MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI PARTEA I Anul 178 (XXII) — Nr. 529 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI Șl ALTE ACTE Joⁱ> ²⁹ ⁱulⁱe ²⁰¹⁰ SUMAR Nr. Pagina ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE 528. — Ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii privind modificarea și completarea Reglementării Aeronautice Civile Române RACR — HA „Hărți aeronautice”, ediția 2/2008, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 673/2008 .............. 2-5 1 .043. — Ordin al ministrului sănătății privind aprobarea Normelor metodologice pentru elaborarea bugetului de venituri și cheltuieli al spitalului public............ 5-29 1 .045. — Ordin al ministrului sănătății pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului sănătății nr. 1.093/2004 privind abilitarea laboratoarelor de toxicologie pentru efectuarea determinărilor de noxe profesionale și pentru modificarea Normelor sanitare de bază pentru desfășurarea în siguranță a activităților nucleare, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 381/2004 ......................................'. 30-31 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 529/29. VI I.2010 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE MINISTERUL TRANSPORTURILOR Șl INFRASTRUCTURII ORDIN privind modificarea și completarea Reglementării Aeronautice Civile Române RACR— HA „Hărți aeronautice”, ediția 2/2008, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 673/2008 Pentru îndeplinirea atribuțiilor ce revin Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, ca autoritate de stat în domeniul transporturilor, în temeiul prevederilor art. 4 lit. b) și f) din Ordonanța Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 405/1993 privind înființarea Autorității Aeronautice Civile Române, cu modificările ulterioare, precum și ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 76/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, cu modificările și completările ulterioare, ministrul transporturilor și infrastructurii emite următorul ordin: Art. I. — Reglementarea Aeronautică Civilă Română RACR — HA „Hărți aeronautice”, ediția 2/2008, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 673/2008, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 471 și 471 bis din 26 iunie 2008, se modifică și se completează după cum urmează: 1. La capitolul 1 secțiunea 1.1, după nota de la definiția „Model digital al cotelor (DEM)” se introduce o nouă definiție, cu următorul cuprins: „Navigație bazată pe cerințele de performanță (PBN). Navigație RNAV bazată pe cerințele de performanță pentru aeronavele care operează pe o rută ATS, într-o procedură de apropiere instrumentală sau într-un spațiu desemnat. Notă. Cerințele de performanță sunt exprimate prin specificații de navigație (specificații RNAV, specificații RNP), în termeni de acuratețe, integritate, continuitate, disponibilitate și funcționalitate, necesare pentru operarea propusă în contextul unui concept particular de spațiu aerian. ” 2. La capitolul 1 secțiunea 1.1, definiția „Obstacol” se modifică și va avea următorul cuprins: „Obstacol. Orice obiect fix (temporar ori permanent) sau mobil ori părți ale acestuia care: a) sunt localizate pe o suprafață destinată pentru mișcarea la sol a aeronavelor; sau b) se înalță deasupra unei suprafețe definite destinate a proteja aeronavele în zbor; sau c) se găsesc în afara acestor suprafețe definite și au fost evaluate ca reprezentând un pericol pentru navigația aeriană.” 3. La capitolul 1 secțiunea 1.1, după definiția „Punct de apropiere întreruptă (MAPt)” se introduce o nouă definiție, cu următorul cuprins: „Punct de navigație. Un loc geografic determinat utilizat pentru definirea unei rute RNAV sau a traiectului de zbor al unei aeronave angajate în zbor RNAV. Punctele de navigație sunt identificate după caz: a) punct de navigație la travers (fly-by) — punct de navigație care necesită anticiparea virajului pentru a permite interceptarea tangențială a următorului segment al rutei ori procedurii; sau b) punct de navigație de survol (flyover) — punct de navigație la care se inițiază un viraj pentru interceptarea următorului segmentai rutei sau procedurii.” 4. La capitolul 1 secțiunea 1.1, definiția „Punct de raport” se modifică și va avea următorul cuprins: „Punct de raport. Un loc geografic determinat față de care poate fi raportată poziția unei aeronave. Notă. Există 3 categorii de puncte de raport: mijloc de navigație aflat la sol, intersecție și punct de navigație. în contextul acestei definiții, intersecția este un punct semnificativ exprimat prin radiale, relevmente și/sau distanțe față de mjloacele de navigație aflate la sol. Un punct de raport poate fi indicat ca punct «la cerere» sau «obligat».” 5. La capitolul 1 secțiunea 1.1, definiția „Punct semnificativ” se modifică și va avea următorul cuprins: „Punct semnificativ. Un loc geografic determinat utilizat în definirea unei rute ATS sau a traiectoriei de zbor a unei aeronave, precum și pentru alte scopuri pentru navigația aeriană și servicii de trafic aerian. Notă. Există 3 categorii de puncte semnificative: mjloc de navigație aflat la sol, intersecție și punct de navigație. în contextul acestei definiții, intersecția este un punct semnificativ exprimat prin radiale, relevmente și/sau distanțe față de mjloacele de navigație aflate la sol. ” 6. La capitolul 1 secțiunea 1.1, după definiția „Rezoluție” se introduce o nouă definiție, cu următorul cuprins: „RNAV. O metodă de navigație care permite operarea aeronavelor pe orice traiect de zbor dorit în cadrul acoperirii mijloacelor de navigație aflate la sol ori în spațiu sau în limita capabilităților mijloacelor proprii de la bord ori a unei combinații a acestora (RNAV este definită și ca «navigație de suprafață»). Notă. RNAV include navigația bazată pe cerințele de performanță cât și alte metode de navigație care nu îndeplinesc condițiile specifice navigației bazate pe cerințele de performanță.” 7. La capitolul 1 secțiunea 1.1, după nota de la definiția „Sistem de supraveghere ATS” se introduce o nouă definiție, cu următorul cuprins: „Specificație de navigație. Un set de cerințe privind aeronava și echipajul necesar pentru a sprijini desfășurarea operațiunilor de navigație aeriană bazată pe cerințele de performanță într-un spațiu aerian definit. Există două feluri de specificații de navigație: — Specificație privind performanța de navigație cerută (RNP). O specificație de navigație bazată pe conceptul RNAV care include cerințele de monitorizare și de alertare în ceea ce privește performanța și care este indicată de prefixul RNP, de exemplu RNP 4, RNPAPCH. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 529/29. VI I.2010 3 — Specificație RNAV. O specificație de navigație bazată pe conceptul RNAV care nu include cerințele de monitorizare și de alertare în ceea ce privește performanța și care este indicată de prefixul RNAV, de exemplu RNAV 5, RNAV 1. Nota 1. Documentul OACI 9613, Manualul de navigație bazată pe cerințele de performanță, volumul II, conține îndrumări detaliate referitoare la specificațiile de navigație. Nota 2. Termenul RNP, definit anterior ca fiind «o declarație a performanței de navigație care este necesară pentru operarea într-un spațiu aerian definit», a fost eliminat din cadrul acestei reglementări deoarece conceptul RNP a fost înlocuit de conceptul PBN (navigație bazată pe cerințele de performanță), în cuprinsul acestei reglementări termenul RNP este utilizat doar în contextul specificațiilor de navigație care prevăd cerințele de monitorizare și de alertare în ceea ce privește performanța. De exemplu, RNP 4 desemnează cerințele privind aeronava și operarea acesteia, incluzând o cerință de performanță laterală de 4 NM, cu monitorizarea și alertarea la bord în ceea ce privește performanța, cerințele fiind descrise detaliat în Documentul OACI 9613, Manualul de navigație bazată pe cerințele de performanță. ” 8. La capitolul 1 secțiunea 1.1 se elimină din text următoarele definiții: — Performanță de navigație cerută (RNP) — inclusiv nota; — Punct RNAV; — Tip RNP — inclusiv exemplul. 9. La capitolul 2, secțiunea 2.4 se modifică și va avea următorul cuprins: „2.4 Semne convenționale 2.4.1 Semnele convenționale utilizate sunt conforme cu cele incluse în «Addenda 2. Semnele convenționale OACI» din anexa 4 la Convenția aviației civile internaționale — Hărți aeronautice, cu excepția cazurilor în care, pentru reprezentarea unor caracteristici speciale sau a unor elemente importante pentru aviația civilă pentru care nu sunt prevăzute semne convenționale, poate fi ales orice simbol convenabil, asigurându-se în același timp că nu va cauza confuzie prin comparație cu semnele convenționale OACI sau nu va afecta lizibilitatea hărții. Notă. Mărimea și evidențierea semnelor convenționale, precum și grosimea și spațierea liniilor pot varia în funcție de scala și destinația hărții, în raport cu importanța informațiilor exprimate prin intermediul acestora. 2.4.2 Pentru reprezentarea mijloacelor de navigație aflate la sol, a intersecțiilor și a punctelor de navigație trebuie utilizat același semn convențional pe toate hărțile, indiferent de scopul hărții. 2.4.3 Semnul convențional utilizat pentru punctele semnificative trebuie să se bazeze pe o ierarhie a semnelor convenționale selectate în următoarea ordine: mijloc de navigație aflat la sol, intersecție, punct de navigație. Un semn convențional pentru reprezentarea unui punct de navigație trebuie utilizat doar atunci când un punct semnificativ particular nu este deja reprezentat ca mijloc de navigație aflat la sol sau ca intersecție. 2.4.4 Prevederile paragrafelor 2.4.2, 2.4.3 și utilizarea semnelor convenționale de la poziția 121 din anexa nr. 2 la RACR — HA se aplică începând cu 18 noiembrie 2010.” 10. La capitolul 2 secțiunea 2.15 se introduc două noi paragrafe, paragrafele 2.15.3 și 2.15.4, cu următorul cuprins: „2.15 .3 în cazul hărților de proceduri instrumentale, publicarea unei modificări a declinației magnetice trebuie finalizată într-un interval de cel mult 6 cicluri AIRAC. 