MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI PARTEAI Anul 178 (XXII) — Nr. 217 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Miercuri, 7 aprilie 2010 ⁷⁷ > SUMAR Nr. Pagina Nr. Pagina DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE Decizia nr. 135 din 25 februarie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă................... 2-3 Decizia nr. 136 din 25 februarie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 71 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului................................... 3-4 Decizia nr. 140 din 25 februarie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă................................... 4-5 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE 7 5. — Ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale privind aprobarea sistemului de sancțiuni pentru măsurile 211 „Sprijin pentru zona montană defavorizată'', 212 „Sprijin pentru zone defavorizate, altele decât zona montană” și 214 „Plăți de agro-mediu” din Programul național de dezvoltare rurală 2007—2013........................................ 6-23 2 45. — Ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii privind modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 562/2006 pentru desemnarea si identificarea inspectorilor AVSEC ......................................................... 23-24 ACTE ALE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE Șl JUSTIȚIE Decizia nr. 37 din 14 decembrie 2009 ............. 24-27 ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A SISTEMULUI DE PENSII PRIVATE 5. — Hotărâre privind aprobarea Normei nr. 4/2010 pentru completarea Normei nr. 11/2009 privind procedura de supraveghere a punerii în aplicare a sancțiunilor internaționale în sistemul pensiilor private, aprobată prin Hotărârea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private nr. 14/2009 .................. 28-32 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 217/7.IV.2010 DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE CURTEA CONSTITUȚIONALĂ » DECIZIA Nr. 135 din 25 februarie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă Acsinte Gaspar Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Petre Lăzăroiu Ion Predescu Tudorel Toader Augustin Zegrean Carmen-Cătălina Gliga Claudia-Margareta Krupenschi — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepție ridicată de Gheorghe Bozgan în Dosarul nr. 11.829/55/2008 al Judecătoriei Arad — Secția civilă. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent informează Curtea că autorul excepției a transmis la dosarul cauzei un înscris prin care solicită judecarea în lipsă. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției, indicând în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 96/2009. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 1 iunie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 11.829/55/2008, Judecătoria Arad — Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Gheorghe Bozgan într-o cauză având ca obiect o acțiune în răspundere civilă delictuală. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că dispozițiile art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008, prin limitarea ajutorului public judiciar acordat anual la suma maximă echivalentă cu 12 salarii minime brute pe țară, descurajează accesul liber la justiție, condiționându-l de o anumită putere financiară a justițiabilului. Din aspectele de fapt prezentate rezultă că, în urma admiterii unei plângeri adresate Curții Europene a Drepturilor Omului, autorul excepției are pe rolul instanțelor naționale trei acțiuni în justiție, care pot fi anulate pe motivul netimbrării acestora și al plafonului impus de dispozițiile de lege criticate pentru acordarea ajutorului public judiciar. Judecătoria Arad — Secția civilă apreciază că textul de lege examinat nu contravine normelor constituționale și convenționale invocate. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 193/2008 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 24 octombrie 2008. Textul de lege criticat are următoarea redactare: — Art. 7: „Ajutorul public judiciar se poate acorda, separat sau cumulat, în oricare dintre formele prevăzute la art. 6, fără a putea depăși, în total, în cursul unei perioade de un an, suma maximă echivalentă cu 12 salarii minime brute pe țară la nivelul anului în care a fost formulată cererea de acordare. ” în opinia autorului excepției, aceste dispoziții încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3), potrivit cărora România este stat de drept, art. 16, referitoare la principiile egalității și nediscriminării, și ale art. 21 alin. (1) și (2), care consacră accesul liber la justiție. De asemenea, sunt invocate dispozițiile art. 6 și 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, sub aspectul dreptului la un proces echitabil, respectiv la interzicerea discriminării pe criterii de avere. Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată următoarele: Dispozițiile art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă au mai fost examinate de Curtea Constituțională prin prisma unor critici asemănătoare. în acest sens s-a pronunțat, de pildă, Decizia nr. 1.322 din 13 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 19 noiembrie 2009, prin care Curtea, respingând excepția, a reținut, cu privire la dispozițiile art. 7 din ordonanță, „că stabilirea unei sume maxime echivalente cu 12 salarii minime brute pe țară la nivelul anului în care a fost formulată cererea de acordare, până la care se poate acorda, cumulat, în cursul unei perioade de un an, ajutorul public judiciar, nu este de natură să împiedice accesul liber la justiție, exercitarea dreptului la un proces echitabil și nici nu instituie vreo discriminare pe criterii de avere”. S-a mai arătat, cu același prilej, că „stabilirea unor limite și condiții privind acordarea ajutorului public judiciar a fost determinată de posibilitatea asigurării resurselor financiare publice necesare acordării ajutorului, de realizarea unei distribuiri echitabile a ajutorului în MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 217/7.IV.2010 3 formele prevăzute la art. 6 din ordonanță, de prevenirea exercitării abuzive a cererii de ajutor și a prejudicierii altor categorii de persoane fizice care ar fi în nevoie de susținere din partea statului și l-ar solicita, fără a se îngrădi în acest mod accesul efectiv la justiție”. întrucât în prezenta cauză au fost criticate aceleași dispoziții de lege, prin raportare la aceleași norme fundamentale și critici asemănătoare celor analizate în decizia menționată, atât soluția, cât și considerentele acolo reținute își mențin valabilitatea și în dosarul de față. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepție ridicată de Gheorghe Bozgan în Dosarul nr. 11.829/55/2008 al Judecătoriei Arad — Secția civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 25 februarie 2010. PREȘEDINTE, ACSINTE GASPAR Magistrat-asistent, Claudia-Margareta Krupenschi CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 136 din 25 februarie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 71 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului Acsinte Gaspar — președinte Nicolae Cochinescu —judecător Aspazia Cojocaru —judecător Petre Lăzăroiu —judecător Ion Predescu —judecător Tudorel Toader —judecător Augustin Zegrean —judecător Carmen-Cătălina Gliga — procuror Claudia-Margareta Krupenschi — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 71 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, excepție ridicată de Vasile Teleagă în Dosarul nr. 132/115/2009 al Curții de Apel Timișoara — Secția contencios administrativ și fiscal. La apelul nominal răspunde partea Primăria Băile Herculane, prin consilier juridic cu împuternicire de reprezentare juridică, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului părții prezente. Acesta solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, deoarece Curtea, în jurisprudența sa, a mai analizat textele de lege criticate, statuând, prin deciziile nr. 1.416/2008 și nr. 345/2009, că acestea respectă normele și principiile fundamentale. Ministerul Public pune concluzii de respingere a excepției, având în vedere jurisprudența constantă a Curții Constituționale în această materie. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 16 iunie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 132/115/2009, Curtea de Apel Timișoara — Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor „art. 71 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția omului”. Excepția a fost ridicată de Vasile Teleagă într-o cauză privind soluționarea unui recurs formulat în cadrul unei acțiuni având ca obiect anularea unui act administrativ emis de autoritățile publice locale. în motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile de lege criticate, care interzic schimbarea destinației terenurilor amenajate ca spații verzi și/sau prevăzute ca atare în documentațiile de urbanism, reducerea suprafețelor acestora ori strămutarea lor, echivalează practic cu o expropriere și încalcă astfel dreptul proprietarului de a exercita atributul folosinței, atribut ce ține de esența dreptului de proprietate. Curtea de Apel Timișoara — Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile art. 71 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 sunt neconstituționale, deoarece încalcă prerogativele dreptului de proprietate — folosința și dispoziția. în concret, se instituie o măsură de indisponibilizare a terenurilor care cad sub incidența acestui act normativ, ceea ce contravine prevederilor art. 44 din Constituție. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată. Guvernul, în punctul său de vedere, susține că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care s-a pronunțat si Curtea Constituțională prin deciziile nr. 824/2008 si nr. 345/2009. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 217/7.IV.2010 CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 71 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.196 din 30 decembrie 2005, modificate prin art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 713 din 22 octombrie 2007. Textul de lege examinat are următoarea redactare: —Art. 71: „(1) Schimbarea destinației terenurilor amenajate ca spații verzi și/sau prevăzute ca atare în documentațiile de urbanism, reducerea suprafețelor acestora ori strămutarea lor este interzisă, indiferent de regimul juridic al acestora. (2) Actele administrative sau juridice emise ori încheiate cu nerespectarea prevederilor alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută. ” Autorul excepției apreciază că textul legal criticat contravine prevederilor art. 44 din Constituție și ale art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, norme referitoare la protecția juridică a proprietății private. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată că dispozițiile art. 71 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate. Prin Decizia nr. 824 din 7 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 587 din 5 august 2008, și Decizia nr. 1.416 din 17 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 10 februarie 2009, Curtea Constituțională a statuat, pentru argumentele acolo reținute, că aceste dispoziții nu contravin exigențelor art. 44 din Legea fundamentală, referitoare la garanțiile specifice dreptului de proprietate privată. întrucât în prezenta cauză au fost criticate aceleași dispoziții de lege, prin raportare la aceleași norme fundamentale și critici asemănătoare celor analizate în deciziile menționate, atât soluția, cât și considerentele acolo reținute își mențin valabilitatea și în dosarul de față. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 71 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, excepție ridicată de Vasile Teleagă în Dosarul nr. 132/115/2009 al Curții de Apel Timișoara — Secția contencios administrativ și fiscal. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 25 februarie 2010. PREȘEDINTE, ACSINTE GASPAR Magistrat-asistent, Claudia-Margareta Krupenschi CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 140 din 25 februarie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă Acsinte Gaspar Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Petre Lăzăroiu Ion Predescu Tudorel Toader Augustin Zegrean Carmen-Cătălina Gliga Claudia-Margareta Krupenschi — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepție ridicată de loan Brândușe în Dosarul nr. 10.470/55/2007 al Tribunalului Arad — Secția civilă. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției. în acest sens arată, pe de o parte, că prin Decizia nr. 264/2009 Curtea Constituțională s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor actului normativ atacat, dar și că, pe de altă parte, excepția de neconstituționalitate formulată nu este, în realitate, motivată, fiind încălcate astfel prevederile art. 10 alin. (2) din Legea MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 217/7.IV.2010 5 nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 23 iunie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 10.470/55/2007, Tribunalul Arad — Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de loan Brândușe într-o cauză civilă având ca obiect pretenții. în motivarea excepției de neconstituționalitate, inclusă în cuprinsul unui proces-verbal de declarație a martorului, depusă în timpul ședinței de judecată, se menționează că în cauză este necesară plata unor taxe judiciare aferente acțiunii introductive, pe care însă autorul excepției nu înțelege să le achite și nici nu dorește să formuleze cerere de ajutor public judiciar, deoarece „Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 încalcă dreptul la apărare conferit de Constituție, respectiv art. 21 alin. (2), art. 115 alin. (4) și (6)”, și dreptul de acces la justiție, prevăzut de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Tribunalul Arad — Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Accesul liber la justiție nu înseamnă că acesta trebuie să fie gratuit în toate cazurile, iar scopul ordonanței de urgență criticate constă tocmai în asigurarea efectivității acestui drept prin stabilirea unor minime și rezonabile condiții. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată. Guvernul, în punctul său de vedere, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Din motivarea acesteia se deduce că textul criticat este, în realitate, art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008, dispoziții ce impun o sumă maximă pentru acordarea ajutorului public judiciar. însă stabilirea unui plafon maxim în limita căruia statul poate suporta sprijinirea unei persoane care nu dispune de mijloace materiale corespunzătoare pentru susținerea sau apărarea unor drepturi ori interese în justiție nu contravine accesului liber la justiție, dreptului la un proces echitabil și nici dreptului la apărare, ci, dimpotrivă, reprezintă o garanție pentru exercitarea efectivă a acestor drepturi. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 193/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 24 octombrie 2008. Autorul excepției invocă dispozițiile constituționale ale art. 21 alin. (2) care interzic îngrădirea prin lege a accesului liber la justiție, art. 24 privind dreptul la apărare și ale art. 115 alin. (4) și (6) referitoare la condițiile în care Guvernul poate adopta o ordonanță de urgență, precum și cele ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă a mai fost supusă controlului de constituționalitate, atât în integralitatea sa, cât și anumite dispoziții ale acesteia (art. 4, 6, 7, 8 și 53). Prin Decizia nr. 264 din 24 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 30 martie 2009, Curtea Constituțională a soluționat o excepție de neconstituționalitate cu același obiect, invocată de același autor și prin raportare la prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, prin care a statuat, pentru argumentele acolo arătate, că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 sunt constituționale. întrucât în prezenta cauză au fost criticate aceleași dispoziții de lege, prin raportare la aceleași norme fundamentale și critici asemănătoare celor analizate în decizia menționată, atât soluția, cât și considerentele acolo reținute își păstrează valabilitatea și în dosarul de față. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul publicjudiciarîn materie civilă, excepție ridicată de loan Brândușe în Dosarul nr. 10.470/55/2007 al Tribunalului Arad — Secția civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 25 februarie 2010. PREȘEDINTE, ACSINTE GASPAR Magistrat-asistent, Claudia-Margareta Krupenschi 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 217/7.IV.2010 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE MINISTERUL AGRICULTURII Șl DEZVOLTĂRII RURALE ORDIN privind aprobarea sistemului de sancțiuni pentru măsurile 211 „Sprijin pentru zona montană defavorizată”, 212 „Sprijin pentru zone defavorizate, altele decât zona montană” și 214 „Plăți de agro-mediu” din Programul național de dezvoltare rurală 2007—2013 în conformitate cu Referatul de aprobare nr. 5.490/9.746/2010 al Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP) și al Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA), în baza prevederilor: — Programului național de dezvoltare rurală 2007—2013, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C (2008) 3.837 din 16 iulie 2008, cu modificările și completările ulterioare; — Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1.698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR); — Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1.975 din 7 decembrie 2006 privind normele de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.698/2005 al Consiliului în ceea ce privește punerea în aplicare a procedurilor de control și a ecocondiționalității în ceea ce privește măsurile de sprijin pentru dezvoltarea rurală; — Regulamentului Consiliului (CE) nr. 73/2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune și de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a regulamentelor (CE) nr. 1.290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.782/2003; — Regulamentului Comisiei (CE) nr. 796/2004 de stabilire a normelor de aplicare a ecocondiționării, a modulării și a sistemului integrat de gestionare și control, prevăzute de Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1.782/2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune și de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori; — Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 243/2006 privind stabilirea măsurilor finanțate din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, care vor fi implementate de către Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit și, respectiv, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2006 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, prin reorganizarea Agenției SAPARD; — art. 1 din Acordul-cadru de delegare pentru implementarea măsurilor privind plățile compensatorii cuprinse în axa II din Programul național de dezvoltare rurală 2007—2013, încheiat la data de 4 octombrie 2007 între Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit și Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, cu modificările și completările ulterioare; în temeiul prevederilor art. 7 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 25/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale emite prezentul ordin. Art. 1. — Se aprobă Sistemul de sancțiuni pentru măsurile 211 „Sprijin pentru zona montană defavorizată” și 212 „Sprijin pentru zone defavorizate, altele decât zona montană” din Programul național de dezvoltare rurală 2007—2013, prevăzut în anexa nr. 1. Art. 2. — Se aprobă Sistemul de sancțiuni pentru măsura 214 „Plăți de agro-mediu” din Programul național de dezvoltare rurală 2007—2013, prevăzut în anexa nr. 2. Art. 3. —Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezentul ordin. Art. 4. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Mihail Dumitru București, 24 martie 2010. Nr. 75. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 217/7.IV.2010 7 ANEXA Nr. 1 SISTEMUL DE SANCȚIUNI pentru măsurile 211 „Sprijin pentru zona montană defavorizată” și 212 „Sprijin pentru zone defavorizate, altele decât zona montană” Sistemul de sancțiuni, aplicabil pentru cererile de plată depuse de fermieri începând cu campania 2009, se stabilește ținându-se cont de următoarele aspecte ale neconformităților constatate: — neglijența/intenția; — repetiția — presupune nerespectarea aceleiași norme, cerințe sau obligații, în cazul în care aceasta se constată de mai multe ori în cursul unei perioade de 3 ani consecutivi, în condițiile în care fermierul a fost informat despre cazul precedent de nerespectare și a avut posibilitatea, după caz, să ia măsurile necesare pentru a remedia situația; — amploarea (extinderea) — presupune cazul de nerespectare care este determinat luându-se în calcul, în special, dacă aceasta are un efect răspândit în afara fermei respective sau dacă se limitează la ferma respectivă; — gravitatea — presupune cazul de nerespectare care depinde în special de importanța consecințelor acestuia, ținându-se seama de obiectivele cerinței sau normei respective; — persistența — presupune cazul de nerespectare care depinde în special de durata pe parcursul căreia se manifestă efectele acestuia sau de posibilitatea de a pune capăt acestor efecte prin mijloace rezonabile. Calculul sumei de plată și al sancțiunilor de reducere și excludere se efectuează ținând cont de degresivitatea sprijinului financiar la nivel de măsură și categorie de zonă defavorizată, conform fișelor tehnice ale măsurilor 211 și 212 din Programul național de dezvoltare rurală (PNDR), astfel: — valoarea anuală a Sprijinului pentru zona montană defavorizată (M 211) este de 50 euro/ha; — valoarea anuală a Sprijinului pentru zone defavorizate, altele decât zona montană (M 212), este de: • 90 euro/ha pentru zone semnificativ defavorizate (ZSD); • 60 euro/ha pentru zone defavorizate de condiții naturale specifice (ZDS). Degresivitatea sprijinului financiar la nivel de fermă în cazul fermelor cu suprafețe mai mari de 50 ha, valoarea plății scade pentru acele suprafețe agricole care depășesc această valoare, conform tabelului de mai jos: Suprafața Valoarea plății (ha) 1---50 100% din valoarea plății pentru fiecare hectar 50,01---100 75% din plată 100,01---300 50% din plată peste 300 35% din plată Există 4 categorii de sancțiuni, care se aplică în următoarea ordine: A. sancțiuni pentru depunerea cu întârziere a cererii de plată; B. sancțiuni pentru supradeclararea suprafețelor; C. sancțiuni pentru nerespectarea criteriilor de eligibilitate; D. sancțiuni pentru nerespectarea ecocondiționalității. Fermierul nu va fi sancționat în cazurile de forță majoră și circumstanțe excepționale, și anume: • decesul fermierului; • incapacitatea profesională de lungă durată a fermierului; • exproprierea unei părți importante a exploatației, dacă aceasta nu a fost previzională la data la care angajamentul a fost semnat; • o catastrofă naturală de proporții care afectează grav suprafețele agricole ale exploatației. Avându-se în vedere art. 1 și 2 din Legea nr. 381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale în agricultură și Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 419/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 381/2002, sunt considerate catastrofe naturale următoarele fenomene: a) seceta excesivă complexă, persistentă în timp și care afectează terenurile neirigate este fenomenul meteorologic care asociază seceta atmosferică cu seceta pedologică, determinând perturbări în starea de vegetație a plantelor care duc la scăderea cantitativă și calitativă a recoltelor și chiar la compromiterea parțială sau totală a acestora; b) inundațiile din revărsări de râuri sau de alte ape curgătoare, determinate de cauze naturale și care produc daune la culturile agricole și la animale; c) ruperi de baraje produse din cauze naturale și care prin efectul lor distructiv provoacă pagube la culturile agricole și animale; d) ploile abundente și de durată care determină stresul hidric produs de excesul de umiditate din sol, cu diferite grade de intensitate, provocând stagnarea și dereglarea proceselor de creștere și dezvoltare a plantelor; e) temperaturile excesiv de scăzute, sub limita biologică de rezistență a plantelor, care conduc la încetinirea procesului dezvoltării plantelor și la distrugerea parțială sau totală a culturilor agricole; f) stratul gros de zăpadă ce produce pagube în sectorul vegetal și animal; g) topirea bruscă a zăpezilor, care provoacă inundații, revărsări de râuri, băltiri și produce daune la culturile agricole și animale; h) uraganul este vântul puternic de peste 80 km/oră; i) dezastrele și alte catastrofe naturale care se produc pe areale extinse și aduc pagube însemnate producătorilor agricoli; j) bolile plantelor de cultură, care în condiții favorabile generează catastrofe naturale: la cultura de grâu— Erysiphe spp; Septoria spp; Puccinia spp; Fusarium spp; la cultura de floarea-soarelui — Sclerotinia sclerotiorum; Phomopsis- Diaporthe helianthi; la vița de vie — Plasmopara viticola; la pomi fructiferi — Erwinia amylovora; k) bolile animalelor care generează catastrofe naturale: — bolile din lista A a Oficiului Internațional de Epizootii: febra aftoasă, stomatita veziculoasă, boala veziculoasă a porcului, pesta bovină, pesta micilor rumegătoare, pleuro-pneumonia contagioasă bovină, dermatita virală nodulară, febra văii de Rift, Bluetongue, variola ovină și caprină, pesta africană a calului, pesta porcină africană, pesta porcină clasică, pesta aviară și pseudopesta aviară; — bolile din lista B a Oficiului Internațional de Epizootii, ca encefalopatia spongiformă bovină și scrapia. • distrugerea accidentală a clădirilor exploatației. A. Sancțiuni pentru depunerea cu întârziere a cererii de plată Data-limită de depunere a cererii de plată este 15 mai. Fermierul nu va fi sancționat pentru depunerea cu întârziere a cererii de plată în cazurile de forță majoră și în circumstanțe excepționale. Cu excepția cazurilor de forță majoră sau a circumstanțelor excepționale, pentru depunerea unei cereri de plată după data- limită stabilită se aplică o sancțiune de 1% pe zi lucrătoare la 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 217/7.IV.2010 sumele la care ar fi avut dreptul fermierul dacă cererea ar fi fost depusă în termenul stabilit. Dacă perioada de întârziere depășește 25 de zile calendaristice, cererea de plată este respinsă de la plată. Introducerea unei modificări pentru cerere după data-limită presupune aplicarea unei sancțiuni de 1% pe zi lucrătoare la sumele cuvenite. Modificările privind cererea de plată pot fi admise până la ultima dată de depunere cu întârziere a cererilor unice. Modificările referitoare la o cerere de plată nu sunt admise după data menționată. O cerere poate fi retrasă total sau parțial în orice moment, cu excepția cazului în care fermierul a fost înștiințat despre neregulile pe care le conține cererea de plată (inclusiv notificarea fermierului pentru supradeclarare) sau a fost înștiințat cu privire la intenția agenției de a întreprinde un control la fața locului. Dacă în urma acestui control au fost constatate nereguli, fermierul nu mai poate retrage părțile din cererea de plată la care se referă aceste nereguli. Dacă în urma controlului realizat nu se identifică nereguli, fermierul poate retrage cererea de plată. în perioada dintre înștiințarea fermierului cu privire la efectuarea controlului pe teren și stabilirea concluziei finale ca urmare a controlului pe teren, fermierul nu își poate retrage cererea de plată. în urma retragerilor efectuate, fermierul revine la situația în care se afla înainte de a depune cererea de plată sau partea respectivă din cererea de plată. în cazul în care fermierul care a depus cererea de plată și a fost selectat pentru controlul pe teren nu permite inspectarea fermei de către reprezentanții organismelor abilitate, se consideră că acesta nu a respectat angajamentul. în acest caz, fermierului nu i se va acorda nicio plată pentru măsura respectivă pentru anul în curs și, în plus, i se vor recupera toate sumele acordate până la momentul respectiv. B. Sancțiuni pentru supradeclararea suprafețelor Dacă suprafața declarată pentru plată depășește suprafața determinată cu un procent mai mare de 3% din suprafața determinată, dar mai mică sau egală cu 30% din suprafața determinată, plata se calculează pe baza suprafeței determinate, din care se scade dublul diferenței constatate. Dacă suprafața declarată pentru plată depășește suprafața determinată cu un procent mai mare de 30% din suprafața determinată, pentru anul în cauză nu se acordă nicio plată. Dacă suprafața declarată pentru plată depășește suprafața determinată cu un procent mai mare de 50% din suprafața determinată, fermierul este exclus de la plată și, în plus, acesta