MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Anul 178 (XXII) —Nr. 378 PARTEA I LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE ⁷⁷ » Marți, 8 iunie 2010 SUMAR Nr. Pagina LEGI Șl DECRETE 103. — Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Letonia privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate, semnat la București la 11 iunie 2009......................................... 2 Acord între Guvernul României și Guvernul Republicii Letonia privind protecția reciproca a informațiilor clasificate.... 2-5 545. — Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Letonia privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate, semnat la București la 11 iunie 2009 ...'................................'................... 5 ★ 105. — Lege privind ratificarea Protocolului, semnat la Beirut la 15 aprilie 2009, pentru amendarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Libaneze privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor si a protocoluliii-anexă, semnate la București la 18 octombrie 1994............................... 6 Protocol pentru amendarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Libaneze privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor și a protocolului-ânexă, semnate la București ’ la 18 octombrie 1994................................................. 6-7 547. — Decret pentru promulgarea Legii privind ratificarea Protocolului, semnat la Beirut la 15 aprilie 2009, pentru amendarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Libaneze privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor și a protocolului-anexa, semnate la București la 18 octombrie 1994............................ 7 ★ 108. — Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căi navigabile....’.............................. 8-15 550. — Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căi navigabile ...........................................’............. 15 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 378/8.VL2010 LEGI SI DECRETE PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAȚILOR SENATUL LEGE pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Letonia privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate, semnat la București la 11 iunie 2009 Parlamentul României adoptă prezenta lege. Articol unic. — Se ratifică Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Letonia privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate, semnat la București la 11 iunie 2009. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR PREȘEDINTELE SENATULUI ROBERTAALMA ANASTASE MIRCEA-DAN GEOANĂ București, 3 iunie 2010. Nr. 103. ACORD între Guvernul României și Guvernul Republicii Letonia privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate Guvernul României și Guvernul Republicii Letonia, denumite în continuare părți contractante, în scopul asigurării protecției informațiilor clasificate schimbate direct sau prin intermediul altor autorități ori persoane juridice de drept public sau privat care gestionează informații clasificate ale statului celeilalte părți contractante și în cadrul activităților care sunt în responsabilitatea autorităților competente de securitate din statele părților contractante, au convenit următoarele: ARTICOLUL 1 Domeniul de aplicare (1) Prezentul acord (denumit în continuare acord) va sta la baza tuturor activităților ce implică, în conformitate cu legile și regulamentele naționale, schimbul de informații clasificate între părțile contractante, prin intermediul autorităților competente de securitate sau prin intermediul altor autorități ori persoane juridice de drept public sau privat, referitor la: a) cooperarea între părțile contractante în domeniul apărării și siguranței naționale; b) cooperarea, proiectele comune, contractele sau alte raporturi dintre autorități ori persoane juridice de drept public sau privat din statele părților contractante în domeniul apărării și siguranței naționale; c) vânzarea de echipamente, produse și know-how. (2) Prezentul acord nu va afecta obligațiile celor două părți contractante ce derivă din alte acorduri internaționale și nu va fi folosit împotriva intereselor, securității și integrității teritoriale ale altor state. ARTICOLUL 2 Definiții în sensul prezentului acord: a) informație clasificată înseamnă orice informație, document și material de orice fel, indiferent de formă, modalitate sau circumstanțe de generare, care necesită protecție împotriva accesului neautorizat din rațiuni de interes public și care a fost clasificată de oricare dintre părțile contractante în conformitate cu legile și regulamentele naționale; b) clasificare de securitate înseamnă categorie care, în conformitate cu legile și regulamentele naționale, relevă importanța informației clasificate și care determină anumite restricții privind accesul, măsurile de protecție și marcarea; c) contract clasificat înseamnă un acord între autorități și persoane juridice de drept public ori privat sau între persoanele juridice de drept public sau privat, prin care se stabilesc și se definesc drepturile și obligațiile între părți și care conține sau implică informații clasificate; d) contractor sau subcontractor înseamnă persoană juridică de drept public sau privat, abilitată să încheie contracte clasificate, în conformitate cu legile și regulamentele naționale ale statelor părților contractante; e) incident de securitate înseamnă o acțiune sau inacțiune contrară legilor și regulamentelor naționale al cărei rezultat poate periclita sau compromite informațiile clasificate; f) compromiterea informațiilor clasificate înseamnă o situație în care — datorită unui incident de securitate sau unei activități ostile (precum spionaj, act de terorism sau furt) — informațiile clasificate și-au pierdut confidențialitatea, integritatea ori disponibilitatea sau în care serviciile și resursele auxiliare și-au pierdut integritatea sau disponibilitatea. Aceasta include pierderea, dezvăluirea către persoane neautorizate, modificarea și distrugerea neautorizate sau refuzul serviciului; g) anexa de securitate înseamnă un document emis de către autoritatea îndreptățită, ca parte a oricărui contract sau sub- contract clasificat, în care sunt menționate cerințele de MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 378/8.VI.2010 3 securitate sau acele elemente ale contractului ce necesită protecție; h) lista clasificărilor de securitate înseamnă lista ce conține informații referitoare la diversele aspecte ale unui contract clasificat care ar trebui clasificate și nivelurile de clasificare de securitate atribuite acestora. Lista clasificărilor de securitate poate fi anexată sau încorporată în anexa de securitate; i) certificat de securitate a personalului înseamnă o decizie pozitivă luată de o autoritate competentă pe baza unei proceduri de investigație care atestă loialitatea și onestitatea unei persoane și dovedește conformitatea cu alte condiții prevăzute în legile și regulamentele naționale; j) certificat de securitate industrială înseamnă o decizie pozitivă luată de o autoritate competentă care atestă capacitatea unei persoane juridice de drept public sau privat de a deține și proteja corespunzător informații clasificate și care dovedește conformitatea cu alte condiții prevăzute în legile și regulamentele naționale; k) necesitatea de a cunoaște înseamnă principiul potrivit căruia accesul la informații clasificate se acordă, în mod individual, numai persoanelor care, pentru exercitarea atribuțiilor oficiale, trebuie să acceseze astfel de informații; I) autoritatea competentă de securitate înseamnă autoritatea părții contractante care, potrivit legilor și regulamentelor naționale, coordonează, la nivel național, activitatea de protecție a informațiilor clasificate. Aceste autorități sunt menționate la art. 6; m) autoritatea desemnată de securitate înseamnă instituția care, în conformitate cu legile și regulamentele naționale și în coordonarea autorității competente de securitate, are competențe specifice în domeniul protecției informațiilor clasificate; n) terț înseamnă o organizație internațională, un guvern, o persoană juridică de drept public sau privat care nu este parte la prezentul acord. ARTICOLUL 3 Protecția informațiilor clasificate (1) în conformitate cu legile și regulamentele naționale, părțile contractante vor lua măsuri corespunzătoare pentru a asigura protecția informațiilor clasificate schimbate sau elaborate în comun, ca rezultat al oricărui acord sau al oricărei relații între autorități și persoane juridice de drept public ori privat din statele respective, potrivit echivalenței nivelurilor de clasificare de securitate reglementate la art. 4. (2) Partea contractantă primitoare și autoritățile sau persoanele juridice de drept public ori privat din statul său nu vor utiliza un nivel mai scăzut de clasificare de securitate pentru informațiile clasificate primite și nici nu vor declasifica aceste informații fără acordul prealabil scris al autorității competente de securitate din statul părții contractante emitente. Autoritatea competentă de securitate a părții contractante emitente va informa asupra oricăror modificări survenite în clasificarea de securitate a informațiilor schimbate. (3) Documentele marcate STRICT SECRET DE IMPORTANȚĂ DEOSEBITĂ/SEVISKI SLEPENI/TOP SECRET vor putea fi traduse și multiplicate numai cu acordul prealabil scris al autorității competente de securitate a părții contractante emitente. (4) Informațiile clasificate vor fi distruse în așa fel încât orice reconstituire a acestora, totală sau parțială, să fie imposibilă. Partea contractantă emitentă va fi notificată cu privire la distrugere. Informațiile clasificate STRICT SECRET DE IMPORTANȚĂ DEOSEBITĂ/SEVISKI SLEPENI/TOP SECRET nu vor fi distruse, ci vor fi returnate părții contractante emitente, în cazul în care returnarea nu este posibilă, informațiile clasificate STRICT SECRET DE IMPORTANTĂ DEOSEBITĂ/SEVISKI SLEPENI/TOP SECRET vor fi distruse. (5) Accesul în zonele și obiectivele în care se gestionează informații clasificate primite de la cealaltă parte contractantă va fi permis numai persoanelor autorizate potrivit legilor și regulamentelor naționale ale statelor părților contractante, cu respectarea principiului „necesității de a cunoaște”. (6) Niciuna dintre părțile contractante nu va transmite unui terț informații clasificate primite, fără consimțământul prealabil scris al autorității competente de securitate din statul părții contractante care a transmis informațiile. Prezentul acord nu va fi invocat de niciuna dintre părțile contractante pentru a obține informațiile clasificate pe care cealaltă parte contractantă le-a primit de la un terț. (7) La finalizarea activităților contractuale care implică schimbul de informații