MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Anul 178 (XXII) —Nr. 339 PARTEA I LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE ' ’ » Vineri, 21 mai 2010 SUMAR Nr. Pagina DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE Decizia nr. 449 din 15 aprilie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 208 și 209 din Codul penal.............................................. 2-3 Decizia nr. 464 din 20 aprilie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 43 alin. 3 din Codul familiei............................................. 3-4 Decizia nr. 476 din 20 aprilie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 305 din Codul de procedură civilă ....................................... 5-6 Decizia nr. 510 din 27 aprilie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3733 alin. 1i și art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă ..........’. 6-7 HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI 456. — Hotărâre privind aprobarea Programului de modernizare, reorganizare și reducere a cheltuielilor Societății Naționale de Radibcomunicații — S.A....... 8-28 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE 382. — Ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii privind completarea anexei la Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 1.288/2006 pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române RACR-LDOZ „Licențierea dispecerilor operațiuni zbor”, ediția 01/2006......................... 29 ACTE ALE CASEI NAȚIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE 475. — Ordin privind modificarea și completarea Ordinului președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 428/2010 pentru aprobarea documentelor justificative privind raportarea activității realizate de către furnizorii de servicii medicale — formulare unice pe țară, fără regim special.......... 30-32 2 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 339/21 .V.2010 DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE 7 7 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ » DECIZIA Nr. 449 din 15 aprilie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 208 și 209 din Codul penal loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskăs Valentin Zoltân Tudorel Toader Augustin Zegrean Marinela Mincă Marieta Safta — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent-șef Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 208 și 209 din Codul penal, excepție invocată de Paul-Alexandru Isai în Dosarul nr. 2.082/233/2008 al Tribunalului Galați — Secția penală. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, arătând că prin criticile formulate se solicită modificarea textelor de lege. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Decizia penală nr. 161/Rdin 26 noiembrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 1.670/44/2009, Curtea de Apel Galați — Secția pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 208 și 209 din Codul penal. Excepția a fost ridicată de Paul-Alexandru Isai în Dosarul nr. 2.082/233/2008 al Tribunalului Galați — Secția penală care, prin încheierea din 18 noiembrie 2009, a respins excepția ca inadmisibilă. împotriva acestei încheieri autorul excepției a formulat recurs, admis de Curtea de Apel Galați — Secția pentru cauze cu minori și de familie care, prin aceeași decizie, a sesizat Curtea Constituțională. în motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textele de lege criticate sunt neconstituționale, deoarece pentru infracțiunea de furt prevăzută de art. 208 și 209 din Codul penal „nu există posibilitatea cercetării acesteia la plângerea prealabilă a părții vătămate, cu aplicarea corelativă a cauzei de încetare a procesului penal constând în împăcarea părților, cum este posibilă și la art. 210 din Codul penal”. Se arată și că „se încalcă principiul libertății contractuale garantat de art. 44 din Constituția României, creându-se o incapacitate specială a acestui articol, fără a exista un motiv în acest sens”. Curtea de Apel Galați — Secția pentru cauze cu minori și de familie apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 208 și 209 din Codul penal, care au următorul conținut: —Art. 208: „Luarea unui bun mobil din posesia sau detenția altuia, fără consimțământul acestuia, în scopul de a și-l însuși pe nedrept, se pedepsește cu închisoare de la unu la 12 ani. Se consideră bunuri mobile și orice energie care are o valoare economică, precum și înscrisurile. Fapta constituie furt chiar dacă bunul aparține în întregime sau în parte făptuitorului, dar în momentul săvârșirii acel bun se găsea în posesia sau deținerea legitimă a altei persoane. De asemenea, constituie furt luarea în condițiile alin. 1 a unui vehicul, cu scopul de a-l folosi pe nedrept. —Art. 209: „Furtul săvârșit în următoarele împrejurări: a) de două sau mai multe persoane împreună; b) de o persoană având asupra sa o armă sau o substanță narcotică; c) de către o persoană mascată, deghizată sau travestită; d) asupra unei persoane aflate în imposibilitate de a-și exprima voința sau de a se apăra; e) într-un loc public; i) într-un mjloc de transport în comun; g) în timpul nopții; h) în timpul unei calamități; i) prin efracție, escaladare sau prin folosirea fără drept a unei chei adevărate ori a unei chei mincinoase, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 15 ani. Cu aceeași pedeapsă se sancționează și furtul privind: a) un bun care face parte din patrimoniul cultural; b) un act care servește pentru dovedirea stării civile, pentru legitimare sau identificare. Furtul privind următoarele categorii de bunuri: a) țiței, gazolină, condensat, etan lichid, benzină, motorină, alte produse petroliere sau gaze naturale din conducte, depozite, cisterne ori vagoane-cisternă; b) componente ale sistemelor de irigații; c) componente ale rețelelor electrice; d) un dispozitiv ori un sistem de semnalizare, alarmare ori alertare în caz de incendiu sau alte situații de urgență publică; e) un mjloc de transport sau orice alt mjloc de intervenție la incendiu, la accidente de cale ferată, rutiere, navale sau aeriene, ori în caz de dezastru; 1) instalații de siguranță și dirjare a traficului feroviar, rutier, naval, aerian și componente ale acestora, precum și componente ale mjloacelor de transport aferente; g) bunuri prin însușirea cărora se pune în pericol siguranța traficului și a persoanelor pe drumurile publice; MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 339/21 .V.2010 3 h) cabluri, linii, echipamente și instalații de telecomunicații, radiocomunicații, precum și componente de comunicații se pedepsește cu închisoare de la 4 la 18 ani. Furtul care a produs consecințe deosebit de grave se pedepsește cu închisoare de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi. în cazul prevăzut la alin. 3 lit. a), sunt considerate tentativă și efectuarea de săpături pe terenul aflat în zona de protecție a conductei de transport al țițeiului, gazolinei, condensatului, etanului lichid, benzinei, motorinei, altor produse petroliere sau gazelor naturale, precum și deținerea, în acele locuri sau în apropierea depozitelor, cisternelor sau vagoanelor-cisternă, a ștuțurilor, instalațiilor sau oricăror altor dispozitive de prindere ori perforare. ” Dispozițiile constituționale invocate în motivarea excepției sunt cele cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, în art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, respectiv în art. 44 privind dreptul de proprietate privată. Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că dispozițiile art. 208 și 209 din Codul penal au mai fost supuse controlului instanței de contencios constituțional prin raportare la aceleași texte din Constituție și față de critici similare. în acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 87 din 10 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 202 din 10 martie 2005, și Decizia nr. 937 din 23 septembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 24 octombrie 2008, prin care Curtea a respins, pentru considerentele acolo arătate, excepția de neconstituționalitate invocată. Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele deciziilor mai sus amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. Pentru motivele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 208 și 209 din Codul penal, excepție invocată de Paul- Alexandru Isai în Dosarul nr. 2.082/233/2008 al Tribunalului Galați — Secția penală. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 15 aprilie 2010. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent-șef, Marieta Safta CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 464 din 20 aprilie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 43 alin. 3 din Codul familiei loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltân Tudorel Toader Augustin Zegrean Simona Ricu Cristina Toma — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 43 alin. 3 din Codul familiei, excepție ridicată de Anna Bilibok în Dosarul nr. 1.898/258/2006 al Tribunalului Harghita — Secția civilă. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, arătând că instanța de contencios constituțional nu poate modifica sau completa dispoziția de lege supusă controlului de constituționalitate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Decizia civilă nr. 1.400/R din 17 iunie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 1.898/258/2006, Curtea de Apel Târgu Mureș — Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 43 alin. 3 din Codul familiei. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Anna Bilibok într-o cauză civilă ce are ca obiect stabilirea dreptului 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 339/21 .V.2010 părintelui căruia nu i-a fost încredințat copilul de a avea legături personale cu acesta. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dreptul părintelui căruia nu i-a fost încredințat copilul de a avea legături personale cu acesta ar trebui cenzurat. Astfel, consideră că numai părintele care contribuie la întreținerea copilului poate avea legături personale cu acesta. Curtea de Apel Târgu Mureș — Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, întrucât textul de lege criticat contravine art. 49 alin. (1) din Constituție. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, acestea fiind instituite în considerarea interesului exclusiv al copilului. Invocă în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. în ceea ce privește actul de sesizare a Curții Constituționale în cazul Dosarului nr. 1.898/258/2006, deși acesta îl reprezintă o decizie pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș — Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie în soluționarea contestației în anulare declarată împotriva deciziei civile prin care Curtea de Apel Târgu Mureș — Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie a respins recursul declarat împotriva încheierii prin care Tribunalul Harghita — Secția civilă a respins ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate, sesizarea este considerată legală, întrucât Curtea de Apel Târgu Mureș — Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie nu a făcut o judecată pe fondul cauzei, ci s-a pronunțat numai asupra admisibilității cererii de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 43 alin. 3 din Codul familiei, republicat în Buletinul Oficial nr. 13 din 18 aprilie 1956, având următorul conținut: „Părintele divorțat, căruia nu i s-a încredințat copilul, păstrează dreptul de a avea legături personale cu acesta, precum și de a veghea la creșterea, educarea, învățătura și pregătirea lui profesională. ” în opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textele de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 49 alin. (1) referitoare la protecția copiilor și a tinerilor. Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile art. 43 alin. 3 din Codul familiei au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la aceleași dispoziții constituționale. Astfel, în Decizia nr. 1.287 din 8 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 10 noiembrie 2009, Curtea a reținut că textul de lege dedus controlului utilizează termenul „drepturi" ale părintelui divorțat, căruia nu i s-a încredințat copilul. Astfel, acesta păstrează dreptul de a avea legături personale cu copilul și de a veghea la creșterea, educarea, învățătura și pregătirea lui profesională, în opoziție cu terțele persoane și alături de celălalt părinte, căruia i s-a încredințat copilul. Totodată, părintele căruia nu i s-a încredințat copilul este debitorul obligațiilor corelative drepturilor recunoscute de lege, fiind ținut, în calitate de părinte, să contribuie la realizarea efectivă a drepturilor stabilite de lege. O atare conduită cooperantă este impusă de împrejurarea că drepturile menționate constituie, în realitate, mijloace pentru îndeplinirea obligațiilor pe care le are orice părinte față de copilul său și care subzistă atât timp cât părintele nu este decăzut din drepturile părintești. Curtea a constatat că susținerea potrivit căreia art. 43 alin. 3 din Codul familiei contravine dispozițiilor constituționale consacrate de art. 49 alin. (1) nu poate fi reținută, de vreme ce reglementarea criticată instituie o modalitate prin care autoritățile publice își îndeplinesc obligațiile de a respecta și ocroti viața intimă, familială și privată, constituind totodată o componentă a regimului special de protecție și asistență a copiilor și tinerilor în realizarea drepturilor lor. Soluția și considerentele pronunțate în decizia menționată își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, neexistând temeiuri care să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 43 alin. 3 din Codul familiei, excepție ridicată de Anna Bilibok în Dosarul nr. 1.898/258/2006 al Tribunalului Harghita — Secția civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 20 aprilie 2010. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Cristina Toma 5 DECIZIA Nr. 476 din 20 aprilie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 305 din Codul de procedură civilă MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 339/21 .V.2010 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskăs Valentin Zoitan Tudorel Toader Augustin Zegrean Simona Ricu Cristina Toma — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 305 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Mircea Adrian Stejeran în Dosarul nr. 5.974/111/1999 al Curții de Apel Oradea — Secția civilă mixtă. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Magistratul-asistent învederează Curții faptul că la dosarul cauzei partea Emilia Stejeran a depus o cerere pentru amânarea judecării cauzei, în vederea pregătirii apărării, precum și o adeverință medicală din care rezultă starea sănătății sale. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererii, având în vedere perioada de timp ce a trecut de la înregistrarea dosarului la Curte. Deliberând, Curtea respinge cererea pentru amânarea judecării cauzei. Magistratul-asistent învederează Curții faptul că la dosarul cauzei soțul părții Simona Florina Crainic a depus o cerere de intervenție în interes propriu. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererii, întrucât cadrul procesual nu se poate extinde direct în fața Curții Constituționale. Deliberând, Curtea respinge cererea de intervenție în interes propriu a soțului părții Simona Florina Crainic. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 24 iunie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 5.974/111/1999, Curtea de Apel Oradea — Secția civilă mixtă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 305 din Codul de procedură civilă. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Mircea Adrian Stejeran într-o cauză civilă având ca obiect pretenții. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul susține că prevederile criticate sunt neconstituționale, întrucât îngrădesc dreptul părților de a administra toate probele pe care le au la dispoziție, în situația în care, din diverse motive, acestea nu au fost în măsură să-și formuleze apărări corespunzătoare sau să administreze probele necesare. Curtea de Apel Oradea — Secția civilă mixtă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că art. 305 din Codul de procedură civilă consacră regula inadmisibilității probelor noi în recurs, cu excepția înscrisurilor emanate de la părțile în proces sau de la un terț, și care ar fi putut avea înrâurire asupra soluționării cauzei, dacă ar fi fost folosite de instanța a cărei hotărâre s-a atacat. înscrisurile noi pot fi depuse atât de către recurent, cât și de către intimat, în condițiile legii, fără nicio discriminare între părțile aflate în proces. Consideră că textul de lege criticat nu contravine dispozițiilor constituționale privind egalitatea în drepturi a cetățenilor și nici dreptului la apărare al acestora. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 305 din Codul de procedură civilă, având următorul conținut: „în instanța de recurs nu se pot produce probe noi, cu excepția înscrisurilor, care pot fi depuse până la închiderea dezbaterilor. ” Autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor și ale art. 24 alin. (1) referitoare la garantarea dreptului la apărare. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile de lege criticate au mai fost supuse controlului instanței de contencios constituțional, prin raportare la critici similare. Astfel, cu prilejul pronunțării Deciziei nr. 542 din 9 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 280 din 29 aprilie 2009, și a Deciziei nr. 130 din 3 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 28 aprilie 2009, Curtea a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 305 din Codul de procedură civilă, arătând că reglementarea condițiilor și a procedurii de exercitare a căilor de atac reprezintă prerogativa exclusivă a legiuitorului, în conformitate cu art. 126 din Constituție, și nu încalcă drepturile fundamentale ale justițiabililor. Instituirea unor reguli speciale de procedură, inclusiv în ceea ce privește căile de atac, nu este contrară dreptului la apărare, atât timp cât ele asigură egalitatea juridică a părților. Atât în sistemul nostru procesual, cât și în alte țări, legea poate exclude folosirea unor căi de atac sau poate limita utilizarea anumitor instrumente procesuale aflate la îndemâna părților, cum sunt probele, fără ca prin aceasta să se încalce litera sau spiritul Legii fundamentale. 6 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 339/21 .V.2010 De altfel, potrivit art. 304¹ din Codul de procedură civilă, recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel nu este limitat la motivele de casare prevăzute în art. 304, instanța putând să examineze cauza sub toate aspectele. Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele deciziilor mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 305 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Mircea Adrian Stejeran în Dosarul nr. 5.974/111/1999 al Curții de Apel Oradea — Secția civilă mixtă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 20 aprilie 2010. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Cristina Toma CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 510 din 27 aprilie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 373³ alin. 1¹ și art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltân Tudorel Toader Augustin Zegrean Carmen-Cătălina Gliga Doina Suliman — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent-șef Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 373³ alin. 1¹ și art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială „Hylkatex” — S.R.L. din comuna Șura Mare în Dosarul nr. 657/306/2009 al Judecătoriei Sibiu — Secția civilă. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza este în stare de judecată. Președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 15 iunie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 657/306/2009, Judecătoria Sibiu — Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 373³ alin. 1¹ și art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială „Hylkatex” — S.R.L. din comuna Șura Mare într-o cauză civilă având ca obiect contestație la executare, în contradictoriu cu Societatea Comercială „Electromec” — S.A. din Schitu Golești. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (1), (2) și (3), art. 44 alin. (2), art. 45 și art. 135 alin. (2) lit. a), precum și prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. în acest sens, arată că, „în cazul în’care împotriva unei persoane există un act juridic, altul decât o hotărâre judecătorească (care este adus în fața instanței pentru prima dată), și creditorul solicită învestirea cu formulă executorie, în cazul admiterii cererii debitorul este lipsit de orice cale de atac, în comparație cu situația în care cererea de învestire este respinsă, caz în care creditorului i se dă posibilitatea atacării încheierii cu recurs. [...] Executarea silită prin poprire, fără somație (în cazul în care aceasta este pornită în temeiul unui titlu executoriu, altul decât o hotărâre judecătorească) pune debitorul în fața faptului împlinit, respectiv blocarea și mai apoi debitarea contului bancar cu suma din titlu, fără a se aștepta rezultatele contestației la executare”. Instanța de judecată consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 339/21 .V.2010 7 Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 373³ alin. 1¹ și art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă, dispoziții care au următorul cuprins: — Art. 373³ alin. 1T „încheierea prin care președintele instanței admite cererea de învestire cu formulă executorie a hotărârii judecătorești sau a altui înscris în cazurile prevăzute de lege nu este supusă niciunei căi de atac. —Art. 454 alin. 1: „Poprirea se înființează fără somație, prin adresă însoțită de o copie certificată de pe titlul executoriu, comunicată celei de-a treia persoane arătate la art. 452, înștiințându-se totodată și debitorul despre măsura luată. ” Textele constituționale invocate în susținerea excepției sunt cele ale art. 21 alin. (1), (2) și (3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, art. 44 alin. (2) referitoare la proprietatea privată, art. 45 privind libertatea economică, precum și cele ale art. 135 alin. (2) lit. a) privind economia. în opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor cuprinse în art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, prevederi referitoare la dreptul la un proces echitabil. Examinând critica de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate reprezintă norme de procedură a căror stabilire, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, intră în competența exclusivă a legiuitorului. Faptul că încheierea prin care s-a admis cererea de învestire cu formulă executorie a hotărârii judecătorești sau a altui înscris în cazurile prevăzute de lege nu este supusă niciunei căi de atac nu constituie o înfrângere a dispozițiilor constituționale invocate de autorul excepției. Astfel, potrivit art. 129 din Constituție, „împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii”. Acest text constituțional lasă la latitudinea legiuitorului reglementarea căilor de atac, ceea ce îi permite acestuia din urmă să excepteze de la exercitarea lor, atunci când consideră că se impune, anumite hotărâri judecătorești, așa cum a procedat prin dispozițiile de lege criticate. De altfel, reglementarea actuală din Codul de procedură civilă permite părții să introducă contestația la executare, ceea ce oferă celor interesați sau vătămați, după ce executarea silită a început, dreptul de a cere anularea titlului învestit cu formulă executorie dat fără îndeplinirea condițiilor legale. Faptul că exercițiul acestui drept este corelat cu calea de atac a contestației la executare nu reprezintă un impediment real, sub raport constituțional, al accesului liber la justiție. Prin instituirea acestei proceduri, legiuitorul a urmărit să restrângă posibilitatea de tergiversare a executării silite, prin exercitarea abuzivă a unei atare căi de atac, și să realizeze un spor de celeritate în realizarea dreptului recunoscut prin titlul executoriu. în acest sens s-a pronunțat Curtea Constituțională prin Decizia nr. 247 din 9 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 13 aprilie 2006, și Decizia nr. 664 din 10 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 931 din 16 noiembrie 2006. De asemenea, prin Decizia nr. 178 din 20 aprilie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 18 mai 2004, Decizia nr. 336 din 16 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 922 din 11 octombrie 2004, și Decizia nr. 181 din 2 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 23 martie 2006, Curtea a reținut că poprirea se realizează prin intermediul unei proceduri suple și rapide în vederea recuperării creditului, art. 454 din Codul de procedură civilă având ca finalitate asigurarea celerității executării prestației la care debitorul este obligat printr-un titlu executoriu. în considerarea acestor rațiuni și pentru prevenirea unor eventuale abuzuri din partea debitorilor rău-platnici, în sensul tergiversării executării obligațiilor ce le incumbă, legiuitorul a prevăzut în mod expres înființarea popririi fără obligația somării prealabile a debitorului, în condițiile în care respectivul debitor are posibilitatea de a lua cunoștință despre înființarea popririi, textul de lege criticat nu îngrădește în niciun fel accesul liber la justiție sau dreptul persoanei la apărare. Cu privire la invocarea prevederilor constituționale cuprinse în art. 135, Curtea a reținut că textele de lege criticate nu numai că nu nesocotesc îndatorirea fundamentală a statului de a asigura cadrul favorabil dezvoltării economiei de piață, ci, dimpotrivă, dau expresie dispoziției constituționale, astfel încât debitorul ar putea să își execute voluntar și cu bună-credință obligația certă, lichidă și exigibilă constatată prin titlul executoriu, pentru a nu leza dreptul legal recunoscut al titularului creanței, evitând distorsionarea raporturilor juridice comerciale, bazate pe libera inițiativă și concurență. Neexistând elemente noi de natură a determina schimbarea jurisprudenței Curții, considerentele și soluția deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. în fine, pentru aceleași argumente, Curtea constată că reglementările deduse controlului nu contravin nici art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la un proces echitabil. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 373³ alin. 1¹ și art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială „Hylkatex” — S.R.L. din comuna Șura Mare în Dosarul nr. 657/306/2009 al Judecătoriei Sibiu — Secția civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 27 aprilie 2010. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, praf. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent-șef, Doina Suliman 8 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 339/21 .V.2010 HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE privind aprobarea Programului de modernizare, reorganizare și reducere a cheltuielilor Societății Naționale de Radiocomunicații — S.A. în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Articol unic. — Se aprobă Programul de modernizare, reorganizare și reducere a cheltuielilor Societății Naționale de Radiocomunicații — S.A., prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Ministrul comunicațiilor și societății informaționale, Gabriel Sandu Ministrul muncii, familiei și protecției sociale, Mihai Constantin Șeitan Ministrul finanțelor publice, Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu București, 5 mai 2010. Nr. 456.’ ANEXĂ PROGRAMUL de modernizare, reorganizare și reducere a cheltuielilor Societății Naționale de Radiocomunicații — S.A. Preambul Societatea Națională de Radiocomunicații — S.A., denumită în continuare Radiocom, traversează din punct de vedere strategic o perioadă de profunde transformări, datorate unor salturi tehnologice la nivelul ambelor segmente de piață pe care compania activează în prezent, i.e. radiocomunicații („broadcasting”) și comunicații electronice („telecom”). în acest context, compania înregistrează profitabilitate negativă în ultimii 2 ani, pe fondul creșterii cheltuielilor operaționale, dar mai ales a celor financiare datorate diferențelor de curs valutar în rambursarea creditelor substanțiale pentru investiții/dezvoltare, precum și a celor datorate angajării unor linii de credit. Mai mult, această performanță financiară scăzută s-a transformat spre sfârșitul anului 2009 într-o criză de lichidități — soldul de flux de numerar operațional și investițional la nivelul lunii decembrie 2009 fiind negativ, conducând astfel la nevoia angajării unor linii de credit (în valoare totală de 22.000 lei) pentru acoperirea acestei lipse de lichidități. Pe segmentul de radiocomunicații, compania cunoaște o evoluție relativ constantă a veniturilor obținute pe o piață monopolistică, de la 2 clienți captivi (Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune). Pe segmentul de comunicații electronice, compania se află în prezent într-o situație de dezavantaj competitiv cauzată de tehnologia limitativă (i.e. dezvoltarea tehnologică a capacităților este limitată, nepermițând companiei să țină pasul cu principalii competitori, mai ales pe segmentul de transport de capacitate, „carrier”). Există însă factori de risc majori care pot afecta evoluția veniturilor și cheltuielilor pe ambele segmente, cum ar fi: intrarea sub incidența reglementării Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), competiția pe piața difuzării posturilor TV din partea altor canale de retransmisie (de exemplu, internet pentru serviciile radio și DTH, CaTV, dar și IPTV sau WebTV pentru TV). Pentru anul 2010, previziunile financiare relevă că, în lipsa unor măsuri drastice de eficientizare, compania Radiocom va înregistra rezultate semnificativ negative — cel mai probabil pierdere netă semnificativă, precum și intrarea pe flux de numerar negativ în a doua jumătate a anului. în acest context, se impune elaborarea unui Program de modernizare, reorganizare și reducere a cheltuielilor Societății Naționale de Radiocomunicații — S.A. (denumit în continuare Program), care să permită sustenabilitatea financiară a companiei pe termen scurt și mediu. Programul se bazează pe: — un set de măsuri de eficientizare, identificat de către echipa de management și cuantificat preliminar; — un plan preliminar pentru reorganizarea companiei, care vizează realocarea unui număr de 700—800 de persoane. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 339/21 .V.2010 într-o estimare preliminară, beneficiile nete¹ aduse de implementarea acestor măsuri ar putea varia între 10.000 și 13.000 lei în anul 2010 și între 50.000 și 60.000 lei în anii 2011 și 2012. De menționat că, de departe, ponderea cea mai ridicată în totalul beneficiilor nete — circa 80% — o reprezintă câștigurile aduse de planul de reorganizare (care vizează eficientizarea utilizării resurselor umane în cadrul Radiocom). însă pentru a redresa complet situația financiară defavorabilă, Radiocom are nevoie de un concept de eficientizare detaliat, exhaustiv, care să integreze atât măsuri de economii de cost, cât și de eliberare de numerar. CAPITOLUL I Situația actuală Din punct de vedere strategic, Radiocom traversează o perioadă de profunde transformări, datorate unor salturi tehnologice la nivelul ambelor segmente de piață pe care compania activează în prezent, i.e. radiocomunicații („broadcasting”) și comunicații electronice („telecom”). Analiza indicatorilor economici arată faptul că Radiocom se află pe o pantă descendentă a profitabilității în ultimii 2 ani, pe fondul creșterii cheltuielilor operaționale, dar mai ales a celor financiare datorate angajării unor credite substanțiale pentru investiții/dezvoltare, precum și a celor datorate angajării unor linii de credit. Mai mult, această performanță financiară scăzută s-a transformat spre sfârșitul anului 2009 într-o criză de lichidități. Astfel, soldul de flux de numerar operațional și investițional la nivelul lunii decembrie 2009 a fost negativ, conducând la nevoia angajării unor linii de credit în trimestrele III și IV (în valoare totală de 22.000 lei) pentru acoperirea acestei lipse de lichidități. Conform bugetului de venituri și cheltuieli (BVC) prezentat în consiliul de administrație, în absența unor măsuri drastice de eficientizare prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul Program, vor fi următoarele consecințe: — previziunile pentru profitul net pe anul 2010 sunt pozitive, dar fundamentate pe o creștere de venituri atât în segmentul de broadcasting (5%, dependent de aprobarea ANCOM), cât și pe segmentul de telecomunicații (15%); — soldul fluxului de numerar va deveni negativ în trimestrul IV al acestui an — în scenariul pesimist încă din luna octombrie, iar în scenariul optimist doar din luna decembrie. Potrivit analizei unei firme de consultanță specializate, consecințele pe anul 2010, astfel cum sunt prevăzute în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul Program, pot fi următoarele: — pe fondul stagnării veniturilor la nivelul anului 2009 și în lipsa unui plan de eficientizare clar definit, care să permită reducerea cheltuielilor, Radiocom va înregistra și în anul 2010 o pierdere netă importantă; — finanțarea fluxului numerar negativ din trimestrul 3 al anului 2010 va avea un efect negativ asupra cheltuielilor cu dobânda și implicit asupra profitabilității nete; — nu sunt prevăzute măsuri clare de ameliorare a situației — de exemplu, Radiocom lucrează în ultimii 3 ani cu capital de lucru negativ. De asemenea, analiza indică un decalaj semnificativ din punctul de vedere al majorității indicatorilor financiari (de profitabilitate, eficiență în utilizarea activelor, dar și lichiditate și solvabilitate) între Radiocom și media industriei (prevăzute în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezentul Program). Spre exemplu, activele companiei sunt de două ori mai puțin 9 eficient folosite pentru generarea veniturilor decât competitorii companiei, iar din punctul de vedere al lichidității, Radiocom operează în ultimii 2 ani cu un capital de lucru negativ. Din perspectiva domeniilor de activitate, Radiocom va trebui să gestioneze o serie de provocări importante atât la nivel strategic, cât și la nivel organizațional. La acest moment, poziția pe piață, pe principalele segmente/arii de activitate este următoarea: 1. în ceea ce privește segmentul de broadcasting: 1.1. Atât pe radio cât și pe TV 1.1.1. Radiocom deține o poziție de monopol pe serviciile terestre analogice. 