MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Anul 178 (XXII) —Nr. 226 PARTEA I LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE • • > Vineri, 9 aprilie 2010 SUMAR Nr. Pagina LEGI Șl DECRETE 64. — Lege privind transmiterea unor suprafețe de teren pentru realizarea proiectului „Dezvoltarea și modernizarea Aeroportului Internațional lași”...... 2-3 408. — Decret pentru promulgarea Legii privind transmiterea unor suprafețe de teren pentru realizarea proiectului „Dezvoltarea și modernizarea Aeroportului Internațional lași”............................................ 3 ★ 66. — Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice.... 3-10 410. — Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice............................ 10 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE 85. — Ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale privind aprobarea Specificațiilor tehnice pentru procedurile de atribuire a contractelor de furnizare a fructelor în școli................................. 11-12 442. — Ordin al ministrului economiei, comerțului și mediului de afaceri pentru aprobarea prescripțiilor tehnice PT CR 6—2010 „Autorizarea personalului și a laboratoarelor care efectuează examinări nedistructive și evaluarea capabilității tehnice a laboratoarelor care efectuează examinări distructive”, PT CR 7—2010 „Aprobarea procedurilor de sudare pentru oțel, aluminiu si aliaje de aluminiu pentru polietilenă de înaltă densitate (PE-HD)” și PT CR 9—2010 „Autorizarea sudorilor care execută lucrări de sudare la instalații sub presiune și la instalații de ridicat, în otel, aluminiu, aliaje de aluminiu si polietilenă de înaltă densitate (PE-HD)” ..................’.................... 12-13 ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR 3. — Ordin pentru aprobarea Normelor prudențiale referitoare la rezolvarea reclamațiilor privind activitatea asigurătorilor, reasigurătorilor și intermediarilor în asigurări și/sau în reasigurări ................... 14-15 2 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 226/9.IV.2010 LEGI SI DECRETE PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAȚILOR SENATUL LEGE privind transmiterea unor suprafețe de teren pentru realizarea proiectului „Dezvoltarea și modernizarea Aeroportului Internațional lași” Parlamentul României adoptă prezenta lege. Art. 1. — Prin derogare de la dispozițiile art. 31 alin. (2) din Legea nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe lonescu-Șișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare, cu modificările ulterioare, se aprobă transmiterea suprafețelor de teren, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 1, din domeniul public al statului și din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe lonescu-Șișești” — Stațiunea de Cercetare- Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Dancu lași, județul lași, în domeniul public al județului lași și în administrarea Consiliului Județean lași, pentru realizarea obiectivului „Dezvoltarea și modernizarea Aeroportului Internațional lași”. Art. 2. — (1) Se aprobă transmiterea unui teren, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 2, din domeniul privat al statului și din administrarea Agenției Domeniilor Statului, precum și din concesiunea Societății Comerciale „Agroind Holboca” — S.A. în domeniul public al statului și în administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe lonescu-Șișești” — Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, Constituția României, republicată. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR ROBERTA ALMA ANASTASE Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Dancu lași, județul lași. (2) Contractul de’concesiune nr. 18/2002, încheiat între Agenția Domeniilor Statului și Societatea Comercială „Agroind Holboca” — S.A., având ca obiect terenul prevăzut la alin. (1), se modifică în mod corespunzător, conform legislației în vigoare. (3) Predarea-preluarea terenului prevăzut la alin. (1) se face pe bază de protocol încheiat între părțile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Art. 3. — La finalizarea lucrărilor de construire a aeroportului, pistele de decolare, aterizare, căile de rulare și platformele pentru îmbarcare-debarcare situate pe acesta și realizate potrivit obiectivului menționat la art. 1 alin. (1), precum și terenurile pe care sunt amplasate intră de drept în domeniul public al statului, potrivit pct. I.25 din anexa la Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare. Art. 4. — Numărul curent 34 din anexa nr. 3 la Legea nr. 45/2009, cu modificările ulterioare, se modifică în mod corespunzător. Art. 5. —Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta lege. cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din PREȘEDINTELE SENATULUI MIRCEA-DAN GEOANĂ București, 31 martie 2010. Nr. 64. ’ ANEXA Nr. 1 DATELE DE IDENTIFICARE a suprafețelor de teren care se transmit din domeniul public al statului și din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe lonescu-Șișești” — Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Dancu lași, județul lași, în domeniul public al județului lași si în administrarea Consiliului Județean lași Poziția din inventarul Locul unde este situat Persoana juridică Persoana juridică bunurilor imobilul de la care se transmite imobilul la care se transmite imobilul Caracteristicile tehnice ale imobilului aparținând domeniului public al statului Extravilan, comuna Statul român, din administrarea Județul lași, în administrarea Suprafața = 119,6643 ha 116,223 Holboca, județul lași Academiei de Științe Agricole Consiliului Județean lași Categoria de folosință: agricol și Silvice „Gheorghe lonescu- T 1 A2 = 89,10 ha Șișești” --- Stațiunea T34, A694, A693, DE 700, DE de Cercetare-Dezvoltare 699, DE 3 = 21,5643 ha, T33A pentru Creșterea Bovinelor 691 = 9 ha Dancu lași, județul lași Intravilan municipiul Statul român, din administrarea Județul lași, în administrarea Suprafața = 18,114 ha 116,223 lași Academiei de Științe Agricole Consiliului Județean lași Categoria de folosință: agricol și Silvice „Gheorghe lonescu- T 111, A4356, T 111, A4360 = Șișești” --- Stațiunea 15,0140 ha, T1 15, NGI, de Cercetare-Dezvoltare P4433 = 2,16ha pentru Creșterea Bovinelor P4434 = 0,91 ha Dancu lași, județul lași P4435 = 0,03 ha MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 226/9.IV.2010 3 ANEXA Nr. 2 DATELE DE IDENTIFICARE a suprafeței de teren care se transmite din domeniul privat al statului și din administrarea Agenției Domeniilor Statului, precum și din concesiunea Societății Comerciale „Agroind Holboca” — S.A. în domeniul public al statului și în administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe lonescu-Șișești” — Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Dancu lași, județul lași Locul unde este situat Persoana juridică Persoana juridică Caracteristicile tehnice ale imobilului imobilul de la care se transmite imobilul la care se transmite imobilul Comuna Țuțora, Statul român, din administrarea Statul român, în administrarea Academiei Suprafața = 143,03 ha județul lași Agenției Domeniilor Statului de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Categoria de folosință: și din concesiunea lonescu-Șișești” --- Stațiunea de Cercetare- agricol Societății Comerciale Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Dancu Tarla 4/1 „Agroind Holboca”--- S.A. lași, județul lași Parcela 18/1 = 24,30 ha Parcela 18/2 = 1,28 ha Tarla 5/1 Parcela 9/1/1 = 64,52 ha Tarla 11/1 Parcela 272/8 = 36,80 ha Tarla 6/1 Parcela 30/2/1 = 16,13 ha PREȘEDINTELE ROMÂNIEI DECRET pentru promulgarea Legii privind transmiterea unor suprafețe de teren pentru realizarea proiectului „Dezvoltarea și modernizarea Aeroportului Internațional lași” în temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) și ale art. 100 alin. (1) din Constituția României, republicată, Președintele României decretează: Articol unic. — Se promulgă Legea privind transmiterea unor suprafețe de teren pentru realizarea proiectului „Dezvoltarea și modernizarea Aeroportului Internațional lași” și se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 29 martie 2010. Nr. 408.’ ★ PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAȚILOR SENATUL LEGE pentru modificarea și completarea Legii nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice Parlamentul României adoptă prezenta lege. Art. I. — Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 23 aprilie 1998, cu modificările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: 1. Articolul 1 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 1. — Drepturile asupra mărcilor și indicațiilor geografice sunt recunoscute și apărate pe teritoriul României, în condițiile prezentei legi. Prezenta lege se aplică mărcilor de produse și servicii, individuale, colective și de certificare, ce fac obiectul unei înregistrări sau solicitări de înregistrare în România, ca urmare a unei protecții comunitare ori pe cale internațională, precum și indicațiilor geografice. Persoanele fizice sau juridice străine cu domiciliul, respectiv sediul în afara teritoriului României beneficiază de dispozițiile prezentei legi, în condițiile convențiilor internaționale privind mărcile și indicațiile geografice la care România este parte.” 4 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 226/9.IV.2010 2. Articolul 2 se abrogă. 3. După articolul 2 se introduce un nou articol, articolul 2¹, cu următorul cuprins: ,Art. 2¹. — Poate constitui marcă orice semn susceptibil de reprezentare grafică, cum ar fi: cuvinte, inclusiv nume de persoane, desene, litere, cifre, elemente figurative, forme tridimensionale și, în special, forma produsului sau a ambalajului său, culori, combinații de culori, holograme, semnale sonore, precum și orice combinație a acestora, cu condiția ca aceste semne să permită a distinge produsele sau serviciile unei întreprinderi de cele ale altor întreprinderi.” 