2.15.4 în cazul zonelor terminale de întindere foarte mare care cuprind mai multe aerodromuri se publică o singură valoare a declinației magnetice, rotunjită, astfel încât procedurile instrumentale aferente aerodromurilor să utilizeze aceeași valoare.” 11. La capitolul 7, secțiunea 7.8 se modifică și va avea următorul cuprins: „7.8 Relevmente, drumuri și radiale 7.8.1 Relevmentele, drumurile și radialele trebuie să fie indicate în raport cu nordul magnetic, cu excepția situației prevăzute la paragraful 7.8.2. Acolo unde relevmentele și drumurile sunt furnizate suplimentar ca valori reale pentru segmentele de rută RNAV, ele vor fi scrise în paranteză, rotunjite la zeci de grade, de exemplu 290° (294,9° T). 7.8.2 în zonele de latitudine mare în care autoritatea corespunzătoare stabilește că raportarea la nordul magnetic nu este utilă, se utilizează o altă referință, de exemplu nordul geografic sau nordul grilei. 7.8.3 în situațiile în care relevmentele, drumurile sau radialele sunt date în raport cu nordul geografic ori nordul grilei, acest fapt trebuie indicat în mod clar. Atunci când este utilizat nordul grilei, trebuie indicat meridianul de referință al grilei.” 12. La capitolul 7 secțiunea 7.9 paragraful 7.9.3 subparagraful 7.9.3.1 punctul 7.9.3.1.1, subpunctul 4) se modifică și va avea următorul cuprins: „4) toate rutele ATS destinate zborului pe rută, inclusiv indicativul de rută, valoarea drumului, rotunjită în grade, pentru ambele direcții de-a lungul fiecărui segment de rută și, acolo unde este stabilită, denumirea specificației/specificațiilor de navigație, incluzând orice limitări, precum și direcția fluxului de trafic aerian.” 13. La capitolul 8, secțiunea 8.8 se modifică și va avea următorul cuprins: „8.8 Relevmente, drumuri și radiale 8.8.1 Relevmentele, drumurile și radialele trebuie să fie indicate în raport cu nordul magnetic, cu excepția situației prevăzute la paragraful 8.8.2. Acolo unde relevmentele și drumurile sunt furnizate suplimentar ca valori reale pentru segmentele de rută RNAV, ele vor fi scrise în paranteză, rotunjite la zeci de grade, de exemplu 290° (294,9° T). 8.8.2 în zonele de latitudine mare în care autoritatea corespunzătoare stabilește că raportarea la nordul magnetic nu este utilă, se utilizează o altă referință, de exemplu nordul geografic sau nordul grilei. 8.8.3 în situațiile în care relevmentele, drumurile sau radialele sunt date în raport cu nordul geografic ori nordul grilei, acest fapt trebuie indicat în mod clar. Atunci când este utilizat nordul grilei, trebuie indicat meridianul de referință al grilei.” 14. La capitolul 8 secțiunea 8.9 paragraful 8.9.4 subparagraful 8.9.4.1 punctul 8.9.4.1.1, după subpunctul 4) se introduce un nou subpunct, subpunctul 4¹), cu următorul cuprins: ,,4¹) acolo unde este stabilită, denumirea specificației/ specificațiilor de navigație și a oricăror limitări;”. 15. La capitolul 8 secțiunea 8.9 paragraful 8.9.4 subparagraful 8.9.4.1 punctul 8.9.4.1.1, după subpunctul 14) se introduce un nou subpunct, subpunctul 15), cu următorul cuprins: „15) indicarea punctelor semnificative de survol (flyover).” 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 529/29. VI I.2010 16. La capitolul 9, secțiunea 9.8 se modifică și va avea următorul cuprins: „9.8 Relevmente, drumuri și radiale 9.8.1 Relevmentele, drumurile și radialele trebuie să fie indicate în raport cu nordul magnetic, cu excepția situației prevăzute la paragraful 9.8.2. Acolo unde relevmentele și drumurile sunt furnizate suplimentar ca valori reale pentru segmentele de rută RNAV, ele vor fi scrise în paranteză, rotunjite la zeci de grade, de exemplu 290° (294,9° T). Notă. Se poate include pe hartă o notă privind acest aspect. 9.8.2 în zonele de latitudine mare în care autoritatea corespunzătoare stabilește că raportarea la nordul magnetic nu este utilă, se utilizează o altă referință, ca de exemplu nordul geografic sau nordul grilei. 9.8.3 în situațiile în care relevmentele, drumurile sau radialele sunt date în raport cu nordul geografic sau nordul grilei, acest fapt trebuie indicat în mod clar. Atunci când este utilizat nordul grilei, trebuie indicat meridianul de referință al grilei.” 17. La capitolul 9 secțiunea 9.9 paragraful 9.9.4 subparagraful 9.9.4.1 punctul 9.9.4.1.1, după subpunctul 7) se introduce un nou subpunct, subpunctul 7¹), cu următorul cuprins: ,,7¹) acolo unde este stabilită, denumirea specificației/specificațiilor de navigație și a oricăror limitări;”. 18. La capitolul 9 secțiunea 9.9 paragraful 9.9.4 subparagraful 9.9.4.1 punctul 9.9.4.1.1, după subpunctul 9) se introduce un nou subpunct, subpunctul 10), cu următorul cuprins: „10) indicarea punctelor semnificative de survol (flyover).” 19. La capitolul 10, secțiunea 10.8 se modifică și va avea următorul cuprins: „10.8 Relevmente, drumuri și radiale 10.8.1 Relevmentele, drumurile și radialele trebuie să fie indicate în raport cu nordul magnetic, cu excepția situației prevăzute la paragraful 10.8.2. Acolo unde relevmentele și drumurile sunt furnizate suplimentar ca valori reale pentru segmentele de rută RNAV, ele vor fi scrise în paranteză, rotunjite la zeci de grade, de exemplu 290° (294,9° T). Notă. Se poate include pe hartă o notă privind acest aspect. 10.8.2 în zonele de latitudine mare în care autoritatea corespunzătoare stabilește că raportarea la nordul magnetic nu este utilă, se utilizează o altă referință, ca de exemplu nordul geografic sau nordul grilei. 10.8.3 în situațiile în care relevmentele, drumurile sau radialele sunt date în raport cu nordul geografic sau nordul grilei, acest fapt trebuie indicat în mod clar. Atunci când este utilizat nordul grilei, trebuie indicat meridianul de referință al grilei.” 20. La capitolul 10 secțiunea 10.9 paragraful 10.9.4 subparagraful 10.9.4.1 punctul 10.9.4.1.1, după subpunctul 6) se introduce un nou subpunct, subpunctul 6¹), cu următorul cuprins: ,,6¹) acolo unde este stabilită, denumirea specificației/specificațiilor de navigație și a oricăror limitări;”. 21. La capitolul 10 secțiunea 10.9 paragraful 10.9.4 subparagraful 10.9.4.1 punctul 10.9.4.1.1, după subpunctul 8) se introduce un nou subpunct, subpunctul 9), cu următorul cuprins: „9) indicarea punctelor semnificative de survol (flyover).” 22. La capitolul 11, secțiunea 11.9 se modifică și va avea următorul cuprins: „11.9 Relevmente, drumuri și radiale 11.9.1 Relevmentele, drumurile și radialele trebuie să fie indicate în raport cu nordul magnetic, cu excepția situației prevăzute la paragraful 11.9.2. Acolo unde relevmentele și drumurile sunt furnizate suplimentar ca valori reale pentru segmentele de rută RNAV, ele vor fi scrise în paranteză, rotunjite la zeci de grade, de exemplu 290° (294,9°T). Notă. Se poate include pe hartă o notă privind acest aspect. 11.9.2 în zonele de latitudine mare în care autoritatea corespunzătoare stabilește că raportarea la nordul magnetic nu este utilă, se utilizează o altă referință, ca de exemplu nordul geografic sau nordul grilei. 11.9.3 în situațiile în care relevmentele, drumurile sau radialele sunt date în raport cu nordul geografic sau nordul grilei, acest fapt trebuie indicat în mod clar. Atunci când este utilizat nordul grilei, trebuie indicat meridianul de referință al grilei.” 23. La capitolul 11 secțiunea 11.10 paragraful 11.10.6 subparagraful 11.10.6.1, după litera h) se introduce o nouă literă, litera i), care va avea următorul cuprins: ,,i) indicarea punctelor semnificative de survol (flyover).” 24. La capitolul 16 secțiunea 16.7, paragraful 16.7.4 se modifică și va avea următorul cuprins: „16.7.4 Reperele naturale sau artificiale, precum poduri, linii electrice de înaltă tensiune, instalații de funicular și telecabină permanente, centrale eoliene, mine, forturi, ruine, baraje, conducte, stânci, versanți abrupți, faleze, dune de nisip, faruri izolate, faruri navale etc., trebuie reprezentate pe hartă atunci când se consideră că sunt importante pentru navigația aeriană la vedere.” 25. La capitolul 16 secțiunea 16.9 paragraful 16.9.3, subparagraful 16.9.3.2 se modifică și va avea următorul cuprins: „16.9.3.2 Liniile electrice de înaltă tensiune, instalațiile de funicular și telecabină permanente și centralele eoliene trebuie reprezentate pe hartă atunci când se consideră că sunt importante pentru navigația aeriană la vedere.” 26. La anexa nr. 2 la RACR—HA, în tabelul „Mijloace de radionavigație”, pozițiile 100, 101, 103 și 107*) se modifică și vor avea următorul cuprins: „100 Radîofar nedirecti onal 9 101 Radîofar omnidirecțional VHF o 103 Mijloace de radionavigație VOR si DME cu același O amplasament (colocate) 107 Mijloace de radionavigație VOR si TACAN VORTAC cu w același amplasament (colocate) 55 *) Pozițiile 100, 101, 103 și 107 sunt reproduse în facsimil. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 529/29.VII.2010 5 27. La anexa nr. 2 la RACR-HA, în tabelul „Servicii de trafic aerian”, pozițiile 121 și 124*) se modifică și vor avea următorul cuprins: „121 Punct de Punct de Punct de Punct de trecere la trecere la survol survol travers travers (fly- (flyover) la (flyover) (fly-by) by) obligat cerere obligat la cerere Punct de raport VFR Intersecție VORTAC w V <§g) TACAN o • © ® VOR FI H (SSj VOR/DME NDB Punct de navigație 28. La anexa nr. 2 la RACR-HA, în tabelul „Diverse”, după poziția 140 se introduc două noi poziții, pozițiile 140¹ și 1402**), cᵤ următorul cuprins: „140 Centrală eoliană nebalizată si balizată i T T 1402 Centrale eoliene - grup restrâns și grup de T î ” centrale eoliene pe suprafață extinsă, balizate 29. La anexa nr. 6 la RACR-HA „Cerințele de calitate a datelor aeronautice”, tabelul 1 „Latitudini și longitudini” rândul 6, coloana 1 se modifică și va avea următorul cuprins: „Mijloace de navigație, puncte de navigație și intersecții pe rută, puncte SID/STAR, puncte ale procedurii de așteptare”. Art. II. — Regia Autonomă „Autoritatea Aeronautică Civilă Română”, Regia Autonomă „Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian — ROMATSA”, precum și orice alți agenți aeronautici certificați/autorizați să furnizeze servicii de navigație aeriană vor lua măsuri pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin. Art. III. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul transporturilor și infrastructurii, Radu Mircea Berceanu București, 8 iulie 2010. Nr. 528.’ *) Pozițiile 121 și 124 sunt reproduse în facsimil. **) Pozițiile 1401 și 14Q2 ₛᵤₙt reproduse în facsimil. 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 529/29. VI I.2010 MINISTERUL SĂNĂTĂȚII ORDIN privind aprobarea Normelor metodologice pentru elaborarea bugetului de venituri și cheltuieli al spitalului public Văzând Referatul de aprobare al Direcției generale economice nr. Cs.A. 7.765/2010, având în vedere prevederile art. 191 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 62 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, ale Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 1.954/2005 pentru aprobarea Clasificației indicatorilor privind finanțele publice și ale art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, cu completările ulterioare, ministrul sănătății emite următorul ordin: Art. 1. — (1) Se aprobă Normele metodologice pentru elaborarea bugetului de venituri și cheltuieli al spitalului public, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. (2) Normele metodologice prevăzute la alin. (1) se aplică spitalelor publice, finanțate integral din venituri proprii, din rețeaua Ministerului Sănătății și din rețeaua autorităților administrației publice locale. (3) Pentru ministerele și instituțiile cu rețea sanitară proprie, normele metodologice de elaborare a bugetului de venituri și cheltuieli se aprobă prin ordin sau decizie de conducătorul acestora, după caz, cu avizul Ministerului Sănătății. Art. 2. — Direcțiile din cadrul Ministerului Sănătății, direcțiile de sănătate publică și unitățile sanitare publice duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Art. 3. — La data intrării în vigoare a prevederilor prezentului ordin, Normele metodologice pentru elaborarea bugetului de venituri și cheltuieli al spitalului public, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății publice nr. 896/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 676 din 7 august 2006, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă. Art. 4. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul sănătății, Cseke Attila București, 16 iulie 2010. Nr. 1.043. ANEXĂ NORME METODOLOGICE pentru elaborarea bugetului de venituri și cheltuieli al spitalului public 1. Norme cu caracter general (1) Spitalul public este unitatea sanitară cu paturi, de utilitate publică, cu personalitate juridică, care furnizează servicii medicale. Spitalul public este instituție publică finanțată integral din venituri proprii și funcționează pe principiul autonomiei financiare, care presupune următoarele: a) organizarea activității spitalului pe baza bugetului de venituri și cheltuieli, pe total unitate, precum și pe fiecare secție sau compartiment, astfel încât cheltuielile necesare pentru realizarea serviciilor medicale să fie acoperite din veniturile realizate; b) evaluarea corectă a veniturilor proprii, fundamentarea cheltuielilor pe baza propunerilor secțiilor și compartimentelor din structura spitalului, în raport cu obiectivele programate, și elaborarea bugetului de venituri și cheltuieli potrivit Clasificației indicatorilor privind finanțele publice, aprobată prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.954/2005; c) aprobarea bugetului propriu de venituri și cheltuieli, la propunerea managerului spitalului, de către ordonatorul de credite ierarhic superior, respectiv conducătorul direcției de sănătate publică sau ministrul sănătății ori, după caz, consiliul local, județean sau primarul general al municipiului București; d) repartizarea bugetului de venituri și cheltuieli aprobat pe secțiile și compartimentele din structura spitalului; e) modificarea bugetului de venituri și cheltuieli de către structurile care l-au aprobat; f) executarea bugetului de venituri și cheltuieli printr-o bună gestiune economico-financiară, realizarea serviciilor medicale contractate, precum și a celorlalte prestații și activități ale spitalului, în condiții de echilibru financiar între venituri și cheltuieli. (2) Spitalul public este condus de un manager, persoană fizică sau juridică, care îndeplinește atribuțiile ordonatorului terțiar de credite, în condițiile legii. Managerul, persoană fizică sau juridică, încheie contract de management cu ministrul sănătății ori, după caz, cu primarul unității administrativ- teritoriale, primarul general al municipiului București sau președintele consiliului județean, pe o perioada de maximum 3 ani, în care se cuprind și obligații legate de realizarea indicatorilor economico-financiari rezultați din modul de elaborare și execuție a bugetului de venituri și cheltuieli. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 529/29. VI I.2010 7 (3) Responsabilitățile managerului, ca ordonator terțiar de credite, sunt: a ) angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor în limita bugetului aprobat numai pentru realizarea sarcinilor instituției pe care o conduce și în condițiile stabilite prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, precum și organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale, cu modificările și completările ulterioare. Managerii au obligația de a stabili prin decizie internă: — persoanele cu atribuții și responsabilități în cadrul compartimentelor de specialitate pentru operațiunile de angajare, lichidare și ordonanțare; — persoanele autorizate care efectuează plățile, pe baza documentelor ordonanțate de către ordonatorul de credite; — persoanele desemnate pentru executarea controlului financiar preventiv; b) realizarea serviciilor medicale contractate cu casele de asigurări de sănătate, precum și a celor prevăzute în celelalte contracte; c) asigurarea, în condițiile legii, a drepturilor pacienților; d) realizarea veniturilor contractate cu casele de asigurări de sănătate, precum și cu terțe persoane fizice și juridice; e) angajarea și utilizarea creditelor bugetare în limita bugetului aprobat și pe baza bunei gestiuni financiare; f) asigurarea integrității bunurilor încredințate instituției pe care o conduce; g) organizarea și ținerea la zi a contabilității și prezentarea la termen a situațiilor financiare asupra situației patrimoniului aflat în administrare și a execuției bugetare; h) organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziții publice și a programului de investiții publice; i) organizarea evidenței programelor naționale de sănătate și realizarea indicatorilor aferenți acestora; j) organizarea și ținerea la zi a evidenței patrimoniului, conform reglementărilor legale; k) analizarea periodică, cel puțin lunar, a execuției bugetului de venituri și cheltuieli și stabilirea de măsuri operative pentru remedierea deficiențelor; I) asigură, prin măsurile stabilite, ca drepturile de personal să nu depășească 70% din sumele decontate de casele de asigurări de sănătate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate pentru serviciile medicale furnizate, precum și din sumele asigurate din bugetul Ministerului Sănătății cu această destinație; m) asigurarea monitorizării cheltuielilor de personal și a execuției bugetare pe structura bugetului aprobat; n) asigurarea codificării corecte a DRG; o) asigură încheierea contractelor cu direcțiile de sănătate publică și răspunde pentru îndeplinirea obligațiilor cuprinse în acestea, pentru: desfășurarea activităților prevăzute în programele naționale de sănătate; asigurarea drepturilor salariale ale personalului care își desfășoară activitatea în cadrul cabinetelor medicale cuprinse în structura organizatorică aprobată în condițiile legii — cabinete de medicină sportivă, planning familial, HIV/SIDA, distrofici, TBC, LSM; asigurarea drepturilor salariale ale personalului care desfășoară activitate de cercetare științifică în condițiile legii; asigurarea cheltuielilor de natura bunurilor și serviciilor necesare cabinetelor medicale de medicină sportivă, cabinetelor TBC, cabinetelor LSM cuprinse în structura organizatorică a spitalului, aprobate în condițiile legii; asigurarea cheltuielilor prevăzute la art. 93 alin. (5) și, după caz, alin. (5¹) pentru UPU și CPU cuprinse în structura organizatorică a spitalelor de urgență, aprobate în condițiile legii, asigurarea drepturilor salariale pentru rezidenți în toată perioada rezidențialului, anii I—VII; p) asigură încheierea contractelor cu institutele de medicină legală din centrele medicale universitare la care sunt arondate, pentru asigurarea drepturilor salariale ale personalului care își desfășoară activitatea în cabinetele de medicină legală din structura spitalului, precum și a cheltuielilor de natura bunurilor și serviciilor necesare pentru funcționarea acestor cabinete; răspunde de îndeplinirea obligațiilor cuprinse în acestea. 