MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI PARTEA I Anul 178 (XXII) — Nr. 227 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Luⁿⁱ’ ¹² aPrⁱlⁱe ²⁰¹⁰ ⁷⁷ » SUMAR Nr. Pagina DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE Decizia nr. 133 din 25 februarie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 14 și art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, art. 33 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, precum și ale art. 8 alin. (5) din Regulamentul- cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale, aprobat prin Ordonanța Guvernului nr. 35/2002 ............. 2-4 Decizia nr. 184 din 2 martie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Legea nr. 53/2003 — Codul muncii..... 5-6 HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI 219. — Hotărâre pentru modificarea și completarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. ’ 1.361/2006 privind conținutul instrumentului de prezentare și motivare a proiectelor de acte normative supuse aprobării Guvernului................................................. 7-8 249. — Hotărâre privind trecerea unei construcții, aflată în administrarea Ministerului Administrației și Internelor — Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră Bihor, din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia, în vederea scoaterii din funcțiune și casării, și pentru actualizarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 privind aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului................. 9 250. — Hotărâre privind trecerea unei construcții, aflată în administrarea Ministerului Administrației și Internelor, din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia, în vederea scoaterii din funcțiune și desființării, și pentru actualizarea anexei nr. 1 la Nr. Pagina Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului............................................... 10 254. — Hotărâre privind aprobarea stemei comunei Coșereni, județul Ialomița....................................... 11 257. — Hotărâre privind transmiterea unor imobile, aflate în domeniul public al statului, din administrarea Penitenciarului Craiova, județul Dolj, în administrarea Penitenciarului Pelendava, județul Dolj.......................... 12 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE 247. — Ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii pentru stabilirea procedurii de constituire a garanțiilor financiare și de disponibilizare a sumelor, aprobarea modelului certificatului de garanție financiară, precum și stabilirea procedurii de emitere a certificatului de garanție financiară în caz de abandon al navigatorilor.... 13-15 ACTE ALE COLEGIULUI MEDICILOR DIN ROMÂNIA 4. — Decizie pentru modificarea Deciziei Consiliului național al Colegiului Medicilor din România nr. 11/2009 privind emiterea avizelor pentru înființarea punctelor secundare de lucru ale cabinetelor medicale individuale, asociate, grupate și ale societăților civile medicale ........................................................ 16 ★ Rectificări ..................................................... 16 2 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 227/12.IV.2010 DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 133 din 25 februarie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 14 și art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, art. 33 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, precum și ale art. 8 alin. (5) din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale, aprobat prin Ordonanța Guvernului nr. 35/2002 Acsinte Gaspar — președinte Nicolae Cochinescu —judecător Aspazia Cojocaru —judecător Petre Lăzăroiu —judecător Ion Predescu —judecător Tudorel Toader —judecător Augustin Zegrean —judecător Carmen-Cătălina Gliga — procuror Claudia-Margareta Krupenschi — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 14 și 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepție ridicată de Consiliul Local al Municipiului Brașov în Dosarul nr. 5.235/62/2008 al Tribunalului Brașov — Secția comercială și de contencios administrativ. în același dosar al instanței de judecată a fost ridicată de către Gabriela Urse și Radu Jica și excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 33 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, precum și ale „art. 8 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 35/2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale”. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent informează Curtea Constituțională asupra faptului că partea Iulian Mara a transmis la dosarul cauzei note scrise prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției. Arată că asupra dispozițiilor art. 14 și 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 și ale art. 33 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat prin deciziile nr. 1.211/2008, respectiv nr. 1.419/2009, în sensul stabilirii constituționalității acestor texte de lege. Cât privește prevederile art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, precum și ale art. 8 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 35/2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale, susține că acestea nu încalcă normele constituționale invocate, deoarece, în esență, în sistemul electoral românesc, la alegerile locale, electoratul vizează prin votul acordat un anumit partid politic, reprezentat de o persoană aflată pe liste, și nu exclusiv acea persoană. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 19 mai 2009, pronunțată în Dosarul nr. 5.235/62/2008, Tribunalul Brașov — Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 și art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, art. 33 din Legea administrației publice locale, nr. 215/2001, art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, precum și ale „art. 8 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 35/2002 pentru aprobarea Regulamentului- cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale”. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Consiliul Local al Municipiului Brașov, în ceea ce privește dispozițiile art. 14 și 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, respectiv de Gabriela Urse și Radu Jica, în ceea ce privește dispozițiile art. 33 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, precum și ale „art. 8 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 35/2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale”, în cadrul unei acțiuni de contencios administrativ având ca obiect anularea unui act al autorităților publice locale. în motivarea excepției de neconstituționalitate privind dispozițiile art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, autorul acesteia susține că sunt încălcate prevederile art. 21, art. 24 alin. (1), art. 129 și art. 1 alin. (3) și (4) din Constituție. Aceasta deoarece textul criticat pune părțile în situația de a promova calea de atac a recursului în termen de 5 zile de la pronunțarea hotărârii, fără a cunoaște considerentele acesteia, iar pe de altă parte, oferă persoanei vătămate un instrument juridic care îi permite prelungirea în mod nejustificat a unui eventual proces și creează incertitudini cu privire la legalitatea unui act administrativ, în condițiile în care principiul separației puterilor în stat înseamnă că „actele puterii executive nu trebuie cenzurate pe calea contenciosului administrativ.” Dispozițiile art. 15 din Legea nr. 554/2004 contravin, în opinia autorului aceleiași excepții, prevederilor art. 16 alin. (2), art. 21 alin. (2), art. 45 și 135 din Constituție, deoarece, prin suspendarea executării unui act administrativ unilateral, fără niciun criteriu legal, este favorizat solicitantul acestei cereri și sunt încălcate astfel drepturile și garanțiile procesuale ale părților. Autorii excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 33 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, precum și ale „art. 8 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 35/2002 pentru aprobarea MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 227/12.IV.2010 3 Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale” susțin că aceste texte încalcă dreptul de vot și dreptul de a fi ales, consacrate de art. 36 și 37 din Constituție, prin trăsătura comună acestora, constând în obligația ca partidul politic sau alianța politică pe ale cărei liste a candidat un consilier local să confirme apartenența acestuia la respectiva formațiune politică pentru ocuparea mandatului vacant de consilier local. Dreptul de a fi ales pe care îl are orice supleant depinde astfel de existența unei confirmări a partidului, ulterioare încheierii procesului electoral, făcând ca de pe lista cu candidați ai unui partid politic să fie eliminat numele unui supleant, chiar dacă acesta este încă membru al acelui partid și indiferent de opțiunea politică a electoratului exprimată în cadrul scrutinului uninominal. Tribunalul Brașov — Secția comercială si de contencios administrativ apreciază că prevederile legale criticate sunt constituționale. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată. Avocatul Poporului, în punctul său de vedere, apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, fiind invocate în acest sens deciziile nr. 939/2006 și nr. 419/2009 ale Curții Constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 14 și 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, modificate prin art. I pct. 20—22 din Legea nr. 262/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007, art. 33 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, precum și ale art. 8 alin. (5) din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale, aprobat prin Ordonanța Guvernului nr. 35/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 2 februarie 2002. Textele de lege criticate au următoarea redactare: — Art. 14 și art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004: — Art. 14. — Suspendarea executării actului: „(1) în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond. în cazul în care persoana vătămată nu introduce acțiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept și fără nicio formalitate. (2) Instanța soluționează cererea de suspendare, de urgență și cu precădere, cu citarea părților. (3) Când în cauză este un interes public major, de natură a perturba grav funcționarea unui serviciu public administrativ, cererea de suspendare a actului administrativ normativ poate fi introdusă și de Ministerul Public, din oficiu sau la sesizare, prevederile alin. (2) aplicându-se în mod corespunzător. (4) Hotărârea prin care se pronunță suspendarea este executorie de drept. Ea poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul nu este suspensiv de executare. (5) în ipoteza în care se emite un nou act administrativ cu același conținut ca și cel suspendat de către instanță, acesta este suspendat de drept, în acest caz nu este obligatorie plângerea prealabilă. (6) Nu pot fi formulate mai multe cereri de suspendare succesive pentru aceleași motive. (7) Suspendarea executării actului administrativ are ca efect încetarea oricărei forme de executare, până la expirarea duratei suspendării. —Art. 15. — Solicitarea suspendării prin acțiunea principală: „(1) Suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant, pentru motivele prevăzute la art. 14, și prin cererea adresată instanței competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat. în acest caz, instanța poate dispune suspendarea actului administrativ atacat, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei. Cererea de suspendare se poate formula odată cu acțiunea principală sau printr-o acțiune separată, până la soluționarea acțiunii în fond. (2) Dispozițiile art. 14 alin. (2)—(7) se aplică în mod corespunzător. (3) Hotărârea dată cererii de suspendare este executorie de drept, iar introducerea recursului, potrivit art. 14 alin. (4), nu suspendă executarea. (4) în ipoteza admiterii acțiunii de fond, măsura suspendării, dispusă în condițiile art. 14, se prelungește de drept până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei, chiar dacă reclamantul nu a solicitat suspendarea executării actului administrativ în temeiul alin. (1).” — Art. 33 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001: „în cazul în care consilierul local declarat ales renunță la mandat înainte de validare sau refuză să depună jurământul, se supune validării mandatul primului supleant înscris pe lista partidului politic, a alianței politice sau a alianței electorale respective, dacă până la validarea mandatului partidele și alianțele politice confirmă în scris apartenența la partid. în cazul în care locurile rămase vacante nu pot fi completate cu supleanți, conform legii, iar numărul de consilieri locali se reduce sub jumătate plus unu, se vor organiza alegeri parțiale pentru completare, în termen de 90 de zile. ” — Art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale: „(9) Candidații înscriși în liste, care nu au fost aleși, sunt declarați supleanți în listele respective. în caz de vacanță a mandatelor de consilieri aleși pe liste de candidați, supleanții vor ocupa locurile devenite vacante, în ordinea în care sunt înscriși în liste, dacă, până la data validării mandatului pentru ocuparea locului vacant, partidele politice sau, după caz, alianțele politice ori alianțele electorale pe listele cărora au candidat supleanții confirmă în scris, sub semnătura conducerilor județene ale partidelor politice, respectiv ale acelor partide politice care au constituit alianțe politice sau alianțe electorale, că supleanții fac parte din partidul politic respectiv ori din unul dintre partidele politice care au constituit alianțele politice sau alianțele electorale, după caz. ” 4 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 227/12.IV.2010 — Art. 8 alin. (5) din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale: „(5) Consilierii care refuză să depună jurământul sunt considerați demisionați de drept, fapt care se consemnează în procesul-verbal al ședinței. în acest caz se va supune validării mandatul primului supleant de pe lista partidului politic, alianței politice sau alianței electorale respective, dacă până la validarea mandatului partidele politice și alianțele politice confirmă în scris apartenența la partid a consilierului în cauză. ” Textele din Constituție pretins a fi încălcate sunt cele ale art. 1 alin. (3) și (4) privind principiile generale de organizare a statului român, respectiv principiul separației puterilor în stat, ale art. 16 alin. (2) potrivit cărora „Nimeni nu este mai presus de lege”, art. 21 — Accesul liberia justiție, art. 24 alin. (1) referitoare la garantarea dreptului la apărare, art. 36 — Dreptul de vot, art. 37 — Dreptul de a fi ales, art. 45 — Libertatea economică, art. 129 — Folosirea căilor de atac și ale art. 135 — Economia, precum și cele ale art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la accesul la instanță și dreptul la un proces echitabil. Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată următoarele: în ceea ce privește dispozițiile art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, se observă că autorul acesteia se raportează, în critica formulată, la o redactare veche, anterioară modificărilor introduse prin Legea nr. 262/2007 pentru modificarea și completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004. Astfel, textul de lege este neconstituțional, în opinia sa, deoarece pune părțile în situația de a promova calea de atac a recursului în termen de 5 zile de la pronunțarea hotărârii, fără a cunoaște considerentele acesteia. Or, în actuala redactare, dispozițiile art. 14 alin. (4) prevăd că „Hotărârea prin care se pronunță suspendarea este executorie de drept. Ea poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul nu este suspensiv de executare”. Deoarece în prezent textul de lege atacat nu mai reglementează soluția juridică criticată de autorul excepției, Curtea constată că aceasta urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, deoarece instanța de contencios constituțional examinează numai texte de lege în vigoare, nu și redactări vechi, abrogate ale acestora. Dispozițiile art. 15 din același act normativ, de asemenea criticate, au mai constituit obiect al controlului exercitat de Curtea Constituțională. Prin Decizia nr. 8 din 15 ianuarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 6 februarie 2008, și Decizia nr. 673 din 10 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 937 din 20 noiembrie 2006, Curtea, pentru argumentele acolo reținute, a statuat că aceste prevederi nu contravin normelor fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil, invocate și în prezenta cauză. Cu privire la dispozițiile art. 33 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, Curtea a pronunțat Decizia nr. 419 din 26 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 28 aprilie 2009, și Decizia nr. 1.419 din 5 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 902 din 23 decembrie 2009. Respingând excepțiile de neconstituționalitate, aceasta a reținut, în esență, că „Opțiunea politică exprimată de alegători în cazul scrutinului pe listă nu vizează candidatul, ci partidul politic”, astfel că nu a putut fi reținută critica referitoare la nerespectarea dreptului de a fi ales. Având în vedere că și dispozițiile art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, precum și ale art. 8 alin. (5) din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale, aprobat prin Ordonanța Guvernului nr. 35/2002, sunt criticate din aceeași perspectivă a încălcării dreptului de vot și a dreptului de a fi ales, consacrate de art. 36 și 37 din Constituție, Curtea apreciază că argumentele reținute în deciziile mai sus menționate sunt valabile și în cauza de față și, în consecință, urmează să respingă excepția ca neîntemeiată. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: 1. Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 și ale art. 33 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, invocată de Consiliul Local al Municipiului Brașov în Dosarul nr. 5.235/62/2008 al Tribunalului Brașov — Secția comercială și de contencios administrativ, precum și excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 33 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, precum și ale art. 8 alin. (5) din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale, aprobat prin Ordonanța Guvernului nr. 35/2002, excepție ridicată de Gabriela Urse și Radu Jica în același dosar al aceleiași instanțe de judecată. 2. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepție invocată de Consiliul Local al Municipiului Brașov în Dosarul nr. 5.235/62/2008 al Tribunalului Brașov — Secția comercială și de contencios administrativ. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 25 februarie 2010. PREȘEDINTE, ACSINTE GASPAR Magistrat-asistent, Claudia-Margareta Krupenschi MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 227/12.IV.2010 5 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 184 din 2 martie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Legea nr. 53/2003 — Codul muncii loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltân Tudorel Toader Augustin Zegrean Antonia Constantin Marieta Safta — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent-șef Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Legea nr. 53/2003 — Codul muncii, ridicată de Societatea Comercială Petrom — S.A. în dosarele nr. 3.729/87/2008, nr. 4.987/87/2008, nr. 4.441/87/2008, nr. 724/87/2009, nr. 81/87/2009, nr. 4.936/87/2008, nr. 4.954/87/2008, nr. 4.837/87/2008, nr. 4.258/87/2008, nr. 3.879/87/2008, nr. 1.286/87/2009, nr. 2.787/87/2008, nr. 4.451/87/2008, nr. 2.805/87/2008, nr. 1.759/87/2008, nr. 3.288/87/2008, nr. 1.317/87/2009, nr. 1.319/87/2009, nr. 459/87/2009, nr. 4.249/87/2008 și nr. 4.245/87/2008 ale Curții de Apel București — Secția a VIl-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, dosarele nr. 229/87/2009, nr. 142/87/2009, nr. 4.247/87/2007, nr. 3.691/87/2008, nr. 3422.1/87/2007, nr. 3.375/87/2008, nr. 4.259/87/2008, nr. 3.639/87/2007, nr. 4.299/87/2008, nr. 851/87/2009, nr. 1.872/87/2009, nr. 2.530/87/2009, nr. 2.005/87/2009, nr. 616/87/2009, nr. 1.878/87/2009, nr. 1.700/87/2009, nr. 104/87/2009, nr. 235/87/2009 și nr. 4.986/87/2008 ale Tribunalului Teleorman — Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ si fiscal si în dosarele nr. 3.883/87/2007, nr. 25/87/2008, nr. 476/122/2009, nr. 2.853/122/2008, nr. 3.043/122/2008, nr. 3.491/87/2007, nr. 2.793/122/2008, nr. 647/122/2009, nr. 834/87/2009, nr. 2.869/122/2008, nr. 2713.1/87/2007, nr. 2.866/122/2008, nr. 816/87/2009, nr. 584/122/2009 si nr. 2.935/122/2008, nr. 3.549/87/2008, nr. 576/122/2009, nr. 3.617/87/2007 și nr. 3385.1/87/2007 ale Tribunalului Giurgiu — Secția civilă. La apelul nominal este prezentă partea Marin Feraru, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Curtea, având în vedere identitatea de obiect a excepțiilor de neconstitutionalitate ridicate în dosarele nr. 6.678 D/2009 — nr. 6.684 D/2009, nr. 6.686 D/2009, nr. 6.687 D/2009, nr. 6.810 D/2009, nr. 6.884 D/2009 — nr. 6.887 D/2009, nr. 6.914 D/2009 — nr. 6.921, nr. 6.923 D/2009 — nr. 6.925 D/2009, nr. 6.927 D/2009, nr. 6.928 D/2009, nr. 6.946 D/2009, nr. 6.947 D/2009, nr. 7.114 D/2009 — nr. 7.116 D/2009, nr. 7.118 D/2009 — nr. 7.127D/2009, nr. 7.360 D/2009 — nr. 7.376 D/2009 pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Partea prezentă nu se opune conexării. Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite condițiile conexării dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 6.679 D/2009 — nr. 6.684 D/2009, nr. 6.686 D/2009, nr. 6.687 D/2009, nr. 6.810 D/2009, nr. 6.884 D/2009 — nr. 6.887 D/2009, nr. 6.914 D/2009 — nr. 6.921 D/2009, nr. 6.923 D/2009 — nr. 6.925 D/2009, nr. 6.927 D/2009, nr. 6.928 D/2009, nr. 6.946 D/2009, nr. 6.947 D/2009, nr. 7.114 D/2009 —nr. 7.116 D/2009, nr. 7.118 D/2009 — nr. 7.127D/2009, nr. 7.360 D/2009 — nr. 7.376 D/2009 la dosarul nr. 6.678 D/2009, care a fost primul înregistrat. Cauza se află în stare de judecată. Partea prezentă solicită respingerea excepției. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, invocând jurisprudența Curții Constituționale în materie. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele: Prin deciziile nr. 4.169 R/5 iunie 2009, nr. 4.714 R/24 iunie 2009, nr. 4.233 R/10 iunie 2009, nr. 4.471 R/17 iunie 2009, nr. 4.346 R/12 iunie 2009, nr. 4.168 R/5 iunie 2009, nr. 4.347 R/12 iunie 2009, nr. 4.165 R/5 iunie 2009, nr. 4.818 R/26 iunie 2009, nr. 4.589 R/19 iunie 2009, nr. 4.336 R/12 iunie 2009, nr. 4.229 R/10 iunie 2009, nr. 4.232 R/10 iunie 2009, nr. 4.474 R/17 iunie 2009, nr. 4.037 R/3 iunie 2009, nr. 4.475 R/17 iunie 2009, nr. 4.357 R/12 iunie 2009, nr. 4.234 R/10 iunie 2009, nr. 4.710 R/24 iunie 2009, nr. 4.230 R/10 iunie 2009 și nr. 4.476 R/17 iunie 2009, pronunțate în dosarele nr. 3.729/87/2008, nr. 4.987/87/2008, nr. '4.441/87/2008, nr. 724/87/2009, nr. 81/87/2009, nr. 4.936/87/2008, nr. 4.954/87/2008, nr. 4.837/87/2008, nr. 4.258/87/2008, nr. 3.879/87/2008, nr. 1.286/87/2009, nr. 2.787/87/2008, nr. 4.451/87/2008, nr. 2.805/87/2008, nr. 1.759/87/2008, nr. 3.288/87/2008, nr. 1.317/87/2009, nr. 1.319/87/2009, nr. 459/87/2009, nr. 4.249/87/2008 și nr. 4.245/87/2008, Curtea de Apel București — Secția a Vll-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Codul muncii, excepție ridicată de Societatea Comercială „Petrom” — S.A. Prin încheierea din 11 mai 2009, pronunțată în dosarul nr. 229/87/2009, încheierile din 3 iunie 2009, pronunțate în dosarele nr. 142/87/2009 și nr. 4.247/87/2007, încheierile din 19 iunie 2009, pronunțate în dosarele nr. 3.691/87/2008, nr. 3422.1/87/2007 și nr. 3.375/87/2008, precum și prin încheierile din 12 august 2009, pronunțate în dosarele nr. 4.259/87/2008, nr. 3.639/87/2007, nr. 4.299/87/2008, nr. 851/87/2009, nr. 1.872/87/2009, nr. 2.530/87/2009, nr. 2.005/87/2009, nr. 616/87/2009, nr. 1.878/87/2009, nr. 1.700/87/2009, nr. 104/87/2009, nr. 235/87/2009 și nr. 4.986/87/2008, Tribunalul Teleorman — Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Codul muncii, excepție ridicată de Societatea Comercială „Petrom” — S.