MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI PARTEAI Anul 178 (XXII) — Nr. 303 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Luⁿⁱ’ ¹⁰ maⁱ ²⁰¹⁰ SUMAR Nr. Pagina Nr. DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE Decizia nr. 342 din 25 martie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 și art. 27 din Codul de procedură civilă........................................ 2-3 Decizia nr. 343 din 25 martie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 700 alin. 1 din Codul civil ..................................................... 3^1 Decizia nr. 354 din 25 martie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 148 alin. 1 lit. f) din Codul de procedură penală.................................... 5-6 Decizia nr. 378 din 13 aprilie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 329 alin. 1 din Codul penal...................................................... 6-7 Decizia nr. 379 din 13 aprilie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 145 și 292 din Codul penal.........................................’..... 7-8 401. 432. HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI 2 60. — Hotărâre privind trecerea unui imobil aflat în administrarea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” din proprietatea publică în proprietatea privată a statului și pentru modificarea unor acte normative...............’............ 9 4 00. — Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 944/2009 privind unele măsuri de utilizare a Fondului elvețian de contrapartidă, constituit în temeiul Acordului dintre Guvernul României și Guvernul 294. Pagina Confederației Elvețiene privind acordarea asistenței financiare, semnat ia București la 26 noiembrie 1992, modificat prin Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Confederației Elvețiene, semnat la București la 14 decembrie 2001, pentru Spitalul General CF Ploiești.................................................... 10 — Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 78/2008 privind stabilirea uniformei, a însemnelor distinctive, a insignei și documentului de legitimare pentru personalul militar din Inspectoratul General de Aviație al Ministerului Administrației și Internelor .... 10-11 — Hotărâre privind inițierea și dezvoltarea schemelor de investiții verzi...................................... 11-12 41. ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE — Ordin al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor privind calificarea exploatațiilor de bovine în raport cu bruceloza bovină................................. 13-15 — Ordin al ministrului muncii, familiei și protecției sociale privind aprobarea Ghidului solicitantului pentru cereri de ajutor de stat și ajutor de minimis „Angajați mai mulți, mai competenți, mai sănătoși — 3 propuneri în sprijinul angajaților tăi: Bani pentru completarea echipei; Bani pentru formare profesională; Bani pentru sănătatea și siguranța salariaților” necesar implementării Programului operațional sectorial „Dezvoltarea resurselor umane 2007—2013”.......... 15-16 2 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 303/10.V.2010 DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE 7 7 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 342 din 25 martie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 și art. 27 din Codul de procedură civilă Acsinte Gaspar Aspazia Cojocaru Nicolae Cochinescu Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskăs Valentin Zoltăn Augustin Zegrean Antonia Constantin Marieta Safta — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent-șef Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 și art. 27 din Codul de procedură civilă, excepție invocată de Maria Igiescu în Dosarul nr. 712/3/2002 al Tribunalului București — Secția a Vlll-a conflicte de muncă și asigurări sociale. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale în materie. CURTEA, având în_vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din’11 iunie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 712/3/2002, Tribunalul București — Secția a Vlll-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 și art. 27 din Codul de procedură civilă, excepție invocată de Maria Igiescu. în motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textul de lege criticat este neconstituțional, întrucât, deși stabilește că judecătorul poate fi recuzat dacă este vrăjmășie între el și una dintre părți, nu prevede nicio sancțiune împotriva judecătorului recuzabil care nu se abține sau împotriva judecătorilor care resping cererea de recuzare și amendează petentul, încurajând astfel abuzurile. Chiar daca, în fond, s-ar ajunge la tragerea la răspundere penală sau disciplinară a judecătorilor, dreptul părților la un proces echitabil, soluționat într-un termen rezonabil, ar fi negat. Existența oricărui impediment administrativ, care nu are o justificare obiectivă sau rațională și care ar putea să nege dreptul la un tratament egal în procesele civile, încalcă în mod flagrant prevederile art. 16 alin. (2) din Constituție. Tribunalul București — Secția a Vlll-a conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază ca excepția este neîntemeiată. în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 25 și art. 27 din Codul de procedură civilă, care au următorul conținut: — Art. 25: „Judecătorul care știe că există un motiv de recuzare în privința sa este dator să înștiințeze pe șeful lui și să se abțină de la judecarea pricinii. — Art. 27: „Judecătorul poate fi recuzat: 1. când el, soțul său, ascendenții ori descendența lor au vreun interes în judecarea pricinii sau când este soț, rudă sau afin, până la al patrulea grad inclusiv, cu vreuna din părți; 2. când el este soț, rudă sau afin în linie directă ori în linie colaterală, până la al patrulea grad inclusiv, cu avocatul sau mandatarul unei părți sau dacă este căsătorit cu fratele ori sora soțului uneia din aceste persoane; 3. când soțul în viață și nedespărțit este rudă sau alin a uneia din părți până la al patrulea grad inclusiv, sau dacă, fiind încetat din viață ori despărțit, au rămas copii; 4. dacă el, soțul sau rudele lor până la al patrulea grad inclusiv au o pricină asemănătoare cu aceea care se judecă sau dacă au o judecată la instanța unde una din părți este judecător; 5. dacă între aceleași persoane și una din părți a fost o judecată penală în timp de 5 ani înaintea recuzării; 6. dacă este tutore sau curator al uneia dintre părți; 7. dacă și-a spus părerea cu privire la pricina ce se judecă; 8. dacă a primit de la una din părți daruri sau făgăduieli de daruri ori altfel de îndatoriri; 9. dacă este vrăjmășie între el, soțul sau una din rudele sale până la al patrulea grad inclusiv și una din părți, soții sau rudele acestora până la gradul al treilea inclusiv. ” în opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 referitoare la egalitatea cetățenilor în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiție, precum și celor ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 10 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, privind dreptul la un proces echitabil. Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea constată că reglementările ce fac obiectul acesteia sunt criticate din perspectiva unor omisiuni legislative, autorul excepției fiind nemulțumit de faptul că legea nu instituie sancțiuni împotriva judecătorului recuzabil care nu se abține și a judecătorilor care resping cererea de recuzare și amendează partea din proces care a făcut o astfel de cerere. Astfel fiind și având în vedere prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit cărora „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. în același sens, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 353 din 17 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 235 din 9 aprilie 2009, cu prilejul examinării constituționalității acelorași prevederi legale, în raport de aceleași critici, formulate de același autor în cadrul unei cereri de recuzare. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 303/10.V.2010 3 Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 și art. 27 din Codul de procedură civilă, excepție invocată de Maria Igiescu în Dosarul nr. 712/3/2002 al Tribunalului București — Secția a Vlll-a conflicte de muncă și asigurări sociale. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 25 martie 2010. PREȘEDINTE, ACSINTE GASPAR Magistrat-asistent-șef, Marieta Safta CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 343 din 25 martie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 700 alin. 1 din Codul civil Acsinte Gaspar Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltân Augustin Zegrean Antonia Constantin Ingrid Alina Tudora — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 700 alin. 1 din Codul civil, ale Decretului nr. 73/1954 privind modificarea art. 680 și art. 700 din Codul civil, precum și celor ale Decretului nr. 88/1951 pentru modificarea și completarea Legii nr. 6/1949 pentru taxele și impozitele de timbru, excepție ridicată de Mihai Titu Boier în Dosarul nr. 6.961/299/2007 ai Curții de Apel București — Secția a lll-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, precum și de către Ecaterina C. Bercea în Dosarul nr. 15.095/299/2007 al Tribunalului București — Secția a V-a civilă, și care formează obiectul dosarelor nr. 5.317D/2009 și nr. 5.418D/2009 ale Curții Constituționale. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Curtea, din oficiu, pune în discuție problema conexării dosarelor nr. 5.317D/2009 și nr. 5.418D/2009, având în vedere identitatea parțială de obiect al acestora. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea acestor cauze. Curtea, în temeiul art. 14 și al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 5.418D/2009 la Dosarul nr. 5.317D/2009, care este primul înregistrat. Magistratul-asistent referă asupra faptului că doamna Ecaterina C. Bercea, autor al excepției de neconstituționalitate formulate în Dosarul nr. 5.418D/2009, a depus note scrise prin care solicită admiterea acesteia. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: Prin încheierea din 18 iunie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 6.961/299/2007 al Curții de Apel București — Secția a lll-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, și încheierea din 11 mai 2009, pronunțată în Dosarul nr. 15.095/299/2007 al Tribunalului București — Secția a V-a civilă, Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 700 alin. 1 din Codul civil, ale Decretului nr. 73/1954 privind modificarea art. 680 și art. 700 din Codul civil, precum și celor ale Decretului nr. 88/1951 pentru modificarea și completarea Legii nr. 6/1949 pentru taxele și impozitele de timbru. Excepția a fost ridicată de recurenții — reclamanți Mihai Titu Boier și Ecaterina C. Bercea, cu ocazia soluționării unor cauze având ca obiect „succesiune”. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia consideră că prin instituirea unui termen de acceptare a succesiunii excesiv de scurt, prin comparație cu alte termene de prescripție, se realizează un profund dezechilibru, de care statul este avantajat, blocându-se astfel transmiterea proprietății către moștenitorii legali. Prin aceasta se ajunge la o situație discriminatorie între stat și cetățean, iar presupusul drept de a utiliza repunerea în termen nu este viabil, urmărindu-se „abolirea” proprietății private și nicidecum salvgardarea acesteia pe calea moștenirii. Totodată, se arată că „dreptul la moștenire este un drept fundamental la care nici beneficiarul acestuia nu poate renunța, fiind inseparabil de persoana sa, astfel încât acesta nu poate fi condiționat sau prescris, cu atât mai mult cu cât la succesiune vin rezervatarii de prim-grad ai defunctului”. De asemenea, autorii excepției susțin că, la data adoptării modificărilor aduse art. 700 alin. 1 din Codul civil, prin Decretul nr. 73/1954, singurul organ legislativ era Marea Adunare Națională, astfel încât dispozițiile luate prin acest decret sunt neconstituționale. Curtea de Apel București — Secția a lll-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie opinează în sensul că invocarea neconstituționalității textelor de lege criticate este dedusă parțial din modul de aplicare a prevederilor legale privind prescripția 4 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 303/10.V.2010 extinctivă în cauza aflată pe rolul instanței. Totodată, instanța apreciază că prevederile criticate nu sunt de natură să îngrădească dreptul de proprietate privată, astfel că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 700 alin. 1 din Codul civil este neîntemeiată. Tribunalul București — Secția a V-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 700 alin. 1 din Codul civil este neîntemeiată, având în vedere că legiuitorul a vrut să limiteze la o perioadă cât mai scurtă de timp incertitudinea cu privire la titularul drepturilor succesorale și să permită, în același timp, oricărui succesibil exercitarea dreptului de opțiune succesorală. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit prevederilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit încheierilor de sesizare a Curții Constituționale, îl constituie prevederile art. 700 alin. 1 din Codul civil, ale Decretului nr. 73/1954 privind modificarea art. 680 și art. 700 din Codul civil, publicat în Buletinul Oficial nr. 14 din 19 martie 1954, precum și cele ale Decretului nr. 88/1951 pentru modificarea și completarea Legii nr. 6/1949 pentru taxele și impozitele de timbru, publicat în Buletinul Oficial nr. 69 din 21 iunie 1951. (Legea nr. 6/1949, publicată în Monitorul Oficial nr. 1 din 1 ianuarie 1949, a fost abrogată expres prin art. 14 din Decretul nr. 199 din 20 mai 1955 asupra taxelor de timbru). în realitate, Curtea constată că, așa cum rezultă din motivarea excepției de neconstituționalitate, sunt criticate numai prevederile art. 700 alin. 1 din Codul civil, cu modificările și completările ulterioare. Prin urmare, Curtea, potrivit jurisprudenței sale, se va pronunța numai asupra acestui text de lege, care are următorul cuprins: „Dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni socotit de la deschiderea succesiunii. ” Normele constituționale pretins încălcate sunt cele ale art. 4 referitoare la unitatea poporului și egalitatea între cetățeni, art. 6 privind dreptul la identitate, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 44 alin. (2) referitoare la dreptul de proprietate privată și celor ale art. 46 referitoare la dreptul la moștenire. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra constituționalității normei legale criticate, prin raportare la aceleași dispoziții constituționale ca cele invocate în prezenta cauză și având motivări similare. Astfel, prin Decizia nr. 1.394 din 29 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 841 din 7 decembrie 2009, Curtea Constituțională a statuat că art. 700 alin. 1 din Codul civil nu contravine dispozițiilor constituționale ale art. 4 referitoare la unitatea poporului și egalitatea între cetățeni, art. 6 privind dreptul la identitate, art. 16 privind egalitatea în drepturi și celor ale art. 44 alin. (2) referitoare la dreptul de proprietate privată. Curtea a constatat că prin instituirea unui termen mai scurt legiuitorul a urmărit să asigure celeritatea procedurilor referitoare la cauzele succesorale și să înlăture echivocul care s-ar menține un timp îndelungat în ceea ce privește drepturile cuvenite moștenitorilor. Prin aceasta, legiuitorul nu a creat însă niciun cadru discriminator între stat și succesibil, persoana îndreptățită la moștenire putând solicita repunerea în termen, în situația în care, din motive temeinice, nu a putut exercita dreptul de opțiune succesorală în termenul legal de 6 luni. Referitor la critica de neconstituționalitate raportată la art. 44 din Constituție, Curtea a constatat că prevederile de lege criticate nu contravin principiului garantării dreptului de proprietate ale cărui conținut și limite sunt stabilite de lege, iar în ceea ce privește invocarea principiilor și normelor constituționale prevăzute de art. 4 și art. 6, s-a reținut că aceste critici nu sunt relevante pentru soluționarea excepției, neavând incidență cu obiectul acesteia. De asemenea, prin Decizia nr. 374 din 19 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 10 iunie 2009, Curtea a reținut că „dispozițiile art. 700 alin. 1 din Codul civil au ca obiect dreptul subiectiv de opțiune succesorală, iar nu însuși dreptul la moștenire, care este garantat prin art. 46 din Constituție”. Deoarece în cauza de față nu sunt relevate aspecte noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței în materie a Curții, atât soluția pronunțată prin deciziile menționate, cât și considerentele care le-au fundamentat își păstrează valabilitatea și în acest dosar. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 700 alin. 1 din Codul civil, excepție ridicată de Mihai Titu Boier în Dosarul nr. 6.961/299/2007 al Curții de Apel București — Secția a lll-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, precum și de către Ecaterina C. Bercea în Dosarul nr. 15.095/299/2007 al Tribunalului București — Secția a V-a civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 25 martie 2010. PREȘEDINTE, ACSINTE GASPAR Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora 5 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 303/10.V.2010 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 354 din 25 martie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 148 alin. 1 lit. f) din Codul de procedură penală Acsinte Gaspar Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Ion Predescu Petre Lăzăroiu Puskăs Valentin Zoltân Augustin Zegrean luliana Nedelcu Marieta Safta — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent-șef Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 148 alin. 1 lit. f) din Codul de procedură penală, excepție invocată de Alin-Narcis Ghiga-Chiujdea în Dosarul nr. 513/787/2009 al Judecătoriei Avrig, și care formează obiectul Dosarului nr. 6.129 D/2009 al Curții Constituționale. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 8.036D/ 2009, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Florian Brândușei Teodorescu în Dosarul nr. 8.656/306/2008 al Judecătoriei Sibiu. La apelul nominal este prezent autorul excepției, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Având în vedere identitatea de obiect a excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 6.129 D/2009 și nr. 8.036 D/2009, președintele pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Florian Brândușei Teodorescu se opune conexării celor două dosare. Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite condițiile conexării dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 8.036 D/2009 la Dosarul nr. 6.129 D/2009, care a fost primul înregistrat. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul autorului excepției Florian Brândușei Teodorescu, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale în materie. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele: Prin Decizia penală nr. 162 din 6 iulie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 2.172/85/2009, Tribunalul Sibiu — Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 148 alin. 1 lit. f) din Codul de procedură penală, excepție invocată de Alin-Narcis Ghiga-Chiujdea în Dosarul nr. 513/787/2009 al Judecătoriei Avrig. Prin încheierea din 1 iulie 2009, Judecătoria Avrig a respins ca nefondată cererea de sesizare a Curții Constituționale. împotriva acestei încheieri, autorul excepției a formulat recurs, admis de Tribunalul Sibiu — Secția penală, care, prin aceeași decizie, a sesizat Curtea Constituțională. Prin încheierea din 21 octombrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 8.656/306/2008, Judecătoria Sibiu a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 148 alin. 1 lit. f) din Codul de procedură penală, excepție invocată de Florian Brândușei Teodorescu. în motivarea excepției de neconstituționalitate formulată de Alin-Narcis Ghiga-Chiujdea se susține, în esență, că textul de lege criticat este neconstituțional, deoarece legiuitorul, prin sintagma folosită „inculpatul a săvârșit o infracțiune”, și nu aceea de „suspectat că a săvârșit o infracțiune” îl consideră pe inculpat vinovat. Autorul excepției Florian Brândușei Teodorescu prezintă, în motivarea acesteia, o serie de aspecte privind cauza concretă dedusă judecății, apreciind că au fost încălcate prevederile Constituției care garantează posibilitatea „de a beneficia de o anchetă corectă și un proces echitabil” și „au fost încălcate dispozițiile art. 6 paragrafele 1 și 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.” Tribunalul Sibiu — Secția penală consideră că dispozițiile art. 148 alin. 1 lit. f) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale, fiind în contradicție cu art. 23 alin. (11) din Constituție, care consacră prezumția de nevinovăție. Judecătoria Sibiu consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, referindu-se și la jurisprudența Curții Constituționale în această materie. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, susținerile părții prezente, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 148 alin. 1 lit. f) din Codul de procedură penală: „Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată dacă sunt întrunite condițiile prevăzute în art. 143 și există vreunul dintre următoarele cazuri: [...]!) inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.” Dispozițiile constituționale invocate în susținerea excepției sunt cele ale art. 23 alin. (11) care consacră prezumția de nevinovăție, cu raportare la art. 6 paragrafele 1 și 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că din interpretarea dispozițiilor legale criticate nu rezultă că inculpatului i se impută săvârșirea unei infracțiuni, fapt care nu poate fi stabilit decât prin hotărâre judecătorească de condamnare rămasă definitivă. De asemenea, folosirea de către legiuitor a termenului „infracțiune” are o semnificație pur tehnică, acesta desemnând încadrarea 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 303/10.V.2010 faptei cu privire la care există probe sau indicii temeinice că a fost săvârșită de inculpat, într-un anumit text de lege, care prevede fapta ca infracțiune și o sancționează cu o pedeapsă de o anumită gravitate. Ășa fiind, contrar susținerilor autorului excepției, dispozițiile legale examinate nu încalcă prezumția de nevinovăție. în același sens Curtea s-a mai pronunțat, de exemplu, prin Decizia nr. 76 din 8 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 157 din 22 februarie 2005, prin Decizia nr. 245 din 9 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din 30 martie 2006, și prin Decizia nr. 1.142 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 10 din 7 ianuarie 2008. întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția adoptată și argumentele ce au stat la baza acestor decizii se mențin și în cauza de față. Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 148 alin. 1 lit. f) din Codul de procedură penală, excepție invocată de Alin-Narcis Ghiga-Chiujdea în Dosarul nr. 513/787/2009 al Judecătoriei Avrig și de Florian Brândușei Teodorescu în Dosarul nr. 8.656/306/2008 al Judecătoriei Sibiu. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 25 martie 2010. PREȘEDINTE, ACSINTE GASPAR Magistrat-asistent-șef, Marieta Safta CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 378 din 13 aprilie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 329 alin. 1 din Codul penal loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltân Tudorel Toader Augustin Zegrean Marinela Mincă Oana Cristina Puică — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 329 din Codul penal, excepție ridicată de Costin-Adrian Culeaîn Dosarul nr. 13.375./301/2007 (număr în format vechi 898/2009) al Curții de Apel București — Secția a ll-a penală și pentru cauze cu minori și de familie. La apelul nominal lipsește autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza este în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 17 iunie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 13.375./301/2007 (număr în format vechi 898/2009), Curtea de Apel București — Secția a ll-a penală și pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 329 din Codul penal. Excepția a fost ridicată de Costin-Adrian Culea cu ocazia soluționării unei cauze penale privind trimiterea în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism prevăzută de art. 329 alin. (1) din Codul penal. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că art. 329 alin. 1 din Codul penal încalcă prezumția de nevinovăție și dispozițiile constituționale referitoare la instanțele judecătorești, întrucât nu prevede condiția ca infracțiunea de prostituție, prin raportare la care este definit proxenetismul, să fie constatată printr-o hotărâre judecătorească definitivă. Curtea de Apel București — Secția a ll-a penală și pentru cauze cu minori și de familie apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, deoarece nu contravin prevederilor MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 303/10.V.2010 7 din Legea fundamentală invocate de autorul excepției. Face trimitere, în acest sens, la Decizia Curții Constituționale nr. 893/2007. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată. Potrivit încheierii de sesizare, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 329 din Codul penal. Din notele scrise ale autorului excepției reiese, însă, că acesta critică doar prevederile art. 329 alin. 1 din Codul penal, modificate prin Legea nr. 169/2002 privind modificarea și completarea Codului penal, a Codului de procedură penală și a unor legi speciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 261 din 18 aprilie 2002, având următorul cuprins: „îndemnul ori înlesnirea practicării prostituției sau tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției de către o persoană se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi. ” în susținerea neconstituționalității acestor prevederi de lege, autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 23 alin. (11) referitoare la prezumția de nevinovăție și ale art. 126 alin. (1) privind instanțele judecătorești. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul excepției solicită, în realitate, completarea textului de lege criticat, în sensul de a reglementa condiția ca infracțiunea de prostituție, prin raportare la care este definit proxenetismul, să fie constatată printr-o hotărâre judecătorească definitivă. O asemenea solicitare nu intră, însă, în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 329 alin. 1 din Codul penal, excepție ridicată de Costin-Adrian Culea în Dosarul nr. 13.375./301/2007 (număr în format vechi 898/2009) al Curții de Apel București — Secția a ll-a penală și pentru cauze cu minori și de familie. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 13 aprilie 2010. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Dana Cristina Puică CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 379 din 13 aprilie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 145 și 292 din Codul penal loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltân Tudorel Toader Augustin Zegrean Marinela Mincă Cana Cristina Puică — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 145 și 292 din Codul penal, excepție ridicată de Ioana Sfârâială în Dosarul nr. 758/2/2009 al înaltei Curți de Casație și Justiție — Secția penală. La apelul nominal se prezintă personal părțile Camelia Melinte, Gheorghe Dinu și Mariana Dinu, lipsind autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza este în stare de judecată. Părțile Camelia Melinte, Gheorghe Dinu și Mariana Dinu solicită respingerea excepției de neconstituționalitate. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind inadmisibilă. 8 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 303/10.V.2010 CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 6 iulie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 758/2/2009, înalta Curte de Casație și Justiție — Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 145 și 292 din Codul penal. Excepția a fost ridicată de Ioana Sfârâială cu ocazia soluționării recursului împotriva unei sentințe penale prin care a fost respinsă plângerea împotriva unei rezoluții de neîncepere a urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 215 și 292 din Codul penal. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că art. 145 și 292 din Codul penal încalcă egalitatea în drepturi, precum și dispozițiile constituționale referitoare la înfăptuirea justiției și la rolul Ministerului Public, în măsura în care instanțele judecătorești sunt excluse din rândul autorităților și instituțiilor publice prevăzute de art. 145 din Codul penal, respectiv plângerile adresate instanței nu fac parte din declarațiile la care se referă art. 292 din Codul penal. înalta Curte de Casație și Justiție — Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, motivarea acesteia privind, în realitate, interpretarea dispozițiilor de lege criticate. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile art. 145 și 292 din Codul penal sunt constituționale, invocând în acest sens deciziile Curții Constituționale nr. 276/2002 și nr. 692/2007. Arată că, în realitate, criticile vizează interpretarea textelor de lege atacate, ceea ce nu poate constitui însă obiect al controlului de constituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, susținerile părților prezente, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 145 și 292 din Codul penal, având următorul cuprins: —Art. 145: „Prin termenul «public» se înțelege tot ce privește autoritățile publice, instituțiile publice, instituțiile sau alte persoane juridice de interes public, administrarea, folosirea sau exploatarea bunurilor proprietate publică, serviciile de interes public, precum și bunurile de orice fel care, potrivit legii, sunt de interes public. — Art. 292: „Declararea necorespunzătoare adevărului, făcută unui organ sau instituții de stat ori unei alte unități dintre cele la care se referă art. 145, în vederea producerii unei consecințe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declarația făcută servește pentru producerea acelei consecințe, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. ” în susținerea neconstituționalității acestor prevederi de lege, autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, ale art. 124 alin. (1) și (2) referitoare la înfăptuirea justiției și ale art. 131 privind rolul Ministerului Public. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul excepției critică, în realitate, modul de aplicare a legii de către instanța de judecată. Eventualele greșeli de aplicare a legii, la care face referire în motivarea excepției și care constituie cauza nemulțumirii autorului acesteia, nu pot constitui însă motive de neconstituționalitate a dispozițiilor de lege criticate și, prin urmare, nu pot fi cenzurate de instanța de contencios constituțional, fiind de competența instanței de judecată învestite cu soluționarea litigiului. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 145 și 292 din Codul penal, excepție ridicată de Ioana Sfârâială în Dosarul nr. 758/2/2009 al înaltei Curți de Casație și Justiție — Secția penală. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 13 aprilie 2010. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Oana Cristina Puică MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 303/10.V.2010 9 HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE privind trecerea unui imobil aflat în administrarea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” din proprietatea publică în proprietatea privată a statului și pentru modificarea unor acte normative în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 5 alin. (2), al art. 10 alin. (2) și art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art. I. — Se aprobă trecerea imobilului, aflat în administrarea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din proprietatea publică în proprietatea privată a statului. Art. II. — Poziția nr. 11 din anexa „Baza materială destinată activității de reprezentare și protocol” la Hotărârea Guvernului nr. 126/2002 pentru stabilirea bazei materiale destinate activității de reprezentare și protocol, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 20 februarie 2002, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins: Nr. Imobilul Subunitatea crt. „13. Complex Palat Snagov compus Sucursala Agrosilvică și din palat, anexe, poartă și de Agrement Scroviștea” terenul aferent în suprafață de 253.580,00 m2 din Snagov, județul Ilfov Art. III. — Hotărârea Guvernului nr. 60/2005 privind organizarea și funcționarea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 1 februarie 2005, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează: 1. La anexa nr. 3 „Lista bunurilor imobile din domeniul public al statului, aflate în administrarea Regiei Autonome «Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat»”, poziția nr. 3 se modifică și va avea următorul cuprins: Nr. Denumirea imobilului și adresa Teren crt. --- m2 --- „3. Complex Palat Snagov compus din palat, 253.580,00” anexe, poartă și terenul aferent din Snagov, județul Ilfov 2. La anexa nr. 4 „Lista bunurilor imobile din domeniul privat al statului, aflate în administrarea Regiei Autonome «Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat», după poziția nr. 6 se introduce o nouă poziție, poziția nr. 6¹, cu următorul cuprins: Nr. Denumirea imobilului și adresa Teren Temei legal crt. --- m2 --- „61. Centrul de conferințe din --- H.G. nr. 567/1993” Snagov, compus din hotel și sală de conferințe Art. IV. —Anexa nr. 40 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 și 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările și completările ulterioare, se modifică în mod corespunzător. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Secretarul general al Guvernului, Daniela Nicoleta Andreescu Ministrul finanțelor publice, Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu București, 24 martie 2010. Nr. 260.’ ANEXĂ DATELE DE IDENTIFICARE ale imobilului aflat în administrarea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”, care trece în proprietatea privată a statului Locul unde este situat imobilul Codul de clasificare din inventarul bunurilor Caracteristicile tehnice ale imobilului care alcătuiesc domeniul public al statului Comuna Snagov, județul Ilfov Cod 8.29.02 S+P+2E Nr. MF 20359 --- parțial Hotel și sală de conferințe Suprafață construită: 2.529 m2 10 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 303/10.V.2010 GUVERNUL ROMÂNIEI HOTARARE pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 944/2009 privind unele măsuri de utilizare a Fondului elvețian de contrapartidă, constituit în temeiul Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Confederației Elvețiene privind acordarea asistenței financiare, semnat la București la 26 noiembrie 1992, modificat prin Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Confederației Elvețiene, semnat la București la 14 decembrie 2001, pentru Spitalul General CF Ploiești în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Articol unic. — Hotărârea Guvernului nr. 944/2009 privind unele măsuri de utilizare a Fondului elvețian de contrapartidă, constituit în temeiul Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Confederației Elvețiene privind acordarea asistenței financiare, semnat la București la 26 noiembrie 1992, modificat prin Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Confederației Elvețiene, semnat la București la 14 decembrie 2001, pentru Spitalul General CF Ploiești, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 619 din 15 septembrie 2009, se modifică după cum urmează: la art. 1 PRIM-MINISTRU EMIL BOC 1. La articolul 1, alineatul (2) va avea următorul cuprins: „(2) Cofinanțarea proiectului prevăzut la alin. (1) se face de la bugetul de stat, din prevederile bugetare aprobate pe anul 2010 Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, și este în valoare de 412.500 lei.” 2. Articolul 3 va avea următorul cuprins: „Art. 3. — Spitalul General CF Ploiești prezintă Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și Biroului Elvețian de Cooperare/Ambasadei Confederației Elvețiene la București raportări trimestriale privind stadiul realizării investiției prevăzute alin. (1).” Contrasemnează: Ministrul transporturilor și infrastructurii, Radu Mircea Berceanu p. Ministrul afacerilor externe, Anton Niculescu, secretar de stat Ministrul finanțelor publice, Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu București, 21 aprilie 2010. Nr. 400.’ GUVERNUL ROMÂNIEI HOTARARE pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 78/2008 privind stabilirea uniformei, a însemnelor distinctive, a insignei si documentului de legitimare pentru personalul militar din Inspectoratul General de Aviație al Ministerului Administrației și Internelor în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Articol unic. — Hotărârea Guvernului nr. 78/2008 privind stabilirea uniformei, a însemnelor distinctive, a insignei și documentului de legitimare pentru personalul militar din Inspectoratul General de Aviație al Ministerului Administrației și Internelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 28 ianuarie 2008, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează: 1. La anexa nr. 1, capitolul I, secțiunea a 3-a va avea următorul cuprins: „SECȚIUNEA a 3-a Maiștri militari 1. Personalul aeronautic însemnul de grad militar, umăr și mânecă, pentru uniformele de reprezentare și de serviciu se confecționează pe suport textil de culoare bleumarin, pe care se brodează galoanele din fir metalizat de culoare alb-argintiu, cu lățimea de 8 mm, astfel: a) maistru militar clasa a IV-a — un galon drept și un galon în formă de unghi; b) maistru militar clasa a lll-a — două galoane drepte și un galon în formă de unghi; c) maistru militar clasa a ll-a — trei galoane drepte și un galon în formă de unghi; d) maistru militar clasa I — patru galoane drepte și un galon în formă de unghi; e) maistru militar principal — cinci galoane drepte și un galon în formă de unghi. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 303/10.V.2010 11 2. Alte categorii de personal însemnul de grad militar pentru uniformele de reprezentare și de serviciu se confecționează pe suport textil de culoare bleumarin, pe care se brodează galoane de fir metalizat de culoare alb-argintiu, cu lățimea de 8 mm, astfel: a) maistru militar clasa a IV-a — un galon drept și un galon în formă de unghi; b) maistru militar clasa a lll-a — două galoane drepte și un galon în formă de unghi; c) maistru militar clasa a ll-a — trei galoane drepte și un galon în formă de unghi; d) maistru militar clasa I — patru galoane drepte și un galon în formă de unghi; e) maistru militar principal — cinci galoane drepte și un galon în formă de unghi.” 2. în tot cuprinsul anexei nr. 2, sintagma „personal navigant” se înlocuiește cu sintagma „personal aeronautic”. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Ministrul administrației și internelor, Vasile Blaga Ministrul finanțelor publice, Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu București, 21 aprilie 2010. Nr. 401.’ GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE privind inițierea și dezvoltarea schemelor de investiții verzi în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 5 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 29/2010 privind valorificarea surplusului de unități ale cantității atribuite României prin Protocolul de la Kyoto, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art. 1. — (1) Prezenta hotărâre stabilește cadrul legal și instituțional pentru inițierea și dezvoltarea schemelor de investiții verzi. (2 ) Scopul prezentei hotărâri este valorificarea eficientă a surplusului de unități ale cantității atribuite României prin Protocolul de la Kyoto, denumite în continuare AAU-uri. Art. 2. — (1) în sensul prezentei hotărâri, expresiile de mai jos semnifică după cum urmează: a) investiții verzi — investiții prin care se finanțează proiecte care generează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; b) tehnologii curate — tehnologii care conduc la reducerea intensității carbonului, exprimată în tone de CO₂ echivalent pe unitatea de produs. (2) Definițiile expresiilor prevăzute la alin. (1) se completează, după caz, cu cele prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 29/2010 privind valorificarea surplusului de unități ale cantității atribuite României prin Protocolul de la Kyoto, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 231 din 13 aprilie 2010. Art. 3. — (1) Schemele de investiții verzi cuprind două etape: a) comercializarea surplusului de AAU-uri, în baza contractului de stat pentru comercializarea surplusului de AAU-uri; b) finanțarea de investiții verzi, finanțarea timpurie, campanii de informare și conștientizare, precum și studii de cercetare în domeniul schimbărilor climatice. (2) Comercializarea surplusului de AAU-uri se face de către Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri în colaborare cu Ministerul Mediului și Pădurilor, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Afacerilor Externe și alte autorități ale administrației publice centrale, după caz. (3) Entitățile prevăzute la alin. (2) acționează în calitate de autorități publice potrivit prevederilor art. 127 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările și completările ulterioare, nefiind considerate persoane impozabile pentru comercializarea surplusului de AAU-uri în condițiile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 29/2010. Art. 4. — (1) Pentru prima perioadă de angajament a Protocolului de la Kyoto 2008—2012, surplusul de AAU-uri care se comercializează este de maximum 300.000.000 de AAU-uri. (2) Comercializarea surplusului de AAU-uri se face de regulă în tranșe de cel puțin 1.000.000 de AAU-uri. Art. 5. — Cumpărătorii de AAU-uri pot fi: a) statele prevăzute în anexa B la Protocolul de la Kyoto, reprezentate de guvernele acestora; b) entități autorizate de statele prevăzute în anexa B la Protocolul de la Kyoto. Art. 6. — (1) Pentru aprobarea negocierii unui contract de stat pentru comercializarea surplusului de AAU-uri, Ministerul Economiei, Comețului și Mediului de Afaceri împreună cu Ministerul Mediului și Pădurilor inițiază un memorandum, care este avizat de Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Afacerilor Externe și alte autorități ale administrației publice, după caz, și care este înaintat spre aprobare Guvernului. (2) Memorandumul pentru aprobarea negocierii unui contract de stat pentru comercializarea surplusului de AAU-uri conține referiri la elementele concrete de mandat ale părții române și propuneri privind componența delegației de negociatori. (3) Memorandumul pentru aprobarea negocierii unui contract de stat pentru comercializarea surplusului de AAU-uri are 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 303/10.V.2010 întotdeauna anexată propunerea de text de la care se va porni în negociere, atât în limba română, cât și în limba străină în care se încheie contractul. (4) Propunerea de text a părții române se redactează cu respectarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/2010 și a prevederilor prezentei hotărâri. Art. 7. — (1) Negocierile se desfășoară prin întâlnirea directă a delegațiilor de negociatori sau prin corespondență, cu respectarea strictă a elementelor mandatului. (2) în situația în care textul rezultat în urma negocierilor corespunde cu elementele mandatului aprobate prin memorandum, potrivit prevederilor art. 6 alin. (2), se redactează un memorandum pentru aprobarea încheierii unui contract de stat pentru comercializarea surplusului de AAU-uri, care este inițiat și avizat de aceleași autorități publice implicate în promovarea memorandumului pentru aprobarea negocierii contractului de stat, și care se înaintează spre aprobare Guvernului. (3) în situația în care textul rezultat în urma negocierilor diferă substanțial de elementele mandatului de la care s-a pornit în negociere, se redactează un nou memorandum, care este inițiat și avizat de aceleași autorități publice implicate în promovarea memorandumului pentru aprobarea negocierii contractului de stat, și care se înaintează spre aprobare Guvernului. (4) Memorandumul prevăzut la alin. (3) cuprinde sintetic relatarea desfășurării negocierilor cu prezentarea poziției partenerului, evaluarea posibilelor evoluții ale procesului de negocieri, precum și propuneri vizând, dacă este cazul, modificarea mandatului de negociere sau încetarea negocierilor. Art. 8. — (1) Administrația Fondului pentru Mediu deschide un cont analitic la contul în valută al Ministerului Finanțelor Publice deschis la Banca Națională a României, în vederea încasării sumelor în valută rezultate din comercializarea surplusului de AAU-uri, scop în care se încheie o convenție tripartită. (2) în termen de maximum 7 zile lucrătoare de la data creditării contului menționat la alin. (1) cu sumele rezultate din comercializarea surplusului de AAU-uri, Administrația Fondului pentru Mediu efectuează operațiunea de schimb valutar și virează echivalentul în lei al valutei încasate în contul de venituri al Fondului pentru Mediu. (3) în termenul prevăzut la alin. (2), Administrația Fondului pentru Mediu virează sumele cuvenite bugetului de stat, potrivit prevederilor art. 10 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 29/2010. (4) Reflectarea în contabilitatea Administrației Fondului pentru Mediu se efectuează potrivit prevederilor Normelor metodologice privind organizarea și conducerea contabilității instituțiilor publice, Planul de conturi pentru instituțiile publice și instrucțiunile de aplicare a acestuia, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.917/2005, cu modificările și completările ulterioare. Art. 9. — Sumele rezultate din comercializarea surplusului de AAU-uri se constituie în sursă de finanțare pentru investiții verzi, finanțarea timpurie, campanii de informare și conștientizare, precum și pentru studii de cercetare în domeniul schimbărilor climatice. Art. 10. — (1) Sumele prevăzute la art. 9, cu excepția sumelor prevăzute la art. 10 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 29/2010, se utilizează după cum urmează: a) 98% pentru investiții verzi; b) 2% pentru campanii de informare și conștientizare, precum și pentru studii de cercetare în domeniul schimbărilor climatice. (2) Sumele prevăzute la alin. (1) lit. a) pentru investiții verzi se utilizează pentru următoarele categorii de proiecte: a) tehnologii curate, incluzând gazeificarea cărbunelui și cogenerare de înaltă eficiență, fără a se limita la acestea; b) modernizarea și reabilitatea grupurilor energetice; c) creșterea producției de energie din surse regenerabile; d) îmbunătățirea utilizării eficiente a energiei în clădiri; e) reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în agricultură; f) reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin stimularea utilizării autovehiculelor hibrid și a celor electrice; g) împădurirea unor suprafețe de terenuri, inclusiv a terenurilor agricole degradate; h) managementul deșeurilor cu reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Art. 11. — Finanțarea proiectelor prevăzute la art. 10 alin. (2) se face cu respectarea legislației privind ajutorul de stat. Art. 12. — (1) Beneficiarii proiectelor prevăzute la art. 10 alin. (2) pot fi: a) operatori economici; b) autorități ale administrației publice centrale și locale. (2) Beneficiarii fondurilor pentru campaniile de informare, conștientizare și studii de cercetare în domeniul schimbărilor climatice, prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. b), pot fi: a) autoritățile administrației publice centrale și locale; b) organizații neguvernamentale; c) unități ale sistemului național de cercetare, dezvoltare și inovare. Art. 13. — Procedura de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru proiectele prevăzute la art. 10 alin. (2), după finalizarea acestora, se aprobă prin ordin al ministrului mediului și pădurilor, în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Ministrul economiei, comerțului și mediului de afaceri, Adriean Videanu Ministrul mediului și pădurilor, Borbely Lâszlo Ministrul afacerilor externe, Teodor Baconschi Ministrul finanțelor publice, Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu București, 28 aprilie 2010. Nr. 432.’ MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 303/10.V.2010 13 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE 9 AUTORITATEA NAȚIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ Șl PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR ORDIN privind calificarea exploatațiilor de bovine în raport cu bruceloza bovină Văzând Referatul de aprobare nr. 952 din 16 aprilie 2010, întocmit de Direcția generală sanitară veterinară din cadrul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, având în vedere prevederile art. 10 lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar- veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările și completările ulterioare, în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.492/2009 pentru aprobarea continuării acțiunilor sanitar-veterinare cuprinse în Programul acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, a altor acțiuni prevăzute în alte programe naționale, pe care Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor trebuie să le pună în aplicare, precum și a tarifelor maximale aferente acestora pentru anul 2010, în temeiul art. 3 alin. (3) și al art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.415/2009 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și a unităților din subordinea acesteia, președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor emite următorul ordin: Art. 1. — Exploatațiile de bovine se consideră oficial libere de bruceloză bovină dacă îndeplinesc toate condițiile prevăzute în anexa nr. 1. Art. 2. — Exploatațiile de bovine calificate ca exploatații oficial libere de bruceloză bovină vor primi atestatul de indemnitate prevăzut în anexa nr. 2. Art. 3. — Statusul de exploatație oficial liberă de bruceloză bovină se menține/se suspendă în situațiile prevăzute în anexa nr. 1. Art. 4. — Exploatațiilor de bovine care pierd statusul de oficial libere de bruceloză bovină li se va elibera un act de suspendare a statusului de exploatație indemnă de bruceloza bovină prevăzut în anexa nr. 3. Art. 5. — Direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiva municipiului București vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Art. 6. —Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor va controla modul de aplicare a prevederilor prezentului ordin. Art. 7. —Anexele nr. 1—3 fac parte integrantă din prezentul ordin. Art. 8. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, Marian Zlotea București, 30 aprilie 2010. Nr. 41. ’ ANEXA Nr. 1 CONDIȚII privind calificarea exploatațiilor de bovine în raport cu bruceloza bovină Art. 1. — în sensul prezentului ordin, bovine înseamnă toate animalele din specia bovine, cu excepția masculilor pentru îngrășat, cu condiția ca aceștia să provină din exploatații oficial indemne de bruceloză, iar autoritatea sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor competentă să garanteze că masculii pentru îngrășat nu vor fi folosiți pentru reproducere și vor fi trimiși direct la locul de sacrificare. Art. 2. — O exploatație de bovine este oficial indemnă de bruceloză în cazul în care îndeplinește următoarele condiții: a) în exploatație nu există bovine vaccinate împotriva brucelozei; b) nicio bovină nu a prezentat semne clinice de bruceloză de cel puțin 6 luni; c) toate bovinele cu vârsta mai mare de 12 luni au fost supuse unuia dintre următoarele regimuri de testare și au prezentat reacții negative, în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 61/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind problemele de sănătate a animalelor ce afectează comerțul intracomunitar cu animale din speciile bovine și suine, cu modificările și completările ulterioare: 1. două teste serologice, la intervale de minimum 3 luni și maximum 12 luni; 2. 3 teste ale probelor de lapte la intervale de 3 luni, urmate după minimum 6 săptămâni de un test serologic; d) orice bovină care intră în exploatație provine din exploatații oficial indemne de bruceloză și, în cazul bovinelor cu vârsta mai mare de 12 luni, a prezentat un titru brucelic mai mic de 30 de unități internaționale (UI) de aglutinare/ml la testul de seroaglutinare, în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare, sau a reacționat negativ la oricare dintre testele agreate în intervalul de 30 de zile anterior sau ulterior datei la care sunt introduse în exploatație: în cazul în care testarea are loc ulterior introducerii în exploatație, animalul/animalele trebuie izolat/izolate fizic de celelalte animale din exploatație, pentru a 14 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 303/10.V.2010 se evita contactul direct sau indirect cu acestea până ce reacția se dovedește negativă. Art. 3. — Statusul oficial indemn de bruceloză al unei exploatații de bovine se menține în cazul în care: a) unul dintre următoarele regimuri de testare se desfășoară anual, cu rezultate negative, în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare: 1. 3 teste inelare efectuate pe probe de lapte, la intervale de cel puțin 3 luni; 2. 3 teste ELISA efectuate pe probe de lapte, la intervale de cel puțin 3 luni; 3. două teste inelare efectuate pe probe de lapte, la un interval de cel puțin 3 luni, urmate de un test serologic efectuat după minimum 6 săptămâni, în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare; 4. două teste ELISA efectuate pe probe de lapte, la un interval de cel puțin 3 luni, urmate de un test serologic efectuat după minimum 6 săptămâni, în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare; 5. două teste serologice efectuate la un interval de minimum 3 luni și maximum 12 luni; b) toate bovinele care intră în exploatație provin exclusiv din exploatații cu status oficial indemn de bruceloză și, în cazul bovinelor cu vârsta mai mare de 12 luni, au prezentat un titru brucelic mai mic de 30 de unități internaționale (UI) de aglutinare/ml la un test de seroaglutinare, în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare, sau au reacționat negativ la oricare dintre testele agreate în intervalul de 30 de zile anterior sau ulterior datei la care au fost introduse în exploatație; în cazul în care testul este efectuat ulterior introducerii în exploatație, animalul/animalele trebuie izolat/izolate fizic de celelalte animale, pentru a se evita contactul direct sau indirect cu acestea până ce reacția se dovedește negativă. Art. 4. — (1) Statusul oficial indemn de bruceloză al unei exploatații se suspendă în cazul în care: a) condițiile prevăzute art. 2 și 3 nu mai sunt îndeplinite; sau b) în urma testelor de laborator sau din motive clinice, una sau mai multe bovine sunt suspecte de bruceloză și animalele suspecte au fost sacrificate sau izolate pentru a se evita contactul direct sau indirect cu celelalte animale. (2) în cazul în care animalul a fost sacrificat și nu mai poate fi testat, suspendarea poate fi ridicată în cazul în care două teste de seroaglutinare efectuate în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare, la toate bovinele din exploatație cu vârsta mai mare de 12 luni, indică un titru mai mic de 30 de unități internaționale (UI) de aglutinare/ml; primul test este efectuat la cel puțin 30 de zile după îndepărtarea animalului, iar al doilea la cel puțin 60 de zile după primul test. (3) în cazul în care animalul a fost