MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI PARTEA I Anul 178 (XXII) — Nr. 460 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI Șl ALTE ACTE Marți. 6 iulie 2010 SUMAR Pagina DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE Decizia nr. 599 din 4 mai 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 133 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale și ale art. 581 alin. 1 și 4 din Codul de procedură civilă....... 2-3 Decizia nr. 629 din 11 mai 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 45 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989 ....................................... 3-5 Decizia nr. 633 din 11 mai 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 și art. 7 alin. 1¹ din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989 .............................. 5-7 Decizia nr. 669 din 18 mai 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a art. 64 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice ......................................... 7-8 Nr. Pagina HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI 555. — Hotărâre privind aprobarea stemei comunei Vlădești, județul Vâlcea.................................. 9 556. — Hotărâre privind aprobarea stemei orașului Zimnicea, județul Teleorman.............................. 10 557. — Hotărâre privind aprobarea stemei comunei Modelu, județul Călărași................................. 11 558. — Hotărâre privind aprobarea stemei comunei Agigea, județul Constanța ........................................ 12 559. — Hotărâre privind aprobarea stemelor comunelor Ciulnița și Mihail Kogălniceanu, județul Ialomița.... 13-14 560. — Hotărâre privind aprobarea stemei orașului Sărmașu, județul Mureș ................................ 14-15 566. — Hotărâre privind aprobarea stemei orașului Negrești, județul Vaslui......................................... 15-16 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 460/6.VII.2010 DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE 7 7 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ > DECIZIA Nr. 599 din 4 mai 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 133 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale și ale art. 581 alin. 1 și 4 din Codul de procedură civilă loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocarii Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Tudorel Toader Puskâs Valentin Zoltân Augustin Zegrean Antonia Constantin Fabian Niculae — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 133 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale și ale art. 581 alin. 1 și 4 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială „Astra” — S.A. în Dosarul nr. 1.417/1.259/2009 al Tribunalului Comercial Argeș. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza este în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 17 noiembrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 1.417/1.259/2009, Tribunalul Comercial Argeș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 133 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale și ale art. 581 alin. 1 și 4 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială „Astra” — S.A. într-un dosar având ca obiect o ordonanță președințială. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul consideră că procedura ordonanței președințiale este discriminatorie față de justițiabilii care urmează procedura obișnuită, este prea sumară și nu asigură desfășurarea unui proces echitabil și exercitarea dreptului la apărare. De asemenea, dispozițiile criticate nu sunt suficient de predictibile, iar prin aplicarea lor se ajunge la încălcarea dreptului de proprietate. Tribunalul Comercial Argeș apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 133 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale și ale art. 581 alin. 1 și 4 din Codul de procedură civilă este neîntemeiată. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 133 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, și ale art. 581 alin. 1 și 4 din Codul de procedură civilă, prevederi care au următorul conținut: — Art. 133 alin. (1) din Legea nr. 31/1990: „Odată cu intentarea acțiunii în anulare, reclamantul poate cere instanței, pe cale de ordonanță președințială, suspendarea executării hotărârii atacate. — Art. 581 alin. 1 și 4: „Instanța va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. [...] Ordonanța este vremelnică și executorie. Instanța va putea hotărî ca executarea să se facă fără somație sau fără trecerea unui termen. ” în opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1) și (3) privind liberul acces la justiție, art. 24 privind dreptul la apărare și art. 44 privind dreptul de proprietate privată. Examinând excepția, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor art. 581 din Codul de procedură civilă prin Decizia nr. 555 din 6 iulie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 683 din 9 august 2006, prin raportare la critici asemănătoare, constatând că sunt constituționale. Curtea a reținut cu această ocazie că prin procedura de urgență instituită de art. 581 din Codul de procedură civilă nu se îngrădește dreptul oricărei persoane de a se adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime și, implicit, dreptul la un proces echitabil. Dimpotrivă, prin această procedură se creează o posibilitate în plus pentru cel vătămat într-un drept legitim de a se adresa justiției, prin cerere de ordonanță președințială, și aceasta în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care ’s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. Totodată, posibilitatea atacării cu recurs a ordonanței președințiale, ca și cea a contestării executării acesteia, prevăzută de art. 582 din Codul de procedură civilă, constituie un argument suplimentar în sensul deplinei respectări a dreptului la apărare. în ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 133 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, Curtea reține că prin Decizia nr. 209 din 14 aprilie 2005, publicată în Monitorul MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 460/6.VII.2010 3 Oficial al României, Partea I, nr. 528 din 22 iunie 2005, a statuat că dispozițiile art. 133 alin. (1) și (2) din Legea nr. 31/1990 sunt norme de procedură a căror stabilire este, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție, de competența autorității legiuitoare. Curtea a constatat, de asemenea, că dispozițiile de lege criticate permit instanței de judecată ca, ținând seama de circumstanțele cauzei, să aprecieze asupra caracterului eventual șicanatoriu al cererii de suspendare a hotărârii adunării generale a acționarilor contestată și să stabilească o cauțiune de natură să descurajeze cererile nefundamentate sau exercitarea cu rea-credință a drepturilor procesuale. De asemenea, Curtea a mai reținut că depunerea cauțiunii constituie o garanție, în sensul că, în urma respingerii acțiunii în anulare a hotărârilor luate de adunarea generală a acționarilor, partea interesată va putea cere și obține despăgubiri pentru pagubele suferite datorită întârzierii executării hotărârii respective. în consecință, Curtea a constatat că prevederile legale criticate nu sunt contrare dispozițiilor constituționale ale art. 44 alin. (1) și (2) teza întâi din Constituție. întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluția deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 133 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale și ale art. 581 alin. 1 și 4 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială „Astra” — S.A. în Dosarul nr. 1.417/1.259/2009 al Tribunalului Comercial Argeș. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 4 mai 2010. în temeiul dispozițiilor art. 261 alin. 2 din Codul de procedură civilă și ale art. 1 din Hotărârea Plenului Curții Constituționale nr. 8 din 8 iunie 2010, semnează PREȘEDINTE, ION PREDESCU Magistrat-asistent, Fabian Niculae CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 629 din 11 mai 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 45 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989 Tudorel Toader Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltân Augustin Zegrean Antonia Constantin Patricia Marilena lonea — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 45 alin. (1)—(4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989, excepție ridicată de Societatea Comercială „Euromar Impex” — S.R.L. din Daia, județul Giurgiu, în Dosarul nr. 2.075/122/2008 al Tribunalului Giurgiu — Secția civilă. La apelul nominal se prezintă avocatul Aurel Maticiuc pentru autorul excepției. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Având cuvântul pe fond, reprezentantul autorului excepției solicită admiterea acesteia. în acest sens, arată că dispozițiile de lege criticate au ca efect deposedarea nejustificată și fără despăgubire a unui proprietar care a dobândit un bun imobil cu 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 460/6.VII.2010 bună-credință, în condiții legale. Astfel, are loc o nouă naționalizare, contrară prevederilor Legii fundamentale. Reprezentantul Ministerului Public, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale, prin Decizia nr. 69/2003, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 9 aprilie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 2.075/122/2008, Tribunalul Giurgiu — Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 45 alin. (1)—(4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială „Euromar Impex” — S.R.L. din Daia, județul Giurgiu, într-o cauză civilă având ca obiect anularea unui contract de vânzare-cumpărare a unui imobil. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că textele de lege criticate contravin dispozițiilor art. 41 și art. 44 alin. (3) din Constituție, întrucât, în temeiul lor, sunt anulate contracte de vânzare-cumpărare încheiate cu bună-credință, în formă autentică, cu respectarea tuturor condițiilor de legalitate și publicitate imobiliară. Astfel, prin deposedarea nejustificată și fără despăgubire a unui proprietar care a dobândit un bun imobil cu respectarea tuturor condițiilor de valabilitate a actelor translative de proprietate, se ajunge practic la o nouă naționalizare a bunului respectiv. Pentru aceleași rațiuni consideră că este încălcat și principiul securității raporturilor juridice legal stabilite între părți. Tribunalul Giurgiu — Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. în acest sens, arată că, potrivit dispozițiilor art. 126 din Constituție, legiuitorul este în drept să reglementeze competența instanțelor judecătorești și să modifice, pentru viitor, aceste reglementări, în funcție de noi rațiuni pe care le are în vedere, în considerarea unor situații deosebite. în acest spirit, măsura prevăzută de dispozițiile legale criticate urmărește asigurarea celerității actului de justiție în materia proprietății. în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Potrivit încheierii de sesizare, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 45 alin. (1)—(4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945— 22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005. Analizând motivarea excepției de neconstituționalitate, așa cum a fost formulată de autorul acesteia, dar și încheierea prin care Tribunalul Giurgiu - Secția civilă a sesizat instanța de contencios constituțional cu excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în realitate, critica de neconstituționalitate are în vedere doar dispozițiile alin. (2) și (3) ale art. 45 din Legea nr. 10/2001, în redactarea anterioară modificărilor aduse acestei legi prin art. I pct. 10 și 12 din Legea nr. 1/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 10/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 3 februarie 2009. Prin acest din urmă act normativ, prevederile art. 45 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 au fost modificate, păstrându-se soluția legislativă criticată, în timp ce prevederile alin. (3) al aceluiași articol au fost abrogate, dându-se curs celor constate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 98 din 21 martie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 8 mai 2002. în aceste condiții, Curtea reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate dispozițiile art. 45 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, având în prezent următoarea redactare: „Actele juridice de înstrăinare, inclusiv cele făcute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile preluate fără titlu valabil, considerate astfel anterior intrării în vigoare a Legii nr. 213/1998, cu modificările și completările ulterioare, sunt lovite de nulitate absolută, în afară de cazul în care actul a fost încheiat cu bună- credință. ” Autorul excepției consideră că acest text de lege contravine dispozițiilor art. 41 și art. 44 alin. (3) din Constituție, referitoare la muncă și protecția socială a muncii și expropriere. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aspectele invocate de autorul excepției referitoare la încălcarea dispozițiilor Legii fundamentale privind dreptul de proprietate au mai fost analizate de Curte și cu alte prilejuri. Astfel, prin Decizia nr. 69 din 18 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 226 din 3 aprilie 2003, Curtea, respingând ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate, a reținut că „prin consacrarea bunei- credințe ca o cauză de asanare a nulității absolute a actelor de înstrăinare a imobilelor preluate fără titlu valabil, legiuitorul a înțeles ca în conflictul de interese legitime dintre adevăratul proprietar și subdobânditorul de bună-credință al bunului său imobil să fie preferat cel din urmă. Recunoașterea prevalenței interesului subdobânditorului de bună-credință a fost impusă de rațiuni care vizează asigurarea securității circuitului civil și stabilitatea raporturilor juridice. Din punct de vedere juridic soluția se fundamentează pe principiul validității aparenței în drept, a cărui esență este exprimată prin adagiul errorcommunis facit jus. ” Curtea apreciază că cele reținute de instanța de contencios constituțional în decizia amintită răspund întru totul argumentelor invocate de autorul excepției în prezenta cauză, neintervenind elemente noi de natură a justifica reconsiderarea jurisprudenței în materie a instanței de contencios constituțional. în ceea ce privește invocarea de către autorul excepției a neconstituționalității textului de lege criticat în raport cu prevederile art. 41 din Legea fundamentală, Curtea constată că aceste dispoziții constituționale, prin conținutul lor, referitor la dreptul la muncă și protecția socială a muncii, nu își găsesc incidență în cauză. De altfel, această critică de neconstituționalitate nici nu este motivată. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 460/6.VII.2010 5 Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 45 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989, excepție ridicată de Societatea Comercială „Euromar Impex” — S.R.L. din Daia, județul Giurgiu, în Dosarul nr. 2.075/122/2008 al Tribunalului Giurgiu — Secția civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 11 mai 2010. PREȘEDINTE, prof. univ. dr. TUDOREL TOADER Magistrat-asistent, Patricia Marilena lonea CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 633 din 11 mai 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 și art. 7 alin. 1¹ din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989 Tudorel Toader Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltăn Augustin Zegrean Simona Ricu Cristina Toma — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 1, art. 7 alin. 1¹ și art. 45 alin. 2² din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989, excepție ridicată de Margot Munteanu în Dosarul nr. 2.687/299/2005 al Tribunalului București — Secția a V-a civilă. La apelul nominal răspunde personal partea Ștefan Florențiu Frînculescu. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza se află în stare de judecată. Partea prezentă solicită respingerea excepției, apreciind că autorul are ca scop tergiversarea cauzei. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 și art. 7 alin. 1¹ din Legea nr. 10/2001, ca fiind neîntemeiată, întrucât acestea nu contravin dispozițiilor constituționale invocate de autorul excepției. în acest sens, face referire la jurisprudența în materie a Curții. în continuare, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 45 alin. 2² din Legea nr. 10/2001, ca fiind inadmisibilă, deoarece textul de lege criticat nu este reglementat în cuprinsul Legii nr. 10/2001. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Decizia civilă nr. 334R din 16 iunie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 3.782/2/2009, Curtea de Apel București — Secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală a admis recursul formulat împotriva încheierii prin care Tribunalul București — Secția a V-a civilă a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1, art. 7 alin. 1¹ și art. 45 alin. 2² din Legea nr. 10 din 8 februarie 2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989 și a sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea acestei excepții. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Margot Munteanu într-o cauză civilă ce are ca obiect evacuare. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile art. 1, 7¹ și 45² din Legea nr. 10/2001, privitoare la valoarea și efectele contractului de vânzare-cumpărare încheiat în conformitate cu prevederile Legii nr. 112/1995, sunt neconstituționale în raport de art. 15 alin. (2) și art. 21 alin. (1) din Constituție. în acest sens, arată că Legea nr. 10/2001, adoptată ulterior Legii nr. 112/1995, stabilește în cadrul textelor de lege invocate condiții suplimentare pentru vânzarea către chiriași a apartamentelor deținute de aceștia, condiții care, dacă nu sunt îndeplinite, duc la nulitatea absolută a contractului de vânzare- cumpărare încheiat în baza Legii nr. 112/1995. Susține că Legea 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 460/6.VII.2010 nr. 10/2001 modifică Legea nr. 112/1995, având, astfel, efect retroactiv. Arată că, în speță, titlul de proprietate al autorului excepției, fundamentat pe Legea nr. 112/1995, este contestat în temeiul Legii nr. 10/2001. Curtea de Apel București — Secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând în acest sens că dispozițiile de lege criticate reglementează o procedură administrativă de restituire în natură sau echivalent a imobilelor preluate în mod abuziv de către stat, împotriva deciziilor sau dispozițiilor emise în acest sens existând calea contestației ce urmează să se judece în fața instanței de judecată. Precizează că normele de lege invocate nu exclud exercitarea unei acțiuni în revendicare, formulată pe calea dreptului comun și că prevederile art. 1, art. 7i și art. 45² din Legea nr. 10/2001 nu încalcă dispozițiile art. 15 alin. (2) și art. 21 din Constituție. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate nu încalcă prevederile art. 15 alin. (2) din Constituție, întrucât dispun pentru viitor și se aplică, de la data intrării lor în vigoare, unor situații juridice în curs de derulare. Apreciază că textele supuse controlului de constituționalitate nu încalcă nici art. 21 din Legea fundamentală, deoarece acestea reglementează o procedură administrativă de restituire în natură sau prin echivalent a imobilelor preluate în mod abuziv de către stat, împotriva deciziilor sau dispozițiilor emise în acest sens existând calea contestației ce urmează să se judece în fața instanței. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1, art. 7 alin. 1¹ și art. 45 alin. 2² din Legea nr. 10 din 8 februarie 2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 — 22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 1 din 30 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 3 februarie 2009, și prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 209 din 22 decembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.194 din 30 decembrie 2005, având următorul conținut: — Art. 1: „(1) Imobilele preluate în mod abuziv de stat, de organizațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989, precum și cele preluate de stat în baza Legii nr. 139/1940 asupra rechizițiilor și nerestituite în natură sau echivalent, când restituirea în natură nu mai este posibilă, în condițiile prezentei legi. (2) fn cazurile în care restituirea în natură nu este posibilă se vor stabili măsuri reparatorii prin echivalent. Măsurile reparatorii prin echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către entitatea învestită potrivit prezentei legi cu soluționarea notificării, cu acordul persoanei îndreptățite, sau despăgubiri acordate în condițiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv. (3) Măsurile