha ari (kg) cu personalitate juridică A B C D 1 2 1 1 005 ION C. Vasile 1 25,22 3.500 2 1 015 MARIN I. Ion 0 75,00 1.950 21 1 123 GHEORGHE V. Dumitru 1 75,16 5.250 X X TOTAL 56 25,39 159.600 (2) Producția medie la hectar pe eșantionul format din cele 21 de persoane fizice se determină după cum urmează: producția totală, respectiv 159.600 kg, se împarte la suprafața de 56,2539 ha, rezultând o producție medie de 2.837 kg/ha. (3) Producția totală de grâu la nivel de localitate pentru persoanele fizice se calculează prin înmulțirea producției medii stabilite pe baza sondajului cu suma suprafețelor cultivate cu grâu înscrise în coloanele „Gospodării/exploatații agricole fără personalitate juridică cu domiciliul în localitate” și „Persoane cu domiciliul în alte localități” ale cap. IV din partea a ll-a a registrului agricol. (4) Pentru toate culturile se procedează potrivit prevederilor alin. (1)—(3). (5) Producția totală pentru toate persoanele juridice cu activitate pe raza localității se obține pe baza raportărilor acestora, conform anexei nr. 1. (6) Producția totală pentru o cultură, la nivel de localitate, se stabilește prin însumarea producțiilor stabilite la alin. (3) și a producțiilor stabilite la alin. (5), rezultatul completându-se în coloanele 3, 6, 9, 12 și 15 ale cap. XII a). (7) Producția medie din cap. XII a) se calculează pentru fiecare cod rând, acolo unde este cazul, astfel: a) (coloana 3 x 1.000): coloana 1 pentru anul 2010; b) (coloana 6 x 1.000): coloana 4 pentru anul 2011; c) (coloana 9 x 1.000): coloana 7 pentru anul 2012; d) (coloana 12 x 1.000): coloana 10 pentru anul 2013; e) (coloana 15 x 1.000): coloana 13 pentru anul 2014. (8) Pentru producția totală de fructe indicatorii de calcul sunt: a) numărul pomilor pe rod pentru pomii răzleți din cap. V a) și producția medie de fructe pentru un pom, care se stabilește similar exemplului prezentat în acest articol; b) suprafața livezilor și producția medie de fructe la hectar, care se stabilește similar exemplului prezentat în acest articol. (9) Pentru producția de struguri indicatorii de calcul sunt suprafața totală a viilor pe rod și producția medie de struguri la hectar, care se stabilesc conform exemplelor prezentate în acest articol. Art. 48. — (1) Pentru codurile de rând 01,20, 24, 29, 32, 39, 42, 47, 82, 97, 114, 122, 123, 140, 144, 148, 151, 158, 161, 166, 181, coloanele 2, 5, 8, 11 și 14, corespunzătoare anilor 2010—2014, reprezentând producția medie la hectar, se marchează cu litera „X”. Pentru toate celelalte coduri de rând pentru care nu există altă mențiune, producția medie la hectar se calculează conform art. 47 alin. (7) lit. a)—e) și se înscrie în tabele în coloanele corespunzătoare, chiar dacă aceste coloane conțin din eroare litera „X” ori „x”. (2) Cod rând 47 „Legume în câmp — total (exclusiv sămânța) cod (48+49+50+...+56+58+59+60+62+...+81), pentru toți anii 2010—2014, se citește și se completează astfel: „Legume în câmp — total (exclusiv sămânța) cod (48+49+50+...+56+57+58+59+60+62+...+81)”, incluzând în sumă și cod rând 57 „Alte legume cultivate pentru frunze”. (3) Cod rând 82 „Legume, flori și răsaduri în sere și solarii — total (exclusiv sămânță) cod (83+...+94), pentru toți anii 2010—2014, se citește și se completează astfel: „Legume, flori și răsaduri în sere și solarii — total (exclusiv sămânță) cod (83+...+89+91 +92+93+94+95+96)”, excluzând din sumă cod rând 90 „din care: cornișon” și incluzând în sumă cod rând 95 „Flori și plante ornamentale” și cod rând 96 „Răsaduri”. (4) Cod rând 166 ,,h) Culturi horticole pentru sămânță — total cod (167+...+179)”, pentru toți anii 2010—2014, se citește și se completează astfel: ,,h) Culturi horticole pentru sămânță — total 24 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 650/20.IX.2010 cod (167+...+179+180)”, incluzând în sumă și cod rând 180 „Seminceri legumicoli (plante mamă)”. (5) Pentru cod rând 82 și cod rând 122, producția totală nu se calculează și nu se înscrie în tabele, coloanele respective 3, 6, 9, 12 și 15, corespunzătoare anilor 2010—2014, marcându-se cu litera „X”. Pentru toate celelalte coduri de rând pentru care nu există altă mențiune, producția totală se calculează și se înscrie în tabele în coloanele corespunzătoare, chiar dacă aceste coloane conțin, din eroare materială, litera „X” ori „x”. Modul de completare a cap. XII b) „Producția de fructe obținută de gospodăriile/ exploatațiile agricole fără personalitate juridică cu domiciliul/sediulîn localitate și/sau unitățile cu personalitate juridică care au activitate pe raza localității” Art. 49. — Pentru cod rând 01 „Pomi fructiferi — total cod (02+08+13+... +22)”, producția medie pe pom — coloana 2 și producția medie la hectar — coloana 5 nu se calculează și nu se înscriu în tabele, coloanele respective, pentru toți anii 2010—2014, marcându-se cu litera „X”. Modul de completare a cap. XII c) „Producția de struguri obținută de gospodăriile/ exploatațiile agricole fără personalitate juridică cu domiciliul/sediul în localitate și/sau unitățile cu personalitate juridică care au activitate pe raza localității” Art. 50. — Pentru cod rând 01 „Vii pe rod total cod (02+05), din care: ” și cod rând 02 „Vii nobile (03+04)”, producția medie la hectar nu se calculează și nu se înscrie în tabele, coloanele respective, pentru toți anii 2010—2014, marcându-se cu litera „X”. Modul de completare a cap. XIII „Producția animală obținută de gospodăriile/ exploatațiile agricole fără personalitate juridică, cu domiciliul în localitate și/sau în proprietatea unităților cu personalitate juridică, care au activitate pe raza localității” Art. 51. — Se înregistrează date conform prevederilor art. 45 alin. (12). Art. 52. — (1) Pentru determinarea producției animale obținute de persoanele fizice cu domiciliul în localitate, primarii localităților organizează, cu ocazia înscrierii datelor în registrul agricol, sondaje pentru culegerea de la persoanele fizice a informațiilor cu privire la producția animală. (2) Sondajul se efectuează pe un eșantion de 5% din numărul