izolat de animalele din exploatație, acesta poate fi reintrodus în exploatație și statusul exploatației poate fi revizuit: a) după efectuarea unui test de seroaglutinare care a indicat un titru mai mic de 30 de unități internaționale (UI) de aglutinare/ml și a unei reacții de fixare a complementului cu rezultat negativ; sau b) după obținerea unui rezultat negativ la orice altă combinație de teste agreate în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare. Art. 5. — (1) Statusul oficial indemn de bruceloză al unei exploatații se retrage în cazul în care, în urma testelor de laborator sau a investigațiilor epidemiologice, s-a confirmat infectarea exploatației cu Brucella. (2) Statusul exploatației este revizuit în cazul în care animalele din specia bovină prezente în exploatație în momentul declanșării focarului au fost sacrificate sau în cazul în care exploatația a fost supusă testării de control și toate animalele cu vârsta mai mare de 12 luni au prezentat rezultate negative la două teste consecutive efectuate la intervale de 60 de zile, primul fiind efectuat la cel puțin 30 de zile după îndepărtarea animalului (animalelor) care a (au) prezentat o reacție pozitivă. (3) în cazul femelelor bovine gestante în momentul declanșării focarului, controlul final trebuie să aibă loc la cel puțin 21 de zile după ce ultima femelă gestantă în momentul declanșării focarului a fătat. ANEXA Nr. 2 AUTORITATEA NAȚIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ Șl PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR DIRECȚIA SANITAR-VETERINARĂ Șl PENTRU SIGURANȚAALIMENTELOR.....................’.. ATESTAT DE INDEMNITATE Seria CJ nr. 000001 Data.................. Se atestă că exploatația de bovine cu codul......................, din localitatea.........județul........., deținută de.............CNP/CUI..................a fost declarată oficial indemnă de bruceloză bovină ca urmare a: a) îndeplinirii condițiilor prevăzute de Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 41/2010 privind calificarea exploatațiilor de bovine în raport cu bruceloză bovină; b) testării serologice cu rezultate negative din data de.și din data de....; c) rezultatului Buletinului de analiză nr. ... Prezentul atestat rămâne valabil sau poate fi suspendat în condițiile prevăzute de Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 41/2010 și se eliberează de către medicul veterinar zonal în 3 exemplare originale, unul pentru proprietar, unul pentru medic și unul pentru primărie. Director executiv DSVSA, Proprietar exploatație, MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 303/10.V.2010 15 ANEXA Nr. 3 AUTORITATEA NAȚIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ Șl PENTRU SIGURANȚAALIMENTELOR DIRECȚIA SANITAR-VETERINARĂ Șl PENTRU SIGURANȚAALIMENTELOR. ACT DE SUSPENDARE a statusului de exploatație oficial indemnă de bruceloza bovină Seria CJ nr. 000001 Data............. Exploatației cu codul........................., din localitatea......județul........, deținută de.........., CNP/CUI..............., i se suspendă statusul de exploatație oficial indemnă de bruceloza bovină, în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 41/2010 privind calificarea exploatațiilor de bovine în raport cu bruceloza bovină. Suspendarea se ridică în urma îndeplinirii condițiilor prevăzute în anexa nr. 1 la Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 41/2010. Prezentul act de suspendare a statusului de exploatație oficial indemnă de bruceloza bovină se eliberează de către medicul veterinar zonal în 3 exemplare originale, unul pentru proprietar, unul pentru medic și unul pentru primărie. Director executiv DSVSA, Proprietar exploatație, MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI Șl PROTECȚIEI SOCIALE ORDIN privind aprobarea Ghidului solicitantului pentru cereri de ajutor de stat și ajutor de minimis „Angajați mai mulți, mai competenți, mai sănătoși — 3 propuneri în sprijinul angajaților tăi: Bani pentru completarea echipei; Bani pentru formare profesională; Bani pentru sănătatea și siguranța salariaților” necesar implementării Programului operațional sectorial „Dezvoltarea resurselor umane 2007—2013” Având în vedere: — Decizia CE nr. 5.811 din 22 noiembrie 2007 de adoptare a programului operațional de ajutor comunitar din partea Fondului Social European în conformitate cu obiectivul „Convergență” în România; — Ordinul ministrului muncii, familiei și egalității de șanse și al ministrului economiei și finanțelor nr. 3/185/2008 pentru stabilirea regulilor de eligibilitate și a listei cheltuielilor eligibile în cadrul operațiunilor finanțate prin Programul operațional sectorial „Dezvoltarea resurselor umane 2007—2013”, cu modificările ulterioare; — Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare; — Hotărârea Guvernului nr. 720/1991 privind aprobarea Normelor de organizare și exercitare a controlului financiar elaborate de Ministerul Economiei și Finanțelor; — Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență, aprobată cu modificări prin Legea nr. 362/2009; — Ordonanța Guvernului nr. 79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător, aprobată cu modificări prin Legea nr. 529/2003, cu modificările și completările ulterioare; — Ordonanța Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern și controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările și completările ulterioare; — Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 522/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv, cu modificările și completările ulterioare; — Ordinul ministrului muncii, familiei și protecției sociale nr. 308/2009 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru ocuparea forței de muncă „Bani pentru completarea echipei”; — Ordinul ministrului muncii, familiei și protecției sociale nr. 309/2009 privind aprobarea schemei de ajutor de stat pentru formare profesională generală și specifică „Bani pentru formare profesională”; — Ordinul ministrului muncii, familiei și protecției sociale nr. 310/2009 privind aprobarea schemei de ajutor de minimis „Bani pentru sănătatea și siguranța salariaților”, în baza art. 12 din Hotărârea Guvernului nr. 11/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, cu modificările și completările ulterioare, ministrul muncii, familiei și protecției sociale emite următorul ordin: Art. 1. — Se aprobă Ghidul solicitantului pentru cereri de ajutor de stat și ajutor de minimis „Angajați mai mulți, mai competenți, mai sănătoși — 3 propuneri în sprijinul angajaților tăi: Bani pentru completarea echipei; Bani pentru formare profesională; Bani pentru sănătatea și siguranța salariaților” necesar implementării Programului operațional sectorial „Dezvoltarea resurselor umane 2007—2013”, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin. *) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 bis, care se poate achiziționa de la Centrul pentru relații cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, București, sos. Panduri nr. 1. 16 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 303/10.V.2010 Art. 2. — Toate procedurile efectuate în temeiul ghidului solicitantului prevăzut la art. 1 rămân valabile. Art. 3. — Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, prin Direcția generală Autoritatea de management pentru Programul operațional sectorial „Dezvoltarea resurselor umane”, precum și organismele intermediare responsabile cu implementarea POSDRU vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Art. 4. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul muncii, familiei și protecției sociale, Mihai Constantin Șeitan București, 13 aprilie 2010. Nr. 294.’ EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR MONITORUL OFICIAL „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru reiatii cu publicul, București, sos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A. 5 948368 442894 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303/10.V.2010 conține 16 pagini. Prețul: 3,20 lei ISSN 1453—4495