clasificate, acestea vor fi returnate originatorului. ARTICOLUL 4 Clasificările de securitate Părțile contractante au stabilit echivalența clasificărilor de securitate naționale după cum urmează: în România în Republica Letonia Echivalentul în limba engleză STRICT SECRET SEVISKI SLEPENI TOP SECRET DE IMPORTANTĂ DEOSEBITĂ STRICT SECRET SLEPENI SECRET SECRET KONFIDENCIÂLI CONFIDENȚIAL SECRET DE DIENESTA RESTRICTED SERVICIU VAJADZÎBÂM ARTICOLUL 5 Certificatele de securitate (1) Fiecare parte contractantă va garanta faptul că orice persoană care, în virtutea funcțiilor deținute și a atribuțiilor de serviciu, necesită acces la informații clasificate deține un certificat de securitate a personalului valabil și de nivel corespunzător, emis de autoritatea competentă de securitate sau de alte autorități corespunzător desemnate în conformitate cu legile și regulamentele naționale. (2) La cerere, autoritățile competente de securitate din statele părților contractante, respectând legile și regulamentele naționale în domeniu, își vor acorda asistență reciprocă în cazul procedurilor de vetting care preced emiterea certificatului de securitate a personalului și a certificatului de securitate industrială. în acest sens, se pot conveni aranjamente specifice între autoritățile competente de securitate ale părților contractante. (3) Părțile contractante își vor recunoaște reciproc certificatele de securitate a personalului și certificatele de securitate industrială emise conform legilor și regulamentelor naționale din statele respective. (4) Autoritățile competente de securitate se vor anunța reciproc asupra oricăror modificări ale certificatelor de securitate și certificatelor de securitate industrială, în special asupra cazurilor de retragere a acestora. ARTICOLUL 6 Autoritățile competente de securitate (1) Autoritățile competente de securitate responsabile la nivel național de implementarea și controalele relevante ale tuturor aspectelor prezentului acord sunt: 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 378/8.VL2010 în România în Republica Letonia Guvernul României Biroul pentru Protecția Oficiul Registrului Național al Constituției Informațiilor Secrete de Stat Miera 85a, Riga, LV 1013 (ORNISS) LETONIA București --- str. Mureș nr. 4, sectorul 1 ROMÂNIA (2) Pentru a menține standarde de securitate similare, fiecare autoritate competentă de securitate va furniza, la cerere, celeilalte autorități competente de securitate informații referitoare la organizarea și procedurile sale de securitate. în acest sens, autoritățile competente de securitate vor conveni și asupra modalităților în care se vor efectua vizite reciproce în ambele țări. (3) Dacă este cazul, autoritățile competente de securitate se vor consulta reciproc asupra aspectelor tehnice de implementare a prezentului acord și, prin consens, pot elabora protocoale de execuție suplimentare. ARTICOLUL? Vizite (1) Vizitele în incintele unde se elaborează, se gestionează sau se depozitează informații clasificate ori unde se desfășoară activitățile prevăzute la art. 1 vor fi permise, pentru vizitatorii din statul celeilalte părți contractante, numai de către autoritatea competentă de securitate/autoritatea desemnată de securitate din statul respectiv. (2) Cererea de vizitare va cuprinde următoarele informații: a) numele și prenumele vizitatorului, data și locul nașterii, cetățenia, numărul pașaportului sau al altui document de identitate al vizitatorului; b) funcția vizitatorului și denumirea instituției, firmei sau organizației pe care o reprezintă; c) confirmarea faptului că vizitatorul este autorizat sau deține certificat de securitate a personalului; d) denumirea și adresa obiectivului ce urmează a fi vizitat și scopul vizitei; e) persoana de contact de la obiectivul ce urmează a fi vizitat, contacte anterioare și alte informații utile care justifică vizita; f) data estimată a sosirii și plecării, precum și durata vizitei. (3) Valabilitatea autorizației pentru vizitare nu va depăși 12 luni. (4) Se pot utiliza și alte proceduri, dacă sunt convenite de autoritățile competente de securitate. (5) Fiecare parte contractantă va garanta protecția datelor personale ale vizitatorilor în conformitate cu legile și regulamentele naționale în domeniu. ARTICOLUL 8 Contracte clasificate (1) în cazul în care oricare dintre părțile contractante, autoritățile ori persoanele juridice de drept public sau privat din statul acesteia intenționează să încredințeze un contract clasificat ce urmează a se derula pe teritoriul statului celeilalte părți contractante, partea contractantă din statul în care se derulează contractul își va asuma responsabilitatea de a proteja informațiile clasificate legate de contract, în conformitate cu legile și regulamentele naționale. (2) înainte de diseminarea către contractori sau potențiali contractori a oricăror informații clasificate primite de la cealaltă parte contractantă, partea contractantă primitoare, prin intermediul autorității competente de securitate, va trebui: a) să acorde certificate de securitate industrială de nivel corespunzător contractorilor sau potențialilor contractori, cu condiția ca aceștia să fi îndeplinit cerințele necesare eliberării certificatului; b) să acorde certificate de securitate a personalului de nivel corespunzător tuturor membrilor personalului ale căror îndatoriri necesită acces la informații clasificate, cu condiția ca aceste persoane să fi îndeplinit cerințele necesare eliberării certificatului. (3) Părțile contractante se vor asigura că fiecare contract clasificat cuprinde o anexă de securitate corespunzătoare, ce include o listă a clasificărilor de securitate. (4) Proceduri suplimentare referitoare la contractele clasificate vor fi elaborate și convenite de autoritățile competente de securitate ale părților contractante. (5) Părțile contractante vor asigura protecția drepturilor de autor, drepturilor de proprietate industrială — inclusiv a brevetelor de invenție — și a oricăror altor drepturi legate de informațiile clasificate schimbate între statele lor, în conformitate cu legile și regulamentele naționale în domeniu. (6) Contractorul va supune aprobării prealabile a autorității competente de securitate subcontractorii interesați de subcontractele clasificate. în cazul aprobării, subcontractorul trebuie să îndeplinească aceleași obligații de securitate ca și cele prevăzute în sarcina contractorului. ARTICOLUL 9 Marcarea informațiilor clasificate (1) Informațiile clasificate primite vor fi marcate cu nivelul național al clasificării de securitate, conform echivalenței prevăzute la art. 4. (2) Copiile și traducerile informațiilor clasificate primite se vor marca și gestiona la fel ca și originalele. (3) Cerințele referitoare la marcare se vor aplica și informațiilor clasificate rezultate în cadrul unui contract clasificat. ARTICOLUL 10 Transmiterea informațiilor clasificate (1) Informațiile clasificate se vor transmite de regulă prin curier diplomatic/militar sau prin alte mijloace aprobate de autoritățile competente de securitate. Autoritatea competentă de securitate primitoare va confirma primirea informațiilor clasificate. (2) în cazul unui volum mare de informații clasificate ce urmează a fi transmise, autoritățile competente de securitate vor conveni și vor aproba modalitățile de transport, ruta și măsurile de securitate pentru fiecare caz în parte. (3) Pot fi utilizate și alte mijloace aprobate pentru transmiterea sau schimbul de informații clasificate, dacă sunt convenite de către autoritățile competente de securitate. ARTICOLUL 11 Incidentele de securitate și compromiterea informațiilor clasificate (1) în cazul producerii unui incident de securitate care duce la compromiterea sau posibilitatea compromiterii informațiilor clasificate, autoritatea competentă de securitate din statul în care s-a produs incidentul de securitate va informa imediat autoritatea competentă de securitate din statul celeilalte părți contractante, va asigura investigația de securitate adecvată a acestui caz și va lua măsurile necesare de limitare a consecințelor, în conformitate cu legile și regulamentele naționale. Dacă este nevoie, autoritățile competente de securitate ale părților contractante vor coopera la investigație. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 378/8.VI.2010 5 (2) în cazul în care compromiterea s-a produs într-un stat terț, autoritatea competentă de securitate din statul părții contractante emitente va acționa conform alin. (1). (3) în orice situație, cealaltă parte contractantă va fi informată asupra rezultatelor investigației și va primi concluziile referitoare la cauzele evenimentului și dimensiunea prejudiciului. ARTICOLUL 12 Soluționarea diferendelor Orice diferend privind interpretarea și aplicarea prezentului acord se va soluționa prin consultări între autoritățile competente de securitate ale statelor părților contractante. în cursul consultărilor în vederea soluționării controverselor, părțile contractante vor continua să își îndeplinească obligațiile de securitate ce derivă din prezentul acord. ARTICOLUL 13 Cheltuieli Fiecare parte contractantă va suporta cheltuielile proprii legate de implementarea prezentului acord. ARTICOLUL 14 Dispoziții finale (1) Prezentul acord este încheiat pe perioadă nedeterminată. Prezentul acord este supus aprobării în conformitate cu procedurile legale naționale din statul fiecărei părți contractante și va intra în vigoare la data primirii ultimei notificări prin care părțile contractante se informează reciproc că au fost încheiate procedurile legale naționale, necesare pentru intrarea sa în vigoare. (2) Prezentul acord poate fi denunțat oricând. încetarea valabilității va deveni efectivă la 6 (șase) luni după notificarea ei celeilalte părți contractante. Toate informațiile clasificate furnizate în baza prezentului acord vor continua să fie protejate și după încetarea valabilității acestuia, în conformitate cu prevederile acordului sau cu alte solicitări ale emitentului. (3) Prezentul acord poate fi amendat pe baza consimțământului reciproc al părților contractante, prin schimb de note, pe canale diplomatice. Amendamentele convenite vor intra în vigoare în conformitate cu aceleași proceduri prevăzute pentru intrarea în vigoare a prezentului acord. (4) Fiecare parte contractantă va notifica prompt celeilalte părți contractante orice modificări intervenite în legile și regulamentele naționale, care ar putea afecta protecția informațiilor clasificate la care se referă prezentul acord. în acest caz, părțile contractante se vor consulta pentru stabilirea oportunității unor eventuale modificări ale prezentului acord. în tot acest timp, informațiile clasificate vor continua să fie protejate conform prezentului acord, dacă nu se va solicita în scris altfel de către partea contractantă emitentă. Semnat la București la 11 iunie 2009, în două exemplare originale, fiecare în limbile română, letonă și engleză, toate textele fiind egal autentice. în caz de diferențe în interpretare, textul în limba engleză va prevala. Pentru Guvernul României, Pentru Guvernul Republicii Letonia, Marius Petrescu, Alberts Sarkanis, director general al Oficiului Registrului Național ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Informațiilor Secrete de Stat al Republicii Letonia în România PREȘEDINTELE ROMÂNIEI > DECRET privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Letonia privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate, semnat la București la 11 iunie 2009 în temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) și ale art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, Președintele României decretează: » Articol unic. — Se promulgă Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Letonia privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate, semnat la București la 11 iunie 2009, și se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 2 iunie 2010. Nr. 545.’ ★ 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 378/8.VI.2010 PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAȚILOR SENATUL LEGE privind ratificarea Protocolului, semnat la Beirut la 15 aprilie 2009, pentru amendarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Libaneze privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor și a protocolului-anexă, semnate la București la 18 octombrie 1994 Parlamentul României adoptă prezenta lege. Articol unic. — Se ratifică Protocolul, semnat la Beirut la 15 aprilie 2009, pentru amendarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Libaneze privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor și a protocolului- anexă, semnate la București la 18 octombrie 1994, ratificat prin Legea nr. 28/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 28 aprilie 1995. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR PREȘEDINTELE SENATULUI ROBERTA ALMA ANASTASE MIRCEA-DAN GEOANĂ București, 3 iunie 2010. Nr. 105.’ PROTOCOL pentru amendarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Libaneze privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor și a protocolului-anexă, semnate la București la 18 octombrie 1994 Guvernul României și Guvernul Republicii Libaneze, denumite în continuare părțile contractante, Recunoscând faptul că România, conform art. 307 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană și art. 6.10 din actul privind condițiile de aderare a Republicii Bulgaria și a României, precum și adaptările la tratatele pe care se întemeiază Uniunea Europeană, trebuie să întreprindă toate demersurile necesare pentru a elimina incompatibilitățile între dreptul comunitar și celelalte acorduri internaționale încheiate, admițând necesitatea de a revizui și actualiza Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Libaneze privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor și protocolul-anexă, semnate între părțile contractante la București la 18 octombrie 1994 (denumit în continuare Acordul), au convenit să încheie următorul protocol, considerat parte integrantă a acordului: ARTICOLUL 1 Alineatele (1), (2) și (3) ale articolului 3 din acord se modifică și vor avea următorul cuprins: „(1) Fără a aduce prejudicii măsurilor adoptate de Uniunea Europeană, fiecare parte contractantă va proteja pe teritoriul său investițiile efectuate, în conformitate cu legile și reglementările legale, de către investitorii celeilalte părți contractante și nu va împiedica prin măsuri nejustificate sau discriminatorii managementul, întreținerea, folosința, posesia, extinderea, vânzarea sau lichidarea acestor investiții. în particular, fiecare parte contractantă va emite autorizațiile necesare menționate la art. 2, alin. (2) din acest acord. (2) Fiecare parte contractantă va asigura un tratament just și echitabil pe teritoriul său investițiilor investitorilor celeilalte părți contractante. Acest tratament nu va fi mai puțin favorabil decât cel acordat de fiecare parte contractantă investițiilor efectuate pe teritoriul său de către investitorii proprii sau decât cel acordat de fiecare parte contractantă investițiilor efectuate pe teritoriul său de către investitorii oricărui stat terț, dacă acest din urmă tratament este mai favorabil. (3) Prevederile acestui acord referitoare la tratamentul nediscriminatoriu, tratamentul național și tratamentul națiunii celei mai favorizate nu se vor aplica avantajelor prezente sau viitoare acordate de oricare parte contractantă în virtutea apartenenței la ori asocierii cu o uniune vamală, economică sau monetară, o piață comună ori zonă de comerț liber, investitorilor proprii, ai statelor membre ale unei astfel de uniuni, piețe comune sau zone de comerț liber ori ai oricărui stat terț. Acest tratament nu se va referi nici la vreun avantaj pe care oricare parte contractantă îl acordă investitorilor unui stat terț în virtutea unui acord de evitare a dublei impuneri sau a altor acorduri pe bază de reciprocitate, referitoare la impozitare. în plus, prevederile alin. (1) al acestui articol nu vor fi interpretate ca obligație a Libanului de a extinde asupra investitorilor și MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 378/8.VI.2010 7 investițiilor celeilalte părți contractante tratamentul acordat investitorilor proprii cu privire la proprietatea imobiliară și alte drepturi reale.” ARTICOLUL 2 Alineatul (1) al articolului 4 din acord se modifică și va avea următorul cuprins: „(1 ) Fără a aduce prejudicii măsurilor adoptate de Uniunea Europeană, fiecare parte contractantă pe teritoriul căreia au fost efectuate investiții de către investitorii celeilalte părți contractante va garanta acelor investitori transferul liber al plăților legate de aceste investiții, în special al: a) veniturilor, conform art. 1, alin. (1) din acest acord; b) sumelor provenind din împrumuturi contractate sau alte obligații contractuale asumate pentru investiție; și c) sumelor rezultate din vânzarea totală sau parțială, înstrăinarea sau lichidarea unei investiții.” ARTICOLUL 3 Articolul 11 din acord va avea următorul cuprins: „( 1) Prezentul acord va intra în vigoare la 30 de zile de la data la care părțile contractante își vor notifica reciproc îndeplinirea procedurilor legale pentru intrarea în vigoare a acestui acord. El va rămâne în vigoare pe o perioadă inițială de 10 ani. După expirarea acestei perioade, Acordul va rămâne în vigoare pentru o perioadă nelimitată, dacă nu va fi denunțat de către oricare parte contractantă, cu o notificare prealabilă de 6 luni. (2) în cazul unei notificări oficiale de denunțare a acestui acord, prevederile art. 1—10 vor continua să fie în vigoare pentru o perioadă de încă 10 ani, pentru investițiile efectuate înainte de primirea notificării oficiale. (3) Prezentul acord va fi amendat prin consimțământul reciproc al părților contractante. Amendamentele convenite vor intra în vigoare în următoarea zi de la data la care părțile contractante își vor notifica reciproc îndeplinirea procedurilor legale pentru intrarea în vigoare a prevederilor de amendare.” ARTICOLUL 4 Protocolul-anexă la Acord, referitor la alineatul (2) al art. 5 din acord, se anulează. ARTICOLUL 5 Prezentul protocol va intra în vigoare la data primirii ultimei notificări prin care părțile contractante își vor comunica reciproc îndeplinirea procedurilor legale interne necesare pentru intrarea acestuia în vigoare și va rămâne în vigoare atât timp cât Acordul rămâne în vigoare. Drept care, subsemnații, pe deplin autorizați de către guvernele lor, au semnat prezentul protocol. Semnat la Beirut, la data de 15 aprilie 2009, în două exemplare originale, fiecare în limbile română, arabă și engleză, toate textele fiind egal autentice. în caz de divergență în interpretare, textul în limba engleză va prevala. Pentru Guvernul României, Pentru Guvernul Republicii Libaneze, Gheorghe Pogea, Fawzi Salloukh, ministrul finanțelor publice ministrul afacerilor externe și al emigranților PREȘEDINTELE ROMÂNIEI > DECRET pentru promulgarea Legii privind ratificarea Protocolului, semnat la Beirut la 15 aprilie 2009, pentru amendarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Libaneze privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor și a protocolului-anexă, semnate la București la 18 octombrie 1994 în temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) și ale art. 100 alin. (1) din Constituția României, republicată, Președintele României decretează: Articol unic. — Se promulgă Legea privind ratificarea Protocolului, semnat la Beirut la 15 aprilie 2009, pentru amendarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Libaneze privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor și a protocolului-anexă, semnate la București la 18 octombrie 1994, și se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 2 iunie 2010. Nr. 547.’ ★ 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 378/8.VL2010 PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAȚILOR SENATUL LEGE privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căi navigabile Parlamentul României adoptă prezenta lege. Art. I. — Se aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86 din 5 septembrie 2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căi navigabile, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 638 din 18 septembrie 2007, cu următoarele modificări și completări: 1. La articolul I punctul 4, articolul 3 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 3. — Prevederile prezentei ordonanțe nu se aplică navelor militare, navelor din dotarea Poliției de Frontieră Române, Poliției Române și Autorității Naționale a Vămilor, porturilor militare, precum și în zonele în care se desfășoară în exclusivitate activități militare, de ordine publică și securitate națională.” 2. La articolul I punctul 5, alineatele (1) și (2) ale articolului 4 se modifică și vor avea următorul cuprins: „Art. 4. — (1) Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, denumit în continuare minister, este autoritatea de stat în domeniul transporturilor navale care elaborează și coordonează politica și programele de dezvoltare a sistemului de transport naval și, ca autoritate de reglementare, elaborează și promovează actele normative și normele specifice privind siguranța navigației, administrarea, utilizarea și concesionarea infrastructurii de transport naval, desfășurarea activităților de transport naval în porturile și apele naționale navigabile ale României și asigură ducerea la îndeplinire a obligațiilor ce revin statului din acordurile și convențiile internaționale la care România este parte. (2) Ministerul își îndeplinește atribuțiile prevăzute la alin. (1) direct sau prin Direcția generală infrastructură și transport naval, denumită în continuare direcție, sau, prin delegare de competență, după caz, prin instituțiile publice, regiile autonome și companiile naționale sau societățile comerciale aflate în subordinea ori sub autoritatea sa.” 3. La articolul I punctul 6, alineatul (2) al articolului 5 se modifică și va avea următorul cuprins: „(2) Administrațiile îndeplinesc funcția de autorități portuare și/sau de căi navigabile interioare, iar, după caz, și funcția de administrator al zonei libere.” 