MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Anul 178 (XXII) —Nr. 391 PARTEA I LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE ⁷⁷ » Luni, 14 iunie 2010 SUMAR Nr. Pagina HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI 504. — Hotărâre privind actualizarea valorilor de inventar ale unor imobile aflate în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Administrației și Internelor, precum și actualizarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, ca urmare a schimbării unității de administrare a unor imobile aflate în domeniul public al statului......... 2-3 511. — Hotărâre pentru aprobarea atestării zonei turistice a municipiului Piatra-Neamț, județul Neamț, ca stațiune turistică de interes național............................... 4 523. — Hotărâre privind donarea unor mijloace fixe și bunuri materiale pentru munca de poliție, aparținând domeniului privat al statului, către Ministerul Afacerilor Interne din Republica Moldova............................... 4 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE 107. — Ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit.................................................. 5-15 180. — Ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice privind abrogarea Ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice nr. 183/2006 privind aplicarea dispozițiilor referitoare la contractul de publicitate media...................................................... 16 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 391/14.VI.2010 HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI GUVERNUL ROMÂNIEI HOTARARE privind actualizarea valorilor de inventar ale unor imobile aflate în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Administrației și Internelor, precum și actualizarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, ca urmare a schimbării unității de administrare a unor imobile aflate în domeniul public al statului în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 20 alin. (1) și art. 22 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare, al art. 2¹ și 2² din Ordonanța Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea și amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituțiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările și completările ulterioare, precum și al art. 2 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările si completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art. 1. — Se aprobă actualizarea valorilor de inventar ale unor imobile aflate în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Administrației și Internelor, reevaluate conform Ordonanței Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea și amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituțiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările și completările ulterioare, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 1. Art. 2. — Se aprobă actualizarea inventarului centralizat al imobilelor aflate în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Administrației și Internelor, ca urmare a schimbării unității de administrare, potrivit datelor prevăzute în anexa nr. 2. Art. 3. — Ministerul Administrației și Internelor își va actualiza în mod corespunzător datele din evidența cantitativ-valorică și, împreună cu Ministerul Finanțelor Publice, va opera modificarea corespunzătoare a anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările și completările ulterioare. Art. 4. —Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Ministrul administrației și internelor, Vasile Blaga Ministrul finanțelor publice, Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu București, 26 mai 2010. Nr. 504.’ ANEXA Nr. 1 DATELE DE IDENTIFICARE ale imobilelor la care se modifică valoarea contabilă, ca urmare a reevaluării Nr. Denumirea Persoana juridică Adresa Valoarea contabilă MFP imobilului ce administrează imobilului actualizată imobilul Municipiul București, 101037 45-279 UM 0575 București șos. București---Ploiești, 19.414.719,94 lei km 8,5 104702 62-02 UM 0970 București Municipiul București 802.276,05 lei MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 391/14.VI.2010 3 ANEXA Nr. 2 DATELE DE IDENTIFICARE Nr. 104.702 ale imobilelor aflate în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Administrației și Internelor MFP Valoare contabilă Teren = 827.357,10 Teren = 855.514,80 Valoare teren= 26.678,32 --- lei --- c1 = 5.373.320,07 C7 = 219.220,72 c2 = 16.048,76 Total valoare =1.074.735,52 c3 = 44.781,28 c4 = 36.571,38 c5= 58.912,26 Pf = 149.258,64 Total valoare = 6.506.249,49 Caracteristicile tehnice Suprafață teren: 8.286,00 m2 Suprafață teren: 8.568,00 m2 Suprafață teren: 38.803,93 m2 ale imobilului Incinta I 62 --- 10 Incinta I 62 --- 02 Incinta II 62 --- 05 Construcții: Construcții: Nr. cadastral provizoriu --- 17390 C1 --- Pavilion administrativ 62 --- 10 --- 01 C 7 --- Depozit 62 --- 02 --- 02 Suprafață construită = 890,00 m2 Suprafață construită = 443,00 m2 Suprafață desfășurată = 2.670,00 m2 Nr. cadastral provizoriu --- 17391/2 Suprafață construită = 204,00 m2 C2 --- Depozit șopron lemne 62 --- 10 --- 08 C3 --- Rezervor apă 62 --- 10 --- 10 Suprafață construită = 70 m2 C4 --- Stație de hidrofor 62 --- 10 --- 09 Suprafață construită = 43,00 m2 C5 --- Stație de pompare 62 --- 10 --- 11 Suprafață construită = 50,00 m2 Puț forat Total suprafață construită = 1.257,00 m2 Total suprafață desfășurată = 2.670,00 m2 Nr. cadastral provizoriu --- 17391/1 Persoana juridică Ministerul Administrației Ministerul Administrației Ministerul Administrației la care s-a transmis imobilul și Internelor --- Inspectoratul și Internelor --- Unitatea și Internelor --- Unitatea General de Aviație al Specială de Aviație București Specială de Aviație București Ministerului Administrației și Internelor Persoana juridică Ministerul Administrației Ministerul Administrației Ministerul Administrației de la care s-a transmis imobilul și Internelor --- Inspectoratul și Internelor --- Inspectoratul și Internelor --- Inspectoratul General al Jandarmeriei General al Jandarmeriei General al Jandarmeriei Române Române Române Locul unde este situat imobilul Municipiul București, Municipiul București, Municipiul București, care s-a transmis sectorul 1, Calea Ion Zăvoi sectorul 1, Calea Ion Zăvoi sectorul 1, Calea Ion Zăvoi nr. 14---16 nr. 14---16 nr. 22---26 Nr. 101037 101037 101037 MFP parțial parțial parțial CF 42609 CF 42609 CF 42610 nedefinitivă Nr. crt. 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 391/14.VI.2010 GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE pentru aprobarea atestării zonei turistice a municipiului Piatra-Neamț, județul Neamț, ca stațiune turistică de interes național în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 10 din Ordonanța Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 755/2001, cu modificările ulterioare, și al art. 3 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor și criteriilor de atestare a stațiunilor turistice, cu completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art. 1. — Se aprobă atestarea zonei turistice a municipiului Piatra-Neamț, județul Neamț, ca stațiune turistică de interes național. Art. 2. — La punctul I „Stațiuni turistice de interes național” din anexa nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor și criteriilor de atestare a stațiunilor turistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 20 august 2008, cu completările ulterioare, după poziția 38 se introduce o nouă poziție, poziția 39, cu următorul cuprins: „39. Zona turistică a municipiului Piatra-Neamț —județul Neamț”. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Ministrul dezvoltării regionale și turismului, Elena Gabriela Udrea p. Ministrul administrației și internelor, Mihai Capră, secretar de stat București, 2 iunie 2010. Nr. 511.’ GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE privind donarea unor mijloace fixe și bunuri materiale pentru munca de poliție, aparținând domeniului privat al statului, către Ministerul Afacerilor Interne din Republica Moldova în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 11 lit. m) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art. 1. — (1) Se aprobă donarea unor mijloace fixe și bunuri materiale pentru munca de poliție, aparținând domeniului privat al statului, aflate în administrarea Ministerului Administrației și Internelor, prevăzute în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre, către Ministerul Afacerilor Interne din Republica Moldova. (2) Bunurile cuprinse în anexă se scad din evidența cantitativ-valorică a Ministerului Administrației și Internelor. Art. 2. — Se autorizează Societatea Comercială „Comicex” — S.A. să îndeplinească formalitățile aferente livrării bunurilor în numele și pentru Ministerul Administrației și Internelor. Art. 3. — Transportul, manipularea și paza bunurilor până la predarea către Ministerul Afacerilor Interne din Republica Moldova se efectuează cu mijloace și forțe asigurate de Ministerul Administrației și Internelor. Art. 4. — Cheltuielile necesare pentru ducerea la îndeplinire a activității de donare a bunurilor prevăzute în anexă se suportă din bugetul alocat Ministerului Administrației și Internelor. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: p. Ministrul administrației și internelor, Mihai Capră, secretar de stat p. Ministrul afacerilor externe, Anton Niculescu, secretar de stat Ministrul finanțelor publice, Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu București, 2 iunie 2010. Nr. 523^ *) Anexa nu se publică, fiind clasificată potrivit legii, și se comunică instituțiilor interesate. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 391/14.VI.2010 5 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE MINISTERUL AGRICULTURII Șl DEZVOLTĂRII RURALE ORDIN privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit Având în vedere: — Referatul de aprobare nr. 3.006 din 22 aprilie 2010 al Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură, în temeiul prevederilor: — art. 7 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 25/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale; — art. 4 lit. e) din Hotărârea Guvernului nr. 1.194/2008 privind organizarea, structura și funcționarea Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură, cu modificările și completările ulterioare; — art. 1 alin. (2) lit. a)—c), art. 9, 10 și art. 11 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 2.371/2002 al Consiliului din 20 decembrie 2002 privind conservarea și exploatarea durabilă a resurselor piscicole în conformitate cu politica comună în domeniul pescuitului; — art. 21 lit. (a) pct. (v) și pct. (vi) și art. 22 din Regulamentul (CE) nr. 1.198/2006 al Consiliului din 27 iulie 2006 privind Fondul European pentru Pescuit, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale emite următorul ordin: Art. 1. — Se aprobă Planul de ajustare a efortului de pescuit, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. — începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 444/2009 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 24 iulie 2009. Art. 3. —Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Art. 4. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Mihail Dumitru București, 10 mai 2010. Nr. 107.’ ANEXĂ MINISTERUL AGRICULTURII Șl DEZVOLTĂRII RURALE AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU PESCUIT Șl ACVACULTURĂ PLAN DE AJUSTARE A EFORTULUI DE PESCUIT 1. Introducere Prezentul plan de ajustare a efortului de pescuit (PAEP) a fost elaborat în baza Planului național strategic și a Programului operațional pentru pescuit (2007—2013). Aceste documente prezintă măsurile propuse de România în domeniul pescuitului, care au ca scop adaptarea flotei de pescuit la cotele disponibile, precum și implementarea liniilor directoare ale politicii comune de pescuit privind reducerea capacității de pescuit. Aceste măsuri se vor realiza în cadrul axei prioritare 1 a Programului operațional pentru pescuit și au ca scop, pe lângă reducerea capacității de pescuit, crearea condițiilor economice pentru susținerea flotei de pescuit a României la Marea Neagră. Prezentul PAEP a fost elaborat în baza recentelor date științifice furnizate către Agenția Națională pentru Pescuit și Ăcvacultură de instituțiile naționale de specialitate și regionale, informații colectate prin diferite programe și proiecte, inclusiv prin Programul național de colectare a datelor pescărești. Prezentul PAEP conține măsurile menite să conducă la ajustarea capacității de pescuit a flotei pentru a obține un echilibru durabil și stabil între capacitatea de pescuit și starea resurselor pescărești și în același timp să respecte politica comună de pescuit a Uniunii Europene. Aceste măsuri constau în: — încetarea permanentă a activității de pescuit; — încetarea temporară a activității de pescuit; — investiții la bordul navelor și selectivitate în sensul direcționării pescuitului către speciile care prezintă o perspectivă bună în raport cu mărimea efectivelor și valorile fluctuației lor (pelagici: șprotși hamsie, demersali: calcan), fapt care ar permite o exploatare durabilă a resurselor pescărești din Marea Neagră. în scopul asigurării unei abordări unitare și integrate a pescuitului marin român în sistemul socioeconomic comunitar, PAEP trebuie urmat de acțiuni menite să creeze un sector piscicol eficient și sustenabil. 2. Descrierea contextului Flota de pescuit a României face parte integrantă, începând cu anul 2007, din flota de pescuit comunitară și se supune dispozițiilor Regulamentului (CE) nr. 2.371/2002 al Consiliului din 20 decembrie 2002 privind conservarea și exploatarea durabilă a resurselor piscicole în conformitate cu politica comună în domeniul pescuitului și ale Regulamentului (CE) nr. 1.198/2006 al Consiliului din 27 iulie 2006 privind Fondul European pentru Pescuit. Capacitatea de pescuit a României la Marea Neagră este de 441 de nave¹ și ambarcațiuni (20 cu lungimi mai mari de 12 m și 421 cu lungimi mai mici de 12 m), totalizând 2.604,86 GT și 8.691,79 kW, înscrise în fișierul navelor și ambarcațiunilor de pescuit (tabelul nr. 1). ¹ Romanian National Programme for Collection of Fisheries Data 2009—2010. 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 391/14.VI.2010 Tabel nr. 1 Flota României la Marea Neagră Tip Număr Tonaj total Putere totală (kW) Vase cu lungimea >12 m 20 2.056,26 5.884,69 Vase cu lungimea <12 m 421 548,6 2.807,1 TOTAL: 441 2.604,86 8.691,79 2.1. Nave cu lungimea de peste 12 m Majoritatea celor 20 de nave cu lungimi mai mari de 12 m sunt de același tip, cu o lungime de aproximativ 25 m și corp de oțel. Fiind construite în perioada anilor 1980—1990, au echipamente și instalații depășite care nu oferă siguranță în exploatare, în ultimii ani operând mai aproape de coastă și numai pe mare liniștită. De asemenea, datorită condițiilor tehnice de la bord (lipsa instalațiilor de producere sau de păstrare a gheții), captura se prelucrează exclusiv prin sărare, ceea ce determină înregistrarea constantă de cantități mari de captură nereținută la bord (aruncări în mare), dar și o cerere redusă a pieței pentru astfel de debarcări. Aceste nave au fost concepute pentru a realiza pescuitul printr-o singură metodă, 17 fiind nave tip trauler costier, iar 3 dintre acestea fiind dotate numai pentru pescuitul cu setei de calcan. Obiectul principal al pescuitului prin traulare sunt speciile de talie mică, respectiv șprot, bacaliar, hamsie etc., specii deosebit de perisabile, în special în perioada de vară. Pentru a livra captura în stare proaspătă în condițiile dotărilor actuale, navele sunt obligate să își diminueze perioada de lucru în zonele de pescuit, maximum 12 ore (cazul șprotului refrigerat), cu consecințe nefavorabile asupra eficienței activității. în ultimii 3 ani, unele dintre nave au fost amenajate provizoriu pentru a desfășura și activități polivalente, cum ar fi traulare cu traulul pelagic, în principal, dar și pescuit cu setcile de fund. Zona de pescuit pentru această categorie de nave o constituie zona costieră și zona economică exclusivă, dincolo de izobata de 20 m, adâncime situată la aproximativ 4—8 Mm față de țărm, în sectorul de nord, și la 3—4 Mm în sectorul sudic. Zonele de aglomerare a diferitelor specii cunosc o mare variabilitate în funcție de specii, sezon, dar și de condițiile hidrometeorologice. Sezonul de pescuit este concentrat în perioada martie—noiembrie. La începutul și sfârșitul sezonului, aglomerările sunt situate la distanțe mari de țărm, în dreptul izobatei de 60—80 m, necesitând perioade mari de timp pentru deplasare (4—10 ore) și evident consum crescut de combustibil, ceea ce determină creșterea costului de producție, precum și creșterea cheltuielilor directe de producție. Pe de altă parte, în perioadele de primăvară și toamnă frecvența zilelor cu gradul de agitație a mării peste 3° Bf (limita de lucru pentru acest tip de navă) depășește 54%, ceea ce limitează și mai mult timpul efectiv de pescuit și duce la creșterea riscurilor privind siguranța navigației și securitatea echipajelor. Având în vedere aceste constrângeri, multe nave activează perioade reduse de timp, acționând doar la comenzi ferme și realizând venituri care se situează de multe ori la limita subzistenței, ceea ce determină creșterea costului de producție. Infrastructura portuară, un element esențial al pescăriilor marine, reprezintă în România un handicap