4. Articolul 3 se modifică și va avea următorul cuprins: ,Art. 3. —în înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos se definesc după cum urmează: a) înregistrarea mărcii — modul de dobândire a drepturilor asupra unei mărci, în temeiul prezentei legi sau al convențiilor și tratatelor internaționale la care România este parte; b) marca anterioară — marca înregistrată, precum și marca depusă pentru a fi înregistrată în Registrul mărcilor, cu condiția ca ulterior să fie înregistrată; c) marca comunitară — marca înregistrată în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind marca comunitară, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) seria L nr. 78 din 24 martie 2009, denumit în continuare Regulament privind marca comunitară; d) marca notorie — marca larg cunoscută în România în cadrul segmentului de public vizat pentru produsele sau serviciile cărora aceasta se aplică, fără a fi necesară înregistrarea sau utilizarea mărcii în România pentru a fi opusă; e) marca colectivă — marca destinată a servi la deosebirea produselor sau a serviciilor membrilor unei asociații de produsele sau serviciile aparținând altor persoane; f) marca de certificare — marca ce indică faptul că produsele sau serviciile pentru care este utilizată sunt certificate de titularul mărcii în ceea ce privește calitatea, materialul, modul de fabricație a produselor sau de prestare a serviciilor, precizia ori alte caracteristici; g) indicația geografică — denumirea servind la identificarea unui produs originar dintr-o țară, regiune sau localitate a unui stat, în cazurile în care o calitate, o reputație sau alte caracteristici determinate pot fi în mod esențial atribuite acestei origini geografice; h) solicitant — persoana în numele căreia este depusă o cerere de înregistrare a mărcii; i) titular — persoana pe numele căreia marca este înregistrată în Registrul mărcilor și poate fi orice persoană fizică sau juridică de drept public sau de drept privat; j) mandatar autorizat, denumit în continuare mandatar — consilierul în proprietate industrială, care poate avea și calitatea de reprezentant în procedurile în fața Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci, denumit în continuare OSIM; k) Registrul mărcilor— baza de date, administrată de OSIM, care cuprinde mărcile înregistrate în România, precum și toate datele înscrise referitoare la aceste înregistrări, indiferent de suportul pe care sunt păstrate aceste date; I) Registrul indicațiilor geografice — colecția de date, administrată de OSIM, care cuprinde indicațiile geografice înregistrate în România, precum și toate datele înscrise referitoare la aceste înregistrări, indiferent de suportul pe care sunt păstrate aceste date; m) Convenția de la Paris — Convenția pentru protecția proprietății industriale din 20 martie 1883, Paris, așa cum a fost revizuită și modificată, ratificată de România prin Decretul nr. 1.177/1968, publicat în Buletinul Oficial nr. 1 din 6 ianuarie 1969; n) țările Uniunii de la Paris — țările cărora li se aplică Convenția de la Paris și care sunt constituite în Uniunea pentru protecția proprietății industriale; o) Aranjamentul de la Madrid — Aranjamentul de la Madrid privind înregistrarea internațională a mărcilordin 14 aprilie 1891, revizuit la Stockholm la 14 iulie 1967, ratificat de România prin Decretul nr. 1.176/1968, publicat în Buletinul Oficial nr. 1 din 6 ianuarie 1969; p) Protocolul referitor la Aranjament — Protocolul de la Madrid din 27 iunie 1989 referitor la Aranjamentul de la Madrid privind înregistrarea internațională a mărcilor, ratificat de România prin Legea nr. 5/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 11 din 15 ianuarie 1998; q) Regulamentul privind marca comunitară — Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind marca comunitară, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) seria L nr. 78 din 24 martie 2009; r) întreprindere — orice entitate implicată într-o activitate economică, indiferent de natura sa juridică ori modul ei de finanțare.” 5. La articolul 4 se introduce un nou alineat, alineatul 2, cu următorul cuprins: „Mărcile comunitare beneficiază de protecție pe teritoriul României, potrivit prevederilor Regulamentului privind marca comunitară.” 6. La articolul 5 alineatul 1, partea introductivă și litera a) se modifică și vor avea următorul cuprins: „Art. 5. — Sunt refuzate la înregistrare sau pot fi declarate nule dacă sunt înregistrate, pentru următoarele motive absolute: a) semnele care nu pot constitui o marcă în sensul art. 2¹;”. 7. La articolul 5 alineatul 1, după litera I) se introduc două noi litere, literele m) și n), cu următorul cuprins: ,,m) mărcile care conțin semne cu înaltă valoare simbolică, în special un simbol religios; n) mărcile care conțin, fără autorizația organelor competente, ecusoane, embleme, blazoane, semne heraldice, altele decât cele avute în vedere de art. 6 ter din Convenția de la Paris.” 8. La articolul 5, alineatul 2 se modifică și va avea următorul cuprins: „Dispozițiile alin. 1 lit. b)—d) nu se aplică în cazul în care, înainte de data de depozit a cererii de înregistrare, marca a dobândit caracter distinctiv ca urmare a folosirii.” 9. Articolul 6 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 6. — în afara motivelor prevăzute la art. 5 alin. 1, o marcă este refuzată la înregistrare sau, după caz, este susceptibilă a fi anulată pentru următoarele motive relative: a) dacă este identică cu o marcă anterioară, iar produsele și serviciile pentru care marca este solicitată sau a fost înregistrată sunt identice cu cele pentru care marca anterioară este protejată; b) dacă, din motive de identitate sau de similitudine în raport cu marca anterioară și din motive de identitate sau similitudine a produselor sau serviciilor pe care cele două mărci le desemnează, se poate crea, în percepția publicului, un risc de confuzie, inclusiv riscul de asociere cu marca anterioară. în accepțiunea alin. 1, sunt mărci anterioare mărcile a căror dată de depozit este anterioară datei de depozit a cererii de înregistrare a mărcii sau, după caz, a dreptului de prioritate invocat în susținerea acesteia și care fac parte din următoarele categorii: a) mărcile comunitare; b) mărcile înregistrate în România; c) mărcile înregistrate în baza unor acorduri internaționale și având efect în România; MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 226/9.IV.2010 5 d) mărcile comunitare în privința cărora este invocată, în mod valabil, vechimea anterioară, potrivit prevederilor Regulamentului privind marca comunitară, față de o marcă la care se referă lit. b) sau c), chiar dacă această din urmă marcă a încetat să mai existe sau a făcut obiectul unei renunțări; e) cererile de înregistrare a mărcilor prevăzute la lit. a)—d), sub condiția înregistrării ulterioare a mărcilor; f) mărcile care, la data de depozit a cererii de înregistrare a mărcii sau, după caz, la data priorității invocate, sunt notorii în România, în sensul art. 6 bis al Convenției de la Paris. O marcă este, de asemenea, refuzată la înregistrare sau, în cazul în care a fost înregistrată, este susceptibilă a fi anulată dacă este identică sau similară în raport cu o marcă comunitară anterioară, în sensul prevederilor alin. 2, și dacă a fost destinată să fie înregistrată ori este deja înregistrată pentru produse sau servicii care nu sunt similare cu cele pentru care marca comunitară anterioară este înregistrată, atunci când marca comunitară anterioară se bucură de un renume în Uniunea Europeană și dacă prin folosirea mărcii ulterioare s-ar obține un profit necuvenit din caracterul distinctiv sau din renumele mărcii comunitare anterioare. O marcă este, de asemenea, refuzată la înregistrare sau, în cazul în care a fost înregistrată, este susceptibilă a fi anulată dacă: a) marca este identică sau similară cu o marcă anterioară înregistrată în România, în sensul prevederilor alin. 2, și dacă aceasta este destinată a fi înregistrată ori este deja înregistrată pentru produse sau servicii care nu sunt similare cu cele pentru care marca anterioară a fost înregistrată, când marca anterioară se bucură de un renume în România și dacă prin folosirea mărcii ulterioare s-ar obține un profit necuvenit din caracterul distinctiv și renumele mărcii anterioare ori dacă folosirea ar fi în detrimentul caracterului distinctiv sau al renumelui mărcii anterioare; b) drepturile decurgând dintr-o marcă neînregistrată sau dintr-un alt semn utilizat în activitatea comercială au fost dobândite înainte de data de depozit a cererii de înregistrare a mărcii ulterioare ori, după caz, înainte de data priorității invocate prin cererea de înregistrare a mărcii ulterioare și dacă acea marcă neînregistrată sau acel semn utilizat conferă titularului său dreptul de a interzice utilizarea mărcii ulterioare; c) există un drept anterior, altul decât cele prevăzute la alin. 2 lit. d), în special un drept la nume, un drept la imagine, un drept de autor, un drept de proprietate industrială; d) marca este identică sau similară cu o marcă colectivă anterioară, conferind un drept care a expirat cu cel mult 3 ani înainte de data de depozit; e) marca este identică sau similară cu o marcă de certificare anterioară, a cărei valabilitate a încetat cu cel mult 10 ani înainte de data de depozit; f) marca este identică sau similară cu o marcă anterioară înregistrată pentru produse ori servicii identice sau similare, conferind un drept care a expirat din motiv de nereînnoire cu cel mult 2 ani înainte de data de depozit, cu condiția ca titularul mărcii anterioare să își fi dat acordul la înregistrarea mărcii ulterioare ori să nu fi utilizat marca; g) marca poate fi confundată cu o marcă utilizată în străinătate la data depozitului cererii și care continuă să fie utilizată acolo, dacă cererea a fost făcută cu rea-credință de către solicitant. O marcă este, de asemenea, refuzată la înregistrare când înregistrarea este solicitată de către mandatarul sau reprezentantul titularului mărcii, în nume propriu și fără consimțământul titularului mărcii, dacă mandatarul sau reprezentantul titularului nu face dovada că are dreptul de a solicita această înregistrare. O marcă nu este refuzată la înregistrare sau, după caz, înregistrarea nu este anulată atunci când titularul mărcii anterioare sau al dreptului anterior consimte la înregistrarea mărcii ulterioare. O marcă poate fi refuzată la înregistrare sau, după caz, susceptibilă a fi anulată în condițiile prevăzute la art. 6 septies din Convenția de la Paris.” 10. Articolul 7 se abrogă. 11. Articolul 9 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 9. — Dreptul la marcă aparține solicitantului care a depus primul, în condițiile legii, cererea de înregistrare a mărcii.” 