2. Structura, elaborarea și fundamentarea bugetului de venituri și cheltuieli 2.1. Structura bugetului de venituri și cheltuieli (1) Bugetul de venituri și cheltuieli cuprinde resursele financiare și cheltuielile din cadrul unui an bugetar, necesare în vederea asigurării condițiilor de desfășurare normală a activității spitalelor publice, de furnizare a serviciilor medicale contractate cu casele de asigurări de sănătate, precum și a altor servicii, în condițiile legii. Veniturile și cheltuielile se cuprind în macheta de buget din structura prevăzută în Clasificația indicatorilor privind finanțele publice, aprobată prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.954/2005. Bugetul de venituri și cheltuieli al spitalului se compune din: a) bugetul de venituri și cheltuieli al spitalului, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1; b) bugetele de venituri și cheltuieli ale secțiilor/ compartimentelor, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2; c) situația privind numărul de posturi și structura acestora, conform modelului prevăzut în anexa nr. 3; d) bugetul fondului de dezvoltare al spitalului, conform modelelor prevăzut în anexele nr. 4 a) și 4 b). (2) Veniturile proprii ale spitalelor se cuprind în macheta de buget pe capitole, subcapitole și paragrafe. în capitolul de venituri se evidențiază: a) valoarea contractelor de furnizare de servicii medicale încheiate de spitale cu casele de asigurări sociale de sănătate județene și a municipiului București, în calitate de furnizor de servicii medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, precum și din alte prestații și activități prevăzute de lege; b) valoarea contractelor de furnizare de servicii medicale cu case de asigurări de sănătate private sau cu operatori economici; c) valoarea contractelor privind furnizarea de servicii medicale solicitate de alte unități spitalicești, farmaceutice, de cabinete medicale sau de alte unități sanitare publice ori private acreditate, care nu au specialiști pentru unele activități sau manopere medicale; d) sume realizate din editarea și difuzarea unor publicații cu caracter medical; e) sume realizate din servicii medicale, hoteliere sau de altă natură, furnizate la cererea unor terți, atât în structurile cu paturi, cât și în cele ambulatorii; f) sume realizate din servicii de asistență medicală la domiciliu, furnizate la cererea pacienților; g) valoarea contractelor de cercetare și alte surse; h) valoarea contractelor reprezentând asocieri investiționale în domenii medicale ori de cercetare medicală și farmaceutică; i) sume din închirierea unor spații medicale către alți furnizori de servicii medicale, în condițiile legii; 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 529/29. VI I.2010 j) sume din închirierea de echipamente, aparatură medicală și alte bunuri către alți furnizori de servicii medicale, în condițiile legii, care aparțin spitalului; k) sume din donații și sponsorizări; I) sume din legate; m) sume alocate de la bugetul de stat și din bugetul constituit din contribuțiile instituite pentru combaterea consumului excesiv de tutun și băuturi alcoolice, în condițiile și potrivit destinațiilor stabilite de lege; n) sume alocate de la bugetul local, în condițiile și potrivit destinațiilor stabilite de lege; o) valoarea contractelor încheiate de spitalele publice din rețeaua autorităților administrației publice locale cu direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București pentru: desfășurarea activităților prevăzute în programele naționale de sănătate; asigurarea drepturilor salariale ale personalului care își desfășoară activitatea în cadrul cabinetelor medicale cuprinse în structura organizatorică aprobată în condițiile legii; asigurarea drepturilor salariale ale personalului care desfășoară activități de cercetare științifică; cheltuieli de natura bunurilor și serviciilor necesare cabinetelor de medicină sportivă, cabinetelor TBC, cabinetelor LSM; cheltuieli prevăzute de lege pentru UPU/CPU; drepturile salariale ale rezidenților pe toată perioada anilor de studiu I—VII; p) valoarea contractelor încheiate de spitale cu institutele de medicină legală din centrele medicale universitare la care sunt arondate, pentru asigurarea drepturilor de personal și a cheltuielilor materiale necesare funcționării. (3) Veniturile proprii evidențiate și realizate de spital, altele decât sumele provenite din bugetul de stat, de la bugetul local, din veniturile proprii ale Ministerului Sănătății (accize), la capitolul cheltuieli și care nu au o anumită destinație și pot fi utilizate pentru cheltuieli curente și de capital. (4) Veniturile spitalelor provenite din fonduri din bugetul local, din bugetul de stat, precum și din bugetul constituit din contribuțiile instituite pentru combaterea consumului excesiv de tutun și băuturi alcoolice se utilizează numai pentru destinațiile pentru care au fost alocate, potrivit legii. (5) Spitalele publice din subordinea Ministrului Sănătății, a direcțiilor de sănătate publică și cele din subordinea autorităților administrației publice locale pot primi cu titlu gratuit, în condițiile actelor normative în vigoare, medicamente prin programele naționale de sănătate. (6) Unitățile sanitare publice cu paturi care derulează proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare, în execuție, vor detalia subdiviziunile de la capitolul 45.10 „Sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări” și de la titlul 56.10 „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare” pe subcapitole și paragrafe la venituri și, respectiv, pe articole și alineate la cheltuieli, potrivit Clasificației indicatorilor privind finanțele publice, aprobată prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.954/2005. (7) Cheltuielile spitalului se evidențiază în macheta de buget pe structura clasificației economice și funcționale pe total cheltuieli și, separat, cheltuielile privind activitatea finanțată din venituri proprii (exclusiv subvențiile), cheltuielile privind activitățile finanțate din sume de la bugetul de stat, bugetul local, bugetul constituit din contribuțiile instituite pentru producerea, importul și publicitatea pentru produse din tutun și alcool, precum și, după caz, din alte surse de venituri a căror utilizare este stabilită prin lege. (8) Bugetul de venituri si cheltuieli se elaborează în condiții de echilibru financiar între venituri și cheltuieli. (9) Excedentul bugetului de venituri și cheltuieli se stabilește ca diferență între totalul veniturilor și totalul cheltuielilor. Bugetul spitalelor publice poate fi încheiat cu excedent sau cu excedent zero, când veniturile sunt egale cu cheltuielile. Excedentul anual rezultat din execuția bugetului de venituri și cheltuieli se reportează în anul următor și se utilizează pentru cheltuieli curente și de capital. în situația în care spitalul public a rămas cu excedent de casă la finele anului precedent, pentru utilizarea acestuia în noul exercițiu bugetar se procedează astfel: a) cheltuielile pentru exercițiul curent se măresc în limita excedentului înregistrat la finele anului precedent și care se află sub formă de disponibilități în contul curent deschis la Trezoreria Statului. în această situație cheltuielile activității curente vor fi mai mari decât veniturile curente și se echilibrează prin poziția „Excedent din anul precedent pentru echilibrarea cheltuielilor în anul curent”. Ca urmare, în acest caz, se va completa la finele machetei rubrica „Deficit”; b) este interzisă cuprinderea excedentului din anul precedent în capitolul „Venituri”, deoarece acestea nu aparțin anului curent. 2.2. Elaborarea și fundamentarea bugetului de venituri și cheltuieli (1) în etapa de elaborare a bugetului de venituri și cheltuieli comitetul director trebuie să analizeze resursele posibile și cheltuielile necesare, reflectate într-un proiect de buget fundamentat pe principalii indicatori fizici: volumul serviciilor medicale ce urmează a fi furnizate, alte resurse, dezvoltarea/restructurarea unor activități, după caz. (2) Proiectul bugetului de venituri și cheltuieli se elaborează de către comitetul director pe baza propunerilor prezentate de conducătorii secțiilor și compartimentelor din structura spitalului, având în vedere: a) estimarea veniturilor ce urmează a se realiza din activitatea de furnizare a serviciilor medicale, alte prestații și activități; b) cheltuielile necesare și prioritățile stabilite pentru activitatea de acordare a asistenței medicale și alte activități; c) realizarea echilibrului financiar între veniturile și cheltuielile cuprinse în proiectul de buget. Propunerile prezentate sunt centralizate de către compartimentul financiar-contabil al spitalului. (3) Fundamentarea bugetului de venituri și cheltuieli reprezintă un complex de analize și decizii prin care managerul evaluează nivelul surselor de venituri și perioada în care urmează să se încaseze, dimensionează categoriile de cheltuieli necesare, le prioritizează și le prevede în strânsă corelare cu perioada de încasare a veniturilor. (4) Proiectul bugetului de venituri și cheltuieli are la bază principiul specializării bugetare, potrivit căruia veniturile și cheltuielile se înscriu pe surse de proveniență și pe categorii de cheltuieli, grupate după natura lor economică și destinația acestora, potrivit clasificației bugetare. (5) Fundamentarea veniturilor spitalului se face pentru fiecare sursă de venit, prin indicatori care să conducă la stabilirea corectă a nivelului acestora. Analiza cuprinde situația veniturilor realizate în ultimii 3 ani. (6) La fundamentarea veniturilor se au în vedere aspectele care reglementează sursele de venituri și condițiile specifice fiecărei unități de furnizare a serviciilor medicale, după cum urmează: a ) la estimarea veniturilor din contractele încheiate cu casele de asigurări de sănătate pentru furnizarea serviciilor medicale se iau în considerație: — condițiile de contractare prevăzute anual prin Contractul- cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 529/29. VI I.2010 9 sistemului de asigurări sociale de sănătate, normele de aplicare ale acestuia, precum și celelalte reglementări în domeniu; — numărul de servicii pe structură (spitalizare continuă, de zi etc.) estimat a se realiza și finanța; — modalitatea de plată (DRG, plata pe caz externat, plata pe serviciu, plata pe zi de spitalizare, cronici, UPU etc.); — inflația prognozată; — analiza valorii serviciilor în anul curent față de anul precedent și identificarea cauzelor plusurilor și minusurilor constatate; b) la estimarea veniturilor realizate din serviciile prestate persoanelor fizice și juridice se au în vedere: — numărul estimat al persoanelor solicitante; — volumul și natura serviciilor medicale solicitate la cerere; — veniturile medii pe persoană; — analiza comparativă a estimărilor din anul curent cu realizările din anul precedent; c) veniturile din asocieri investiționale se estimează pe baza contractelor în curs și care rămân valabile și în anul curent sau pe baza noilor contracte; d) alte venituri, în concordanță cu volumul prestărilor de servicii medicale, inclusiv actele adiționale, având ca nivel de referință