MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Anul 178 (XXII) —Nr. 252 PARTEA I LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI Șl ALTE ACTE Marți, 20 aprilie 2010 Nr. 69. 431. 72. 434. 73. LEGI Șl DECRETE — Legea responsabilității fiscal-bugetare........ — Decret pentru promulgarea Legii responsabilității fiscal-bugetare...............................’. ★ — Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2010 privind ratificarea Scrisorii de intenție, semnată de autoritățile române la București la 5 februarie 2010 și aprobata prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar International din 19 februarie 2010, și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2009 privind ratificarea Aranjamentului stand-by dintre România și Fondul Monetar Internațional, convenit prin Scrisoarea de intenție transmisă de autoritățile române, semnată la București la 24 aprilie 2009, și prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar International din 4 mai 2009, precum și a Scrisorii suplimentare de intenție, semnată de ’ autoritățile române la data de 8 septembrie 2009 și aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internațional din 21 septembrie 2009............................... — Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2010 privind ratificarea Scrisorii de intenție, semnată de autoritățile române la București la 5 februarie 2010 și aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internațional din 19 februarie 2010, și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2009 privind ratificarea Aranjamentului stand-by dintre România și Fondul Monetar Internațional, convenit prin Scrisoarea de intenție transmisă de autoritățile române, semnată la București la 24 aprilie 2009, și prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internațional din 4 mai 2009, precum și a Scrisorii suplimentare de intenție, semnată ’ de autoritățile române la data de 8 septembrie 2009 și aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internațional din 21 septembrie 2009 .... ★ — Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2010 privind ratificarea Memorandumului suplimentar de înțelegere (primul addendum la Memorandumul de înțelegere) dintre Uniunea Europeană și România, semnat Ta București la 18 februarie 2010’ si la Bruxelles la 22 februarie 2010, la Memorandumul de înțelegere dintre Comunitatea Europeană și România, semnat la București și la Bruxelles la’23 iunie 2009, și pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2009 pentru ratificarea Memorandumului de SUMAR Pagina Nr. 2-11 11 435. 423. 424. 429. 12-13 436. 13. Pagina înțelegere dintre Comunitatea Europeană și România, semnat la București și la Bruxelles la 23 iunie 2009, și a Acordului de împrumut, în sumă de până lă 5.000.000.000 euro, dintre România, în calitate de împrumutat, Banca Națională a României, în calitate de agent al împrumutatului, și Comunitatea Europeană, în calitate de împrumu’tător, semnat la Luxemburg la 23 iunie 2009 si la București la 18 iunie 2009 .....................'.........’................ 13 — Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2010 privind ratificarea Merriorandumului suplimentar de înțelegere (primul addendum la Memorandumul de înțelegere) dintre Uniunea Europeană și România, semnat la București la 18 februarie 2010 și la Bruxelles la 22 februarie 20’10, la Memorandumul de înțelegere dintre Comunitatea Europeană și România, semnat la București și la Bruxelles la 23 iunie 2009, și pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2009 pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere dintre Comunitatea Europeană și România, semnat la București și la Bruxelles la 23 iunie 2009, și a Acordului de împrumut, în sumă de până lâ 5.000.000.000 euro, dintre România, în calitate de împrumutat, Banca Națională a României, în calitate de agent al împrumutatului, și Comunitatea Europeană, în calitate de împrumu’tător, semnat la Luxemburg la 23 iunie 2009 si la București la 18 iunie 2009 .....................’.........’............... 14 ★ — Decret privind conferirea Ordinului Meritul Cultural în grad de Mare Ofițer................................. 14 — Decret privind acordarea Drapelului de luptă Batalionului 1 CIMIC................................... 15 — Decret pentru supunerea spre adoptare Parlamentului a aderării României la Convenția privind crearea unei Organizatii Europene pentru Exploatarea Sateliților Meteorologici (EUMETSAT), adoptată la Geneva la 24 mai 1983, și la Protocolul privind privilegiile și imunitătile Organizației Europene pentru Exploatarea Sateliților Meteorologici (EUMETSAT), adoptat la Darmstaclt la 1 decembrie 1986 ............. 15 — Decret privind conferirea Ordinului Meritul Cultural în grad de Comandor ................................... 16 ACTE ALE BĂNCII NAȚIONALE A ROMÂNIEI — Circulară privind ratele dobânzilor plătite la rezervele minime obligatorii constituite în lei și în dolari SUA începând cu perioada de aplicare 24 martie—23 aprilie 2010 ............................. 16 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 252/20.IV.2010 LEGI SI DECRETE PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAȚILOR SENATUL LEGEA responsabilității fiscal-bugetare Parlamentul României adoptă prezenta lege. CAPITOLUL I Dispoziții generale Art. 1. — Prezenta lege are ca obiective principale: 1. asigurarea și menținerea disciplinei fiscal-bugetare, a transparenței și sustenabilității pe termen mediu și lung a finanțelor publice; 2. stabilirea unui cadru de principii și reguli pe baza căruia Guvernul să asigure implementarea politicilor fiscal-bugetare care să conducă la o bună gestiune financiară a resurselor; 3. gestionarea eficientă a finanțelor publice pentru a servi interesul public pe termen lung, asigurarea prosperității economice și ancorarea politicilor fiscal-bugetare într-un cadru durabil. Art. 2. — Dispozițiile prezentei legi se aplică autorităților, instituțiilor și entităților publice și/sau de utilitate publică prevăzute la art. 2 pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și, respectiv, la art. 2 pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, finanțate potrivit art. 62 din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, și art. 67 din Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare, precum și altor entități finanțate în proporție de peste 50% din fonduri publice, stabilite potrivit normelor europene. Art. 3. —în sensul prezentei legi, următorii termeni vor fi definiți astfel: 1. strategia tiscal-bugetară — documentul de politică publică ce stabilește obiectivele și prioritățile în domeniul fiscal-bugetar, țintele veniturilor și cheltuielilor bugetului general consolidat și ale bugetelor componente ale bugetului general consolidat, precum și evoluția soldului bugetului general consolidat pe o perioadă de 3 ani; 2. bugetul general consolidat — ansamblul bugetelor componente ale sistemului bugetar agregate și consolidate pentru a forma un întreg: bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul centralizat al unităților administrativ-teritoriale, bugetul Trezoreriei Statului, bugetele instituțiilor publice autonome, bugetele instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetul de stat, din bugetul asigurărilor sociale de stat și din bugetele fondurilor speciale, după caz, bugetele instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat și ale căror rambursare, dobânzi și alte costuri se asigură din fonduri publice, bugetul fondurilor externe nerambursabile, precum și al altor entități finanțate în proporție de peste 50% din fonduri publice stabilite potrivit normelor europene; 3. cheltuielile primare ale bugetului general consolidat — cheltuielile bugetului general consolidat, din care au fost deduse plățile de dobânzi aferente datoriei publice; 4. soldul bugetului general consolidat — diferența dintre veniturile bugetului general consolidat și cheltuielile bugetului general consolidat; 5. soldul primar al bugetului general consolidat — diferența dintre veniturile și cheltuielile primare ale bugetului general consolidat; 6. deteriorarea soldului bugetului general consolidat — majorarea deficitului bugetului general consolidat sau diminuarea excedentului bugetului general consolidat față de cel prevăzut în strategia fiscal-bugetară pentru anul respectiv; 7. ciclul economic — definit și măsurat conform metodologiilor recunoscute la nivelul Uniunii Europene; 8. cheltuielile de personal — totalul cheltuielilor suportate din bugetul general consolidat pentru personalul din sectorul bugetar, pe parcursul unui exercițiu bugetar, respectiv cheltuielile cu salariile de bază, soldele funcțiilor de bază și indemnizațiile lunare de încadrare, sporurile, indemnizațiile, premiile, stimulentele și alte drepturi de natură salarială, în bani sau natură, stabilite conform legii, precum și contribuțiile sociale ce revin în sarcina angajatorului aferente acestora; 9. entități finanțate în proporție de peste 50% din fonduri publice — entități considerate ca făcând parte din administrația publică dacă alocațiile de la buget acoperă mai mult de 50% din costurile de producție; 10. asistența financiară din partea Uniunii Europene și a altor donatori — asistența financiară nerambursabilă primită de România sub forma fondurilor nerambursabile de preaderare și postaderare potrivit prevederilor memorandumurilor și acordurilor de finanțare încheiate între Comisia Comunității Europene sau alți donatori și Guvernul României; 11. bugetul centralizat al unităților administrativ-teritoriale — veniturile și cheltuielile bugetelor generale ale unităților administrativ-teritoriale, definite la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare; 12. cheltuieli de natura investițiilor— includ cheltuielile de capital și transferuri pentru programele de dezvoltare. CAPITOLUL II Principiile, obiectivele și regulile politicii fiscal-bugetare SECȚIUNEA 1 Principiile politicii fiscal-bugetare Art. 4. — (1) Guvernul României va defini și va derula politica fiscal-bugetară pe baza următoarelor principii: 1. Principiul transparenței în ceea ce privește stabilirea obiectivelor fiscal-bugetare și derularea politicii fiscale și bugetare Guvernul și autoritățile publice locale au obligația de a face publice și de a menține în dezbatere un interval de timp rezonabil toate informațiile necesare ce permit evaluarea modului de implementare a politicilor fiscale și bugetare, rezultatelor acestora și a stării finanțelor publice centrale și, respectiv, locale. 