4. La articolul I punctul 7, articolul 6 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 6. — Infrastructura de transport naval este constituită din infrastructura portuară, apele naționale navigabile, zonele de siguranță maritimă sau de siguranță ale căilor navigabile interioare, ecluzele, apărările și consolidările de maluri și taluzuri, șenalele de acces spre porturi, drumurile tehnologice și căile ferate din lungul șenalelor de acces în porturi, indiferent de forma de proprietate.” 5. La articolul I punctul 8, alineatele (1) și (2), precum și punctul 2 al literei a) a alineatului (3) ale articolului 7 se modifică și vor avea următorul cuprins: „Art. 7. — (1) Porturile sunt suprafețe delimitate din teritoriul național, situate la malul mării sau al unei căi navigabile interioare, construite și echipate astfel încât să permită primirea și adăpostirea navelor, efectuarea activităților de transport naval prevăzute la art. 19, precum și a altor activități reglementate. (2) Portul cuprinde infrastructura portuară, respectiv totalitatea acvatoriilor, terenurilor, construcțiilor hidrotehnice destinate acostării navelor și/sau aferente porturilor, șenalelor de acces, radelor, platformelor, căilor ferate, drumurilor tehnologice, instalațiilor și echipamentelor aflate în perimetrul acestuia. 2. porturi a căror infrastructură aparține domeniului public al unităților administrativ-teritoriale;”. 6. La articolul I punctul 9, articolul 8 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 8. — Lista cuprinzând porturile, locurile de operare deschise accesului public și limitele acestora, precum și lista cuprinzând punctele și locurile de operare din afara acestora se stabilesc și se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii.” 7. La articolul I punctul 11, articolul 11 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 11. — (1) Constituie zonă de siguranță maritimă sau zonă de siguranță a căilor navigabile interioare fâșia de teren, indiferent de forma de proprietate asupra terenului, situată în lungul țărmului mării sau al apelor interioare navigabile, pe o lățime de 30 m măsurată de la marginea apei spre interiorul uscatului. în cazul apelor cu nivel variabil, marginea apei se consideră linia apelor medii. (2) în cazuri de utilitate publică, pe anumite porțiuni, prin hotărâre a Guvernului, se pot decide alte limite ale zonei de siguranță maritime sau ale zonei de siguranță a căii navigabile interioare. (3) în porturi, zona de siguranță maritimă sau zona de siguranță a căii navigabile interioare coincide cu incinta portuară. (4) Zona de siguranță maritimă sau zona de siguranță a căii navigabile interioare este destinată: a) instalării semnelor și semnalelor de navigație necesare desfășurării navigației în condiții de siguranță; b) accesului pentru supraveghere și intervenții vizând siguranța navigației; c) asigurării vizibilității semnelor și semnalelor de navigație și pentru desfășurarea navigației în condiții de siguranță; d) lucrărilor de consolidare și protecție a căilor navigabile interioare.” 8. La articolul I punctul 13, articolul 13 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 13. — (1) Planurile de construire de noi porturi deschise accesului public, precum și planurile de dezvoltare sau de schimbare totală ori parțială a destinației celor existente se aprobă/avizează, după caz, de către minister, indiferent de natura proprietății asupra infrastructurii. (2 ) Operarea mărfurilor și/sau îmbarcarea/debarcarea de persoane în puncte izolate, altele decât cele prevăzute la art. 7 alin. (3) lit. d) pct. 1, se fac/face numai cu avizul Autorității Navale Române, pe de o parte, și, pe de altă parte, al Regiei MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 378/8.VI.2010 9 Autonome «Administrația Fluvială a Dunării de Jos» Galați sau al administrațiilor de căi navigabile interioare, în funcție de zonele de competență ale acestora, după caz, și se aprobă de către minister, indiferent de forma de proprietate asupra terenului pe care se face amenajarea respectivă.” 9. La articolul I punctul 14, articolul 14 se modifică și va avea următoru] cuprins: „Art. 14. — în zona de siguranță maritimă sau în zona de siguranță a căilor navigabile interioare, indiferent de forma de proprietate asupra terenurilor, lucrările de investiții, construcții sau amenajări ori montarea de instalații se pot executa numai cu avizul prealabil al ministerului.” 10. La articolul I punctul 15, alineatele (1) și (2) ale articolului 15 se modifică și vor avea următorul cuprins: ,Art. 15. — (1) în zona de siguranță maritimă sau în zonele de siguranță a căilor navigabile interioare administrațiile instalează semne și semnale de navigație, de zi șțde noapte, în punctele necesare pentru siguranța navigației. în acest scop administrațiile pot solicita, potrivit dispozițiilor legale, efectuarea defrișărilor necesare menținerii vizibilității semnelor și semnalelor de navigație. (2) Proprietarii sau, după caz, administratorii terenurilor aflate în zona de siguranță maritimă sau în zonele de siguranță a căilor navigabile interioare au obligația de a permite instalarea semnelor și semnalelor de navigație, de a evita obturarea acestora și de a permite accesul persoanelor care efectuează operațiuni de verificare și reparare a acestora, de consolidare și de protecție a căilor navigabile interioare, precum și al utilajelor folosite la aceste operațiuni.” 11. La articolul I punctul 16, articolul 16 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 16. — (1) Lucrările în acvatoriile portuare sau în albia căilor navigabile interioare, dragajele de extracție și altele asemenea se pot executa, în condițiile legii, cu avizul Autorității Navale Române și al administrațiilor respective, precum și cu autorizarea ministerului. (2) Pe perioada efectuării lucrărilor prevăzute la alin. (1), executantul are obligația, în conformitate cu cerințele impuse de Autoritatea Navală Română și de administrațiile respective, să asigure semnalizarea zonei și să o mențină în funcțiune pe cheltuiala sa.” 12. La articolul I punctul 18, alineatul (2) al articolului 17¹ se modifică și va avea următorul cuprins: „(2) Depozitarea mărfurilor, a altor produse sau a deșeurilor pe coronamentul apărărilor de mal, al digurilor de pe căile navigabile interioare, al cheiurilor și pe drumurile de acces în porturi este interzisă.” 13. La articolul I punctul 20, articolul 19 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 19. — (1) în sensul prezentei ordonanțe, activitățile de transport naval care se desfășoară în porturi și pe apele naționale navigabile interioare sunt clasificate astfel: a) activități de transport de mărfuri și/sau de persoane cu nave, care cuprind: 1. transporturile publice de persoane și/sau de mărfuri, efectuate de persoane juridice sau fizice autorizate în condițiile legii; 2. transporturile de persoane și/sau de mărfuri în folos propriu, efectuate de persoanele juridice ori fizice autorizate în condițiile legii, mărfurile transportate fiind proprietatea acestora sau rezultatul activității lor, iar persoanele transportate fiind angajații lor; 3. transporturile de bunuri și/sau de persoane în interes personal, pe apele naționale navigabile, efectuate de persoane fizice pentru satisfacerea cerințelor proprii de transport pe apă, pentru sport sau agrement; b) activități conexe activităților de transport naval, care cuprind: 1. serviciile de siguranță în porturi și pe căi navigabile interioare, denumite în continuare servicii de siguranță, precum: pilotajul navelor maritime la intrarea și ieșirea din porturi, între danele aceluiași port și pe căile navigabile interioare și remorcajul de manevră al navelor maritime în porturi; 2. activitățile în legătură cu operarea navelor, cum ar fi: încărcarea/descărcarea navelor, depozitarea, stivuirea, amararea, sortarea, marcarea, paletizarea, pachetizarea, containerizarea, însăcuirea și alte activități privind mărfurile, agenturarea, curățarea magaziilor navelor, buncherajul, curățarea și degazarea tancurilor navelor, legarea-dezlegarea navelor maritime și fluvio-maritime; c) activități auxiliare activităților de transport naval, care cuprind: 1. activitățile privind întreținerea și repararea infrastructurii de transport naval, semnalizarea costieră și plutitoare pentru navigație, dragajul de întreținere pentru asigurarea adâncimilor în porturi și pe căile navigabile interioare, asistența navelor la operarea mărfurilor periculoase, preluarea reziduurilor și a apelor uzate de la nave, preluarea gunoiului și a resturilor menajere de la nave; 2. alte activități, cum ar fi: executarea de construcții hidrotehnice specifice transportului naval, lucrările de scafandrerie realizate în apele naționale navigabile interioare și în porturi, supravegherea navelor fără echipaj, serviciile pentru nave de agrement și turism, dragajul de extracție, refurnizarea de apă, de energie’ electrică și de energie termică, asistența, salvarea și ranfluarea navelor, reparațiile la nave, aprovizionarea navelor. (2) Activitățile de transport naval care pot fi efectuate numai de către operatori economici autorizați, precum și modul și criteriile de autorizare se stabilesc prin ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii. (3) Nu se supun autorizării Autoritatea Navală Română, administrațiile, precum și operatorii economici care desfășoară respectivele activități în interes propriu, cu excepția activităților în legătură cu operarea navelor prevăzute la alin. (1) lit. b) pct. 2. (4) Activitățile de încărcare/descărcare, prevăzute la alin. (1) lit. b) pct. 2, a navelor fluviale care transportă mărfuri pe căile navigabile interioare ale României se desfășoară după cum urmează: a) pentru încărcarea mărfurilor dintr-un port românesc având ca destinație un port dintr-un stat membru al Uniunii Europene se pot utiliza numai nave care sunt înregistrate într-un stat membru al Uniunii Europene sau care posedă un certificat de membru al flotei unui stat membru al acesteia; b) pentru încărcarea mărfurilor dintr-un port românesc având ca destinație un port dintr-un stat care nu este membru al Uniunii Europene, se pot utiliza: — nave care sunt înregistrate într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau care posedă un certificat de membru al flotei unui stat membru al acesteia; — nave care arborează pavilionul statului pe teritoriul căruia se află portul de destinație; — nave care posedă o autorizație eliberată în conformitate cu legislația românească privind transportul în trafic direct dintre România și alte state; c) pentru mărfurile care au fost încărcate într-un port aparținând unui stat membru al Uniunii Europene având ca destinație un port românesc, sunt acceptate la descărcare numai navele care sunt înregistrate într-un stat membru al Uniunii Europene ori care posedă un certificat de membru al flotei unui stat membru al acesteia sau navele, indiferent de pavilion, care transportă marfă ce urmează să fie transbordată în nave maritime.” 