este sancționat până la o valoare egală cu valoarea corespunzătoare diferenței dintre suprafața declarată și suprafață determinată. Dacă suprafața declarată pentru plată depășește suprafața determinată, ca urmare a neregulilor comise intenționat, fermierul este exclus de la plată, pentru anul respectiv, pe măsura respectivă. în acest caz, suma se reține din plățile care urmează să fie efectuate pe baza cererilor de plată depuse pe parcursul celor 3 ani calendaristici ulteriori anului constatării neregulii. în cazul în care suma nu poate fi reținută în întregime din plățile aferente celor 3 ani, suma rămasă de recuperat se urmărește până la acoperirea integrală a debitului conform legislației naționale în vigoare. în cazul în care se identifică două nereguli pentru aceeași exploatație (de exemplu, procentul de depășire este cuprins între 20% și 30% și supradeclararea suprafețelor din cadrul exploatației a fost realizată din intenție), se va aplica sancțiunea cea mai mare dintre cele două sancțiuni aferente neregulilor constatate. C. Sancțiuni pentru nerespectarea criteriilor de eligibilitate Criterii de eligibilitate Indicator Sancțiune (modalitatea de control*) Control vizual/IACS/vizită Suprafața minimă agricolă utilizată este de pe teren (în cazul Nu se permite primirea angajamentului și/sau a cererii de 1 ha. includerii în eșantion plată./Este exclus de la plată aplicantul care nu pentru măsurarea îndeplinește acest criteriu. suprafețelor) Parcela minimă solicitată pentru plată este Control vizual/IACS/vizită de minimum 0,3 ha (în cazul viilor, livezilor, pe teren (în cazul Nu se permite primirea angajamentului și/sau a cererii de culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, includerii în eșantion plată./Este exclusă de la plată parcela care nu pepinierelor viticole și arbuștilor fructiferi pentru măsurarea îndeplinește acest criteriu. suprafața minimă a parcelelor trebuie să suprafețelor) fie de cel puțin 0,1 ha). Semnarea si menținerea angajamentului Control vizual în primul Nu se permite primirea cererii de plată dacă nu a fost privind continuitatea activității agricole pe an/vizită pe teren (în semnat angajamentul./Se exclude de la plată fermierul o perioadă de 5 ani de la data efectuării cazul includerii în care nu își menține angajamentul pe 5 ani. primei plăți aferente acestei măsuri. eșantion) Este exclusă de la plată suprafața pe care nu se Control vizual/IACS/vizită îndeplinește acest criteriu. Nu se permite primirea Utilizarea în comun de către mai mulți pe teren (în cazul angajamentului în primul an, dacă prin excluderea fermieri a pășunilor comunale. includerii în eșantion) suprafețelor care nu îndeplinesc acest criteriu exploatația devine neeligibilă. Se aplică sancțiune de 3% din suma rămasă. în cazul utilizării în comun a pășunilor Control vizual/IACS/vizită Se permite primirea angajamentului doar pentru aferente unor forme asociative de pe teren (în cazul suprafețele pentru care membrii asociației au semnat că proprietate includerii în eșantion) solicită plata prin intermediul asociației. Este exclusă de la plată suprafața pe care nu se îndeplinește acest criteriu. *) Modalitatea de control este detaliată în procedurile de lucru ale APIA. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 217/7.IV.2010 9 în cazul nerespectării unui criteriu de eligibilitate, se aplică o sancțiune de 3% din suma rămasă după aplicarea sancțiunilor anterioare, începând cu cel de-al ll-lea an de la semnarea angajamentului. D. Sancțiuni pentru nerespectarea ecocondiționalității în cazul măsurilor 211 și 212, ecocondiționalitatea cuprinde o singură arie de ecocondiționalitate: bunele condiții agricole și de mediu. în cazul în care bunele condiții agricole și de mediu nu sunt respectate oricând în cadrul unui an calendaristic stabilit și dacă neconformitatea respectivă este rezultatul unei acțiuni sau a unei omiteri direct imputabile fermierului care a depus cererea de plată pentru schemele de sprijin pe suprafață în anul calendaristic vizat, suma totală a plăților efectuate ori care urmează să fie efectuate trebuie să fie redusă sau exclusă. în cazul neglijenței, sancțiunea nu trebuie să depășească 5% din suma totală pentru măsurile 211 și 212. în cazurile de nerespectare intenționată, reducerea procentului nu trebuie să fie mai mică de 20% din plată și poate merge până la excluderea totală din măsura de sprijin pentru unul sau mai mulți ani calendaristici. Valoarea sancțiunilor pentru un an calendaristic nu trebuie să depășească suma totală cuvenită fermierului în cadrul măsurii. Toate cazurile de neconformitate sunt aduse la cunoștința fermierilor în scris. Nerespectarea datorată neglijenței Dacă nerespectarea se datorează neglijenței unui fermier, sancțiunea calculată la suma totală este de 3% din suma totală. Astfel, pe baza rezultatelor din raportul de control se decide să se reducă acest procent la 1%, să se crească până la 5% din suma totală sau să nu se aplice nicio sancțiune. Dacă au fost stabilite nereguli repetate, cu excepția celor considerate intenționate, sancțiunea stabilită în cazul primei nerespectări repetate va fi multiplicată cu factorul 3. în cazul repetițiilor viitoare ale aceleiași nereguli, factorul 3 de multiplicare va fi aplicat de fiecare dată la rezultatul sancțiunii stabilite pentru neregulile repetate anterioare. Sancțiunea maximă nu va depăși 15% din suma totală. Nerespectarea intenționată Dacă fermierul nu a respectat intenționat aceeași condiție, sancțiunea aplicată va fi de 20% din suma totală (conform tabelului nr. 1 privind sancțiunile GAEC-urilor). In cazul nerespectării intenționate, fermierul este exclus de la măsură pentru anul calendaristic în cauză (conform tabelului nr. 1 privind sancțiunile GAEC-urilor). Dacă amploarea, gravitatea și/sau persistența nerespectării intenționate este majoră sau au fost detectate repetate nerespectări intenționate, fermierul va fi exclus de la măsura respectivă și în anul calendaristic următor. Bunele condiții agricole și de mediu (GAEC) sunt definite conform legislației naționale în vigoare. La controlul administrativ, este considerată a fi neglijență situația în care în rapoartele de control pe teren din ultimii 2 ani apare o anumită condiție ca fiind neconformă cel mult o dată. La controlul administrativ, este considerată a fi repetiție situația în care în ambele rapoarte de control pe teren din ultimii 2 ani apare o anumită condiție ca fiind neconformă. Sancțiuni pentru nerespectarea GAEC-urilor Tabelul nr. 1 Tipul Amploarea Gravitatea**) Persistența**) % Prima repetiție A 2-a A 3-a repetiție A 4-a sancțiunii Sancțiune repetiție repetiție Nepermanentă 1% 3% 9% 15% + Notificare 1 81% + Scăzută Notificare2 Permanentă 3% 9% 15% + 81%+Notificare 2 100% Notificare 1 Nepermanentă 3% 9% 15% + 81%+Notificare 2 100% Limitare la Medie Notificare 1 fermă Permanentă 5% 15% + 45% + 100% și excluderea de la Exclus de Notificare 1 Notificare2 măsură în anul următor la măsură Nepermanentă 5% 15% + 45% + 100% și excluderea de la Exclus de înaltă Notificare 1 Notificare2 măsură în anul următor la măsură Permanentă 5% 15% + 45% + 100% și excluderea de la Exclus de Neglijență*) Notificare 1 Notificare2 măsură în anul următor la măsură Nepermanentă 5% 15% + 45% + 100% și excluderea de la Exclus de Scăzută Notificare 1 Notificare2 măsură în anul următor la măsură Permanentă 5% 15% + 45% + 100% și excluderea de la Exclus de Notificare 1 Notificare2 măsură în anul următor la măsură Răspândire Nepermanentă 5% 15% + 45% + 100% și excluderea de la Exclus de asupra Medie Notificare 1 Notificare2 măsură în anul următor la măsură altor ferme Permanentă 5% 15% + 45% + 100% și excluderea de la Exclus de Notificare 1 Notificare2 măsură în anul următor la măsură Nepermanentă 5% 15% + 45% + 100% și excluderea de la Exclus de înaltă Notificare 1 Notificare2 măsură în anul următor la măsură Permanentă 5% 15% + 45% + 100% și excluderea de la Exclus de Notificare 1 Notificare2 măsură în anul următor la măsură Intenție Indiferent de gradul de amploare, 20% 100% și excluderea de la măsură în anul următor gravitate și persistență *) La a 4-a repetiție, indiferent de gravitatea sancțiunii se consideră intenție. Notificarea 1 reprezintă avertismentul către fermier cu privire la consecințele care vor apărea în cazul nerespectării cerințelor GAEC și în anul următor. Notificarea 2 reprezintă înștiințarea fermierului cu privire la declararea ca intenție a nerespectării cerințelor GAEC. **) Definirea acestor criterii se regăsește în tabelul nr. 2. 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 217/7.IV.2010 Tabelul nr. 2 Criteriu Nivel Definiție Scăzută 0---30% din suprafața determinată a fermei* Gravitate Medie >30---50% din suprafața determinată a fermei înaltă >50% din suprafața determinată a fermei Nepermanentă Condiții nerespectate care nu pot fi rectificate pe parcursul anului pentru care a solicitat sprijinul Persistență Permanentă Condiții nerespectate care nu pot fi rectificate pe parcursul angajamentului (nerespectările descoperite în ultimul an de angajament se consideră a fi permanente) Observație GAEC 4 se aplică începând cu anul 2009. * în cazul în care fermierul nu a respectat condițiile GAEC pe o suprafață mai mică de 3% din suprafața determinată a fermei, acesta nu va fi sancționat, însă va fi notificat cu privire la consecințele care vor apărea în cazul nerespectării cerințelor GAEC și în anul următor. în cazul în care fermierul a fost detectat cu neconformități de gravitate mare, în anul următor acesta va fi inclus în rata de control pe teren cu factor ridicat de risc. în cazul în care fermierul a fost detectat cu neconformități de gravitate mică și medie, în anul următor eșantionul va fi mărit cu 10% din fermierii pentru care au fost identificate astfel de neconformități. ANEXA Nr. 2 SISTEMUL DE SANCȚIUNI pentru măsura 214 „Plăți de agro-mediu” Sistemul de sancțiuni se stabilește ținându-se cont de următoarele aspecte ale neconformităților constatate: — neglijența/intenția; — repetiția — presupune nerespectarea aceleiași norme, cerințe sau obligații, în cazul în care aceasta se constată de mai multe ori în cursul unei perioade de 3 ani consecutivi, în condițiile în care fermierul a fost informat despre cazul precedent de nerespectare și a avut posibilitatea, după caz, să ia măsurile necesare pentru a remedia situația; — amploarea (extinderea) — presupune cazul de nerespectare care este determinat luându-se în calcul, în special, dacă aceasta are un efect răspândit în afara fermei respective sau dacă se limitează la ferma respectivă; — gravitatea — presupune cazul de nerespectare care depinde în special de importanța consecințelor acestuia, ținându-se seama de obiectivele cerinței sau normei respective; — persistența — presupune cazul de nerespectare care depinde în special de durata pe parcursul căreia se manifestă efectele acestuia sau de posibilitatea de a pune capăt acestor efecte prin mijloace rezonabile. Există 4 categorii de sancțiuni, care se aplică în următoarea ordine: A. sancțiuni pentru depunerea cu întârziere a cererii de plată; B. sancțiuni pentru supradeclararea suprafețelor; C. sancțiuni pentru nerespectarea criteriilor de eligibilitate; D. sancțiuni pentru nerespectarea ecocondiționalității. Fermierul nu va fi sancționat în cazurile de forță majoră și circumstanțe excepționale, și anume: • decesul fermierului; • incapacitatea profesională de lungă durată a fermierului; • exproprierea unei părți importante a exploatației, dacă aceasta nu a fost previzională la data la care angajamentul a fost semnat; • o catastrofă naturală de proporții care afectează grav suprafețele agricole ale exploatației. Avându-se în vedere art. 1 și 2 din Legea nr. 381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale în agricultură, și Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 419/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 381/2002, sunt considerate catastrofe naturale următoarele fenomene: a) seceta excesivă complexă, persistentă în timp și care afectează terenurile neirigate este fenomenul meteorologic care asociază seceta atmosferică cu seceta pedologică, determinând perturbări în starea de vegetație a plantelor care duc la scăderea cantitativă și calitativă a recoltelor și chiar la compromiterea parțială sau totală a acestora; b) inundațiile din revărsări de râuri sau de alte ape curgătoare, determinate de cauze naturale și care produc daune la culturile agricole și la animale; c) ruperi de baraje produse din cauze naturale și care prin efectul lor distructiv provoacă pagube la culturile agricole și animale; d) ploile abundente și de durată care determină stresul hidric produs de excesul de umiditate din sol, cu diferite grade de intensitate, provocând stagnarea și dereglarea proceselor de creștere și dezvoltare a plantelor; e) temperaturile excesiv de scăzute, sub limita biologică de rezistență a plantelor, care conduc la încetinirea procesului dezvoltării plantelor și la distrugerea parțială sau totală a culturilor agricole; f) stratul gros de zăpadă ce produce pagube în sectorul vegetal și animal; g) topirea bruscă a zăpezilor, care provoacă inundații, revărsări de râuri, băltiri și produce daune la culturile agricole și animale; h) uraganul este vântul puternic de peste 80 km/oră; i) dezastrele și alte catastrofe naturale care se produc pe areale extinse și aduc pagube însemnate producătorilor agricoli; j) bolile plantelor de cultură, care în condiții favorabile generează catastrofe naturale: la cultura de grâu — Erysiphe spp; Septoria spp; Puccinia spp; Fusarium spp; la cultura de floarea-soarelui — Sclerotinia sclerotiorum; Phomopsis- Diaporthe helianthi; la vița-de-vie — Plasmopara viticola; la pomi fructiferi — Erwinia amylovora; MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 217/7.IV.2010 11 k) bolile animalelor care generează catastrofe naturale: — bolile din lista A a Oficiului Internațional de Epizootii: febră aftoasă, stomatită veziculoasă, boala veziculoasă a porcului, pesta bovină, pesta micilor rumegătoare, pleuro-pneumonia contagioasă bovină, dermatita virală nodulară, febra văii de Rift, Bluetongue, variola ovină și caprină, pesta africană a calului, pesta porcină africană, pesta porcină clasică, pesta aviară și pseudopesta aviară; — bolile din lista B a Oficiului Internațional de Epizootii, ca encefalopatia spongiformă bovină și scrapia; • distrugerea accidentală a clădirilor exploatației. A. Sancțiuni pentru depunerea cu întârziere a cererii de