MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI PARTEA I Anul 178 (XXII) — Nr. 558 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Luⁿⁱ’ ⁹ au9ust ²⁰¹⁰ ⁷⁷ » SUMAR Nr. Pagina HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI 644. — Hotărâre pentru modificarea anexei nr. 1 la Legea nr. 55/2006 privind siguranța feroviară .................... 2-5 747. — Hotărâre privind darea în administrarea Secretariatului de Stat pentru Culte a unui imobil proprietate publică a statului și în folosința gratuită a Episcopiei Sloboziei și Călărașilor........................... 6 775. — Hotărâre pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 141/2010 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Sport și Tineret .......................................... 7-10 776. — Hotărâre privind organizarea și funcționarea direcțiilor județene pentru sport și tineret, respectiv a Direcției pentru Sport și Tineret a Municipiului București................................................. 11-12 DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU 205. — Decizie privind încetarea, prin acordul părților, a raportului de serviciu al domnului loan Nicolescu, secretar general în cadrul Ministerului Finanțelor Publice................................................ 13 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE 1.87 1/C.— Ordin al ministrului justiției pentru aprobarea Regulamentului privind definitivarea în funcție și promovarea în grade profesionale a personalului din serviciile de probațiune............................ 13-16 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 558/9.VI II .2010 HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE pentru modificarea anexei nr. 1 la Legea nr. 55/2006 privind siguranța feroviară în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 26 din Legea nr. 55/2006 privind siguranța feroviară, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Articol unic. —Anexa nr. 1 „Indicatori de siguranță comuni (I.S.C.)” la Legea nr. 55/2006 privind siguranța feroviară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 322 din 10 aprilie 2006, se modifică și se înlocuiește cu anexa la prezenta hotărâre. Prezenta hotărâre a Guvernului transpune Directiva 2009/149/CE a Comisiei din 27 noiembrie 2009 de modificare a Directivei 2004/49/CE a Parlamentului European și a Consiliului cu privire la indicatorii de siguranță comuni și la metodele comune de calcul al costului accidentelor, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 313 din 28 noiembrie 2009. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Ministrul transporturilor și infrastructurii, Radu Mircea Berceanu Șeful Departamentului pentru Afaceri Europene, Bogdan Mănoiu București, 7 iulie 2010. Nr. 644.’ ANEXA lAnexa nr. 1 la Legea nr. 55/2006) INDICATORI DE SIGURANȚĂ COMUNI Indicatorii de siguranță comuni se raportează anual de către Autoritatea de Siguranță Feroviară Română. Prima perioadă de raportare este anul 2010. Indicatorii referitori la activitățile prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a) și b) trebuie luați în considerare separat, dacă sunt prezentați. Dacă sunt descoperite noi fapte sau erori după prezentarea raportului, indicatorii pentru un anumit an sunt modificați sau corectați de către Autoritatea de Siguranță Feroviară Română cu prima ocazie convenabilă, dar cel mai târziu în următorul raport anual. Pentru indicatorii referitori la accidente prevăzuți la pct. 1, Regulamentul (CE) nr. 91/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind statisticile din transportul feroviar se aplică în măsura în care informațiile sunt disponibile. 1. Indicatori referitori la accidente 1.1. Număr total și relativ (pe tren-kilometru) de accidente semnificative și o defalcare a acestora pe următoarele tipuri de accidente: — coliziuni de trenuri, inclusiv coliziuni cu obstacole aflate în spațiul gabaritului de liberă trecere; — deraieri de trenuri; — accidente la trecerile la nivel, inclusiv accidente în care sunt implicați pietoni la trecerile la nivel; — accidentări de persoane cauzate de material rulant în mișcare, cu excepția sinuciderilor; — incendii ale materialului rulant; — altele. Fiecare accident semnificativ este raportat la tipul de accident primar, chiar dacă consecințele accidentului secundar sunt mai grave, de exemplu un incendiu în urma unei deraieri. 1 .2. Număr total și relativ (tren-kilometru) de persoane grav rănite și ucise pe tip de accident, împărțit în următoarele categorii: — călători (de asemenea, în raport cu numărul total de călători-kilometri și de călători pe tren-kilometru); — angajați, inclusiv personalul contractanților; — utilizatori ai trecerilor la nivel; — persoane neautorizate aflate în incintele feroviare; — altele. 2. Indicatori referitori la mărfuri periculoase Număr total și relativ (pe tren-kilometru) de accidente care implică transportul de mărfuri periculoase, împărțit în următoarele categorii: — accidente care implică cel puțin un vehicul feroviar transportând mărfuri periculoase, astfel cum este definit în apendice; MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558/9.VIII.2010 3 — numărul accidentelor de acest fel în care se eliberează substanțe periculoase. 3. Indicatori referitori la sinucideri Număr total și relativ (pe tren-kilometru) de sinucideri 4. Indicatori referitori la precursori ai accidentelor Număr total și relativ (pe tren-kilometru) de: — șine rupte; — șerpuiri ale căii; — defecțiuni de semnalizare rezultând într-o stare periculoasă a semnalului; — depășiri ale unui semnal de pericol; — ruperi de roți și osii la materialul rulant aflat în serviciu. Toți precursorii trebuie raportați, atât cei care conduc la accidente, cât și cei care nu conduc la accidente. Precursorii care conduc la accidente sunt raportați la I.S.C. privind precursorii; dacă sunt grave, accidentele care au loc sunt raportate la I.S.C. referitori la accidente la care se face referire la pct. 1. 5. Indicatori pentru calculul impactului economic al accidentelor Total în euro și relativ (pe tren-kilometru), pentru: — numărul deceselor și al vătămărilor grave multiplicat cu valoarea prevenirii unui deces sau a unei vătămări grave (Value of Preventing a Casualty— VPC); — costul pagubelor cauzate mediului înconjurător; — costul pagubelor materiale cauzate materialului rulant sau infrastructurii; — costul întârzierilor cauzate de accidente. Autoritatea de Siguranță Feroviară Română raportează fie impactul economic al tuturor accidentelor, fie numai impactul economic al accidentelor grave. Această alegere trebuie să fie indicată în mod clar în raportul anual la care se face referire la art. 18. VPC înseamnă valoarea pe care societatea o atribuie prevenirii deceselor sau vătămărilor grave și nu reprezintă, ca atare, o referință pentru compensațiile dintre părțile implicate în accidente. 6. Indicatori referitori la siguranța tehnică a infrastructurii și la implementarea acesteia 6.1. Procentaj de linii dotate cu un sistem de protecție automată a trenurilor (ATP) în funcțiune, procentaj de tren - km utilizând sisteme ATP operaționale 6.2. Număr de treceri la nivel (total, pe kilometru de linie și pe lungime desfășurată) pentru următoarele 8 tipuri: a) treceri la nivel active, echipate cu: (i) sistem automat de avertizare a utilizatorilor trecerii la nivel; (ii) sistem automat de protecție a utilizatorilor trecerii la nivel; (iii) sistem automat de protecție și avertizare a utilizatorilor trecerii la nivel; (iv) sistem automat de protecție și avertizare a utilizatorilor trecerii la nivel, precum și de protecție pe partea căii ferate; (v) sistem manual de avertizare a utilizatorilor trecerii la nivel; (vi) sistem manual de protecție a utilizatorilor trecerii la nivel; (vii) sistem manual de protecție și avertizare a utilizatorilor trecerii la nivel; b) treceri la nivel pasive. 7. Indicatori referitori la managementul siguranței Auditurile interne realizate de administratorii de infrastructură și operatorii de transport feroviar, prevăzute în documentația sistemului de management al siguranței. Numărul total de audituri realizate și procentajul pe care îl reprezintă acest număr din auditurile/inspecțiile și controalele necesare și/sau planificate. 8. Definiții Definițiile comune ale I.S.C. și metodele comune de calcul al impactului economic al accidentelor figurează în apendice. APENDICE Definiții comune ale I.S.C. și metode comune de calcul al impactului economic al accidentelor 1. Indicatori referitori la accidente 1.1. Accident semnificativ — orice accident care implică cel puțin un vehicul feroviar în mișcare și care provoacă moartea sau rănirea gravă a cel puțin unei persoane ori pagube semnificative materialului rulant, căii, altor instalații sau mediului ori perturbări importante ale traficului. Se exclud accidentele din ateliere, depozite de material rulant și de componente ale infrastructurii feroviare și depouri. 