14. La articolul I punctul 21, articolul 20 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 20. — (1) Activitățile prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. c) pct. 1 se asigură de administrații, direct sau prin intermediul unor operatori economici, în conformitate cu legislația în vigoare și sub controlul respectivelor administrații. (2 ) Se interzice administrațiilor portuare din porturile unde infrastructura portuară aparține domeniului public sau 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 378/8.VL2010 domeniului privat, care aparține majoritar statului ori unităților administrativ-teritoriale, efectuarea activităților: a) prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. b) pct. 2; b) de dragaj de extracție; c) de reparații de nave, cu excepția navelor proprii; d) de aprovizionare a navelor, cu excepția navelor proprii.” 15. La articolul I punctul 22, alineatele (1)—(3) ale articolului 21 se modifică și vor avea următorul cuprins: „Art. 21. — (1) Activitățile de încărcare/descărcare mărfuri și îmbarcare/debarcare pasageri se desfășoară numai în porturile, în locurile și în punctele de operare aprobate în conformitate cu art. 8. (2) Fac excepție de la prevederile alin. (1): a) încărcarea/descărcarea mărfurilor destinate proceselor tehnologice ale unor unități industriale, care se pot desfășura numai în danele respectivelor unități, cu condiția ca acestea să facă dovada că respectivele mărfuri sunt destinate exclusiv proceselor tehnologice proprii; b) încărcarea/descărcarea în puncte izolate, pentru perioade limitate de timp, a unor cantități și categorii de mărfuri, care din motive economice nu pot fi operate în porturile, în locurile și în punctele de operare prevăzute la art. 8; c) încărcarea/descărcarea unor mărfuri în danele unor unități industriale în cazul în care în porturile din zonă nu există instalații adecvate. (3) Aprobarea pentru operațiunile prevăzute la alin. (2) lit. a) și b) se acordă de către minister, prin direcție, iar pentru cazurile prevăzute la lit. c), de către Autoritatea Navală Română pentru fiecare caz, la solicitarea unităților industriale sau a operatorilor de marfă.” 16. La articolul I punctul 24, articolul 22 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 22. —Administrațiile prevăzute la art. 5 alin. (2) pot fi instituții publice, regii autonome, companii naționale sau societăți comerciale, aflate în subordinea sau sub autoritatea ministerului sau, după caz, a autorităților administrației publice locale.” 17. La articolul I punctul 25, articolul 23 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 23. — (1) în porturile în care infrastructura portuară aparține domeniului public sau privat al statului, administrațiile portuare se înființează prin hotărâre a Guvernului. (2) în porturile unde infrastructura portuară aparține domeniului public sau privat al unităților administrativ-teritoriale, administrațiile portuare se înființează prin hotărâri ale consiliilor locale ale unităților administrativ-teritoriale respective. (3) în porturile unde infrastructura portuară aparține domeniului privat, altul decât cel prevăzut la alin. (1) și (2), administrația portuară este o persoană juridică desemnată de proprietarul infrastructurii portuare. (4) în situațiile prevăzute la alin. (2) și (3), administrațiile portuare respective funcționează numai cu autorizarea ministerului.” 18. La articolul I punctul 26, articolul 24 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 24. — (1) Administrațiile portuare prevăzute la art. 23 au în principal următoarele atribuții: a) să pună infrastructura portuară la dispoziția tuturor utilizatorilor, în mod liber și nediscriminatoriu; b) să repare, să întrețină și să mențină caracteristicile tehnice minime ale infrastructurii portuare; c) să urmărească sau să asigure, după caz, furnizarea serviciilor de siguranță prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. b) pct. 1; d) să asigure în permanență adâncimile minime în bazinele portuare și la dane și semnalizarea pe șenalele de acces și în porturi; e) să asigure semnalizarea în mare largă, activitate pentru care pot percepe tarife; f) să țină evidența muncitorilor portuari care efectuează activitățile specifice prevăzute la art. 59 alin. (1) pe bază de contracte individuale de muncă; g) să permită accesul în danele de operare pentru operațiuni de încărcare/descărcare doar a navelor fluviale care respectă prevederile art. 19 alin. (4). (2 ) Administrațiile au obligația să întocmească regulamente portuare, pe baza regulamentului-cadru elaborat de direcție și aprobat prin ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii. (3 ) La elaborarea regulamentelor portuare administrațiile se vor consulta cu instituțiile abilitate ale administrației publice centrale, cu asociațiile patronale și profesionale, precum și cu federațiile sindicale reprezentative care își desfășoară activitatea în respectivul port. (4 ) Regulamentele portuare vor fi avizate din punctul de vedere al siguranței navigației de Autoritatea Navală Română. (5 ) Regulamentele portuare intră în vigoare după avizarea lor de către direcție și respectarea lor este obligatorie pentru toate persoanele fizice și juridice care își desfășoară activitatea în portul respectiv. (6 ) Urmărirea aplicării și respectării regulamentelor portuare se face de către administrații.” 19. La articolul I punctul 27, alineatele (2) și (4) ale articolului 25 se modifică și vor avea următorul cuprins: „(2 ) Administrațiile prevăzute la alin. (1) se pot organiza ca instituții publice, regii autonome, companii naționale sau societăți comerciale aflate în subordinea ori sub autoritatea ministerului sau a autorităților administrației publice locale, după caz. (4 ) în cazul în care o cale navigabilă interioară ori un sector al acesteia aparține domeniului public al unei unități administrativ-teritoriale sau mai multor unități administrativ- teritoriale, se înființează prin hotărâre a Guvernului o singură administrație de cale navigabilă interioară care are atribuțiile prevăzute la art. 26 alin. (1).” 20. La articolul I punctul 27, alineatul (5) al articolului 25 se abrogă. 21. La articolul I punctul 28, articolul 26 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 26. — (1) Administrațiile de căi navigabile interioare au următoarele atribuții: a) să pună infrastructura de căi navigabile interioare la dispoziția tuturor utilizatorilor în mod nediscriminatoriu; b) să asigure repararea și întreținerea infrastructurii de cale navigabilă interioară; c) să asigure adâncimile minime de navigație la nivelul valorilor comunicate oficial; d) să asigure semnalizarea costieră și plutitoare necesară; e) să asigure sau să furnizeze serviciile de siguranță prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. b) pct. 1. (2) Prin delegare de competență, în condițiile legii, administrațiile pot duce la îndeplinire și unele obligații ce revin statului din acordurile și convențiile internaționale la care România este parte. (3) Pentru desfășurarea activităților având ca scop ducerea la îndeplinire a obligațiilor ce revin statului din acordurile și convențiile internaționale la care România este parte, administrațiile primesc fonduri de la bugetul de stat, prin bugetul ministerului sau prin bugetele locale ale unităților administrativ- teritoriale, după caz.” 22. La articolul I punctul 29, alineatele (1) și (2) ale articolului 26¹ se modifică și vor avea următorul cuprins: „Art. 26¹. — (1) Administrațiile porturilor și căilor navigabile interioare stabilesc anual: a) programul de întreținere și reparație; b) programul de semnalizare; c) programul de dragaj pentru asigurarea adâncimilor minime, cu consultarea operatorilor portuari; d) programul de investiții. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 378/8.VI.2010 11 (2 ) Programele prevăzute la alin. (1) sunt elaborate de către administrațiile portuare și de căi navigabile interioare și se aprobă de către consiliul de administrație în cazul administrațiilor aflate în subordinea sau sub autoritatea ministerului, iar în cazul celor aflate în subordinea sau sub autoritatea autorităților administrației publice locale, se aprobă de către consiliul local.” 23. La articolul I punctul 30, alineatul (2) al articolului 27 se abrogă. 24. La articolul I punctul 31, titlul capitolului IV¹ se modifică și va avea următorul cuprins: „CAPITOLUL IVI Utilizarea infrastructurilor de transport naval care aparțin domeniului public” 25. La articolul I punctul 32, articolul 27i se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 27¹. — Infrastructura de transport naval prevăzută la art. 6, care face parte din domeniul public, cu excepția apelor naționale navigabile, poate fi concesionată, subconcesionată, închiriată ori dată în administrare, după caz, în condițiile legii.” 