12. Articolul 10 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 10. — Cererea de înregistrare a mărcii, depusă la OSIM, redactată în limba română și conținând elementele prevăzute la alin. 2, constituie depozitul reglementar al mărcii. Cererea de înregistrare a mărcii conține următoarele elemente: a) solicitarea explicită a înregistrării mărcii; b) datele de identificare a solicitantului și, după caz, a mandatarului; c) o reprezentare grafică, suficient de clară, a mărcii a cărei înregistrare este cerută; d) lista produselor și/sau serviciilor pentru care se solicită înregistrarea mărcii; e) dovada achitării taxei de depunere și de publicare a cererii de înregistrare a mărcii. Cererea prezintă mențiuni exprese atunci când marca: a) conține una sau mai multe culori revendicate ca element distinctiv al mărcii; b) este tridimensională sau de un alt tip decât cele verbale sau figurative; c) conține o transliterare sau o traducere a mărcii ori a unor elemente ale mărcii. Cererea se referă la o singură marcă și este prezentată în condițiile prevăzute de regulamentul de aplicare a prezentei legi. Cererile de înregistrare depuse în baza Aranjamentului de la Madrid sau a Protocolului referitor la Aranjament trebuie să îndeplinească condițiile acestor tratate. Depunerea cererii de înregistrare a mărcii se poate face la registratura OSIM, prin poștă sau pe cale electronică, în condițiile prevăzute de regulamentul de aplicare a prezentei legi.” 13. La articolul 12, alineatul 1 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 12. — Dacă solicitantul a prezentat anumite produse și servicii sub o marcă în cadrul unei expoziții internaționale oficiale sau oficial recunoscute, în sensul Convenției privind expozițiile internaționale, semnată la Paris la 22 noiembrie 1928, ratificată de România prin Legea nr. 246/1930, revizuită la 30 noiembrie 1972, organizată pe teritoriul României sau într-un stat membru al Convenției de la Paris, și dacă o cerere de înregistrare a mărcii sub care au fost prezentate aceste produse și servicii a fost depusă la OSIM într-un termen de 6 luni de la data primei prezentări în expoziție, solicitantul beneficiază de un drept de prioritate de la data introducerii produsului în expoziție.” 14. Articolul 14 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 14. — înregistrarea unei mărci poate fi cerută individual sau în comun de orice persoană, direct sau printr-un mandatar, în condițiile prevăzute de lege, precum și de regulamentul de aplicare a prezentei legi. Reprezentarea solicitantului prin mandatar este obligatorie când solicitantul nu are nici domiciliul, nici sediul și nicio unitate industrială sau comercială efectivă și funcțională pe teritoriul Uniunii Europene ori în Spațiul Economic European, cu excepția procedurii de depunere a cererii de înregistrare a mărcii.” 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 226/9.IV.2010 15. După articolul 17 se introduc cinci noi articole, articolele 17¹—17⁵, cu următorul cuprins: ,Art. 17¹. — Cererea de înregistrare a mărcii având dată de depozit se publică, în format electronic, în maximum 7 zile de la data depunerii, în condițiile prevăzute de regulamentul de aplicare a prezentei legi. Art. 17². — în termen de două luni de la data publicării cererii de înregistrare a mărcii, conform art. 17¹, orice persoană interesată poate formula observații privind cererea de înregistrare a mărcii pentru motivele absolute de refuz prevăzute la art. 5. Art. 17³. — în termen de două luni de la data publicării cererii de înregistrare a mărcii, conform art. 17¹, orice persoană interesată poate formula opoziție la înregistrarea mărcii pentru motivele relative de refuz prevăzute la art. 6. Opozițiile trebuie să fie formulate în scris, motivat și cu plata taxei prevăzute de lege. La cererea solicitantului, titularul mărcii care a formulat opoziția prezintă OSIM dovada că: a) în cursul unei perioade de 5 ani care precedă data publicării mărcii asupra căreia s-a formulat opoziția, marca anterioară a făcut obiectul unei folosiri efective pe teritoriul României pentru produsele și serviciile pentru care aceasta a fost înregistrată; b) există motive justificate pentru neutilizarea mărcii cu privire la care s-a făcut opoziție. în cazul neplății taxelor legale pentru opoziție, se consideră că aceasta nu a fost făcută. Art. 17⁴. — OSIM notifică solicitantului cererii de înregistrare a mărcii, de îndată, opoziția formulată, indicând numele persoanei care a formulat-o, precum și motivele opoziției privind înregistrarea mărcii. în termen de 30 zile de la data notificării opoziției, solicitantul poate prezenta punctul său de vedere. Soluționarea opoziției poate fi suspendată în următoarele situații: a) când se bazează pe o cerere de înregistrare a mărcii, până la înregistrarea acesteia; b) marca opusă face obiectul unei acțiuni în anulare sau de decădere, până la soluționarea definitivă a cauzei. în cursul suspendării, în orice moment, solicitantul sau oponentul poate solicita reluarea soluționării opoziției, dacă motivul de suspendare nu mai subzistă. Art. 17⁵. — Opoziția formulată cu privire la cererea de înregistrare a mărcii publicată se soluționează de o comisie din cadrul Serviciului mărci al OSIM, potrivit regulamentului de aplicare a prezentei legi. Comisia emite un aviz de admitere sau de respingere a opoziției, care este avut în vedere la examinarea pe fond.” 16. Articolul 18 se abrogă. 17. Articolul 19 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 19. — OSIM examinează pe fond cererea de înregistrare a mărcii și hotărăște admiterea înregistrării mărcii, în tot sau în parte, ori respingerea cererii de înregistrare a mărcii, în termen de maximum 6 luni de la publicarea acesteia, sub condiția achitării taxelor de înregistrare și de examinare a cererii prevăzute de lege. Sub condiția achitării unei taxe suplimentare de urgentare, echivalentă cu dublul taxelor de înregistrare și de examinare prevăzute de lege, OSIM examinează și hotărăște asupra cererii de înregistrare a mărcii, în termen de 3 luni de la publicarea acesteia. OSIM examinează: a) calitatea solicitantului, conform art. 3 lit. h) și j), după caz; b) condițiile prevăzute la art. 13 alin. 1 și 2, dacă în cerere se invocă o prioritate; c) motivele de refuz prevăzute la art. 5 alin. 1 și, dacă este cazul, observațiile formulate. în cazul în care au fost formulate opoziții cu privire la cererea de înregistrare a mărcii pentru motivele de refuz prevăzute la art. 6, avizul comisiei prevăzute la art. 17⁵ alin. 1 este obligatoriu la examinarea pe fond. în cazul nerespectării termenelor prevăzute la alin. 1 și 2, OSIM este obligat la restituirea taxelor percepute.” 18. După articolul 19 se introduce un nou articol, articolul 19¹, cu următorul cuprins: „Art. 19¹. — Când un element neesențial al mărcii este lipsit de caracter distinctiv și dacă acest element este de natură să creeze îndoieli asupra întinderii protecției mărcii, OSIM cere solicitantului să declare, în termen de două luni de la data notificării, că nu invocă un drept exclusiv asupra acestui element. Declarația se publică odată cu marca înregistrată. în lipsa declarației prevăzute la alin. 1 cererea de înregistrare a mărcii se respinge.” 19. La articolul 20 alineatul 1, partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 20. — Examinarea motivelor de refuz privind marca notorie se face potrivit unor criterii, cum ar fi: ”. 20. La articolul 22, alineatul 1 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 22. — Dacă în urma examinării cererii, potrivit prevederilor art. 19 și 20, se constată îndeplinirea condițiilor legale, OSIM decide înregistrarea mărcii. Marca se publică în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială, în format electronic, în maximum două luni de la data deciziei de înregistrare, iar OSIM eliberează certificatul de înregistrare a mărcii numai după plata taxei de publicare și eliberare.” 21. Articolele 23—25 se abrogă. 22. Articolul 28 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 28. — OSIM înscrie, de îndată, în Registrul mărcilor acele mărci pentru care s-a luat o decizie de înregistrare. înscrierea înregistrării mărcii în Registrul mărcilor este supusă taxelor prevăzute de lege. După înscrierea în Registrul mărcilor, OSIM eliberează certificatul de înregistrare a mărcii. Registrul mărcilor este public.” 23. La articolul 29, alineatul 5 se modifică și va avea următorul cuprins: „Taxa pentru reînnoirea înregistrării mărcii este datorată odată cu cererea de reînnoire; taxa poate fi plătită și în următoarele 6 luni de la expirarea duratei de protecție, cu majorarea prevăzută de lege.” 24. Articolul 32 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 32. — Reînnoirea înregistrării mărcii se înscrie în Registrul mărcilor și se publică în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială, în termen de maximum 3 luni de la depunerea la OSIM a cererii de reînnoire. înscrierea reînnoirii mărcii în Registrul mărcilor este supusă taxelor prevăzute de lege. OSIM eliberează titularului un certificat de reînnoire a înregistrării mărcii.” 25. La articolul 33, alineatul 1 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 33. — Pe durata protecției mărcii, titularul poate solicita la OSIM, cu plata taxei prevăzute de lege, introducerea de modificări neesențiale ale unor elemente ale mărcii, sub condiția ca acestea să nu afecteze caracterul distinctiv al mărcii; lista de produse și servicii nu poate fi extinsă.” MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 226/9.IV.2010 7 26. La articolul 35, alineatul 2 se modifică și va avea următorul cuprins: „Titularul mărcii poate cere instanței judecătorești competente să interzică terților să folosească, în activitatea lor comercială, fără consimțământul său: a) un semn identic mărcii, pentru produse sau servicii identice celor pentru care marca a fost înregistrată; b) un semn pentru care, datorită faptului că este identic sau asemănător cu o marcă și din cauză că produsele sau serviciile cărora li se aplică marca sunt identice sau similare, există un risc de confuzie în percepția publicului, incluzând riscul de asociere între semn și marcă; c) un semn identic sau asemănător cu marca, pentru produse sau pentru servicii diferite de cele pentru care marca este înregistrată, când aceasta din urmă a dobândit un renume în România și dacă folosirea fără drept a semnului ar fi în detrimentul caracterului distinctiv al mărcii ori în detrimentul renumelui acesteia.” 