2. Principiul stabilității Guvernul are obligația de a conduce politica fiscal-bugetară într-un mod care să asigure predictibilitatea acesteia pe termen mediu, în scopul menținerii stabilității macroeconomice. 3. Principiul responsabilității fiscale Guvernul are obligația de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent și de a gestiona resursele și obligațiile bugetare, precum și riscurile fiscale de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziției fiscale pe termen mediu și lung. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 252/20.IV.2010 3 Sustenabilitatea finanțelor publice presupune ca, pe termen mediu și lung, Guvernul să aibă posibilitatea să gestioneze riscuri sau situații neprevăzute, fără a fi nevoit să opereze ajustări semnificative ale cheltuielilor, veniturilor sau deficitului bugetar cu efecte destabilizatoare din punct de vedere economic sau social. 4. Principiul echității Guvernul va derula politica fiscal-bugetară luând în calcul impactul financiar potențial asupra generațiilor viitoare, precum și impactul asupra dezvoltării economice pe termen mediu și lung. 5. Principiul eficienței Politica fiscal-bugetară a Guvernului va avea la bază utilizarea eficientă a resurselor publice limitate, va fi definită pe baza eficienței economice, iar deciziile de alocare a investițiilor publice, inclusiv cele finanțate din fonduri nerambursabile primite de la Uniunea Europeană și alți donatori, se vor baza inter alia pe evaluarea economică, precum și pe evaluarea capacității de absorbție. 6. Principiul gestionării eficiente a cheltuielilor de personal plătite din fonduri publice Politica salarială și a numărului de personal aferentă instituțiilor, autorităților, entităților publice și/sau de utilitate publică trebuie să fie în conformitate cu țintele fiscal-bugetare din strategia fiscal-bugetară, cu scopul de a eficientiza gestiunea fondurilor cu această destinație. (2) Principiile prevăzute la alin. (1) sunt aplicabile în mod corespunzător și autorităților administrației publice locale și, respectiv, altor entități ale căror bugete fac parte din bugetul general consolidat. SECȚIUNEA a 2-a Obiectivele politicii fiscal-bugetare Art. 5. — (1) Guvernul are obligația să îndeplinească obiectivele de politică fiscal-bugetară, să elaboreze și să aplice strategia fiscal-bugetară anuală potrivit regulilor fiscal-bugetare prevăzute în prezenta lege. (2) Obiectivele politicii fiscal-bugetare sunt: a) menținerea datoriei publice la un nivel sustenabil pe termen mediu și lung; b) realizarea unui sold al bugetului general consolidat aproape de zero pe durata ciclului economic, concomitent cu asigurarea competitivității țării; c) gestionarea prudentă a resurselor și a obligațiilor asumate ale sectorului public și a riscurilor fiscal-bugetare; d) menținerea unui nivel adecvat al resurselor bugetare pentru plata serviciului datoriei publice; e) asigurarea predictibilității nivelului cotelor și bazelor de impozitare sau taxare. SECȚIUNEA a 3-a Regulile politicii fiscal-bugetare Art. 6. — Politica fiscal-bugetară va fi derulată în conformitate cu următoarele reguli fiscale: a) soldul bugetului general consolidat și cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, exprimate ca procent în produsul intern brut, nu pot depăși plafoanele anuale stabilite în cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară pentru primii 2 ani acoperiți de aceasta; b) soldul și, respectiv, soldul primar al bugetului general consolidat, luând în considerare componentele acestuia, pentru anul bugetar următor, nu vor putea depăși plafonul stabilit prin cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară, aprobată de către Parlament; c) cheltuielile totale ale bugetului general consolidat, excluzând asistența financiară din partea Uniunii Europene și a altor donatori și cheltuielile de personal, luând în considerare bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele instituțiilor autofinanțate, bugetele fondurilor speciale și alte bugete componente, nu vor depăși plafonul specificat în cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară pentru anul bugetar următor; d) pentru fiecare dintre cei 3 ani acoperiți de strategia fiscal- bugetară, rata anuală de creștere a cheltuielilor totale ale bugetului general consolidat va fi menținută sub rata anuală de creștere nominală a produsului intern brut prognozată pentru anul bugetar respectiv, până când soldul preliminat al bugetului general consolidat a înregistrat surplus în anul anterior anului pentru care se elaborează proiectul de buget; e) pentru fiecare dintre cei 3 ani acoperiți de strategia fiscal- bugetară, rata anuală de creștere a cheltuielilor totale ale bugetului general consolidat va fi cel mult egală cu rata anuală de creștere nominală a produsului intern brut prognozată pentru anul bugetar respectiv, în perioada în care soldul preliminat al bugetului general consolidat este în echilibru sau excedentar în anul anterior anului pentru care se elaborează proiectul de buget; f) în cazul în care se majorează cotele de impozitare, creșterea nominală a cheltuielilor totale ale bugetului general consolidat va fi cel mult egală cu creșterea nominală a veniturilor bugetare, fără a conduce la o deteriorare a soldului bugetului general consolidat prevăzut în strategia fiscal-bugetară. Creșterea nominală a cheltuielilor se poate realiza începând cu anul următor celui în care au fost majorate cotele de impozitare și numai după ce Consiliul fiscal a avizat estimările referitoare la creșterea nominală a veniturilor bugetare; g) pe parcursul exercițiului bugetar, creditele bugetare aprobate pentru cheltuieli de investiții nu pot fi virate și utilizate pentru cheltuieli curente; h) în cazul în care soldul pozitiv al bugetului general consolidat pentru anul bugetar respectiv și în următorii 2 ani va fi mai mare decât cel prognozat, diferența respectivă se va utiliza la diminuarea datoriei publice acumulate din anii precedenți. CAPITOLUL III Cheltuielile bugetare SECȚIUNEA 1 Evaluarea impactului cheltuielilor Art. 7. — (1) în cazul propunerilor de introducere a unor măsuri/politici/inițiative legislative a căror adoptare atrage majorarea cheltuielilor bugetare, inițiatorii au obligația să prezinte: a) fișa financiară prevăzută la art. 15 din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, însoțită de ipotezele și metodologia de calcul utilizată; b) declarație conform căreia majorarea de cheltuială respectivă este compatibilă cu obiectivele și prioritățile strategice specificate în strategia fiscal-bugetară, cu legea bugetară anuală și cu plafoanele de cheltuieli prezentate în strategia fiscal-bugetară. (2) Ministerul Finanțelor Publice are obligația să verifice fișa financiară prezentată conform prevederilor alin. (1). în acest scop, Ministerul Finanțelor Publice poate solicita opinia Consiliului fiscal. 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 252/20.IV.2010 SECȚIUNEA a 2-a Cheltuieli de personal Art. 8. — Guvernul și fiecare ordonator de credite, precum și orice entitate responsabilă de elaborarea politicilor și acordurilor salariale din sectorul public trebuie să se asigure că toate aceste politici și acorduri salariale sunt în concordanță cu principiile responsabilității fiscale, regulile fiscale, precum și cu obiectivele și limitele din strategia fiscal-bugetară. Art. 9. — (1) Nu se pot promova acte normative cu mai puțin de 180 de zile înainte de expirarea mandatului Guvernului, în conformitate cu art. 110 alin. (1) din Constituția României, republicată, care conduc la creșterea cheltuielilor de personal sau a pensiilor în sectorul bugetar. (2) Totalul cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat nu poate fi majorat pe parcursul anului bugetar, cu ocazia rectificărilor bugetare. (3) Negocierile pentru unele drepturi care, potrivit legii, se stabilesc prin contracte colective de muncă vor putea fi finalizate numai după ce cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară a fost aprobat, cu respectarea plafoanelor de cheltuieli de personal stabilite. Art. 10. — (1) în raport cu țintele prevăzute la art. 26 alin. (4), execuția cheltuielilor de personal este evaluată de către Ministerul Finanțelor Publice, la finalul fiecărui trimestru. (2) Pentru încadrarea în limitele trimestriale ale cheltuielilor de personal, ordonatorii de credite au posibilitatea să diminueze drepturile salariale care sunt stabilite prin lege în cuantum variabil și pe cele a căror acordare este facultativă, potrivit legii. (3) în cazurile excepționale și temeinic justificate în care un ordonator principal de credite nu se încadrează în limita trimestrială pentru cheltuielile de personal, Ministerul Finanțelor Publice poate aproba majorarea limitei respective, cu condiția ca ordonatorul principal de credite să facă dovada respectării dispozițiilor alin. (2) și a încadrării în bugetul anual aprobat pentru această destinație. (4) Ordonatorii principali de credite care se află în situația prevăzută la alin. (3) au obligația ca, în decursul trimestrului următor trimestrului pentru care a fost majorată limita pentru cheltuielile de personal, să înregistreze economii la cheltuielile de personal în cuantumul sumei cu care a fost majorată limita trimestrială precedentă. (5) Ordonatorii principali de credite au obligația să întreprindă toate măsurile necesare atât pentru îndeplinirea prevederilor alin. (4), cât și pentru îndeplinirea țintelor trimestriale pentru cheltuielile totale, inclusiv prin reducerea numărului de posturi finanțate și bugetele acestora și, respectiv, disponibilizarea, în condițiile legii, a unei părți din personalul încadrat. (6) Până la îndeplinirea obligației prevăzute la alin. (4), ordonatorilor principali de credite cărora le-a fost majorată limita trimestrială pentru cheltuielile de personal le va fi interzisă: a) acordarea de premii sau plata de ore suplimentare; b) promovarea angajaților, dacă acest lucru presupune o creștere a cheltuielilor de personal; c) scoaterea la concurs a posturilor vacante sau ocuparea acestora prin alte modalități prevăzute de lege. (7) în cazul în care obligația prevăzută la alin. (4) nu este îndeplinită în termenul prevăzut, Ministerul Finanțelor Publice va efectua deschiderile de credite care se referă la cheltuieli de personal către respectivul ordonator în limita unei sume diminuate, astfel încât să se înregistreze economii la cheltuielile de personal în cuantumul sumei cu care a fost majorată limita trimestrială precedentă, până când acesta face dovada că au fost luate măsurile necesare încadrării în cheltuielile de personal aprobate. CAPITOLUL IV Veniturile bugetare Art. 11. — Modificarea de către Ministerul Finanțelor Publice a prognozelor veniturilor