reparatorii prin echivalent constând în compensare cu alte bunuri sau servicii se acordă prin decizia sau, după caz, dispoziția motivată a entității învestite potrivit prezentei legi cu soluționarea notificării. Măsurile reparatorii în echivalent constând în despăgubiri acordate în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv se propun a fi acordate prin decizia sau, după caz, dispoziția motivată a entității învestite potrivit prezentei legi cu soluționarea notificării. (4) Măsurile reparatorii prin echivalent pot fi combinate. (5) Primarii sau, după caz, conducătorii entităților învestite cu soluționarea notificărilor au obligația să afișeze lunar, în termen de cel mult 10 zile calendaristice calculate de la sfârșitul lunii precedente, la loc vizibil, un tabel care să cuprindă bunurile disponibile și/sau, după caz, serviciile care pot fi acordate în compensare;”. — Art. 7 alin. 1¹: „Nu se restituie în natură, ci doar în echivalent, imobilele care au fost înstrăinate în baza Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului, cu modificările ulterioare, cu respectarea condițiilor cerute de lege”. în plus, autorul excepției de neconstituționalitate susține ca fiind neconstituționale și dispozițiile art. 45² din Legea nr. 10/2001. Curtea constată că atât acest text, cât și art. 45 alin. 2², pe care îl invocă instanța de judecată în sesizarea adresată instanței de contencios constituțional, nu sunt cuprinse în conținutul reglementării, iar din motivarea autorului nu rezultă care ar fi, în realitate, prevederile considerate a fi neconstituționale, astfel încât obiect al excepției îl constituie numai dispozițiile art. 1 și art. 7 alin. 1¹ din Legea nr. 10/2001. Autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 15 alin. (2) referitoare la neretroactivitatea legii și ale art. 21 alin. (1) privind accesul liber la justiție. Cu privire la constituționalitatea dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 10/2001, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat, de exemplu, prin Decizia nr. 1.246 din 6 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 4 noiembrie 2009. în ceea ce privește critica autorului excepției privind efectul retroactiv al Legii nr. 10/2001, întrucât aceasta modifică Legea nr. 112/1995, Curtea a statuat, în jurisprudența sa, că neconcordanța dintre legile în vigoare în aceeași materie nu constituie o problemă de constituționalitate, ci una de aplicare în timp a acestora. Dispozițiile Legii nr. 10/2001, care modifică prevederile Legii nr. 112/1995, dispun pentru viitor și se aplică unor situații juridice în curs de derulare, astfel încât nu este înfrânt principiul neretroactivității legii. Referitor la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 21 alin. (1) din Constituție, Curtea constată că textele de lege criticate nu îngrădesc accesul liber la justiție. împotriva deciziilor sau dispozițiilor emise în cadrul procedurii administrative de restituire în natură sau prin echivalent a imobilelor preluate în mod abuziv de către stat există calea contestației, ce urmează a se judeca în fața instanțelor de judecată. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 460/6.VII.2010 7 Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 și art. 7 alin. V din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989, excepție ridicată de Margot Munteanu în Dosarul nr. 2.687/299/2005 al Tribunalului București — Secția a V-a civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 11 mai 2010. PREȘEDINTE, prof. univ. dr. TUDOREL TOADER Magistrat-asistent, Cristina Toma CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 669 din 18 mai 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a art. 64 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice Acsinte Gaspar Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskăs Valentin Zoltăn Tudorel Toader Augustin Zegrean luliana Nedelcu Benke Kăroly — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 64 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 69/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Societatea Comercială „Olimp Star” — S.R.L. din lași în Dosarul nr. 260/45/2009 al Curții de Apel lași — Secția penală și pentru cauze cu minori. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din data de 15 octombrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 260/45/2009, Curtea de Apel lași — Secția penală și pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 64 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 69/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, excepție invocată de Societatea Comercială „Olimp Star” — S.R.L. din lași într-o cauză având ca obiect o plângere formulată în temeiul art. 278¹ din Codul de procedură penală. în motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că textul criticat „este întunecat”, iar „poliția și primarii” abuzează de prevederile acestuia „pentru a ridica autoturisme cu stăpân și neabandonate [...], scopul lor fiind de îmbogățire fără justă cauză”. Curtea de Apel lași — Secția penală și pentru cauze cu minori apreciază că dispozițiile criticate nu încalcă textele constituționale invocate și, prin