total al persoanelor fizice înscrise în registrul agricol, ceea ce înseamnă că din 20 de persoane fizice se alege una. Selectarea se face pe baza registrului agricol, conform „Poziției numărul” din cadrul acestuia. Informațiile ce se obțin de la persoanele fizice selectate se înscriu într-un chestionar potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 2. (3) Pentru determinarea producției animaliere obținute de unitățile cu personalitate juridică care au activitate pe raza localității se completează un chestionar potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 2, în care se trec raportările de la toate unitățile cu personalitate juridică care au activitate pe raza localității. Prin însumarea coloanelor 2, 4, 6 etc. rezultă producțiile totale obținute la nivel de localitate pentru unitățile cu personalitate juridică care au activitate pe raza localității. (4) Persoana care efectuează ancheta — sondajul pentru persoanele fizice sau centralizarea raportărilor pentru persoanele juridice — completează în chestionar în coloanele A, B, C și D datele de identificare, iar în coloanele 1, 3, 5 etc., datele referitoare la numărul de animale sacrificate, numărul de animale — vaci, bivolițe, oi, capre — mulse, numărul de oi tunse, numărul păsărilor — găini — care au ouat în cursul anului, numărul altor păsări — bibilici, curci, gâște, rațe — care au ouat în cursul anului, numărul familiilor de albine de la care s-a extras mierea, datele din capitolele corespunzătoare din partea I a registrului agricol — cap. VII și VIII. Coloanele 2, 4, 6 etc. se completează pe baza declarațiilor persoanelor fizice din eșantion, prin sondaj, și pe baza raportărilor pentru persoanele juridice. (5) Pentru a evita cuprinderea repetată în sondaje a acelorași persoane fizice se procedează astfel: a) pentru anul 2010 se aleg persoanele fizice înscrise în registrul agricol la nr. 001, 021, 041, 061 etc.; b) pentru anul 2011 se aleg persoanele fizice înscrise în registrul agricol la nr. 003, 023, 043, 063 etc.; c) pentru anul 2012 se aleg persoanele fizice înscrise în registrul agricol la nr. 005, 025, 045, 065 etc.; d) pentru anul 2013 se aleg persoanele fizice înscrise în registrul agricol la nr. 007, 027, 047, 067 etc.; e) pentru anul 2014 se aleg persoanele fizice înscrise în registrul agricol la nr. 009, 029, 049, 069 etc. (6 ) Datele culese de la persoanele fizice cuprinse în sondaj sunt utilizate pentru determinarea producției pe total localitate, astfel: a) pe rândul „Total pentru persoanele fizice cuprinse în sondaje” se completează suma datelor înscrise în fiecare coloană; b) se calculează nivelul mediu al indicatorilor prin împărțirea datelor de pe rândul „Total” potrivit lit. c—n): c) coloana 2: coloana 1 — pentru greutatea medie la sacrificare a bovinelor; d) coloana 4: coloana 3 — pentru greutatea medie la sacrificare a ovinelor; e) coloana 6: coloana 5 — pentru greutatea medie la sacrificare a caprinelor; f) coloana 8: coloana 7 — pentru greutatea medie la sacrificare a porcinelor; g) coloana 10: coloana 9 — pentru producția medie de lapte de vacă; h) coloana 12: coloana 11 — pentru producția medie de lapte de bivoliță; i) coloana 14: coloana 13 — pentru producția medie de lapte de oaie; j) coloana 16: coloana 15 — pentru producția medie de lapte de capră; k) coloana 18: coloana 17 — pentru producția medie de lână; I) coloana 20: coloana 19 — pentru producția medie de ouă de găină; m) coloana 22: coloana 21 — pentru producția medie de ouă de la alte păsări; n) coloana 24: coloana 23 — pentru producția medie de miere; o) producția animală obținută de persoanele fizice, la nivelul localității, se determină prin înmulțirea producțiilor medii, rezultate prin calculele menționate la lit. c)—n), cu numărul de animale sacrificate — bovine, ovine, caprine, porcine, numărul mediu de vaci, numărul mediu de bivolițe, numărul de oi mulse, numărul de capre mulse, numărul de ovine tunse, numărul găinilor care au ouat în cursul anului, numărul altor păsări — bibilici, curci, rațe, gâște — care au ouat în cursul anului, numărul de familii de albine de la care s-a extras mierea. (7) Producția animală totală, corespunzătoare indicatorilor înregistrați în formularul din cap. XIII din registrul agricol la pct. 12.1—12.9, la nivel de localitate, se obține prin însumarea producției animale obținute de persoanele fizice cu producția animală obținută de persoanele juridice. Producțiile astfel determinate se înscriu în formularul din cap. XIII din registrul agricol la rândurile cu codurile 03, 06, 09, 12, 15, 21,27, 30, 33, 36, 39 și 42, în coloana corespunzătoare anului la care se referă datele. (8) Pentru completarea chestionarelor în vederea efectuării calculelor de mai sus și pentru completarea cap. XIII din registrul agricol se ține seama și de următoarele: a) la pct. 12.1 — cod rând 01, 04, 07 și 10, numărul de animale sacrificate se completează, pentru fiecare specie, cu MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 650/20.IX.2010 25 datele din cap. VIII, cod rând 06, 23, 32, 41, coloana „Total localitate”, Sem. 1 + Sem. 2. La cod rând 03, 06, 09 și 12 se înregistrează greutatea totală a animalelor sacrificate, exprimată în tone greutate vie, obținută așa cum s-a specificat la alin. (7); b) la pct. 12.2 — cod rând 13 și pct. 12.3 — cod rând 19 se înscrie numărul mediu de vaci, respectiv de bivolițe, calculat ca medie aritmetică simplă, respectiv se adună numărul de vaci/numărul de bivolițe existent la începutul anului și cel de la sfârșitul anului, respectiv începutul anului următor și se împarte la 2. Datele de la începutul anului și cele de la sfârșitul anului se extrag din centralizatorul pe localitate — cap. VII, cod rând 20 și cod rând 23. Exemplu pentru anul 2010: (rândul 20 din cap. VII, coloana 1, anul 2010+coloana 9, anul 2011 )/2 și/sau (rândul 23 din cap. VII, coloana 1, anul 2010+coloana 9, anul 2011 )/2. La rândurile 15, 21, 27 și 30 se înregistrează producția totală de lapte, obținută așa cum s-a specificat la alin. (7); c) cod rând 16 