bugetare ce au stat la baza elaborării strategiei fiscal-bugetare sau a legilor bugetare anuale, cu ocazia dezbaterilor asupra strategiei fiscal-bugetare sau a legilor bugetare anuale, se poate realiza cu acordul Guvernului și cu avizul favorabil al Consiliului fiscal. Art. 12. — (1) în termen de 30 de zile de la publicarea legii bugetului de stat și a legii bugetului asigurărilor sociale de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Finanțelor Publice va elabora și va publica programul anual de colectare a veniturilor bugetare pentru bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale, prezentând: a) ținte trimestriale de colectare a veniturilor, detaliate pe tipuri de venituri; b) ținte trimestriale de recuperare a arieratelor fiscale; c) măsurile avute în vedere pentru combaterea evaziunii și a fraudeț fiscale- (2) în termen de 30 de zile de la publicarea legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Finanțelor Publice va publica o prognoză anuală a veniturilor estimate a se colecta de către bugetele locale, bugetele instituțiilor autofinanțate și de alte bugete componente ale bugetului general consolidat ce nu au fost menționate la alin. (1), prezentând și estimări trimestriale de colectare a veniturilor, detaliate pe tipuri de venituri, precum și estimări trimestriale de recuperare a arieratelor fiscale, respectiv propuneri de acte normative sau de modificări de acte normative, având ca obiect îmbunătățirea și eficientizarea colectării veniturilor la bugetele locale, bugetele instituțiilor autofinanțate și la alte bugete componente ale bugetului general consolidat. Art. 13. — în cazurile în care se fac propuneri de acte normative care conduc la diminuarea veniturilor bugetare, se va elabora fișa financiară potrivit prevederilor art. 15 din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, care trebuie să îndeplinească cel puțin una dintre următoarele condiții: a) să aibă avizul Ministerului Finanțelor Publice și al Consiliului fiscal, conform căruia impactul financiar a fost luat în calcul în prognoza veniturilor bugetare și nu afectează țintele bugetare anuale și pe termen mediu; b) să fie însoțită de propuneri de măsuri de compensare a impactului financiar respectiv, prin majorarea altor venituri bugetare. Art. 14. —Actele normative care intră sub incidența art. 13 se adoptă concomitent cu măsurile compensatorii propuse de inițiator și avizate de Guvern. CAPITOLUL V Reguli privind rectificările bugetare Art. 15. — (1) Orice rectificare a bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și a bugetelor fondurilor speciale, precum și utilizarea sumelor reținute în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (4) din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, trebuie să aibă în vedere concluziile raportului semestrial privind situația economică și bugetară publicat, precum și opinia Consiliului fiscal cu privire la acesta^ (2) într-un an bugetar nu pot fi aprobate mai mult de două rectificări bugetare și acestea nu pot fi promovate în primele 6 luni ale anului. Art. 16. — Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat, excluzând asistența financiară din partea Uniunii Europene și a altor donatori, pot fi suplimentate cu ocazia rectificărilor bugetare numai pentru plata serviciului datoriei publice și pentru plata contribuției României la bugetul Uniunii Europene. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 252/20.IV.2010 5 Art. 17. — în cazul în care raportul semestrial privind situația economică și bugetară constată o deteriorare a soldului previzional al bugetului general consolidat față de ținta avută în vedere la aprobarea bugetului anual cu mai mult de 0,5% din produsul intern brut luat în considerare la elaborarea bugetului anual și această deteriorare nu se datorează înrăutățirii semnificative a prognozei macroeconomice, Guvernul are obligația de a pune în aplicare măsuri adecvate pentru îndeplinirea țintei privitoare la soldul bugetului general consolidat. CAPITOLUL VI Strategia fiscal-bugetară Art. 18. — (1) Până la data de 30 mai a fiecărui an, Guvernul, la propunerea Ministerului Finanțelor Publice, va aproba strategia fiscal-bugetară pentru următorii 3 ani, ce va conține cadrul macroeconomic care stă la baza politicii fiscal-bugetare, cadrul fiscal-bugetar cu prognozele bugetare și politica fiscal- bugetară, cadrul de cheltuieli pe termen mediu și o declarație de răspundere, conform prevederilor prezentei legi, și o va prezenta Parlamentului. (2) Odată cu strategia fiscal-bugetară prevăzută la alin. (1), Guvernul va depune și proiectul legii pentru aprobarea limitelor specificate în cadrul fiscal-bugetar prevăzut la art. 20 alin. (1), fundamentate în strategia fiscal-bugetară. (3) Limitele pentru soldul total și cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, prevăzute la art. 20 alin. (1) lit. a) și b), aprobate de Parlament, sunt obligatorii pentru următorii 2 ani bugetari. (4) Limitele prevăzute la art. 20 alin. (1) lit. c)—g), aprobate de Parlament, sunt obligatorii pentru anul bugetar următor. Art. 19. — Cadrul macroeconomic conține informații privind situația macroeconomică și prognozele: 1. pentru anul bugetar curent și 3 ani ulteriori, rezultatele efective ale ultimilor 2 ani bugetari, referitoare la: a) produsul intern brut și componentele sale; b) indicele prețurilor de consum și deflatorul produsului intern brut; c) șomajul și ocuparea forței de muncă; d) poziția de cont curent a balanței de plăți; e) premisele ce stau la baza prognozelor; f) o declarație privind concordanța sau diferențele față de prognozele Comisiei Europene; 2. prognozele macroeconomice pe termen mediu ce afectează politica fiscală. Art. 20. — (1) Cadrul fiscal-bugetar cuprinde plafoane pentru anul bugetar următor și 2 ani ulteriori, rezultatele efective pe 2 ani anteriori anului bugetar în curs și rezultatele estimate ale anului în curs pentru: a) soldul bugetului general consolidat, exprimat ca pondere în produsul intern brut; b) cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, exprimate ca pondere în produsul intern brut, conform prevederilor Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice; c) plafoanele privind finanțările rambursabile care pot fi contractate, precum și cele privind tragerile din finanțările rambursabile contractate sau care urmează să fie contractate de către unitățile administrativ-teritoriale; d) plafoanele privind emiterea de garanții de către Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice, și de către unitățile administrativ-teritoriale; e) nivelul nominal al cheltuielilor totale și de personal pentru bugetul general consolidat, bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele instituțiilor autofinanțate, bugetele fondurilor speciale și alte bugete componente ale bugetului general consolidat, exclusiv asistența financiară din partea Uniunii Europene și a altor donatori; f) soldul nominal al bugetului general consolidat, bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale și al altor bugete componente ale bugetului general consolidat; g) soldul primar al bugetului general consolidat. (2) Secțiunea de cadru fiscal-bugetar din strategia fiscal- bugetară va mai cuprinde: a) rezultatele efective pe 2 ani anteriori anului bugetar în curs și rezultatele estimate ale anului în curs, precum și prognozele pentru 3 ani ulteriori acestuia pentru bugetul general consolidat și pentru bugetele componente ale acestuia, referitoare la: — nivelul veniturilor bugetului general consolidat, pe tipuri de venituri; — nivelul cheltuielilor bugetului general consolidat, în clasificație economică și în clasificație funcțională; — cheltuieli de natura investițiilor; — nivelul datoriei publice; — orice alte informații pe care Ministerul Finanțelor Publice le consideră importante pentru strategia fiscală; — premisele-cheie care stau la baza determinării indicatorilor din strategia fiscal-bugetară; — analiza de senzitivitate a țintelor fiscale la schimbările indicatorilor macroeconomici; b) explicația politicilor fiscal-bugetare prin raportare la principiile și obiectivele responsabilității fiscale și la regulile fiscale și orice măsuri temporare ce vor fi implementate pentru a asigura conformarea cu acestea; c) o analiză referitoare la: — politica de venituri, inclusiv modificările de impozite și taxe planificate și politicile ce afectează alte venituri; — politica de îndatorare publică și de finanțare a deficitului bugetar și o analiză a sustenabilității datoriei; — politica de cheltuieli, inclusiv prioritățile în materie de cheltuieli, intențiile privind cheltuielile totale ale bugetului consolidat și pentru alte bugete și plafoanele de cheltuieli și alte ținte sau limite implicate sau impuse de regulile fiscale; d) analiza privind riscurile fiscale, cuprinzând orice angajamente ce nu sunt incluse în prognozele fiscale și toate circumstanțele ce pot avea un efect substanțial asupra prognozelor fiscale și economice și care nu au fost deja încorporate în prognozele fiscale, precum și informații privind pierderile și plățile restante ale companiilor cu capital majoritar de stat; e) o explicație cu privire la legătura dintre strategia fiscal- bugetară revizuită și cea anterioară și o explicație referitoare la modificările semnificative. (3) Cadrul de cheltuieli pe termen mediu conține planurile de alocare a resurselor bugetare pentru anul bugetar următor și 2 ani ulteriori acestuia, rezultatele estimate pentru anul bugetar curent și rezultatele efective pentru 2 ani anteriori, referitoare la: a) prioritățile în materie de cheltuieli și argumentarea acestora în detaliu, incluzând și o explicare a modului în care Guvernul intenționează să își îmbunătățească politica, eficiența și eficacitatea serviciilor oferite, calitatea activităților sale de reglementare și inițiativele sale de reducere a barierelor pentru mediul de afaceri și de încurajare a creșterii sectorului privat în diferite domenii; b) cheltuielile bugetului de stat, detaliate pe primii 10 ordonatori principali de credite ai bugetului de stat, în ordine descrescătoare, stabiliți de către Guvern, cheltuielile altor bugete componente ale bugetului general consolidat, precum și estimările privind cheltuielile totale ale bugetului centralizat al unităților administrativ-teritoriale; c) programul de investiții publice care să includă prioritățile Guvernului, argumentarea lor, precum și detalierea acestora pe 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 252/20.IV.2010 primii 10 ordonatori principali de credite ai bugetului de stat, în ordine descrescătoare, stabiliți de către Guvern. (4) Declarația de răspundere