27. La articolul 35 alineatul 3, litera c) se modifică și va avea următorul cuprins: ,,c) punerea în liberă circulație, exportul, importul, plasarea sub un regim vamal suspensiv sau economic, precum și acordarea oricărei alte destinații vamale, așa cum acestea sunt definite în reglementările vamale, produselor sub acest semn;”. 28. La articolul 36, alineatele 1 și 2 se modifică și vor avea următorul cuprins: ,Art. 36. — Solicitantul cererii de înregistrare a mărcii poate cere ca terților să le fie interzisă efectuarea actelor prevăzute la art. 35 alin. 2, numai după publicarea acesteia. Pentru actele prevăzute la alin. 1, săvârșite ulterior publicării cererii de înregistrare a mărcii, solicitantul poate cere despăgubiri, potrivit dreptului comun. Titlul pentru plata despăgubirilor este executoriu numai după data înregistrării mărcii.” 29. Articolul 37 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 37. — Dreptul asupra mărcii se epuizează, iar titularul nu poate interzice altor persoane folosirea acesteia pentru produse care au fost puse în comerț în Uniunea Europeană și în Spațiul Economic European sub această marcă de titularul însuși sau cu consimțământul său. Prevederile alin. 1 nu sunt aplicabile dacă există motive temeinice care justifică opoziția titularului la comercializarea ulterioară a produselor, în special atunci când starea produselor este modificată sau alterată după punerea lor în comerț.” 30. La articolul 38, alineatul 2 se modifică și va avea următorul cuprins: „Dispozițiile alin. 1 sunt aplicabile cu condiția ca folosirea de către un terț a elementelor prevăzute la lit. a) și c) să fie conformă bunelor practici din domeniul industrial ori comercial.” 31. Articolul 39 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 39. — Drepturile asupra mărcii se pot transmite prin cesiune, licență sau pe cale succesorală. Este, de asemenea, considerată transmitere de drepturi și executarea silită a debitorului, titular al mărcii, efectuată în condițiile legii. înscrierea transmiterii de drepturi asupra mărcilor aflate în litigiu se suspendă până la data rămânerii definitive a hotărârilor judecătorești cu privire la acestea.” 32. La articolul 41, după alineatul 1 se introduce un nou alineat, alineatul 1¹, cu următorul cuprins: „OSIM refuză înscrierea transmiterii cesiunii dacă rezultă în mod evident faptul că prin aceasta publicul este indus în eroare cu privire la natura, calitatea sau originea geografică a produselor sau serviciilor pentru care marca a fost înregistrată, în afară de situația în care beneficiarul transmiterii acceptă să limiteze transmiterea mărcii la produsele sau serviciile pentru care marca nu este înșelătoare.” 33. La articolul 41, alineatul 2 se modifică și va avea următorul cuprins: „La cererea persoanei interesate și cu plata taxei prevăzute de lege, OSIM înscrie cesiunea în Registrul mărcilor și o publică în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială. Cesiunea este opozabilă terților de la data publicării acesteia.” 34. La articolul 42, alineatul 4 se modifică și va avea următorul cuprins: „Licențele se înscriu în Registrul mărcilor, cu plata taxei prevăzute de lege, și se publică în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială. Licența este opozabilă terților de la data publicării acesteia.” 35. La articolul 43, după alineatul 3 se introduc două noi alineate, alineatele 4 și 5, cu următorul cuprins: „Lipsa înscrierii unei licențe la OSIM nu afectează: a) valabilitatea înregistrării mărcii care face obiect al licenței ori cu privire la protecția licenței mărcii; b) intervenția într-o acțiune în contrafacere angajată de titular ori obținerea, în cadrul acestei proceduri, de daune-interese, ca urmare a contrafacerii unei mărci care face obiect al licenței. înscrierea licenței nu este o condiție pentru ca folosirea unei mărci de beneficiarul licenței să poată fi considerată echivalentul unui act de utilizare de către titular, în cadrul procedurilor referitoare la dobândirea, menținerea validității ori la apărarea drepturilor cu privire la acea marcă.” 36. Articolul 45 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 45. — Orice persoană interesată poate solicita Tribunalului București, oricând în cursul duratei de protecție a mărcii, decăderea titularului din drepturile conferite de marcă dacă: a) fără motive justificate, într-o perioadă neîntreruptă de 5 ani, socotită de la data înscrierii în Registrul mărcilor, marca nu a făcut obiectul unei folosiri efective pe teritoriul României pentru produsele sau serviciile pentru care aceasta a fost înregistrată sau dacă această folosire a fost suspendată pentru o perioadă neîntreruptă de 5 ani; b) după data înregistrării, marca a devenit, ca urmare a acțiunii sau inacțiunii titularului, desemnarea uzuală în comerț a produsului sau a serviciului pentru care a fost înregistrată; c) după data înregistrării și ca urmare a folosirii mărcii de către titular sau cu consimțământul acestuia, marca a devenit susceptibilă a induce publicul în eroare, în special cu privire la natura, calitatea sau proveniența geografică a produselor ori serviciilor pentru care a fost înregistrată; d) marca a fost înregistrată pe numele unei persoane neavând calitatea prevăzută la art. 3 lit. h) și i). Este asimilată folosirii efective a mărcii:’ a) folosirea mărcii sub o formă care diferă de cea înregistrată prin anumite elemente ce nu alterează caracterul distinctiv al acesteia; b) imposibilitatea folosirii mărcii din circumstanțe independente de voința titularului, cum ar fi restricțiile la import sau ca urmare a altor dispoziții ale autorităților publice vizând produsele sau serviciile pentru care marca a fost înregistrată; c) aplicarea mărcii pe produse sau pe ambalaje exclusiv în vederea exportului; d) folosirea mărcii de către un terț având consimțământul titularului sau de către orice persoană abilitată să utilizeze o marcă colectivă sau o marcă de certificare, fiind considerată ca folosire a mărcii de către însuși titularul acesteia. Titularul nu poate fi decăzut din drepturile sale dacă, în perioada de la expirarea termenului prevăzut la alin. 1 lit. a) și până la prezentarea cererii de decădere, marca a fost folosită efectiv. Totuși, dacă începerea sau reluarea folosirii mărcii a avut loc cu 3 luni înainte de prezentarea în justiție a cererii de decădere, folosirea mărcii nu este luată în considerare dacă pregătirile pentru începerea sau reluarea folosirii au intervenit numai după ce titularul a luat la cunoștință de faptul că ar putea fi introdusă o cerere de decădere. 8 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 226/9.IV.2010 Dovada folosirii mărcii incumbă titularului acesteia și poate fi făcută prin orice mijloc de probă. Decăderea produce efecte de la data introducerii cererii de decădere la instanța judecătorească competentă. Marca se radiază din Registrul mărcilor și mențiunea radierii se publică în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială.” 37. Articolele 46 și 47 se abrogă. 38. La articolul 48 alineatul 1, partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 48. — Anularea înregistrării mărcii poate fi cerută Tribunalului București de către orice persoană interesată, pentru oricare dintre următoarele motive:”. 39. La articolul 48, alineatul 4 se modifică și va avea următorul cuprins: „înregistrarea mărcii nu poate fi anulată pe motivul existenței unui conflict cu o marcă anterioară, dacă aceasta din urmă nu îndeplinește condițiile de utilizare prevăzute la art. 45 alin. 1—3.” 40. La articolul 48, după alineatul 4 se introduce un nou alineat, alineatul 5, cu următorul cuprins: „Dacă marca anterioară nu a fost folosită decât pentru o parte din produsele sau serviciile pentru care marca a fost înregistrată, înregistrarea mărcii poate fi anulată numai pentru acele produse sau servicii pentru care marca nu a fost folosită.” 41. Articolul 49 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 49. — Titularul unei mărci anterioare, care cu știință a tolerat într-o perioadă neîntreruptă de 5 ani folosirea unei mărci ulterior înregistrate, nu poate să ceară anularea și nici să se opună folosirii mărcii ulterioare pentru produsele și serviciile pentru care această marcă ulterioară a fost folosită, în afară de cazul în care înregistrarea mărcii ulterioare a fost cerută cu rea-credință. în căzui prevăzut la alin. 1, titularul mărcii ulterior înregistrate nu se poate opune folosirii mărcii anterioare, deși aceasta din urmă nu mai poate fi invocată împotriva mărcii ulterioare.” 42. La articolul 50, alineatul 2 se abrogă. 43. La articolul 52, litera b) a alineatului 1 și alineatul 2 se modifică și vor avea următorul cuprins: ,,b) nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute la art. 3 lit. e); După publicarea mărcii colective și a regulamentului de folosire a acestei mărci, titularul unei mărci anterioare sau al unei mărci notorii, precum și al unui drept anterior dobândit cu privire la imaginea ori la numele patronimic al acestuia, la o indicație geografică protejată, la un desen sau un model protejat ori la un drept de autor, precum și orice altă persoană interesată pot formula la OSIM, în termenul prevăzut de art. 17³ alin. 1, opoziție la înregistrarea mărcii colective.” 44. La articolul 54, litera a) se modifică și va avea următorul cuprins: ,,a) fără motive justificate, marca nu a făcut obiectul unei folosiri efective într-o perioadă neîntreruptă de 5 ani, calculată de la data înscrierii mărcii în Registrul mărcilor, pentru produsele sau serviciile pentru care marca a fost înregistrată;”. 45. La articolul 57, alineatul 1 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 57. — Mărcile de certificare pot fi înregistrate la OSIM de către persoane juridice legal abilitate să exercite controlul produselor sau al serviciilor în privința elementelor prevăzute la art. 3 lit. f).” 46. Articolul 59 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 59. — în afara motivelor de respingere prevăzute pentru cererea de înregistrare a unei mărci individuale, o marcă de certificare este respinsă la înregistrare și pentru nerespectarea dispozițiilor art. 3 lit. f) și ale art. 57 și 58.” 