26. La articolul I punctul 32, articolul 27² se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 27². — (1) Infrastructura de transport naval prevăzută la art. 27¹ poate fi: a) dată în administrare administrațiilor portuare și/sau de căi navigabile interioare, organizate ca instituții publice sau regii autonome; b) dată în administrare autorităților administrației publice locale; c) concesionată administrațiilor portuare și/sau de căi navigabile interioare, organizate ca societăți comerciale sau companii naționale aflate în subordinea sau’ sub autoritatea ministerului, respectiv a autorităților administrației publice locale, după caz. (2) Concesionarea infrastructurii de transport naval în condițiile prevederilor alin. (1) lit. c) și ale art. 27¹ se face pe bază de contract de concesiune încheiat între minister, respectiv autoritățile administrației publice locale, în calitate de concedenți, și administrațiile respective, în calitate de concesionari. ’ (3) Titularii contractelor de concesiune, subconcesiune sau închiriere nu au dreptul să cesioneze, în tot sau în parte, aceste contracte fără acordul scris al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, care este opozabil administrațiilor. (4) Administrațiile se pot asocia cu operatori economici în vederea utilizării în comun a infrastructurilor de transport naval, prin încheierea unor contracte de asociere, în condițiile legii. (5) Pentru utilizarea infrastructurii de transport naval concesionate, respectiv subconcesionate, utilizatorii vor plăti o redevență al cărei nivel se stabilește prin contractele corespunzătoare. Nivelul redevenței se’ calculează pe baza veniturilor obținute prin punerea la dispoziția utilizatorilor a infrastructurii de transport naval. (6) Administrațiile vor plăti concedenților o redevență calculată pe baza veniturilor obținute prin punerea la dispoziția utilizatorilor a infrastructurii primite în concesiune. (7) în cazul în care infrastructura de transport naval aparține domeniului public al unităților administrativ-teritoriale, toate veniturile obținute din utilizarea infrastructurii vor fi folosite pentru a acoperi cheltuielile de dezvoltare, funcționare, întreținere și reparație a infrastructurii respective. (8) în cazul în care veniturile obținute din utilizarea infrastructurii prevăzute la alin. (7) nu sunt suficiente pentru a acoperi cheltuielile de dezvoltare, funcționare, întreținere și reparație a infrastructurii respective, autoritățile administrației publice locale sunt obligate să asigure acoperirea acestor cheltuieli din bugetele proprii. (9) Bugetele anuale de venituri și cheltuieli ale administrațiilor prevăzute la alin. (6) se avizează de către minister.” 27. La articolul I punctul 32, articolul 27⁴ se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 27⁴. — (1) Caietele de sarcini ale concesiunii se elaborează de către concedenți, iar în cazul subconcesiunii prevăzute la art. 27¹ și la art. 27³ alin. (1) acestea se elaborează de către concesionarii prevăzuți la art. 27² alin. (2) și se aprobă de către minister sau de autoritățile administrației publice locale, după caz. (2) Caietele de sarcini vor cuprinde în mod obligatoriu cel puțin: a) scopul/destinația/activitățile pentru care se concesionează/ subconcesionează infrastructura respectivă; b) valoarea redevenței; c) măsurile de protecție a mediului; d) volumul minim de marfă anual ce va fi operat în/din nave prin danele aferente respectivei infrastructuri; e) sumele cu care se va diminua, respectiv se va majora redevență, în cazul în care volumul de marfă operat în danele aferente respectivei infrastructuri este mai mare, respectiv mai mic, decât volumul minim de marfă stabilit prin caietul de sarcini; f) regimul bunurilor realizate prin programele de investiții pe infrastructura de transport naval concesionată/subconcesionată la încetarea contractului de concesiune/subconcesiune.” 28. La articolul I punctul 32, articolul 27⁵ se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 27⁵. — Criteriile de atribuire a contractelor de concesiune/subconcesiune vor fi: a) valoarea redevenței; b) programul și valoarea investițiilor pe care ofertantul propune să le efectueze pe durata contractului; c) volumul minim de mărfuri ce trebuie operat anual în/din nave prin danele aferente infrastructurii concesionate/ subconcesionate, după caz; d) programul și valoarea investițiilor pentru măsurile de protecție a mediului, după caz.” 29. La articolul I punctul 32, articolul 27⁶ se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 27⁶. — Contractele de concesiune/subconcesiune vor cuprinde cel puțin: a) perioada pentru care se concesionează/ subconcesionează infrastructura. în cazul în care în oferta câștigătoare s-a prevăzut efectuarea programelor de investiții, perioada contractului se stabilește ținându-se cont de valoarea și de perioada de amortizare a investiției. Perioada contractului de subconcesiune nu poate depăși perioada pentru care concesionarul prevăzut la art. 27² alin. (2) a primit în concesiune respectiva infrastructură, în cazul în care în oferta câștigătoare nu este prevăzută efectuarea unor programe de investiții corespunzătoare, perioada contractului nu poate depăși 5 ani; b) valoarea redevenței stabilită prin ofertă; c) modul de plată a redevenței; d) programul și valoarea investițiilor, precum și graficul de execuție; e) volumul minim de mărfuri prevăzut în ofertă ce urmează a fi operat anual în/din nave prin danele aferente infrastructurii, după caz; f) procentul de creștere, respectiv de scădere a volumului de mărfuri prevăzut la lit. e), pentru care se aplică un procent de scădere, respectiv de creștere a redevenței prevăzute la lit. b); g) programul și valoarea investițiilor privind protecția mediului și graficul de execuție, după caz; h) condiția de reziliere unilaterală de către concedent fără notificare prealabilă în cazul nerespectării graficului de execuție a programului de investiții prevăzut la lit. d), dacă modificarea graficului nu a fost aprobată de respectivul concedent, iar cauzele de nerespectare a graficului îi sunt imputabile operatorului economic, sau în cazul neplății redevenței pe o perioadă de 3 luni consecutive, din cauze imputabile operatorului economic; i) regimul bunurilor realizate prin programul de investiții pe infrastructura de transport naval concesionată/subconcesionată la încetarea contractului de concesiune/subconcesiune.” 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 378/8.VL2010 30. La articolul I punctul 32, articolul 27⁷ se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 27⁷. — închirierea infrastructurii de transport naval se face în conformitate cu regulamentul aprobat prin ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii, respectiv prin hotărâre a autorității administrației publice locale, după caz. Prin regulament se stabilesc categoriile de infrastructură care pot fi închiriate, modalitatea de atribuire a acestora, contractul-cadru de închiriere și cerințele minime conform acestuia.” 31. La articolul I punctul 32, articolul 27⁹ se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 27⁹. — (1) Tarifele prevăzute în contractele de prestări de servicii, percepute pentru utilizarea infrastructurii de transport naval în conformitate cu prevederile art. 27⁸, precum și tarifele pentru alte activități și servicii prestate de administrații se stabilesc de către administrații, în mod nediscriminatoriu. (2) Stabilirea tarifelor se face pe baza unor norme de fundamentare întocmite de administrații.” 32. La articolul I punctul 32, articolul 27¹¹ se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 27¹¹. — Prevederile prezentului capitol se completează cu prevederile corespunzătoare ale legislației specifice în vigoare.” 33. La articolul I punctul 35, ia articolul 30 se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins: „(2) Din organele de conducere ale administrațiilor vor face parte reprezentanți ai ministerului și, după caz, ai acționarilor, iar în cazul în care infrastructura portuară este administrată de autoritățile administrației publice locale, și reprezentanții acestora, dacă prin lege nu se prevede altfel.” 34. La articolul I punctul 36, articolul 32 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 32. — (1) Administrațiile alocă danele în care navele urmează să acosteze și să opereze, stabilesc ordinea de intrare pentru navele care intră în port, avizează buletinul de pilotaj sau de manevră, după caz, și dau acceptul portuar. (2) Autoritatea Navală Română, prin căpităniile de port, eliberează permisul de acostare pe baza acceptului portuar dat de administrație. (3) Alocarea danelor și ordinea intrării în port se stabilesc în funcție de solicitările operatorilor economici care desfășoară activități de încărcare/descărcare nave și îmbarcare/debarcare pasageri. Au prioritate în aceste alocări operatorii economici ale căror elemente de suprastructură se află în danele respective sau cărora le-au fost impuse condiții de trafic/performanță la încheierea contractelor de închiriere/concesiune/subconcesiune.” 35. La articolul I punctul 37, articolul 33 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 33. —Administrațiile urmăresc și iau măsurile necesare pentru ca traficul de mărfuri în port și modul de depozitare a acestora și, în special, a mărfurilor periculoase să nu afecteze siguranța și securitatea infrastructurii portuare și operarea navelor.” 36. La articolul I punctul 40, articolul 41 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 41. — (1) Serviciile de siguranță se desfășoară sub controlul statului, prin minister. (2) Sunt considerate servicii de siguranță pilotajul navelor maritime la intrarea și ieșirea din porturi, între danele aceluiași port și pe căile navigabile interioare, și remorcajul de manevră al navelor maritime în porturi.” 37. La articolul I, după punctul 40 se introduce un nou punct, punctul 40¹, cu următorul cuprins: „40¹. Articolul 43 se modifică și va avea următorul cuprins: «Art. 43. — Ministerul stabilește porturile, căile navigabile interioare, zonele sau porțiunile din aceste zone, precum și categoriile de nave, pentru care serviciul de pilotaj este obligatoriu.»” 38. La articolul I punctul 42, articolul 50¹ se modifică și va avea următorul cuprins: ,Art. 50¹. — (1) Pilotajul navelor maritime în porturile unde s-a instituit obligativitatea efectuării acestui serviciu se asigură de către administrațiile portuare: a) prin corpul de piloți aparținând administrației; b) prin intermediul unor operatori economici specializați, autorizați în conformitate cu prevederile art. 19 alin. (2), pe bază de contract încheiat în mod nediscriminatoriu între administrație și respectivii operatori economici; c) prin concesionarea serviciului de pilotaj, în condițiile legii, de către administrație către operatori economici specializați, autorizați în conformitate cu prevederile art. 19 alin. (2). (2) în cazul în care în porturile prevăzute la alin. (1) nu există niciun operator economic autorizat care poate să efectueze serviciul de pilotaj prevăzut sau în situația imposibilității derulării, din motive obiective, a contractelor de concesiune încheiate, furnizarea acestor servicii va fi asigurată de către administrații și de către operatori economici autorizați conform prevederilor art. 19 alin. (2), pe bază de contracte atribuite în condițiile legii. (3) în cazul în care pilotajul este realizat de operatori economici autorizați, aceștia comunică administrațiilor tarifele de pilotaj și facilitățile acordate. (4) Administrațiile fac publice lista operatorilor economici autorizați cu care au încheiat contracte pentru pilotaj, tarifele practicate și facilitățile acordate de aceștia. (5) Pentru folosirea infrastructurii portuare, operatorii economici prevăzuți la alin. (1) plătesc un tarif stabilit de administrație. (6) Modul de derulare a