plată Data-limită de depunere a cererii de plată este 15 mai. Fermierul nu va fi sancționat pentru depunerea cu întârziere a cererii de plată în cazurile de forță majoră și în circumstanțe excepționale. Cu excepția cazurilor de forță majoră sau a circumstanțelor excepționale, pentru depunerea unei cereri de plată după data- limită stabilită se aplică o sancțiune de 1% pe zi lucrătoare la sumele la care ar fi avut dreptul fermierul dacă cererea ar fi fost depusă în termenul stabilit. Dacă perioada de întârziere depășește 25 de zile calendaristice, cererea de plată este respinsă de la plată. Introducerea unei modificări pentru cerere după data-limită presupune aplicarea unei sancțiuni de 1% pe zi lucrătoare la sumele cuvenite. Modificările privind cererea de plată pot fi admise până la ultima dată de depunere cu întârziere a cererilor unice. Modificările referitoare la o cerere de plată nu sunt admise după data menționată. O cerere poate fi retrasă total sau parțial în orice moment, cu excepția cazului în care fermierul a fost înștiințat despre neregulile pe care le conține cererea de plată (inclusiv notificarea fermierului pentru supradeclarare) sau a fost înștiințat cu privire la intenția agenției de a întreprinde un control la fața locului. Dacă în urma acestui control au fost constatate nereguli, fermierul nu mai poate retrage părțile din cererea de plată la care se referă aceste nereguli. Dacă în urma controlului realizat nu se identifică nereguli, fermierul poate retrage cererea de plată. în perioada dintre înștiințarea fermierului cu privire la efectuarea controlului pe teren și stabilirea concluziei finale ca urmare a controlului pe teren, fermierul nu își poate retrage cererea de plată. în urma retragerilor efectuate, fermierul revine la situația în care se afla înainte de a depune cererea de plată sau partea respectivă din cererea de plată. în cazul în care fermierul care a depus cererea de plată și a fost selectat pentru controlul pe teren nu permite inspectarea fermei de către reprezentanții organismelor abilitate, se consideră că acesta nu a respectat angajamentul. în acest caz fermierului nu i se va acorda nicio plată pentru măsura respectivă pentru anul în curs și, în plus, i se vor recupera toate sumele acordate până la momentul respectiv. B. Sancțiuni pentru supradeclararea suprafețelor Dacă suprafața declarată pentru plată depășește suprafața determinată cu un procent mai mare de 3% din suprafața determinată, dar mai mică sau egală cu 30% din suprafața determinată, plata se calculează pe baza suprafeței determinate, din care se scade dublul diferenței constatate. Dacă suprafața declarată pentru plată depășește suprafața determinată cu un procent mai mare de 30% din suprafața determinată, pentru anul în cauză nu se acordă nicio plată. Dacă suprafața declarată pentru plată depășește suprafața determinată cu un procent mai mare de 50% din suprafața determinată, fermierul este exclus de la plată și, în plus, acesta este sancționat până la o valoare egală cu valoarea corespunzătoare diferenței dintre suprafața declarată și suprafața determinată. Dacă suprafața declarată pentru plată depășește suprafața determinată, ca urmare a neregulilor comise intenționat, fermierul este exclus de la plată pentru anul respectiv, pe pachetul respectiv. în acest caz, suma se reține din plățile care urmează să fie efectuate pe baza cererilor de plată depuse pe parcursul celor 3 ani calendaristici ulteriori anului constatării neregulii. în cazul în care suma nu poate fi reținută în întregime din plățile aferente celor 3 ani, suma rămasă de recuperat se urmărește până la acoperirea integrală a debitului conform legislației naționale în vigoare. în cazul în care se identifică două nereguli pentru aceeași exploatație (de exemplu: procentul de depășire este cuprins între 20% și 30% și supradeclararea suprafețelor din cadrul exploatației a fost realizată din intenție), se va aplica sancțiunea cea mai mare dintre cele două sancțiuni aferente neregulilor constatate. C. Sancțiuni pentru nerespectarea criteriilor de eligibilitate, generale și specifice Codul Tipul sancțiunii sancțiunii 1 Se dă avertisment fermierului în cazul în care condiția nerespectată din pachet nu este foarte gravă. 2 Se aplică o sancțiune de 20% din valoarea sprijinului pe pachet pe anul respectiv de angajament. 3 Se aplică o sancțiune de 50% din valoarea sprijinului pe pachet. 4 Se aplică o sancțiune de 100% din valoarea sprijinului pe pachet, fermierul fiind exclus de la pachet pe anul respectiv. Se aplică o sancțiune de 100% din valoarea sprijinului pe pachet, fermierul fiind exclus de la pachet pe anul respectiv, 5 iar, în plus, acesta este obligat să returneze toți banii primiți pe pachetul respectiv până în acel moment (pentru anii anteriori). 6 Se aplică o sancțiune de 100% din valoarea sprijinului pe anul respectiv pe măsură, fermierul fiind exclus de la toată măsura pe anul respectiv. Se aplică o sancțiune de 100% din valoarea sprijinului pe anul respectiv pe măsură, fermierul fiind exclus de la plată 7 pentru anul următor pe toată măsura. Fermierul returnează toți banii primiți pe pachetul respectiv până la acel moment; în acest caz, se consideră că din intenție fermierul nu a respectat condițiile. 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 217/7.IV.2010 Sistemul de sancțiuni este unul progresiv: în cazul în care în primul an a fost aplicată o sancțiune (de exemplu: 1), iar în al doilea an a fost aplicată aceeași sancțiune pentru aceeași condiție nerespectată (de exemplu: 1), atunci pentru anul 2 se va aplica sancțiunea următoare (de exemplu: 2). Sancțiunea se aplică pentru fiecare condiție nerespectată în parte. Dacă în cadrul unui pachet nu sunt îndeplinite mai multe condiții, fermierului i se aplică pe pachet cea mai mare sancțiune dintre sancțiunile aplicate pentru fiecare condiție în parte. Pachetul 2 se poate aplica doar opțional adăugat la pachetul 1. Aceasta nu înseamnă însă că sancțiunile sunt corelate în vreun fel între cele două pachete. încălcarea pachetului 2 care ar conduce la aplicarea unei sancțiuni sau excluderi de la plată pe anul respectiv de la acest pachet nu înseamnă că acest lucru are implicații în plata pachetului 1. Doar în cazul în care fermierul încalcă grav, intenționat și în mod repetat pachetul 2 va fi exclus de la plată și pentru celelalte pachete de agro-mediu. Gravitatea se consideră atunci când fermierul nu respectă minimum 3 cerințe de punctaj minim 2 sau minimum două cerințe de punctaj minim 3, caz în care acesta va primi un punct în plus la sancțiunea maximă atribuită stabilită pentru cerințele respective, dar numărul sancțiunii să nu fie mai mult de 7. Intenția se determină la a doua repetiție a unei cerințe nerespectate. Valoarea plății Criterii de eligibilitate Indicator Condiția de aplicare Sancțiune compensatorii (modalitatea de control*) a sancțiunii Control Nu se permite primirea vizual/IACS/vizita pe angajamentului și/sau a Suprafața minimă teren (în cazul includerii cererii de plată./Este agricolă utilizată de în eșantion pentru --- exclus de la plata de fermier este de 1 ha. măsurarea agro-mediu aplicantul suprafețelor) care nu îndeplinește acest criteriu. Control Nu se permite primirea vizual/IACS/vizită pe angajamentului și/sau a Parcela minimă teren (în cazul includerii cererii de plată./Este solicitată pentru plată în eșantion pentru --- exclusă de la plată este de 0,3 ha. măsurarea parcela care nu suprafețelor) îndeplinește acest criteriu. Nu se permite primirea Semnarea si cererii de plată dacă nu menținerea Control vizual în primul a fost semnat angajamentului pe o an/ vizită pe teren (în --- angajamentul./Se perioadă de 5 ani de la cazul includerii în exclude de la plată Generale data semnării** eșantion) fermierul care nu își menține angajamentul pe 5 ani. Respectarea cerințelor Control vizual/vizită pe Nu se permite primirea minime pe suprafața teren (în cazul includerii --- cererii de plată dacă nu întregii ferme în eșantion pentru a fost semnat verificarea cerințelor) angajamentul. Respectarea cerințelor Control vizual/vizită pe Nu se permite primirea specifice fiecărui teren (în cazul includerii --- cererii de plată dacă nu pachet pentru care în eșantion pentru a fost semnat aplică verificarea cerințelor) angajamentul. Ținerea evidenței Control vizual/vizită pe Nerespectarea 4 activităților agricole teren criteriului Repetiție 5 Neutilizarea fertilizanților chimici Nu se permite primirea și/sau pesticidelor în Control vizual/IACS --- cererii de plată dacă ultimii 5 ani în cazul fermierul nu depune aplicării pentru această declarație. pachetul 1 în cazul nerespectării unui criteriu de eligibilitate general, se aplică o sancțiune de 3% din suma rămasă după aplicarea sancțiunilor anterioare, începând cu al ll-lea an de la semnarea angajamentului. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 217/7.IV.2010 13 Valoarea plății Criterii de eligibilitate Indicator Condiția de aplicare Sancțiune compensatorii (modalitatea de control*) a sancțiunii Pachetul 1 Nerespectarea 3 (datorită caracterului Utilizarea fertilizanților Vizită pe teren (în cazul criteriului persistent) chimici este interzisă. includerii în eșantion) Intenție 7 Repetiție 4 Utilizarea tradițională a Nerespectarea 2 gunoiului de grajd este criteriului permisă până la Vizită pe teren (în cazul Intenție 4 echivalentul a includerii în eșantion) maximum 30 kg N Repetiție 3 s.a./ha. Nerespectarea 3 (datorită caracterului Utilizarea pesticidelor Vizită pe teren (în cazul criteriului persistent) este interzisă. includerii în eșantion) Intenție 7 Repetiție 4 Cositul poate începe Nerespectarea 3 doar după data de Vizită pe teren (în cazul criteriului 1 iulie. includerii în eșantion) Intenție 7 Repetiție 4 Masa vegetală cosită Nerespectarea 1 trebuie adunată de pe criteriului suprafața pajiștii nu Vizită pe teren (în cazul Intenție 3 mai târziu de două includerii în eșantion) săptămâni de la Repetiție 2 efectuarea cositului. Pajiști cu Pășunatul se Nerespectarea 3 înaltă efectuează cu Vizită pe teren (în cazul criteriului valoare 124 euro/ha maximum 1 UVM/ha. includerii în eșantion) Intenție 7 naturală Repetiție 4 Pășunile inundate nu Nerespectarea 1 vor fi pășunate mai Vizită pe teren (în cazul criteriului devreme de două includerii în eșantion) Intenție 3 săptămâni de la retragerea apelor. Repetiție 2 Nerespectarea Parcelele care nu criteriului pe parcele a respectă acest criteriu căror suprafață este sunt excluse de la plată mai mică de 15% din și fermierul returnează suprafața totală de plățile pentru aceste pajiște aflată sub parcele. Pe parcelele angajament prin acest care rămân angajate se pachet aplică sancțiunea cu Este interzis aratul sau codul 3. discuitul pajiștilor aflate Vizită pe teren (în cazul Nerespectarea Parcelele care nu sub angajament. includerii în eșantion) criteriului pe parcele a respectă acest criteriu căror suprafață este sunt excluse de la plată mai mare de 15% din și fermierul returnează suprafața totală de plățile pentru aceste pajiște aflată sub parcele. Pe parcelele angajament prin acest care rămân angajate se pachet aplică sancțiunea cu codul 5. Intenție 7 Repetiție 7 14 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 217/7.IV.2010 Valoarea plății Criterii de eligibilitate Indicator Condiția de aplicare Sancțiune compensatorii (modalitatea de control*) a sancțiunii Nu vor fi realizate Nerespectarea 2 însămânțări de criteriului suprafață sau supraînsămânțări. Se pot face însămânțări Vizită pe teren (în cazul Intenție 4 cu specii din flora includerii în eșantion) locală doar în cazurile când anumite porțiuni de pajiște se Repetiție 3 degradează sau sunt afectate accidental. Pachetul 2 Poate fi aplicat doar Este exclus de la în combinație cu Cererea de plată --- pachetul 2, dacă nu pachetul 1. optează și pentru pachetul 1. Nerespectarea criteriului pe parcele a căror suprafață este mai mică de 50% din 3 suprafață totală de Practici Lucrările cu utilaje pajiște aflată sub agricole 58 euro/ha mecanizate nu sunt angajament prin acest tradiționale permise pe suprafața pachet pajiștilor aflate sub Vizită pe teren (în cazul Nerespectarea angajament, cu includerii în eșantion) criteriului pe parcele a excepția celor operate căror suprafață este cu forța animală. mai mare de 50% din 4 suprafața totală de pajiște aflată sub angajament prin acest pachet Intenție 7 Repetiție 7 Pachetul 3 Pajiști importante pentru păsări Nerespectarea 3 (datorită caracterului Utilizarea fertilizanților Vizită pe teren (în cazul criteriului persistent) este interzisă. includerii în eșantion) Intenție 7 Repetiție 4 Nerespectarea 3 (datorită caracterului Utilizarea pesticidelor Vizită pe teren (în cazul criteriului persistent) este interzisă. includerii în eșantion) Intenție 7 Varianta 3.1 209 euro/ha Repetiție 4 Crex Crex Cositul se poate Nerespectarea 3 efectua doar după data Vizită pe teren (în cazul criteriului de 31 iulie. includerii în eșantion) Intenție 7 Repetiție 4 Cositul se va realiza Nerespectarea 2 dinspre interiorul Vizită pe teren (în cazul criteriului parcelei spre exteriorul includerii în eșantion) Intenție 4 acesteia. Repetiție 3 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 217/7.IV.2010 15 Valoarea plății Criterii de eligibilitate Indicator Condiția de aplicare Sancțiune compensatorii (modalitatea de control*) a sancțiunii O bandă necosită sau Nerespectarea cerinței 2 nepășunată, lată de Vizită pe teren (în cazul Intenție 4 3 metri, va fi lăsată pe includerii în eșantion) marginile fiecărei Repetiție 3 parcele. Masa vegetală cosită Nerespectarea 1 trebuie adunată de pe criteriului suprafața pajiștii nu Vizită pe teren (în cazul Intenție 3 mai târziu de două includerii în eșantion) săptămâni de la Repetiție 2 efectuarea cositului. Pășunatul se va Nerespectarea 3 efectua cu maximum Vizită pe teren (în cazul criteriului 0,7 UVM/ha. includerii în eșantion) Intenție 7 Repetiție 4 Pășunile inundate nu Nerespectarea 1 vor fi pășunate mai Vizită pe teren (în cazul criteriului devreme de două includerii în eșantion) Intenție 3 săptămâni de la retragerea apelor. Repetiție 2 Nerespectarea Parcelele care nu criteriului pe parcele a respectă acest criteriu căror suprafață este sunt excluse de la plată mai mică de 15% din și fermierul returnează suprafața totală de plățile pentru aceste pajiște aflată sub parcele. Pe parcelele angajament prin acest care rămân angajate se pachet aplică sancțiunea cu Este interzis aratul sau codul 3. discuitul pajiștilor aflate Vizită pe teren (în cazul Nerespectarea Parcelele care nu sub angajament. includerii în eșantion) criteriului pe parcele a respectă acest criteriu căror suprafață este sunt excluse de la plată mai mare de 15% din și fermierul returnează suprafața totală de plățile pentru aceste pajiște aflată sub parcele. Pe parcelele angajament prin acest care rămân angajate se pachet aplică sancțiunea cu codul 5. Intenție 7 Repetiție 7 Nu vor fi realizate Nerespectarea 2 însămânțări de criteriului suprafață sau supraînsămânțări. Se pot face însămânțări Vizită pe teren (în cazul Intenție 4 cu specii din flora includerii în eșantion) locală doar în cazurile când anumite porțiuni de pajiște se Repetiție 3 degradează ori sunt afectate accidental. 