va conține o declarație semnată de primul-ministru și de ministrul finanțelor publice, prin care se atestă corectitudinea și integralitatea informațiilor din strategia fiscal-bugetară și conformitatea acesteia cu prezenta lege, țintele sau limitele pentru regulile fiscale și respectarea principiilor responsabilității fiscale. CAPITOLUL VII Bugetul anual Art. 21. — (1) Fiecare ordonator principal de credite va depune o propunere de cheltuieli bugetare care va fi în concordanță cu strategia fiscal-bugetară și cu metodologia pentru elaborarea proiectului anual de buget, ce includ plafoanele de cheltuieli și numărul de personal, emise de Ministerul Finanțelor Publice. (2) Prealocarea unor sume bugetare cu destinație specială unor ordonatori principali de credite sau unor sectoare nu este permisă. Alocările de fonduri bugetare pentru ordonatori principali de credite sau sectoare pot fi făcute doar prin proiectul anual al bugetului. (3) Ministerul Finanțelor Publice va avea autoritatea de a respinge toate propunerile de buget ce includ propunerile de cheltuieli prezentate de ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetelor fondurilor speciale în cursul procesului bugetar anual, dacă acestea nu sunt în concordanță cu strategia fiscal- bugetară și cu metodologia pentru elaborarea proiectului anual de buget, și în cazul în care ordonatorii de credite nu aliniază propunerea lor de buget în intervalul de timp specificat de Ministerul Finanțelor Publice, acesta este abilitat, după negocieri, sub medierea primului-ministru, să ajusteze unilateral propunerea de buget, spre a fi inclusă în bugetul anual. (4) Guvernul are obligația de a prezenta Parlamentului un buget anual care să respecte principiile responsabilității fiscale, regulile fiscale, strategia fiscal-bugetară și orice alte prevederi ale prezentei legi, iar primul-ministru și ministrul finanțelor publice vor semna o declarație ce atestă această conformitate, declarație care va fi prezentată Parlamentului împreună cu bugetul anual. (5) în eventualitatea că Guvernul nu poate respecta condiția de conformitate prevăzută la alin. (4), primul-ministru și ministrul finanțelor publice vor menționa în declarație abaterile, precum și măsurile și termenele până la care Guvernul va asigura conformitatea cu principiile responsabilității fiscale, cu regulile fiscale și cu strategia fiscal-bugetară. (6) Consiliul fiscal va exprima o opinie cu privire la declarația menționată la alin. (4), inclusiv mențiunile prevăzute la alin. (5). Art. 22. — Legea bugetului de stat și legea bugetului asigurărilor sociale de stat, pentru fiecare an, trebuie să fie armonizate cu strategia fiscal-bugetară și cu prevederile prezentei legi și va include într-o anexă la raportul legii bugetului de stat ținte fiscale ce cuprind: a) ținte fiscale anuale ca valoare nominală și exprimate ca pondere în produsul intern brut pentru anul bugetar următor și 2 ani ulteriori, referitoare la: soldul bugetar, soldul bugetar primar, veniturile și cheltuielile totale, cheltuielile bugetare primare pentru bugetul general consolidat; b) informații privind nivelul datoriei publice; c) fundamentarea țintelor stabilite, inclusiv prin prezentarea metodologiei de calcul utilizate, și compararea acestora cu execuția ultimilor 2 ani; d) prezentarea impactului financiar al schimbărilor legislative, precum și a măsurilor de compensare a acestuia. CAPITOLUL VIII Clauze derogatorii Art. 23. — Cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară prevăzut la art. 20 alin. (1) poate fi revizuit în următoarele situații: a) modificarea sferei de cuprindere a bugetului general consolidat, caz în care trebuie explicate motivele care au stat la baza acestei modificări și prezentate informațiile prevăzute la art. 20 alin. (1), în format comparabil cu noua structură a bugetului general consolidat; b) înrăutățirea semnificativă a prognozei indicatorilor macroeconomici și a celorlalte ipoteze care au fost utilizate la elaborarea strategiei fiscal-bugetare; c) schimbarea Guvernului, caz în care, la începerea mandatului unui nou Guvern, acesta va face public dacă prin programul său de guvernare se încadrează în ultima strategie fiscal-bugetară aprobată de către Parlament sau, în caz contrar, Ministerul Finanțelor Publice va elabora proiectul unei noi strategii fiscal-bugetare. Art. 24. — (1) La elaborarea și dezbaterea strategiei fiscal- bugetare potrivit prevederilor art. 18 alin. (1) și a legilor bugetare anuale nu pot fi aduse modificări care să conducă la deteriorarea nivelului soldului bugetului general consolidat prevăzut în strategia fiscal-bugetară anterioară, la creșterea cheltuielilor și a plafoanelor de îndatorare și garantare sau orice alte modificări care nu sunt în conformitate cu obiectivele prezentei legi și cu regulile fiscale. (2) Parlamentul poate restitui strategia fiscal-bugetară Guvernului, cu comentarii și observații. în această situație, Guvernul va include și/sau va răspunde în termen de 15 zile acestor comentarii, în consultare cu Consiliul fiscal, și va depune strategia fiscal-bugetară revizuită. Dacă nici de această dată Parlamentul nu este de acord cu strategia fiscal-bugetară propusă și nu aprobă proiectul legii prevăzut la art. 18 alin. (2), primul-ministru, cu avizul Consiliului fiscal, va prezenta o proiecție finală a cadrului fiscal-bugetar, luând în considerare observațiile Parlamentului, și, la propunerea Ministerului Finanțelor Publice, va înainta proiectul legii bugetului de stat și proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul următor. Art. 25. — (1) Revizuirea strategiei fiscal-bugetare poate fi făcută de Parlament, la propunerea Guvernului, cu excepția situației prevăzute la art. 23 lit. a). în acest caz, actualizarea strategiei fiscal-bugetare se aprobă prin hotărâre a Guvernului. (2) Revizuirea strategiei fiscal-bugetare și a proiectelor legii bugetului de stat și legii bugetului asigurărilor sociale de stat face obiectul analizei și opiniei Consiliului fiscal. (3) Strategia fiscal-bugetară revizuită trebuie să conțină o secțiune distinctă care să evidențieze diferențele față de forma anterioară, împreună cu explicarea acestora. CAPITOLUL IX Transparența politicii fiscal-bugetare SECȚIUNEA 1 Execuția bugetară și monitorizarea țintelor fiscal-bugetare Art. 26. — (1) în termen de 45 de zile de la publicarea legii bugetului de stat și a legii bugetului asigurărilor sociale de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Finanțelor Publice va publica pe site-ul propriu programarea financiară trimestrială a cheltuielilor bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetelor fondurilor speciale, în clasificație economică, pe baza programului trimestrial de colectare a veniturilor bugetare. (2) în termen de 55 de zile de la publicarea legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Finanțelor Publice va publica pe site-ul propriu estimările MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 252/20.IV.2010 7 trimestriale referitoare la cheltuielile bugetelor locale, bugetelor instituțiilor autofinanțate și altor bugete componente ale bugetului general consolidat care nu au fost menționate la alin. (1), în clasificație economică. (3) în acest scop, ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetelor fondurilor speciale vor transmite Ministerului Finanțelor Publice propunerile de eșalonare trimestrială a cheltuielilor, în termen de 15 zile de la publicarea legii bugetului de stat și a legii bugetului asigurărilor sociale de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale, bugetelor instituțiilor autofinanțate și ai altor bugete componente ale bugetului general consolidat vor transmite Ministerului Finanțelor Publice propunerile de eșalonare trimestrială a cheltuielilor, în termen de 45 de zile de la publicarea legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I. (4) Pe baza programării trimestriale a cheltuielilor și a programului trimestrial de încasare a veniturilor bugetare, Ministerul Finanțelor Publice va elabora, va aproba și va publica ținte trimestriale ale cheltuielilor, veniturilor și deficitului bugetului general consolidat, precum și ținte trimestriale pentru cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat pentru ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetelor fondurilor speciale. Art. 27. — Până la sfârșitul lunilor aprilie, iulie și octombrie ale fiecărui an, Guvernul va prezenta public o evaluare a execuției bugetare trimestriale și gradul de îndeplinire a țintelor trimestriale prevăzute la art. 26 alin. (4). în cazul unor abateri de la țintele stabilite, Guvernul va prezenta și măsurile avute în vedere pentru a corecta aceste dezechilibre prin reduceri de cheltuieli sau măsuri de îmbunătățire a colectării veniturilor. Art. 28. — Evaluările execuției bugetare trimestriale și măsurile avute în vedere pentru corectarea eventualelor abateri vor face obiectul analizei și evaluării de către Consiliul fiscal. SECȚIUNEA a 2-a Raportul semestrial privind situația economică și bugetară Art. 29. — Până la sfârșitul lunii iulie a fiecărui an, Ministerul Finanțelor Publice va publica pe site-ul propriu un raport semestrial cu privire la situația economică și bugetară. Art. 30. — Raportul semestrial privind situația economică și bugetară va cuprinde, fără a se limita la acestea, următoarele: a) reanalizarea cadrului macroeconomic care a stat la baza bugetului anului respectiv, precum și cele mai recente date cu privire la indicatorii macroeconomici și va identifica tendințele și schimbările semnificative față de cele estimate cu ocazia finalizării legii bugetului de stat și a legii bugetului asigurărilor sociale de stat; b) cuantificarea impactului eventualelor schimbări ale prognozei macroeconomice asupra țintelor bugetare anuale și pe termen mediu și prezentarea măsurilor care vor fi luate; c) date cu privire la veniturile bugetului general consolidat, detaliat pentru fiecare categorie de venit, precizându-se prognoza inițială, veniturile colectate în primele 6 luni, precum și o prognoză actualizată pentru întregul an; d) date cu privire la cheltuielile bugetului general consolidat, detaliat în clasificație economică și funcțională, pentru fiecare buget din componența bugetului general consolidat, precizându-se programul aprobat, cheltuielile efectuate în primele 6 luni, precum și o prognoză actualizată pentru întregul an; e) date cu privire la cheltuielile bugetului de stat, detaliat în clasificație economică, pentru fiecare ordonator principal de credite al bugetului de stat, precizându-se programul aprobat, cheltuielile efectuate în primele 6 luni, precum și o prognoză