și cod rând 22 se completează cu numărul vițeilor obținuți în cursul anului — cap. VIII, cod rând 02, coloana „Total localitate”, Sem. 1+ Sem. 2; d) la pct. 12.4 și 12.5 — cod rând 25 și 28 se înscrie numărul oilor și al caprelor mulse, care se va stabili diminuându-se efectivul de oi fătătoare, de mioare și, respectiv, de capre existent la începutul anului cu numărul animalelor moarte în cursul anului, calculat pe baza indicelui de mortalitate; e) la pct. 12.6 — cod rând 31 se înscrie numărul oilor tunse, care se calculează scăzându-se din efectivul total de ovine de la începutul anului numărul ovinelor adulte vândute și numărul ovinelor adulte moarte în cursul anului, stabilit pe baza indicelui de mortalitate; f) la pct. 12.7 — cod rând 34, la numărul găinilor care au ouat se înregistrează toate găinile ouătoare. Datele se stabilesc cu ajutorul mediei aritmetice simple, pe baza numărului găinilor ouătoare de la începutul și sfârșitul anului, împărțit la 2. Datele de la începutul și sfârșitul anului se extrag din centralizatorul pe localitate — cap. VII, cod rând 70; g) la pct. 12.8 — cod rând 37, pentru celelalte păsări ouătoare: rațe, gâște, bibilici și alte păsări ouătoare, se procedează conform celor prevăzute la lit. f). Datele privind numărul altor păsări ouătoare de la începutul și sfârșitul anului se extrag din centralizatorul pe localitate — cap. VII, cod rând 69 minus cod rând 70; h) pentru numărul familiilor de albine de la care s-a extras miere, cod rând 40, sursa în baza căreia se stabilesc datele este situația centralizată din registrul agricol privind numărul familiilor de albine, cap. VII, cod rând 72, din care se scade numărul familiilor dispărute până la începutul primului cules; i) proporția familiilor de albine dispărute este în funcție de intensitatea iernii, condițiile de hrănire, situația sanitară, de exemplu: frecvența și intensitatea epizootiilor; j) aprecierile privind proporția familiilor de albine dispărute în iarnă și a producției medii pe familie de albine se fac împreună cu apicultorii din localitate. De asemenea, se utilizează și informațiile culese prin sondaj de la apicultorii de pe raza localității; k) la cod rând 42 se înscrie producția totală de miere extrasă, stabilită în funcție de producția medie apreciată de organele tehnice zooveterinare în colaborare cu apicultorii din localitate, membri ai asociațiilor crescătorilor de albine, precum și din informațiile culese prin sondaj de la apicultorii de pe raza localității; I) la’cod rând 02, 05, 08, 11, 14, 17, 20, 23, 26, 29, 32, 35, 38 și 41 se înscriu rezultatele conform relațiilor de calcul înscrise în formular; (9 ) Model pentru completarea anexei nr. 2 — chestionarul de sondaj și calculul mărimilor medii: Model pentru completarea anexei nr. 2 și exemplu pentru calculul mărimilor medii în cazul persoanelor fizice CHESTIONAR privind producția animală obținută de persoanele fizice în anul 2010 Județul........................... Comuna/Orașul/Municipiul.......... Poziția din Producții animaliere*) registrul agricol Numele Bovine Ovine Lapte de vacă Ouă de găină și prenumele Numărul Nr. capului gospodăriei/ Nr. Greutate Nr. Greutate Producția păsărilor Producția crt. Volum Număr Denumirea animale totală în animale totală în Nr. vaci totală de care au totală de poziție unității cu personalitate sacrificate viu (kg) sacrificate viu (kg) mulse lapte ouat în ouă juridică muls (I) cursul (bucăți) anului A B C D 1 2 3 4 1 1 001 PETRU I. Nicolae 2 870 5 75 1 1.800 15 1.250 2 1 021 MARIN T. Ion --- --- --- --- 1 1.900 10 1.020 3 1 041 TĂNASE V. Ion --- --- 2 40 --- --- 12 900 13 1 241 ADAM E. Petre 1 70 --- --- 1 2.050 7 630 20 1 381 ILIE P. Vasile --- --- 2 70 --- --- --- --- Total pentru persoanele fizice cuprinse în sondaj 12 3.110 34 784 36 72.140 820 79.885 sau pentru toate persoanele juridice *) Se înscriu produsele animaliere în ordinea existentă în cap. XIII din partea a ll-a a registrului agricol. 26 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 650/20.IX.2010 NOTĂ: Conform art. 52 alin. (6) lit. b): coloana 2: coloana 1 — pentru greutatea medie la sacrificare a bovinelor = 3.110:12 = 259 kg/cap coloana 4: coloana 3 — pentru greutatea medie la sacrificare a ovinelor = 784:34 = 23,1 kg/cap coloana 10: coloana 9 — pentru producția medie de lapte de vacă = 72.140:36 = 2004 l/cap coloana 20: coloana 19 — pentru producția medie de ouă de găină = 79.885:820 = 97 ouă/cap. Art. 53. —Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezentele norme tehnice. ANEXA Nr. 1 la normele tehnice CHESTIONAR privind producția vegetală obținută de persoanele fizice/juridice în anul............. Județul................................. Comuna/Orașul/Municipiul................ Poziția din Numele și prenumele Culturile*) registrul agricol capului Grâu comun Porumb boabe Rapiță Nr. gospodăriei/Denumirea de toamnă crt. Număr unității cu personalitate Suprafața Producția Suprafața Producția Suprafața Producția Volum poziție juridică cultivată obținută cultivată obținută cultivată obținută ha ari kg ha ari kg ha ari kg ha ari kg ha ari kg A B C D 1 2 Total pentru persoanele fizice cuprinse în sondaj sau pentru toate persoanele juridice *) Se înscriu culturile existente în cadrul localității, în ordinea din registrul agricol. ANEXA Nr. 2 la normele tehnice CHESTIONAR privind producția animală obținută de persoanele fizice/juridice în anul.................. Județul................................. Comuna/Orașul/Municipiul................ Poziția din Producții animaliere*) registrul agricol Numele Bovine Ovine Lapte de vacă Ouă de găină și prenumele Numărul Nr. capului gospodăriei/ Nr. Greutate Nr. Greutate Producția păsărilor Producția crt. Volum Număr Denumirea animale totală în animale totală în Nr. vaci totală de care au totală poziție unității cu personalitate sacrificate viu (kg) sacrificate viu (kg) mulse lapte ouat în de ouă juridică muls (I) cursul (mii anului bucăți) A B C D 1 2 3 4 Total pentru persoanele fizice cuprinse în sondaj sau pentru toate persoanele juridice *) Se înscriu produsele animaliere în ordinea existentă în cap. XIII din partea a ll-a a registrului agricol. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 650/20.IX.2010 27 ACTE ALE BĂNCII NAȚIONALE A ROMÂNIEI BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI REGULAMENT pentru modificarea Regulamentului Băncii Naționale a României nr. 6/2008 privind începerea activității și modificările în situația instituțiilor de credit, persoane juridice române, și a sucursalelor din România ale instituțiilor de credit din state terțe Având în vedere prevederile art. 108, 109 și art. 150 alin. (1) lit. e) și alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul dispozițiilor art. 25 alin. (2) lit. a) și ale art. 48 alin. (1) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, Banca Națională a României emite prezentul regulament. Art. I. — Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 6/2008 privind începerea activității și modificările în situația instituțiilor de credit, persoane juridice române, și a sucursalelor din România ale instituțiilor de credit din state terțe, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 din 16 aprilie 2008, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează: 1. La articolul 7, alineatele (1) și (2) vor avea următorul cuprins: „Art. 7. — (1) Pentru orice modificare ce vizează înlocuirea unei persoane care a fost aprobată și ocupă o funcție de director ori membru al consiliului de administrație sau, după caz, de membru al directoratului ori al consiliului de supraveghere și desemnarea altei persoane în locul acesteia, numirea unei persoane într-un post nou-creat aferent unei astfel de funcții ori alocarea de noi responsabilități unei persoane care a fost aprobată și ocupă o astfel de funcție, este necesară obținerea aprobării Băncii Naționale a României înainte de începerea exercitării responsabilităților de către persoana în cauză. (2) Cererea de aprobare va indica, după caz, și motivul înlocuirii persoanelor aprobate aflate în funcție sau al alocării de noi responsabilități acestora și va fi însoțită de hotărârea organului competent și de documentația specifică prevăzută de Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 11/2007, cu modificările și completările ulterioare, pentru persoanele propuse să exercite responsabilități de administrare și/sau de conducere.” 2. La articolul 15¹, alineatele (1) și (2) vor avea următorul cuprins: „Art. 15¹. — (1) Pentru orice modificare ce vizează înlocuirea unei persoane cu funcție de conducere de nivel mediu a unor activități de importanță deosebită care a fost aprobată și ocupă o astfel de funcție și desemnarea altei persoane în locul acesteia, numirea unei persoane într-un post nou-creat aferent unei astfel de funcții ori alocarea de noi responsabilități unei persoane aprobate care ocupă o astfel de funcție, este necesară obținerea aprobării Băncii Naționale a României înainte de începerea exercitării responsabilităților de către persoanele în cauză. (2) Cererea de aprobare va indica, după caz, și motivul înlocuirii persoanelor aprobate aflate în funcție sau al alocării de noi responsabilități acestor persoane și va fi însoțită de hotărârea organului competent și de documentația prevăzută la art. 2¹ alin. (4).” 3. La articolul 28, alineatul (2) se abrogă. 4. La articolul 38 alineatul (1), litera b) va avea următorul cuprins: ,,b) persoanele desemnate să exercite responsabilități de administrare și/sau de conducere a cooperativei de credit, în calitate de administrator și/sau de director ori, după caz, de membru al comitetului de supraveghere sau de membru al directoratului, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 7 alin. (1) și (3).” 5. La articolul 38 alineatul (2), litera b) va avea următorul cuprins: ,,b) pentru situația prevăzută la alin. (1) lit. b), informații privind motivul înlocuirii persoanelor aprobate aflate în funcție, după caz, al alocării de noi responsabilități acestor persoane, documentația prevăzută la art. 53 alin. (1) lit. e) din Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 11/2007, cu modificările și completările ulterioare, pentru persoanele propuse și o evaluare realizată de casa centrală cu privire la aceste persoane.” Art. II. — Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 6/2008 privind începerea activității și modificările în situația instituțiilor de credit, persoane juridice române, și a sucursalelor din România ale instituțiilor de credit din state terțe, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezentul regulament, se va republica, dându-se textelor o nouă numerotare. Președintele Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României, Mugur Constantin Isărescu București, 7 septembrie 2010. Nr. 10. ’ 28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 650/20.IX.2010 ACTE ALE COMITETULUI INTERMINISTERIAL DE FINANȚĂRI, GARANȚII Șl ASIGURĂRI COMITETUL INTERMINISTERIAL DE FINANȚĂRI, GARANȚII Șl ASIGURĂRI HOTĂRÂRE pentru aprobarea Normei privind instituirea unei scheme de ajutor de stat destinate facilitării accesului la finanțare în actuala perioadă de criză economică și financiară, constând în garanții acordate IMM-urilor și întreprinderilor mari (NI-GAR-09-II/0) în baza Hotărârii Guvernului nr. 534/2007 privind înființarea, atribuțiile, competențele și modul de funcționare ale Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări și reglementarea operațiunilor de finanțare, garantare și asigurare efectuate de Banca de Export-lmport a României EXIMBANK — S.A. în numele și în contul statului, cu modificările și completările ulterioare, luând în analiză propunerea de aprobare a Normei privind instituirea unei scheme de ajutor de stat destinate facilitării accesului la finanțare în actuala perioadă de criză economică și financiară, constând în garanții acordate IMM-urilor și întreprinderilor mari (NI-GAR-09-II/0), și ținând seama de: — Legea nr. 96/2000 privind organizarea și funcționarea Băncii de Export-lmport a României EXIMBANK - S.A., republicată; — Nota de aprobare nr. 552 din 6 august 2010, întocmită de Banca de Export-lmport a României EXIMBANK — S.A.; — discuțiile și propunerile formulate în ședința din data de 2 septembrie 2010 de către membrii Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări, Comitetul Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări, întrunit în plenul ședinței din ziua de 2 septembrie 2010, hotărăște: Articol unic. — Se aprobă Norma privind instituirea unei scheme de ajutor de stat destinate facilitării accesului la finanțare în actuala perioadă de criză economică și financiară, constând în garanții acordate IMM-urilor și întreprinderilor mari (NI-GAR-09-II/0), conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Președintele Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări, Bogdan Drăgoi București, 2 septembrie 2010. Nr. 112.’ ANEXĂ NORMĂ privind instituirea unei scheme de ajutor de stat destinate facilitării accesului la finanțare în actuala perioadă de criză economică și financiară, constând în garanții acordate IMM-urilor și întreprinderilor mari (NI-GAR-09-II/0) Prezenta normă a fost elaborată în conformitate cu Legea nr. 96/2000 privind organizarea și funcționarea Băncii de Export- lmport a României EXIMBANK — S.Ă., republicată, Hotărârea Guvernului nr. 534/2007 privind înființarea, atribuțiile, competențele și modul de funcționare ale Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări și reglementarea operațiunilor de finanțare, garantare și asigurare efectuate de Banca de Export-lmport a României EXIMBANK— S.A. în numele și în contul statului, cu modificările și completările ulterioare, Comunicarea Comisiei Europene referitoare la Cadrul comunitar temporar pentru măsurile de ajutor de stat de sprijinire a accesului la finanțare în contextul actualei crize financiare și economice, subcap. 4.3 „Ajutor sub formă de garanții”, și cu deciziile Comisiei Europene C (2009) 4.501 din 5 iunie 2009 si C (2010) 5.418. CAPITOLUL I Obiectul normei Art. 1. — Prezenta normă instituie o schemă transparentă de ajutor de stat, prin care Banca de Export-lmport a României EXIMBANK — S.A. (denumită în continuare EximBank) garantează, în numele și în contul statului, creditele bancare acordate întreprinderilor mici și mijlocii și întreprinderilor mari pentru investiții și/sau pentru activitatea curentă, valoarea garanției nedepășind 90% din valoarea creditului pe întreaga durată de creditare. Art. 2. — Schema de ajutor de stat este actul în baza căruia pot fi acordate alocări specifice individuale întreprinderilor definite în mod general și abstract, conform principiului stabilit în Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE, cu modificările și completările ulterioare. Art. 3. — Acordarea ajutoarelor de stat în cadrul acestei scheme se face cu respectarea criteriilor privind ajutorul de stat prevăzute în Comunicarea Comisiei Europene referitoare la Cadrul comunitar temporar pentru măsurile de ajutor de stat de sprijinire a accesului la finanțare în contextul actualei crize financiare și economice (versiunea consolidată)¹, în scopul deblocării accesului la finanțare al operatorilor economici și asigurării continuității în desfășurarea activității acestora. i Publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. C 83 din 7 aprilie 2009. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 650/20.IX.2010 29 Art. 4. —Autoritatea responsabilă de administrarea schemei de ajutor de stat este EximBank, în calitate de furnizor de ajutor de stat. CAPITOLUL II Definiții Art. 5. — în cadrul prezentei norme, următorii termeni se definesc astfel: a) ajutor de stat — orice măsură care îndeplinește criteriile prevăzute la art. 87 alin. (1) din Tratatul CE; b) întreprinderi mici și mijlocii (IMM) — acele întreprinderi care au mai puțin de 250 de angajați și care au fie o cifră de afaceri anuală netă care nu depășește echivalentul în lei a 50 milioane euro, fie active totale care nu depășesc echivalentul în lei a 43 milioane euro; — în cadrul categoriei IMM, întreprindere mijlocie — întreprinderea care are între 50 și 249 de salariați și realizează o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro, echivalent în lei, sau deține active totale care nu depășesc echivalentul în lei a 43 milioane euro; — în cadrul categoriei IMM, întreprindere mică — întreprinderea care are între 10 și 49 de salariați și realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deține active totale de până la 10 milioane euro, echivalent în lei; — în cadrul categoriei IMM, microîntreprindere — întreprinderea care are până la 9 salariați și realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deține active totale de până la 2 milioane euro, echivalent în lei. Calculul cifrei de afaceri și al numărului de salariați se face ținând cont de statutul întreprinderii, respectiv întreprindere autonomă, legată sau parteneră, astfel cum sunt acestea definite în Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare, care a preluat prevederile anexei la Recomandarea CE din 6 mai 2003 privind definiția microîntreprinderilor, a întreprinderilor mici și mijlocii, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 124 din 20 mai 2003; c) întreprinderi mari — întreprinderi care nu îndeplinesc criteriile pentru a fi considerate IMM; d) întreprindere în dificultate — în conformitate cu art. 1 alin. (7) din Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața comună în aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat (exceptările în bloc), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 214 din 9 august 2008 (în cazul IMM-urilor), și în conformitate cu pct. 2.1 din Comunicarea Comisiei privind Liniile directoare privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate² (în cazul întreprinderilor mari), o întreprindere este considerată în dificultate în următoarele situații: (i) în cazul unei societăți cu răspundere limitată, atunci când se constată pierderea a mai mult de jumătate din capitalul social și a mai mult de un sfert din capital în ultimele 