1.2. Pagube semnificative produse materialului rulant, căii, altor instalații sau mediului — daune echivalente cu cel puțin 150.000 euro. 1.3. Perturbări importante ale traficului — suspendarea serviciilor de transport feroviar pe o linie principală de cale ferată pentru cel puțin 6 ore. 1.4. Tren — unul sau mai multe vehicule feroviare remorcate de una ori mai multe locomotive sau automotoare ori un automotor care circulă izolat, rulând sub un anumit număr sau cu o denumire specifică de la un punct fixat inițial la un punct fixat final. Un vehicul feroviar ușor, respectiv o locomotivă care circulă izolată sunt considerate trenuri. 1.5. Coliziune de trenuri, inclusiv coliziuni cu obstacole aflate în gabaritul de liberă trecere — coliziunea frontală, din spate sau laterală între partea unui tren și partea altui tren sau cu: — material rulant pentru manevre; — obiecte fixate sau aflate temporar pe calea ferată ori lângă aceasta, dar nu la trecerile la nivel în cazul în care obiectul a fost pierdut de un vehicul sau de un alt utilizator care a folosit trecerea. 1.6. Deraiere de tren — orice situație în care cel puțin una dintre roțile trenului părăsește șinele. 1.7. Accidente la trecerile la nivel — accidente la trecerile la nivel care implică cel puțin un vehicul feroviar și unul sau mai multe vehicule care utilizează trecerea, alți utilizatori ai trecerii, precum pietonii sau obiecte aflate temporar pe calea ferată ori lângă aceasta, care au fost pierdute dintr-un vehicul sau de un alt utilizator care a folosit trecerea. 1.8. Accidentări de persoane cauzate de material rulant în mișcare — accidentarea uneia sau mai multor persoane care sunt lovite de un vehicul feroviar sau de un obiect atașat la acesta ori care s-a desprins de acesta. Se includ persoanele care cad din vehiculele feroviare, precum și persoanele care cad sau sunt lovite de obiecte desprinse în timpul călătoriei la bordul vehiculelor. 1.9. Incendii ale materialului rulant— incendiile și exploziile care au loc în vehiculele feroviare, inclusiv încărcătura acestora, atunci când acestea se deplasează între stația de plecare și cea de destinație, inclusiv în timpul staționării în gara de plecare, la destinație sau în timpul opririlor intermediare, precum și în timpul operațiunilor de triere. 1.10. Alte tipuri de accidente — toate accidentele, altele decât cele menționate la pct. 1.5 „Coliziune de trenuri, inclusiv coliziuni cu obstacole aflate în gabaritul de liberă trecere”, pct. 1.6 „Deraiere de tren”, pct. 1.7 „Accidente la trecerile la nivel”, pct. 1.8 „Accidentări de persoane cauzate de material rulant în mișcare” și pct. 1.9 „Incendii ale materialului rulant”. 1.11. Călător — orice persoană, cu excepția membrilor personalului trenului, care efectuează o călătorie pe calea 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558/9.VIII.2010 ferată. Pentru statisticile privind accidentele, sunt incluși călătorii care încearcă să urce/coboare în/dintr-un tren în mișcare. 1.12. Angajați, inclusiv personalul contractanților și cel al contractanților independenți — orice persoană al cărei loc de muncă este în legătură cu calea ferată și care se află la serviciu în momentul accidentului. Se includ personalul trenurilor și persoanele care manipulează materialul rulant și instalațiile de infrastructură. 1.13. Utilizatori ai trecerilor la nivel — orice persoană care utilizează o trecere la nivel pentru a traversa linia de cale ferată cu orice mijloace de transport sau pe jos. 1.14. Persoane neautorizate în incintele feroviare — orice persoană aflată într-o incintă feroviară în care prezența acesteia este interzisă, cu excepția utilizatorilor trecerilor la nivel. 1.15. Alte persoane (terți) — toate persoanele care nu intră în categoriile „călători”, „angajați, inclusiv personalul contractanților”, „utilizatori ai trecerilor la nivel” sau „persoane neautorizate în incintele feroviare”. 1.16. Decese (persoană ucisă) — orice persoană ucisă pe loc sau care decedează în cel mult 30 de zile în urma unui accident, cu excepția sinuciderilor. 1.17. Vătămări (persoană grav rănită) — orice persoană rănită care a fost spitalizată mai mult de 24 de ore în urma unui accident, cu excepția tentativelor de sinucidere. 2. Indicatori referitori la mărfuri periculoase 2.1. Accident care implică transportul de mărfuri periculoase — orice accident sau incident supus raportării în conformitate cu Regulamentul privind transportul internațional al mărfurilor periculoase (RIDj/Acordul european referitor la transportul rutier internațional al mărfurilor periculoase (ADR). 2.2. Mărfuri periculoase — acele substanțe sau articole al căror transport este interzis de RID sau este autorizat numai în condițiile prevăzute în RID. 3. Indicatori referitori la sinucideri 3.1. Sinucidere — un act săvârșit în mod deliberat de o persoană pentru a-și produce vătămări ducând la deces, înregistrat și clasificat ca atare de autoritatea națională competentă. 4. Indicatori referitori la precursori ai accidentelor 4.1. Șine rupte — orice șină care este separată în două ori mai multe părți sau orice șină din care s-a detașat o bucată de metal, creând pe suprafața de rulare un gol mai mare de 50 mm în lungime și de 10 mm în profunzime. 4.2. Șerpuiri ale căii — defecte privind continuitatea și geometria căii, care necesită închiderea liniei sau introducerea de restricții de viteză pentru menținerea siguranței. 4.3. Defecțiune de semnalizare rezultând într-o stare periculoasă a semnalului — orice defecțiune a sistemului de semnalizare al infrastructurii sau al materialului rulant care conduce la informații de semnalizare mai puțin restrictive decât cele cerute. 4.4. Depășirea unui semnal de pericol — orice situație în care o parte a unui tren depășește limita până la care era autorizat să se deplaseze. Deplasare neautorizată înseamnă depășirea: — unui semnal luminos de cale sau a unui semafor semnalizând pericolul, cu ordinul de oprire, în cazul în care sistemul automatic de control al trenului —ATCS sau sistemul de protecție automată a trenului —ATP nu este operațional; — limitei zonei autorizate de deplasare în condiții de siguranță prevăzute de un sistem ATCS sau ATP; — unui punct comunicat prin autorizare verbală sau scrisă, conform regulamentelor în vigoare; — indicatoarelor de oprire (nu se includ opritoarele de linie fixe) sau nerespectarea semnalelor manuale de oprire. Nu se includ cazurile în care vehiculele fără nicio unitate de tracțiune atașată sau trenurile scăpate, fără personal, depășesc un semnal de pericol. Nu se includ nici cazurile în care, indiferent de motiv, semnalul de pericol nu este activat în timp util pentru a permite oprirea trenului în fața semnalului. Autoritatea de Siguranță Feroviară Română poate prezenta rapoarte separate pentru cele 4 tipuri de deplasări neautorizate, dar raportează cel puțin un indicator agregat care conține date legate de toate cele 4 deplasări în cauză. 4.5. Ruperi de roți și de osii — ruperi ale elementelor esențiale ale roților sau axei, care creează riscul unui accident (deraiere sau coliziune). 5. Metode comune pentru calculul impactului economic al accidentelor 5.1. Valoarea prevenirii unui deces sau a unei vătămări grave (VPC) se compune din: 1. valoarea siguranței în sine: valorile disponibilității de a plăti (Willingness to Pay— WTP), bazate pe studii privind preferințele declarate, realizate în statele membre unde se aplică valorile respective; 2. costuri economice directe și indirecte: costuri evaluate în statele membre, compuse din: — costuri medicale și de reabilitare; — cheltuieli de judecată, cheltuieli cu poliția, costurile anchetelor private privind accidentele, cheltuieli cu serviciile de urgență și costurile administrative ale asigurărilor; — pierderi de producție: valoarea pentru societate a bunurilor și a serviciilor care ar fi putut fi produse de persoana respectivă dacă accidentul nu ar fi avut loc. 5.2. Principii comune de evaluare a valorii siguranței în sine și costurile economice directe/indirecte. în ceea ce privește valoarea siguranței în sine, evaluarea gradului de adecvare a estimărilor disponibile se bazează pe următoarele considerente: — estimările se referă la un sistem de evaluare a diminuării riscului de mortalitate din sectorul transportului și urmează o abordare WTP bazată pe metodele fondate pe preferințele declarate; — eșantionul respondenților utilizat pentru valori este reprezentativ pentru populația vizată. Eșantionul trebuie să reflecte, în special, vârsta, distribuția veniturilor, precum și alte caracteristici socioeconomice și demografice relevante ale populației; — metoda de extragere a valorilor WTP: ancheta trebuie astfel concepută încât întrebările să fie clare și semnificative pentru respondenți. Costurile economice directe și indirecte sunt evaluate pe baza costurilor reale suportate de societate. 