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 217/7.IV.2010 Valoarea plății Criterii de eligibilitate Indicator Condiția de aplicare Sancțiune compensatorii (modalitatea de control*) a sancțiunii Nerespectarea criteriului pe parcele a căror suprafață este mai mică de 50% din 3 suprafața totală de Lucrările cu utilaje pajiște aflată sub mecanizate nu sunt angajament prin acest permise pe suprafața pachet pajiștilor aflate sub Vizită pe teren (în cazul Nerespectarea angajament, cu includerii în eșantion) criteriului pe parcele a excepția celor operate căror suprafață este cu forța animală. mai mare de 50% din 4 suprafața totală de pajiște aflată sub angajament prin acest pachet Intenție 7 Repetiție 7 Nerespectarea 3 (datorită caracterului Utilizarea fertilizanților Vizită pe teren (în cazul criteriului persistent) este interzisă. includerii în eșantion) Intenție 7 Repetiție 4 Nerespectarea 3 (datorită caracterului Utilizarea pesticidelor Vizită pe teren (în cazul criteriului persistent) este interzisă. includerii în eșantion) Intenție 7 Repetiție 4 Cositul trebuie efectuat Nerespectarea 3 cel mai târziu până la Vizită pe teren (în cazul criteriului data de 1 iulie. includerii în eșantion) Intenție 7 Repetiție 4 Nerespectarea 2 Varianta 3.2 Cositul se va efectua Vizită pe teren (în cazul criteriului Lanius în etape. includerii în eșantion) Intenție 4 minor și 101 euro/ha Repetiție 3 Falco O bandă necosită sau Nerespectarea 3 vespertinus nepășunată, lată de Vizită pe teren (în cazul criteriului 3 metri, va fi lăsată pe includerii în eșantion) Intenție 4 marginile fiecărei parcele. Repetiție 3 Masa vegetală cosită Nerespectarea 1 trebuie adunată de pe criteriului suprafața pajiștii nu Vizită pe teren (în cazul Intenție 3 mai târziu de două includerii în eșantion) săptămâni de la Repetiție 2 efectuarea cositului. Pășunatul se va Nerespectarea 3 efectua cu maximum Vizită pe teren (în cazul criteriului 1 UVM/ha. includerii în eșantion) Intenție 7 Repetiție 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 217/7.IV.2010 17 Valoarea plății Criterii de eligibilitate Indicator Condiția de aplicare Sancțiune compensatorii (modalitatea de control*) a sancțiunii Pășunile inundate nu Nerespectarea 1 vor fi pășunate mai Vizită pe teren (în cazul criteriului devreme de două includerii în eșantion) Intenție 3 săptămâni de la retragerea apelor. Repetiție 2 Nerespectarea Parcelele care nu criteriului pe parcele a respectă acest criteriu căror suprafață este sunt excluse de la plată mai mică de 15% din și fermierul returnează suprafața totală de plățile pentru aceste pajiște aflată sub parcele. Pe parcelele angajament prin acest care rămân angajate se pachet aplică sancțiunea cu Este interzis aratul sau codul 3. discuitul pajiștilor aflate Vizită pe teren (în cazul Nerespectarea Parcelele care nu sub angajament. includerii în eșantion) criteriului pe parcele a respectă acest criteriu căror suprafață este sunt excluse de la plată mai mare de 15% din și fermierul returnează suprafață totală de plățile pentru aceste pajiște aflată sub parcele. Pe parcelele angajament prin acest care rămân angajate se pachet aplică sancțiunea cu codul 5. Intenție 7 Repetiție 7 Nu vor fi realizate Nerespectarea 2 însămânțări de criteriului suprafață sau supraînsămânțări. Se pot face însămânțări Vizită pe teren (în cazul Intenție 4 cu specii din flora includerii în eșantion) locală doar în cazurile când anumite porțiuni de pajiște se Repetiție 3 degradează sau sunt afectate accidental. Nerespectarea criteriului pe parcele a căror suprafață este mai mică de 50% din 3 suprafață totală de Lucrările cu utilaje pajiște aflată sub mecanizate nu sunt angajament prin acest permise pe suprafața pachet pajiștilor aflate sub Vizită pe teren (în cazul Nerespectarea angajament, cu includerii în eșantion) criteriului pe parcele a excepția celor operate căror suprafață este cu forța animală. mai mare de 50% din 4 suprafața totală de pajiște aflată sub angajament prin acest pachet Intenție 7 Repetiție 7 18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 217/7.IV.2010 Valoarea plății Criterii de eligibilitate Indicator Condiția de aplicare Sancțiune compensatorii (modalitatea de control*) a sancțiunii Pachetul 4*** Nerespectarea criteriului (fermierul a semănat cu plantele utilizate drept culturi verzi, dar nu a respectat perioada de semănare) pe parcele a 2 căror suprafață este mai mică de 50% din suprafața totală de teren arabil aflată sub angajament prin acest pachet Nerespectarea criteriului (fermierul a semănat cu plantele utilizate drept culturi verzi, dar nu a respectat perioada de semănare) pe parcele a 3 căror suprafață este mai mare de 50% din suprafața totală de teren arabil aflată sub angajament prin acest pachet Semănarea culturilor Nerespectarea verzi trebuie realizată criteriului (fermierul a 130 euro/ha până la sfârșitul lunii semănat fără a pe maximum septembrie. Plantele respecta în totalitate Culturi verzi 80% din ce pot fi utilizate drept Vizită pe teren (în cazul plantele utilizate drept suprafață de culturi verzi sunt: includerii în eșantion) culturi verzi) pe parcele 2 teren arabil mazărea, măzărichea, a căror suprafață este rapița, muștarul, mai mică de 50% din lupinul, sulfina. suprafața totală de teren arabil aflată sub angajament prin acest pachet Nerespectarea criteriului (fermierul a semănat fără a respecta în totalitate plantele utilizate drept culturi verzi) pe parcele 3 a căror suprafață este mai mare de 50% din suprafața totală de teren arabil aflată sub angajament prin acest pachet Nerespectarea criteriului (fermierul a semănat fără a respecta deloc plantele utilizate drept culturi verzi) pe parcele a 3 căror suprafață este mai mică de 50% din suprafața totală de teren arabil aflată sub angajament prin acest pachet MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 217/7.IV.2010 19 Valoare plății Criterii de eligibilitate Indicator Condiția de aplicare Sancțiune compensatorii (modalitatea de control*) a sancțiunii Nerespectarea criteriului (fermierul a semănat fără a respecta deloc plantele utilizate drept culturi verzi) pe parcele a 4 căror suprafață este mai mare de 50% din suprafața totală de teren arabil aflată sub angajament prin acest pachet Fermierul nu a semănat deloc pe parcele a căror suprafață este mai mică de 50% din 4 suprafața totală de teren arabil aflată sub angajament prin acest pachet. Fermierul nu a semănat deloc pe parcele a căror suprafață este mai mare de 50% din 5 suprafața totală de teren arabil aflată sub angajament prin acest pachet. Intenție 7 Repetiție 3/4/5/6 Doar fertilizanții Nerespectarea 3 organici pot fi utilizați criteriului înaintea înființării Vizită pe teren (în cazul culturilor verzi. includerii în eșantion) Intenție 7 Utilizarea fertilizanților chimici pentru culturile Repetiție 4 verzi este interzisă. Nerespectarea criteriului (fermierul încorporează biomasa, dar nu respectă perioada de încorporare) pe parcele 2 a căror suprafață este Biomasa formată mai mică de 30% din trebuie să fie suprafața totală de încorporată în sol cel teren arabil aflată sub târziu până la finalul angajament prin acest lunii martie. Lucrările Vizită pe teren (în cazul pachet agricole necesare includerii în eșantion) Nerespectarea pentru următoarea criteriului (fermierul cultură pot începe doar încorporează biomasa, după ce s-a realizat dar nu respectă această acțiune. perioada de încorporare) pe parcele 3 a căror suprafață este între 30%---60% din suprafața totală de teren arabil aflată sub angajament prin acest pachet 20 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 217/7.IV.2010 Valoarea plății Criterii de eligibilitate Indicator Condiția de aplicare Sancțiune compensatorii (modalitatea de control*) a sancțiunii Nerespectarea criteriului (fermierul încorporează biomasa, dar nu respectă perioada de încorporare) pe parcele 4 a căror suprafață este mai mare de 60% din suprafața totală de teren arabil aflată sub angajament prin acest pachet Fermierul nu încorporează deloc biomasa pe parcele a căror suprafață este mai mică de 30% din 2 suprafața totală de teren arabil aflată sub angajament prin acest pachet. Fermierul nu încorporează deloc biomasa pe parcele a căror suprafață este între 30%---60% din 3 suprafața totală de teren arabil aflată sub angajament prin acest pachet. Fermierul nu încorporează deloc biomasa pe parcele a căror suprafață este mai mare de 60% din 4 suprafața totală de teren arabil aflată sub angajament prin acest pachet. Intenție 7 Repetiție 3/4/5 Nerespectarea criteriului pe parcele a căror suprafață este mai mică de 50% din 3 suprafața totală de teren arabil aflată sub angajament prin acest Nu este permis aratul pachet pajiștilor existente în Vizită pe teren (în cazul Nerespectarea fermă pe toată durata includerii în eșantion) criteriului pe parcele a angajamentului. căror suprafață este mai mare de 50% din 4 suprafața totală de teren arabil aflată sub angajament prin acest pachet Intenție 7 Repetiție 7 * Modalitatea de control este detaliată în procedurile de lucru ale APIA. ** în cazul pierderii dreptului de utilizare a suprafeței care face obiectul angajamentului sau a unei părți a acesteia, fermierul va proceda astfel: — nu returnează plățile primite, în situația în care noul utilizator al suprafeței în cauză acceptă să preia angajamentul existent; sau — returnează plățile efectuate până la acea dată pentru respectiva suprafață în situația în care noul utilizator al suprafeței în cauză nu acceptă preluarea angajamentului existent. *** în cazul pachetului 4 — Culturi verzi, fermierului i se va accepta la plată maximum 80% din suprafața de teren arabil, conform prevederilor PNDR și formularului de cerere de plată, fără a fi sancționat dacă suprafața solicitată este mai mare de 80%. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 217/7.IV.2010 21 D . Sancțiuni pentru nerespectarea ecocondiționalității în cazul măsurii 214, ecocondiționalitatea cuprinde două arii de ecocondiționalitate: — bunele condiții agricole și de mediu; — cerințele minime pentru utilizarea îngrășămintelor și pesticidelor. în cazul în care cerințele minime sau bunele condiții agricole și de mediu nu sunt respectate oricând în cadrul unui an calendaristic stabilit și dacă neconformitatea respectivă este rezultatul unei acțiuni ori a unei omiteri direct imputabile fermierului care a depus cererea de plată pentru schemele de sprijin pe suprafață în anul calendaristic vizat, suma totală a plăților efectuate sau care urmează să fie efectuate trebuie să fie redusă ori exclusă. în cazul neglijenței, sancțiunea aplicată nu va depăși 5% din suma totală pentru măsura 214 (conform tabelului nr. 1 privind sancțiunile GAEC-urilor). în cazurile de nerespectare intenționată, reducerea aplicată nu va fi mai mică de 20% din plată și poate merge până la excluderea totală din măsura de sprijin pentru unul sau mai mulți ani calendaristici (conform tabelului nr. 1) Valoarea sancțiunilor pentru un an calendaristic nu depășește suma totală cuvenită fermierului în cadrul măsurii. Nerespectarea datorată neglijenței Dacă nerespectarea se datorează neglijenței unui fermier, sancțiunea calculată la suma totală este de 3% din suma totală. Astfel, pe baza rezultatelor din raportul de control, se decide să se reducă acest procent la 1%, să se crească până la 5% din suma totală sau să nu se aplice nicio sancțiune (conform tabelului nr. 1) Dacă au fost stabilite nereguli repetate, cu excepția celor considerate intenționate, sancțiunea stabilită în cazul primei nerespectări repetate va fi multiplicată cu factorul 3. în cazul repetițiilor viitoare ale aceleiași nereguli, factorul 3 de multiplicare va fi aplicat de fiecare dată la rezultatul sancțiunii stabilite pentru neregulile repetate anterioare. Sancțiunea maximă nu va depăși 15% din suma totală (conform tabelului nr. 1). Nerespectarea intenționată Dacă fermierul nu a respectat intenționat aceeași condiție, sancțiunea aplicată nu trebuie să fie mai mică de 20% din suma totală și poate ajunge până la excluderea totală din una sau mai multe scheme de ajutor și se poate aplica pentru unul sau mai mulți ani calendaristici (conform tabelului nr. 1). I. Sancțiuni pentru nerespectarea GAEC-urilor Bunele condiții agricole și de mediu (GAEC) sunt definite conform legislației naționale în vigoare. La controlul administrativ, este considerată a fi neglijență situația în care în rapoartele de control pe teren din ultimii 2 ani apare o anumită condiție ca fiind neconformă cel mult o dată. La controlul administrativ, este considerată a fi repetiție situația în care în ambele rapoarte de control pe teren din ultimii 2 ani apare o anumită condiție ca fiind neconformă. Sancțiuni pentru nerespectarea GAEC-urilor Tabelul nr. 1 Tipul Amploarea Gravitatea**) Persistența**) % Prima repetiție A 2-a A 3-a repetiție A 4-a sancțiunii Sancțiune repetiție repetiție Nepermanentă 1% 3% 9% 15% + Notificare 1 81% + Scăzută Notificare2 Permanentă 3% 9% 15% + 81% + Notificare 2 100% Notificare 1 Nepermanentă 3% 9% 15% + 81% + Notificare 2 100% Limitare la Medie Notificare 1 fermă Permanentă 5% 15% + 45% + 100% și excluderea de la Exclus de Notificare 1 Notificare2 măsură în anul următor la măsură Nepermanentă 5% 15% + 45% + 100% și excluderea de la Exclus de înaltă Notificare 1 Notificare2 măsură în anul următor la măsură Permanentă 5% 15% + 45% + 100% și excluderea de la Exclus de Neglijență*) Notificare 1 Notificare2 măsură în anul următor la măsură Nepermanentă 5% 15% + 45% + 100% și excluderea de la Exclus de Scăzută Notificare 1 Notificare2 măsură în anul următor la măsură Permanentă 5% 15% + 45% + 100% și excluderea de la Exclus de Notificare 1 Notificare2 măsură în anul următor la măsură Răspândire Nepermanentă 5% 15% + 45% + 100% și excluderea de la Exclus de asupra Medie Notificare 1 Notificare2 măsură în anul următor la măsură altor ferme Permanentă 5% 15% + 45% + 100% și excluderea de la Exclus de Notificare 1 Notificare2 măsură în anul următor la măsură Nepermanentă 5% 15% + 45% + 100% și excluderea de la Exclus de înaltă Notificare 1 Notificare2 măsură în anul următor la măsură Permanentă 5% 15% + 45% + 100% și excluderea de la Exclus de Notificare 1 Notificare2 măsură în anul următor la măsură Intenție Indiferent de gradul de amploare, 20% 100% și excluderea de la măsură în anul următor gravitate și persistență *) La a 4-a repetiție, indiferent de gravitatea sancțiunii, se consideră intenție. Notificarea 1 reprezintă avertismentul către fermier cu privire la consecințele care vor apărea în cazul nerespectări! cerințelor GAEC și în anul următor. Notificarea 2 reprezintă înștiințarea fermierului cu privire la declararea ca intenție a nerespectării cerințelor GAEC. **) Definirea acestor criterii se regăsește în tabelul nr. 2. 