actualizată pentru întregul an; f) date cu privire la soldul bugetar, atât pentru bugetul general consolidat total și primar, cât și pentru fiecare buget din componența bugetului general consolidat, precizându-se programul aprobat, rezultatul realizat în primele 6 luni, precum și o prognoză actualizată pentru întregul an; g) date cu privire la absorbția fondurilor primite de la Uniunea Europeană și de la alți donatori, precizându-se programul aprobat, rezultatul realizat în primele 6 luni, precum și o prognoză actualizată pentru întregul an; h) date cu privire la plățile restante ale bugetului general consolidat la finele trimestrului I și estimări pentru semestrul I și pentru fiecare buget din componența bugetului general consolidat; i) date cu privire la finanțarea deficitului bugetar și nivelul datoriei publice; j) justificări pentru eventualele nerealizări ale previziunilor de venituri, precizându-se măsurile luate și planificate pentru îmbunătățirea colectării. Art. 31. — (1) Informațiile cuprinse în raportul semestrial privind situația economică și bugetară trebuie să ia în considerare, în măsura în care este posibil, toate deciziile Guvernului, precum și toate celelalte situații care pot avea un efect asupra perspectivelor fiscale și economice din anul respectiv. (2) Datele și informațiile cuprinse în raportul semestrial privind situația economică și bugetară trebuie să fie prezentate într-un format comparabil cu cele din programul bugetar anual și cu cele din strategia fiscal-bugetară. SECȚIUNEA a 3-a Raportul privind execuția bugetară finală Art. 32. — în termen de cel mult 3 luni de la încheierea exercițiului bugetar, Ministerul Finanțelor Publice va publica pe site-ul propriu un raport cu privire la execuția bugetară preliminată a exercițiului încheiat. Art. 33. — Raportul privind execuția bugetară finală are ca scop: a) furnizarea informațiilor cu privire la rezultatele politicii bugetare în anul încheiat și compararea acestor rezultate atât cu obiectivele și prioritățile strategice, cât și cu țintele fiscale din strategia fiscal-bugetară și din bugetul anual; b) analiza modului în care Guvernul a respectat principiile și regulile fiscale prevăzute în prezenta lege și explicarea eventualelor abateri de la acestea; c) evaluarea politicii fiscal-bugetare din anul bugetar încheiat, precum și a rezultatelor acesteia în conformitate cu obiectivul pe termen mediu prevăzut de strategia fiscal-bugetară; d) evaluarea eventualelor abateri de la obiectivul pe termen mediu ale Guvernului și prezentarea măsurilor de încadrare a țintelor stabilite. Art. 34. — Raportul privind execuția bugetară finală va cuprinde date de execuție a indicatorilor prevăzuți la art. 20 alin. (1), precum și o secțiune distinctă care să evidențieze abaterile acestora față de strategia fiscal-bugetară și față de bugetul anual inițial, precum și o explicație privind modificările semnificative. SECȚIUNEA a 4-a Raportul privind situația economică și bugetară la încheierea mandatului Guvernului Art. 35. — Cu cel puțin 60 de zile înaintea organizării alegerilor parlamentare, Guvernul va publica pe site-ul propriu un raport privind situația economică și bugetară. Art. 36. — Raportul privind situația economică și bugetară la încheierea mandatului Guvernului trebuie să conțină următoarele informații: 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 252/20.IV.2010 a) estimarea veniturilor, cheltuielilor și soldului bugetului general consolidat pentru anul financiar curent, detaliate în clasificație economică și pe bugete componente ale bugetului general consolidat; b) prognoza indicatorilor macroeconomici și a altor ipoteze economice care au stat la baza elaborării estimărilor prevăzute la lit. a); c) analiza cu privire la riscurile, cuantificate acolo unde este posibil, care pot avea un efect asupra perspectivelor bugetare, inclusiv orice alte angajamente ale Guvernului care nu sunt incluse în prognozele fiscale, precum și informații privind pierderile și plățile restante ale companiilor cu capital majoritar de stat; d) o declarație semnată de către primul-ministru și ministrul finanțelor publice, care să ateste că informațiile din raport reflectă cele mai bune estimări la momentul respectiv și acestea sunt elaborate într-un mod realist, că reflectă toate informațiile disponibile cu privire la perspectivele economice și fiscale, cuprinde informațiile comunicate de către ordonatorii principali de credite și respectă prevederile art. 37. Art. 37. — Informațiile cuprinse în raportul prevăzut la art. 36 trebuie să ia în considerare toate deciziile Guvernului, precum și toate celelalte situații cunoscute care pot avea un efect asupra perspectivelor fiscale și economice. SECȚIUNEA a 5-a Impactul financiar al angajamentelor electorale Art. 38. — (1) Cu 60 de zile înaintea alegerilor generale, președinții partidelor politice pot solicita primului-ministru sau Consiliului fiscal calcularea impactului financiar al politicilor propuse și anunțate public. (2) O astfel de solicitare trebuie să fie exprimată în scris și să descrie în detaliu politica propusă, oferind detalii relevante pentru calculul impactului financiar. (3) Solicitarea adresată primului-ministru va fi transmisă direct Ministerului Finanțelor Publice, ministerelor responsabile sau Consiliului fiscal. (4) Ministerul Finanțelor Publice și/sau ministerele de resort nu răspund solicitărilor președinților partidelor politice dacă acestea nu au fost transmise prin intermediul primului-ministru. Art. 39. — (1) în termen de 30 de zile de la data solicitării, Ministerul Finanțelor Publice și/sau ministerul de resort sau președintele Consiliului fiscal vor face public impactul financiar al politicii respective, împreună cu ipotezele care au stat la baza calculului acestuia, precum și metodologia de calcul pe baza informațiilor aflate la dispoziția Ministerului Finanțelor Publice și/sau a ministerelor de resort. (2) în cazul în care Ministerul Finanțelor Publice și/sau ministerul de resort sau Consiliul fiscal nu au dispus de informații suficiente sau nu au avut suficient timp să pregătească și să publice impactul financiar respectiv, vor anunța public acest lucru. CAPITOLUL X Consiliul fiscal SECȚIUNEA 1 Responsabilități și competențe Art. 40. — (1) Consiliul fiscal este o autoritate independentă, compusă din 5 membri cu experiență în domeniul politicilor macroeconomice și bugetare, care va sprijini activitatea Guvernului și a Parlamentului în cadrul procesului de elaborare și derulare a politicilor fiscal-bugetare, pentru a asigura calitatea prognozelor macroeconomice care stau la baza proiecțiilor bugetare și a politicilor fiscal-bugetare pe termen mediu și lung. Membrii Consiliului fiscal își exercită mandatul potrivit legii și nu vor solicita sau primi instrucțiuni de la autoritățile publice ori de la orice altă instituție sau autoritate. (2) Consiliul fiscal are următoarele atribuții principale: a) analiza și elaborarea de opinii și recomandări asupra prognozelor macroeconomice și bugetare oficiale; b) analiza și elaborarea de opinii și recomandări asupra strategiei fiscal-bugetare, precum și evaluarea conformității acesteia cu principiile și regulile fiscale prevăzute de lege; c) evaluarea performanțelor fiscal-bugetare ale Guvernului în raport cu obiectivele fiscale și prioritățile strategice specificate în strategia fiscal-bugetară, precum și cu principiile și regulile fiscale prevăzute de lege, prin: — analiza și elaborarea de opinii și recomandări cu privire la evaluarea trimestrială elaborată de către Guvern cu privire la execuția bugetară, asupra gradului de îndeplinire a țintelor trimestriale, precum și asupra măsurilor avute în vedere de către Guvern pentru corectarea eventualelor abateri; — analiza și elaborarea de opinii și recomandări cu privire la raportul semestrial privind situația economică și bugetară; — analiza și elaborarea de opinii și recomandări cu privire la raportul final privind situația economică și bugetară; — analiza și elaborarea de opinii și recomandări cu privire la raportul privind situația economică și bugetară la încheierea mandatului Guvernului; d) analiza și elaborarea de opinii și recomandări, atât înainte de aprobarea de către Guvern, cât și înainte de transmiterea către Parlament, asupra legilor bugetare anuale, a rectificărilor bugetare, cât și asupra altor inițiative legislative care pot avea un impact asupra volumului cheltuielilor bugetare, precum și evaluarea conformității acestora cu principiile și regulile fiscale prevăzute de prezenta lege; e) pregătirea estimărilor și emiterea de opinii cu privire la impactul bugetar al proiectelor de acte normative, altele decât cele menționate la lit. d), cât și cu privire la amendamentele făcute la legile bugetare anuale pe parcursul dezbaterilor parlamentare; f) oferirea de informații aflate în competențele sale, în urma solicitării scrise, Președintelui României, președinților celor două Camere ale Parlamentului, președintelui Curții de Conturi, guvernatorului Băncii Naționale a României și comisiilor parlamentare; g) informarea comisiilor de buget-finanțe ale Parlamentului României sau a Guvernului cu privire la eventuale inițiative legislative care să promoveze menținerea disciplinei fiscale și a transparenței procesului bugetar. (3) Opiniile, prognozele, analizele și recomandările Consiliului fiscal vor fi publicate pe pagina web a acestuia. (4) Opiniile și recomandările Consiliului fiscal vor fi avute în vedere de către Guvern și Parlament la elaborarea strategiei fiscal-bugetare și a legilor bugetare anuale și, respectiv, la însușirea/aprobarea acestora. Art. 41. — (1) Consiliul fiscal poate solicita de la orice instituție sau autoritate publică informații, documente sau date relevante pentru a-și îndeplini atribuțiile și responsabilitățile prevăzute de prezenta lege. (2) Consiliul fiscal poate solicita informații, documente sau date relevante pentru îndeplinirea atribuțiilor și responsabilităților sale, în orice format sau nivel de detaliere, de la entitatea care gestionează astfel de informații sau este responsabilă pentru prelucrarea acestora. Entitatea respectivă va transmite informațiile/documentele/datele solicitate, în forma solicitată, în termen de 15 zile de la solicitarea lor de către Consiliul fiscal. (3) Dacă informațiile solicitate nu sunt disponibile sau nu pot fi transmise în termenul prevăzut la alin. (2), entitatea respectivă va informa în scris Consiliul fiscal asupra acestui fapt. (4) Dacă entitatea care are obligația să comunice informațiile/documentele/datele solicitate de către Consiliul fiscal MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 