12 luni; (ii) în cazul unei societăți în care cel puțin o parte din asociați răspund nelimitat de datoriile întreprinderii, atunci când s-a pierdut mai mult de jumătate din capitalul propriu, așa cum reiese din evidențele contabile ale societății, și când mai mult de un sfert din acest capital s-a pierdut în decursul ultimelor 12 luni; (iii) în cazul oricărei întreprinderi, indiferent de forma juridică, care întrunește condițiile prevăzute de legislația națională pentru a face obiectul procedurilor colective de insolvență. Chiar în cazul în care niciuna dintre condițiile prevăzute la pct. (i), (ii) sau (iii) nu este îndeplinită, o întreprindere poate fi considerată în dificultate când prezintă simptome precum: cifra de afaceri în scădere, înregistrează pierderi, acumulează datorii, scade fluxul de numerar, cresc stocurile, există exces de capacitate etc. Un IMM cu o vechime de mai puțin de 3 ani de la înființare nu este considerat a fi în dificultate în această perioadă, cu excepția cazului în care îndeplinește condițiile prevăzute la pct. (iii); e) garanție — angajament asumat de EximBank, materializat într-o scrisoare de garanție, conform căruia EximBank se angajează să plătească băncii finanțatoare o parte din pierderea suportată ca urmare a producerii riscului de credit; f) banca finanțatoare — banca comercială care acordă creditul de investiții sau capital de lucru operatorului economic. CAPITOLUL lll Bugetul și durata schemei Art. 6. — Pentru facilitatea acordată conform schemei de ajutor de stat instituite prin prezenta normă, EximBank acționează în numele și în contul statului. Art. 7. — (1) Fondul pentru garanțiile acordate conform schemei are un cuantum total de 450 milioane lei până la finele anului 2010, iar numărul maxim estimat al beneficiarilor de ajutor de stat în cadrul prezentei scheme este de 180. Bugetul total al schemei pe perioada de implementare 2009—2010 este de 20,34 milioane lei, defalcat pe ani astfel: 2009 2010 Fond pentru garanții (milioane lei) 250 200 Ajutor de stat (milioane lei) 11,3 9,04 (2) Fondurile neutilizate în anul 2009 se reportează în anul 2010. Art. 8. — EximBank acordă garanții la credite pentru investiții sau capital de lucru, conform prezentei scheme, până la data de 31 decembrie 2010. Reducerea primei de garantare se aplică pe o perioadă de 2 ani de la data acordării garanției. CAPITOLUL IV Descrierea garanției Art. 9. — în cadrul schemei se acordă facilități sub formă de garanții ce pot acoperi maximum 90% din valoarea unui credit nou pentru investiții și/sau capital de lucru acordat de o bancă comercială. Solicitanții pot beneficia de o reducere a primei de garantare pentru o perioadă de maximum 2 ani de la data acordării garanției. Art. 10. —Ajutorul de stat acordat în baza prezentei scheme constă în diferența dintre prima de garantare stabilită conform prevederilor art. 26 și prima de garantare redusă (cu 25% în cazul IMM-urilor și cu 15% în cazul întreprinderilor mari) stabilită conform art. 27 și plătită de către beneficiarul creditului în primii 2 ani de garantare. Art. 11. — Garanția se acordă numai în completarea garanțiilor reale/personale constituite de operatorul economic la creditul pe care îl contractează de la banca comercială. Art. 12. — Schema se aplică beneficiarilor care depun o cerere de garantare până cel târziu la data de 30 octombrie 2010, iar garanția va fi acordată de către EximBank până cel târziu la data de 31 decembrie 2010. 2 Publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. C 244 din 1 octombrie 2004. 30 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 650/20.IX.2010 Art. 13. — Durata creditului garantat nu trebuie să depășească 6 ani în cazul creditelor pentru investiții și 4 ani în cazul creditelor pentru capital de lucru. Valoarea garanției se reduce pro-rata pe măsura îndeplinirii obligațiilor de către operatorul economic. Art. 14. — Valoarea maximă a creditului pentru care se acordă garanția nu trebuie să depășească totalul cheltuielilor cu salariile ale operatorului economic (inclusiv cheltuielile cu asigurările sociale și costul cu personalul care lucrează în locațiile societății, dar care este oficial pe statul de plată al unor subcontractanți) pentru anul 2008. în cazul operatorilor economici înființați la sau după 1 ianuarie 2008, valoarea maximă a creditului nu trebuie să depășească valoarea estimată a cheltuielilor anuale cu salariile însumate pentru primii 2 ani de activitate. Art. 15. — (1) în cazul creditelor de investiții, valoarea maximă a creditului pentru care se acordă garanția se determină pe baza mediei costurilor salariale anuale la nivelul UE-27³. (2) La stabilirea valorii maxime a unui credit de investiții ce urmează a fi garantat se vor lua în considerare și garanțiile acordate anterior, în baza Cadrului comunitar temporar. Art. 16. — Perioada de valabilitate a garanției poate fi maximum durata creditului plus o perioadă de până la 30 de zile calendaristice. Art. 17. — Garanția se acordă în moneda creditului. CAPITOLUL V Beneficiari și criterii de eligibilitate Art. 18. — Beneficiarii schemei de ajutor instituite prin prezenta normă sunt persoane juridice care își desfășoară activitatea pe teritoriul României, respectiv IMM-uri și întreprinderi mari care nu erau în dificultate financiară la data 1 iulie 2008, dar care se află în dificultate financiară la momentul solicitării garanției, ca urmare a apariției crizei economico- financiare mondiale. Art. 19. — Nu sunt eligibile pentru acordarea garanției creditele acordate pentru: a) producția de armament; b) jocuri de noroc; c) producția de alcool și tutun; d) tranzacții imobiliare (construirea/achiziționarea de bunuri imobile în scopul vânzării/închirierii). Art. 20. —în cazul în care operatorul economic face obiectul unui ordin de recuperare a unui ajutor declarat incompatibil aflat în curs de executare, acesta nu este eligibil pentru acordarea garanției până la rambursarea integrală a ajutorului de recuperat și a eventualelor dobânzi aferente. în acest caz se vor prezenta