5.3. Costul pagubelor cauzate mediului înconjurător — costurile care trebuie suportate de operatorii de transport feroviar sau de administratorul/gestionarii infrastructurii, evaluate pe baza experienței lor, pentru a readuce zona afectată la starea sa de dinaintea accidentului. Costurile pagubelor cauzate mediului înconjurător vor fi comunicate Autorității de Siguranță Feroviare Române de către factorii implicați. 5.4. Costul pagubelor materiale cauzate materialului rulant sau infrastructurii — costurile cu furnizarea unui nou material rulant sau a unei noi infrastructuri cu aceleași funcționalități și parametri tehnici ca și cele care au fost astfel deteriorate încât nu sunt reparabile, precum și costul readucerii în starea de dinaintea accidentului a materialului rulant și a infrastructurii reparabile. Ambele costuri sunt estimate de operatorii de transport feroviar sau de administratorii infrastructurii pe baza experienței lor. Sunt, de asemenea, incluse costurile aferente închirierii de material rulant ca urmare a indisponibilității cauzate de materialul rulant deteriorat. 5.5. Costul întârzierilor cauzate de accidente — valoarea bănească a întârzierilor suferite de utilizatorii transportului MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558/9.VIII.2010 5 feroviar (călători și clienți ai serviciilor de transport de marfă) ca urmare a accidentelor, calculată pa baza modelului următor: VT = valoarea bănească a timpului câștigat pe durata călătoriei Valoarea timpului pentru călătorul dintr-un tren (o oră) VTP = [VT a călătorilor care se deplasează în interes de serviciu]*[Procentul mediu de călători care se deplasează în interes de serviciu pe an] + [VT a călătorilor care se deplasează dar nu în interes de serviciu]*[Procentul mediu de călători care se deplasează, dar nu în interes de serviciu pe an] VT este măsurată în euro pe călător pe oră Valoarea timpului pentru un tren de marfă (o oră) VTf = [VT a trenurilor de marfă]*[(tone - km)/(tren - km)] VT este măsurată în euro pe tonă de marfă pe oră Cantitatea medie în tone de marfă transportată per tren într-un an = (tone - km)/(tren - km) CM = Costul unui minut de întârziere a trenului Tren de călători CMP = K-|*(VTp/60)*[(călători - km)/(tren - km)] Numărul mediu de călători per tren într-un an = (călători - km)/(tren - km) Tren de marfă Cₘf = K₂* (VTf/60) Valorile factorilor K-, și K₂ sunt cuprinse între valoarea timpului și valoarea întârzierii, astfel cum sunt estimate de studiile privind preferințele declarate, ținând cont de faptul că timpul pierdut ca urmare a întârzierilor este perceput în mod semnificativ mai defavorabil decât timpul normal al călătoriei. Costul întârzierii datorate unui accident = CMp*(minutele întârziate de trenurile de călători) + CMF*(minutele întârziate de trenurile de marfă) Domeniul de aplicare a modelului Costul întârzierilor se calculează pentru toate accidentele, atât pentru cele semnificative, cât și pentru celelalte accidente. întârzierile se calculează în felul următor: — întârzierile reale pe liniile de cale ferată pe care s-a produs accidentul; — întârzierile reale sau, dacă nu este posibil, întârzierile estimate pe celelalte linii de cale ferată afectate. 6. Indicatori referitori la siguranța tehnică a infrastructurii și la implementarea acesteia 6.1. Protecția automată a trenurilor (ATP) — un sistem care impune respectarea indicațiilor și a restricțiilor de viteză prin supravegherea vitezei, inclusiv prin oprirea automată la semnale. 6.2. Trecere la nivel — orice intersecție la nivel între o cale ferată și un pasaj, autorizată de administratorul de infrastructură și deschisă publicului sau utilizatorilor privați. Sunt excluse pasajele între peroanele din gări, precum și pasajele peste șine destinate utilizării exclusive de către angajați. 6.3. Pasaj — orice drum, stradă sau autostradă publică ori privată, inclusiv căile pietonale și pistele pentru bicicliști sau alte rute puse la dispoziție pentru trecerea oamenilor, animalelor, vehiculelor ori utilajelor peste calea ferată. 6.4. Trecere la nivel activă — o trecere la nivel ai cărei utilizatori sunt protejați sau avertizați de sosirea trenului prin activarea unor dispozitive atunci când trecerea nu poate fi folosită de aceștia în condiții de siguranță. Protejarea prin utilizarea unor dispozitive fizice: — bariere sau semibariere; — porți. Avertizarea prin utilizarea unor echipamente fixe instalate la trecerea la nivel: — semnale vizuale: lumini; — semnale acustice: clopote, sirene, claxoane etc.; — dispozitive fizice, de exemplu vibrații datorate denivelărilor drumului. Trecerile la nivel active se clasifică în: a) trecerea la nivel cu sistem automat de protecție și/sau de avertizare a utilizatorilor trecerii — trecerea la nivel pentru care sistemul de protecție și/sau de avertizare este activat de apropierea trenului. Aceste treceri la nivel se clasifică, la rândul lor, astfel: (i) sistem automat de avertizare a utilizatorilor trecerii la nivel; (ii) sistem automat de protecție a utilizatorilor trecerii la nivel; (iii) sistem automat de protecție și avertizare a utilizatorilor trecerii la nivel; (iv) sistem automat de protecție și avertizare a utilizatorilor trecerii la nivel, precum și de protecție pe partea căii ferate. Protecție pe partea căii ferate — un semnal sau un alt sistem de protecție a trenului care îi permite acestuia să înainteze numai atunci când trecerea la nivel este protejată pentru utilizatori și nicio incursiune nu mai este permisă datorită unor mijloace de supraveghere și/sau de detectare a obstacolelor; b) trecerea la nivel cu sistem manual de protecție și/sau de avertizare a utilizatorilor trecerii — trecerea la nivel pentru care sistemul de protecție și/sau de avertizare este activat manual și pentru care nu există un semnal feroviar interconectat care să indice că trenul își poate continua mersul numai atunci când sistemul de protecție și/sau de avertizare al trecerii la nivel a fost activat. Aceste treceri la nivel se clasifică, la rândul lor, astfel: (v) sistem manual de avertizare a utilizatorilor trecerii la nivel; (vi) sistem manual de protecție a utilizatorilor trecerii la nivel; (vii) sistem manual de protecție și avertizare a utilizatorilor trecerii la nivel. 6.5. Trecerea la nivel pasivă — o trecere la nivel fără niciun sistem de avertizare și/sau de protecție care să fie activat atunci când trecerea nu poate fi folosită de utilizatori în condiții de siguranță. 7. Indicatori referitori la managementul siguranței 7.1. Audit— proces sistematic, independent și documentat pentru obținerea dovezilor de audit/control și inspecție de stat și evaluarea acestora în mod obiectiv, cu scopul de a determina în ce măsură sunt îndeplinite criteriile de audit/control și inspecție de stat. 8. Definițiile bazelor de etalonare 8.1. Tren-km — unitatea de măsură care reprezintă deplasarea unui tren pe o distanță de un kilometru. Distanța utilizată este distanță parcursă efectiv, dacă este cunoscută, în caz contrar fiind utilizată distanța standard a rețelei dintre origine și destinație. Este luată în considerare numai distanța pe teritoriul național al țării declarante. 8.2. Călători-km — unitatea de măsură reprezentând transportul unui călător pe calea ferată pe o distanță de un kilometru. Este luată în considerare numai distanța pe teritoriul național al țării declarante. 8.3. Km de linie — lungimea măsurată în kilometri a rețelei feroviare a statelor membre, al cărui domeniu de aplicare este definit la art. 2. Pentru căile feroviare cu mai multe fire este luată în considerare numai distanța dintre origine și destinație. 8.4. Lungimea desfășurată — lungimea măsurată în kilometri a rețelei feroviare a statelor membre, al cărui domeniu de aplicare este definit la art. 2. Este luat în calcul fiecare fir de cale al liniilor de cale ferată cu mai multe fire. 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 558/9.VI II .2010 GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE privind darea în administrarea Secretariatului de Stat pentru Culte a unui imobil proprietate publică a statului și în folosința gratuită a Episcopiei Sloboziei și Călărașilor în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 12 alin. (1) și (2) și al art. 17 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art. 1. — Se aprobă darea în administrarea Secretariatului de Stat pentru Culte a unui imobil aflat în proprietatea publică a statului, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 2. — Se aprobă transmiterea, pentru o perioadă de 49 de ani, a imobilului prevăzut la art. 1 din folosința gratuită a Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române în folosința gratuită a Episcopiei Sloboziei și Călărașilor în vederea funcționării sediului acestei episcopii. Art. 3. — Predarea-preluarea imobilului prevăzut la art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părțile interesate, în termen de 60 de zile la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri. Art. 4. — La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 602/1994 privind transmiterea unui imobil, situat în municipiul Slobozia, județul Ialomița, în folosința Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 3 octombrie 1994. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Secretarul general al Guvernului, Daniela Nicoleta Andreescu Secretarul de stat pentru culte, Adrian Lemeni Ministrul finanțelor publice, Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu București, 21 iulie 2010. Nr. 747.’ ANEXĂ DATELE DE IDENTIFICARE ale imobilului aflat în proprietate publică a statului, care se transmite în administrarea Secretariatului de Stat pentru Culte și în folosința gratuită a Episcopiei Sloboziei și Călărașilor Adresa imobilului Persoana juridică Persoana juridică Caracteristicile tehnice Nr. M.F.P. care se transmite de la care la care ale imobilului Cod se transmite imobilul se transmite imobilul care se transmite de clasificare Municipiul Slobozia, Statul român Statul român, Suprafață totală = 1.673 m2, 154980 Str. Episcopiei nr. 2, Secretariatul de Stat din care: 8.29.06 județul Ialomița pentru Culte, Episcopia --- Suprafață construită = 888 m2 Sloboziei și Călărașilor --- Suprafață desfășurată = 2.664 m2 --- Suprafață teren aferent = 785 m2 7 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558/9.VIII.2010 GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 141/2010 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Sport și Tineret în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Articol unic. — Hotărârea Guvernului nr. 141/2010 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Sport și Tineret, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 137 din 2 martie 2010, se modifică și se completează după cum urmează: 1. Articolul 2 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 2. — (1) Sediul principal al Autorității este în municipiul București, str. Vasile Conta nr. 16, sectorul 2. (2) Autoritatea își poate desfășura activitatea și în alte sedii deținute conform legii.” 2. După articolul 2 se introduce un nou articol, articolul 2¹, cu următorul cuprins: „Art. 2¹ — Pentru realizarea obiectivelor din domeniile sale de activitate, Autoritatea exercită următoarele atribuții generale: a) fundamentează și asigură elaborarea strategiilor și politicilor în domeniile sportului și tineretului; b) participă la elaborarea, avizarea proiectelor de acte normative, în vederea realizării obiectivelor strategice și a politicilor în domeniile sportului și tineretului; c) asigură administrarea bunurilor proprietate publică și/sau privată a statului necesare pentru desfășurarea activității aferente domeniilor de tineret și sport, potrivit prevederilor legale, prin direcțiile județene din subordine sau unitățile sportive și de tineret subordonate; d) elaborează și supune aprobării, prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului, metodologii specifice privind închirierea sau concesionarea bazei materiale destinate activității de educație fizică și sport și pentru activitatea de tineret, inclusiv terenurile aflate în administrarea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului; e) controlează implementarea metodologiilor specifice privind închirierea sau concesionarea bazei materiale destinate activității de educație fizică și sport și pentru activitatea de tineret, inclusiv terenurile aflate în administrarea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului; f) colaborează cu celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, cu autoritățile administrației publice locale, cu alte instituții publice, persoane juridice de drept public sau privat, române sau străine; g) asigură aplicarea acordurilor internaționale în domeniile sale de activitate și promovarea de noi acorduri; h) reprezintă interesele statului în diferite organe și organisme sportive si de tineret naționale, internaționale și regionale, în condițiile legii.” 3. La articolul 3 alineatul (1), literele a), c), f), i), j), k) și I) se modifică și vor avea următorul cuprins: ,,a) colaborează cu structurile de și pentru studenți și tineret legal constituite și le sprijină în vederea atingerii obiectivelor cuprinse în programele sale; c) elaborează, derulează și implementează proiecte și programe interne și internaționale și organizează activități de profil cu caracter național și internațional, asigurându-se în acest fel participarea directă și pe bază de reciprocitate la manifestări similare peste hotare; f) elaborează metodologia privind organizarea taberelor și a centrelor de agrement pentru copii, tineri și studenți și pentru repartizarea locurilor în acestea, precum și criteriile de eligibilitate a participanților; i) organizează direct sau prin instituțiile din subordine activități de agrement și tabere de odihnă, tabere sociale, tabere tematice, tabere naționale și pentru tinerii cu dizabilități; j) acreditează, în vederea colaborării, persoane juridice și fizice pentru organizarea de tabere și activități de agrement pentru copii, studenți și tineri; k) elaborează și implementează programe pentru tineret și organizează evenimente în vederea promovării acestora; I) realizează, gestionează și actualizează baza de date privind structurile neguvernamentale de și pentru tineret și instituțiile cu preocupări în domeniu, precum și informațiile solicitate de tineri și de structurile neguvernamentale de și pentru tineret.” 4. La articolul 3 alineatul (3), literele f), I), n) și s) se modifică și vor avea următorul cuprins: ,,f) autorizează afilierea federațiilor sportive naționale la federațiile sportive internaționale de profil și la alte foruri continentale sau mondiale, precum și afilierea altor organizații cu profil sportiv la forurile internaționale de specialitate; I) elaborează criteriile de acordare și atribuie distincțiile și titlurile sportive, altele decât cele stabilite prin lege; 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558/9.VIII.2010 n) autorizează desfășurarea pe teritoriul României a campionatelor mondiale, europene și regionale și participarea reprezentativelor naționale la campionatele mondiale și europene organizate în străinătate, precum și la campionatele regionale; s) organizează activități sportive și evenimente în vederea promovării programelor de sport.” 5. La articolul 3 alineatul (3), după litera ș) se introduce litera t), cu următorul cuprins: ,,t) recunoaște existența și practicarea oficială a unei noi ramuri de sport pe teritoriul României.” 6. La articolul 3, alineatul (4), literele a) și b) se modifică și vor avea următorul cuprins: ,,a) gestionează fonduri publice și fonduri atrase de la organisme finanțatoare interne sau internaționale, pe care le alocă pentru susținerea inițiativelor tinerilor și a celor în domeniul sportului și ale structurilor neguvernamentale de și pentru tineret și a structurilor sportive în condițiile legii; b) accesează fonduri structurale destinate susținerii politicilor de coeziune în domeniile tineretului și sportului, cu respectarea metodologiei specifice, în calitate de beneficiar sau partener, în condițiile legii.” 7. La articolul 4, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: „(2) în cadrul structurii organizatorice, prin ordin al președintelui Autorității, se pot organiza servicii, birouri, compartimente sau colective temporare și se poate stabili pentru fiecare dintre acestea numărul total al posturilor, numărul posturilor de conducere și numărul posturilor de execuție, în condițiile legii, cu respectarea numărului de posturi aprobat.” 8. La articolul 5, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 5. — (1) Numărul maxim de posturi pentru aparatul propriu al Autorității este de 165, exclusiv demnitarii, iar pentru unitățile subordonate acesteia este de 3.361.” 9. La articolul 6, alineatele (1) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins: „Art. 6. — (1) Autoritatea este condusă de un președinte cu rang de secretar de stat, ajutat de un vicepreședinte cu rang de subsecretar de stat, numiți prin decizie a primului-ministru, la propunerea ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului. (4) Președintele și vicepreședintele Autorității se subordonează ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului și îndeplinesc atribuțiile stabilite prin ordin al acestuia.” 10. La articolul 9, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: „(2) înființarea, desființarea, competențele și componența acestor consilii se stabilesc prin ordin al președintelui Autorității.” 11. La articolul 11, alineatele (2) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins: „(2) Structura organizatorică, statele de funcții și numărul de posturi ale unităților din subordinea Autorității se aprobă prin ordin al președintelui Autorității, la propunerea conducătorilor acestora. (3) Persoanele care îndeplinesc funcții de conducere și, după caz, adjuncții acestora, ai unităților din subordinea Autorității, se numesc, în condițiile legii, prin ordin al președintelui Autorității.” 