47. Articolul 60 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 60. — După publicarea mărcii și a regulamentului de folosire a acesteia, titularul unei mărci anterioare sau al unei mărci notorii, precum și al unui drept anterior dobândit cu privire la imaginea ori la numele patronimic al acestuia, la o indicație geografică protejată, la un desen sau un model protejat ori la un drept de autor, precum și orice persoană interesată pot formula la OSIM, în termenul prevăzut la art. 17³ alin. 1, opoziție la înregistrarea mărcii de certificare. Dacă utilizatorii unei mărci de certificare nu respectă regulamentul, titularul poate să retragă autorizația de a utiliza marca sau să aplice alte sancțiuni prevăzute în regulament.” 48. La articolul 61 alineatul 1, litera b) se modifică și va avea următorul cuprins: ,,b) înregistrarea mărcii s-a făcut cu nerespectarea prevederilor art. 3 lit. f);”. 49. După articolul 66 se introduce un nou capitol, capitolul XI¹ „Marca comunitară”, cuprinzând șase noi articole, articolele 66¹—66⁶, cu următorul cuprins: „CAPITOLUL XI¹ Marca comunitară Art. 66¹. — Când o cerere de marcă comunitară este depusă la OSIM în temeiul art. 25 alin. (1) lit. b) din Regulamentul privind marca comunitară, OSIM înscrie data primirii cererii și, fără să procedeze la examinare, o transmite Oficiului de Armonizare în Piața Internă, în termen de două săptămâni, cu plata taxei prevăzute de lege, pentru depunerea unei cereri naționale. Art. 66². — O cerere de marcă comunitară sau o marcă comunitară poate fi transformată într-o cerere de marcă națională în condițiile art. 112—114 din Regulamentul privind marca comunitară (versiune codificată), cu plata taxelor pentru procedura de examinare a unei cereri naționale prevăzute de lege. Art. 66³. — Titularul unei mărci anterioare înregistrate în România sau al unei mărci anterioare care a făcut obiectul unei înregistrări internaționale având efect în România, care depune o marcă identică, destinată a fi înregistrată ca marcă comunitară, pentru produse și servicii identice cu cele pentru care marca anterioară a fost înregistrată sau incluse în lista acestei mărci, se poate prevala la înregistrarea mărcii comunitare de vechimea mărcii anterioare în ceea ce privește înregistrarea mărcii comunitare în România. Titularul unei mărci comunitare, care este și titularul unei mărci anterioare identice, înregistrate în România sau care a făcut obiectul unei înregistrări internaționale având efect în România, pentru produse sau servicii identice cu cele pentru care marca anterioară a fost înregistrată ori incluse în lista acestei mărci, se poate prevala de vechimea mărcii anterioare în România. Art. 66⁴. — Dispozițiile art. 84 și 85 și ale art. 89—91 sunt aplicabile și încălcărilor aduse drepturilor titularului unei mărci comunitare. Art. 66⁵. — Este inadmisibilă o acțiune în contrafacere, bazată pe o marcă comunitară anterioară, împotriva unei mărci naționale ulterior înregistrate, a cărei folosire a fost tolerată timp de 5 ani, cu condiția ca depozitul mărcii naționale să fi fost efectuat cu bună-credință. Inadmisibilitatea este limitată numai la produsele și serviciile pentru care a fost tolerată. Art. 66⁶. — Litigiile având ca obiect mărci comunitare, pentru care Regulamentul privind marca comunitară atribuie competența tribunalelor de marcă comunitară, potrivit art. 95 alin. (1) al acestuia, sunt de competența Tribunalului București, care judecă în primă instanță.” MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 226/9.IV.2010 9 50. La articolul 68, alineatul 2 se modifică și va avea următorul cuprins: „înregistrarea unei indicații geografice poate fi cerută la OSIM, direct sau prin mandatar, și este supusă taxei prevăzute de lege.” 51. La articolul 68, după alineatul 2 se introduc două noi alineate, alineatele 3 și 4, cu următorul cuprins: „Cererea de înregistrare a unei indicații geografice conține elementele prevăzute în regulamentul de aplicare a prezentei legi. în termen de 3 luni de la depunere, OSIM examinează cererea și îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 69 și 70.” 52. După articolul 68 se introduce un nou articol, articolul 68¹, cu următorul cuprins: „Art. 68¹. — Cererea de înregistrare a indicației geografice se publică în condițiile prevăzute de regulamentul de aplicare a prezentei legi. în termen de două luni de la publicarea cererii, orice persoană interesată poate face opoziție la înregistrarea indicației geografice. Opoziția la înregistrarea unei indicații geografice se soluționează conform prevederilor referitoare la marcă.” 53. La articolul 70 alineatul 1, litera a) se modifică și va avea următorul cuprins: ,,a) nu sunt conforme dispozițiilor art. 3 lit. g);”. 54. Articolul 72 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 72. — în termen de două luni de la data deciziei de înregistrare a indicației geografice, aceasta este înscrisă în Registrul indicațiilor geografice. înscrierea unei indicații geografice în Registrul indicațiilor geografice și eliberarea către solicitant a certificatului de înregistrare a indicației geografice și de acordare a dreptului de utilizare a acesteia sunt supuse taxelor prevăzute de lege.” 55. Articolul 80 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 80. — Deciziile OSIM privind cererile de înregistrare a mărcilor, precum și cererile de înregistrare privind indicațiile geografice pot fi contestate la acest oficiu de orice persoană interesată, în termen de 30 de zile de la comunicare sau, după caz, de la publicarea înregistrării mărcii ori a indicației geografice, cu plata taxei legale. Deciziile OSIM privind înscrierea cesiunii sau licenței în Registrul mărcilor pot fi contestate la acest oficiu de persoanele interesate, în termen de 30 de zile de la comunicare sau, după caz, de la publicarea acestora. Contestațiile formulate conform prevederilor alin. 1 și 2 se soluționează de o comisie de contestații din cadrul OSIM.” 56. După articolul 80 se introduce un nou articol, articolul 80¹, cu următorul cuprins: „Art. 80¹. — Dacă înregistrarea unei mărci, reînnoirea înregistrării sau înscrierea unei modificări în Registrul mărcilor a fost efectuată în mod evident din eroare materială, OSIM poate, în termen de maximum două luni, cu începere de la data înregistrării sau de la data înscrierii, după caz, să revoce motivat înregistrarea, reînnoirea sau înscrierea modificării efectuate; revocarea se publică în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială.” 57. Articolul 81 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 81. — Hotărârea comisiei de contestații, motivată, se comunică părților și poate fi contestată la Tribunalul București în termen de 15 zile de la comunicare. Deciziile Tribunalului București pot fi atacate cu recurs la Curtea de Apel București, în termen de 15 zile de la comunicare. Sentințele Tribunalului București pronunțate în cazurile prevăzute la art. 35, 45, 48, 54, 55, 61 și 79 pot fi atacate cu apel la Curtea de Apel București, în termen de 15 zile de la comunicare.” 58. La articolul 82 se introduce un nou alineat, alineatul 2, cu următorul cuprins: „în toate litigiile privind mărcile citarea titularilor este obligatorie.” 59. Articolul 83 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 83. — Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă de la 50.000 lei la 150.000 lei săvârșirea, fără drept, a următoarelor fapte: a) contrafacerea unei mărci; b) punerea în circulație a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice sau similare și care îl prejudiciază pe titularul mărcii înregistrate; c) punerea în circulație a produselor care poartă indicații geografice ce indică sau sugerează că produsul în cauză este originar dintr-o regiune geografică, alta decât locul adevărat de origine, în scopul inducerii în eroare a publicului cu privire la originea geografică a produsului. Faptele prevăzute la alin. 1, săvârșite de un grup infracțional organizat sau care sunt de natură să prezinte pericol pentru siguranța ori sănătatea consumatorilor, se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 5 ani și interzicerea unor drepturi. Prin contrafacerea unei mărci se înțelege realizarea sau utilizarea fără consimțământul titularului, de către terți, în activitatea comercială, a unui semn: a) identic cu marca pentru produse sau servicii identice cu acelea pentru care marca a fost înregistrată; b) care, dată fiind identitatea sau asemănarea cu o marcă ori dată fiind identitatea sau asemănarea produselor sau a serviciilor cărora li se aplică semnul cu produsele sau serviciile pentru care marca a fost înregistrată, ar produce în percepția publicului un risc de confuzie, incluzând și riscul de asociere a mărcii cu semnul; c) identic sau asemănător cu marca pentru produse ori servicii diferite de cele pentru care marca este înregistrată, când aceasta a dobândit un renume în România și dacă prin folosirea semnului fără motive întemeiate s-ar putea profita de caracterul distinctiv ori de renumele mărcii sau folosirea semnului ar cauza titularului mărcii un prejudiciu. Prin punerea în circulație se înțelege oferirea produselor sau comercializarea ori deținerea lor în acest scop sau, după caz, oferirea sau prestarea serviciilor sub acest semn, precum și importul, exportul sau tranzitul produselor sub acest semn. Faptele prevăzute la alin. 1 și 2 nu constituie infracțiuni dacă au fost săvârșite înainte de data publicării mărcii.” 60. Articolul 84 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 84. — Măsurile asigurătorii se pot dispune în condițiile Codului de procedură penală. Măsurile asigurătorii se referă, în special, la încetarea actelor de încălcare a drepturilor legale și la conservarea probelor pentru dovedirea provenienței produselor sau a serviciilor purtând în mod ilicit o marcă sau o indicație geografică protejată. Dispozițiile alin. 1 și 2 se aplică și materialelor sau echipamentelor care au servit nemijlocit la comiterea infracțiunilor prevăzute la art. 83.” 61. Articolele 86—88 se abrogă. 62. La articolul 89, alineatul 3 se modifică și va avea următorul cuprins: „Instanța poate dispune ca reclamantul să plătească toate daunele cauzate pârâtului ca urmare a exercitării abuzive a drepturilor procedurale cu privire la marca sau indicația geografică protejată.” 63. Articolul 90 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 90. — Titularul mărcii sau, după caz, autoritatea publică centrală de specialitate implicată poate solicita instanței obligarea autorului încălcării dreptului la furnizarea de informații imediate privind proveniența și circuitele de distribuire a 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 226/9.IV.2010 mărfurilor ilegal marcate, precum și informații despre identitatea fabricantului ori comerciantului, cantitatea de marfă fabricată, livrată, primită sau comandată.” 