documentele justificative privind efectuarea plății. CAPITOLUL VI Documentația și analiza garanțiilor Art. 21. — Pentru a beneficia de măsura de ajutor de stat prevăzută de prezenta normă, operatorii economici transmit la EximBank o cerere de garantare, însoțită în principal de: a) documentația juridică (act constitutiv, certificat de înregistrare la oficiul registrului comerțului, certificat constatator, în original, etc.); b) documentația financiară (situațiile financiare aprobate, aferente ultimelor două exerciții financiare încheiate, situații financiare la data de 1 iulie 2008, ultima balanță de verificare încheiată, informații privind categoria de performanță financiară stabilită de banca finanțatoare etc.); c) documentația comercială (detalii ale proiectului de investiții —studiu de fezabilitate, plan de afaceri, studiu de piață, proiectul contractului de credit etc.); d) declarație pe propria răspundere privind încadrarea în categoria firmelor în dificultate financiară; e) declarație pe propria răspundere privind încadrarea în categoria de IMM (după caz); f) declarația referitoare la ajutoarele de minimis și alte ajutoare de stat primite, pentru aceleași costuri eligibile, cu menționarea bazei legale. Art. 22. — Cererea de garantare completată, însoțită de documentele justificative, se depune la sediul unităților teritoriale EximBank, care vor înregistra cererile într-un registru unic. Unitățile teritoriale au dreptul să solicite informații și documente suplimentare, atunci când elementele cuprinse în cererea de garantare și în documentația furnizată nu sunt suficiente pentru stabilirea condițiilor specifice ale operațiunii de garantare. Art. 23. — Cererile de garantare vor fi analizate și aprobate, în limita bugetului anual alocat schemei de ajutor de stat, în funcție de data și numărul înregistrării documentelor prevăzute la punctul anterior, cu parcurgerea următoarelor etape: a) analiza documentației juridice; b) analiza economico-financiară, inclusiv a documentației comerciale; c) determinarea categoriei de performanță financiară. Categoria de performanță financiară astfel obținută se va compara cu cea calculată de banca finanțatoare și se va lua în considerare categoria de performanță financiară cel mai slab cotată; d) analiza condițiilor de creditare; e) analiza riscurilor implicate de operațiunea de garantare. Art. 24. — Pe baza rezultatelor analizei, EximBank propune spre aprobare acordarea de garanții în baza prezentei scheme, pe principiul „primul venit, primul servit”, operatorilor economici aflați în dificultate financiară ca urmare a efectelor crizei economico-financiare și care prezintă un plan de afaceri/investiții destinat îmbunătățirii performanțelor economice în scopul depășirii stării de dificultate. CAPITOLUL VII Prima de garantare Art. 25. — Suportarea riscului de către stat se remunerează printr-o primă corespunzătoare aferentă sumei garantate, luându-se în considerare caracteristicile garanției și ale creditului aferent (valoarea și durata tranzacției, garanții colaterale oferite de către operatorul economic împrumutat, precum și antecedentele care influențează evaluarea ratei de recuperare, probabilitatea ca operatorul economic să înceteze plata creditului din cauza situației financiare în care se află, a sectorului de activitate din care face parte și a perspectivelor sale). Art. 26. — Pe durata perioadei de garantare, operatorii economici care nu se aflau în dificultate la data de 1 iulie 2008, dar care se află la momentul solicitării garanției în dificultate datorită crizei, pot beneficia de garanția statului ce acoperă 3 Informații privind media costurilor salariale lunare se regăsesc pe site-ul EUROSTAT, la adresa http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/ statistics/search_database#. Conform celor mai recente informatii disponibile, costurile salariale lunare la nivelul UE - 27 (2007) se situează la nivelul de 3.028 euro (Sursa: EUROSTAT). MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 650/20.IX.2010 31 maximum 90% dintr-un credit nou, contractat pentru investiții și/sau capital de lucru, plătind o primă anuală (prima safe harbour) calculată pe baza ratingului (categoriei de performanță financiară) fiecărui operator economic, stabilit la momentul acordării ajutorului, și a nivelului de colateralizare a creditului⁴, după cum urmează: % p.a. Categoria de Nivel de colateralizare performanță financiară Ridicat Normal Scăzut A 0,55 0,8 0,8 B 0,8 1 1 C 1 2 2 D 2 3,8 6,3 E 6,3 6,3 9,8 Art. 27. — în primii 2 ani de garantare, beneficiarului garanției i se acordă reduceri în ceea ce privește plata primei de garantare față de valorile din tabelul de mai sus, după cum urmează: a) de 25% din prima anuală safe harbour ce trebuie plătită, în cazul IMM-urilor; b) de 15% din prima anuală safe harbour ce trebuie plătită, în cazul întreprinderilor mari. Art. 28. —în cazul IMM-urilor și întreprinderilor mari pentru care nu se poate stabili categoria de performanță financiară, cum ar fi întreprinderi cu un obiectiv specific de activitate sau întreprinderi noi, prima de garantare safe harbour poate fi de minimum 3,8% p.a., dar nu poate fi mai mică decât prima care s-ar aplica în cazul companiei/companiilor-mamă. Și în astfel de cazuri se aplică o reducere (de 25% pentru IMM-uri, respectiv 15% pentru întreprinderi mari) a primei de garantare în primii 2 ani de la acordarea garanției. CAPITOLUL VIII Aprobarea și administrarea garanțiilor Art. 29. — Pe baza rezultatelor analizei, EximBank stabilește condițiile de acordare a garanției și le supune spre aprobare Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări. Ulterior aprobării, EximBank încheie cu societatea comercială o convenție de garantare prin care se stabilesc drepturile și obligațiile părților, inclusiv modalitatea de calcul și plată a primei de garantare. Art. 30. — EximBank încheie cu banca finanțatoare o convenție de împărțire a riscului, în scopul stabilirii modalității de suportare proporțională a pierderilor rezultate ca urmare