252/20.IV.2010 9 nu face acest lucru în termenul prevăzut la alin. (2), Consiliul fiscal poate solicita informațiile respective Ministerului Finanțelor Publice. Ministerul Finanțelor Publice va transmite informațiile solicitate în termen de 7 zile de la data solicitării sau va informa în scris Consiliul fiscal dacă respectivele informații nu sunt disponibile. (5) Dacă entitatea care are obligația să furnizeze informațiile/documentele/datele solicitate de către Consiliul fiscal nu face acest lucru în termenele prevăzute la alin. (2) și (4), Consiliul fiscal va face public acest lucru. (6) Solicitările Consiliului fiscal către entitatea care are obligația să furnizeze datele solicitate pot fi făcute și sub forma unui document cu semnătură electronică, acolo unde există un acord în acest sens. (7) Nicio persoană acționând în numele unei entități care are obligația să furnizeze informații Consiliului fiscal nu va fi dezavantajată pentru că a comunicat Consiliului fiscal datele necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor și responsabilităților acestuia, sub condiția ca regulile cu privire la tratamentul informațiilor confidențiale prevăzute la alin. (2) să fi fost respectate. SECȚIUNEA a 2-a Membrii Consiliului fiscal Art. 42. — (1) Membrii Consiliului fiscal sunt numiți prin hotărâre de către Parlament, pentru o perioadă de 9 ani. Membrii Consiliului fiscal nu pot fi realeși la finalizarea mandatului. Dacă mandatul unui membru al Consiliului fiscal a încetat după o perioadă de 3 ani, acesta poate fi reales o singură dată. (2) Academia Română, Banca Națională a României, Academia de Studii Economice București, Institutul Bancar Român și Asociația Română a Băncilor vor nominaliza fiecare o singură persoană pentru a face parte din Consiliul fiscal. (3) Persoanele nominalizate pentru a face parte din Consiliul fiscal sunt audiate de către comisiile de buget-finanțe ale Parlamentului și vor fi votate de către Parlament. în situația în care persoanele nominalizate potrivit alin. (2) nu întrunesc voturile necesare, entitățile menționate vor face alte nominalizări, în termen de 15 zile. (4) Persoanele nominalizate pentru a face parte din Consiliul fiscal trebuie să nu aibă cazier judiciar sau cazier fiscal, să fie cetățeni români cu drept de vot, să aibă studii universitare în domeniul economic, să aibă o bună reputație și experiență profesională în domeniul politicilor economice, bugetare sau financiare și o vechime în specialitate de minimum 10 ani. (5) Nu poate fi nominalizată pentru a face parte din Consiliul fiscal persoana: a) care cu 4 ani înainte de nominalizare a deținut o funcție de demnitate publică în cadrul Guvernului; b) care cu 4 ani înainte de nominalizare a fost membru al Parlamentului României sau al Parlamentului European ori a deținut o funcție de conducere în cadrul unui partid politic; c) al/a cărei soț/soție, părinți, copii, frați/surori, alte rude sau afini, până la gradul al IV-lea inclusiv, dețin o funcție de demnitate publică în cadrul Guvernului, au calitatea de membru al Parlamentului României sau al Parlamentului European ori dețin o funcție de conducere în cadrul unui partid politic. (6) Pe perioada mandatului, membrii Consiliului fiscal: a) nu pot accepta o funcție de demnitate publică în cadrul Guvernului sau o funcție asimilată și nu pot deveni membri ai Parlamentului României ori ai Parlamentului European sau deține o funcție de conducere în cadrul unui partid politic; b) nu pot fi soți și nici rude ori afini, până la gradul al doilea inclusiv, cu persoane care dețin o funcție în cadrul Guvernului sau o funcție asimilată, au calitatea de membru al Parlamentului României ori al Parlamentului European sau dețin o funcție de conducere în cadrul unui partid politic; c) nu pot fi funcționari publici; d) nu pot fi membri în consiliile de administrație, directori executivi, cenzori sau auditori ai companiilor naționale sau societăților comerciale cu capital majoritar de stat. (7) Membrii Consiliului fiscal au obligația să notifice de îndată, în scris, comisiilor de buget-finanțe ale Parlamentului apariția oricăreia dintre situațiile de incompatibilitate prevăzute la alin. (6) și să întreprindă demersurile necesare pentru încetarea stării de incompatibilitate, în termen de 10 zile de la apariția acesteia. (8) Dacă membrii Consiliului fiscal aflați în oricare dintre situațiile de incompatibilitate prevăzute la alin. (6) nu își îndeplinesc obligațiile prevăzute la alin. (7), comisiile de buget- finanțe ale Parlamentului vor stabili incompatibilitatea acestora. (9) Dacă membrii Consiliului fiscal aflați în oricare dintre situațiile de incompatibilitate prevăzute la alin. (6) fac dovada încetării acesteia în termenul prevăzut la alin. (7), comisiile de buget-finanțe ale Parlamentului nu vor stabili incompatibilitatea acestora. (10) Dacă un membru al Consiliului fiscal își încetează mandatul înaintea termenului prevăzut la alin. (1), entitatea corespunzătoare conform prevederilor alin. (2) va propune comisiilor de buget-finanțe ale Parlamentului, în termen de 15 zile, o nouă nominalizare pentru restul mandatului. Art. 43. — (1) Președintele și vicepreședintele Consiliului fiscal vor fi aleși de către membrii consiliului prin vot secret, cu majoritatea simplă a acestora. (2) Președintele Consiliului fiscal are următoarele atribuții: a) conduce consiliul; b) convoacă reuniunile consiliului; c) este reprezentantul de drept al consiliului; d) aprobă publicarea analizelor/studiilor/opiniilor și recomandărilor elaborate de consiliu, conform atribuțiilor și responsabilităților acestuia, în urma însușirii acestora de către membrii consiliului prin vot; e) coordonează secretariatul consiliului. (3) Președintele Consiliului fiscal va răspunde în fața Parlamentului României pentru corectitudinea și acuratețea analizelor/studiilor/opiniilor și recomandărilor elaborate de Consiliul fiscal, conform atribuțiilor și responsabilităților acestuia. (4) Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului fiscal va fi adoptat de către acesta prin vot unanim. (5) Consiliul fiscal se întrunește în prezența majorității membrilor săi, incluzând președintele sau, în absența acestuia, vicepreședintele. Deciziile vor fi adoptate cu majoritatea simplă a celor prezenți. Art. 44. — Președintele Consiliului fiscal va primi o indemnizație lunară la nivelul celei de secretar de stat, iar vicepreședintele, la nivelul celei de subsecretar de stat. Ceilalți membri ai Consiliului fiscal au dreptul la o indemnizație de 90% din indemnizația vicepreședintelui și se acordă în cazul în care președintele constată că s-au îndeplinit sarcinile stabilite în cadrul consiliului. Indemnizațiile vor fi suportate din bugetul Consiliului fiscal. SECȚIUNEA a 3-a încetarea calității de membru al Consiliului fiscal Art. 45. — (1) Calitatea de membru al Consiliului fiscal încetează în următoarele situații: a) la expirarea mandatului pentru care a fost numit, în condițiile art. 42 alin. (1); b) prin demisie; c) prin revocare de către plenul Parlamentului, în următoarele situații: 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 252/20.IV.2010 — la stabilirea stării de incompatibilitate în conformitate cu prevederile art. 42 alin. (6); — când împotriva unui membru al Consiliului fiscal a fost pronunțată o condamnare penală cu pedeapsă privativă de libertate, rămasă definitivă; d) prin înlocuire, în cazul imposibilității definitive de exercitare a mandatului. Se consideră imposibilitate definitivă de exercitare a mandatului orice împrejurare care creează o indisponibilizare cu o durată mai mare de 90 de zile calendaristice; e) prin deces. (2) Demisia va fi comunicată în scris președinților comisiilor de buget-finanțe ale Parlamentului. SECȚIUNEA a 4-a Organizarea și funcționarea Consiliului fiscal Art. 46. — (1) Activitatea Consiliului fiscal este asistată de un Secretariat tehnic, organizat în cadrul Academiei Române. (2) Regulamentul de organizare și funcționare și organigrama Secretariatului tehnic al Consiliului fiscal vor fi stabilite de către membrii consiliului. Art. 47. — (1) Consiliul fiscal își va stabili propriul buget, care va reprezenta o anexă la bugetul Academiei Române. (2) Bugetul necesar funcționării până la sfârșitul primului an calendaristic va fi asigurat prin alocări din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului. (3) Secretariatul tehnic al Consiliului fiscal nu poate depăși un număr de 10 posturi, iar drepturile salariale ale acestora se asimilează cu cele ale personalului din cadrul ministerelor, conform prevederilor Legii-cadru nr. 330/2009. (4) Managementul financiar al Consiliului fiscal va fi auditat de Curtea de Conturi a României. SECȚIUNEA a 5-a Raportul anual al Consiliului fiscal Art. 48. — (1) Până la sfârșitul lunii martie a fiecărui an, Consiliul fiscal va elabora și va publica un raport anual. (2) Raportul anual al Consiliului fiscal conține o analiză cu privire la derularea politicii fiscal-bugetare din anul precedent față de cea aprobată prin strategia fiscal-bugetară și bugetul anual și include, fără a se limita la acestea: a) evaluarea tendințelor macroeconomice și bugetare cuprinse în strategia fiscal-bugetară și în bugetul anual din anul bugetar care face obiectul raportului; b) evaluarea obiectivelor, țintelor și indicatorilor stabiliți prin strategia fiscal-bugetară și prin bugetul anual din anul bugetar care face obiectul raportului; c) evaluarea performanței Guvernului și a modului cum au fost respectate principiile și regulile prevăzute de prezenta lege în anul bugetar precedent; d) opiniile și recomandările Consiliului fiscal în vederea îmbunătățirii politicii fiscal-bugetare în anul bugetar curent, în conformitate cu principiile și regulile prevăzute de prezenta lege. CAPITOLUL XI Responsabilități și sancțiuni Art. 49. — Responsabilitățile Guvernului: a) asigură că Programul de guvernare este sustenabil din punct de vedere fiscal și conform prevederilor prezentei legi; b) gestionează finanțele publice și resursele publice într-o manieră conformă cu prezenta lege, respectând principiile, obiectivele responsabilității fiscale și ale regulilor fiscale, și asigură îndeplinirea strategiei fiscal-bugetare, inclusiv prin propunerea de bugete anuale, cu respectarea prezentei legi și a strategiei fiscal-bugetare; c) exercitarea tuturor atribuțiilor într-o manieră care să asigure respectarea prezentei legi și a strategiei fiscal-bugetare, inclusiv prin emiterea de acte normative în conformitate cu prezenta lege. Art. 50. — Responsabilitățile Ministerului Finanțelor Publice: a) monitorizează aplicarea prevederilor prezentei legi privind