major, lucru evidențiat clar în Planul național strategic și în Programul operațional pentru pescuit (2007—2013). Neasigurarea condițiilor minime de infrastructură portuară pentru navele de pescuit (port, dană specială pentru acostare, spații de depozitare pentru unelte și pește, materiale specifice), precum și distanțele mari dintre porturi și zonele de pescuit au fost și reprezintă încă factorii principali care au condus la închiderea sau diminuarea la minimum a activității de pescuit. Aceste constrângeri cauzate de lipsa investițiilor în sector au condus la scăderi dramatice ale capturilor. Dacă în anii 1986— 1990 se realizau peste 15.000 tone/an, în perioada 1991—2005 captura totală s-a diminuat la circa 2.000 tone/an, pentru ca în ultimii ani să nu depășească 500 tone/an. Peste 90% din debarcări reprezintă speciile de talie mică: șprot, stavrid, bacaliar. Un procent relativ semnificativ din capturile cu traulul îl reprezintă capturile complementare reprezentate de rechin (6— 12 tone/an). Debarcările de calcan ale acestei clase de nave reprezintă în prezent 47—48 tone/an, fiind realizate cu cele circa 2.000 de bucăți setei din dotarea acestor nave. Se apreciază că, dacă toate aceste nave ar fi modernizate sau înlocuite cu altele noi, cu siguranță s-ar putea realiza capturi mult mai mari și s-ar putea exercita o presiune semnificativă asupra stocurilor de pești, cu riscuri serioase privind durabilitatea exploatării. Astfel, capacitatea de pescuit a României din prezent — în principal segmentul de flotă cuprinzând navele de pescuit de peste 12 m lungime — este supradimensionată în raport cu resursele și prezintă caracteristica unui potențial latent excedentar, cu mult peste posibilitățile de pescuit pe care le avem la Marea Neagră. 2.2. Pescuitul costier la scară mică Pescuitul costier la scară mică se realizează cu cele 421 de ambarcațiuni a căror lungime este sub 12 metri. Acestea sunt ambarcațiuni construite din fibră de sticlă sau din lemn, 200 dintre ele fiind dotate cu motoare de mică putere. Ambarcațiunile deservesc uneltele staționare: taliene, ave, setei fixe, paragate de rechin etc. Vârsta medie a ambarcațiunilor este de 15 ani. Dintre acestea, un număr de 128 de ambarcațiuni, respectiv 30%, practică pescuitul la calcan (tabelul nr. 2). Tabel nr. 2 Flota de pescuit costier la scară redusă care practică pescuitul la calcan Lungime totală Număr de nave/ambarcațiuni Putere totală (kW) Greutate totală (tone) < 6 m 12 183,97 5,4 6--- 12 m 116 1.124, 24 64,5 Sursa: Planul național de control al pescuitului și debarcărilor de calcan în apele comunitare ale litoralului românesc al Mării Negre în anul 2010, elaborat de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 391/14.VI.2010 7 Acest segment de pescărie a început să fie dezvoltat de către comunitățile pescărești după anul 1990, ca urmare a condițiilor socioeconomice aferente. în acest context pescuitul are un pronunțat caracter de subzistență, căpătând în timp valențe de activitate familială. Talienele marine, în număr ce nu depășește 25 de unități pe tot litoralul românesc, sunt amplasate pe adâncimi variabile cuprinse între 5 și 10 metri. O echipă de pescari deservește 1— 2 unelte, folosind două ambarcațiuni. Capturile sunt variabile și sunt în general formate din amestec de specii, predominând cele de talie mică (șprot, hamsie, bacaliar, stavrid, guvizi, aterină, barbun). Pe întregul litoral sunt înregistrate un număr total de 1.200 de bucăți de setei de scrumbie, 400 de bucăți de setei de chefal, 150 de bucăți de setei de guvizi, 2.500 de bucăți de setei de calcan și 400 de bucăți de setei de rechin. Fiecare ambarcațiune din această clasă poate utiliza 10—20 de setei de scrumbie sau chefal și 15—30 de setei de calcan. Și în acest caz, sezonul de pescuit este limitat la circa 8—9 luni, primăvara se pescuiește scrumbia de Dunăre, iar vara se pescuiește chefal, calcan și guvizi. Autonomia redusă a ambarcațiunilor condiționează amplasarea uneltelor de pescuit fixe în zone din apropierea țărmului, până la adâncimea de 30—35 metri în sectorul nordic și 30—40 metri în sectorul sudic. Astfel, și pescuitul costier la scară redusă se confruntă cu o serie de „greutăți”, ceea ce îl face ineficient și nesigur pentru echipaj. Ca orice pescărie nou-apărută, există numeroase probleme cu care aceasta se confruntă: de exemplu, ambarcațiunile cu lungimea de 6—8 metri, nefiind corespunzătoare pe deplin utilizării pe mare, sunt preluate din pescăria Deltei Dunării. Pregătirea profesională superficială, accesul limitat la resurse financiare, precum și lipsa facilităților de debarcare a capturilor fac ca și acest segment de flotă să cunoască o degradare accentuată. 2.3. Alte considerații Condițiile climatice din lunile reci limitează posibilitățile de pescuit la Marea Neagră, iar prohibiția anuală a pescuitului care coincide de regulă cu perioada reproducerii fac ca aprovizionarea pieței să prezinte fluctuații sezoniere. De asemenea, datorită efectelor climatice globale s-au înregistrat și schimbări în comportamentul manifestat de ihtiofaună, prin îndepărtarea de coastă a aglomerărilor pescuibile, respectiv un dinamism mai accentuat al constituirii și dispersării acestor aglomerări, atât în zona de mică adâncime (3—11 m), cât și în zona de larg (20—80 m), afectând desfășurarea activităților de pescuit prin mărirea timpului de pescuit, a cheltuielilor cu combustibilul și, implicit, ducând la o scădere a rentabilității activității. La litoralul românesc, companiile și operatorii economici cu profil pescăresc desfășoară activități de pescuit mixte atât în zona costieră, cât și de larg, cu unelte staționare și filtrante înconjurătoare și tractate. în aceste condiții, managementul pescăresc trebuie orientat mai mult pe resursă, decât pe efortul de pescuit. Acesta este motivul pentru care în paralel cu măsurile de ajustare a efortului de pescuit, orientat asupra mai multor specii, trebuie acționat și prin implementarea măsurilor de conservare a speciilor. 2.4. Situația stocurilor de pește Caracteristica principală a capturilor de pești din sectorul marin românesc este prezența unui număr mare de specii (peste 20), dintre care de bază sunt speciile de talie redusă (șprot, hamsie, bacaliar, guvizi). De remarcat este faptul că ponderea speciilor valoroase (calcan, rechin, sturioni, stavrid, zărgan, scrumbie de Dunăre, chefal, lufar) continuă să fie scăzută, cu toate că stocurile acestora au o tendință de refacere, menținându-se însă în stare critică. în ultimii ani, pe întreg ansamblul sectorului românesc și pe întreaga perioadă de pescuit (martie—noiembrie), dominanta în capturi a revenit în principal speciei șprot/Sprattus sprattus, calcan/Psetta maeotica și scrumbie/A/osa pontica, alături de care au mai apărut speciile tradiționale: bacaliar/ Merlangius merlangus ponticus, hamsie/Engraulis encrassicolus, stavrid/Trachurus mediterraneus ponticus, guvizi/Gob/7dae, rechin/Squalus acanthias, cheta}/Mugilidae și alte specii. Dominanta capturilor realizate prin pescuitul cu unelte fixe este deținută de speciile tradiționale: hamsie (14,8%), șprot (12,8%), guvizi (11,7%), stavrid (10,8%), calcan (7,1%), bacaliar (9,6%) și aterină (0,6%), iar în cele realizate cu unelte active o deține șprotul (78,2%), alături de care a apărut bacaliarul (4,4%), labanul (0,5%) și chefalul (1,7%). 2.5. Starea stocurilor de specii de pește de importanță economică Pentru a arăta starea actuală a populațiilor principalelor specii de pești, majoritatea cu caracter transfrontalier, precum și a motiva necesitatea de a ne înscrie în efortul regional de diminuare a presiunii puse asupra resurselor, trebuie să facem o scurtă analiză la nivelul întregului bazin asupra stării principalelor specii: a) Specii pelagice Hamsia (Engraulis encrassicolus L., 1758) — este specia dominantă în capturile comerciale de la Marea Neagră. în perioada 1995—2005, stocul de hamsie s-a refăcut parțial, capturile crescând la 300—400.000 tone, însă efortul de pescuit a rămas relativ ridicat astfel încât biomasa exploatabilă nu a mai ajuns la nivelele ridicate de la începutul anilor’80. Având în vedere că în România nu există un pescuit specializat pentru specia hamsie, capacitatea de pescuit fiind redusă, considerăm că pentru sectorul marin românesc nu se justifică stabilirea unei capturi totale admisibile JAC). Totuși, pentru protejarea speciei, se impune respectarea dimensiunilor minime admise în pescuitul acestor specii. Este absolut necesar a se stabili TAC-ul la nivel regional, ținând cont că cele mai mari aglomerări (pentru iernare) se află în alte zone (țărmurile Caucazului), unde sunt intens pescuite cu plasa pungă de către flotele georgiene și turcești (tabelul nr. 4). Șprotul (Sprattus sprattus, L., 1758) — este a doua specie ca importanță comercială după hamsie. La litoralul românesc biomasa aglomerărilor de șprot variază foarte mult în funcție de condițiile de mediu, fiind foarte diferită de la un sezon la altul. în baza evaluărilor efectuate, în perioada 2000—2009 se poate aprecia că biomasa șprotului în sectorul românesc a oscilat în medie între 30.000 și 60.000 tone, fiind recomandat un TAC de 10.000 tone/an (tabelele nr. 3 și 4) [Studii de evaluare a stocurilor de resurse acvatice vii în vederea stabilirii capturii totale admisibile JAC), pe specii și zone; Radu Gh., 2005; Maximov V., Radu Gh., Nicolaev S., 2006, 2007, 2008; Radu Gh., 2009]. 