a executării garanției emise de EximBank. Art. 31. — Prin convenția de împărțire a riscului banca finanțatoare își asumă obligația de a constitui garanțiile la credit și în favoarea EximBank în calitate de cocreditor, cu rang egal, proporțional cu procentul de garantare. Art. 32. — EximBank va monitoriza derularea garanției pe baza informațiilor transmise de banca finanțatoare. Art. 33. — Banca finanțatoare are dreptul la plata valorii de executare a garanției o singură dată de la producerea riscului de credit, în termenii și în condițiile prevăzute în convenția de împărțire a riscului. Cererea de executare trebuie transmisă la EximBank în cadrul perioadei de valabilitate a garanției. Art. 34. — Valoarea de executare a garanției se stabilește prin aplicarea procentului garantat la soldul creditului (principalul). Art. 35. — (1) După plata valorii de executare a garanției, EximBank va lua toate măsurile necesare pentru recuperarea sumelor plătite din fondurile statului, atât împotriva operatorului economic, cât și împotriva oricărei alte persoane asupra căreia operatorul economic și-a transferat obligațiile. (2) Recuperarea prin executare silită se efectuează prin corpul executorilor fiscali al EximBank, conform prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau prin alte legi speciale. Art. 36. — Banca finanțatoare și EximBank vor suporta proporțional, corespunzător procentului de risc asumat de fiecare parte, pierderile survenite ca urmare a producerii riscului de credit, iar valoarea netă a sumelor recuperate prin executare silită va fi distribuită în același mod între EximBank și banca finanțatoare. CAPITOLUL IX Regula de cumul Art. 37. —Ajutorul de stat acordat în baza prezentei norme nu va fi cumulat cu ajutorul de minimis acordat în baza Regulamentului (CE) nr. 1.998/2006 al Comisiei din 15 decembrie 2006 privind aplicarea articolelor 87 și 88 din Tratat ajutoarelor de minimis, pentru aceleași costuri eligibile. Art. 38. — Operatorii economici pot beneficia de ajutor de stat în baza prezentei norme numai după deducerea din această sumă a ajutorului de minimis primit pentru același obiectiv după data de 1 ianuarie 2008. Art. 39. — Ajutoarele de stat acordate în baza prezentei norme pot fi cumulate cu alte ajutoare de stat în sensul art. 87 alin. (1) din Tratatul CE, indiferent dacă acestea provin din fonduri naționale sau comunitare (inclusiv împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții), cu condiția ca asemenea cumul să nu depășească intensitatea maximă admisibilă prevăzută de regulamentele aplicabile. CAPITOLUL X Dispoziții finale Art. 40. — EximBank se obligă să păstreze toate informațiile referitoare la garanțiile acordate conform prezentei scheme pentru o perioadă de 10 ani, inclusiv pe cele privind îndeplinirea criteriilor de eligibilitate și pe cele conform cărora operatorii economici nu erau companii în dificultate la data de 1 iulie 2008. Aceste informații vor putea fi transmise Comisiei, la cererea acesteia. Art. 41. — EximBank va monitoriza respectarea condițiilor prevăzute în prezenta normă pe toată perioada de derulare a schemei. în situația în care se constată nerespectarea ⁴ A se vedea Comunicarea Comisiei privind revizuirea metodei de stabilire a ratelor de referință și de scont, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. C 14 din 19 ianuarie 2008. 32 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 650/20.IX.2010 obiectivelor pentru care au fost contractate creditele pentru care a fost solicitată garanția statului în baza prezentei norme, EximBank va întreprinde toate demersurile necesare pentru recuperarea ajutorului acordat, inclusiv a dobânzilor aferente, calculate conform prevederilor comunitare în vigoare. Art. 42. — Recuperarea ajutorului de stat se realizează conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 137/2007. Art. 43. — Beneficiarii de ajutor de stat au obligația să țină o evidență specifică a tuturor ajutoarelor primite atât în baza prezentei norme, cât și a altor scheme de ajutor de stat. Art. 44. — EximBank va transmite o raportare anuală Consiliului Concurenței cu privire la implementarea prezentei scheme, în forma prevăzută de Regulamentul privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat, pus în aplicare prin Ordinul președintelui Consiliului Concurenței nr. 175/2007⁵. Art. 45. — în scopul aplicării prezentei norme, EximBank emite proceduri care se supun aprobării Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări. Art. 46. — La data intrării în vigoare a prezentei norme se abrogă: — Hotărârea Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări nr. 104/2009 pentru aprobarea Normei privind instituirea unei scheme de ajutor de stat destinate facilitării accesului la finanțare în actuala perioadă de criză economică și financiară, constând în garanții de stat acordate IMM-urilor și întreprinderilor mari (Ni-GAR-08-l/0), publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 458 din 2 iulie 2009, cu modificările și completările ulterioare; — Hotărârea Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări nr. 14/2010 privind modificarea și completarea Normei privind instituirea unei scheme de ajutor de stat destinate facilitării accesului la finanțare în actuala perioadă de criză economică și financiară, constând în garanții de stat acordate IMM-urilor și întreprinderilor mari (Ni-GAR-08-l/0), publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 9 martie 2010. ⁵ Publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 436 din 28 iunie 2007. Cristina-Gabriela F. Popescu Motivul: Format electronic AUTENTIC, conform Legii nr. 202/1998, republicata. Locatia:Bucuresti EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR MONITORUL OFICIAL „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru reiatii cu publicul, București, sos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial" R.A. 5 948368 446366 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650/20.IX.2010 conține 32 de pagini. Prețul: 6,40 lei ISSN 1453—4495