serviciului de pilotaj al navelor maritime se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii.” 39. La articolul I punctul 42, articolul 50² se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 50². — (1) Pilotajul navelor maritime pe sectorul de Dunăre cuprins între rada portului Sulina și Brăila se desfășoară în conformitate cu prevederile prezentei ordonanțe și cu prevederile Convenției despre regimul navigației pe Dunăre, semnată la Belgrad la 18 august 1948, ratificată de România prin Decretul nr. 298/1948. (2) Tarifele de pilotaj pentru pilotajul navelor maritime prevăzut la alin. (1) se propun de către Regia Autonomă «Administrația Fluvială a Dunării de Jos» Galați și se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii. (3) Pilotajul navelor maritime prevăzut la alin. (1), precum și manevrele de sosire și plecare din porturile Sulina, Tulcea, Galați și Brăila se asigură de către Regia Autonomă «Administrația Fluvială a Dunării de Jos» Galați: a) prin corpul propriu de piloți; b) prin piloți autorizați de către Regia Autonomă «Administrația Fluvială a Dunării de Jos» Galați, pe bază de contract de prestări de servicii încheiat în baza criteriilor impuse prin contractul-cadru de către Regia Autonomă «Administrația Fluvială a Dunării de Jos» Galați cu respectivii piloți ca persoane fizice sau ca operatori economici autorizați în condițiile art. 19 alin. (2); c) prin concesionarea serviciului de pilotaj, în condițiile legii, către operatorii autorizați în conformitate cu prevederile art. 19 alin. (2). (4) Modul de desfășurare a serviciului de pilotaj prevăzut la alin. (1) se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii. (5) în cazurile prevăzute la alin. (3), piloții, persoane fizice sau operatori economici autorizați, sunt obligați să plătească un tarif de utilizare a infrastructurii stabilit de către Regia Autonomă «Administrația Fluvială a Dunării de Jos» Galați. (6) Manevrele și pilotajul navelor maritime în porturile Sulina, Tulcea, Galați și Brăila, cu excepția celor prevăzute la alin. (3), se efectuează de către administrațiile portuare în conformitate cu prevederile art. 50¹.” MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 378/8.VI.2010 13 40. La articolul I punctul 42, articolul 50³ se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 50³. — (1) Remorcajul de manevră al navelor maritime în porturi prevăzut la art. 19 alin. (1) lit. b) pct. 1 se asigură de către administrațiile portuare: a) direct, cu remorchere și personal propriu al administrației; b) prin intermediul operatorilor economici specializați, autorizați conform prevederilor art. 19 alin. (2), pe bază de contract încheiat în mod nediscriminatoriu între administrație și respectivii operatori economici, pe baza criteriilor impuse prin contractul-cadru; c) prin concesionarea serviciului de remorcaj de către administrație, în condițiile legii, către operatorii economici specializați, autorizați conform prevederilor art. 19 alin. (2). (2) în cazul în care în porturile prevăzute la alin. (1) nu există niciun operator economic autorizat care să efectueze serviciile de remorcaj de manevră, furnizarea acestui serviciu va fi asigurată de administrații, prin remorchere și personal proprii, în situația imposibilității derulării, din motive obiective, a contractelor de concesiune încheiate, furnizarea serviciului va fi asigurată de operatori economici autorizați conform prevederilor art. 19 alin. (2), pe bază de contracte atribuite în condițiile legii. (3) în cazul în care serviciul de remorcaj de manevră al navelor maritime se execută prin operatori economici autorizați, aceștia comunică administrațiilor portuare tarifele practicate, precum și facilitățile acordate. (4) Administrațiile fac publice lista operatorilor economici autorizați cu care a încheiat contracte în conformitate cu alin. (1), tarifele practicate și facilitățile acordate de aceștia, prevăzute la alin. (3). (5) Pentru utilizarea infrastructurii, operatorii economici prevăzuți la alin. (1) au obligația să plătească administrației un tarif de utilizare a infrastructurii portuare stabilit de către aceasta, în condițiile art. 27⁹. (6) Modul de desfășurare a serviciului de remorcaj prevăzut la alin. (1) se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii.” 41. La articolul I punctul 42, articolul 50⁴ se abrogă. 42. La articolul I punctul 42, articolul 50⁵ se abrogă. 43. La articolul I punctul 50, articolul 61 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 61. — (1) Muncitorii portuari își desfășoară activitatea în port numai dacă sunt înregistrați și dacă dețin carnet de lucru. (2) Administrațiile portuare înregistrează fiecare muncitor portuar în baza unei solicitări scrise din partea agenției prevăzute la art. 63¹ sau a angajatorului cu care respectivul muncitor portuar are contract de muncă înregistrat la inspectoratul teritorial de muncă. (3) Angajatorii prevăzuți la alin. (2) sunt operatori economici care efectuează munca specifică portuară și sunt autorizați în acest sens. (4) Metodologia de eliberare a carnetelor de lucru în port și de înregistrare a muncitorilor portuari se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii. (5) Pentru eliberarea carnetului de lucru în port se percep tarife stabilite de administrații. (6) Carnetul de lucru eliberat este valabil numai în portul respectiv, pe perioada în care muncitorul portuar are încheiat contract individual de muncă cu operatorul economic care a solicitat înregistrarea sa sau pentru perioada în care acesta este înscris jn cadrul agenției înființate potrivit art. 63¹. (7) în cazul încetării contractului individual de muncă sau retragerii din cadrul agenției prevăzute la art. 63¹, operatorul economic ori agenția este obligat(ă) să înștiințeze în scris administrația și să predea carnetul de lucru al respectivului muncitor portuar. (8) Carnetele de lucru predate se păstrează de către administrații. (9) în cazul în care muncitorul portuar prevăzut la alin. (7) încheie un contract individual de muncă cu un alt operator economic care își desfășoară activitatea în portul respectiv, administrația va elibera carnetul de lucru, la cerere, noului angajator.” 44. La articolul I punctul 51, articolul 62 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 62. — (1) Operatorii economici sunt obligați să înregistreze la administrații muncitorii portuari cu care au încheiat contracte individuale de muncă, în conformitate cu prevederile art. 61 alin. (2). (2) Operatorii economici prevăzuți la art. 61 alin. (3) sunt obligați să utilizeze numai muncitori portuari cu care au încheiat contracte individuale de muncă pe perioadă nedeterminată sau determinată, dacă aceștia: a) sunt înregistrați la administrații; și b) posedă carnet de lucru.” 45. La articolul I, după punctul 52 se introduce un nou punct, punctul 52¹, cu următorul cuprins: „52 L După articolul 63 se introduce un nou articol, articolul 63¹, cu următorul cuprins: «Art. 63¹. — (1) Pentru asigurarea necesarului de forță de muncă portuară de rezervă și pentru optimizarea folosirii acesteia în funcție de variația traficului portuar, în porturile Constanța, Midia și Mangalia se înființează o agenție de ocupare și formare profesională a muncitorilor portuari, denumită în continuare agenția. Agenția este asociație profesională și se înregistrează și funcționează conform prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările și completările ulterioare. (2 ) Agenția este constituită din reprezentanții operatorilor economici și/sau ai organizațiilor acestora, precum și ai federației sindicale a lucrătorilor portuari cu cel mai mare număr de membri cotizanți din porturile Constanța, Midia și Mangalia.»” 46. La articolul I, după punctul 52¹ se introduc două noi puncte, punctele 52² și 52³, cu următorul cuprins: „52². Articolul 64 se modifică și va avea următorul cuprins: «Art. 64. — (1) Agenția are, în principal, următoarele atribuții: a) întocmește programul de dezvoltare a forței de muncă portuară de rezervă, în funcție de dinamica activității portuare; b) ține evidența muncitorilor portuari de rezervă din cadrul agenției angajați cu contracte individuale de muncă; c) gestionează forța de muncă de rezervă, în vederea asigurării unui echilibru între cerere și ofertă, la nivelul portului respectiv; d) păstrează carnetele de lucru pentru muncitorii de rezervă; e) asigură furnizarea muncitorilor portuari din forța de muncă de rezervă, la solicitarea operatorilor economici; f) desfășoară activități de calificare, perfecționare, policalificare și reconversie profesională a muncitorilor portuari, la cererea acestora sau a angajatorilor, pe bază de contract; g) colaborează cu administrația portuară, cu autoritatea administrației publice locale sau cu alte instituții de autoritate, pentru rezolvarea problemelor specifice vizând forța de muncă de rezervă, precum și pentru rezolvarea deficiențelor semnalate vizând utilizarea forței de muncă din porturi; h) acționează în vederea asigurării unui venit minim pentru muncitorii portuari de rezervă pentru perioada când nu li se poate asigura de lucru din motive neimputabile acestora; i) urmărește ca operatorii economici să nu utilizeze muncitori portuari decât în condițiile stabilite prin prezenta ordonanță. (2 ) Furnizarea forței de muncă de rezervă conform alin. (1) lit. e) se realizează pe bază de contract încheiat între operatorul economic și agenție. (3 ) Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a agenției va fi aprobat prin ordin al ministrului muncii, familiei și protecției sociale.» 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 378/8.VL2010 52³. Articolul 65 se modifică și va avea următorul cuprins: «Art. 65. — (1) Sursele de venituri ale agenției sunt următoarele: a) cotizații lunare ale muncitorilor portuari înscriși la agenție; b) cotizații lunare ale asociaților pentru constituirea fondului destinat plății indemnizațiilor personalului de rezervă; c) contribuții ale operatorilor economici, în cuantum de 0,05 lei/tona manipulată sau 0,1 lei/container de 20' (TEU) plătite lunar; d) contribuții de la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă pentru programele de calificare, perfecționare, reconversie profesională și policalificare a muncitorilor portuari, în condițiile legii; e) venituri din activitățile pentru care a fost autorizată, în conformitate cu prevederile legale; f) alte venituri provenite din donații; g) veniturile încasate de agenție din contractele încheiate conform prevederilor art. 64 alin. (1) lit. f); h) alte surse prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările și completările ulterioare. (2) Cotizațiile muncitorilor portuari înscriși la agenție se stabilesc anual de adunarea generală a asociaților agenției.»” 