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 391/14.VI.2010 Tabel nr. 3 Valoarea stocurilor (tone) pentru principalele specii de pești din sectorul românesc al Mării Negre Specia Stoc (tone) 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Șprot 35.000 35.000 30.000 45.000 45.000 45.000 14.750 60.000 60.000 60.000 Bacaliar 8.000 8.000 8.000 7.000 6.000 8.500 10.000 Hamsie 19.000 19.000 19.000 20.000 20.000 20.000 --- Guvizi 600 600 600 600 600 500 --- Calcan 1.066 980 1.080 1.150 1.300 2.356 1.500 Rechin 1.650 1.650 1.650 2.000 4.300 1.450 2.500 Tabel nr. 4 Valoarea TAC-ului pentru principalele specii de pești din sectorul românesc al Mării Negre Specia TAC (tone) 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Șprot 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000 Bacaliar 1.000 1.000 1.000 1.000 1.000 1.000 1.000 500 500 500 Hamsie 2.000 2.000 2.000 2.000 2.000 2.000 --- Stavrid 100 100 100 100 100 100 --- Guvizi 100 100 100 100 100 100 100 200 100 100 Calcan 100 100 100 50 50 50 50 50 50 50 Rechin 100 100 100 50 50 50 40 50 50 50 Trebuie remarcat că presiunea asupra stocului de șprot și, mai nou, asupra celui de bacaliar a crescut îndeosebi după ce stocurile de hamsie și stavrid au scăzut extrem de mult datorită pescuitului intensiv și neselectiv în zonele de iernat, făcând ca atenția flotelor din țările riverane Mării Negre să se îndrepte acum și spre noi specii. Stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus, Aleev, 1956) Un declin drastic al abundenței stocului a existat după 1995, când acesta s-a diminuat cu 56%. în 1991 stocul de stavrid a scăzut la un minim de 75.000 tone, captura scăzând de asemenea la 4,7 mii tone, ceea ce înseamnă o reducere de aproape 20 de ori față de media anilor 1985—1989. în contrast cu hamsia și șprotul, stocul de stavrid a rămas încă la un nivel foarte scăzut. Asemănător hamsiei, apreciem că pentru sectorul marin românesc nu este necesară stabilirea unei TAC, dar pentru protejarea completării se impune respectarea dimensiunilor minime admise în pescuitul acestor specii și estimarea TAC-ului trebuie făcută la nivel regional. Pălămida (Sarda sarda) și Macroul (Scomber japonicus), două specii de pește de mare importanță economică, practic au dispărut în ultimele două decenii din capturile realizate în sectorul românesc al Mării Negre. în prezent, în zona litoralului românesc s-au semnalat capturi rare și izolate ale celor două specii, ceea ce ar putea fi interpretat ca un semnal de apariție și, implicit, refacere timidă a stocurilor. b) Specii demersale Evaluările unei părți din stocul de calcan (aglomerări pescuibile, la litoralul românesc) s-au făcut prin metoda holistică a traulărilor de sondaj (metoda suprafețelor), aplicată pe arii restrânse, fără a ține cont de zona de distribuție a întregului stoc, și care folosește ca parametri: viteza navei, deschiderea orizontală a traulului și timpul de traulare. Pentru sectorul românesc, în baza evaluărilor efectuate, în perioada 2003—2009, valoarea biomasei aglomerărilor de calcan a crescut ușor de la un an la altul, situându-se la o valoare de circa 980 t în anul 2004, la 1.080 t în 2005, la 1.1501 în 2006, la 1.3001 în 2007 și 2.350 t în 2008 [Assessment study of turbot stocks (Psetta maxima maeotica) on Romanian Black Sea coast area; Maximov V. și Radu Gh., 2009]. Pentru anul 2009, valoarea biomasei a fost estimată la circa 1.500 tone, fiind recomandat un TAC (din motive precauționare), pentru anul 2010, de 50 tone (tabelele nr. 3 și 4). Calcanul (Psetta maxima maeotica) Tabel nr. 5 Evoluția biomasei aglomerărilor pescuibile de calcan în Ucraina și Bulgaria, în perioada 2001—2008 Țara 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Ucraina 1.430 1.460 1.440 1.210 1.510 1.410 Bulgaria 1.441 1.896 1.966 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 391/14.VI.2010 9 Rechinul (Squalus acanthias) — întâlnit în zona litoralului românesc, este o specie migratoare, cu un ciclu lung de viață, al cărei stoc este puternic influențat de mărimea efortului de pescuit. în ultimele decenii nu au fost efectuate cercetări specializate și evaluări ale stocurilor de rechin din Marea Neagră. Cu toate ca datele statistice sunt nesatisfăcătoare, se poate estima pentru 2005—2010 un TAC de 50 tone, urmând ca acesta să fie revizuit în urma cercetărilor viitoare (tabelul nr. 5). Familia Acipenseridae (sturioni) — are stocurile deosebit de afectate datorită pescuitului fără control și lucrărilor hidrotehnice efectuate în zonele de reproducere. Din observațiile pe teren, îndeosebi prin traulările de sondaj din timpul expedițiilor de cercetare, a fost semnalată prezența doar a tineretului de păstrugă, restul speciilor de Acipenseridae lipsind în totalitate. Prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și al ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 262/330/2006 privind conservarea populațiilor de sturioni din apele naturale și dezvoltarea acvaculturii de sturioni din România, pentru asigurarea conservării și refacerii populațiilor de sturioni se interzice pescuitul în scop comercial pentru o perioadă de 10 ani. Pentru cunoașterea stării reale a sturionilor se impune un program complex de evaluare, care să cuprindă atât partea marină, cât și cea fluvială. Rapana (Rapana venosa) — specie exotică la litoralul românesc. Evaluările recente efectuate de specialiști INCDM „Grigore Antipa” relevă faptul că în zona litoralului românesc stocurile de rapana au fost estimate la circa 13.190 tone (± 0,42 mii tone), ceea ce oferă posibilitatea unui potențial de exploatare de 5.000 tone/an. Sintetizând informațiile prezentate, cu raportare la specificul de practicare a pescuitului marin, putem concluziona că pentru o dezvoltare durabilă a pescăriilor românești la Marea Neagră se poate articula posibilitatea capturării, fără a afecta starea stocurilor de resurse vii marine, a următoarelor cantități: — specii de talie mică (șprot, hamsie și bacaliar) — 6.000/7.000 tone/an; — calcan — 50 tone/an, cu posibilitatea de extindere a TAC-ului, corespunzător celor 3.000 km din ZEE, recent stabilită; — rechin — 50 tone/an; — rapana — 5.000 tone an; — alte specii — 500 tone/an. 3. Cadrul juridic Prezentul PAEP a fost întocmit/elaborat în conformitate cu prevederile art. 21 lit. (a) pct. (v) și (vi) din Regulamentul (CE) nr. 1.198/2006 al Consiliului, a fost notificat și va fi aprobat în conformitate cu art. 22 din Regulamentul (CE) nr. 1.198/2006 al Consiliului, de asemenea are în vedere prevederile art. 9 și 10 din Regulamentul (CE) nr. 2.371/2002 al Consiliului, fiind orientat pe respectarea principiilor art. 11 alin. (1): „Statele membre instituie măsuri de adaptare a capacității de pescuit a flotelor lor pentru a obține un echilibru stabil și durabil între respectiva capacitate de pescuit și posibilitățile lor de pescuit.” și art. 2 alin. (1): „se urmărește astfel o aplicare progresivă a unei metode de gestionare a zonelor piscicole, bazate pe ecosisteme” din același regulament. De asemenea se dorește ca aceasta să contribuie la activități de pescuit eficiente în cadrul unui sector al pescuitului și acvaculturii competitiv și viabil din punct de vedere economic, asigurând un trai decent pentru cei ce depind de activitățile de pescuit și ținând seama de interesele consumatorilor. 4. Ajustarea efortului de pescuit Ajustarea efortului de pescuit la Marea Neagră în perioada 2007—2013 se va face prin următoarele măsuri: — încetarea permanentă a activității de pescuit a navelor; — încetarea temporară a activităților de pescuit; — investiții la bordul navelor și selectivitate. 