1.1.2. Cu toate acestea, reglementarea activității (de exemplu, a tarifelor) de către ANCOM se va constitui cel mai probabil într-un factor de risc important privind menținerea veniturilor. 1.1.3. Salt tehnologic important de realizat în perioada 2010—20122 1.2. Radio 1.2.1. Determinanții cererii pe trend descrescător (i.e. audiența zilnică netă³ cu 6% mai scăzută între 2007 și 2008) 1.2.2. Dezvoltarea canalelor alternative de transmisie radio, în special cele prin internet, constituie un factor de risc important. 1.3. TV 1.3.1. Determinanții cererii pe trend descrescător (i.e. scăderea audienței SRTV cu 29% p.a între anii 2004 și 2008) 1.3.2. Dezvoltarea canalelor alternative de difuzare retransmisie a posturilor TV, în special DTH si CaTV, iar mai nou WebTV și IPTV. 2. în ceea ce privește segmentul de comunicații electronice: 2.1. Terestre 2.1.1. Cota de piață în continuă erodare pe segmentul de transport de capacitate („carrier”) 2.1.2. Erodare graduală a veniturilor generate de clienții comerciali mari 2.1.3. Extindere pe toate segmentele de clienți (inclusiv rezidențial) 2.1.4. Limitare tehnologică cu impact major asupra perspectivelor de dezvoltare (de exemplu, fibra optică) 2.2. Prin satelit 2.2.1. Concurența puternică datorată prezenței pe piață a unor jucători internaționali (de exemplu, Digicom, Intersat, Telespazio) 2.2.2. Probleme cu lichiditățile pentru furnizori, datorate unei politici agresive de prețuri, combinată cu gratuitatea unor servicii oferite 2.2.3. Tendința în piață spre oferirea de servicii cu valoare adăugată mare Din punct de vedere organizațional situația este următoarea: • complexitate mare • pe orizontală apar cca 500 de unități organizaționale la nivelul întregii companii; • pe verticală apar până la 10—12 nivele de coordonare/ management; • procese neclar definite/documentate; • sarcini/activități (parțial) dedublate; • lipsa unei metodologii unitare în privința stabilirii nivelului de subordonați pentru funcțiile de conducere. în același timp, analiza a relevat și existența unor factori de risc majori care pot afecta evoluția veniturilor și cheltuielilor pe ambele segmente, cum ar fi: • intrarea sub incidența reglementării ANCOM; ¹ Beneficiile nete calculate ca diferență între economiile de cost generate de implementarea măsurilor și costurile operaționale și investiționale necesare. ² Trecerea la transmisii digitale (T-DAB pentru radio și DVB-T pentru TV). ³ Definit ca numărul mediu de ascultători al unui post de radio al SRR pentru cel puțin 15 min./zi. 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 339/21 .V.2010 • competiția pe piața difuzării și transmisiei posturilor radio (alți operatori de radioemițătoare, precum și canalul alternativ de transmisie prin internet); • competiția pe piața difuzării și transmisiei posturilor TV din partea altor canale de retransmisie (de exemplu, DTH, CaTV, dar și IPTV sau WebTV); • iminența transformării fundamentale a pieței de broadcasting prin trecerea la digital. în concluzie, problemele companiei sunt mai profunde și cu rădăcini mai adânci în timp decât o „simplă” criză „accidentală” de lichiditate și, ca atare, pentru ca societatea să nu intre în stare de insolvență, este necesară elaborarea unui program de eficientizare amplu, care să vizeze realizarea de economii de cost substanțiale, iar ulterior să includă și măsuri de eliberare de numerar și creștere de venituri. (Situația este ilustrată în anexa nr. 4, care face parte integrantă din prezentul Program). CAPITOLUL II Privire de ansamblu asupra programului de eficientizare Pentru redresarea situației, Radiocom are nevoie de un program de eficientizare exhaustiv, structurat în mai multe faze, după cum urmează: 1. Analiza diagnostic 1.1. Transparența situației curente 1.1.1. Situația companiei 1.1.2. Program de acțiuni inițiale 1.1.3. Potențial adițional 1.2. Prima privire asupra poziționării în piață 2. Concept de eficientizare 2.1. Identificarea completă a măsurilor de eficientizare a costurilor 2.2. Cuantificarea impactului 2.3. Redactarea planurilor de acțiune 2.4. Ajustări structurale 2.5. Ameliorare lichidități 3. Plan de creștere a veniturilor 3.1. Analiza detaliată a pieței 3.2. Identificarea segmentelor de piață cu ritmuri de creștere importante 3.3. Identificarea măsurilor clare de valorificare suplimentară a bazei de activitate 4. Plan de implementare detaliat 4.1. Detalierea conceptului de restructurare 4.2. Planificarea remediilor de jos în sus („buttom-up”) Descrierea fazelor Programului de eficientizare, necesar a fi parcurse, este prezentată detaliat în anexa nr. 5, care face parte integrantă din prezentul Program. în continuare este prezentată o primă schiță a programului*) de eficientizare operațională și organizațională, elaborată de echipa de lucru mixtă. Pornind de la: Defalcare costuri actuale, 2009 [%] Estimare grosiera beneficii nete ³ [m RON] 2010 2011 2012 Rezultă următorul: Plan de Reorganizare - privire de ansamblu *) Schița programului este reprodusă în facsimil. 1 COGS — costurile directe cu furnizarea serviciilor. 2 PEX — cheltuieli cu personalul (salarii, indemnizații și alte taxe, beneficii legate de angajați). 3 Beneficiile nete calculate ca diferență între economiile de cost generate de implementarea măsurilor și costurile operaționale și investiționale necesare. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 339/21 .V.2010 11 Planul de Reorganizare are ca direcții principale: • Centralizarea — în vederea eliminării dedublării unor activități • Comasarea nivelelor de management — pentru simplificarea procesului de comunicare și decizie în companie • Optimizarea de unități organizaționale (desființare sucursale) — pentru simplificarea structurii organizaționale și înlesnirea procesului de monitorizare și control • Externalizarea de servicii — reorganizarea portofoliului actual de activități la nivel strategic în vederea menținerii în companie a serviciilor de bază, care aduc un avantaj competitiv Programul de eficientizare include un prim set de măsuri preliminare identificate la nivel global, măsuri segmentate după specificul reducerii costurilor: — cheltuieli cu personalul — PEX (salarii, indemnizații și alte taxe, beneficii legate de angajați), se au în vedere următoarele măsuri: A1 Redefinire linii de business A2 Reducerea cheltuielilor cu paza cu 50% A3 Externalizarea serviciilor A4 Reducerea sporului de responsabilitate și complexitate cu 10% A5 Reducerea la 40% a primelor de Paști A6 Reducerea la 40% a primelor de Crăciun A7 Reducerea fondului de prime cu 50% A8 Anularea sporului pentru a doua funcție A9 Reducerea numărului de ore suplimentare cu 30% — costuri operaționale — OPEX, se au în vedere următoarele măsuri: B1 Optimizarea flotei auto B2 Optimizarea stocurilor B3 Conservarea CPR B4 Optimizarea cheltuielilor cu energia electrică B5 Reducerea cheltuielilor cu telefonia cu 50% B6 Reducerea cheltuielilor cu deplasările cu 30% B7 Optimizarea consumurilor combustibil încălzire B8 Reducerea materialelor consumabile cu 30% B9 Reducerea combustibilului pentru încălzire cu 30% B10 Reducerea combustibilului solid cu 20% B11 Reducerea cheltuielilor cu piese de schimb diverse cu 50% B12 Reducerea cheltuielilor cu piese de schimb pentru echipament cu 20% B13 Reducerea cheltuielilor cu prestații diverse, mentenanță soft cu 30% B14 Reducerea cheltuielilor privind cursurile de perfecționare cu 15% B15 Reducerea cheltuielilor cu transportul de bunuri cu 20% — în domeniul financiar, se au în vedere următoarele măsuri: C1 Refinanțarea