Ă. Prin încheierile din 8 mai 2009, pronunțate în dosarele nr. 3.883/87/2007, nr. 25/87/2008, nr.' 476/122/2009, nr. 2.853/122/2008, nr. 3.043/122/2008, nr. 3.491/87/2007, încheierile din 5 iunie 2009, pronunțate în dosarele nr. 2.793/122/2008, nr. 647/122/2009, ’nr. 834/87/2009, nr. 2.869/122/2008, nr. 2713.1/87/2007, nr. 2.866/122/2008, nr. 816/87/2009, încheierile din 19 iunie 2009, pronunțate în dosarele nr. 584/122/2009 și nr. 2.935/122/2008, încheierea din 23 iunie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 3.549/87/2008, încheierea din 26 iunie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 576/122/2009, încheierea din 10 iulie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 3.617/87/2007, și încheierea din 14 august 2009, pronunțată în Dosarul nr. 3385.1/87/2007, Tribunalul Giurgiu — 6 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 227/12.IV.2010 Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Codul muncii, excepție ridicată de Societatea Comercială „Petrom” — S.A. în motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că, în cauză, pentru stabilirea competenței teritoriale a instanței intră în concurs Codul muncii, care constituie dreptul comun în materie, cu Legea nr. 168/1999, legea specială. Deoarece ambele reglementări au forță juridică egală, fiind legi organice, trebuie stabilit dacă Legea nr. 168/1999 mai este în vigoare sau nu, având în vedere faptul că art. 298 alin. (2) ultima liniuță stabilește că se abrogă orice alte dispoziții contrare. Această din urmă normă, ce face obiectul excepției, a constituit temei pentru interpretarea textului ca reprezentând o abrogare „implicită”; or, în lumina actualelor reglementări privind normele de tehnică legislativă, prin care s-a impus abrogarea expresă directă, aceasta vădește o vădită neinformare legislativă și necunoașterea legii. Ca urmare, abrogarea generică — indirectă ca modalitate de abrogare a unor dispoziții legale — nu mai poate fi utilizată, deoarece încalcă principiul afectivității juridice. Dispozițiile Codului muncii nu pot modifica implicit prevederile legale cuprinse în Legea nr. 168/1999, întrucât aceasta ar contraveni prevederilor constituționale invocate. Curtea de Apel București — Secția a Vll-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Tribunalul Teleorman — Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal consideră că textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituționale invocate. Tribunalul Giurgiu — Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Codul muncii, dispoziții care au următorul conținut: „Pe data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă: [...] orice alte dispoziții contrare.” în opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor art. 1 alin. (4) și (5) privind separația puterilor în stat și supremația Constituției și a legilor, celor ale art. 73 alin. (3) lit. p) privind reglementarea, prin lege organică, a raporturilor de muncă, sindicatelor, patronatelor și protecției sociale și ale art. 79 alin. (1) din Constituție privind rolul Consiliului Legislativ. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate în raport cu aceleași prevederi ale Legii fundamentale invocate în prezenta cauză și față de critici identice. în acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 1.005 din 7 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 18 august 2009, precum și deciziile nr. 1.016 și nr. 1.017 din 7 iulie 2009, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 14 august 2009, prin care Curtea a respins ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Codul muncii, reținând, în esență, că susținerile autorului acesteia vizează aspecte de interpretare și aplicare a legii, respectiv de tehnică legislativă, care nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, ci a instanțelor judecătorești, a înaltei Curți de Casație și Justiție sau a legiuitorului, după caz. Pentru aceleași considerente, și în prezenta cauză se impune menținerea aceleiași soluții. Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Legea nr. 53/2003 — Codul muncii, excepție ridicată de Societatea Comercială Petrom — S.A. în dosarele nr. 3.729/87/2008, nr. 4.987/87/2008, nr. 4.441/87/2008, hr. 724/87/2009, nr. 81/87/2009, nr. 4.936/87/2008, nr. 4.954/87/2008, nr. 4.837/87/2008, nr. 4.258/87/2008, nr. 3.879/87/2008, nr. 1.286/87/2009, nr. 2.787/87/2008, nr. 4.451/87/2008, nr. 2.805/87/2008, nr. 1.759/87/2008, nr. 3.288/87/2008, nr. 1.317/87/2009, nr. 1.319/87/2009, nr. 459/87/2009, nr. 4.249/87/2008 și nr. 4.245/87/2008 ale Curții de Apel București — Secția a Vll-a civilă si pentru cauze privind conflicte de muncă si asigurări sociale, dosarele nr. 229/87/2009, nr. 142/87/2009, nr. 4.247/87/2007, hr. 3.691/87/2008, nr. 3422.1/87/2007, nr. 3.375/87/2008, nr. 4.259/87/2008, nr. 3.639/87/2007, nr. 4.299/87/2008, nr. 851/87/2009, nr. 1.872/87/2009, nr. 2.530/87/2009, nr. 2.005/87/2009, nr. 616/87/2009, nr. 1.878/87/2009, nr. 1.700/87/2009, nr. 104/87/2009, nr. 235/87/2009 și nr. 4.986/87/2008 ale Tribunalului Teleorman — Secția conflicte de muncă, asigurări sociale si contencios administrativ si fiscal si în dosarele nr. 3.883/87/2007, nr. 25/87/2008, nr. 476/122/2009, nr. 2.853/122/2008, nr. 3.043/122/2008, nr.’ 3.491/87/2007, nr. 2.793/122/2008, nr. 647/122/2009, nr. 834/87/2009, nr. 2.869/122/2008, nr. 2713.1/87/2007, nr. 2.866/122/2008, nr. 816/87/2009, nr. 584/122/2009. nr. 2.935/122/2008, nr. 3.549/87/2008, nr. 576/122/2009, nr. 3.617/87/2007și nr. 3385.1/87/2007 ale Tribunalului Giurgiu — Secția civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 2 martie 2010. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent-șef, Marieta Safta MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 227/12.IV.2010 7 HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE pentru modificarea și completarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 1.361/2006 privind conținutul instrumentului de prezentare și motivare a proiectelor de acte normative supuse aprobării Guvernului în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Articol unic. — Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.361/2006 privind conținutul instrumentului de prezentare și motivare a proiectelor de acte normative supuse aprobării Guvernului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 843 din 12 octombrie 2006, se modifică și se completează după cum urmează: 1. La secțiunea a 3-a „Impactul socioeconomic al proiectului de act normativ”, după punctul 1 „Impactul macroeconomic” se introduce un nou punct, punctul 1\ cu următorul cuprins: „1T Impactul asupra mediului concurențial și domeniului ajutoarelor de stat”. 2. Secțiunea a 5-a „Efectele proiectului de act normativ asupra legislației în vigoare” se modifică și va avea următorul cuprins: „Secțiunea a 5-a Efectele proiectului de act normativ asupra legislației în vigoare 1. Măsuri normative necesare pentru aplicarea prevederilor proiectului de act normativ: a) acte normative în vigoare ce vor fi modificate sau abrogate, ca urmare a intrării în vigoare a proiectului de act normativ; b) acte normative ce urmează a fi elaborate în vederea implementării noilor dispoziții. 2. Conformitatea proiectului de act normativ cu legislația comunitară în cazul proiectelor ce transpun prevederi comunitare 3. Măsuri normative necesare aplicării directe a actelor normative comunitare 4. Hotărâri ale Curții de Justiție a Uniunii Europene 5. Alte acte normative și/sau documente internaționale din care decurg angajamente 6. Alte informații” 3. La explicațiile pentru secțiunea a 2-a „Motivul emiterii actului normativ”, după punctul 1 se introduce un nou punct, punctul T¹, cu următorul cuprins: „1¹. în cazul proiectelor de acte normative care transpun legislație comunitară sau creează cadrul pentru aplicarea directă a acesteia, se vor specifica doar actele comunitare în cauză, însoțite de elementele de identificare ale acestora.” 4. La explicațiile pentru secțiunea a 3-a „Impactul socioeconomic al proiectului de act normativ”, la punctul 1 „Impactul macroeconomic” litera e) se abrogă. 5. La explicațiile pentru secțiunea a 3-a, după punctul 1 se introduce un nou punct, punctul 1¹, cu următorul cuprins: „1 i. Impactul asupra mediului concurențial și domeniului ajutoarelor de stat: a) limitarea directă sau indirectă a numărului furnizorilor în cazul în care proiectul de act normativ: (i) asigură dreptul exclusiv al unei companii de a furniza un produs sau un serviciu; (ii) instituie o licență, un permis sau o autorizație drept cerință pentru desfășurarea activității; (iii) limitează capacitatea unor firme de a participa la achizițiile publice; (iv) conduce la creșterea semnificativă a costurilor de intrare sau de ieșire de pe piață; (v) creează o barieră geografică în raport cu capacitatea companiilor de a furniza bunuri sau servicii, de a investi capital sau de a furniza forță de muncă; b) limitarea capacității furnizorilor de a concura în cazul în care proiectul de act normativ: (i) controlează sau influențează, în mod substanțial, prețul la care se vinde un bun sau serviciu; (ii) limitează libertatea furnizorilor de a face publicitate propriilor produse (dincolo de limitarea determinată de respectarea drepturilor de proprietate intelectuală și de prevenirea publicității mincinoase); (iii) stabilește standarde de calitate a produsului sau serviciului, standarde care diferă semnificativ față de practicile curente; (iv) conduce la creșterea semnificativă a costurilor de producție ale unor furnizori în raport cu ceilalți (în special prin tratamentul diferențiat ce va fi aplicat operatorilor