4.1. încetarea permanentă a activității navelor de pescuit Scoaterea permanentă din uza navelor de pescuit reprezintă cel mai important element al PAEP. Prezentul PAEP prezintă măsurile planificate de România în domeniul pescuitului pentru ajustarea efortului de pescuit în conformitate cu prevederile politicii comune de pescuit, ținând cont de obiectivele prezentate în art. 2 din Regulamentul (CE) nr. 2.371/2002 al Consiliului. Eficiența energetică reprezintă un aspect de impact al pescăriei asupra mediului, astfel cantitatea de combustibil raportată la captura debarcată variază în funcție de tipul de unealtă și metoda de pescuit, de la un consum neglijabil până la peste 1 litru combustibil/1 kg pește debarcat. Datorită faptului că navele de pescuit sunt vechi, prost întreținute și au unelte învechite, Planul național strategie (PNS) prevede o oportunitate de a reduce numărul de nave prin ajutoare de stat pentru încetarea permanentă a activității de pescuit. România dorește să păstreze un nivel minim pentru flota de pescuit (minimum vitalis), care poate fi estimat la 12—13 nave moderne și performante. Flota de pescuit se impune a fi reînnoită și modernizată, în vederea asigurării pe piață a produselor pescărești solicitate și la cel mai bun raport calitate/preț, fără mărirea presiunii asupra resurselor naturale. Speciile pelagice de dimensiuni mici ar putea reprezenta captura principală a pescuitului marin cu navele de peste 12 m, dacă acestea ar fi dotate cu echipamentul adecvat prelucrării la bord, altul decât prelucrarea prin sărare. încetarea permanentă a activității de pescuit are drept scop scoaterea din flotă a navelor: — mai mari de 12 metri care pescuiesc prin traulare; — vechi de peste 20 ani, depășite fizic și moral, care nu au condiții de păstrare a capturilor la bord și în cazul cărora valoarea obținută prin sărarea șprotului, specia predominantă, nu compensează cheltuielile efectuate; — cu motoare cu un consum mare de combustibil. în condițiile îndepărtării aglomerărilor de pești-țintă la zone de adâncime și unei platforme continentale întinse în dreptul țărmului românesc, activitatea de pescuit devine nerentabilă, în condițiile utilizării unor nave neeconomice. 4.2. încetarea temporară a activității de pescuit încetarea temporară a activităților de pescuit ale navelor are ca obiectiv principal refacerea stocului de adulți al biomasei de șprot, stabilită de evoluția indicatorilor de stare ca fiind 80% din tineret nepescuibil conform regulamentelor. Beneficiarii acțiunii de încetare temporară a activității de pescuit sunt proprietarii navelor de pescuit comercial și pescarii. Valoarea acestor compensații a fost stabilită de către Comitetul de monitorizare a Programului operațional pentru pescuit. în baza cercetărilor și studiilor efectuate de institutele de cercetare de profil pot rezulta propuneri de închidere temporară a unor zone de pescuit sau de sistare temporară a pescuitului anumitor specii de pești-țintă. în astfel de cazuri ar putea fi analizată oportunitatea aplicării reducerii temporare a activităților de pescuit. 4.3. Investiții la bordul navelor și selectivitate Navele de pescuit cu lungimi mai mari de 12 m, în activitatea desfășurată în ultimii ani, au avut un raport cost/beneficiu ineficient, aceste nave fiind foarte vechi, mari consumatoare de combustibil, fără spații de depozitare și prelucrare. Modernizarea și adaptarea spațiilor de prelucrare nu va determina creșterea capacității de pescuit și prelucrare, respectându-se prevederile art. 25 din Regulamentul (CE) nr. 1.198/2006 al Consiliului. Acest lucru este posibil datorită mărimii navelor din acest segment de flotă care, datorită profilului constructiv, nu permite mărirea capacității de stocare, puterea de tractare a uneltelor fiind în concordanță cu reducerea puterii motorului. 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 391/14.VI.2010 Pentru ambarcațiunile implicate în pescuitul de coastă la scară redusă mai mici de 12 m sunt necesare o serie de măsuri de modernizare și creștere a siguranței pe mare, care are drept rezultat final: a) creșterea siguranței la bordul ambarcațiunilor și îmbunătățirea condițiilor de lucru; b) creșterea inovației tehnologice și îmbunătățirea calității și conservării capturilor; c) creșterea contribuției la îmbunătățirea mediului înconjurător (unelte de pescuit mai selective, înlocuirea motoarelor, tratarea reziduurilor la bordul navelor). 4.4. Alte măsuri Alte măsuri de reducere a efortului de pescuit, cum ar fi diminuarea numărului zilelor de pescuit, perioadele de prohibiție etc., ar putea fi adoptate în conformitate cu rezultatele studiilor care sunt în prezent în derulare la nivelul Uniunii Europene pentru stabilirea stării actuale a stocurilor de pește de-a lungul coastei românești a Mării Negre. 5. Măsuri de protecție și conservare în apele comunitare, România respectă măsurile de protecție impuse prin regulamentele anuale specifice, respectiv măsuri de conservare și gestionare a resursei marine [Regulamentul (CE) nr. 1.139/2008 al Consiliului din 10 noiembrie 2008 de stabilire pentru anul 2009 a posibilităților de pescuit și a condițiilor aferente aplicabile pentru anumite resurse halieutice în Marea Neagră și Regulamentul (CE) nr. 1.579/2007 al Consiliului de stabilire a posibilităților de pescuit și a condițiilor aferente pentru 2008 în Marea Neagră pentru anumite resurse halieutice și grupuri de resurse halieutice]. în pescăriile marine din România sunt aplicate și alte măsuri de conservare și protecție. în general, acestea sunt stabilite în baza studiilor elaborate de institute de cercetare de profil și sunt implementate prin acte normative emise de autoritatea publică competentă. Printre acestea enumerăm: — limitarea nivelurilor de captură (cote de pescuit) pentru unele specii. în prezent, sub incidența acestei reglementări naționale intră un număr de 5 specii marine, dintre care cotele de calcan și șprot sunt stabilite prin regulament al Consiliului European; — stabilirea dimensiunilor minime admise în pescuit pentru un număr de 9 specii de pești marini și nevertebrate (Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale nr. 343/2008); — stabilirea sectoarelor și perioadelor de prohibiție, pe anumite intervale de timp (de regulă perioadele de reproducere maximă a peștilor, respectiv 1—2 luni). Sunt vizate aici specii importante, precum sturionii, calcanul, rechinul, scrumbia de Dunăre; — stabilirea unor zone de protecție speciale (de cruțare) pentru reproducere, hrănire, iernare, cum este cazul culoarelor marine pentru protecția sturionilor din dreptul gurilor Dunării (ordin comun al autorității centrale de pescuit și al autorității de mediu); — reglementarea tipului și caracteristicilor uneltelor de pescuit, inclusiv a dimensiunilor ochiurilor de plasă. Prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 449/2008 au fost stabilite un număr de 12 unelte admise în pescuitul marin, modalitățile de marcare și semnalizare a acestora. Trebuie menționat faptul că în pescuitul marin utilizarea traulului de fund și a dragelor este interzisă pe tot parcursul anului; — asigurarea conservării și refacerii populațiilor de sturioni. Astfel, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și ministrul mediului și gospodăririi apelor au emis un ordin prin care se interzice pescuitul în scop comercial al tuturor speciilor de sturioni din mare, Deltă și Dunăre, pe o perioadă de 10 ani (Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și al ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 262/330/2006); — interdicția privind pescuitul în ariile protejate. în dreptul litoralului românesc există două rezervații naturale: a ) zona tampon a Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, ce se întinde de la frontiera de nord până la Capul Midia, cu extindere spre larg până la izobata de 20 m. Suprafața acesteia depășește 1.100 km², pescuitul fiind permis numai prin metode tradiționale (taliane, setei, năvoade); b ) Rezervația Marină 2 Mai—Vama Veche are o întindere de 7 km și o suprafață de 50 km². în această zonă este interzis pescuitul comercial cu navele, iar în perimetrul tampon (până la izobata de 10 m) este admis pescuitul cu unelte tradiționale (taliane, setei, năvoade). Celor două rezervații naturale le trebuie adăugate 5 situri, care împreună reprezintă contribuția României la Rețeaua ecologică europeană NATURA 2000. Toate aceste zone cumulate acoperă o suprafață de peste 1.160 km² și reprezintă peste 71% din lungimea litoralului românesc. Cadrul legislativ pentru măsurile de conservare cuprinde: — Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2009; — ordine anuale de prohibiție pentru delimitarea de zone de pescuit, unelte, specii și perioade de pescuit interzise; — Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 342/2008 privind dimensiunile minime individuale ale resurselor acvatice vii din domeniul public al statului, pe specii, care pot fi capturate din mediul acvatic; — Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 449/2008 privind caracteristicile tehnice, condițiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial și metodele de pescuit comercial în apele maritime și continentale; — Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și al ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 262/330/2006; — Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, cu modificările ulterioare. Textele relevante din aceste acte normative sunt prezentate în anexa la prezentul plan. 6. Rezultate așteptate România dorește să păstreze un nivel minim pentru flota de pescuit (minimum vitalis), care poate fi estimat la 12—13 nave moderne și performante. Flota de pescuit va fi reînnoită și modernizată pentru a asigura piața cu produsele cerute, fără mărirea presiunii asupra resurselor naturale. 