creditelor C2 Reducerea impozitelor pe nerezidenți cu 50% C3 Reducerea contribuțiilor salariale corelat cu reducerea sporurilor C4 Reducerea cheltuielilor cu biletele de odihnă și tratament cu 15% C5 Reducerea ajutoarelor sociale cu 10% C6 Reducerea penalităților fiscale cu 20% C7 Prelungirea liniei de credit — în ceea ce privește costurile directe — COGS, se au în vedere următoarele măsuri: D1 Reducerea cheltuielilor cu spațiile tehnice închiriate D2 Reducerea cheltuielilor cu circuitele închiriate D3 Reducerea cheltuielilor cu chirii spații tehnice cu 30% 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 339/21 .V.2010 Etapizarea/Prioritizarea măsurilor va tine cont atât de dimensiunea beneficiilor, cât și de efortul și rapiditatea în implementare*): Rapiditatea in implementare¹) O Marimea bulelor este proporționala cu dimensiunea beneficiilor totale anuale, așteptate pentru fiecare măsură in parte Beneficiile măsurilor identificate în această etapă preliminară pot fi fundamentate pe o serie de factori determinanți: 1. Optimizarea costului cu transportul, respectiv: 1.1. Optimizarea flotei de mașini 1.1.1. Reducerea flotei 1.1.2. Reducerea volumului de transport 1.2. Optimizarea transportului cu personalul 1.2.1. Reducerea volumului de deplasări 1.2.2. Reducerea nivelului de confort 2. Externalizarea serviciilor firmei — Analiza oportunității internalizării serviciilor — Diferența de cost între serviciile interne și prețul mediu al pieței 3. Optimizarea stocurilor 3.1. Stocuri destinate mentenanței —Analiza oportunității externalizării serviciilor 3.2. Stocuri destinate altor activități —Ajustarea la minimul necesar al stocurilor 4. Optimizarea costului cu utilitățile 4.1. Optimizarea consumului de energie electrică în toate spațiile 4.1.1. Centralizarea și comasarea contractelor 4.1.2. Renegocierea parțială a termenelor contractului 4.1.3. Eficiență energetică 4.2. Optimizarea consumului de energie termică în spațiile tehnice — Reabilitarea termică a anumitor centre 5. Optimizarea costurilor cu comunicații 5.1. în companie 5.1.1. Prin furnizori externi 5.1.1.1. Analiza oportunității internalizării serviciilor 5.1.1.2. Renegocierea tarifelor 5.1.2. Prin mijloace proprii 5.2. în exterior 5.2.1. Comasarea controlului intern 5.2.2. Sporirea controlului intern 6. Refinanțarea creditelor 6.1. Renegocierea termenilor contractuali cu actualii creditori 6.2. Atragerea de noi surse de finanțare — Diferența de dobândă între creditele actuale și viitoare 7. Valorificarea proprietăților închiriate și proprii 7.1. Spații administrative 7.1.1. Proprii 7.1.2. închiriate 7.2. Spații tehnice 7.2.1. Proprii 7.2.2. închiriate 8. Reducerea cheltuielilor cu circuitele închiriate 8.1. Renegocierea tarifelor contractuale — Modificarea lor conform prețului mediu 8.2. Optimizarea capacităților circuitelor 8.3. Analiza oportunității internalizării circuitelor Prezentarea schematică a celor de mai sus este făcută în anexele nr. 6/1—6/4, care fac parte integrantă din prezentul Program. Pe lângă măsurile identificate mai sus, au mai fost identificate și următoarele măsuri: 1. închiderea locațiilor nestrategice — Analiza profitabilității/interesul strategic 2. Consolidarea furnizorilor — Analiza financiară a relației cu furnizorii 2.1. Renegocierea contractelor cu furnizorii importanți 2.2. Renunțarea la anumiți furnizori 3. Micșorarea capitalului circulant necesar 3.1. Eliminarea stocurilor cu mișcare lentă 3.2. Micșorarea termenelor de plată de la clienți — Aplicarea de penalități 3.3. Creșterea termenelor de plată față de furnizori — Folosirea unor mijloace de plată avantajoase (cecuri etc.) Aceste măsuri sunt prevăzute în anexa nr. 7, care face parte integrantă din prezentul Program. *) Schema este reprodusă în facsimil. i Rapiditatea ține cont de durata precondițiilor care trebuie îndeplinite înaintea implementării și de durata acesteia. 2 Efortul de implementare ține cont de dimensiunea costurilor investiționale, a barierelor administrative, sociale sau legale și de acceptul părților implicate în implementarea măsurii. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 339/21 .V.2010 13 în această fază, pe baza ideilor generate de echipa de management a fost elaborată o primă cuantificare a măsurilor identificate, astfel: PEX — Cheltuieli cu personalul (salarii, indemnizații și alte taxe, beneficii legate de angajați) Valoarea beneficiilor Costuri de Pârghii de Durata de Codul Denumirea măsurii totale în 2012 investiții optimizare implementare [lei] [luni] A1 Redefinirea liniilor de business 5.000.000 16.243 Realocări personal 12 A2 Reducerea cheltuielilor cu paza cu 50% 3.456.969 9 A3 Externalizarea serviciilor 2.213.000 9 A4 Reducerea sporului de responsabilitate și complexitate cu 10% 870.577 1 A5 Reducerea de la 50% la 40% a primelor de Paști 2.835.800 1 A6 Reducerea de la 50% la 40% a primelor de Crăciun 1.520.310 1 A7 Reducerea fondului de prime cu 50% 377.740 1 A8 Anularea sporului pentru a doua funcție 933.460 1 A9 Reducerea numărului de ore suplimentare cu 30% 3.301.288 4 Total beneficii nete PEX 20.509.144 OPEX — Măsuri de reducere a costurilor operaționale Valoarea beneficiilor Costuri de Pârghii de Durata de Codul Denumirea măsurii totale în 2012 investiții optimizare implementare [lei] [luni] B1 Optimizarea flotei auto 3.980.000 315.000 5 B2 Optimizarea stocurilor 252 Diminuare cu 30% 2 B3 Conservarea CPR 622.000 8 B4 Optimizarea cheltuielilor cu energia electrică 1.472.000 încheiere de contracte noi 4 pentru energie electrică Discont 5% B5 Reducerea cheltuielilor cu telefonia cu 50% 1.246.667 2 B6 Reducerea cheltuielilor cu deplasările cu 30% 1.789.333 Micșorare diurnă, transport 3 cu terți și cazare B7 Optimizarea consumurilor de combustibil pentru încălzire 185.000 2.250 Reabilitare termică a 9 5 centre de mare altitudine B8 Reducerea materialelor consumabile cu 30% 1.978.333 9 B9 Reducerea combustibilului pentru încălzire cu 30% (pentru două luni din 5) 324.551 9 B10 Reducerea combustibilului solid cu 20% 56.969 4 B11 Reducerea cheltuielilor cu piese de schimb diverse cu 50% 431.500 9 B12 Reducerea cheltuielilor cu piese de schimb pentru echipament cu 20% 641.667 8 B13 Reducerea cheltuielilor cu prestații diverse, mentenanță soft cu 30% 1.110.633 3 B14 Reducerea cheltuielilor privind cursurile de perfecționare cu 15% 434.735 1 B15 Reducerea cheltuielilor cu transportul de bunuri cu 20% 133.833 4 Total beneficii nete OPEX 14.416.221 Financiar Valoarea beneficiilor Costuri de Pârghii de Durata de Codul Denumirea măsurii totale în 2012 investiții optimizare implementare [lei] [luni] C1 Refinanțarea creditelor 1.209.000 4 C2 Reducerea impozitelor pe nerezidenți cu 50% 273.790 2 C3 Reducerea contribuțiilor salariale corelat cu reducerea sporurilor 2.754.968 1 C4 Reducerea cheltuielilor cu biletele de odihnă și tratament cu 15% 216.333 2 C5 Reducerea ajutoarelor sociale cu 10% 322.667 2 C6 Reducerea penalităților fiscale cu 20% 1.254.000 2 C7 Prelungirea liniei de credit cu 6 luni și suplimentarea scadenței la 30.000.000 1 plată/sursă (data încasării restanțelor) Total beneficii nete financiare__ 36.030.758 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 339/21 .V.2010 COGS — Măsuri de reducere a costurilor directe Valoarea Durata de Codul Denumirea măsurii beneficiilor totale Costuri de Pârghii de implementare în 2012 investiții optimizare [luni] [lei] D1 Reducerea cheltuielilor cu spațiile tehnice închiriate 506.000 630 9 D2 Reducerea cheltuielilor cu circuitele închiriate 1.002.676 Optimizarea capacității 6 închiriate Posibilități de internalizare D3 Reducerea cheltuielilor cu chirii pentru spații tehnice cu 30% 4.315.667 9 Total beneficii nete COGS 5.824.343 TOTAL GENERAL 76.780.467 într-o primă evaluare*) grosieră, măsurile identificate ar putea crea beneficii însumate la 13.000 lei în anul 2010 ... ... în timp ce beneficiile nete însumate pentru 2011 și/sau 2012 ar putea ajunge până la 56.000 lei pe an. *) Schema privind evaluarea este reprodusă în facsimil. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 339/21 .V.2010 15 CAPITOLUL III Planul de reorganizare — principalele elemente Performanța actuală se datorează parțial și eficienței în utilizarea resurselor umane, fapt relevat de o serie de indicatori specifici, cum ar fi indicatorii privind eficiența utilizării resurselor umane și venitul mediu pe angajat. Evoluția indicatorilor economici*) referitori la eficiența utilizării resurselor umane în Radiocom, 2002—2010 [’OOO lei/angajat] ⁷⁵ n 50 - 25 - 0 - -25 - -50 -¹ 17,2 2,9 66,0 -9,8 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Cost cu salariul mediu/ angajat Profit mediu/ angajat Analizând performanțele furnizorilor de rețele și servicii de comunicații electronice din Franța, Germania, Ungaria, Polonia, Finlanda și Marea Britanie, rezultă un venit mediu pe angajat în anul 2008 [‘000 euro/angajat]: *) Schemele privind evoluția indicatorilor economici sunt reproduse în facsimil. 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 339/21.V.2010 Din motivele prezentate anterior, este necesară eficientizarea structurii organizaționale*); a fost identificat un potențial de realocare de aproximativ 700—800 de angajați. *) Schema privind eficientizarea structurii organizaționale este reprodusă în facsimil. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 339/21 .V.2010 17 Pentru eficientizarea structurii organizaționale se vor folosi o serie de pârghii cu o secvențialitate bine definită. Principiul director va fi: simplificarea și eficientizarea organizației. Pârghiile de eficientizare recomandate sunt: 1. Centralizarea: 1.1. unor departamente de la nivelul direcțiilor (de exemplu: departamentele buget-finanțe, investiții, dezvoltare, resurse umane); 1.2. unor activități operaționale la nivel central (de exemplu: laborator central, control tehnic general). 2. Comasarea nivelelor de management: 2.1. eliminarea a 3 nivele de coordonare din 8 nivele în prezent (de exemplu: nivelul directorilor adjuncți ai direcțiilor) pentru simplificarea fluxului de comunicare și decizional în companie. 3. Optimizarea unităților organizaționale: 3.1. fuziune de unități organizaționale; 3.2. eliminare de unități organizaționale; 3.3. raționalizare de unități organizaționale, ca urmare a îmbunătățirii performanței, în special a activității direct productive (serviciile tehnice din cadrul direcțiilor); 3.4. externalizarea activităților/serviciilor care nu fac parte din activitatea de bază, nu aduc un avantaj competitiv, nu sunt necesare sau nu sunt impuse de reglementator (de exemplu: curățenie, cantină, electroalimentare, proiectare etc.). CAPITOLUL IV Etape preconizate Câteva acțiuni individuale (extinderea liniilor de credit, îmbunătățirea fluxului de numerar, reduceri de costuri) nu pot redresa situația societății. în cadrul viitoarelor acțiuni întreprinse trebuie ținut cont de câteva semne de alarmă vizibile sau sub suprafață*): De asemenea, trebuie dată importanța cuvenită următorilor factori: — validarea și ajustarea strategiei (produse și segmente de piață); — eficientizarea organizației (structură și procese); — focalizarea lanțului de valoare (activități de bază/neprincipale și în externalizare); — regândirea surselor de finanțare (lichiditate pe termen scurt și structura de capital/finanțare pe termen lung); — crearea unei viziuni convingătoare pentru toți deținătorii de interese. Ca atare, Radiocom are nevoie de un program de eficientizare exhaustiv pentru a redresa situația (prevăzut în anexa nr. 5). Fazele 2 și 3 sunt critice și se pot suprapune parțial. *) Schema de mai jos este reprodusă în facsimil. 18 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 339/21 .V.2010 Programele de eficientizare*) vizează obținerea a două efecte: realizarea de economii de costuri și eliberarea de numerar. Efecte evidențiate in Cont de Profit si Pierdere Efecte evidențiate in Flux de numerar în acest fel compania poate să treacă de la un rezultat profund negativ la o situație financiară sustenabilă, după cum este ilustrat mai jos. Efecte structurale I-------------------------1 Efecte operaționale I Eficientizare Total masuri structurale organizationala An inițial Rezultat net închidere activitati Optimizare capital circulant An tinta Rezultat net Optimizare Alte reduceri materiale si stocuri Eficientizare locații *) Schemele privind programele de eficientizare sunt reproduse în facsimil. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 339/21.V.2010 19 ANEXA Nr. 1*) la Program *) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil. 20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 339/21.V.2010 ANEXA Nr. 2*) la Program *) Anexa nr. 2 este reprodusă în facsimil. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 339/21.V.2010 21 ANEXA Nr. 3*) la Program *) Anexa nr. 3 este reprodusă în facsimil. 22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 339/21.V.2010 ANEXA Nr. 4*) la Program *) Anexa nr. 4 este reprodusă în facsimil. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 339/21.V.2010 23 ANEXA Nr. 5*) la Program *) Anexa nr. 5 este reprodusă în facsimil. 24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 339/21.V.2010 *) Anexa nr. 6/1 este reprodusă în facsimil. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 339/21.V.2010 25 ANEXA Nr. 6/2*) la Program *) Anexa nr. 6/2 este reprodusă în facsimil. 26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 339/21.V.2010 *) Anexa nr. 6/3 este reprodusă în facsimil. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 339/21.V.2010 27 ANEXA Nr. 6/4*) la Program *) Anexa nr. 6/4 este reprodusă în facsimil. 28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 339/21.V.2010 ANEXA Nr. 7*) la Program *) Anexa nr. 7 este reprodusă în facsimil. ¹⁾ Beneficiile nete pentru o serie mai extinsă de măsuri potențiale, identificate preliminar de către echipa Roland Berger în cadrul analizei diagnostic. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 339/21 .V.2010 29 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE MINISTERUL TRANSPORTURILOR Șl INFRASTRUCTURII ORDIN privind completarea anexei la Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 1.288/2006 pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române RACR-LDOZ „Licențierea dispecerilor operațiuni zbor”, ediția 01/2006 Pentru îndeplinirea atribuțiilor ce revin Ministerului Transporturilor și Infrastructurii ca autoritate de stat în domeniul transporturilor, în temeiul prevederilor art. 4 lit. b) și f) și ale art. 66 din Ordonanța Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 405/1993 privind înființarea Autorității Aeronautice Civile Române, cu modificările ulterioare, precum și ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 76/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, cu modificările și completările ulterioare, ministrul transporturilor si infrastructurii emite următorul ordin: Art. I. — Anexa la Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 1.288/2006 pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române RACR-LDOZ „Licențierea dispecerilor operațiuni zbor”, ediția 01/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 812 din 3 octombrie 2006, se completează după cum urmează: — în capitolul II „Licența de dispecer operațiuni zbor”, la RACR-LDOZ 015 „Condiții de obținere a licenței de dispecer operațiuni zbor”, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins: „(5) Pregătirea practică ce trebuie efectuată de solicitantul unei licențe de dispecer operațiuni zbor, în conformitate cu prevederile alin. (4), se poate efectua atât la o organizație de pregătire autorizată, cât și la un operator aerian certificat/autorizat, sub îndrumarea unui dispecer operațiuni de zbor care îndeplinește următoarele condiții: (i) deține licența de dispecer operațiuni zbor în termen de valabilitate; (ii) posedă cunoștințe privind: — metodele de instruire; — analiza și corectarea greșelilor (greșeli sistematice, greșeli caracteristice); — performanțele umane și limitările specifice instruirii; (iii) este nominalizat în acest sens de operatorul aerian. Nota 1. Dispecerii nominalizați pentru a asigura instruirea la sol trebuie să dețină o experiență ca dispecer operațiuni zbor de minimum 3 ani în cadrul operatorului respectiv sau minimum 5 ani în cadrul unui alt operator aerian și trebuie să dețină o autorizare internă în cadrul operatorului respectiv, în baza promovării unui test bazat pe materialele de curs ce vor fi prezentate la disciplina specifică de instruire. Nota 2. Lista cu dispecerii nominalizați pentru instruirea practică la sol va fi trimisă de operatorul aerian, în vederea agreării, la autoritatea de licențiere, înainte de începerea procesului de instruire practică. Nota 3. Operatorul aerian va dezvolta, în manualul de operațiuni, programe de pregătire specifice, anuale, pentru menținerea competenței dispecerilor nominalizați să asigure instruirea la sol a solicitanților de licențe de dispeceri operațiuni zbor.” Art. II. — Regia Autonomă „Autoritatea Aeronautică Civilă Română”, operatorii aerieni deținători de certificat de operator aerian și organizațiile de pregătire a personalului în scopul obținerii, revalidării și reînnoirii licenței de dispecer operațiuni zbor vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Art. III. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul transporturilor și infrastructurii, Radu Mircea Berceanu București, 17 mai 2010. Nr. 382.’ 30 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 339/21 .V.2010 ACTE ALE CASEI NAȚIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE CASA NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE ORDIN privind modificarea și completarea Ordinului președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 428/2010 pentru aprobarea documentelor justificative privind raportarea activității realizate de către furnizorii de servicii medicale — formulare unice pe țară, fără regim special Având în vedere: — Referatul Direcției generale relații cu furnizorii și al Direcției generale evaluare nr. 485/585/2010; — art. 140 din Contractul-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2010, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 262/2010; — Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 265/408/2010 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2010, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul prevederilor art. 281 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, și al art. 17 alin. (5) din Statutul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările și completările ulterioare, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate emite următorul ordin: Art. I. — Ordinul președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 428/2010 pentru aprobarea documentelor justificative privind raportarea activității realizate de către furnizorii de servicii medicale — formulare unice pe țară, fără regim special, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 și 296 bis din 6 mai 2010, se modifică și se completează după cum urmează: 1. în anexa nr. 1-c, la punctul I litera B, tabelul „Recapitulația asiguraților înscriși pe lista medicului de familie” se modifică și va avea următorul cuprins: „Numărul de asigurați: Rămași Rămași Grupa de vârstă în evidență Intrări Ieșiri în evidență la sfârșitul lunii la sfârșitul lunii precedente în curs 1 2 3 4 5 0---3 ani --- total, din care: --- copii încredințați sau dați în plasament 4---59 ani --- total, din care: --- copii încredințați sau dați în plasament --- pensionari de invaliditate (care nu au împlinit vârsta de pensionare și care au fost pensionați din motive de boală) --- persoane instituționalizate în centre de îngrijire și asistență 60 ani și peste --- total, din care: --- persoane instituționalizate în centre de îngrijire și asistență TOTAL: La grupa de vârstă 4—59 ani: totalul > nr. copiilor încredințați sau dați în plasament + nr. pensionarilor de invaliditate + nr. persoanelor din centrele de îngrijire și asistență.” 2. în anexa nr. 1-c, la punctul II litera B, tabelul „Recapitulația persoanelor beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale înscrise pe lista medicului de familie” se modifică și ya avea următorul cuprins:____________________ „Numărul de persoane beneficiare de pachet minimal de servicii medicale: Grupa de vârstă Rămași Rămași în evidență Intrări Ieșiri în evidență la sfârșitul lunii la sfârșitul lunii precedente în curs 1 2 3 4 5 0---3 ani --- total, din care: --- copii încredințați sau dați în plasament MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 339/21 .V.2010 31 1 2 3 4 5 4---59 ani --- total, din care: --- copii încredințați sau dați în plasament --- pensionari de invaliditate (care nu au împlinit vârsta de pensionare și care au fost pensionați din motive de boală) --- persoane instituționalizate în centre de îngrijire și asistență 60 ani și peste --- total, din care: --- persoane instituționalizate în centre de îngrijire și asistență TOTAL: La grupa de vârstă 4—59 ani: totalul > nr. copiilor încredințați sau dați în plasament + nr. pensionarilor de invaliditate + nr. persoanelor din centrele de îngrijire și asistență.” 3. în anexa nr. 1-d, la punctul 1, tabelul „Numărul de puncte «percapita»” se modifică și va avea următorul cuprins: „Grupa de vârstă Nr. de puncte*/persoană/an Nr. de persoane existente în ultima zi Nr. de puncte rezultat a lunii precedente (col. 2 x col. 3) 1 2 3 4 0---3 ani 4---59 ani 60 ani și peste TOTAL: X * Conform art. 1 alin. (2) lit. a) pct. 1 din anexa nr. 2 la Ordinul ministrului sănătății si al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 265/408/2010.” 4. După anexa nr. 7-b se introduce o nouă anexă, anexa nr. 8, cu următorul cuprins: „ANEXA Nr. 8 FORMULAR pentru raportarea în data.../.../2010 a medicamentelor și materialelor sanitare Data*) eliberării CAS cu care se află în relație contractuală Denumirea furnizorului (societate comercială CUI furnizor (societate comercială farmaceutică) Date contract încheiat Din care: farmaceutică) cu CAS Medicamente Medicamente și materiale sanitare specifice eliberate care se acordă pentru tratamentul în ambulatoriu Medicamente Data*) TOTAL corespun- al bolnavilor incluși în unele programe naționale corespunzătoare contractului medica- zătoare de sănătate cu scop curativ***) DCI-urilor din mente DCI-urilor --- lei --- sublista B pentru Nr. cu aferente pensionarii crt. Nr. An Lună Zi și fără grupelor P3 P5 P6.2 P6.4 P6.5 P9.7 cu venituri An Lună Zi contract contribuție de boli (Programul național (Programul național de (Epidermoliza buloasă) (Mucoviscidoză) (Scleroza laterală (Tratamentul stării realizate personală cronice de oncologie) diabet zaharat. Tratamentul amiotrofică) posttransplant numai din pensii --- lei --- aprobate medicamentos al bolnavilor în ambulatoriu de până prin cu diabet zaharat) al pacienților la 700 lei pe comisiile de transplantați) lună****) experti --- lei --- ai CNAS**) --- lei --- 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 *) Data se completează în cifre. **) Conform Hotărârii Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, cu modificările și completările ulterioare. ***) Se completează pentru fiecare program pentru care medicamentele, respectiv materialele sanitare se eliberează prin farmaciile cu circuit deschis, în conformitate cu prevederile hotărârii Guvernului pentru aprobarea programelor naționale de sănătate în vigoare și a normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate în vigoare. ””) Se completează contravaloarea procentului de compensare de 40% din prețul de referință pentru medicamentele din sublista B eliberate conform Programului pentru compensarea în procent de 90% a prețului de referință al medicamentelor acordate pensionarilor cu venituri realizate numai din pensii de până la 700 lei pe lună și pentru care decontarea se face prin transferuri din bugetul Ministerului Sănătății către bugetul FNUASS. 32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 339/21 .V.2010 Precizări: 1. Se raportează datele corespunzătoare tuturor farmaciilor și oficinelor locale de distribuție pentru care societatea comercială farmaceutică a încheiat contract cu CAS. 2. Col. 11 > col. 12 + col. 13 + col. 14 + col. 15 + col. 16 + col. 17 + col. 18 + col. 19. Reprezentantul legal al furnizorului, Notă: Formularul din anexa nr. 8 se transmite caselor de asigurări de sănătate zilnic până la ora 12,00, în format electronic, pentru ziua anterioară.” Art. II. — Casele de asigurări de sănătate județene, a Transporturilor vor duce la îndeplinire prevederile prezentului municipiului București, Casa Asigurărilor de Sănătate a ordin. Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Art. III. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al Judecătorești și Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului României, Partea I. Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Nicolae Lucian Duță București, 12 mai 2010. Nr. 475.’ EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR MONITORUL OFICIAL „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru reiatii cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401,00’,71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A. Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 339/21.V.2010 conține 32 de pagini. Prețul: 6,40 lei ISSN 1453—4495