realizările din anul anterior, creșterea sau reducerea capacității unității de a presta servicii medicale, indicele de inflație prognozat de către instituțiile abilitate, noi surse de venituri etc.; e) la estimarea veniturilor din contractele încheiate cu direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București se iau în considerație condițiile de contractare, modalitățile privind executarea și decontarea sumelor, destinația acestora; f) la estimarea veniturilor din contractele încheiate cu institutele de medicină legală din centrele medicale universitare la care sunt arondate se iau în considerație condițiile de contractare, modalitățile privind executarea și decontarea sumelor, destinația acestora. (7) Fundamentarea cheltuielilor se efectuează de comitetul director împreună cu șefii de secții și compartimente, urmărindu-se în principal: a) utilizarea resurselor materiale și bănești pentru cheltuieli oportune și strict necesare; b) reducerea cheltuielilor materiale, de funcționare și administrare prin stabilirea de norme proprii de consum; c) aprovizionarea cu materiale sanitare, medicamente pentru asigurarea tratamentului adecvat, în limita cerințelor actelor medicale, evitându-se formarea de stocuri; d) stabilirea la nivelul spitalului de proceduri pentru actele medicale furnizate la nivelul secțiilor, stabilirea listelor proprii de medicamente, materiale sanitare și reactivi, aprobate de comitetul director; e) stabilirea necesarului de lucrări de întreținere pe bază de studii și documentații tehnice în cadrul unor strategii de îmbunătățire a calității actului medical; f) evaluarea produselor din gestiuni și eliberarea acestora în funcție de cerințele actelor medicale și de respectarea scopului pentru care au fost achiziționate; g) întărirea controlului intern asupra consumurilor pe secții și compartimente; h) reducerea cheltuielilor ca urmare a externalizării unor servicii și activități, potrivit normelor legale. (8) La fundamentarea cheltuielilor se mai au în vedere următoarele: a) indicatorii fizici cu ajutorul cărora se poate aprecia efortul financiar (număr de salariați, număr de cazuri externate, număr de paturi, număr de zile de spitalizare etc.); b) evoluția cheltuielilor pe ultimii 3 ani, pentru a constata tendința de creștere sau de reducere a cheltuielilor; c) evaluarea cheltuielilor pe fiecare secție sau compartiment și a responsabilităților stabilite conducătorilor acestor structuri; d) normele și reglementările privind efectuarea cheltuielilor (alocații de hrană, salarii etc.); e) eliminarea sau reducerea practicilor anterioare care au condus la cheltuieli neeconomicoase. (9) Estimarea cheltuielilor necesită efectuarea calculelor pentru stabilirea necesarului de resurse umane, materiale și de capital, stabilirea cheltuielilor directe, indirecte și generale necesare pentru realizarea serviciilor medicale. La stabilirea principalelor niveluri de cheltuieli se au în vedere prevederile legale ce reglementează fiecare natură de cheltuieli, precum și alte elemente de calcul, după cum urmează: a) cheltuieli de personal (titlul 10): — în domeniul politicii de personal și al structurii organizatorice managerul stabilește și aprobă numărul de personal pe categorii și locuri de muncă, propune structura organizatorică și reorganizarea unității. La stabilirea numărului de posturi se are în vedere realizarea furnizării serviciilor medicale contractate, cu îmbunătățirea calității la acordarea actului medical; — calculul numărului de personal și al necesarului de cheltuieli de personal se face pe baza statului de funcții aprobat, prin evaluarea drepturilor de personal, în detaliu, pe structura clasificației indicatorilor financiari, pentru întregul personal, pe baza organigramei unității, pe fiecare secție și compartiment ale spitalului; — numărul de posturi, structura acestora și cheltuielile cu salariile se aprobă ca anexă la bugetul de venituri și cheltuieli al fiecărei unități sanitare publice; — numărul de posturi aprobat prin bugetul fiecărei unități sanitare publice nu poate fi depășit; — începând cu data de 1 ianuarie 2011, cheltuielile aferente drepturilor de personal reprezintă maximum 70% din sumele decontate de casele de asigurări de sănătate din Fondul național unic al asigurărilor sociale de sănătate pentru serviciile medicale furnizate, precum și din sumele asigurate din bugetul Ministerului Sănătății cu această destinație; b) bunuri și servicii (titlul 20). Evaluarea cheltuielilor pentru bunuri și servicii se fundamentează pe fiecare alineat, avându-se în vedere: — necesarul calculat pe baza propunerilor primite de la fiecare secție și compartiment, stocul normat stabilit de unitate, stocul la finele anului precedent; — numărul de cazuri externate; — alocațiile legale de hrană pe tipuri de secții; — necesarul de materiale sanitare, medicamente, reactivi etc.; — necesarul fundamentat pentru cheltuieli de reparații curente; — alte activități și consumuri necesare; c) cheltuielile de capital se estimează ținându-se cont de propunerile justificate ale secțiilor și compartimentelor, pe bază de documentații tehnice, în condițiile legii. Cheltuielile de capital se înscriu în lista de investiții ce constituie anexă la bugetul de venituri și cheltuieli, conform Ordinului ministrului finanțelor 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 529/29. VI 1.2010 nr. 2.487/1996 pentru aprobarea Normelor metodologice privind finanțarea investițiilor instituțiilor publice prin trezoreria statului și a Normelor metodologice privind aplicarea de către trezoreriile statului a mecanismului de finanțare a investițiilor instituțiilor publice, cu modificările și completările ulterioare. în cadrul cheltuielilor de capital, cheltuielile din Fondul de dezvoltare al spitalului se evidențiază distinct în conformitate cu condițiile cuprinse în prezentele norme metodologice. (10) Spitalele publice din rețeaua autorităților administrației publice locale pot primi sume de la bugetul de stat și din veniturile proprii ale Ministerului Sănătății, alocate prin transfer autorităților administrației publice locale, pentru: — finanțarea obiectivelor noi de investiții, de investiții în continuare aflate în derulare, nominalizate în listele de investiții, anexă la bugetul Ministerului Sănătății din legea bugetului; — dotarea cu aparatură medicală; — reparații capitale; — obiective de modernizare, transformare și extindere a construcțiilor existente și expertizare, proiectare și consolidare a clădirilor. Sumele se alocă în conformitate cu criteriile și condițiile prevăzute de lege, aprobate anual prin ordin al ministrului sănătății. (11) în cazul în care spitalul derulează programe naționale de sănătate, calculul necesarului se face având în vedere prevederile cuprinse în normele de organizare și finanțare a programelor naționale de sănătate în vigoare la data fundamentării bugetului de venituri și cheltuieli. 3. Negocierea contractului de furnizare de servicii medicale și aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli (1) Contractul de furnizare de servicii medicale se negociază de către manager cu conducerea casei de asigurări de sănătate, în condițiile stabilite în contractul-cadru și în normele de aplicare a acestuia. (2) Reprezentanții direcțiilor de sănătate publică sau ai Ministerului Sănătății, după caz, în funcție de subordonare, au rol de supraveghere a procesului de negociere, urmărind ca aceasta să se realizeze pe baza prevederilor legale, colaborând în acest sens cu reprezentanții Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și ai caselor de asigurări de sănătate, după caz. (3) în cazul refuzului uneia dintre părți de a semna contractul de furnizare de servicii medicale, se constituie o comisie de mediere formată din reprezentanți ai Ministerului Sănătății și ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, care în termen de maximum 10 zile soluționează divergențele. (4) în cazul spitalelor publice aparținând autorităților administrației publice locale, comisia de mediere este formată din reprezentanți ai autorităților administrației publice locale și ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. (5) Proiectul bugetului de venituri și cheltuieli se definitivează după semnarea contractului de furnizare de servicii medicale cu casa de asigurări de sănătate. (6) Proiectul bugetului spitalului public, precum și bugetele secțiilor și compartimentelor spitalului se prezintă, pentru avizare, consiliului de administrație al spitalului. (7) Bugetul de venituri și cheltuieli se aprobă de ordonatorul de credite ierarhic superior, la propunerea managerului. Bugetul de venituri și cheltuieli va fi însoțit de o notă de prezentare a bugetului spitalului care va cuprinde enumerarea surselor de venituri și a sumelor corespunzătoare fiecărei surse de venit, precum și măsurile preconizate de spital pentru încadrarea cheltuielilor în prevederile bugetare de cheltuieli și în nivelul veniturilor estimate a fi realizate. în cazul existenței unor obligații către furnizori la data întocmirii bugetului de venituri și cheltuieli, acestea vor fi evidențiate separat, stabilindu-se posibilitățile și intervalul în care vor fi achitate. (8) După aprobare, bugetul se repartizează pe secții și compartimente. Bugetele pe secții și compartimente se comunică șefilor de secție și intră în execuție odată cu încheierea contractului de administrare. (9) Un exemplar al bugetului de venituri și cheltuieli aprobat (în copie) se prezintă unității Trezoreriei Statului la care unitatea sanitară are conturile deschise. 