strategia fiscal-bugetară și sesizează Guvernul cu privire la orice abatere constatată; b) întocmește raportările prevăzute de prezenta lege; c) întocmește proiectul strategiei fiscal-bugetare; d) gestionează procesul bugetar anual, pentru a asigura respectarea prezentei legi; e) monitorizează rezultatele financiare și cele asociate acestora înregistrate de autoritățile publice centrale și locale în raport cu prevederile prezentei legi; f) emite norme, ordine, instrucțiuni sau notificări pentru aplicarea prevederilor prezentei legi. Art. 51. — Responsabilitățile ordonatorilor principali de credite: a) fiecare ordonator principal de credite se va asigura că toate deciziile ce intră în sfera prerogativelor lui sunt luate în conformitate cu prevederile prezentei legi, inclusiv în conformitate cu principiile responsabilității fiscale, cu regulile fiscale și cu strategia fiscal-bugetară; b) monitorizează performanțele financiare și nefinanciare ale entităților aflate în coordonare, pentru a se asigura că performanțele sunt conforme prevederilor prezentei legi; c) furnizează Ministerului Finanțelor Publice, în formatul și în termenul solicitate de acesta, informațiile necesare pentru elaborarea strategiei fiscal-bugetare și răspund pentru corectitudinea informațiilor furnizate; d) furnizează Ministerului Finanțelor Publice, în formatul și în termenul solicitate de acesta, informațiile necesare pentru elaborarea rapoartelor prevăzute de prezenta lege, precum și orice alte informații cu privire la decizii și/sau situații care pot avea un efect asupra perspectivelor fiscale și economice și răspunde pentru informațiile furnizate. Art. 52. — încălcarea prevederilor prezentei legi de către membrii Guvernului atrage răspunderea politică solidară cu ceilalți membri, în conformitate cu prevederile Constituției României, republicată, și ale Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, cu modificările ulterioare. Art. 53. — (1) Ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale, bugetelor locale și conducătorii instituțiilor sau autorităților publice au obligația de a furniza Ministerului Finanțelor Publice și/sau Consiliului fiscal, în formatul și în termenele solicitate de acesta, informațiile necesare aplicării prezentei legi. (2) Nerespectarea dispozițiilor alin. (1) constituie contravenție și se sancționează cu amendă de 5.000 lei. Art. 54. — (1) Ordonatorii de credite bugetare și conducătorii companiilor cu capital majoritar de stat ale căror bugete fac parte din bugetul general consolidat au obligația să respecte obiectivele responsabilității fiscale și regulile fiscale prevăzute la art. 5—10, 13, 15—17 și 21, plafoanele de cheltuieli și împrumuturi, precum și țintele soldului bugetar specificate la art. 22. Orice încălcare a acestor prevederi duce la luarea uneia sau a mai multora dintre următoarele măsuri: a) prezentarea în Guvern sau, după caz, la organele deliberative ale autorităților publice locale a unui program de reducere a cheltuielilor ori restructurarea și, după caz, fuziunea unor instituții publice; b) interdicția emiterii de garanții, precum și contractarea sau tragerea de împrumuturi, până la redresarea situației financiare și încadrarea în indicatorii aprobați; MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 252/20.IV.2010 11 c) interzicerea majorării în anul bugetar următor a plafoanelor de cheltuieli și împrumuturi, ca urmare a depășirilor angajamentelor bugetare din anul curent; d) autoritățile locale, instituțiile publice autofinanțate și entitățile economice cu capital majoritar de stat ale căror bugete fac parte din bugetul general consolidat vor compensa deficitele din anii anteriori prin excedente înregistrate în anul bugetar următor. (2) Consiliul fiscal va evalua prin rapoartele anuale respectarea prevederilor prezentei legi, făcând publice constatările acestora. Art. 55. — Constituie contravenție și se sancționează conform prevederilor art. 56 angajarea sau plata de cheltuieli peste plafoanele trimestriale stabilite și orice încheiere de angajamente legale prin care să oblige statul sau autoritățile locale la efectuarea unor cheltuieli peste nivelul aprobat în condițiile dispozițiilor prezentei legi. Art. 56. — (1) Nerespectarea prevederilor art. 8, art. 10 alin. (4), art. 16 și art. 21 alin. (1) constituie contravenție și se sancționează, în funcție de gradul de vinovăție a persoanelor responsabile, cu amendă între 2.000 lei și 20.000 lei și recuperarea prejudiciului, după caz. Pe perioada cercetării administrative, persoanele responsabile sunt suspendate din funcție. (2) Constatarea contravențiilor pentru nerespectarea prevederilor art. 8 și 16, precum și aplicarea amenzii se fac de către organele de control ale Curții de Conturi a României. (3) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor pentru nerespectarea prevederilor art. 10 alin. (4) și ale art. 21 alin. (1) se fac de către persoanele împuternicite prin ordin al ministrului finanțelor publice. (4) După rămânerea definitivă a sancțiunii contravenționale, aceasta se publică pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice. Art. 57. — Contravențiilor prevăzute la art. 55 și 56 le sunt aplicabile prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare. Art. 58. —Verificarea respectării prevederilor prezentei legi se efectuează și de către Curtea de Conturi a României, conform competențelor și atribuțiilor acesteia, stabilite potrivit prevederilor Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, aplicând sancțiunile prevăzute de această lege și de celelalte acte normative în vigoare din domeniul finanțelor publice. CAPITOLUL XII Dispoziții finale Art. 59. — (1) în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, entitățile prevăzute la art. 42 alin. (2) vor transmite comisiilor de buget-finanțe ale Parlamentului nominalizările pentru persoanele care vor face parte din Consiliul fiscal. (2) în termen de cel mult 30 de zile de la transmiterea nominalizărilor conform prevederilor alin. (1), comisiile de buget- finanțe ale Parlamentului vor organiza audierile persoanelor nominalizate în urma votului din plenul Parlamentului, iar președinții comisiilor de buget-finanțe vor transmite președintelui Academiei Române lista persoanelor desemnate care vor face parte din Consiliul fiscal. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR ROBERTA ALMA ANASTASE PREȘEDINTELE SENATULUI MIRCEA-DAN GEOANĂ București, 16 aprilie 2010. Nr. 69. ’ PREȘEDINTELE ROMÂNIEI DECRET privind promulgarea Legii responsabilității fiscal-bugetare în temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) și ale art. 100 alin. (1) din Constituția României, republicată, Președintele României decretează: Articol unic. — Se promulgă Legea responsabilității fiscal-bugetare și se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 15 aprilie 2010. Nr. 431.’ ★ 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 252/20.IV.2010 PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAȚILOR SENATUL LEGE pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2010 privind ratificarea Scrisorii de intenție, semnată de autoritățile române la București la 5 februarie 2010 și aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internațional din 19 februarie 2010, și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2009 privind ratificarea Aranjamentului stand-by dintre România și Fondul Monetar Internațional, convenit prin Scrisoarea de intenție transmisă de autoritățile române, semnată la București la 24 aprilie 2009, și prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internațional din 4 mai 2009, precum și a Scrisorii suplimentare de intenție, semnată de autoritățile române la data de 8 septembrie 2009 și aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internațional din 21 septembrie 2009 Parlamentul României adoptă prezenta lege. Articol unic. — Se aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 10 din 23 februarie 2010 privind ratificarea Scrisorii de intenție, semnată de autoritățile române la București la 5 februarie 2010 și aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internațional din 19 februarie 2010, și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2009 privind ratificarea Aranjamentului stand-by dintre România și Fondul Monetar Internațional, convenit prin Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, Constituția României, republicată. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR ROBERTA ALMA ANASTASE București, 16 aprilie 2010. Nr. 72. ’ Scrisoarea de intenție transmisă de autoritățile române, semnată la București la 24 aprilie 2009, și prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internațional din 4 mai 2009, precum și a Scrisorii suplimentare de intenție, semnată de autoritățile române la data de 8 septembrie 2009 și aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internațional din 21 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 23 februarie 2010. cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din PREȘEDINTELE SENATULUI MIRCEA-DAN GEOANĂ PREȘEDINTELE ROMÂNIEI > DECRET privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2010 privind ratificarea Scrisorii de intenție, semnată de autoritățile române la București la 5 februarie 2010 și aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internațional din 19 februarie 2010, și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2009 privind ratificarea Aranjamentului stand-by dintre România și Fondul Monetar Internațional, convenit prin Scrisoarea de intenție transmisă de autoritățile române, semnată la București la 24 aprilie 2009, și prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internațional din 4 mai 2009, precum și a Scrisorii suplimentare de intenție, semnată de autoritățile române la data de 8 septembrie 2009 și aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internațional din 21 septembrie 2009 în temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) și ale art. 100 alin. (1) din Constituția României, republicată, Președintele României decretează: Articol unic. — Se promulgă Legea pentru aprobarea ratificarea Scrisorii de intenție, semnată de autoritățile române Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2010 privind la București la 5 februarie 2010 și aprobată prin Decizia MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 252/20.IV.2010 13 Consiliului director al Fondului Monetar Internațional din 19 februarie 2010, și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2009 privind ratificarea Aranjamentului stand-by dintre România și Fondul Monetar Internațional, convenit prin Scrisoarea de intenție transmisă de autoritățile române, semnată la București la 24 aprilie 2009, și prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internațional din 4 mai 2009, precum și a Scrisorii suplimentare de intenție, semnată de autoritățile române la data de 8 septembrie 2009 și aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internațional din 21 septembrie 2009, și se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 15 aprilie 2010. Nr. 434.’ PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAȚILOR SENATUL LEGE pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2010 privind ratificarea Memorandumului suplimentar de înțelegere (primul addendum la Memorandumul de înțelegere) dintre Uniunea Europeană și România, semnat la București la 18 februarie 2010 și la Bruxelles la 22 februarie 2010, la Memorandumul de înțelegere dintre Comunitatea Europeană și România, semnat la București și la Bruxelles la 23 iunie 2009, și pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2009 pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere dintre Comunitatea Europeană și România, semnat la București și la Bruxelles la 23 iunie 2009, și a Acordului de împrumut, în sumă de până la 5.000.000.000 euro, dintre România, în calitate de împrumutat, Banca Națională a României, în calitate de agent al împrumutatului, și Comunitatea Europeană, în calitate de împrumutător, semnat la Luxemburg la 23 iunie 2009 și la București la 18 iunie 2009 Parlamentul României adoptă prezenta lege. Articol unic. — Se aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11 din 23 februarie 2010 privind ratificarea Memorandumului suplimentar de înțelegere (primul addendum la Memorandumul de înțelegere) dintre Uniunea Europeană și România, semnat la București la 18 februarie 2010 și la Bruxelles la 22 februarie 2010, la Memorandumul de înțelegere dintre Comunitatea Europeană și România, semnat la București și la Bruxelles la 23 iunie 2009, și pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2009 pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere dintre Comunitatea Europeană și România, semnat la București și la Bruxelles la 23 iunie 2009, și a Acordului de împrumut, în sumă de până la 5.000.000.000 euro, dintre România, în calitate de împrumutat, Banca Națională a României, în calitate de agent al împrumutatului, și Comunitatea Europeană, în calitate de împrumutător, semnat la Luxemburg la 23 iunie 2009 și la București la 18 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 23 februarie 2010. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR ROBERTA ALMA ANASTASE PREȘEDINTELE SENATULUI MIRCEA-DAN GEOANĂ București, 16 aprilie 2010. Nr. 73. 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 252/20.IV.2010 PREȘEDINTELE ROMÂNIEI DECRET privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgentă a Guvernului nr. 11/2010 privind ratificarea Memorandumului suplimentar de înțelegere (primuî addendum la Memorandumul de înțelegere) dintre Uniunea Europeană și România, semnat la București la 18 februarie 2010 și la Bruxelles la 22 februarie 2010, la Memorandumul de înțelegere dintre Comunitatea Europeană și România, semnat la București și la Bruxelles la 23 iunie ^009, și pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr’ 82/2009 pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere dintre Comunitatea Europeană și România, semnat la București și la Bruxelles la 23 iunie 2009, și a Acordului de împrumut, în sumă de până la 5.000.000.000 euro, dintre România, în calitate de împrumutat, Banca Națională a României, în calitate de agent al împrumutatului, și Comunitatea Europeană, în calitate de împrumutător, semnat la Luxemburg la 23 iunie 2009 si la București la 18 iunie 2009 în temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) și ale art. 100 alin. (1) din Constituția României, republicată, Președintele României decretează: Articol unic. — Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2010 privind ratificarea Memorandumului suplimentar de înțelegere (primul addendum la Memorandumul de înțelegere) dintre Uniunea Europeană și România, semnat la București la 18 februarie 2010 și la Bruxelles la 22 februarie 2010, la Memorandumul de înțelegere dintre Comunitatea Europeană și România, semnat la București și la Bruxelles la 23 iunie 2009, și pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2009 pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere dintre Comunitatea Europeană și România, semnat la București și la Bruxelles la 23 iunie 2009, și a Acordului de împrumut, în sumă de până la 5.000.000.000 euro, dintre România, în calitate de împrumutat, Banca Națională a României, în calitate de agent al împrumutatului, și Comunitatea Europeană, în calitate de împrumutător, semnat la Luxemburg la 23 iunie 2009 și la București la 18 iunie 2009, și se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 15 aprilie 2010. Nr. 435. ★ PREȘEDINTELE ROMÂNIEI > DECRET privind conferirea Ordinului Meritul Cultural în grad de Mare Ofițer f în temeiul prevederilor art. 94 lit. a) și ale art. 100 din Constituția României, republicată, precum și ale art. 4 alin. (1), ale art. 7 lit. A și ale art. 11 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul național de decorații al României, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere propunerea ministrului apărării naționale, cu prilejul aniversării a 150 de ani de la înființare, în semn de înaltă apreciere pentru prodigioasa activitate de păstrare și valorificare a tradițiilor militare românești din cultura scrisă, pentru profesionalismul dovedit de personalul acestei instituții, Președintele României decretează: Articol unic. — Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Mare Ofițer, categoria E „Patrimoniul cultural național”, Bibliotecii Militare Naționale. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU în temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU EMIL BOC București, 15 aprilie 2010. Nr. 423.’ MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 252/20.IV.2010 15 PREȘEDINTELE ROMÂNIEI > DECRET privind acordarea Drapelului de luptă Batalionului 1 CIMIC în temeiul prevederilor art. 92 și ale art. 100 alin. (1) din Constituția României, republicată, precum și ale art. 1 din Legea nr. 34/1995 privind acordarea drapelului de luptă marilor unități și unităților militare, având în vedere propunerea ministrului apărării naționale, Președintele României decretează: Articol unic. — Se acordă Drapelul de luptă Batalionului 1 CIMIC. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 15 aprilie 2010. Nr. 424.’ PREȘEDINTELE ROMÂNIEI > DECRET pentru supunerea spre adoptare Parlamentului a aderării României la Convenția privind crearea unei Organizații Europene pentru Exploatarea Sateliților Meteorologici (EUMETSAT), adoptată la Geneva la 24 mai 1983, și la Protocolul privind privilegiile și imunitățile Organizației Europene pentru Exploatarea Sateliților Meteorologici (EUMETSAT), adoptat la Darmstadt la 1 decembrie 1986 în temeiul prevederilor art. 91 alin. (1) și ale art. 100 din Constituția României, republicată, precum și ale art. 19 alin. (1) lit. a) și art. 21 alin. (1) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele, la propunerea Guvernului, potrivit Hotărârii nr. E 48 din 9 martie 2010, Președintele României decretează: Articol unic. — Se supune spre adoptare Parlamentului aderarea României la Convenția privind crearea unei Organizații Europene pentru Exploatarea Sateliților Meteorologici (EUMETSAT), adoptată la Geneva la 24 mai 1983, și la Protocolul privind privilegiile și imunitățile Organizației Europene pentru Exploatarea Sateliților Meteorologici (EUMETSAT), adoptat la Darmstadt la 1 decembrie 1986, și se dispune publicarea prezentului decret în Monitorul Oficial al României, Partea I. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU în temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU EMIL BOC București, 15 aprilie 2010. Nr. 429.’ 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 252/20.IV.2010 PREȘEDINTELE ROMÂNIEI DECRET privind conferirea Ordinului Meritul Cultural în grad de Comandor în temeiul prevederilor art. 94 lit. a) și ale art. 100 din Constituția României, republicată, ale art. 4 alin. (3), art. 7 lit. A și ale art. 11 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul național de decorații al României', cu modificările și completările ulterioare, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la înființarea Societății de Științe Matematice din România, în semn de înaltă apreciere a eforturilor depuse de generațiile de cercetători și profesori care au contribuit, prin studii de înalt nivel academic, la creșterea performanțelor și competitivității învățământului matematic și a școlii matematice românești, ’ Președintele României decretează: Articol unic. — Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, categoria H „Cercetarea științifică”, Societății de Științe Matematice din România. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU în temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU EMIL BOC București, 19 aprilie 2010. Nr. 436.’ ACTE ALE BĂNCII NAȚIONALE A ROMÂNIEI BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI CIRCULARĂ privind ratele dobânzilor plătite la rezervele minime obligatorii constituite în lei și în dolari SUA începând cu perioada de aplicare 24 martie—23 aprilie 2010 în baza dispozițiilor art. 5 și ale art. 8 alin. (3) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, în aplicarea prevederilor art. 15, 16 și 17 din Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 6/2002 privind regimul rezervelor minime obligatorii, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul art. 48 din Legea nr. 312/2004, Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României hotărăște: începând cu perioada de aplicare 24 martie—23 aprilie 2010, rata dobânzii plătită la rezervele minime obligatorii constituite în lei este de 2,52% pe an, iar rata dobânzii plătită la rezervele minime obligatorii constituite în dolari SUA este de 0,89% pe an. p. Președintele Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României, Florin Georgescu București, 13 aprilie 2010. Nr. 13. ’ EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR MONITORUL OFICIAL „Monitorul Oficial" R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea" București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru reiatii cu publicul, București, sos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A. 5 948368 442382 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252/20.IV.2010 conține 16 pagini. Prețul: 3,20 lei ISSN 1453—4495