6 .1. Flota de pescuit după implementarea planului de ajustare (viziune pe termen scurt) Implementarea PAEP trebuie să contribuie la atingerea a două obiective majore, respectiv: 1. să reducă capacitatea excedentară de captură în scopul conservării resurselor marine vii și prin aceasta să scoată din circuit nave și ambarcațiuni învechite, necorespunzătoare din punct de vedere tehnic, operațional și al eficienței economice; 2. să conserve un nivel minim de 12—13 nave cu lungimea de peste 12 m, dotate cu echipamente și facilități moderne, și un număr de ambarcațiuni modernizate destinate pescuitului la scară mică, care să ofere o mai mare siguranță în exploatare, o utilizare superioară a capturilor debarcate și condiții de exercitare a unei activități eficiente. Flota de nave pentru pescuitul la scară mică în mod similar, și la acest segment de flotă alăturăm punctele slabe descrise în Programul operațional pentru pescuit și alte slăbiciuni: — ambarcațiuni necorespunzătoare din punctul de vedere al siguranței în exploatare și al manevrării uneltelor de pescuit; — control defectuos al debarcărilor; — slabă pregătire profesională. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 391/14.VI.2010 11 6 .2. Obiectivul PAEP este de a atinge până la sfârșitul anului 2013 o reducere cu cel puțin 1.300 kW, respectiv cu 520 tone a capacității flotei, prin reducerea numărului de nave mai mari de 12 metri prin oferirea de ajutoare nerambursabile de stat pentru încetarea permanentă a activității de pescuit prin dezmembrare sau reafectarea către alte activități (tabelele nr. 6 și 7). Tabel nr. 6 Intenția de încetare permanentă a activității navelor/ambarcațiunilor de pescuit Informații ref.: Reducerea efortului de pescuit 2010 2011 2012 2013 Total Nr. nave de: 19 6 4 3 32 < 12 m 10 6 4 3 23 12---24 m 4 0 0 0 4 > 24 m 5 0 0 0 5 Tonaj < 6 m 4 3 2 1 10 12---24 m 80 0 0 0 80 > 24 m 430 0 0 0 430 Tonaj brut 520 kW < 12 m 40 30 20 10 100 12---24 m 350 0 0 0 350 > 24 m 850 0 0 0 850 kW 1.300 0 0 0 1.300 Tabel nr. 7 Intenția de suspendare temporară a activităților de pescuit Informații ref.: Reducerea efortului de pescuit 2010 2011 2012 2013 Total Numărul navelor --- 5 4 3 12 GT --- tonaj brut --- 21 17 12 50 kW 50 40 30 120 în urma implementării, PAEP are în vedere: — reducerea capacității de pescuit a navelor la calcan, rechin și la speciile pelagice de mici dimensiuni; — modernizarea activității și adaptarea la cerințele politicii comune de pescuit (Cartea Verde); — rentabilizarea activității prin schimbarea raportului cost/beneficiu; — reducerea efectelor poluante ale activității de pescuit asupra mediului marin și a aerului; — reducerea efectelor negative socioeconomice ale implementării planului prin acordarea de compensații pescarilor și proprietarilor de nave care au încetat activitatea de pescuit; — reducerea impactului negativ al utilizării echipamentelor de pescuit asupra ecosistemului marin. Aceste măsuri ar trebui să asigure viabilitatea economică a sectorului de pescuit la Marea Neagră, facilitând în același timp reducerea ponderii capturilor neraportate. De asemenea, PAEP ar trebui să producă efecte favorabile și dezvoltării segmentului de pescuit costier la scară mică. 7. Măsurile de control 7.1. Controlul activităților de pescuit Măsurile elaborate pentru îmbunătățirea eficienței activității serviciilor naționale de control au fost stabilite prin legislația națională adoptată în domeniul pescuitului. în plus, eficiența activităților de control și inspecție a pescuitului va fi îmbunătățită prin fixarea unor intervale orare obligatorii pentru timpul de descărcare în porturile amenajate, însoțită de o notificare de acostare transmisă cu două ore înainte de către comandantul navei. Toată cantitatea descărcată în aceste puncte de colectare va fi cântărită în prezența inspectorului (fiecare declarație de descărcare va fi semnată și parafată de inspector) și se vor verifica: jurnalele de bord, jurnalele de pescuit, estimarea corectă a capturilor, monitorizarea indicatorului CPUE (captura pe unitatea de efort). 7.2. Controlul asupra încetării permanente a activității de pescuit a navelor și a întreruperii temporare a activității Navele beneficiare ale măsurilor de încetare permanentă a activităților de pescuit vor fi scoase din registrul comunitar al navelor, iar licențele de pescuit vor fi anulate definitiv. Aceste nave vor trebui să își înceteze temporar activitatea de pescuit și să își păstreze licența obținută, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.198/2006 al Consiliului. în cazul navelor supuse modernizării se are în vedere respectarea prevederilor art. 25 din Regulamentul (CE) nr. 1.198/2006 al Consiliului, urmărind condițiile cu privire la capacitatea de producție și puterea motorului și criteriile privind selectivitatea uneltelor. 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 391/14.VI.2010 8. Monitorizare, indicatori relevanți, raportare Durata prezentului PAEP este fixată pe perioada 2010— 2013, fiind corelată cu programarea introducerii principiului de cote economice în cadrul activităților de pescuit. O revizuire importantă a acestuia este programată pentru anul 2011. Implementarea acestor măsuri va fi monitorizată prin intermediul sistemelor de raportare aferente, pentru asigurarea unei implementări eficiente, pentru îndeplinirea cerințelor Regulamentului (CE) nr. 1.198/2006 al Consiliului și pentru asigurarea permanenței reducerii efortului de pescuit. Indicatori Punctul de plecare Obiective Obiective 2007 2010 2013 Reducerea capacității flotei prin oprirea temporară sau permanentă a activității navelor: GT 2.604,86 tone 20% 20% kW 8.691,79 kW 15% 15% Gradul de modernizare a flotei de --- 50% din navele de pescuit --- 80% din navele de pescuit pescuit 0 --- 40% din flota de pescuit la --- 70% din flota de pescuit la scară mică scară mică Puterea motoarelor înlocuite și 2.800 kW (20% din totalul 8.400 kW (60% din totalul micșorarea puterii totale (exprimată 0 kW puterii instalate) puterii instalate) în kW) România dorește să mențină un nivel minim al flotei de pescuit (minimum vitalis), care să opereze la Marea Neagră în scopul menținerii activităților de pescuit la mare și a activităților conexe (șantiere navale, procesare, producția de unelte de pescuit etc.). Acest nivel minim poate fi estimat la aproximativ 12 nave cu lungimea mai mare de 12 m, cu o capacitate de 985 tone și o putere totală de 4.557,55 kW. România intenționează să mențină același nivel al puterii motoarelor pentru flota de pescuit la scară mică. Indicatori de monitorizare Măsura Acțiunea măsurii Indicatori Măsura 1.1: încetarea activității navelor Indicator 1: tonajul GT de pescuit (casare sau schimbarea Indicator 2: puterea kW destinației) Măsura 1.2: întreruperea temporară a Indicator 1: Nave implicate activității de pescuit Indicator 2: Durata întreruperii Măsura 1.3: Investiții la bordul navelor 1. îmbunătățirea siguranței la bord Indicator 1: Nave implicate de pescuit și selectivitate 2. îmbunătățirea condițiilor de muncă Indicator 1: Nave implicate 3. îmbunătățirea condițiilor de igienă Indicator 1: Nave implicate 4. îmbunătățirea calității produselor Indicator 1: Nave implicate 5. îmbunătățirea randamentului Indicator 1: Nave implicate energetic 6. îmbunătățirea selectivității Indicator 1: Nave implicate 7. înlocuirea motoarelor Indicator 1: Puterea motorului după modernizare (kW) Indicator 2: Diminuarea puterii la înlocuirea motoarelor (kW) Indicator 3: Navele implicate 8. înlocuirea echipamentelor Indicator 1: Numărul de echipamente înlocuite (unelte de pescuit) Indicator 2: Navele implicate 9. Alte investiții la bordul navelor de Indicator 1: Navele implicate pescuit și selectivitate MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 391/14.VI.2010 13 Raportul final va include informații cuprinzătoare privind implementarea PAEP și atingerea obiectivelor propuse. CONCLUZII PAEP contribuie la: 1. reducerea capacității de pescuita navelor și modernizarea segmentului de flotă, ceea ce determină viabilitatea economică a sectorului de pescuit; 2. dezvoltarea segmentului de pescuit costier