12. La articolul 11, alineatul (4) se abrogă. 13. Articolul 13 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 13. — (1) încadrarea personalului în numărul de posturi aprobate pe noile funcții se face cu respectarea pregătirii profesionale și a competențelor personalului prin raportare la atribuțiile compartimentelor. (2) încadrarea personalului în condițiile prevăzute la alin. (1), precum și stabilirea drepturilor salariale aferente se realizează cu respectarea regimului juridic aplicabil fiecărei categorii de funcții. (3) încetarea raporturilor de muncă sau, după caz, a raporturilor de serviciu se face cu respectarea procedurilor legale aplicabile categoriei de personal din care face parte și a prevederilor legale privind protecția socială.” 14. Anexele nr. 1 și 2 se modifică și se înlocuiesc cu anexele nr. 1 și 2, care fac parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Viceprim-ministru, Marko Bela Ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului, Daniel Petru Funeriu Ministrul muncii, familiei și protecției sociale, Mihai Constantin Șeitan Ministrul finanțelor publice, Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu București, 28 iulie 2010. Nr. 775.’ MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558/9.VIII.2010 9 ANEXA Nr. D (Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 141/2010) STRUCTURA ORGANIZATORICĂ a Autorității Naționale pentru Sport și Tineret NUMĂR MAXIM DE POSTURI: 165, exclusiv demnitarii *) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil. ANEXA Nr. 2 (Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 141/2010) UNITĂȚILE cu personalitate juridică din subordinea Autorității Naționale pentru Sport și Tineret și sursele de finanțare a acestora Denumirea unității Sursa de finanțare I. Direcțiile județene pentru sport și tineret, respectiv Direcția venituri proprii și subvenții de la bugetul de stat pentru sport și tineret a municipiului București II. Cluburi sportive venituri proprii și subvenții de la bugetul de stat 1. Clubul Sportiv „Unirea” Alba lulia 2. Clubul Sportiv Municipal Arad 3. Clubul Sportiv Municipal Pitești 4. Clubul Sportiv „Muscel” Câmpulung 5. Sport Club Municipal Bacău 6. Clubul Sportiv Municipal Onești 7. Clubul Sportiv „Crișul” Oradea 8. Clubul Sportiv Municipal Bistrița 9. Clubul Sportiv Botoșani 10. Clubul Sportiv Municipal Brașov 11. Clubul Sportiv Municipal Brăila 12. Clubul Sportiv Municipal Buzău 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 558/9.VI II .2010 Denumirea unității Sursa de finanțare 13. Clubul Sportiv Municipal Reșița venituri proprii și subvenții de la bugetul de stat 14. Clubul Sportiv Municipal Călărași 15. Clubul Sportiv Municipal Cluj-Napoca 16. Clubul Sportiv „Farul” Constanța 17. Clubul Sportiv Municipal Sfântu Gheorghe 18. Clubul Sportiv Târgoviște 19. Clubul Sportiv Municipal Craiova 20. Clubul Sportiv Municipal „Dunărea” Galați 21. Clubul Sportiv Municipal Giurgiu 22. Clubul Sportiv „Pandurii” Târgu Jiu 23. Sport Club Miercurea-Ciuc 24. Clubul Sportiv Municipal lași 25. Clubul Sportiv Municipal Baia Mare 26. Clubul Sportiv „Mureșul” Târgu Mureș 27. Clubul Sportiv „Ceahlăul” Piatra-Neamț 28. Clubul Atletic Roman 29. Clubul Sportiv „Petrolul” Ploiești 30. Clubul Sportiv Orășenesc Sinaia 31. Clubul Sportiv Satu Mare 32. Clubul Sportiv Municipal Zalău 33. Clubul Sportiv Municipal Sibiu 34. Clubul Sportiv Municipal Suceava 35. Clubul Sporturilor Tehnico-Aplicative Suceava 36. Clubul Sportiv „Teleorman” Alexandria 37. Clubul Sportiv Municipal Timișoara 38. Clubul Sportiv Municipal „Danubiu” Tulcea 39. Clubul Sportiv „Viitorul” Vaslui 40. Clubul Sportiv „Chimia” Râmnicu Vâlcea 41. Clubul Sportiv „Unirea” Focșani 42. Clubul Sportiv „Olimpia” București 43. Clubul Sportiv Școlar „Triumf” București 44. Clubul Central de Șah București 45. Clubul Sporturilor Tehnico-Aplicative București 46. Clubul Sportiv Municipal Drobeta-Turnu Severin 47. Clubul Sporturilor de Iarnă Vatra Dornei 48. Sport Club Municipal Deva III. Complexuri sportive naționale venituri proprii și subvenții de la bugetul de stat 1. Complexul Sportiv Național „Lia Manoliu” București 2. Complexul Sportiv Național Snagov 3. Complexul Sportiv Național „Nicolae Navasart” Snagov 4. Complexul Sportiv Național Poiana Brașov 5. Complexul Sportiv Național Bascov 6. Complexul Sportiv Național Orșova 7. Complexul Sportiv Național Piatra Arsă 8. Complexul Sportiv Național „Sala Polivalentă” București 9. Complexul Sportiv Național Izvoru Mureșului IV. Centrul Național de Formare și Perfecționare a Antrenorilor venituri proprii și subvenții de la bugetul de stat V. Muzeul Sportului venituri proprii și subvenții de la bugetul de stat VI. Institutul Național de Cercetare pentru Sport venituri proprii și subvenții de la bugetul de stat VII. Casele de cultură ale studenților și Complexul Cultural venituri proprii și subvenții de la bugetul de stat Sportiv Studențesc „Tei” București NOTĂ: Numărul maxim de posturi prevăzut pentru unitățile cuprinse la pct. I—VII este de 3.361. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558/9.VIII.2010 11 GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE privind organizarea și funcționarea direcțiilor județene pentru sport și tineret, respectiv a Direcției pentru Sport și Tineret a Municipiului București în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 15/2010 privind unele măsuri de reorganizare a activităților de tineret și sport, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art. 1. — (1) Direcțiile județene pentru sport și tineret, respectiv Direcția pentru Sport și Tineret a Municipiului București se organizează și funcționează ca servicii publice deconcentrate ale Autorității Naționale pentru Sport și Tineret, cu personalitate juridică. (2 ) Direcțiile județene pentru sport și tineret, respectiv Direcția pentru Sport și Tineret a Municipiului București preiau personalul, activitatea, patrimoniul și bugetul direcțiilor pentru sport județene și a municipiului București și a direcțiilor pentru tineret județene și a municipiului București, care se desființează, conform prevederilor art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 15/2010 privind unele măsuri de reorganizare a activităților de tineret și sport și ale prezentei hotărâri. Art. 2. — (1) Direcțiile județene pentru sport și tineret, respectiv Direcția pentru Sport și Tineret a Municipiului București asigură implementarea la nivel județean și la nivelul municipiului București a strategiei și politicilor Guvernului în domeniile sportului și tineretului și îndeplinesc următoarele atribuții specifice: a) asigură punerea în aplicare la nivelul județelor, respectiv al municipiului București a Programului de guvernare, a strategiei și programelor Autorității Naționale pentru Sport și Tineret în domeniile sportului și tineretului; b) utilizează centrele de agrement pentru tineret în scopul desfășurării de activități recreative, turistice, sportive, de tabere pentru copii și tineret; c) urmăresc aplicarea și controlul respectării actelor normative din domeniile sportului și tineretului; d) colaborează cu celelalte instituții deconcentrate, cu organe de specialitate ale administrației publice centrale, cu autoritățile administrației publice locale, cu alte instituții publice, cu persoane juridice de drept public sau privat, române sau străine; e) organizează și desfășoară acțiuni de și pentru tineret, acțiuni culturale, artistice, distractive, educative, turistice interne și internaționale, sportive și de agrement pentru tineri, în taberele sau centrele de agrement; f) elaborează calendarul anual de acțiuni de sport și tineret proprii și în parteneriat și îl supun aprobării conducerii Autorității Naționale pentru Sport și Tineret; g) acționează în colaborare cu autoritățile administrației publice locale pentru dezvoltarea bazei materiale din centrele de agrement din fondurile alocate de la Autoritatea Națională pentru Sport și Tineret și din alte fonduri, precum și pentru modernizarea și optimizarea serviciilor pentru sport și tineret; h) asigură sprijin de specialitate pentru realizarea de programe și proiecte de și pentru tineret, precum și pentru sport de către instituții publice locale; i) colaborează, cooperează și dezvoltă parteneriate cu persoane fizice și juridice, în vederea îndeplinirii obiectivelor în domeniile sportului și tineretului; î) oferă informații și acordă consiliere în domeniile sportului și tineretului; j) organizează, participă, monitorizează și evaluează acțiunile în domeniile sportului și tineretului; k) organizează baza de date cu organizațiile neguvernamentale de și pentru tineret din județ; I) organizează tabere tematice, activități de recreere, seminarii, cursuri pentru educația nonformală pentru tineri și