4. Execuția bugetului de venituri și cheltuieli (1) Veniturile unității sanitare publice se încasează, se administrează, se utilizează și se contabilizează potrivit dispozițiilor legale aplicabile unităților finanțate integral din venituri proprii. Veniturile se înregistrează în contabilitatea spitalului în conturile corespunzătoare de venituri la momentul creării lor. (2) Sumele aprobate la cheltuieli, în cadrul cărora se angajează, se ordonanțează și se efectuează plăți, reprezintă limite maxime, care nu pot fi depășite. Angajarea cheltuielilor se face numai în limita creditelor bugetare aprobate. (3) Cheltuielile înscrise în bugetul de venituri și cheltuieli au destinație precisă și limitată și nu pot fi efectuate dacă nu au temei legal. (4) Documentele privind angajarea, lichidarea și ordonanțarea pentru propunerile privind cheltuielile cu medicamentele, materialele sanitare se emit de către secțiile din spital, care reprezintă compartimentele de specialitate, și se semnează de șeful de secție sau de înlocuitorul acestuia, în calitate de conducător al compartimentului de specialitate. (5) Angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor se efectuează pe parcursul exercițiului financiar, în limita disponibilului de prevederi la cheltuieli, pe subdiviziunile (subcapitol, titlu, articol și alineat) la care se încadrează plata respectivă, și a disponibilului din cont. (6) Plățile se efectuează de către persoanele care îndeplinesc funcția de contabil, stabilite de către conducătorul instituției sanitare publice, în conformitate cu Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.792/2002, cu modificările și completările ulterioare. Obligațiile de plată către furnizori se înregistrează în contabilitatea spitalului pe baza documentelor justificative care reflectă crearea obligației de plată, și nu când are loc plata. (7) Sumele rămase neutilizate la finele anului, cu excepția sumelor alocate de la bugetul de stat și din veniturile proprii ale Ministerului Sănătății, se reportează în anul următor și se utilizează pentru cheltuieli curente și de capital. (8) Sumele care se decontează în luna ianuarie, aferente serviciilor medicale acordate în luna decembrie în baza contractelor încheiate cu casa de asigurări de sănătate, inclusiv regularizările aferente anului precedent, se includ în bugetul de venituri și cheltuieli și reprezintă venituri ale anului curent. (9) Sumele reprezentând drepturile de personal aferente lunii decembrie a anului curent se înregistrează pe cheltuiala acestui an. (10) Execuția bugetului de venituri și cheltuieli se derulează prin conturile deschise la unitățile teritoriale ale Trezoreriei Statului pe seama spitalului public, iar operațiunile respective sunt înregistrate în contabilitatea proprie, potrivit normelor și procedurilor aprobate pentru instituțiile publice. Pentru veniturile încasate și plățile dispuse în limita bugetului de venituri și cheltuieli (pe subdiviziunile acestuia), instituția sanitară publică are deschise la Trezoreria Statului următoarele conturi: • contul 5041 „Disponibil din activitatea sanitară conform Legii nr. 145/1997”, în care se înregistrează: — veniturile proprii încasate din activitatea de prestări de servicii medicale pe bază de contracte încheiate cu casa de MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 529/29.VII.2010 11 asigurări de sănătate, acte adiționale la contracte, venituri din servicii medicale la cerere; — venituri din închirieri, asociații investiționale în domeniul medical ori de cercetare științifică medicală și farmaceutică, editarea și difuzarea unor publicații cu caracter medical, donații și sponsorizări, alte surse; — plățile dispuse în limita prevederilor din bugetul de venituri și cheltuieli. ( 10.1) Operațiunile efectuate și evidențiate în contul de mai sus se înregistrează în mod corespunzător în contabilitatea proprie în conturile următoare: — 560 „Disponibil al instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii”; — 706 „Venituri din chirii”, cod 30.10; — 701 „Venituri din vânzarea produselor finite”, cod 33.10.16; — 704 „Venituri din lucrări executate și servicii prestate”, cod 33.10 (mai puțin 33.10.16); — 779 „Venituri din bunuri și servicii primite cu titlu gratuit”, cod 37.10; — 791 „Venituri din valorificarea unor bunuri ale statului”, cod 39.10; • în contul 50.47 „Disponibil din alocații bugetare cu destinație specială”, deschis la unitățile teritoriale ale Trezoreriei Statului și a municipiului București, nu se mai încasează sume, acestea urmând să fie încasate în următoarele conturi analitice: a) 50.47.03 „Disponibil din sume primite de la bugetul de stat” — pentru gestionarea sumelor primite de la bugetul de stat; b) 50.47.04 „Disponibil din sume primite de la bugetul local” — pentru gestionarea sumelor primite de la bugetul local; c) 50.47.10 „Disponibil din sume primite din bugetul constituit din contribuții asupra produselor din tutun și alcool” — pentru gestionarea sumelor primite din bugetul constituit din contribuții asupra producerii, comercializării și publicității asupra produselor din tutun și alcool. Sumele existente la data emiterii prezentului ordin în soldul contului 50.47 „Disponibil din alocații bugetare cu destinație specială”, deschis pe numele unităților sanitare publice cu paturi al căror management se transferă către unitățile administrației publice locale, pot fi utilizate din acest cont sau pot fi transferate în conturile analitice, în funcție de opțiunea titularului contului, cel mai târziu până la finele anului 2010. (10.2) Operațiunile efectuate și evidențiate în contul de mai sus se înregistrează în mod corespunzător în contabilitatea proprie în conturile: a) pentru sumele primite de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătății și al Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului se utilizează: — contul 551.1 „Disponibil din alocații bugetare cu destinație specială — buget de stat”; — contul 773.1 „Venituri din alocații bugetare cu destinație specială — buget de stat” (36.10.50.02); — conturile 551.1 și 773.1 se dezvoltă pe analitice, după caz; b) pentru sumele primite din bugetul constituit din contribuții instituite pentru combaterea consumului excesiv de tutun și alcool se utilizează: — contul 551.2 „Disponibil din alocații bugetare cu destinație specială — contribuții instituite pentru combaterea consumului excesiv de tutun și alcool”; — contul 773.2 „Venituri din alocații bugetare cu destinație specială — contribuții asupra producerii, comercializării și publicității pentru produse din tutun și alcool” (36.10.50.03); c) pentru sumele primite de la bugetele locale se utilizează: — contul 551.3 „Disponibil din alocații bugetare cu destinație specială — buget local”; — contul 773.3 „Venituri din alocații bugetare cu destinație specială — buget local” (36.10.50.01). (11) în conformitate cu pct. 5 din normele metodologice aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.792/2002, cu modificările și completările ulterioare, managerii spitalelor, în baza atribuțiilor pe care le îndeplinesc ca ordonatori terțiari de credite, au obligația organizării evidenței creditelor bugetare aprobate, a angajamentelor bugetare și legale, folosindu-se în acest scop conturile în afara bilanțului: — contul 8060 „Credite bugetare aprobate”; — contul 8066 „Angajamente bugetare”; — contul 8067 „Angajamente legale”. Conturile menționate mai sus se desfășoară în evidența analitică conform reglementărilor în vigoare, pentru activitatea realizată din venituri proprii și pentru cheltuielile efectuate din sumele primite din alocații cu destinație specială, pe capitole și, în cadrul acestora, pe titluri, articole și alineate. Pentru cheltuielile din bugetul de stat conturile respective se desfășoară pe fiecare acțiune și program, pe titluri, articole și alineate. (12) Managerii spitalelor au obligația de a analiza și raporta lunar, trimestrial și anual execuția bugetului de venituri și cheltuieli ordonatorului de credite ierarhic superior. Analiza se efectuează atât la nivelul bugetelor secțiilor și compartimentelor, cât și pe total spital, pentru a se identifica aspectele care influențează negativ execuția bugetară și, implicit, realizarea contractului de administrare. 5. Fondul de dezvoltare a spitalului (1) Fondul de dezvoltare a spitalului se utilizează pentru dotarea spitalului și se constituie din următoarele surse: a) sume rezultate din valorificarea bunurilor disponibile, precum și din cele casate cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare; b) sponsorizări cu destinația „dezvoltare”; c) o cotă de 20% din excedentul bugetului de venituri și cheltuieli înregistrat la finele exercițiului financiar; d) sume rezultate din închirieri, în condițiile legii; e) cotă-parte de până la 5% din amortizarea calculată lunar pentru activele fixe, exclusiv clădirile, și preliminată pe an, potrivit anexei nr. 4a), cu condiția păstrării echilibrului financiar. Calculul sumei constituite din amortizare se efectuează în baza datelor din Nota de calcul privind modul de constituire a cotei- părți din amortizarea activelor fixe, cuprinsă în Fondul de dezvoltare al spitalului, potrivit anexei nr. 4b). Suma calculată se reține din excedentul anului precedent. (2) Evidența cheltuielilor din Fondul de dezvoltare al spitalului se face pe subdiviziunile titlului 70 „Cheltuieli de capital” al Clasificației indicatorilor privind finanțele publice, aprobată prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.954/2005. (3) Sumele neutilizate la finele anului din Fondul de dezvoltare al spitalului se reportează în anul următor cu aceeași destinație. (4) Soldul contului de disponibil pentru Fondul de dezvoltare al spitalului se virează în contul 5041, deschis la unitățile Trezoreriei Statului. 6. Dispoziții finale (1) Serviciile medicale realizate de spitale peste valoarea contractată se facturează distinct. Contravaloarea acestor servicii se prevede în bugetul unității, atât la venituri, cât și la cheltuieli. (2) Anexele nr. 1—3, 4a) și 4b) fac parte integrantă din prezentele norme metodologice. 