64. Articolul 91 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 91. — Competențele vamale cu privire la asigurarea respectării drepturilor asupra mărcilor și indicațiilor geografice protejate aparțin Autorității Naționale a Vămilor, potrivit legii.” 65. La articolul 93, literele a) și c) se modifică și vor avea următorul cuprins: ,,a) ia în evidență, examinează și publică cererile de înregistrare a mărcii; c) ia în evidență și publică cererile de înregistrare a indicațiilor geografice și acordă protecție acestora pe teritoriul României;”. 66. La articolul 93, după litera k) se introduce o nouă literă, litera k¹), cu următorul cuprins: „k¹) informează Comisia Europeană cu privire la dispozițiile naționale adoptate în scopul transpunerii Primei Directive a Consiliului din 21 decembrie 1988 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci nr. 89/104/CEE, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE) seria L nr. 40 din 11 februarie 1989;”. 67. în cuprinsul legii, sintagma „Tribunalul Municipiului București” se înlocuiește cu sintagma „Tribunalul București”, sintagma „depozitul național reglementar” se înlocuiește cu sintagma „depozitul reglementar”, sintagma „Ministerul Agriculturii și Alimentației” se înlocuiește cu sintagma „autoritatea publică centrală de specialitate”, sintagma „Registrul Național al Mărcilor” se înlocuiește cu sintagma „Registrul mărcilor”, sintagma „Registrul Național al Indicațiilor Geografice” se înlocuiește cu sintagma „Registrul indicațiilor geografice”, iar sintagma „comisia de reexaminare”, cu sintagma „comisia de contestații”. 68. După articolul 95 se introduce următoarea mențiune: „* Prezenta lege transpune Directiva 2008/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2008 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci (versiune codificată), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) seria L nr. 299 din 8 noiembrie 2008.” Art. II. — Cererile de înregistrare a mărcilor și cererile de înregistrare a indicațiilor geografice depuse și aflate în procedurile de examinare la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci urmează procedurile prevăzute de prezenta lege. Art. III. —Articolul 4 din Ordonanța Guvernului nr. 41/1998 privind taxele în domeniul protecției proprietății industriale și regimul de utilizare a acestora, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 959 din 29 noiembrie 2006, cu modificările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins: ,Art. 4. — Cuantumul taxelor în lei, prevăzute în anexele la prezenta ordonanță, stabilite în raport cu cele corespunzătoare în euro, se actualizează la data de 1 ianuarie a fiecărui an, la nivelul cursului valutar al Băncii Naționale a României valabil la data de 1 octombrie a anului anterior.” Art. IV. — (1) Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării. (2 ) în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul va modifica în mod corespunzător Regulamentul de aplicare a Legii nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 833/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 27 noiembrie 1998. Art. V. — Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 23 aprilie 1998, cu modificările ulterioare, precum și cu modificările și completările aduse prin prezenta lege, se va republica în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, dându-se textelor o nouă numerotare. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR PREȘEDINTELE SENATULUI ROBERTA ALMA ANASTASE MIRCEA-DAN GEOANĂ București, 31 martie 2010. Nr. 66. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI DECRET privind promulgarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice în temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) și ale art. 100 alin. (1) din Constituția României, republicată, Președintele României decretează: Articol unic. — Se promulgă Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 29 martie 2010. Nr. 410.’ MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 226/9.IV.2010 H ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE 7 MINISTERUL AGRICULTURII Șl DEZVOLTĂRII RURALE ORDIN privind aprobarea Specificațiilor tehnice pentru procedurile de atribuire a contractelor de furnizare a fructelor în scoli 9 în baza Referatului de aprobare al Direcției generale politici agricole nr. 71.324 din 8 aprilie 2010, având în vedere prevederile art. 1 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2010 privind implementarea programului de încurajare a consumului de fructe în școli, în baza Hotărârii Guvernului nr. 25/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale emite următorul ordin: Art. 1. — Se aprobă Specificațiile tehnice pentru procedurile de atribuire a contractelor de furnizare a fructelor în școli, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Mihail Dumitru București, 8 aprilie 2010. Nr. 85. ’ ANEXĂ SPECIFICAȚIILE TEHNICE pentru procedurile de atribuire a contractelor de furnizare a fructelor în școli 1. Caracteristici generale în aplicarea art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2010 privind implementarea programului de încurajare a consumului de fructe în școli se vor furniza mere cu greutate între 90 și 150 g, încadrate la categoria I și/sau categoria a ll-a, conform Standardului de comercializare pentru mere, prevăzut în anexa I partea B „Standarde specifice de comercializare” partea 1 la Regulamentul (CE) nr. 1.580/2007 al Comisiei din 21 decembrie 2007 de stabilire a normelor de aplicare a regulamentelor (CE) nr. 2.200/96, (CE) nr. 2.201/96 și (CE) nr. 1.182/2007 ale Consiliului în sectorul fructelor și legumelor, privind standardele de comercializare, astfel cum a fost modificat si completat prin Regulamentul (CE) nr. 1.221/2008. Se vor asigura transportul și distribuția zilnic, bisăptămânal sau săptămânal la destinatar (școli). 2. Cantități solicitate Cantitățile totale zilnice, bisăptămânale sau săptămânale sunt stabilite de fiecare consiliu județean și/sau local al fiecărui sector al municipiului București și, respectiv, al fiecărei comune, fiecărui oraș și municipiu, după caz, cu nominalizarea localităților, școlilor și a numărului de elevi care urmează să beneficieze de prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2010, și se vor anexa caietelor de sarcini elaborate de consiliile județene și/sau de consiliile locale ale sectoarelor municipiului București și, respectiv, ale comunelor, orașelor și municipiilor, după caz. 3. Calitatea, prezentarea și marcajul produselor Merele trebuie să respecte standardele de calitate și marcare prevăzute în anexa I partea B „Standarde specifice de comercializare”, partea 1: „Standard de comercializare pentru mere” partea 1 la Regulamentul (CE) nr. 1.580/2007, astfel cum a fost modificat și completat prin Regulamentul (CE) nr. 1.221/2008. Prezentarea merelor se va face în ambalaje care să permită numărarea cu ușurință a bucăților. Pe ambalaje trebuie inscripționate în mod obligatoriu: — denumirea produsului; — cantitatea netă; — condiții de depozitare; — denumirea și adresa producătorului sau ale distribuitorului; — mențiune privind lotul; — mențiunea „Produs distribuit gratuit conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2010. Este interzisă comercializarea!” Merele trebuie să fie întregi, sănătoase, spălate, curate, fără materii străine vizibile, fără urme de atacuri de boli și dăunători, fără umiditate externă în exces, fără miros sau gust străin, să reziste la transport și manipulare. Loturile de mere destinate programului de încurajare a consumului de fructe în școli vor fi însoțite de buletine de analiză privind conținutul de pesticide, nitriți, nitrați sau alți contaminanți. 12 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 226/9.IV.2010 4. Mijloace necesare pentru transport și distribuție (precum și spații de depozitare) Pentru transport și distribuție se vor utiliza autovehicule care să asigure integritatea merelor până la destinatar. Pentru depozitare, școlile vor asigura și vor folosi spații special amenajate pentru păstrarea merelor în condiții de igienă. 5. Modul de distribuție Distribuția se va realiza zilnic, bisăptămânal sau săptămânal, conform unei scheme-cadru și unui orar întocmit la nivel județean, care vor preciza: — zonele cu distribuție zilnică; — zonele cu distribuție bisăptămânală (localități aflate la distanță de maximum 50 km de sediul furnizorului de mere); — zone cu distribuție săptămânală (localități aflate la o distanță mai mare de 50 km de sediul furnizorului de mere). Pentru anul școlar 2009—2010, modul de distribuție se va stabili de fiecare consiliu județean și/sau local al fiecărui sector al municipiului București și, respectiv, al fiecărei comune, fiecărui oraș și municipiu, după caz, în funcție de spațiile de depozitare existente în fiecare școală. Pentru anul școlar 2009—2010, distribuția se poate realiza și altfel decât zilnic, bisăptămânal sau săptămânal. Distribuția alimentelor se va face numai de către persoane având cunoștințe minime de igiena produselor agroalimentare sau instruite în acest sens și având efectuat controlul medical periodic. Indiferent de modul de distribuție — zilnic, bisăptămânal sau săptămânal, fiecare elev va primi câte un măr zilnic. MINISTERUL ECONOMIEI, COMERȚULUI Șl MEDIULUI DE AFACERI ORDIN pentru aprobarea prescripțiilor tehnice PT CR 6—2010 „Autorizarea personalului și a laboratoarelor care efectuează examinări nedistructive și evaluarea capabilității tehnice a laboratoarelor care efectuează examinări distructive”, PT CR 7—2010 „Aprobarea procedurilor de sudare pentru oțel, aluminiu și aliaje de aluminiu pentru polietilenă de înaltă densitate (PE-HD)” și PT CR 9—2010 „Autorizarea sudorilor care execută lucrări de sudare la instalații sub presiune și la instalații de ridicat, în oțel, aluminiu, aliaje de aluminiu și polietilenă de înaltă densitate (PE-HD)” Având în vedere prevederile art. 5 lit. o), art. 10 lit. f) și art. 12 lit. c) din Legea nr. 64/2008 privind funcționarea în condiții de siguranță a instalațiilor sub presiune, instalațiilor de ridicat și a aparatelor consumatoare de combustibil, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul art. 9 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.634/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, ministrul economiei, comerțului și mediului de afaceri emite următorul ordin: Art. 1. — Se aprobă Prescripția tehnică PT CR 6—2010 „Autorizarea personalului și a laboratoarelor care efectuează examinări nedistructive și evaluarea capabilității tehnice a laboratoarelor care efectuează examinări distructive”, prevăzută în anexa nr. 1. Art. 2. — Se aprobă Prescripția tehnică PT CR 7—2010 „Aprobarea procedurilor de sudare pentru oțel, aluminiu și aliaje de aluminiu pentru polietilenă de înaltă densitate (PE-HD)”, prevăzută în anexa nr. 2. Art. 3. — Se aprobă Prescripția tehnică PT CR 9—2010 „Autorizarea sudorilor care execută lucrări de sudare la instalații sub presiune și la instalații de ridicat, în oțel, aluminiu, aliaje de aluminiu și polietilenă de înaltă densitate (PE-HD)”, prevăzută în anexa nr. 3. Art. 4. — La data intrării în vigoare a prezentului ordin, se abrogă ordinele ministrului economiei și comerțului prevăzute în anexa nr. 4. Art. 5. —Anexele nr. 1—4*) fac parte integrantă din prezentul ordin. Art. 6. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și intră în vigoare la 30 de zile de la publicare. p. Ministrul economiei, comerțului și mediului de afaceri, Tudor Serban, secretar de stat București, 12 martie 2010. Nr. 442.’ *) Anexele nr. 1—3 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 226 bis, care se poate achiziționa de la Centrul pentru relații cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, București, șos. Panduri nr. 1. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 226/9.IV.2010 13 ANEXA Nr. 4 LISTA ordinelor ministrului economiei și comerțului care se abrogă a) Ordinul ministrului economiei și comerțului nr. 367/2003 pentru aprobarea Prescripției tehnice PT CR 4—2003, ediția 1, „Examinarea cu ultrasunete a îmbinărilor sudate ale instalațiilor mecanice sub presiune și ale instalațiilor de ridicat”, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 86 și 86 bis din 30 ianuarie 2004, cu modificările și completările ulterioare. b) Ordinul ministrului economiei și comerțului nr. 368/2003 pentru aprobarea Prescripției tehnice PT CR 5—2003, ediția 1, „Autorizarea laboratoarelor care efectuează examinări nedistructive la instalațiile mecanice sub presiune și la instalațiile de ridicat”, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 86 și 86 bis din 30 ianuarie 2004, cu modificările și completările ulterioare. c) Ordinul ministrului economiei și comerțului nr. 369/2003 pentru aprobarea Prescripției tehnice PT CR 6—2003, ediția 1, „Examinarea cu lichide penetrante a îmbinărilor sudate ale instalațiilor mecanice sub presiune și ale instalațiilor de ridicat”, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 86 și 86 bis din 30 ianuarie 2004, cu modificările și completările ulterioare. d) Ordinul ministrului economiei și comerțului nr. 373/2003 pentru aprobarea Prescripției tehnice PT CR 8—2003, ediția 1, „Examinarea cu particule magnetice a îmbinărilor sudate ale instalațiilor mecanice sub presiune și ale instalațiilor de ridicat”, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 86 și 86 bis din 30 ianuarie 2004. e) Ordinul ministrului economiei și comerțului nr. 377/2003 pentru aprobarea Prescripției tehnice PT CR 10—2003, ediția 1, „Examinarea cu ultrasunete a tablelor folosite la instalațiile mecanice sub presiune și la instalațiile de ridicat”, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 124 și 124 bis din 11 februarie 2004, cu modificările și completările ulterioare. f) Ordinul ministrului economiei și comerțului nr. 378/2003 pentru aprobarea Prescripției tehnice PT CR 11—2003, ediția 1, „Autorizarea personalului care efectuează examinări nedistructive la instalații mecanice sub presiune și la instalații de ridicat”, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 124 și 124 bis din 11 februarie 2004, cu modificările și completările ulterioare. g) Ordinul ministrului economiei și comerțului nr. 379/2003 pentru aprobarea Prescripției tehnice PT CR 12—2003, ediția 1, „Măsurarea cu ultrasunete a grosimii elementelor instalațiilor mecanice sub presiune și ale instalațiilor de ridicat”, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 124 și 124 bis din 11 februarie 2004, cu modificările și completările ulterioare. h) Ordinul ministrului economiei și comerțului nr. 380/2003 pentru aprobarea Prescripției tehnice PT CR 13—2003, ediția 1, „Examinarea cu radiații penetrante a îmbinărilor sudate cap la cap ale componentelor instalațiilor mecanice sub presiune și ale instalațiilor de ridicat”, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 124 și 124 bis din 11 februarie 2004, cu modificările și completările ulterioare. i) Ordinul ministrului economiei și comerțului nr. 381/2003 pentru aprobarea Prescripției tehnice PT CR 14—2003, ediția 1, „Autorizarea laboratoarelor care efectuează examinări distructive asupra materialelor utilizate la instalații mecanice sub presiune și la instalații de ridicat”, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 124 și 124 bis din 11 februarie 2004, cu modificările și completările ulterioare. j) Ordinul ministrului economiei și comerțului nr. 370/2003 pentru aprobarea Prescripției tehnice PT CR 7/1—2003, ediția 1, „Cerințe tehnice privind omologarea procedurilor de sudare folosite pentru executarea lucrărilor la instalațiile mecanice sub presiune și la instalațiile de ridicat. Partea 1: Oțel”, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 și 105 bis din 4 februarie 2004, cu modificările ulterioare. k) Ordinul ministrului economiei și comerțului nr. 371/2003 pentru aprobarea Prescripției tehnice PT CR 7/2—2003, ediția 1, „Cerințe tehnice privind omologarea procedurilor de sudare folosite pentru executarea lucrărilor la instalațiile mecanice sub presiune și la instalațiile de ridicat. Partea 2: Aluminiu și aliaje de aluminiu”, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 și 105 bis din 4 februarie 2004, cu modificările ulterioare. I) Ordinul ministrului economiei și comerțului nr. 372/2003 pentru aprobarea Prescripției tehnice PT CR 7/3—2003, ediția 1, „Cerințe tehnice privind omologarea procedurilor de sudare folosite pentru executarea lucrărilor la instalațiile mecanice sub presiune și la instalațiile de ridicat. Partea 3: Polietilenă de înaltă densitate”, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 și 105 bis din 4 februarie 2004, cu modificările ulterioare. m) Ordinul ministrului economiei și comerțului nr. 374/2003 pentru aprobarea Prescripției tehnice PT CR 9/1—2003, ediția 1, „Cerințe tehnice privind autorizarea sudorilor care execută lucrări la instalațiile mecanice sub presiune și la instalațiile de ridicat. Partea I: Oțel”, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 108 și 108 bis din 5 februarie 2004, cu modificările ulterioare. n) Ordinul ministrului economiei și comerțului nr. 375/2003 pentru aprobarea Prescripției tehnice PT CR 9/2—2003, ediția 1, „Cerințe tehnice privind autorizarea sudorilor care execută lucrări la instalațiile mecanice sub presiune și la instalațiile de ridicat. Partea 2: Aluminiu și aliaje de aluminiu”, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 108 și 108 bis din 5 februarie 2004, cu modificările ulterioare. o) Ordinul ministrului economiei și comerțului nr. 376/2003 pentru aprobarea Prescripției tehnice PT CR 9/3—2003, ediția 1, „Cerințe tehnice privind autorizarea sudorilor care execută lucrări la instalațiile mecanice sub presiune și la instalațiile de ridicat. Partea 3: Polietilenă de înaltă densitate”, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 108 și 108 bis din 5 februarie 2004, cu modificările ulterioare. 14 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 226/9.IV.2010 ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR COMISIA DE SUPRAVEGHEREA ASIGURĂRILOR ORDIN pentru aprobarea Normelor prudențiale referitoare la rezolvarea reclamațiilor privind activitatea asigurătorilor, reasigurătorilor și intermediarilor în asigurări și/sau în reasigurări Potrivit Hotărârii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor din data de 30 martie 2010, prin care s-au adoptat Normele prudențiale referitoare la rezolvarea reclamațiilor privind activitatea asigurătorilor, reasigurătorilor și intermediarilor în asigurări și/sau în reasigurări, în temeiul prevederilor art. 4 alin. (26) și (27), ale art. 8, 20, și 41¹ din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare și supravegherea asigurărilor, cu modificările și completările ulterioare, președintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor emite următorul ordin: Art. 1. — Se aprobă Normele prudențiale referitoare la rezolvarea reclamațiilor privind activitatea asigurătorilor, reasigurătorilor și intermediarilor în asigurări și/sau în reasigurări, cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. —Asigurătorii, reasigurătorii, intermediarii în asigurări, precum și direcțiile de specialitate din cadrul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Președintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, Angela Toncescu București, 7 aprilie 2010. Nr. 3. ANEXĂ NORME PRUDENȚIALE referitoare la rezolvarea reclamațiilor privind activitatea asigurătorilor, reasigurătorilor și intermediarilor în asigurări și/sau în reasigurări Art. 1. — în scopul apărării drepturilor asiguraților și al promovării stabilității activității de asigurare în România se emit prezentele norme prudențiale, care au ca obiect reglementarea modului de rezolvare a reclamațiilor privind activitatea asigurătorilor, reasigurătorilor și intermediarilor în asigurări și/sau în reasigurări. Art. 2. — Potrivit prevederilor art. 5 lit. n) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare și supravegherea asigurărilor, cu modificările și completările ulterioare, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor are ca atribuție să primească și să răspundă la toate sesizările și reclamațiile privind activitatea asigurătorilor, reasigurătorilor și intermediarilor în asigurări și/sau în reasigurări, în conformitate cu Ordonanța Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 233/2002. Art. 3. — în vederea rezolvării corespunzătoare și în termenul legal a reclamațiilor ce le sunt adresate atât direct, cât și prin