studenți; m) organizează și implementează programe cu caracter social pentru copii și tineri, cu precădere pentru cei defavorizați; n) propun Autorității Naționale pentru Sport și Tineret înființarea sau desființarea centrelor pentru tineret pe care le coordonează, în vederea derulării activităților de informare și consiliere pentru tineret; o) finanțează unele programe speciale pentru sportivi, secții sau echipe din raza administrativ-teritorială. (2) Direcțiile județene pentru sport și tineret, respectiv Direcția pentru Sport și Tineret a Municipiului București îndeplinesc și atribuțiile prevăzute la art. 20 alin. (1) din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare, precum și alte atribuții stabilite prin regulamentele aprobate de Autoritatea Națională pentru Sport și Tineret și prin acte normative specifice domeniului lor de activitate. Art. 3. — (1) Numărul maxim de posturi al direcțiilor județene pentru sport și tineret și al Direcției pentru Sport și Tineret a Municipiului București, precum și al centrelor de agrement și al unităților de administrare este de 1.350. (2) Repartizarea numărului de posturi pentru fiecare direcție județeană pentru sport și tineret, respectiv pentru Direcția pentru Sport și Tineret a Municipiului București se face prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Sport și Tineret, în limita numărului maxim de posturi prevăzut la alin. (1). (3) Statele de funcții și structura organizatorică ale direcțiilor județene pentru sport și tineret și ale Direcției pentru Sport și Tineret a Municipiului București se aprobă prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Sport și Tineret, la propunerea conducătorilor acestora. (4) Atribuțiile, sarcinile și răspunderile individuale ale personalului direcțiilor județene pentru sport și tineret, respectiv al Direcției pentru Sport și Tineret a Municipiului București se stabilesc prin fișa postului, în conformitate cu structura organizatorică și regulamentul de organizare și funcționare al direcțiilor județene pentru sport și tineret, respectiv al Direcției pentru Sport și Tineret a Municipiului București, aprobat prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Sport și Tineret. (5) Salarizarea personalului direcțiilor județene pentru sport și tineret, respectiv al Direcției pentru Sport și Tineret a Municipiului București se face potrivit prevederilor legale în vigoare. Art. 4. — (1) Direcțiile județene pentru sport și tineret, respectiv Direcția pentru Sport și Tineret a Municipiului București sunt conduse de un director executiv și, după caz, de un director executiv adjunct, funcționari publici, dacă există unități de administrare a bazelor sportive și/sau centre de agrement. (2) Directorul executiv al direcției județene pentru sport și tineret, respectiv al Direcției pentru Sport și Tineret a Municipiului București reprezintă instituția în raporturile cu 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 558/9.VI II .2010 autoritățile administrației publice locale, cu organizațiile române și străine de și pentru sport sau tineret, precum și în raporturile cu persoanele fizice și juridice. (3) Directorii executivi ai direcțiilor județene pentru sport și tineret, respectiv al Direcției pentru Sport și Tineret a Municipiului București sunt ordonatori terțiari de credite. (4) Directorii executivi ai direcțiilor județene pentru sport și tineret, respectiv al Direcției pentru Sport și Tineret a Municipiului București se subordonează președintelui Autorității Naționale pentru Sport și Tineret. (5) Directorii executivi și, după caz, directorii executivi adjuncți îndeplinesc atribuțiile stabilite prin fișa postului aprobată de către președintele Autorității Naționale pentru Sport și Tineret. (6) în exercitarea atribuțiilor lor, directorii executivi ai direcțiilor județene pentru sport și tineret, respectiv al Direcției pentru Sport și Tineret a Municipiului București emit decizii. (7) Directorii executivi ai direcțiilor județene pentru sport și tineret, respectiv al Direcției pentru Sport și Tineret a Municipiului București și, după caz, adjuncții acestora se numesc, în condițiile legii, prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Sport și Tineret. (8) Directorii executivi ai direcțiilor județene pentru sport și tineret, respectiv al Direcției pentru Sport și Tineret a Municipiului București pot delega unele dintre atribuțiile lor directorilor executivi adjuncți sau altor persoane din cadrul instituției, în condițiile legii. Art. 5. —în subordinea direcțiilor județene pentru sport și tineret, respectiv a Direcției pentru Sport și Tineret a Municipiului București funcționează unități de administrare a bazelor sportive și centre de agrement, fără personalitate juridică, finanțate din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat, care au ca obiect de activitate administrarea și întreținerea bazelor sportive de interes național și a centrelor de agrement, precum și prestarea de servicii pentru activitatea sportivă și de tineret. Art. 6. — (1) Cheltuielile curente și de capital ale direcțiilor județene pentru sport și tineret, respectiv ale Direcției pentru Sport și Tineret a Municipiului București se finanțează din venituri proprii și subvenții de la bugetul de stat. (2) Veniturile proprii ale direcțiilor județene pentru sport și tineret, respectiv ale Direcției pentru Sport și Tineret a Municipiului București provin din: a) contribuția beneficiarilor, părinților, întreținătorilor legali sau a instituțiilor de ocrotire pentru preșcolari, elevi și tineri în beneficiul cărora se organizează activități specifice de tabere și tineret; b) contribuții de la persoane fizice și juridice din țară și din străinătate, donații, sponsorizări; c) veniturile obținute din gospodării-anexe, realizarea și difuzarea de materiale, închirieri ocazionale ale spațiilor și mijloacelor de transport disponibile, asocierea în participațiune, colaborări cu terți, alte prestări de servicii specifice; d) închirieri și concesionări ale bunurilor proprietate publică și/sau privată a statului, în condițiile legii; e) venituri obținute din cazarea tinerilor și sportivilor în locațiile proprii; f) venituri provenite din organizarea de excursii interne și externe; g) alte venituri, în condițiile legii. Art. 7. — (1) Direcțiile județene pentru sport și tineret, respectiv Direcția pentru Sport și Tineret a Municipiului București pot finanța programe de tineret și sport din bugetul propriu și pot derula programe de tineret si sport finanțate din bugetul Autorității Naționale pentru Sport și Tineret. (2) Direcțiile județene pentru sport și tineret, respectiv Direcția pentru Sport și Tineret a Municipiului București pot procura și deține mijloace proprii de transport de persoane, alimente și materiale, cu încadrarea în numărul și consumul normat potrivit prevederilor legale. Art. 8. — încadrarea personalului în numărul de posturi aprobat și pe noile funcții se face cu respectarea pregătirii profesionale și a competențelor personalului prin raportare la atribuțiile compartimentelor. Art. 9. — (1) Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 753/2005 privind organizarea și funcționarea direcțiilor pentru tineret județene, respectiv a municipiului București, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 660 din 25 iulie 2005, cu excepția art. 8 alin. (2)—(5) și a anexelor nr. 1—4, care se aplică până la 31 decembrie 2010. în cuprinsul anexelor nr. 1—4 la Hotărârea Guvernului nr. 753/2005, trimiterea la art. 3 se consideră a fi făcută la art. 2 alin. (1) lit. e) și I) din prezenta hotărâre. (2) După expirarea termenului prevăzut la alin. (1), criteriile privind stabilirea costului mediu orientativ pentru tabere, excursii și expediții școlare și pentru celelalte activități de tineret, modul de suportare a cheltuielilor pentru copiii și tinerii participanți, precum și alte aspecte referitoare la organizarea activităților în tabere și centrele de agrement vor fi stabilite prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Sport și Tineret. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Viceprim-ministru, Marko Bela Ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului, Daniel Petru Funeriu Ministrul muncii, familiei și protecției sociale, Mihai Constantin Șeitan Ministrul finanțelor publice, Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu București, 28 iulie 2010. Nr. 776.’ 13 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558/9.VIII.2010 DECIZII ALE P RI M U L U I - M I N I S T R U GUVERNUL ROMÂNIEI PRIMUL-MINISTRU DECIZIE privind încetarea, prin acordul părților, a raportului de serviciu al domnului loan Nicolescu, secretar general în cadrul Ministerului Finanțelor Publice Având în vedere solicitarea Ministerului Finanțelor Publice, cuprinsă în Adresa nr. 6.967 din 30 iulie 2010, înregistrată la Cabinetul primului-ministru cu nr. 5/5.987 din 2 august 2010, precum și prevederile art. 19 alin. (1) lit. b) și ale art. 97 lit. b) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare, primul-ministru emite prezenta decizie. Articol unic. — începând cu data de 9 august 2010, raportul de serviciu al domnului loan Nicolescu, secretar general în cadrul Ministerului Finanțelor Publice, încetează prin acordul părților. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Secretarul general al Guvernului, Daniela Nicoleta Andreescu București, 6 august 2010. Nr. 205.’ ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE MINISTERUL JUSTIȚIEI ORDIN pentru aprobarea Regulamentului privind definitivarea în funcție și promovarea în grade profesionale a personalului din serviciile de probațiune Luând în considerare Referatul de aprobare cu nr. 34.262/14.07.2010 referitor la proiectul de ordin al ministrului justiției de aprobare a Regulamentului privind definitivarea în funcție și promovarea în grade profesionale a personalului din serviciile de probațiune, în baza dispozițiilor Legii nr. 123/2006 privind statutul personalului din serviciile de probațiune, în conformitate cu dispozițiile Hotărârii Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, cu modificările și completările ulterioare, în baza prevederilor art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2009 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale, ministrul justiției emite următorul ordin: Art. 1. — Se aprobă Regulamentul privind definitivarea în funcție și promovarea în grade profesionale a personalului din serviciile de probațiune, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. — Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, dată la care se abrogă dispozițiile ordinului ministrului justiției de aprobare a Instrucțiunilor privind definitivarea în funcție și promovarea în grade profesionale a personalului din serviciile de probațiune. 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 558/9.VI II .2010 Art. 3. — Direcția de probațiune, Direcția resurse umane, curțile de apel, tribunalele și serviciile de probațiune vor duce la Direcția generală sprijin logistic, Direcția financiar-contabilă, îndeplinire prevederile prezentului ordin. p. Ministrul justiției, Lidia Barac, secretar de stat București, 23 iulie 2010. Nr. 1.871/C. ANEXĂ REGULAMENT privind definitivarea în funcție și promovarea în grade profesionale a personalului din serviciile de probațiune CAPITOLUL I Definitivarea în funcție a personalului din serviciile de probațiune Art. 1. — Definitivarea în funcție a consilierilor de probațiune debutanți se face pe bază de examen, în raport cu vechimea în specialitate, precum și cu rezultatele obținute în urma susținerii examenului de definitivare. Art. 2. — (1) Vechimea minimă necesară pentru prezentarea la examenul de definitivare în funcție este cea prevăzută la art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 123/2006 privind statutul personalului din serviciile de probațiune. (2) Se pot înscrie la examenul de definitivare în funcție inclusiv consilierii de probațiune debutanți al căror stagiu se împlinește până în ziua de susținere a examenului de definitivare. Art. 3. — Data și locul susținerii examenului de definitivare în funcție, precum și tematica, actele necesare înscrierii și termenul de depunere a acestora se stabilesc de către Direcția de probațiune împreună cu Direcția resurse umane din cadrul Ministerului Justiției, se publică pe site-ul Ministerului Justiției și se afișează la sediul Ministerului Justiției și al tribunalelor cu cel puțin 60 de zile înainte de data organizării acestuia. Art. 4. — (1) Pentru examenul de definitivare în funcție, ministrul justiției numește prin ordin: a) comisia de organizare; b) comisia de verificare a cunoștințelor; c) comisia de soluționare a contestațiilor. (2) Fiecare comisie are în componența sa un președinte, membri și un secretar. (3) Din comisii fac parte reprezentanți ai Direcției de probațiune și ai Direcției resurse umane din Ministerul Justiției. (4) Nu pot face parte din comisiile prevăzute la alin. (1) persoanele care sunt soți, rude sau afini până la gradul IV inclusiv cu oricare dintre candidații înscriși la examenul de definitivare în funcție. (5) Fiecare membru al comisiilor sus-menționate semnează o declarație pe propria răspundere, în care precizează că: a) nu se află în vreuna dintre situațiile de incompatibilitate prevăzute la alin. (4); b) va respecta secretul și confidențialitatea lucrărilor comisiei și a variantelor de subiecte ce vor fi elaborate. Art. 5. — (1) Comisia de organizare are următoarele atribuții: a) centralizează cererile de înscriere la examen, întocmește listele de înscriere, verifică îndeplinirea de către candidați a condițiilor legale de participare la examen, întocmește și afișează lista candidaților care îndeplinesc condițiile legale de participare la examen și afișează lista finală a candidaților; b) asigură afișarea rezultatelor probelor de examen și a rezultatelor finale ale examenului; c) asigură transmiterea rezultatelor examenului către Direcția de probațiune; d) îndeplinește orice sarcini necesare pentru buna desfășurare a examenului. (2) Comisia de verificare a cunoștințelor are următoarele atribuții: a) elaborează subiectele pentru examenul de definitivare; b) stabilește baremul de notare a lucrărilor scrise; c) notează lucrările scrise ale candidaților și stabilește media notelor acordate lucrărilor de către fiecare membru al comisiei; d) recorectează și stabilește nota finală acordată fiecărui subiect al probei, dacă există o diferență în notare mai mare de două puncte între corectori; e) comunică în scris rezultatele probei către comisia de organizare, în vederea afișării acestora. (3) Comisia de soluționare a contestațiilor are următoarele atribuții: a) soluționează contestațiile depuse de candidați cu privire la notarea lucrărilor scrise; b) comunică în scris comisiei de organizare rezultatele soluționării contestațiilor, în vederea afișării acestora. Art. 6. — (1) Examenul de definitivare în funcție a consilierilor de probațiune debutanți constă, în mod obligatoriu, într-o probă scrisă cu caracter teoretic și o probă scrisă cu caracter practic. (2) Proba teoretică are ca obiect testarea cunoștințelor privind: metodologia activității de protecție a victimelor, instituții de drept penal și procedură penală, criminologie, dezvoltare instituțională și cooperare instituțională, informatică socială, sănătate mentală și infracțiune, problema dependenței, sociologie aplicată și psihologia dezvoltării. (3) Proba practică constă în întocmirea unei lucrări scrise cu caracter aplicativ. (4) Proba scrisă cu caracter teoretic și proba scrisă cu caracter practic se susțin în cadrul aceleiași lucrări. Art. 7. — (1) Candidații care îndeplinesc condițiile legale de participare la examenul de definitivare în funcție se prezintă la proba scrisă teoretică și la proba scrisă practică. (2) Intrarea candidaților în sălile în care se desfășoară examenul de definitivare în funcție se face pe baza listelor întocmite pentru fiecare sală și a actului de identitate, cu cel puțin jumătate de oră înainte de începerea probei scrise. După verificarea identității, fiecare candidat păstrează pe bancă actul de identitate, până la predarea lucrării scrise. Pe listă se menționează prezența fiecărui candidat. (3) Candidații care nu se află în sală în momentul deschiderii plicului cu subiectele pierd dreptul de a mai susține examenul. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558/9.VIII.2010 15 Este interzisă intrarea în sală a candidaților cu mijloace de comunicare la distanță, computere personale, PDA - uri etc. (4) în vederea elaborării lucrării scrise, candidații primesc coli de hârtie având ștampila Direcției de probațiune. Se folosește numai cerneală sau pix cu pastă de culoare albastră. La cerere, se pot pune la dispoziție, în mod suplimentar, coli de hârtie, iar dacă este necesar, cerneală sau pixuri. (5) înainte de dictarea subiectelor, candidații înscriu numele și prenumele pe colțul foii ce urmează să fie lipit, pe care se aplică ștampila Ministerului Justiției — Direcția de probațiune și semnătura unuia dintre membrii comisiei de verificare a cunoștințelor. (6) Pe toată durata desfășurării probei scrise, în sălile în care se desfășoară examenul de definitivare au acces numai membrii comisiei de verificare a cunoștințelor și persoanele care supraveghează desfășurarea probei. (7) Timpul destinat pentru elaborarea lucrării este cel stabilit de comisia de verificare a cunoștințelor; după expirarea timpului stabilit pentru proba scrisă, responsabilul de sală strânge toate lucrările în ordinea predării lor de către candidați și le predă comisiei de verificare a cunoștințelor, care le înscrie într-un borderou. (8) Dacă examinarea se face în mai multe săli, se întocmește câte un borderou pentru lucrările din fiecare sală. (9) Lucrarea se consideră predată