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 529/29. VI 1.2010 ANEXA Nr. 1D la normele metodologice — Model — Denumirea instituției sanitare SE APROBA, ORDONATOR DE CREDITE IERARHIC SUPERIOR, BUGET DE VENITURI SI CHELTUIELI pentru anul .................. mii lei Hr. Capital 8 Denumirea indicatorilor Credite Prevede Trim I Trim II Trim Trim IV crt de ri III anga j am anuale ent annual A c D E 1 2 3 4 5 6 1 TOTAL VENITURI PROPRII 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 2 I. VENITURI CURENTE 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 3 C. VENITURI NEFISCALE 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 4 30.10 CI VENITURI DIN PROPRIETATE 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 enituri din concesiuni și închi 6 e venituri din proprietate 7 C2 VÂNZĂRI DE BUNURI ȘI SERVICII 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 e 33.10 VENITURI DIN PRESTĂRI DE SERVICII ȘI 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 ALTE ACTIVITĂȚI 9 Venituri din prestări de ser 10 l din valorificarea produselor obținute din activitatea proprie sau anexă 11 l din 12 21 Venituri din contractele cu casele de 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 asigurări de sănătate *) 13 Venituri din contractele incheiate cu DSP din sume alocate de la bugetul de 30 stat 14 Venituri din contractele incheiate cu DSP din sume alocate din veniturile 31 proprii ale Ministerului Sanatatii 15 Venituri din contractele incheiate cu Institutele de medicina legala din sume 32 alocate de la bugetul de stat 16 din servicii medicale spitalicești 17 din servicii medicale ambulatoriu specialitate 18 din program sanatate 19 l din prestări de ser și alte activități **) 20 37.10 TRANSFERURI VOLUNTARE ALTELE DECÂT 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 SUBVENȚIILE 21 Dnații și sponsorizări 22 Alte transferuri voluntare 23 Lte transferuri voi 24 II. VENITURI DIN CAPITAL 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 25 39.10 VENITURI DIN VALORIFICAREA UNOR BUNURI 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 26 Venituri din valorificarea unor bunuri ale instituțiilor publice 27 Venituri din privatizare 20 Alte venituri din valorificarea unor bunuri 29 IV. SUBVENȚII 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 30 42.10 Subvenții de la bugetul de stat 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 i) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 529/29.VII.2010 13 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 529/29.VII.2010 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 529/29.VII.2010 15 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 529/29.VII.2010 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 529/29.VII.2010 17 18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 529/29.VII.2010 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 529/29.VII.2010 19 20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 529/29.VII.2010 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 529/29.VII.2010 21 22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 529/29.VII.2010 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 529/29.VII.2010 23 24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 529/29.VII.2010 25 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 529/29. VI I.2010 A B C D E 1 2 3 4 5 6 589 Ajutoare sociale in natura 590 Pichete de cresa 591 04 Tichete cadou acordate pentru cheltuieli sociale 592 70 TITLUL 70 CHELTUIELI DE CAPITAL 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 593 71 TITLUL X ACTIVE NEFINANCIARE 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 594 01 Active fixe 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 595 Construcții 596 02 Mașini, echipamente si mijloace de transport 597 w active corporale 598 Alte active fixe 599 03 Reparații capitale aferente activelor fixe 600 din Total Cheltuieli de capital, 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 --- 0,00 CHELTUIELI PENTRU FONDUL DE DEZVOLTARE 601 71 01 sini, echipamente si mijloace de 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 transport 602 er, aparatura birotica și 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 active corporale 603 Alte active fixe 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 _ 0,00 604 a ! Din cheltuieli totale: O 8 tn 3 3 s M A 605 66.10 SĂNĂTATE 0,00 0,00 0,00 0,00 o,oo' 0,00 606 04 Servicii medicale ambulator 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 ““ 0,00 607 Asistență medicală pentru specialități clinice 608 Alte servicii medicale ambulatorii 609 05 Servicii de urgență prespitalicești și transport sanitar 610 06 Asistență medicală in unități sanitare 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 “ 0,00 cu paturi 611 01 Spitale generale 612 i balneare si de recuperare 613 10 Cercetare aplicativă și dezvoltare 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 * 0,00 experimentală in sănătate 614 50 Alte cheltuieli in domeniul sănătății 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 "" 0,00 615 tivitați de ergoterapie in unități medico-sanitare 616 ■ 617 Excedent din anul curent 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 " 0,00 618 Deficit din anul curent 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 ““ 0,00 619 Excedent din anul precedent 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 “ 0,00 *) se includ si actele adiționale la contractele incheiate cu casele de asigurări de sanatate **) se cuprind sumele alocate de MS de la bugetul sanitare care sunt in rețeaua MS ***) se cuprind sumele alocate de MS din venituri unitățile sanitare care sunt in rețeaua MS de stat, pe destinatii, pentru unitățile proprii (accize), pe destinatii, pentru Conducătorul instituției Conducătorul compartimentului contabil financiar- 26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 529/29. VI I.2010 ANEXA Nr. 2V la normele metodologice — Model — SPITALUL ............. SECȚIA / COMPARTIMENTUL ______________ APROBAT MANAGER BUGET DE VENITURI SI CHELTUIELI PE ANUL ....... )* mii Nr. Capitol Subcap. Para graf Denumirea indicatorilor Credite de Preve- Trim I Trim Trim Trim crt angajament deri II III IV anuale anuale A B C D E 1 3 4 5 6 1 TOTAL VENITURI PROPRII 2 33.10 VENITURI DIN PRESTĂRI DE SERVICII ȘI ALTE ACTIVITĂȚI 3 Venituri din prestări de 4 16 Venituri din valorificarea produselor obținute din activitatea proprie sau anexă 5 20 Venituri din cercetare 6 21 Venituri din contractele cu casele de asigurări de sănătate *) Titlu Art ico1 A1 i r. i a t Denumirea indicvatorilor TOTAL CHELTUIELI TITLUL CHELTUIELI DE PERSONAL TITLUL BUNURI ȘI SERVICII 1 i TITLUL CHELTUIELI DE CAPITAL 12 71 TITLUL ACTIVE NEFINANCIARE 13 01 Active fixe 14 01 Construcții 15 Mașini, echipamente si mijloace de transport 16 03 Mobilier, aparatură birotica si alte active corporale 30 Alte active fixe _ *) Modelul se poate simplifica sau detalia la nivelul unitatii sanitare Conducătorul instituției Conducătorul compartimentului financiar-contabil ¹) Anexa nr. 2 este reprodusă în facsimil. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 529/29. VI I.2010 27 — Model — ANEXA Nr. 3V la normele metodologice UNITATEA SANITARA SE APROBA, DE ACORD CONDUCEREA INSTITUȚIEI SANITARE PUBLICE ORDONATOR DE CREDITE IERARHIC SUPERIOR NUMĂRUL DE POSTURI SI STRUCTURA ACESTORA CONFORM STAT DE FUNCȚII APROBAT PE ANUL ..................... Nr. STRUCTURA POSTURILOR NUMĂRUL DE POSTURI Crt. 1 Numărul de posturi, total, din care 2 Personal sanitar total, din care 2.1 Medici 2.2 Alt personal superior 2.3 Personal mediu 3 Personal auxiliar sanitar, tehnic, economic, 4 Număr mediu persoane remunerate Conducătorul instituției sanitare Conducătorul Compartimentului financiar-contabil ¹) Anexa nr. 3 este reprodusă în facsimil. 28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 529/29.VII.2010 ANEXA Nr. 4a¹⁾ la normele metodologice ¹⁾ Anexa nr. 4a) este reprodusă în facsimil. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 529/29. VI I.2010 29 — Model — ANEXA Nr. 4bV la normele metodologice INSTITUȚIA SANITARA PUBLICA .......... NOTĂ DE CALCUL privind modul de constituire a cotei - părți din amortizarea activelor fixe cuprinsă în Fondul de dezvoltare al spitalului an ................................. - mii lei - Nr. Indicatori Suma crt 1 Amortizarea medie lunară din anul precedent Cota de 5% din amortizarea medie lunară din anul 2 precedent pentru constituirea Fondului de dezvoltare al spitalului 3 Suma anuală a cotei de 5% din amortizarea medie lunară a anului precedent (rd. 2 x 12) Excedent al anului precedent în contul 5041 4 "Disponibil din activitatea sanitară conform Legii nr. 145/1997" 5 Cota de 20% din excedent pentru constituirea Fondului de dezvoltare al spitalului Suma anuală în limita cotei de până la 5% din 6 amortizarea medie lunară a anului precedent cu menținerea echilibrului bugetar 7 Suma rămasă neutilizată care se reportează în anul următor potrivit legii (rd.4 - rd.5 - rd.6) Conducătorul instituției, Conducătorul compartimentului financiar-contabil, ¹) Anexa nr. 4b) este reprodusă în facsimil. 30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 529/29. VI I.2010 MINISTERUL SĂNĂTĂȚII ORDIN pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului sănătății nr. 1.093/2004 privind abilitarea laboratoarelor de toxicologie pentru efectuarea determinărilor de noxe profesionale și pentru modificarea Normelor sanitare de bază pentru desfășurarea în siguranță a activităților nucleare, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 381/2004 Văzând Referatul de aprobare al Direcției sănătate publică și control în sănătate publică cu nr. Cs.A. 6.885 din 25 iunie 2010, având în vedere prevederile: — Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii și libertatea de a furniza servicii în România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 68/2010; — art. 41 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, cu completările ulterioare, ministrul sănătății emite următorul ordin: Art. I. — Ordinul ministrului sănătății nr. 1.093/2004 privind abilitarea laboratoarelor de toxicologie pentru efectuarea determinărilor de noxe profesionale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 840 din 14 septembrie 2004, se modifică și se completează, după cum urmează: 1. Articolul 6 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 6. — (1) Abilitarea este acordată prestatorului pe durată nelimitată. (2) în situația în care au apărut schimbări în urma cărora prestatorul nu mai îndeplinește condițiile de abilitare, autoritatea competentă poate retrage abilitarea acordată prestatorului în cauză. (3) Abilitarea se supune condiției îndeplinirii continue a cerințelor.” 