intermediul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, asigurătorii și reasigurătorii au următoarele obligații: a) să elaboreze proceduri scrise de primire și soluționare a reclamațiilor atât la sediul central al asigurătorului, cât și la sucursalele teritoriale ale acestuia, inclusiv pe cale amiabilă, pe care le vor transmite Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentelor norme prudențiale; b) să deschidă și să mențină un registru unic de reclamații și sesizări în format electronic, în care să înregistreze toate sesizările și reclamațiile primite, inclusiv cele primite la sucursalele/agențiile teritoriale; c) să elaboreze un sistem on-line de primire a reclamațiilor și sesizărilor de la petenți, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentelor norme prudențiale; d) să desemneze din cadrul societății, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentelor norme prudențiale, un colectiv de analiză și soluționare a reclamațiilor, din care să facă parte personal de specialitate calificat și cu experiență în domeniul asigurărilor, care să analizeze, cu respectarea dispozițiilor legale aplicabile fiecărui caz în parte, toate aspectele sesizate de petenți; colectivul de analiză și soluționare a reclamațiilor va fi condus de către un coordonator, iar din componența sa vor face parte juriști și, după caz, economiști, ingineri auto pentru reclamațiile referitoare la asigurări auto, ingineri constructori pentru reclamațiile referitoare la asigurări de construcții/bunuri, alte persoane de specialitate calificate pe tipurile de asigurări la care se referă reclamațiile, actuari pentru reclamațiile referitoare la asigurări de viață. Desemnarea coordonatorului colectivului de analiză și soluționare a reclamațiilor se face cu avizul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentelor norme prudențiale, acesta fiind răspunzător de activitatea colectivului și de soluția finală adoptată în fiecare caz analizat; e) să răspundă la fiecare reclamație primită direct de la petenți, în termen de 30 de zile de la data înregistrării petiției, indiferent dacă soluția este favorabilă sau nefavorabilă; MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 226/9.IV.2010 15 f) să transmită pentru fiecare reclamație primită de la autoritatea de supraveghere, în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la primirea solicitării sau în termenul precizat în mod expres în solicitare, o notă de fundamentare întocmită de colectivul de analiză și soluționare a reclamațiilor menționat la lit. d), în care să justifice temeinic și cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare soluția adoptată, copia integrală a dosarului de daună, precum și condițiile de asigurare aplicabile în speță; documentația se va depune la registratura Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor sau a reprezentanțelor sale teritoriale, după caz, ori se va transmite prin poștă cu confirmare de primire și va fi semnată de persoanele menționate la art. 12 alin. (17) din Legea nr. 32/2000, cu modificările și completările ulterioare; g) să trimită către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor raportarea trimestrială „Situația reclamațiilor”, în conformitate cu anexa la prezentele norme prudențiale, semnată de persoanele prevăzute la lit. f). Art. 4. — în vederea rezolvării corespunzătoare și în termenul legal a reclamațiilor ce le sunt adresate atât direct, cât și prin intermediul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, intermediarii în asigurări și/sau în reasigurări, cu excepția agenților de asigurare, au următoarele obligații: a) să răspundă la fiecare reclamație primită direct de la petenți, în termen de 30 de zile de la data înregistrării petiției, indiferent dacă soluția este favorabilă sau nefavorabilă; b) să transmită pentru fiecare reclamație primită de la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la solicitare sau în termenul precizat în mod expres în solicitare, o notă de fundamentare, precum și toate informațiile, documentele și situațiile solicitate de către autoritatea de supraveghere; documentația se va depune la registratura Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor sau a reprezentanțelor sale teritoriale, după caz, ori se va transmite prin poștă cu confirmare de primire și va fi semnată numai de persoanele semnificative. Art. 5. — (1) Pentru soluționarea legală a reclamațiilor ce le sunt adresate, conducerea executivă a asigurătorilor, reasigurătorilorși intermediarilor în asigurări și/sau în reasigurări va dispune măsuri de cercetare, analiză detaliată și rezolvare rapidă și temeinică a tuturor aspectelor sesizate de petenți, cu respectarea strictă a prevederilor legale. (2 ) în situația în care aspectele sesizate prin reclamația depusă la autoritatea de supraveghere necesită o cercetare mai amănunțită, conducerea executivă a asigurătorilor, reasigurătorilorși intermediarilor în asigurări și/sau în reasigurări va solicita Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor prelungirea termenelor prevăzute la art. 3 lit. f) și la art. 4 lit. b) cu cel mult 7 zile calendaristice. (3 ) în vederea rezolvării pe cale amiabilă a disputelor dintre asigurători, reasigurători, intermediari în asigurări și/sau în reasigurări și asigurați/păgubiți/petenți, se vor putea utiliza metodele alternative de soluționare a litigiilor, prevăzute de dispozițiile legale în vigoare. Art. 6. — Conducerea executivă a asigurătorilor, reasigurătorilorși intermediarilor în asigurări și/sau în reasigurări este direct răspunzătoare de buna organizare și desfășurare a activității de primire, evidențiere și rezolvare a reclamațiilor ce le sunt adresate, precum și de legalitatea soluțiilor adoptate și de comunicarea acestora în termenul legal către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor și/sau petenți, după caz. Art. 7. — în scopul apărării drepturilor asiguraților și al promovării stabilității activității de asigurare în România, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor verifică modul de rezolvare de către asigurători, reasigurători și intermediari în asigurări și/sau în reasigurări a reclamațiilor. Art. 8. — în cazul în care din analiza notei de fundamentare întocmite de colectivul de analiză și soluționare a reclamațiilor, transmisă Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, rezultă că prin soluția adoptată nu sunt protejate interesele asiguraților/păgubiților, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor adoptă, după caz, una sau mai multe dintre următoarele măsuri: • comunică asigurătorului, reasigurătorului și/sau intermediarului în asigurări și/sau în reasigurări în cauză punctul de vedere al autorității de supraveghere privind rezolvarea reclamației și dispune reanalizarea, în conformitate cu dispozițiile legale, a soluției comunicate Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor și/sau petentului; • efectuează un control inopinat și/sau un control permanent la sediu asupra modului de rezolvare a reclamației de către asigurătorul, reasigurătorul și/sau intermediarul în asigurări și/sau în reasigurări în cauză și aplică măsuri sancționatorii pentru încălcarea prevederilor legale; • emite o decizie individuală, prin care instituie obligații în sarcina asigurătorului, reasigurătorului și/sau intermediarului în asigurări și/sau în reasigurări în cauză privind rezolvarea reclamației. Art. 9. — în cazul accidentelor de vehicule rutiere, societățile de asigurare vor stabili dreptul la despăgubire în baza poliței RCA, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, pe baza elementelor cuprinse în formularul „Constatare amiabilă de accident” ori pe baza actelor eliberate de persoanele care au competențe să constate accidentele de vehicule, precum și a oricăror mijloace de probă. Art. 10. — Nerespectarea în orice mod a dispozițiilor prezentelor norme prudențiale se sancționează de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor în condițiile și potrivit prevederilor art. 8 și 39 din Legea nr. 32/2000, cu modificările și completările ulterioare. ANEXĂ la normele prudențiale SITUAȚIA RECLAMAȚIILOR Nr. Nr. și data Nr. Numele Clasa de Obiectul Data Data avizării Suma Suma Motivul respingerii crt. reclamației dosar petentului asigurare reclamației evenimentului evenimentului solicitată/data plătită/data Observații (dacă este cazul) ABONAMENTE LA PUBLICAȚIILE OFICIALE PE SUPORT FIZIC 7 — Prețuri pentru anul 2010 — Nr. Număr Valoare crt. Denumirea publicației de apariții (TVA 9% inclus) ---lei anuale 12 luni 3 luni 1 lună 1. Monitorul Oficial, Partea I 900 1.200 330 120 2. Monitorul Oficial, Partea I, limba maghiară 100 1.500 140 3. Monitorul Oficial, Partea a ll-a 200 2.250 200 4. Monitorul Oficial, Partea a lll-a 500 430 40 5. Monitorul Oficial, Partea a IV-a 6.000 1.720 160 6. Monitorul Oficial, Partea a Vl-a 240 1.600 150 7. Monitorul Oficial, Partea a VIl-a 48 540 50 8. Colecția Legislația României 4 450 120 9. Colecția Hotărâri ale Guvernului României 12 750 70 NOTĂ: Monitorul Oficial, Partea I bis, se multiplică și se achiziționează pe bază de comandă. ABONAMENTE LA PRODUSELE ÎN FORMAT ELECTRONIC — Prețuri pentru anul 2010 — Abonamentul FLEXIBIL (Monitorul Oficial, Partea 1 + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere) Produs Lunar Anual Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea Monopost 5 25 100 300 Monopost 5 25 100 300 AutenticMO 40 100 250 600 1.320 400 1.000 2.500 6.000 13.200 ExpertMO 90 230 580 1.390 3.060 900 2.250 5.630 13.510 29.720 Abonamentul COMPLET (Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial) Produs Lunar Anual Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea Monopost 5 25 100 300 Monopost 5 25 100 300 AutenticMO 50 130 330 790 1.740 500 1.250 3.130 7.510 16.520 ExpertMO 110 280 700 1.680 3.700 1.100 2.750 6.880 16.510 36.320 Prețurile sunt exprimate în lei și conțin TVA. Mai multe informații puteți găsi pe site-ul www.expert-monitor.ro, unde puteți aplica on-line comanda. EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR MONITORUL OFICIAL „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea" București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, sos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A. 5 948368 442122 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 226/9.IV.2010 conține 16 pagini. Prețul: 3,20 lei ISSN 1453—4495