nou-intrați pe piață în raport cu cei existenți); c) reducerea gradului de stimulare a furnizorilor pentru a concura efectiv în cazul în care proiectul de act normativ: (i) instituie un regim de autoreglementare sau de coreglementare; (ii) solicită sau încurajează publicarea informațiilor privind producția, prețurile sau costurile companiei; (iii) exceptează activitatea dintr-un anumit domeniu sau un grup de operatori economici de la aplicarea regulilor de concurență; 8 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 227/12.IV.2010 d) limitarea opțiunilor și informațiilor disponibile pentru clienți în cazul în care proiectul de act normativ: (i) limitează opțiunile clienților; (ii) reduce mobilitatea clienților față de furnizorii de bunuri sau servicii prin creșterea explicită sau implicită a costurilor de schimbare a furnizorilor; e) luarea unei măsuri de ajutor de stat în cazul în care proiectul de act normativ instituie o măsură de sprijin care îndeplinește următoarele condiții: (i) provine din fonduri publice, indiferent de formă (fie lichidități sau credite cu dobândă subvenționată, fie scutiri, amânări sau reduceri de taxe etc.) sau sunt acordate de o instituție publică; (ii) este selectivă; (iii) poate crea un avantaj economic pentru anumite întreprinderi; (iv) distorsionează sau poate distorsiona concurența pe Piața Unică.” 6. La explicațiile pentru secțiunea a 3-a, la punctul 2 „Impactul asupra mediului de afaceri”, după litera c) se introduce o nouă literă, litera d), cu următorul cuprins: ,,d) se va indica procentul pe care îl dețin întreprinderile mici și mijlocii în cadrul afectat de măsura legislativă, precum și impactul acesteia asupra activităților întreprinderilor mici și mijlocii din domeniul respectiv.” 7. Explicațiile pentru secțiunea a 5-a „Efectele proiectului de act normativ asupra legislației în vigoare” se modifică și vor avea următorul cuprins: „Secțiunea a 5-a «Efectele proiectului de act normativ asupra legislației în vigoare» va cuprinde: 1. Măsuri normative necesare pentru aplicarea prevederilor proiectului de act normativ (acte normative în vigoare ce vor fi modificate sau abrogate, ca urmare a intrării în vigoare a proiectului de act normativ): a) acte normative care se modifică sau se abrogă ca urmare a intrării în vigoare a proiectului de act normativ; b) acte normative ce urmează a fi elaborate în vederea implementării noilor dispoziții. 2. Conformitatea proiectului de act normativ cu legislația comunitară în cazul proiectelor ce transpun prevederi comunitare: a) tipul, titlul, numărul și data actului comunitar ale cărui cerințe sunt transpuse de proiectul de act normativ; b) obiectivele actului comunitar; c) tipul de transpunere a prevederilor comunitare în cauză, precizându-se dacă transpunerea este totală sau parțială; în situația transpunerii parțiale, se vor preciza termenul și modalitatea de transpunere totală; d) termenele-limită pentru transpunerea actelor comunitare vizate — termenul-limită pentru adoptarea proiectului de act normativ și justificarea acestui termen. 3. «Măsuri normative necesare aplicării directe a actelor normative comunitare», cu următorul conținut: a) justificarea necesității adoptării măsurilor incluse în proiect în vederea aplicării actului comunitar; b) tipul, titlul, numărul și data actului normativ comunitar pentru care se creează cadrul de aplicare directă. 4. Hotărâri ale Curții de Justiție a Uniunii Europene (trimiteri la doctrina juridică) — se va indica jurisprudența comunitară incidență în domeniul reglementat prin proiectul de act normativ cu menționarea interpretărilor Curții, relevante pentru transpunerea sau implementarea prevederilor legale respective. 5. Alte acte normative și/sau documente internaționale din care decurg angajamente, făcându-se referire la un anume acord, o anume rezoluție sau recomandare internațională ori la alt document al unei organizații internaționale: a) dacă proiectul de act normativ respectă în totalitate angajamentele, se va indica modul în care implementarea proiectului de act normativ va duce la îndeplinirea acestor angajamente; b) dacă proiectul de act normativ respectă parțial angajamentele, se va explica motivul și se va preciza când și în ce fel se va ajunge la o respectare deplină a angajamentelor. 6. Alte informații.” PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Secretarul general al Guvernului, Daniela Nicoleta Andreescu Ministrul administrației și internelor, Vasile Blaga Șeful Departamentului pentru Afaceri Europene, Bogdan Mănoiu Ministrul finanțelor publice, Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu București, 24 martie 2010. Nr. 219. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 227/12.IV.2010 9 GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE privind trecerea unei construcții, aflată în administrarea Ministerului Administrației și Internelor — Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră Bihor, din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia, în vederea scoaterii din funcțiune și casării, și pentru actualizarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 privind aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare, și al art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 112/2000 pentru reglementarea procesului de scoatere din funcțiune, casare și valorificare a activelor corporale care alcătuiesc domeniul public al statului și al unităților administrativ-teritoriale, aprobată prin Legea nr. 246/2001, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art. 1. — Se aprobă trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia a unei construcții situate în municipiul Oradea, Calea Aradului nr. 2, județul Bihor, aflată în administrarea Ministerului Administrației și Internelor — Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră Bihor, identificată potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 2. —Trecerea construcției în domeniul privat al statului se face în vederea scoaterii din funcțiune și casării. Art. 3. — După scoaterea din funcțiune și casarea construcției, Ministerul Administrației și Internelor își va actualiza în mod corespunzător datele din evidența cantitativ-valorică și, împreună cu Ministerul Finanțelor Publice, va opera modificarea corespunzătoare a anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 și 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările și completările ulterioare. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Ministrul administrației și internelor, Vasile Blaga Ministrul finanțelor publice, Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu București, 24 martie 2010. Nr. 249. ANEXĂ DATELE DE IDENTIFICARE a construcției aflate în administrarea Ministerului Administrației și Internelor— Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră Bihor care se transmite din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia, în vederea scoaterii din funcțiune si casării Adresa imobilului Persoana juridică Caracteristicile bunului Numărul M.F.P care administrează imobilul care trece în domeniul privat al statului Municipiul Oradea, Ministerul Administrației și Pavilion nr. 49-181-55 „bazin apă” 34.318 (parțial) Calea Aradului nr. 2, Internelor --- Inspectoratul Suprafață construită = 95 m2 județul Bihor Județean al Poliției de Valoare contabilă = 9.504,8 lei Frontieră Bihor 10 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 227/12.IV.2010 GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE privind trecerea unei construcții, aflată în administrarea Ministerului Administrației și Internelor, din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia, în vederea scoaterii din funcțiune și desființării, și pentru actualizarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 10 alin. (1) și (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare, și al art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 112/2000 pentru reglementarea procesului de scoatere din funcțiune, casare și valorificare a activelor corporale care alcătuiesc domeniul public al statului și al unităților administrativ-teritoriale, aprobată prin Legea nr. 246/2001, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art. 1. — Se aprobă trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia a unei construcții aflate în administrarea Ministerului Administrației și Internelor, situată în localitatea Ciolpani, județul Ilfov, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 2. — Trecerea construcției prevăzute la art. 1 din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia se face în vederea scoaterii din funcțiune și desființării acesteia, în condițiile legii. Art. 3. — După scoaterea din funcțiune și demolarea construcției, Ministerul Administrației și Internelor își va actualiza în mod corespunzător datele din evidența cantitativ-valorică și, împreună cu Ministerul Finanțelor Publice, va opera modificarea corespunzătoare a anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 și 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările și completările ulterioare. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Ministrul administrației și internelor, Vasile Blaga Ministrul finanțelor publice, Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu București, 24 martie 2010. Nr. 250.’ ANEXĂ DATELE DE IDENTIFICARE a construcției aflate în administrarea Ministerului Administrației și Internelor care se transmite din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia, în vederea scoaterii din funcțiune și desființării Persoana juridică Număr de inventar atribuit Locul unde este situat imobilul care administrează imobilul Caracteristicile tehnice ale construcției de către Ministerul Finanțelor Publice Comuna Ciolpani, Ministerul Administrației și Pavilion „SERĂ” 102.771 județul Ilfov, Internelor --- Suprafața construită = 450 m2 (parțial) sos. București---Ploiești, Centrul Național de Suprafața desfășurată = 450 m2 DN 1 km 32’ Perfecționare a Pregătirii Valoarea de inventar = 225,96 lei pentru Managementul Situațiilor de Urgență MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 227/12.IV.2010 H GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE privind aprobarea stemei comunei Coșereni, județul Ialomița în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Articol unic. — (1) Se aprobă stema comunei Coșereni, județul Ialomița, prevăzută în anexa nr. 1. (2) Descrierea și semnificațiile elementelor însumate ale stemei sunt prevăzute în anexa nr. 2. (3) Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Ministrul administrației și internelor, Vasile Blaga București, 24 martie 2010. Nr. 254.’ ANEXA Nr. D ANEXA Nr. 2 STEMA comunei Coșereni, județul Ialomița *) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil. DESCRIEREA Șl SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Coșereni, județul Ialomița Descrierea stemei Potrivit anexei nr. 1, stema comunei Coșereni se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat, alcătuit din nuiele de argint. în partea superioară, în câmp roșu, se află un corn al abundenței, culcat spre stânga, din care ies legume și trei spice. Acest simbol este de aur. în partea inferioară, în câmp albastru, se află un vas de ceramică, de tip borcan, cu caneluri, vizibil trei pătrimi, peste care broșează un cerc ajurat, în care sunt înscrise elemente decorative în formă de cruce ajurată, care se unesc în centru într-un alt cerc. Această compoziție este de aur. în vârful scutului se află un brâu undat îngust, de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Brâul undat, din nuiele de argint, face trimitere la denumirea localității, derivată de la coșere, adăposturi din împletitură de nuiele pentru vite. Cornul abundenței semnifică bogăția zonei și ocupația de bază a locuitorilor, legumicultura. Compoziția din partea inferioară amintește de elementele de bază ale culturii Dridu, nume generic dat descoperirilor arheologice din perioada de etnogeneză a românilor. Brâul undat din vârful scutului reprezintă râul Ialomița și lacul Comana. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 227/12.IV.2010 GUVERNUL ROMÂNIEI 12 HOTĂRÂRE privind transmiterea unor imobile, aflate în domeniul public al statului, din administrarea Penitenciarului Craiova, județul Dolj, în administrarea Penitenciarului Pelendava, județul Dolj în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 12 alin. (1) și (2) și al art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art. 1. — (1) Se aprobă transmiterea unor imobile, aflate în domeniul public al statului, situate în localitatea Făcăi, județul Dolj, compuse din construcții și terenul aferent și având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din administrarea Penitenciarului Craiova, județul Dolj, în administrarea Penitenciarului Pelendava, județul Dolj. (2) Penitenciarele Craiova și Pelendava își vor actualiza în mod corespunzător datele din evidența cantitativ-valorică. Art. 2. — Anexa nr. 11 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 și 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările și completările ulterioare, se modifică în mod corespunzător. Art. 3. — Predarea-preluarea imobilelor transmise potrivit art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părțile interesate, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Ministrul justiției, Cătălin Marian Predoiu Ministrul finanțelor publice, Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu București, 24 martie 2010. Nr. 257.’ ANEXĂ DATELE DE IDENTIFICARE ale imobilelor aflate în domeniul public al statului care se transmit din administrarea Penitenciarului Craiova, județul Dolj, în administrarea Penitenciarului Pelendava, județul Dolj Locul unde sunt situate Persoana juridică de la care Persoana juridică la care Actul normativ în baza căruia Caracteristicile tehnice imobilele care se transmit se transmit imobilele se transmit imobilele au fost preluate imobilele ale imobilelor care se transmit CF4633 Spații cazare deținuți Localitatea Făcăi, Penitenciarul Craiova, Penitenciarul Pelendava, PV/1972 Suprafață construită --- 558 m2 județul Dolj județul Dolj județul Dolj Ord. 298/C/1999 al MJ Valoare ---357.178 lei Nr.MF-154145 CF4633 Sediu administrativ Localitatea Făcăi, Penitenciarul Craiova, Penitenciarul Pelendava, PV/1972 Suprafață construită ---129 m2 județul Dolj județul Dolj județul Dolj Ord. 298/C/1999 al MJ Valoare --- 25.903 lei Nr.MF-154146 Teren arabil GAZ Făcăi, (sola 12A39, Dec. 409/1955 sola 9A90, sola 9A 75, sola A 36811, Localitatea Făcăi, Penitenciarul Craiova, Penitenciarul Pelendava, Dec. 14/1971 sola IIA 28/1, sola jandarmi) județul Dolj județul Dolj județul Dolj Ord. 282/AS/1971 alM.A. Suprafață --- 78,84 ha Dec. 108/1989 Valoare --- 565.362 lei Nr.MF-154150 Dec. 409/1955 Teren curți construcții Localitatea Făcăi, Penitenciarul Craiova, Penitenciarul Pelendava, Dec. 14/1971 Suprafață --- 34.000 m2 județul Dolj județul Dolj județul Dolj Ord. 282/AS/1971 alM.A. Valoare --- 1.724.130 lei Dec. 108/1989 Nr.MF-154151 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 227/12.IV.2010 13 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE MINISTERUL TRANSPORTURILOR Șl INFRASTRUCTURII ORDIN pentru stabilirea procedurii de constituire a garanțiilor financiare și de disponibilizare a sumelor, aprobarea modelului certificatului de garanție financiară, precum și stabilirea procedurii de emitere a certificatului de garanție financiară în caz de abandon al navigatorilor Având în vedere prevederile Liniilor directoare privind asigurarea unor garanții financiare în caz de abandon al navigatorilor, adoptate de Adunarea Organizației Maritime Internaționale și de Consiliul de administrație al Biroului Internațional al Muncii prin Rezoluția A.930(22) din 29 noiembrie 2001 și intrate în vigoare la 1 ianuarie 2002, în temeiul prevederilor art. 4¹ alin. (5) din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 476/2003 privind aprobarea Normelor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Codului internațional de management al siguranței — Codul I.S.M. amendat, a Normelor metodologice privind procedura de eliberare a certificatelor de management al siguranței în conformitate cu cerințele Codului I.S.M. amendat și a Normelor metodologice pentru mandatarea auditorilor, cu completările ulterioare, ale art. II din Hotărârea Guvernului nr. 1.295/2009 pentru completarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 476/2003 privind aprobarea Normelor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Codului internațional de management al siguranței — Codul I.S.M. amendat, a Normelor metodologice privind procedura de eliberare a certificatelor de management al siguranței în conformitate cu cerințele Codului I.S.M. amendat și a Normelor metodologice pentru mandatarea auditorilor, cu completările ulterioare, în temeiul prevederilor art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 