la scară mică. Prezentul document va putea fi revizuit în funcție de concluziile studiului privind starea resurselor pescărești la Marea Neagră, comandat de Comisia Europeană (ref. MARE/2009/05), așteptate în cursul anului 2010. ANEXĂ la plan Principalele reglementări ale actelor legislative emise Act normativ Reglementări Ordonanța de urgență a Art. 1. --- (1) Prezenta ordonanță de urgență reglementează protecția, conservarea, Guvernului nr. 23/2008 privind administrarea și exploatarea resurselor acvatice vii, activitatea de acvacultură, procesarea și pescuitul și agricultura, aprobată comercializarea produselor obținute din pescuit și acvacultură, când aceste activități se cu modificări și completări prin realizează: Legea nr. 317/2009 a) pe teritoriul României; b) în apele de sub jurisdicția națională a României de către nave sub pavilion român sau sub pavilionul altor state. Art. 3. --- Responsabilitatea privind definirea și implementarea politicii referitoare la conservarea și administrarea resurselor acvatice vii existente în habitatele piscicole naturale, la acvacultură, la procesarea și organizarea pieței produselor pescărești, la structurile de pescuit și acvacultură revine Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură; Art. 4. --- (1) Elaborarea strategiei naționale și a reglementărilor referitoare la conservarea și managementul resurselor acvatice vii existente în habitatele piscicole naturale, la acvacultură, la organizarea pieței produselor pescărești, la structurile de pescuit și acvacultură, precum și implementarea și controlul aplicării și respectării acestora sunt atributul Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură; Art. 8. --- Politica privind pescuitul în habitatele piscicole naturale se va realiza de către Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură prin: a) măsuri de conservare a resurselor acvatice vii, prin reglementarea echipamentelor de pescuit, a efortului de pescuit sau a oricărei alte măsuri care să fie determinată de starea resurselor; b) măsuri de protejare și regenerare a resurselor acvatice vii, prin stabilirea anuală a TAC-lui și a cotelor de pescuit, a perioadelor de prohibiție, a zonelor protejate și a zonelor de cruțare, precum și a măsurilor preventive; c) măsuri de administrare a pescuitului, astfel încât să se obțină o mai bună raționalizare a efortului de pescuit; d) reglementări privind pescuitul și acvacultura; e) stabilirea sistemelor de pază, control și de inspecție ale activităților de pescuit; f) integrarea activităților de valorificare a’resurselor acvatice vii din ariile naturale protejate în planurile de management ale ariilor respective. Art. 14. --- (1) în situația în care caracteristicile specifice ale unei pescării recomandă limitarea efortului de pescuit sau măsuri specifice de conservare, Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură poate condiționa exercitarea activității de pescuit prin atribuirea cotelor stabilite prin studii științifice și eliberarea unei autorizații de pescuit, cu caracter temporar, complementară licenței de pescuit, și care va trebui să fie ținută la bord; Art. 36. --- în scopul’adaptării flotei’ la situația zonelor de’pescuit, Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură poate opri temporar sau definitiv activitatea anumitor nave/ambarcațiuni de pescuit, în condițiile stabilite de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale. Art. 37. --- (1) Oprirea definitivă a activității navelor de pescuit se aplică acelor nave care activează în zone de pescuit, a căror situație necesită o adaptare structurală pe termen lung, în scopul reducerii efortului de pescuit și al favorizării refacerii resurselor acvatice vii. Ordinul ministrului agriculturii Art. 1. --- (1) Se instituie măsuri de prohibiție pentru pescuitul în scop comercial, și dezvoltării rurale și al recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și al altor viețuitoare ministrului mediului și pădurilor acvatice în habitatele piscicole naturale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 5 aprilie--- nr. 8/126/2010 privind prohibiția 3 iunie inclusiv, și în apele care constituie frontieră de stat, inclusiv Golful Musura, pe o durată pescuitului în anul 2010 de 45 zile, în perioada 5 aprilie---19 mai inclusiv, cu excepțiile prevăzute în prezentul ordin; Art. 3. --- (1) Se declară zone de refacere biologică/zone de protecție pentru resursele acvatice vii următoarele: k) zonele cu regim de protecție integrală din perimetrul Rezervației Biosferei „Delta Dunării”; I) zona Rezervației Marine Vama Veche---2 Mai, delimitată de coordonatele: NV: 43°47’ lat. N și 28°35'18” long. E; 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 391/14.VI.2010 Act normativ Reglementări NE: 43°47’ lat. N si 28”40’ long. E; SV: 43°44’20” lat.N și 28”35’18” long. E; SE: 43°44’20” lat. N și 28°40’ long. E și a cărei limită dinspre mal este balizată. Art. 5. --- (1) Se interzice pescuitul comercial, recreativ/sportiv și familial al speciilor de pești după cum urmează: (2) în apele Mării Negre se interzic: a) pescuitul rechinului, pe o durată de 47 de zile, în perioada 15 martie --- 30 aprilie inclusiv; b) reținerea la bord a femelelor de rechin gestante tot timpul anului; c) pescuitul sturionilor tot timpul anului; d) pescuitul delfinilor în tot timpul anului, menținându-se obligativitatea raportării capturilor accidentale de delfini inclusiv din ZEE (zona economică exclusivă). (3) Pescuitul calcanului și dimensiunile minime ale ochiurilor de plasă se supun dispozițiilor Regulamentului (CE) nr. 1.287/2009 al Consiliului din 27 noiembrie 2009 de stabilire a posibilităților de pescuit și a condițiilor aferente aplicabile pentru anumite resurse halieutice aplicabile în Marea Neagră pentru 2010. Art. 8. --- (1) Caracteristicile tehnice, condițiile de folosire a uneltelor și metodelor de pescuit comercial sunt cele prevăzute în Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 449/2008 privind caracteristicile tehnice, condițiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial și metodele de pescuit comercial în apele maritime și continentale. Ărt. 9. --- Dimensiunile minime ale peștilor și altor viețuitoare acvatice vii care pot fi pescuite sunt cele prevăzute în Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 342/2008 privind dimensiunile minime individuale ale resurselor acvatice vii din domeniul public al statului, pe specii, care pot fi capturate din mediul acvatic. Art. 11. --- Nerespectarea prevederilor prezentului ordin se sancționează potrivit dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvaltura, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2009, și ale Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, cu modificările ulterioare. Ordinul ministrului agriculturii Art. 1. --- Se aprobă dimensiunile minime, în centimetri, ale resurselor acvatice vii din domeniul și dezvoltării rurale nr. 342/2008 public al statului, care pot fi capturate din mediul acvatic, prevăzute în anexa care face parte privind dimensiunile minime integrantă din prezentul ordin. individuale ale resurselor Art. 3. --- Mărimea peștelui, stabilită pentru pescuit, este determinată prin măsurarea distanței acvatice vii din domeniul de la vârful botului până la baza înotătoarei caudale. public al statului, pe specii, Dimensiunile minime, în centimetri, ale resurselor acvatice vii din domeniul public al statului, care pot fi capturate din care pot fi capturate din mediul acvatic: mediul acvatic --- calcan (Scophthalmus maeoticus) --- 45 cm; cambulă (Pleuronectes, Platichthys flesus) --- 20 cm; chefal (Mugii sp.) --- 25 cm; --- hamsie (Engraulis encrasicholus) --- 7 cm; stavrid (Trachurus mediteraneus) --- 12 cm; șprot (Spratus spratus) --- 7 cm; --- gingirică (Clupeonela cultriventris) --- 7 cm; midie (Mytilus galloprovincialis) --- 4,5 cm; rapană (Rapana venosa) Ordinul ministrului agriculturii V. Condiții de folosire a uneltelor de pescuit și dezvoltării rurale nr. 449/2008 A. Condiții generale de folosire a uneltelor de pescuit: privind caracteristicile tehnice, a) obligativitatea montării de mărci furnizate de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, condițiile de folosire a pe uneltele de pescuit, înscrise în permisul de pescuit comercial; uneltelor admise la pescuitul b) uneltele de pescuit admise la practicarea pescuitului comercial sunt cele înscrise în licența comercial și metodele de de pescuit (tip, nr., cod, zonă). pescuit comercial în apele B. Condiții specifice: maritime și continentale a) în Marea Neagră talienele se montează la o distanță de cel puțin 2 Mm (mile marine) între ele; b) în Marea Neagră setcile se amplasează la o distanță de cel puțin 1 Mm față de uneltele de pescuit