47. La articolul I punctul 53, literele a), c) și d) ale articolului 66 se modifică și vor avea următorul cuprins: ,,a) construirea unui port în apele navigabile naționale fără avizele și autorizațiile corespunzătoare; c) executarea de lucrări de dezvoltare a porturilor ale căror terenuri aparțin domeniului public fără avizele și autorizațiile corespunzătoare; d) executarea de lucrări de modificare a infrastructurii portuare existente fără avizele și autorizațiile corespunzătoare;”. 48. La articolul I punctul 53, după litera g) a articolului 66 se introduce o nouă literă, litera g¹), cu următorul cuprins: „g¹) încărcarea/descărcarea unei nave fluviale cu nerespectarea prevederilor art. 19 alin. (4);”. 49. La articolul I punctul 53, litera t) a articolului 66 se modifică și va avea următorul cuprins: ,,t) folosirea de muncitori portuari neînregistrați la administrații și/sau fără carnet de lucru;”. 50. La articolul I punctul 53, după litera v) a articolului 66 se introduc șapte noi litere, literele w), x), y), z), aa), ab) și ac), cu următorul cuprins: ,,w) prestarea de către persoane fizice a unor activități în legătură cu încărcarea/descărcarea navelor, fără a fi înregistrate la agenție și fără a deține carnet de lucru; x) nerespectarea prevederilor art. 16 alin. (2); y) nerespectarea prevederilor art. 20 alin. (2); z) nerespectarea prevederilor art. 51; aa) nerespectarea prevederilor art. 54 alin. (2); ab) nerespectarea prevederilor art. 55; ac) încălcarea de către operatorii economici a prevederilor art. 62.” 51. La articolul I punctul 54, articolul 67 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 67. — (1) Contravențiile prevăzute la art. 66 se sancționează după cum urmează: aj cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei, pentru faptele prevăzute la art. 66 lit. i), v), aa) și ab); b) cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei, pentru faptele prevăzute la art. 66 lit. h), p) și u); c) cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, pentru faptele prevăzute la art. 66 lit. g), o), r), s), t), w) și ac); d) cu amendă de la 10.000 lei la 30.000 lei, pentru faptele prevăzute la art. 66 lit. d), e), f), g¹), j), I), m) și n); e) prin derogare de la prevederile art. 8 alin. (2) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, cu amendă de la 100.000 lei la 500.000 lei, pentru faptele prevăzute la art. 66 lit. a), b), c), k), x), y) și z). (2) Avizele și autorizațiile emise fără respectarea procedurilor prevăzute de prezenta ordonanță și de legislația în vigoare sunt lovite de nulitate. (3) Orice investiție realizată fără obținerea de avize și autorizații în conformitate cu procedurile prevăzute de prezenta ordonanță și de legislația în vigoare, precum și investițiile realizate fără respectarea reglementărilor legale în vigoare se desființează pe cheltuiala proprietarului investiției.” 52. La articolul I punctul 55, articolul 68 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 68. — Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către persoane împuternicite de minister, de Autoritatea Navală Română, de administrații sau de autoritățile administrației publice locale, astfel: a) de către persoanele împuternicite de minister, în cazul faptelor prevăzute la art. 66 lit. a), c) și y); b) de către persoanele împuternicite de Autoritatea Navală Română, în cazul faptelor prevăzute la art. 66 lit. b), d), e), f), g), g¹), j), k), I), m), n), o), p), r), z), aa) și ab); c) de către persoanele împuternicite de autoritatea administrației publice locale competente, în cazul faptei prevăzute la art. 66 lit. c); d) de către persoanele împuternicite de administrații, în cazul faptelor prevăzute la art. 66 lit. h), i), s), t), u), v), w), x) și ac).” 53. La articolul I punctul 56, articolul 69 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 69. — împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de’ 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia, conform reglementărilor legale în vigoare.” 54. La articolul II, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. II. — (1) Contractele de concesiune a serviciilor de siguranță încheiate între Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și operatorii economici înainte de intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență rămân în vigoare până la data expirării.” 55. La articolul II, după alineatul (4) se introduc două noi alineate, alineatele (4¹) și (4²), cu următorul cuprins: „(4 ¹) Contractele prevăzute la alin. (3) pot fi transformate în contracte de subconcesiune, în interiorul aceluiași termen de expirare, la solicitarea operatorilor economici respectivi, în condițiile legii. (42 ) Contractele de asociere prevăzute la art. 27² alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparținând domeniului public, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pot fi transformate în contracte de închiriere/subconcesiune, la solicitarea operatorilor economici, în condițiile legii.” 56. La articolul II, alineatele (5) și (6) se modifică și vor avea următorul cuprins: „(5 ) în cazul în care pe terenurile portuare sunt construite elemente de suprastructură, cum sunt platformele, magaziile, depozitele și altele asemenea, care sunt utilizate legal de operatorii economici, iar pentru terenurile aferente nu sunt încheiate contracte de închiriere sau subconcesiune între operatorii economici și administrații, aceștia sunt obligați să încheie cu respectivele administrații contracte de închiriere sau subconcesiune a terenurilor portuare respective, care vor cuprinde cel puțin condițiile prevăzute la art. 27⁷, respectiv la art. 27⁶ din Ordonanța Guvernului nr. 22/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare. (6 ) Valoarea chiriei/redevenței ce va fi prevăzută în contractele de închiriere/subconcesiune a terenului portuar care MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 378/8.VI.2010 15 vor fi încheiate în conformitate cu alin. (5), cumulată cu valoarea chiriei pentru utilizarea elementelor de suprastructură respective, nu va depăși valoarea cumulată a sumelor pe care operatorii economici o plăteau înainte de încheierea contractelor de închiriere/subconcesiune a terenurilor portuare.” 57. La articolul II, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (6¹), cu următorul cuprins: „(6¹) în cazul în care elementele de suprastructură aparțin operatorilor economici, valoarea chiriei/redevenței stabilite în contractele de închiriere/subconcesiune a terenurilor portuare ce se vor încheia în conformitate cu prevederile alin. (5) va avea aceeași valoare, pentru aceeași categorie de terenuri, cu chiria/redevența stabilită în contractele prevăzute la alin. (6).” 58. La articolul II, alineatul (8) se modifică și va avea următorul cuprins: „(8 ) în cazul în care operatorii economici refuză să încheie contracte de închiriere/subconcesiune, în conformitate cu prevederile alin. (5), aceștia nu mai pot utiliza terenurile portuare și celelalte elemente de infrastructură portuară care aparțin domeniului public, urmând ca eventualele contracte de închiriere/subconcesiune pe care le-ar avea încheiate cu administrațiile, referitoare la suprastructura aparținând acestora, să se rezilieze. Situația suprastructurii aparținând operatorilor economici se va rezolva de la caz la caz, în condițiile legii.” Art. II. — Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, din cuprinsul anexelor nr. 5 și 6 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2002 privind înființarea Administrației Naționale „Apele Române”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 691 din 20 septembrie 2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 404/2003, cu modificările și completările ulterioare, se elimină sintagma „servicii de ecluzare a navelor pe canale navigabile”. Art. III. — Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Ordonanța Guvernului nr. 131/2000 privind instituirea unor măsuri pentru facilitarea exploatării porturilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 15 octombrie 2002, cu modificările ulterioare. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR PREȘEDINTELE SENATULUI ROBERTAALMAANASTASE MIRCEA-DAN GEOANĂ București, 3 iunie 2010. Nr. 108. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI > DECRET pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căi navigabile în temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) și ale art. 100 alin. (1) din Constituția României, republicată, Președintele României decretează: Articol unic. — Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căi navigabile și se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 2 iunie 2010. Nr. 550.’ ABONAMENTE LA PUBLICAȚIILE OFICIALE PE SUPORT FIZIC — Prețuri pentru anul 2010 — Nr. Număr Valoare crt. Denumirea publicației de apariții (TVA 9% inclus) ---lei anuale 12 luni 3 luni 1 lună 1. Monitorul Oficial, Partea I 900 1.200 330 120 2. Monitorul Oficial, Partea I, limba maghiară 100 1.500 140 3. Monitorul Oficial, Partea a ll-a 200 2.250 200 4. Monitorul Oficial, Partea a lll-a 500 430 40 5. Monitorul Oficial, Partea a IV-a 6.000 1.720 160 6. Monitorul Oficial, Partea a Vl-a 240 1.600 150 7. Monitorul Oficial, Partea a Vll-a 48 540 50 8. Colecția Legislația României 4 450 120 9. Colecția Hotărâri ale Guvernului României 12 750 70 NOTĂ: Monitorul Oficial, Partea I bis, se multiplică și se achiziționează pe bază de comandă. ABONAMENTE LA PRODUSELE ÎN FORMAT ELECTRONIC — Prețuri pentru anul 2010 — Abonamentul FLEXIBIL (Monitorul Oficial, Partea 1 + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere) Produs Lunar Anual Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea Monopost 5 25 100 300 Monopost 5 25 100 300 AutenticMO 40 100 250 600 1.320 400 1.000 2.500 6.000 13.200 ExpertMO 90 230 580 1.390 3.060 900 2.250 5.630 13.510 29.720 Abonamentul COMPLET (Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial) Produs Lunar Anual Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea Monopost 5 25 100 300 Monopost 5 25 100 300 AutenticMO 50 130 330 790 1.740 500 1.250 3.130 7.510 16.520 ExpertMO 110 280 700 1.680 3.700 1.100 2.750 6.880 16.510 36.320 Prețurile sunt exprimate în lei și conțin TVA. Mai multe informații puteți găsi pe site-ul www.expert-monitor.ro, unde puteți aplica on-line comanda. EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR MONITORUL OFICIAL „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română —S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru reiatii cu publicul, București, sos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401,00’,71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A. 5 948368 443648 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 378/8.VI.2010 conține 16 pagini. Prețul: 3,20 lei ISSN 1453—4495