76/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, cu modificările și completările ulterioare, ministrul transporturilor si infrastructurii emite următorul ordin: Art. 1. — (1) Prezentul ordin stabilește procedura de constituire a garanțiilor financiare și de disponibilizare a sumelor, aprobă modelul certificatului de garanție financiară și stabilește procedura de emitere a certificatului de garanție financiară în caz de abandon al navigatorilor. (2) în sensul prezentului ordin, abandonul navigatorilor este definit ca o încălcare a drepturilor navigatorilor de către armator/operator/companie și constă în neîndeplinirea obligațiilor fundamentale către navigatori referitoare la respectarea termenului de repatriere, plata obligațiilor bănești datorate și asigurarea condițiilor de viață la bordul navei, incluzând, printre altele, lipsa alimentelor, lipsa cazării în condiții decente, lipsa medicamentelor și a asistenței medicale adecvate. De asemenea, abandonul navigatorilor se consideră și situația în care comandantul navei este lăsat fără orice mijloace financiare pentru continuarea operării navei. Art. 2. — Prezentul ordin se aplică tuturor persoanelor juridice române sau filialelor din România ale unor persoane juridice străine care sunt proprietare de nave sau care administrează nave ce arborează pavilionul român și care desfășoară activități de transport maritim internațional, denumite în continuare companii, și care: a) trebuie să obțină certificarea în conformitate cu prevederile art. 4 din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 476/2003 privind aprobarea Normelor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Codului internațional de management al siguranței — Codul I.S.M. amendat, a Normelor metodologice privind procedura de eliberare a certificatelor de management al siguranței în conformitate cu cerințele Codului I.S.M. amendat și a Normelor metodologice pentru mandatarea auditorilor, cu completările ulterioare; sau b) dețin un DOC pentru companie și SMC pentru fiecare navă, valabile. Art. 3. — (1) Companiile prevăzute la art. 2 trebuie să facă dovada constituirii unei garanții financiare în caz de abandon al navigatorilor. (2) Cuantumul garanției financiare în caz de abandon al navigatorilor este stabilit în funcție de numărul de nave, indiferent de titlul în baza căruia le exploatează, astfel: a) 60.000 euro pentru companiile care dețin o flotă de până la 4 nave inclusiv; b) 100.000 euro pentru companiile care dețin o flotă de 5—9 nave inclusiv; c) 200.000 euro pentru companiile care dețin o flotă de 10 nave sau mai multe. (3) Garanția financiară în caz de abandon al navigatorilor se constituie fie sub forma unui depozit bancar, prin depunerea sumei respective într-un cont deschis la o bancă din România sau din Spațiul Economic European, fie sub forma unei polițe de asigurare încheiate în acest scop cu o societate de asigurare din România sau din Spațiul Economic European, cu respectarea reglementărilor legale în vigoare și cu condiția ca sumele necesare să poată fi disponibilizate la solicitarea Autorității Navale Române. Art. 4. — (1) Companiilor care fac dovada constituirii garanției financiare în caz de abandon al navigatorilor, în conformitate cu prevederile art. 3, li se eliberează, la cerere, de către Autoritatea Navală Română, în numele Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, certificatul de garanție financiară în caz de abandon al navigatorilor. (2) Companiile prevăzute la art. 2 lit. b) trebuie să solicite Autorității Navale Române emiterea certificatului de garanție financiară în caz de abandon al navigatorilor în termen de cel mult 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului ordin. (3) Companiile prevăzute la art. 2 vor prezenta pentru obținerea certificatului de garanție financiară în caz de abandon al navigatorilor și o declarație notarială dată pe propria 14 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 227/12.IV.2010 răspundere de către administrator, prin care se atestă faptul că garanția financiară va fi menținută valabilă pe întreaga perioadă de valabilitate a certificatului, cunoscând faptul că declararea necorespunzătoare a adevărului se pedepsește potrivit legii. Art. 5. — (1) Certificatul de garanție financiară în caz de abandon al navigatorilor identifică nava, proprietarul acesteia și compania care susține securitatea financiară. (2) Certificatul de garanție financiară în caz de abandon al navigatorilor se emite individual pentru fiecare navă. (3) Certificatul de garanție financiară în caz de abandon al navigatorilor se întocmește bilingv, atât în limba română, cât și în limba engleză. (4) Perioada de valabilitate a certificatului de garanție financiară în caz de abandon al navigatorilor emis de Autoritatea Navală Română este de maximum un an, dar nu mai mult decât perioada de valabilitate a garanției financiare constituite pentru obținerea acestuia. Art. 6. — Companiile care solicită emiterea certificatului de garanție financiară în caz de abandon al navigatorilor trebuie să depună la Autoritatea Navală Română următoarele documente: a) cerere privind emiterea certificatului de garanție financiară în caz de abandon al navigatorilor; b) actele doveditoare privind legalitatea funcționării companiei; c) dovada constituirii garanției financiare în caz de abandon al navigatorilor, conform prevederilor art. 3 sau copie legalizată după polița de asigurare în caz de abandon al navigatorilor; d) lista cu navele aflate în proprietate/administrare, pentru care se solicită emiterea certificatelor de garanție financiară în caz de abandon al navigatorilor; e) declarație notarială, dată pe propria răspundere, conform prevederilor art. 4 alin. (3). Art. 7. — (1) Pe întreaga perioadă de valabilitate a certificatului de garanție financiară în caz de abandon al navigatorilor, companiile sunt obligate ca, în termen de 10 zile de la data producerii oricăreia dintre situațiile menționate mai jos, să procedeze la reconstituirea garanțiilor financiare la nivelurile corespunzătoare, fie prin mărirea depozitului bancar, fie prin încheierea unei noi polițe de asigurare: a) în cazul în care garanțiile financiare constituite s-au epuizat ori s-au diminuat; b) în cazul în care s-a produs o modificare a numărului de nave aflate în proprietatea sau în managementul companiei, care determină un alt cuantum al garanției; c) în cazul în care polița de asigurare a fost executată total, conform clauzelor sale. (2) Companiile trebuie să informeze în scris Autoritatea Navală Română cu privire la orice modificare a condițiilor pe baza cărora a fost emis certificatul de garanție financiară. (3) Nerespectarea prevederilor art. 4 alin. (2) și ale alin. (1) și (2) din prezentul articol constituie contravenție, iar nerespectarea prevederilor art. 4 alin. (3) constituie infracțiune, pentru care se vor aplica sancțiuni conform prevederilor legale în vigoare. Art. 8. — (1) Autoritatea Navală Română are dreptul de a solicita disponibilizarea sumelor prevăzute la art. 3 alin. (2) cu titlul de garanții financiare în următoarele cazuri: a) pentru acoperirea cheltuielilor efectuate pentru repatrierea navigatorilor, inclusiv a celor abandonați în străinătate; b) pentru acoperirea cheltuielilor efectuate pentru întreținerea navigatorilor din momentul abandonării lor și până în momentul sosirii lor la locurile de repatriere respective; c) pentru plata salariilor și a altor drepturi bănești contractuale ale navigatorilor, neachitate de către companie; d) pentru acoperirea altor cheltuieli (agenți, asistență medicală etc.) efectuate pentru navigatori în perioada abandonării, ocazionate de aceasta. (2) Autoritatea Navală Română solicită companiilor plata drepturilor de mai sus dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: a) reprezentantul Federației Internaționale a Lucrătorilor din Transporturi (ITF) și/sau reprezentantul sindicatului reprezentativ notifică în scris Autorității Navale Române situația de abandon și nevoia de repatriere reclamată de personalul navigant; b) personalul navigant abandonat, reprezentantul Federației Internaționale a Lucrătorilor din Transporturi (ITF) și/sau reprezentantul sindicatului reprezentativ dovedesc că s-au depus toate diligențele pentru repatriere și plata drepturilor; c) reprezentantul Federației Internaționale a Lucrătorilor din Transporturi (ITF) și/sau reprezentantul sindicatului reprezentativ prezintă în scris Autorității Navale Române cuantumul sumelor datorate