urmare, excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 460/6.VII.2010 criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie art. 64 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 69/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 29 iunie 2007. în realitate, din motivarea excepției, Curtea constată că obiectul acesteia îl constituie dispozițiile art. 64 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, astfel cum au fost modificate și completate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 69/2007. Textul de lege criticat are următorul cuprins: — Art. 64 alin. (1): „Poliția rutieră poate dispune ridicarea vehiculelor staționate neregulamentar pe partea carosabilă. Ridicarea și depozitarea vehiculelor în locuri special amenajate se realizează de către administrațiile publice locale sau de către administratorul drumului public, după caz. ” Textele constituționale invocate în susținerea excepției sunt cele ale art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată și art. 136 alin. (5) potrivit căruia proprietatea privată este inviolabilă, în condițiile legii organice. Totodată, se susține că dispozițiile legale criticate încalcă art. 128 alin. (1) lit. g) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată, și art. 3—8 din Legea nr. 421/2002 privind regimul juridic al vehiculelor fără stăpân sau abandonate pe terenuri aparținând domeniului public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale. Examinând excepția de neconstituționalitate și dispozițiile legale criticate, prin raportare la prevederile constituționale invocate, Curtea constată că s-a mai pronunțat cu privire la constituționalitatea textului legal criticat în raport cu dispoziții constituționale identice. Astfel, prin Decizia nr. 691 din 5 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 411 din 16 iunie 2009, Curtea a statuat că textul de lege criticat reglementează o „măsură tehnico-administrativă menită să asigure desfășurarea circulației pe drumurile publice în condiții de siguranță, prin îndepărtarea de pe spațiul rezervat circulației rutiere a autovehiculelor staționate în acea zonă în pofida regulilor stabilite prin lege privind oprirea și staționarea acestora”. Curtea a mai constatat că „nu poate reține critica referitoare la încălcarea dreptului de proprietate privată, întrucât dreptul de proprietate nu este un drept absolut, ci poate fi supus anumitor limitări rezonabile”. Astfel, „prevederea de lege criticată este tocmai o materializare a acestui drept acordat statelor prin documentul internațional amintit”. în fine, Curtea a constatat că „nici măcar nu se pune problema unei privări de proprietate, ci doar a limitării exercitării a două dintre atributele dreptului de proprietate, și anume posesia și folosința, rămânând neafectată prerogativa dispoziției, care este de esența dreptului de proprietate. Mai mult, această limitare a posesiei și folosinței este doar temporară, încetând de îndată ce proprietarul autovehiculului staționat neregulamentar achită contravaloarea cheltuielilor necesitate de ridicarea, transportul și depozitarea acestuia. De altfel, măsura instituită prin textul de lege criticat reprezintă o sancționare a atitudinii culpabile a conducătorului auto care a nesocotit normele legale referitoare la staționarea vehiculelor”. Neintervenind elemente noi de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, considerentele și soluția deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. Totodată, raportat la cauza de față, Curtea reține că nu este competentă să efectueze un control de conformitate între legi, sistematizarea, unificarea și coordonarea întregii legislații fiind de competența Consiliului Legislativ în temeiul art. 79 din Constituție. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 64 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Societatea Comercială „Olimp Star” — S.R.L. din lași în Dosarul nr. 260/45/2009 al Curții de Apel lași — Secția penală și pentru cauze cu minori. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 18 mai 2010. PREȘEDINTE, ACSINTE GASPAR Magistrat-asistent, Benke Kâroly MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 460/6.VII.2010 9 HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE privind aprobarea stemei comunei Vlădești, județul Vâlcea în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Articol unic. — (1) Se aprobă stema comunei Vlădești, județul Vâlcea, prevăzută în anexa nr. 1. (2) Descrierea și semnificațiile elementelor însumate ale stemei sunt prevăzute în anexa nr. 2. (3) Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Ministrul administrației și internelor, Vasile Blaga București, 9 iunie 2010. Nr. 555^ ANEXA Nr. D ANEXA Nr. 2 STEMA comunei Vlădești, județul Vâlcea *) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil. DESCRIEREA Șl SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Vlădești, județul Vâlcea Descrierea stemei Potrivit anexei nr. 1, stema comunei Vlădești se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, cu câmpul albastru tăiat de un brâu format din 3 rânduri de cărămizi, de argint, rostuite negru. în partea superioară se află 5 ghinde, de aur, dispuse 3 la 2. în vârful scutului se află un urcior, de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Ghindele semnifică pădurile de stejar din zonă, iar numărul lor reprezintă numărul satelor care alcătuiesc comuna. Brâul evocă situl arheologic din localitate, unde au fost descoperite obiecte din epoca bronzului — cultura Verbicioara. Urciorul simbolizează ocupația tradițională a locuitorilor, olăritul. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 460/6.VII.2010 GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE privind aprobarea stemei orașului Zimnicea, județul Teleorman în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Articol unic. — (1) Se aprobă stema orașului Zimnicea, județul Teleorman, prevăzută în anexa nr. 1. (2) Descrierea și semnificațiile elementelor însumate ale stemei sunt prevăzute în anexa nr. 2. (3) Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Ministrul administrației și internelor, Vasile Blaga București, 9 iunie 2010. Nr. 556^ ANEXA Nr. D ANEXA Nr. 2 STEMA orașului Zimnicea, județul Teleorman *) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil. DESCRIEREA Șl SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei orașului Zimnicea, județul Teleorman Descrierea stemei Stema orașului Zimnicea, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint. în partea superioară, în câmp zidit de culoare roșie, se află două săbii de argint încrucișate, cu garda în jos. în vârful scutului, în câmp albastru, se află o ancoră de argint, flancată de 2 pești afrontați, de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate Săbiile încrucișate amintesc de luptele desfășurate în regiune de-a lungul timpului, pe aici fiind drumul turcilor spre Curtea de Argeș. Zidul simbolizează cetatea geto-dacică, construită în jurul secolului IV î. Hr., despre care se crede că este cea mai veche cetate din Muntenia. Brâul undat semnifică fluviul Dunărea, iar ancora simbolizează faptul că localitatea este port. Peștii reprezintă ocupația de bază a locuitorilor, piscicultura. Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 460/6.VII.2010 H GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE privind aprobarea stemei comunei Modelu, județul Călărași în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Articol unic. — (1) Se aprobă stema comunei Modelu, județul Călărași, prevăzută în anexa nr. 1. (2) Descrierea și semnificațiile elementelor însumate ale stemei sunt prevăzute în anexa nr. 2. (3) Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Ministrul administrației și internelor, Vasile Blaga București, 9 iunie 2010. Nr. 557^ ANEXA Nr. 1') ANEXA Nr. 2 STEMA comunei Modelu, județul Călărași *) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil. DESCRIEREA Șl SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Modelu, județul Călărași Descrierea stemei Potrivit anexei nr. 1, stema comunei Modelu se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. în partea superioară, în câmp roșu, se află 3 spice de aur, toate de aceeași mărime și dispuse în mod egal. în partea inferioară, în câmp albastru, se află o casă de argint, iar vârful scutului este delimitat de fascia undată de un câmp de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Spicele de grâu semnifică ocupația de bază a locuitorilor, agricultura, iar numărul spicelor reprezintă numărul satelor care alcătuiesc comuna. Casa face trimitere la construcțiile de acest fel, care dau denumirea localității. Fascia amintește de brațul Borcea al fluviului Dunărea, pe al cărui mal stâng se află localitatea. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 460/6.VII.2010 GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE privind aprobarea stemei comunei Agigea, județul Constanța în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Articol unic. — (1) Se aprobă stema comunei Agigea, județul Constanța, prevăzută în anexa nr. 1. (2) Descrierea și semnificațiile elementelor însumate ale stemei sunt prevăzute în anexa nr. 2. (3) Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Ministrul administrației și internelor, Vasile Blaga București, 9 iunie 2010. Nr. 558^ ANEXA Nr. D ANEXA Nr. 2 STEMA comunei Agigea, județul Constanța *) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil. DESCRIEREA Șl SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Agigea, județul Constanța Descrierea stemei Potrivit anexei nr. 1, stema comunei Agigea se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. în câmp albastru se află un soare de aur, un pod de argint suspendat pe cabluri, iar în vârful scutului se află valuri de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate » Soarele este simbol al prosperității, curajului și al demnității locuitorilor. Podul semnifică construcția care traversează Canalul Dunăre—Marea Neagră. Valurile de argint simbolizează capătul dinspre litoral al Canalului Dunăre—Marea Neagră, precum și deschiderea acestuia la mare. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 460/6.VII.2010 GUVERNUL ROMÂNIEI 13 HOTĂRÂRE privind aprobarea stemelor comunelor Ciulnița și Mihail Kogălniceanu, județul Ialomița în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Articol unic. — (1) Se aprobă stemele comunelor Ciulnița și Mihail Kogălniceanu, județul Ialomița, prevăzute în anexele nr. 1.1 și 1.2*). (2) Descrierea și semnificațiile elementelor însumate ale stemelor sunt prevăzute în anexele nr. 2.1 și 2.2. (3) Anexele nr. 1.1, 1.2, 2.1 și 2.2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Ministrul administrației și internelor, Vasile Blaga București, 9 iunie 2010. Nr. 559i *) Anexele nr. 1.1 și 1.2 sunt reproduse în facsimil. ANEXA Nr. 1.1 ANEXA Nr. 2.1 STEMA comunei Ciulnița, județul Ialomița DESCRIEREA Șl SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Ciulnița, județul Ialomița Descrierea stemei Stema comunei Ciulnița, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. în partea dreaptă, în câmp albastru, se află o floarea-soarelui, de aur, și un brâu undat, de argint. în partea stângă, în câmp argintiu, se află un ciulin verde cu floare purpurie. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Floarea-soarelui reprezintă principala ocupație a locuitorilor, agricultura. Brâul undat simbolizează râul Ialomița. Ciulinul dă denumirea localității. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 460/6.VII.2010 ANEXA Nr. 1.2 STEMA comunei Mihail Kogălniceanu, județul Ialomița ANEXA Nr. 2.2 DESCRIEREA Șl SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Mihail Kogălniceanu, județul Ialomița Descrierea stemei Stema comunei Mihail Kogălniceanu, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată. în cartierul 1, în partea dreaptă, în câmp argintiu, se află o papură verde. în cartierul 2, în partea stângă, în câmp verde, se află un cap de berbec, de argint, văzut din profil. în cartierul 3, în vârful scutului, în câmp albastru, se află un pește și un brâu undat, de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Papura face parte din flora zonei. Capul de berbec și peștele simbolizează principalele activități ale locuitorilor, zootehnia și piscicultura. Brâul undat reprezintă râul Ialomița, care străbate localitatea. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE privind aprobarea stemei orașului Sărmașu, județul Mureș în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Articol unic. — (1) Se aprobă stema orașului Sărmașu, județul Mureș, prevăzută în anexa nr. 1. (2) Descrierea și semnificațiile elementelor însumate ale stemei sunt prevăzute în anexa nr. 2. (3) Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Ministrul administrației și internelor, Vasile Blaga București, 9 iunie 2010. Nr. 560 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 460/6.VII.2010 15 ANEXA Nr. 2 ANEXA Nr. D STEMA orașului Sărmașu, județul Mureș *) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil. DESCRIEREA Șl SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei orașului Sărmașu, județul Mureș Descrierea stemei Stema orașului Sărmașu, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. în partea superioară, în câmp de aur, se află o rozetă roșie, flancată de două opaițe arzând. în vârful scutului, în câmp albastru, se află 3 spice de grâu în mănunchi, de aur. Scutul este trimbrat de o coroana murală de argint cu 3 turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate Opaițele arzând reprezintă tradițiile zonei în exploatarea zăcământului de gaz metan, primul descoperit în țară și folosit la iluminatul casnic. Rozeta este reprezentativă pentru valorile de patrimoniu local, inclusiv cel religios, motivul reproducând un însemn al monumentului istoric „Sfinții Arhangheli”. Spicele de grâu semnifică agricultura specifică zonei, Câmpia Transilvană. Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș. GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE privind aprobarea stemei orașului Negrești, județul Vaslui în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Articol unic. — (1) Se aprobă stema orașului Negrești, județul Vaslui, prevăzută în anexa nr. 1. (2) Descrierea și semnificațiile elementelor însumate ale stemei sunt prevăzute în anexa nr. 2. (3) Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: p. Ministrul administrației și internelor, Mihai Capră, secretar de stat București, 16 iunie 2010. Nr. 566^ 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 460/6.VII.2010 ANEXA Nr. 2 ANEXA Nr. V) STEMA orașului Negrești, județul Vaslui DESCRIEREA Șl SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei orașului Negrești, județul Vaslui Descrierea stemei Potrivit anexei nr. 1, stema orașului Negrești se compune dintr-un scut triunghiular de aur cu marginile rotunjite, cu bordură neagră, având în mijloc un vultur negru cu ciocul și ghearele roșii. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate Bordura neagră semnifică denumirea localității. Vulturul reprezintă strămoșul eponim, vornicul Negrea (secolul al XV-lea). Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș. *) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil. Gabriel S. Popa Motivul: Format electronic AUTENTIC, conform Legii nr. 202/1998, republicata. Locația: București EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR MONITORUL OFICIAL „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A. 5 948368 444461 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 460/6.VII.2010 conține 16 pagini. Prețul: 3,20 lei issn 1453—4495