22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 217/7.IV.2010 Tabelul nr. 2 Criteriu Nivel Definiție Scăzută 0---30% din suprafața determinată a fermei* Gravitate Medie >30---50% din suprafața determinată a fermei înaltă >50% din suprafața determinată a fermei Nepermanentă Condiții nerespectate care nu pot fi rectificate pe parcursul anului pentru care a solicitat sprijinul Persistență Permanentă Condiții nerespectate care nu pot fi rectificate pe parcursul angajamentului (nerespectările descoperite în ultimul an de angajament se consideră a fi permanente) *în cazul în care fermierul nu a respectat condițiile GAEC pe o suprafață mai mică de 3% din suprafața determinată a fermei, acesta nu va fi sancționat, însă va fi notificat cu privire la consecințele care vor apărea în cazul nerespectării cerințelor GAEC și în anul următor. în cazul în care fermierul a fost detectat cu neconformități de gravitate mare, în anul următor acesta va fi inclus în rata de control pe teren cu factor ridicat de risc. în cazul în care fermierul a fost detectat cu neconformități de gravitate mică și medie, în anul următor eșantionul va fi mărit cu 10% din fermierii pentru care au fost identificate astfel de neconformități. Observație: GAEC 4 se aplică începând cu anul 2009. II. Sancțiuni pentru nerespectarea cerințelor minime Conform anexei 4B1 — Cerințe minime relevante pentru măsurile de agro-mediu din Programul național de dezvoltare rurală 2007—2013, cerințele minime sunt menționate în tabelul nr. 3, astfel: Tabelul nr, 3 Codul Cerința minimă Sancțiunea cerinței Neglijență Repetiție 1 Este permisă utilizarea numai a acelor produse de protecție a plantelor care au fost autorizate pentru 3% 9% vânzare și numai în conformitate cu instrucțiunile de utilizare. 2 Persoanele care folosesc produsele de protecție a plantelor trebuie să fie calificate (să aibă o atestare 3% 9% profesională). Persoanele care folosesc produsele de protecție a plantelor clasificate ca având „toxicitate ridicată” 3 sau ca „toxice” trebuie să fie înregistrate la serviciul special din cadrul poliției județene din raza de 3% 9% activitate. De asemenea, trebuie să fie înregistrate la unitatea sanitar-veterinară sau la inspectoratul județean pentru siguranța muncii. 4 Folosirea produselor de protecție a plantelor poate fi realizată doar pentru scopul în care aceste 3% 9% produse au fost omologate și numai conform instrucțiunilor de utilizare. Tratamentele cu produse de protecție a plantelor nu sunt permise în zonele de protecție a apelor, în 5 zonele protejate, în zonele de protecție sanitară, zonele de protecție ecologică, precum și în alte zone 3% 9% protejate stabilite de autoritățile competente. 6 îngrășămintele naturale aplicate nu pot conține mai mult de 170 kg de azot (N) ca ingredient pur pe 1 ha 3% 9% de teren agricol. 7 Fermierii trebuie să respecte perioadele în care aplicarea fertilizatorilor este interzisă. 3% 9% 8 Aplicarea îngrășămintelor pe terenurile cu pante abrupte trebuie realizată prin încorporarea 3% 9% îngrășămintelor în sol și luarea în considerare a condițiilor meteorologice. 9 Niciun tip de îngrășământ nu poate fi aplicat pe terenuri acoperite de zăpadă, pe terenuri cu apă în 3% 9% exces sau pe terenuri înghețate. Nu vor fi folosiți fertilizatori în apropierea resurselor de apă în conformitate cu următoarele indicații: --- fertilizator solid --- nu mai aproape de 6 m de apă; 10 --- fertilizator lichid --- nu mai aproape de 30 m de apă. 3% 9% în apropierea stațiilor de captare a apei potabile nu va fi folosit niciun tip de fertilizator la o distanță mai mică de 100 m față de stația de captare a apei. 11 Fermierii trebuie să se asigure că îngrășămintele sunt distribuite uniform. 3% 9% 12 Fermierii trebuie să urmeze un plan de fertilizare. 3% 9% 13 Interzicerea folosirii fertilizatorilor neautorizați pentru vânzare. 3% 9% Pentru pachetele 1, 2 și 3 se aplică cerințele minime de la 1 la 13, iar pentru pachetul 4 se aplică cerințele minime de la 6 la 13. începând cu anul 2009, cerințele minime privind utilizarea pesticidelor și a fertilizanților chimici trebuie să fie îndeplinite pe întreaga suprafață a fermei. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 217/7.IV.2010 23 Neconformitatea cu o cerință minimă este amplă în cazul în care Agenția de plăți primește sesizări din partea altor fermieri sau a unor autorități cu privire la faptul că efectele negative ale nerespectării unei cerințe minime de către un fermier nu se limitează la terenul fermei acestuia. în acest caz, sancțiunea aplicată la nivelul fermei este de 5% pentru nerespectări datorate neglijenței și 15% pentru nerespectări repetate. Sancțiunile pentru amploare se regăsesc în tabelul nr. 4. Tabelul nr. 4 Sancțiunea aplicată fermierului pentru Cerințe minime Amploare Gravitate Nivelul sancțiunii Neglijență Repetiție Mică 1% 3% Limitată la terenul fermei Medie 3% 9% Mare 5% 15% Nu este limitată la terenul fermei Mare 5% 15% Gravitatea neregulilor se evaluează la nivelul întregii ferme pe baza numărului de cerințe minime nerespectate, conform tabelului nr. 5. Tabelul nr. 5 Gravitate Tipul nerespectării Neglijență Repetiție Mică 3% 9% Medie 6%---12% > 9% și < 36% Mare > 15% > 36% l+ll. Sancțiuni pentru nerespectarea ecocondiționalității „Sancțiunea calculată” aferentă fermierului care a depus cererea de plată se calculează prin însumarea sancțiunilor finale pentru nerespectarea GAEC-urilor, precum și a celor pentru Cerințele minime. „Sancțiunea aplicată” fermierului: a) în cazul în care sancțiunile finale stabilite pentru nerespectarea GAEC-urilor, precum și a Cerințelor minime sunt datorate neglijenței, este: — „sancțiunea calculată”, dacă „sancțiunea calculată” este < 5%; — 5%, dacă „sancțiunea calculată” este > 5%; b) în cazul în care cel puțin o sancțiune finală stabilită pentru nerespectarea GAEC-urilor sau a Cerințelor minime este datorată repetiției, este: • pentru prima repetiție: — „sancțiunea calculată”, dacă „sancțiunea calculată” este < 15%; — 15%, dacă „sancțiunea calculată” este > 15%; • de la a doua repetiție: — „sancțiunea calculată”, conform tabelelor nr. 1 și 4, după notificarea fermierului; c) în cazul în care sancțiunile finale stabilite pentru nerespectarea GAEC-urilor, precum și a Cerințelor minime sunt datorate intenției, este: — 20%, dacă „sancțiunea calculată” este < 20%; — „sancțiunea calculată”, dacă „sancțiunea calculată” este > 20%, dar nu mai mult de 100%. MINISTERUL TRANSPORTURILOR Șl INFRASTRUCTURII ORDIN privind modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 562/2006 pentru desemnarea și identificarea inspectorilor AVSEC Având în vedere prevederile art. 9 din Regulamentul (CE) nr. 1.217/2003 al Comisiei de stabilire a specificațiilor comune pentru programele naționale de control al calității în domeniul siguranței aviației civile, în temeiul prevederilor art. 13 din Programul național de asigurare a calității în domeniul securității aeronautice — PNAC—SECA, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.869/2005, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 76/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, cu modificările și completările ulterioare, ministrul transporturilor și infrastructurii emite următorul ordin: Art. I. —Anexa nr. 1 la Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 562/2006 pentru desemnarea și identificarea inspectorilor AVSEC, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 343 din 17 aprilie 2006, cu modificările ulterioare, se modifică și se înlocuiește cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. II. — Direcția generală infrastructură și transport aerian din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Art. III. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul transporturilor și infrastructurii, Radu Mircea Berceanu București, 25 martie 2010. Nr. 245. 24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 217/7.IV.2010 ANEXĂ lAnexa nr. 1 la Ordinul nr. 562/2006) LISTA INSPECTORILOR AVSEC Nr. Numele și prenumele Codul numeric personal Structura din care face parte crt. 1. Arba loan 1550107400612 Direcția generală infrastructură și transport aerian 2. Dobre Florea 1560425400780 Direcția generală infrastructură și transport aerian 3. Mureșan Remus Alexandru loan 1741103240061 Direcția generală infrastructură și transport aerian 4. Protopopescu Florina 2790104106821 Direcția generală infrastructură și transport aerian 5. Tat Paul Dorin 1800928420028 Direcția generală infrastructură și transport aerian 6. Dumitrașcu Ștefan Alexandru 1770524463011 Direcția generală infrastructură și transport aerian 7. Țocu Vasile 1620301400367 Regia Autonomă „Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian”--- ROMATSA 8. Toșa Ovidiu Dumitru 1671024272637 Compania Națională „Aeroporturi București” --- S.A. 9. Cazacu Titus Adrian 1621219131265 Societatea Națională „Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu --- Constanța” --- S.A. 10. Ciobanu Florea 1570513400634 Serviciul Român de Informații --- Direcția Generală Prevenire și Combatere Terorism 11. Păun Claudiu Mihail 1731222214616 Serviciul Român de Informații --- Direcția Generală Prevenire și Combatere Terorism 12. Marinete Călin Lucian 1720623354773 Societatea Națională „Aeroportul Internațional Timișoara --- Traian Vuia” --- S.A. 13. Șuta Nicușor 1640822131234 Societatea Națională „Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu - Constanța” --- S.A. 14. losopescu Cristian 1740513221250 Regia Autonomă Aeroportul lași ACTE ALE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE Șl JUSTIȚIE ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE SI JUSTIȚIE » > , — SECȚIILE UNITE — DECIZIA Nr. 37 din 14 decembrie 2009 Dosar nr. 23/2009 Sub președinția doamnei judecător Lidia Bărbulescu, președintele înaltei Curți de Casație și Justiție, înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în Secții Unite, în conformitate cu dispozițiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, s-a întrunit pentru a examina recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 13 din același act normativ, cu referire la posibilitatea acordării indemnizației de dispozitiv lunare în cuantum de 25% din salariul de bază tuturor funcționarilor publici și personalului contractual care își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice locale. Secțiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozițiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicată, fiind prezenți 67 de judecători din 103 aflați în funcție. Procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție a fost reprezentat de procuror Antoaneta Florea — procuror șef al Biroului de reprezentare din cadrul Secției judiciare — Serviciul judiciar civil. Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție a susținut recursul în interesul legii, punând concluzii pentru admiterea acestuia în sensul de a se stabili că indemnizația de dispozitiv lunară în cuantum de 25% din salariul de bază, prevăzută de art. 13 din Legea nr. 138/1999, cu modificările și completările ulterioare, se acordă funcționarilor publici și personalului contractual care își desfășoară activitatea în cadrul Ministerului Administrației și Internelor și în instituțiile publice din subordinea acestuia, precum și personalului care își desfășoară activitatea în serviciile comunitare din subordinea consiliilor locale și a prefecturilor care au beneficiat de acest drept salarial’și înainte de transfer sau detașare din cadrul fostului Minister de Interne. SECȚIILE UNITE, deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele: în practica instanțelor de judecată s-a constatat că nu există un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, cu modificările și completările ulterioare, raportat la MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 217/7.IV.2010 25 art. 13 din același act normativ, cu referire la posibilitatea acordării indemnizației de dispozitiv lunare în cuantum de 25% din salariul de bază tuturor funcționarilor publici și personalului contractual care își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice locale. Astfel, unele instanțe au admis acțiunile formulate de funcționarii publici și personalul contractual care își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice locale și au obligat primăriile și consiliile locale la alocarea, calcularea și plata către reclamanți a drepturilor bănești reprezentând indemnizația de dispozitiv lunară în cuantum de 25% din salariul de bază. în motivarea acestei soluții s-a reținut că sunt incidente dispozițiile art. 13 din Legea nr. 138/1999, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora cadrele militare în activitate, militarii angajați pe bază de contract și salariații civili beneficiază de o indemnizație de dispozitiv lunară de 25% din solda de funcție, solda de grad, solda de merit, indemnizația de comandă și gradații, respectiv din salariul de bază. S-a reținut, de asemenea, că ulterior apariției Legii nr. 138/1999, Ministerul de Interne și Ministerul Administrației Publice s-au reorganizat prin comasare, formând Ministerul Administrației și Internelor și, prin Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 496/2003 pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului de interne nr. 275/2002 privind aplicarea prevederilor legale referitoare la salarizarea personalului militar și civil din Ministerul de Interne, s-a dispus că indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil care își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice, fără a distinge între administrația publică centrală și cea locală. Totodată, în ordinul menționat a fost definită sintagma „personal civil”, conținută de art. 47 din Legea nr. 138/1999 ca reprezentând funcționarii publici și personalul contractual din Ministerul Administrației și Internelor, prevăzându-se că acest personal beneficiază de drepturile stabilite prin Legea nr. 138/1999, cu excepția celui din domeniul administrației publice, care beneficiază doar de dreptul prevăzut la art. 13 din aceeași lege, precum și de drepturile prevăzute în reglementările în vigoare aplicabile salariaților omologi din sectorul bugetar. Alte instanțe, dimpotrivă, au respins acțiunile având ca obiect plata indemnizației de dispozitiv reglementată de art. 13 din Legea nr. 138/1999, formulate de funcționarii publici și personalul contractual care își desfășoară activitatea în administrația publică locală. în motivare s-a arătat că Legea nr. 138/1999, astfel cum rezultă din însuși titlul ei, stabilește modalitatea de salarizare și acordare a altor drepturi numai pentru personalul militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții. Astfel, potrivit prevederilor art. 47 din legea menționată, numai personalul civil din ministerele și instituțiile centrale enumerate în art. 1 beneficiază de unele drepturi prevăzute de acest act normativ, iar conform art. 49, personalul civil care desfășoară activități în condiții similare cu cele ale cadrelor militare beneficiază de primele, sporurile și indemnizațiile acordate acestora. S-a arătat, de asemenea, că prevederile din Legea nr. 138/1999 și din Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 496/2003 referitoare la indemnizația de dispozitiv în cuantum de 25% din salariul de bază nu sunt aplicabile și altor categorii de funcționari publici și personal angajat pe bază de contract care își desfășoară activitatea în administrația publică locală, Ministerul Administrației și Internelor neavând nicio atribuție în privința salarizării acestor categorii profesionale, întrucât administrația publică locală nu face parte din structurile acestui minister. S-a apreciat, prin recursul în interesul legii, că aceste din urmă instanțe au interpretat și aplicat corect dispozițiile legii. în legătură cu această problemă de drept, în privința căreia s-a constatat că instanțele nu au un punct de vedere unitar, se rețin următoarele: în conformitate cu art. 1 din Legea nr. 138/1999 „dispozițiile prezentei legi se aplică personalului militar și civil din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului de Interne, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază, Serviciului de Telecomunicații Speciale și Ministerului Justiției”. Art. 13 din Legea nr. 138/1999 prevede: „cadrele militare în activitate, militarii angajați pe bază de contract și salariații civili beneficiază de o indemnizație de dispozitiv lunară de 25% din solda de funcție, solda de grad, solda de merit, indemnizația de comandă și gradații, respectiv din salariul de bază.” Prin prevederile art. 47 din aceeași lege se arată că „personalul civil din ministerele și instituțiile centrale prevăzute la art. 1 beneficiază de drepturile salariale reglementate în legislația aplicabilă în sectorul bugetar și de unele drepturi salariaie prevăzute de prezenta lege”, iar art. 49 stipulează că „personalul civil din ministerele și instituțiile centrale prevăzute la art. 47, care desfășoară activități în condiții similare cu cele ale cadrelor militare, beneficiază de primele, sporurile și indemnizațiile acordate acestora, potrivit prevederilor aplicabile cadrelor militare în activitate”. Dispozițiile legale sus-menționate conțin o enumerare limitativă și sunt aplicabile personalului militar și civil din instituțiile menționate la art. 1 din lege, astfel că nu există niciun temei pentru ca drepturile salariale suplimentare constând în indemnizația de dispozitiv lunară de 25% din salariul de bază să poată fi recunoscute și acordate tuturor funcționarilor publici și personalului contractual din administrația publică locală. Aceste dispoziții legale nu au devenit aplicabile funcționarilor publici și personalului contractual din administrația publică locală nici după ce Ministerului Administrației și Internelor i-au fost stabilite unele atribuții în domeniul administrației publice căci stabilirea respectivelor atribuții nu semnifică includerea administrației publice locale în structurile acestui minister, pentru a se putea considera că Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 496/2003 ar fi privit și aceste categorii profesionale. Prin acte normative succesive, ca urmare a unor reorganizări, denumirea Ministerului de Interne a fost schimbată de mai multe ori în decursul timpului, ocazie cu care s-a dispus și asupra atribuțiilor acestui minister, precum și cu privire la instituții publice șî structuri ce urmau să își desfășoare activitatea în subordinea sa și, desigur, cu privire la situația personalului său și al acelor instituții. Astfel, conform prevederilor art. 14 alin. (1) lit. a) și b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 63/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Administrației și Internelor (în prezent abrogată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Administrației și Internelor, aprobata cu modificări prin Legea nr. 15/2008,’ cu modificările și completările ulterioare), acestui minister rezultat prin unificarea fostului Minister de Interne cu fostul Minister al Administrației i s-au stabilit atribuții atât în domeniul administrației publice, cât și în cel al ordinii și siguranței publice, iar potrivit dispozițiilor art. 17 alin. (2) și (3) din același act normativ, personalul Ministerului de Interne și cel al Ministerului Administrației a fost transferat în interesul serviciului și numit pe funcții la Ministerul Administrației și Internelor, în condițiile legii, beneficiind de drepturile dobândite anterior, conform legislației, precum și, în limita bugetului aprobat, de indemnizații'și sporuri specifice instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională. Cu această ocazie, personalul din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, Inspectoratului Național pentru Evidența Persoanelor și Direcției Generale de Pașapoarte, care a activat anterior în domeniul ordinii și siguranței publice din fostul Minister de Interne, a fost transferat în domeniul administrației publice centrale din subordinea 26 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 217/7.IV.2010 Ministerului Administrației și Internelor, potrivit dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 63/2003. Ulterior, conform prevederilor art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2007 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale, aprobată prin Legea nr. 98/2008, cu modificările și completările ulterioare, a fost înființat Ministerul Internelor și Reformei Administrative, prin reorganizarea Ministerului Administrației și Internelor, în subordinea noului minister fiind trecute instituțiile centrale menționate în art. 13 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările și completările ulterioare. Totodată, potrivit prevederilor art. 18 alin. (2) și (3) din această din urmă ordonanță de urgență, personalul ministerului reorganizat a fost transferat în interesul serviciului, cu menținerea funcțiilor deținute și a drepturilor salariale dobândite anterior, la ministerul rezultat din reorganizare. în urma acestei măsuri, în domeniul administrației publice din Ministerul Internelor și Reformei Administrative a fost transferat personalul din structurile prevăzute la art. 13 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările și completările ulterioare. în prezent, în urma reorganizării Ministerului Internelor și Reformei Administrative dispuse prin art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 221/2008 pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale, aprobată prin Legea nr. 186/2009, a avut loc din nou înființarea Ministerului Administrației și Internelor, iar conform art. 21 din ordonanță, acesta a preluat personalul ministerului reorganizat, personal care și-a menținut nivelul salarizării prevăzut prin actele normative în vigoare, așa cum se arată în art. 22 alin. (7) din același act normativ. Pe parcursul succesiunii de acte normative care au vizat reorganizarea aceluiași minister, mai exact în baza art. 9 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 63/2003, a fost emis Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 496/2003 privind modificarea Ordinului ministrului de interne nr. 275/2002 pentru aplicarea prevederilor legale referitoare la salarizarea personalului militar și civil din Ministerul de Interne. Din examinarea dispozițiilor ordinului se observă vă acesta a fost emis, printre altele, în vederea clarificării unor aspecte privind modalitatea de salarizare a personalului civil transferat în domeniul administrației publice din structurile aflate în subordinea fostului Minister de Interne, deoarece Ordinul ministrului de interne nr. 275/2002 fusese adoptat anterior reorganizării ministerului, astfel că se referea numai la personalul civil din instituțiile cu activitate în domeniul ordinii publice. Potrivit pct. 9.2 din ordin: „Indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului care își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice”, iar la pct. 31.1 se arată că „prin personal civil se înțelege funcționarii publici și personalul contractual din Ministerul Administrației și Internelor”. La același punct al ordinului se precizează că „personalul civil din Ministerul Administrației și Internelor beneficiază de drepturile stabilite prin prezenta lege, cu excepția celui din domeniul administrației publice, care beneficiază doar de dreptul prevăzut de art. 13 din lege, precum și de cele prevăzute în reglementările în vigoare aplicabile salariaților analogi din sectorul bugetar”. Așadar, prin dispozițiile acestui ordin nu s-a acordat dreptul salarial constând în indemnizația de dispozitiv altui personal civil (funcționari publici și personal contractual) din domeniul administrației publice, decât cel aflat în subordinea Ministerului Administrației și Internelor, în condițiile în care, așa cum s-a menționat anterior, acestui minister i-au fost stabilite atribuții atât în domeniul ordinii și siguranței publice, cât și în cel al administrației publice. Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 496/2003 nu s-a referit și nici nu se putea referi la vreo categorie de personal din administrația publică locală, căci autoritățile prin care aceasta se realizează nu se află în raport de subordonare nici față de Ministerul de Interne, nici față de vreo altă autoritate a statului, ci funcționează potrivit principiilor descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice, așa cum se stabilește prin art. 120 alin. 1 din Constituția României, republicată, și art. 2 alin. (1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Așa cum s-a arătat, prin ordonanțele de urgență ce au fost menționate se stabilește că funcționarii publici și personalul contractual ce au beneficiat de indemnizația de dispozitiv lunară cât timp au fost încadrați la Ministerul Administrației și Internelor vor continua să aibă respectivul drept și după transferul lor în structurile administrației publice centrale din subordinea acestui minister. Ulterior, conform prevederilor art. 18 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările și completările ulterioare, personalul fostului Minister al Administrației și Internelor a fost transferat în interesul serviciului la Ministerul Internelor și Reformei Administrative cu menținerea funcțiilor deținute și a drepturilor salariale dobândite anterior. Pe de altă parte, potrivit dispozițiilor art. 4 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 84/2001 privind înființarea și funcționarea serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 372/2002, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2004 pentru modificarea și completarea unor acte normative în vederea stabilirii cadrului organizatoric și funcțional corespunzător desfășurării activităților de eliberare și evidență a cărților de identitate, actelor de stare civilă, pașapoartelor simple, permiselor de conducere și certificatelor de înmatriculare a vehiculelor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 520/2004, cu modificările și completările ulterioare, au fost înființate în subordinea consiliilor locale ale comunelor, orașelor și municipiilor servicii publice comunitare locale de evidență a persoanelor, prin reorganizarea compartimentelor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor locale și al formațiunilor locale de evidență a populației din structura Ministerului Administrației și Internelor. Potrivit art. 24¹ alin. (2) din același act normativ, astfel cum a fost modificat prin art. II pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2005 pentru modificarea și completarea unor acte normative în vederea stabilirii cadrului organizatoric și funcțional corespunzător desfășurării activităților de eliberare și evidență a cărților de identitate, actelor de stare civilă, pașapoartelor simple, permiselor de conducere și certificatelor de înmatriculare a vehiculelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 349/2005, personalul serviciilor comunitare de evidență a persoanelor este detașat de la Ministerul Administrației și Internelor, în condițiile legii, păstrându-și toate drepturile anterior dobândite. Soluții legislative similare au fost adoptate și prin Ordonanța Guvernului nr. 83/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea și evidența pașapoartelor simple și serviciilor publice comunitare regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 362/2002, cu modificările și completările ulterioare, în sensul că personalul acestor servicii comunitare organizate în cadrul prefecturilor județene și al Prefecturii Municipiului București, în baza art. 15¹ și 15² din actul normativ menționat, este transferat din structura Ministerului Administrației și Internelor, păstrându-și toate drepturile anterior dobândite. Astfel fiind, în afară de militarii și salariații civili (funcționari publici și personal contractual) din Ministerul Internelor și MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 217/7.IV.2010 27 Reformei Administrative (în prezent Ministerul Administrației