de către candidat după verificarea stării acesteia de către responsabilul de sală și după semnarea de către candidat în borderoul de predare-primire a lucrărilor. (10) Pe toată durata desfășurării probei scrise este interzisă părăsirea sălii de examen de către candidați. în cazuri excepționale, părăsirea temporară a sălii de examen se face numai cu însoțitor. (11) Pentru asigurarea ordinii în timpul examenului, membrii comisiei de verificare a cunoștințelor sau persoanele care supraveghează desfășurarea probei pot redistribui candidații în sală. (12) Orice fraudă sau încercare de fraudă dovedită se sancționează prin eliminarea din examen; în aceste cazuri, responsabilul de sală îl sesizează de îndată pe președintele comisiei de verificare a cunoștințelor, care întocmește un proces-verbal despre constatările făcute și măsurile luate, iar lucrarea se anulează cu mențiunea „fraudă”. (13) La finalizarea probei scrise, baremul de corectare se afișează pe ușa sălii/sălilor în care se desfășoară examenul de definitivare și pe site-ul Ministerului Justiției. Art. 8. — (1) Fiecare lucrare este notată de la 0 la 10. Nu se acordă puncte din oficiu. (2) Media finală a examenului de definitivare în funcție se calculează ca medie aritmetică între notele obținute la cele două probe. (3) Sunt declarați admiși în urma examenului de definitivare în funcție consilierii de probațiune debutanți care au obținut media finală de minimum 7 la examen, dar nu mai puțin de nota 5 la fiecare dintre cele două probe. Art. 9. — Rezultatele examenului de definitivare în funcție se publică pe site-ul Ministerului Justiției în termen de 10 zile lucrătoare de la susținerea examenului și se afișează la sediul Ministerului Justiției și al tribunalului pe lângă care funcționează serviciul unde își desfășoară activitatea candidatul, întocmindu-se un proces-verbal privind data și ora afișării acestora. Art. 10. — (1) Candidații nemulțumiți de rezultatele examenului de definitivare în funcție pot depune contestație în termen de 48 de ore de la afișarea rezultatelor, la Direcția de probațiune din Ministerul Justiției. (2) Contestațiile se soluționează de către comisia de soluționare a contestațiilor în termen de maximum 10 zile de la depunerea acestora. (3) Rezultatele obținute de candidați în urma soluționării contestațiilor, precum și rezultatele finale ale examenului de definitivare în funcție se publică pe site-ul Ministerului Justiției și se afișează la sediul Ministerului Justiției și al tribunalului pe lângă care funcționează serviciul unde își desfășoară activitatea candidatul. CAPITOLUL II Promovarea în grade profesionale a personalului din serviciile de probațiune Art. 11. — Promovarea în gradele I și II a consilierilor de probațiune, precum și promovarea în gradul I a inspectorilor de probațiune se fac pe bază de concurs, în raport cu vechimea în specialitate, competența profesională, rezultatele obținute în activitate și cu numărul de posturi scoase la concurs. Art. 12. — (1) Vechimea minimă necesară pentru prezentarea la concursul de promovare în grade profesionale este cea prevăzută la art. 8 alin. (1) lit. b)—d) și la art. 17 alin. (1) din Legea nr. 123/2006. (2) Nu se pot înscrie la concursul de promovare în grade profesionale consilierii de probațiune sau inspectorii de probațiune care au obținut calificativul „foarte slab” sau „slab” la ultima evaluare a performanțelor profesionale. Art. 13. — Data și locul susținerii concursului pentru promovarea în grade profesionale, precum și tematica, actele necesare înscrierii, termenul de depunere a acestora și a lucrărilor de disertație și numărul posturilor pentru care se organizează concursul de promovare în grade profesionale se stabilesc de către Direcția de probațiune împreună cu Direcția resurse umane din cadrul Ministerului Justiției, se publică pe site-ul Ministerului Justiției și se afișează la sediul Ministerului Justiției și al tribunalelor cu cel puțin 60 de zile înainte de data organizării acestuia. Art. 14. — (1) Concursul de promovare în gradele I și II a consilierilor de probațiune, precum și cel de promovare în gradul I a inspectorilor de probațiune constau în întocmirea unei lucrări de disertație într-una dintre următoarele teme: protecția victimelor, reintegrarea socială și supravegherea infractorilor, metodologia activității de probațiune, instituții de drept penal și procedură penală, criminologie, dezvoltare instituțională și cooperare instituțională, informatică socială, sănătate mentală și infracțiune, problema dependenței, sociologie aplicată și psihologia dezvoltării. (2) Lucrarea de disertație se prezintă în fața unei comisii constituite în acest sens. (3) întocmirea și prezentarea lucrării de disertație trebuie să respecte următoarele criterii: a) întinderea maximă de 30 de pagini, tehnoredactate în format A4, font Times New Roman 12, la 114 rând; b) încadrarea temei alese în tematica concursului de promovare; 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558/9.VIII.2010 c) originalitate în abordarea temei; d) folosirea acurată a metodelor și tehnicilor în raport cu abordarea temei; e) aplicabilitatea și utilitatea temei pentru domeniul probațiunii; f) încadrarea în timpul stabilit pentru prezentarea lucrării; g) coerența prezentării și a expunerii; h) sintetizarea informațiilor în cuprinsul prezentării; i) originalitatea prezentării și a prelucrării informațiilor. Art. 15. — (1) Pentru concursul de promovare în grade profesionale, prevederile art. 4 și 5 se aplică în mod corespunzător. (2 ) în cazul în care examenul de definitivare în funcție se organizează concomitent cu concursul de promovare în grade profesionale, prin ordin al ministrului justiției se pot numi comisii comune de examen/concurs. Art. 16. — (1) în conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și cu cele ale art. 15, candidații la concursul de promovare în grade profesionale prezintă lucrarea de disertație în fața comisiei de verificare a cunoștințelor. (2 ) Prezentarea lucrării de disertație se înregistrează audio, iar înregistrările sunt utilizate exclusiv în cadrul concursului. Art. 17. — (1) Fiecare membru al comisiei de verificare a cunoștințelor acordă o notă pentru întocmirea și prezentarea lucrării de disertație, cu luarea în considerare a criteriilor prevăzute la art. 14 alin. (3). (2 ) Prevederile art. 8 alin. (1) se aplică în mod corespunzător. (3 ) Sunt declarați admiși la concursul de promovare în grade profesionale, consilierii de probațiune și inspectorii de probațiune care au obținut nota finală de minimum 8 la lucrarea de disertație. Art. 18. — Pentru concursul de promovare în grade profesionale, prevederile art. 9 și 10 se aplică în mod corespunzător. CAPITOLUL III Dispoziții finale Art. 19. — (1) Consilierii de probațiune debutanți declarați admiși la examenul de definitivare în funcție sunt numiți pe posturi de consilier de probațiune gradul III de la data afișării rezultatelor finale ale examenului și sunt salarizați corespunzător acestui grad. (2) Neprezentarea nejustificată a consilierilor de probațiune debutanți la examenul de definitivare în funcție la prima sesiune după încheierea stagiului sau respingerea acestora la două sesiuni atrage eliberarea din funcție. Art. 20. — (1) Ministerul Justiției îndeplinește formalitățile legate de definitivarea în funcție a consilierilor de probațiune debutanți care au fost declarați admiși la examenul de definitivare în funcție, în termen de maximum 30 de zile de la data afișării rezultatelor finale ale examenului. (2) Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și în cazul eliberării din funcție a consilierilor de probațiune debutanți aflați în una dintre situațiile prevăzute la art. 19 alin. (2). Art. 21. — (1) Promovarea consilierilor de probațiune și a inspectorilor de probațiune declarați admiși la concursul de promovare în grade profesionale se face de la data afișării rezultatelor finale ale concursului, în ordinea descrescătoare a notelor obținute și în limita posturilor pentru care s-a organizat concursul. (2) Promovarea consilierilor de probațiune se face numai în gradul imediat superior. Art. 22. — Ministerul Justiției îndeplinește formalitățile legate de promovarea și salarizarea corespunzătoare a consilierilor de probațiune și inspectorilor de probațiune declarați admiși la concursul de promovare în grade profesionale, în termen de maximum 30 de zile de la data afișării rezultatelor finale. Cristina-Gabriela F. Popescu Motivul: Format electronic AUTENTIC, conform Legii nr. 202/1998, republicata. Locația; București EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR MONITORUL OFICIAL „Monitorul Oficial" R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română —S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A. 5 948368 445444 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558/9.VIII.2010 conține 16 pagini. Prețul: 3,20 lei ISSN 1453—4495