tip talian; c) la pescuitul comercial sunt obligatorii marcarea uneltelor de pescuit, precum și semnalizarea poziției uneltelor de pescuit cu balize (flotor); d) pentru a se evita intersectarea accidentală a navelor și ambarcațiunilor cu instalațiile de tip talian, se impune necesitatea semnalizării talienelor cu sisteme specializate instalate la capătul de larg al talianului, la o distanță de 30 m de acesta; e) pe timpul pescuitului poziția lavelor de paragate și setei va fi semnalizată prin elemente flotante vizibile de la distanță. C. Interdicții în activitatea de pescuit în scop comercial se interzic: a) folosirea la pescuitul în Marea Neagră a setcilorcu mărimea laturii ochiurilor de plasă cuprinsă între a = 40 mm și a = 100 mm, respectiv 2a = 80 mm și 2a = 200 mm, folosirea șirurilor de setei în derivă a căror lungime totală este mai mare de 2,5 km, a setcilorfixe pentru scrumbie; b) folosirea setcilor de calcan confecționate din ațe cu finețea mai mică de 6,350 m/kg și a lavelor cu lungimea mai mare de 1 km, în Marea Neagră; MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 391/14.VI.2010 15 Act normativ Reglementări c) folosirea traulului pelagic în Marea Neagră, sub izobata de 20 m; d) folosirea setcilor pentru rechin în zona marină a Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, respectiv de la țărm până la izobata de 20 m; (...); j) folosirea oricăror unelte de pescuit în fața gurilor de vărsare ale Dunării în Marea Neagră, pe o distanță de 5 km în largul mării și pe un coridor lat de 2 km, socotit câte un km de o parte și de alta a brațelor Sulina și Sf. Gheorghe (...); I) folosirea oricăror unelte de pescuit în fața gurii Dunării---Meleaua Sfântu Gheorghe până la Ciotic, în aval de Ciotic, în perioadele stabilite prin ordinul de prohibiție a pescuitului; VI. Modul de măsurare a ochiurilor plaselor de pescuit se face în conformitate cu Regulamentul CE nr. 517/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 850/1998 al Consiliului în ceea ce privește determinarea dimensiunilor ochiurilor de plasă și evaluare grosimii firului plaselor de pescuit. Ordinul ministrului agriculturii CAPITOLUL II și dezvoltării rurale nr. 7/2010 Pescuitul comercial în Marea Neagră pentru aprobarea Normelor Art. 25. --- (1) Activitățile de pescuit marin reprezintă totalitatea acțiunilor derulate pe mare în scopul privind accesul la resursele capturării de resurse acvatice vii, incluzând deplasarea în zona de pescuit, lansarea uneltelor de acvatice vii din domeniul pescuit, capturarea propriu-zisă, recuperarea la bord și deplasarea în portul de debarcare. public al statului în vederea (3) Pescuitul marin la scară redusă reprezintă pescuitul desfășurat de către ambarcațiuni care practicării pescuitului au o lungime maximă de 12 metri și care nu utilizează uneltele remorcate enumerate în’tabelul 3 comercial în habitatele din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 26/2004 al Comisiei din 30 decembrie 2003 privind piscicole naturale registrul flotei de pescuit comunitare. Art. 26. --- Toate navele de pescuit cu lungimi mai mari de 15 metri trebuie să aibă instalat la bord un sistem de monitorizare prin satelit. Art. 27. --- Sistemul de monitorizare prin satelit trebuie să fie conectat în permanență în timpul cât nava se află în activitate pe mare. Art. 30. --- (1) în timpul activității de pescuit comandanții navelor de pescuit cu lungimi mai mari de 15 metri au obligația de a completa zilnic jurnalul de pescuit la Marea Neagră aflat la bord, în care este inclusă și declarația de descărcare. Ordinul ministrului agriculturii, Art. 1. --- (1) Obiectul prezentului ordin îl constituie conservarea populațiilor de sturioni din pădurilor și dezvoltării rurale apele naturale aflate în diverse grade de periclitare și dezvoltarea acvaculturii de sturioni. și al ministrului mediului Art. 2. --- Scopul prezentului ordin este asigurarea conservării și refacerii populațiilor de sturioni și gospodăririi apelor din speciile prezentate la art. 1 alin. (2), prin interzicerea temporară a pescuitului în scop nr. 262/330/2006 privind comercial si instituirea unor măsuri speciale de dezvoltare a acvaculturii sturionilor. conservarea populațiilor de Art. 3. --- (î) Pentru conservarea populațiilor de sturioni, începând cu data publicării prezentului sturioni din apele naturale și ordin se interzice: dezvoltarea acvaculturii de a) pescuitul în scop comercial al speciilor de sturioni, pentru o perioadă de 10 ani; sturioni din România b) comercializarea produselor și subproduselor obținute de la sturioni capturați pe teritoriul României; c) folosirea oricăror unelte sau echipamente de pescuit sturioni, inclusiv’ohane și carmace, în zonele de pescuit din apele naturale românești. (2) Exemplarele de sturioni capturate accidental sunt redate în mediul natural, indiferent de starea acestora. Ordonanța de urgență a Art. 1. --- Scopul prezentei ordonanțe de urgență îl constituie garantarea conservării și utilizării Guvernului nr. 57/2007 durabile a patrimoniului natural, obiectiv de interes public major și componentă fundamentală privind regimul ariilor naturale a strategiei naționale pentru dezvoltare durabilă. protejate, conservarea Art. 2. --- Prezenta ordonanță de urgență reglementează: habitatelor naturale, a florei și a) asigurarea diversității biologice, prin conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei faunei sălbatice, cu sălbatice pe teritoriul României; modificările și completările b) menținerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale și a ulterioare speciilor din flora și fauna sălbatică; c) identificarea bunurilor patrimoniului natural care necesită un regim special de protecție, pentru conservarea și utilizarea durabilă a acestora; d) categoriile de arii naturale protejate, tipurile de habitate naturale, speciile de floră și faună sălbatică și alte bunuri ale patrimoniului natural ce se supun regimului special de protecție, conservare și utilizare durabilă; e) constituirea, organizarea și dezvoltarea rețelei naționale de arii naturale protejate, precum și a regimului acesteia; f) regimul de administrare a ariilor naturale protejate și procedurile de instituire a regimului de protecție pentru alte arii naturale și bunuri ale patrimoniului natural; g) măsurile pentru protecția și conservarea speciilor de animale și plante sălbatice periclitate, vulnerabile, endemice și/sau rare, precum și cele pentru protecția formațiunilor geomorfologice și peisagistice de interes ecologic, științific,’ estetic, cultural-istoric și de altă natură, a bunurilor naturale de interes speologic, paleontologic, geologic, antropologic’și a altor bunuri naturale cu valoare de patrimoniu natural, existente în perimetrele ariilor naturale protejate și/sau în afara acestora; în baza Directivei 92/43/CEE, Legii nr. 5/2000 și a ordonanței de urgență a fost întocmit Regulamentul de funcționare a Rezervației Marine Vama Veche --- 2 Mai, delimitată de coordonatele: NV: 43°47’ lat. N si 28°35’18” long. E; NE: 43°47' lat. N si 28°40' long. E; SV: 43°44’20” lat. N și 28°35'18” long. E; SE: 43°44'20” lat. N și 28°40' long. E și a cărei limită dinspre mal este ’balizată. 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 391/14.VI.2010 GUVERNUL ROMÂNIEI AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU REGLEMENTAREA Șl MONITORIZAREAACHIZIȚIILOR PUBLICE ORDIN privind abrogarea Ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice nr. 183/2006 privind aplicarea dispozițiilor referitoare la contractul de publicitate media Văzând Referatul de aprobare al Direcției generale politici, reglementare și analiză nr. 1.260 din 3 iunie 2010, în temeiul prevederilor art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2005 privind înființarea Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 111/2006, cu modificările ulterioare, președintele Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice emite următorul ordin: Art. 1. — Se abrogă Ordinul președintelui Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice nr. 183/2006 privind aplicarea dispozițiilor referitoare la contractul de publicitate media, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 979 din 7 decembrie 2006. Art. 2. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Președintele Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice, Cristina Trăilă București, 3 iunie 2010. Nr. 180.’ EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR MONITORUL OFICIAL „Monitorul Oficial" R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.LF. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A. 5 948368 443778 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 391/14.VI.2010 conține 16 pagini. Prețul: 3,20 lei ISSN 1453—4495