de către companie în legătură cu situația de abandon și nevoia de repatriere reclamată de personalul navigant în cauză, pentru care își asumă întreaga responsabilitate. Art. 9. — (1) în cazul în care companiile nu efectuează plata drepturilor menționate la art. 8 alin. (1) lit. a)—d) în termen de 30 de zile de la solicitarea Autorității Navale Române, aceasta va dispune disponibilizarea sumelor respective și va retrage documentul de conformitate DOC eliberat companiilor de navigație respective. (2) Sumele disponibilizate din garanția financiară a companiei, la cererea Autorității Navale Române, vor fi depuse în contul indicat de comun acord de organizația sindicală reprezentativă legal constituită și personalul navigant în cauză. Art. 10. — (1) în situația în care compania își încetează activitatea, aceasta este obligată să predea certificatul de garanție financiară în caz de abandon al navigatorilor, în original, Autorității Navale Române, în vederea scoaterii din evidență. (2) Autoritatea Navală Română confirmă în scris primirea certificatului de garanție financiară în caz de abandon al navigatorilor pe baza documentelor prezentate de către companie referitoare la îndeplinirea obligațiilor contractuale față de echipaj, documente certificate de către Federația Internațională a Lucrătorilor din Transporturi (ITF) și/sau de către reprezentantul sindicatului reprezentativ. Art. 11. — (1) Autoritatea Navală Română poate verifica în orice moment respectarea condițiilor stabilite conform prevederilor prezentului ordin și a legislației în vigoare. (2) în toate cazurile în care se constată din oficiu sau la sesizarea altor părți interesate că nu mai sunt îndeplinite condițiile stabilite în certificatul de garanție financiară în caz de abandon al navigatorilor, Autoritatea Navală Română are competența să retragă documentul. (3) Autoritatea Navală Română are obligația ca, în termen de 5 zile de la data luării deciziei de retragere a certificatului de garanție financiară în caz de abandon al navigatorilor, să comunice în scris companiei aplicarea măsurii de retragere a certificatului, cu motivarea luării deciziei. (4) Măsura retragerii certificatului de garanție financiară în caz de abandon al navigatorilor atrage după sine anularea DOC eliberat companiilor de navigație respective. Art. 12. — Pentru emiterea certificatului de garanție financiară în caz de abandon al navigatorilor, Autoritatea Navală MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 227/12.IV.2010 15 Română percepe tariful aprobat prin ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii. Art. 13. — (1) Modelul și conținutul certificatului de garanție financiară în caz de abandon al navigatorilor sunt prevăzute în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin. (2) Formatul și elementele de siguranță ale certificatului de garanție financiară în caz de abandon al navigatorilor se stabilesc de către Autoritatea Navală Română. Art. 14. — Prezentul ordin intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul transporturilor și infrastructurii, Radu Mircea Berceanu București, 26 martie 2010. Nr. 247.’ *) Anexa este reprodusă în facsimil. ANEXĂ ROMÂNIA CERTIFICAT DE GARANȚIE FINANCIARĂ ÎN CAZ DE ABANDON AL NAVIGATORILOR CERTIFICATE OF FINANCIAL SECURITY IN CASE OF ABANDONMENT OF SEAFARERS Certificat nr. Certificate no. Emis sub autoritatea Guvernului Issued under the authority of the Government of Autoritatea emitentă Issuing authority ROMANIA ROMANIAN NAVAL AUTHORITY Numele navei: Name of ship: Indicativul navei : Caii sign of the ship: Portul de înmatriculare : Port of registry: Numărul IMO al navei: IMO number of the ship : Numele Companiei care susține securitatea financiara: Name of the provider of the financial security: Adresa Companiei care susține securitatea financiara: Place of business of the provider of the financial security: Numele armatorului: Name of the shipowner: Numărul unic de identificare a armatorului: Unique Shipowner Identification Number: Prezentul atestă GARANȚIA FINANCIARĂ asigurată de Companie pentru: This is to certify FINANCIAL SECURITY provided by the Company for: 1 Acoperirea cheltuielilor efectuate pentru repatrierea navigatorilor, inclusiv a celor abandonați in străinătate; Covering the expenses of the repatriation of the seafarers. including those abandoned abroad, 2 Acoperirea cheltuielilor efectuate pentru întreținerea navigatorilor, din momentul abandonării lor și până în momentul sosirii lor la locurile de repatriere respective; Covering the expenses for the maintenance of the seafarers, from the time of abandonment to the time of arrival at the place of repatriation: 3 Plata salariilor și a altor drepturi bănești în conformitate cu Contractul Colectiv de Muncă ale navigatorilor, neachitate de către companie; Payment to the seafarers of all outstanding remuneration and contractual entitlements; 4 Acoperirea altor cheltuieli (agenți, asistență medicală, etc.) efectuate pentru navigatori în perioada abandonării, ocazionate de aceasta. Covering the expenses made in relation to the seafarers incurred during the period of abandonment. arising from the abandonment. Acest Certificat este valabil până la This Certificate is valid until Emis la (locul emiterii Certificatului) Issued at (place of issue of the Certificate) Data emiterii Date of issue xx/xx/xxxx xx/xx/xxxx (Semnătura persoanei oficiale complet autorizate care a emis Certificatul) (Signature of the duly authorized official issuing the Certificate) (Sigiliul sau ștampila autorității emitente, după caz) ( Seal or stamp of issuing authority, as appropriate) 16 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 227/12.IV.2010 ACTE ALE COLEGIULUI MEDICILOR DIN ROMÂNIA COLEGIUL MEDICILOR DIN ROMÂNIA DECIZIE pentru modificarea Deciziei Consiliului național al Colegiului Medicilor din România nr. 11/2009 privind emiterea avizelor pentru înființarea punctelor secundare de lucru ale cabinetelor medicale individuale, asociate, grupate și ale societăților civile medicale în temeiul art. 406 și 431 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, și conform Ordonanței Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea și funcționarea cabinetelor medicale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul național al Colegiului Medicilor din România decide: Art. I. — Articolul 2 din Decizia Consiliului național al Colegiului Medicilor din România nr. 11/2009 privind emiterea avizelor pentru înființarea punctelor secundare de lucru ale cabinetelor medicale individuale, asociate, grupate și ale societăților civile medicale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 639 din 28 septembrie 2009, se modifică și va avea următorul cuprins: ,Art. 2. — Prin excepție de la condițiile prevăzute la art. 1, pot fi înființate puncte secundare de lucru numai dacă în zona unde se dorește înființarea punctului secundar de lucru este o solicitare majoră de servicii medicale, iar dacă se solicită un punct secundar de lucru pentru un cabinet de medicină de familie, în localitatea respectivă nu există cabinete medicale cu mai puțin de 2.000 de asigurați înscriși pe lista medicului respectiv, precum și în cadrul comunităților de rromi cu mai mult de 1.000 de persoane.” Art. II. — Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Președintele Colegiului Medicilor din România, Vasile Astărăstoae București, 12 martie 2010. Nr. 4. ★ RECTIFICĂRI La Hotărârea Guvernului nr. 1.394/2004 privind redobândirea cetățeniei române de către unele persoane, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 8 septembrie 2004, se face următoarea rectificare (care nu aparține Redacției „Monitorul Oficial, Partea I”): — în anexă, la poziția 12, în loc de: „12. Cașcaval Ecaterina, fiica lui Cebanu Vladimirțn. la 11 decembrie 1936 în Chiștelnița-Telenești) și Valentina (n. la 24 decembrie 1937 în Chișteleuța), născută la 14 septembrie 1973...” se va citi: „12. Cașcaval Ecaterina, fiica lui Cebanu Vladimir(n. la 11 decembrie 1936 în Chiștelnița-Telenești) și Valentina (n. la 24 decembrie 1937 în Chișteleuța), născută la 14 noiembrie 1973...”. EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR MONITORUL OFICIAL „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru reiatii cu publicul, București, sos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A. 5 948368 442139 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 227/12.IV.2010 conține 16 pagini. Prețul: 3,20 lei ISSN 1453—4495