2. După articolul 6 se introduce un nou articol, articolul 6¹, cu următorul cuprins: ,Art. 6¹. — (1) Procedurile și formalitățile de abilitare trebuie să fie clare și ușor accesibile, să fie făcute publice în avans și să ofere solicitanților garanția că cererea lor este procesată în mod obiectiv și imparțial. (2) Cererea solicitantului este procesată în cel mai scurt termen, dar nu mai mult de 30 de zile calendaristice de la data depunerii documentației complete. Termenul poate fi prelungit o singură dată de către autoritatea competentă, pentru o perioadă de maximum 15 zile calendaristice. Valabilitatea documentelor depuse inițial nu este afectată de prelungirea dispusă de autoritatea competentă. Prelungirea termenului de abilitare, precum și durata acestei prelungiri trebuie motivate în mod corespunzător și notificate solicitantului înainte de expirarea termenului inițial. (3) Abilitarea se consideră acordată în situația în care autoritățile competente nu au răspuns în termenul prevăzut la alin. (2). Cu toate acestea, se poate stabili un regim diferit în cazul în care acest lucru este justificat de motive imperative de interes general, inclusiv un interes legitim al unei terțe părți. (4) Autoritatea competentă transmite solicitantului o confirmare de primire a cererii în termen de 5 zile calendaristice de la data primirii cererii. Confirmarea de primire a cererii trebuie să precizeze următoarele: a) termenul de procesare a cererii; b) căile de atac disponibile; c) după caz, mențiunea că, în lipsa unui răspuns în termenul specificat, abilitarea se consideră acordată. (5) în cazul unei cereri sau al unei documentații incomplete, solicitantul este informat în cel mai scurt timp, dar nu în mai mult de 5 zile lucrătoare de la primirea cererii, cu privire la necesitatea transmiterii de documente suplimentare, precum și cu privire la consecințele asupra termenului de procesare a cererii, prevăzut la alin. (2). (6) în cazul în care o cerere este respinsă pentru motive de natură procedurală, solicitantul este informat în cel mai scurt termen, dar nu în mai mult de 5 zile lucrătoare de la depunerea cererii.” Art. II. — Normele sanitare de bază pentru desfășurarea în siguranță a activităților nucleare, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 381/2004, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 11 iunie 2004, se modifică după cum urmează: 1. în anexa nr. 2, la litera C „Conținutul avizului sanitar”, punctul 11 va avea următorul cuprins: „11. PRECIZAREA: «Prezentul aviz intră în vigoare la data de..............».” 2. în anexa nr. 2, la litera F „Conținutul autorizației sanitare”, punctul 11 va avea următorul cuprins: „11. PRECIZAREA: «Prezenta autorizare intră în vigoare la data de...............».” MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 529/29. VI I.2010 31 3. în anexa nr. 2, litera G „Circuitul documentelor în vederea avizării/autorizării sanitare de către DSP” va avea următorul cuprins: „G. CIRCUITUL DOCUMENTELOR ÎN VEDEREA AVIZĂRIl/AUTORIZĂRII SANITARE DE CĂTRE DSP 1.1. Solicitantul întocmește documentația de avizare/autorizare, conform procedurilor în vigoare (anexa nr. 2 la norme). 1.2. Procedurile și formalitățile de autorizare trebuie să fie clare și ușor accesibile, să fie făcute publice în avans și să ofere solicitanților garanția că cererea lor este procesată în mod obiectiv și imparțial. 2. Documentația se depune de către solicitant la Biroul pentru avize și autorizații sanitare din cadrul direcției de sănătate publică a județului care are în structură laborator de igiena radiațiilor ionizante. Direcțiile de sănătate publică care au în structura lor laboratoare de igiena radiațiilor ionizante și arondarea teritorială a direcțiilor de sănătate publică care nu au în structura lor laboratoare de igiena radiațiilor ionizante sunt menționate în Ordinul ministrului sănătății nr. 431/2004 privind organizarea și funcționarea laboratoarelor și compartimentelor de igiena radiațiilor ionizante aflate în rețeaua ministerului sănătății, cu modificările ulterioare. 3. Biroul pentru avize și autorizații înregistrează documentația și o repartizează laboratorului de igiena radiațiilor ionizante. 4. Pentru o bună întocmire a documentației necesare și pentru operativitate, solicitantul poate consulta și direct laboratorul de igiena radiațiilor teritorial, înaintea înregistrării documentației la Biroul pentru avize și autorizații. 5.1. Cererea solicitantului este procesată în cel mai scurt termen, dar nu mai mult de 30 de zile calendaristice de la data depunerii documentației complete. Termenul poate fi prelungit o singură dată de către autoritatea competentă pentru o perioadă de maximum 15 zile calendaristice. Valabilitatea documentelor depuse inițial nu este afectată de prelungirea dispusă de autoritatea competentă. Prelungirea termenului de autorizare, precum și durata acestei prelungiri trebuie motivate în mod corespunzător și notificate solicitantului, de regulă înainte de expirarea termenului inițial. 5.2. în cazul unei cereri sau al unei documentații incomplete, solicitantul este informat în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea cererii, cu privire la necesitatea completării documentației și transmiterii documentelor solicitate, precum și cu privire la consecințele termenului de procesare a cererii prevăzut la punctul 5.1. 5.3. în cazul în care o cerere este respinsă pentru motive de natură procedurală, solicitantul este informat în cel mai scurt termen, dar nu mai mult de 5 zile lucrătoare de la depunerea cererii. 6.1. Autorizația este acordată unui prestator pe durată nelimitată. 6.2. Autorizația se supune condiției îndeplinirii continue a cerințelor. în acest sens autorizația sanitară de funcționare se vizează anual de către autoritatea emitentă, cu excepția autorizațiilor pentru laboratoarele de roentgendiagnostic dentar dotate cu instalații radiologice dentare având tensiunea radiogenă s 80 kV, autorizații care se vizează la 2 ani. 6.3. în perioada dintre două vize, în cazul în care au fost efectuate modificări față de documentația și situația pe baza cărora s-a emis autorizația, se solicită emiterea unei noi autorizații de funcționare. 6.4. Viza menționată la punctul 6.2 se aplică pe același formular de autorizație, pe verso sau în rubrica special destinată, cuprinzând data, numărul referatului, numele persoanei care a întocmit referatul și ștampila conducerii direcției de sănătate publică. 7. Anularea autorizației sanitare se poate face în următoarele situații: a) funcționarea în alte condiții decât cele existente la data autorizării; b) neremedierea deficiențelor care pot aduce atingere sănătății publice; c) funcționarea unității cu încălcarea repetată a normelor legale de igienă; d) retragerea autorizației Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN). 8. Autorizația pentru obiectivele/activitățile cu surse și generatori de radiații care se autorizează pe faze de realizare este precedată de obținerea avizelor sanitare, după caz, de amplasare, construcție, reamenajare, conservare și dezafectare instalații nucleare și radiologice, conform tabelului prevăzut în anexa nr. 1 la norme. 9.1. Documentațiile de avizare/autorizare, însoțite de referatele de evaluare și copii după avizele/autorizațiile eliberate, se arhivează, în condiții și spații adecvate de păstrare la laboratorul de igiena radiațiilor ionizante, precum și la direcțiile de sănătate publică teritoriale în care se află obiectivul/activitatea autorizate. 9.2. Durata de păstrare a documentelor de la punctul 8: durata de viață a obiectivului/activității plus 30 de ani.” Art. lll. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul sănătății, Raed Arafat, subsecretar de stat București, 16 iulie 2010. Nr. 1.045. ABONAMENTE LA PUBLICAȚIILE OFICIALE PE SUPORT FIZIC — Prețuri pentru anul 2010 — Nr. Număr Valoare crt. Denumirea publicației de apariții (TVA 9% inclus) ---lei anuale 12 luni 3 luni 1 lună 1. Monitorul Oficial, Partea I 900 1.200 330 120 2. Monitorul Oficial, Partea I, limba maghiară 100 1.500 140 3. Monitorul Oficial, Partea a ll-a 200 2.250 200 4. Monitorul Oficial, Partea a lll-a 500 430 40 5. Monitorul Oficial, Partea a IV-a 6.000 1.720 160 6. Monitorul Oficial, Partea a Vl-a 240 1.600 150 7. Monitorul Oficial, Partea a VIl-a 48 540 50 8. Colecția Legislația României 4 450 120 9. Colecția Hotărâri ale Guvernului României 12 750 70 NOTĂ: Monitorul Oficial, Partea I bis, se multiplică și se achiziționează pe bază de comandă. ABONAMENTE LA PRODUSELE ÎN FORMAT ELECTRONIC — Prețuri pentru anul 2010 — Abonamentul FLEXIBIL (Monitorul Oficial, Partea 1 + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere) Produs Lunar Anual Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea Monopost 5 25 100 300 Monopost 5 25 100 300 AutenticMO 40 100 250 600 1.320 400 1.000 2.500 6.000 13.200 ExpertMO 90 230 580 1.390 3.060 900 2.250 5.630 13.510 29.720 Abonamentul COMPLET (Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial) Produs Lunar Anual Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea Monopost 5 25 100 300 Monopost 5 25 100 300 AutenticMO 50 130 330 790 1.740 500 1.250 3.130 7.510 16.520 ExpertMO 110 280 700 1.680 3.700 1.100 2.750 6.880 16.510 36.320 Prețurile sunt exprimate în lei și conțin TVA. Mai multe informații puteți găsi pe site-ul www.expert-monitor.ro, unde puteți aplica on-line comanda. Cristina-Gabriela F. Popescu Motivul: Format electronic AUTENTIC, conform Legii nr. 202/1998, republicata. Locația: București EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR MONITORUL OFICIAL „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru reiatii cu publicul, București, sos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial" R.A. 5 948368 445154 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529/29.VII.2010 conține 32 de pagini. Prețul: 6,40 lei ISSN 1453—4495