și Internelor) și din instituțiile publice aflate în subordinea ministerului, indemnizația de dispozitiv prevăzută de art. 13 raportat la art. 47 din Legea nr. 138/1999, cu modificările și completările ulterioare, se acordă și următoarelor categorii de personal: — personalului civil al serviciilor comunitare de evidență a persoanelor care sunt organizate și funcționează în subordinea consiliilor locale, în temeiul dispozițiilor cu caracter special ale art. 24¹ alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 84/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 372/2002, cu modificările și completările ulterioare, în considerarea faptului că este încadrat la Ministerul Administrației și Internelor (fost Ministerul Internelor și Reformei Administrative) și este detașat la aceste servicii comunitare, păstrându-și toate drepturile anterior dobândite; — personalului civil al serviciilor comunitare pentru eliberarea și evidența pașapoartelor simple și al serviciilor publice comunitare regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor organizate în cadrul prefecturilor județene și al Prefecturii Municipiului București în temeiul dispozițiilor cu caracter special ale art. 15¹ și 15² din Ordonanța Guvernului nr. 83/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 362/2002, cu modificările și completările ulterioare, în considerarea faptului că își păstrează toate drepturile dobândite anterior transferului din structura Ministerului Administrației și Internelor la aceste servicii comunitare. Prin urmare, este evident faptul că nu pot beneficia de indemnizația de dispozitiv alte categorii de funcționari publici sau personal contractual care, deși la un moment dat au avut beneficiul acestui drept salarial, în considerarea faptului că au făcut parte din structuri ale Ministerului Administrației și Internelor, dar care în prezent nu se mai încadrează în niciuna dintre ipotezele juridice prezentate. De asemenea, este evident faptul că nu pot beneficia de indemnizația de dispozitiv toți funcționarii publici și personalul contractual din cadrul autorităților administrației publice locale, întrucât nici aceste categorii de personal nu se încadrează în vreuna dintre ipotezele juridice prezentate. Dacă legiuitorul ar fi dorit acordarea indemnizației de dispozitiv de 25% din salariul de bază tuturor funcționarilor publici și personalului contractual din administrația publică locală, ar fi prevăzut în mod expres o atare posibilitate. Nu se poate susține că există discriminare, în sensul dispozițiilor art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art. 16 din Constituția României, republicată, în ceea ce privește salarizarea funcționarilor publici și personalului contractual transferat în structurile administrației publice, instituțiile publice și organele de specialitate ale administrației publice centrale din subordinea Ministerului Administrației și Internelor, precum și a celui detașat, respectiv transferat în serviciile publice comunitare din subordinea consiliilor locale ori a prefecturilor și celelalte categorii de funcționari publici și personal contractual care își desfășoară activitatea în alte instituții și servicii publice din administrația locală, întrucât personalul care a lucrat în structurile fostului Minister de Interne a beneficiat de sporul de dispozitiv, iar prin prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2003, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2007, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările și completările ulterioare, și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 221/2008, aprobată prin Legea nr. 186/2009, acte normative succesive care au reglementat măsuri de reorganizare a acestui minister, s-a prevăzut că personalul din cadrul său își păstrează drepturile dobândite anterior. Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudența sa constantă, legată de aplicarea garanției instituită de art. 14 din Convenție, a subliniat că o diferență de tratament are natură discriminatorie numai dacă nu se bazează pe o justificare rezonabilă și obiectivă, adică nu urmărește un scop legitim sau dacă nu există un raport de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul urmărit. De asemenea, Curtea a statuat că statele dispun de o anumită marjă de apreciere pentru a determina dacă și în ce măsură diferențele dintre situațiile analoage sunt de natură să justifice un tratament diferit, iar autoritățile naționale competente rămân libere să aleagă măsurile pe care le socotesc potrivite pentru atingerea unui scop legitim. Or, în esență, acordarea de către legiuitor a acestui drept salarial categoriilor profesionale ce au fost arătate își are justificarea în complexitatea și gradul de dificultate al sarcinilor de serviciu, precum și al responsabilităților ce le revin. Totodată, este evident că nu ne aflăm în prezența unor situații analoage tratate diferențiat. în consecință, în temeiul dispozițiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 329 alin. 2 și 3 din Codul de procedură civilă, urmează a se admite recursul în interesul legii și a se decide în sensul considerentelor de mai sus. PENTRU ACESTE MOTIVE în numele legii DECID: Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție. Dispozițiile art. 13 raportat la art. 47 din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții se interpretează în sensul că indemnizația de dispozitiv lunară în cuantum de 25% din salariul de bază, prevăzută de art. 13 din acest act normativ, se acordă funcționarilor publici și personalului contractual care își desfășoară activitatea în cadrul Ministerului Administrației și Internelor și în instituțiile publice din subordinea ministerului, precum și personalului care își desfășoară activitatea în serviciile comunitare din subordinea consiliilor locale și a prefecturilor care au beneficiat de acest drept salarial și înainte de transfer sau detașare din cadrul fostului Minister de Interne. Obligatorie, potrivit art. 329 alin. 3 din Codul de procedură civilă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 14 decembrie 2009. PREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE Șl JUSTIȚIE, judecător LIDIA BĂRBULESCU Prim-magistrat-asistent, Adriana Daniela White 28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 217/7.IV.2010 ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A SISTEMULUI DE PENSII PRIVATE COMISIA DE SUPRAVEGHERE A SISTEMULUI DE PENSII PRIVATE HOTĂRÂRE privind aprobarea Normei nr. 4/2010 pentru completarea Normei nr. 11/2009 privind procedura de supraveghere a punerii în aplicare a sancțiunilor internaționale în sistemul pensiilor private, aprobată prin Hotărârea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private nr. 14/2009 în temeiul prevederilor art. 16, art. 23 lit. f) și ale art. 24 lit. o) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2005 privind înființarea, organizarea si funcționarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, aprobată cu modificări prin Legea nr. 313/2005, în baza Hotărârii Parlamentului României nr. 24/2006 privind numirea președintelui, a vicepreședintelui și a celorlalți membri ai Consiliului Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, având în vedere prevederile Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în baza prevederilor art. 12 alin. (2), art. 17 alin. (6) și ale art. 18 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 217/2009, și ale art. II din Legea nr. 217/2009 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale, în baza Notei de fundamentare nr. 236 din 18 martie 2010 a Direcției reglementare, prezentată în cadrul ședinței Consiliului din data de 25 martie 2010, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private emite următoarea hotarare: Art. 1. — Se aprobă Norma nr. 4/2010 pentru completarea Normei nr. 11/2009 privind procedura de supraveghere a punerii în aplicare a sancțiunilor internaționale în sistemul pensiilor private, aprobată prin Hotărârea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private nr. 14/2009, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 2. — Prezenta hotărâre și norma menționată la art. 1 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Art. 3. — Direcția secretariat, directorul general adjunct și Direcția reglementare asigură ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri. Președintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, Mircea Oancea București, 25 martie 2010. Nr. 5. ANEXĂ NORMA Nr. 4/2010 pentru completarea Normei nr. 11/2009 privind procedura de supraveghere a punerii în aplicare a sancțiunilor internaționale în sistemul pensiilor private în temeiul dispozițiilor art. 16, art. 23 lit. f) și ale art. 24 lit. o) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2005 privind înființarea, organizarea si funcționarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, aprobată cu modificări prin Legea nr. 313/2005, având în vedere prevederile Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în baza prevederilor art. 12 alin. (2), art. 17 alin. (6) și ale art. 18 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 217/2009, și ale art. II din Legea nr. 217/2009 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, denumită în continuare Comisie, emite prezenta normă. Articol unic. — Norma nr. 11/2009 privind procedura de supraveghere a punerii în aplicare a sancțiunilor internaționale în sistemul pensiilor private, aprobată prin Hotărârea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private nr. 14/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 18 mai 2009, se completează după cum urmează: 1. La articolul 7, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins: „(3) Entitățile prevăzute la art. 1 au obligația să raporteze Comisiei, atât în format letric, cât și electronic, date relevante privind persoanele, entitățile desemnate și operațiunile care implică bunuri, prin completarea Formularului pentru raportarea persoanelor, entităților desemnate și a operațiunilor care implică bunuri în sensul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 217/2009, conform anexei care face parte integrantă din prezenta normă.” 2. După articolul 11 se introduce o anexă având cuprinsul prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta normă. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 217/7.IV.2010 29 ANEXĂ la normă I Anexa la Norma nr. 11/2009) FORMULĂRI pentru raportarea persoanelor, entităților desemnate și a operațiunilor care implică bunuri în sensul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 217/2009 CAPITOLUL I Informații generale de identificare a entității raportoare 1 .1. Informații generale Data întocmirii..................................................................... Numărul de înregistrare la emitent.............................................. Tipul entității raportoare.................................................................................................................................................................. Actul normativ prin care s-a instituit sancțiunea.............................................................................................................................. I.2. Entitatea raportoare Date de identificare Denumirea................................................................................................................................................................................... Forma juridică de organizare.......................................................................................................................................................... Numărul de ordine în registrul comerțului........................................................................................................................................... Codul unic de înregistrare (CUI)...................................................................................................................................................... Codul de identificare fiscală (CIF).................................................................................................................................................... Sediul social Județul................................................................................. Localitatea.............................................................................. Strada............................................................................................... Nr............ Sectorul................................................ Subunitatea unde a avut loc tranzacția raportată Denumirea.................................................................................................................................................................................. Județul.................................................................................... Localitatea.............................................................................. CAPITOLUL II Date de identificare ale persoanelor desemnate II .A. Persoana juridică Date de identificare Denumirea..................................................................................................................... Forma juridică de organizare.................................................................................................. Numărul de ordine în registrul comerțului/Registrul național al asociațiilor și fundațiilor................................... Codul unic de înregistrare (CUI).............................................................................................. Codul de identificare fiscală (CIF)........................................................................................... Locul înregistrării — pentru persoane juridice străine Țara..................................... Localitatea.................................................. Sediul social Țara........................................ Județul...................................................... Localitatea................................................ Strada............................................................................................... Nr............ Sectorul................................................ i Completarea rubricilor se face după caz. 30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 217/7.IV.2010 Date de identificare ale reprezentantului legal Numele........................................................................................ Prenumele.................................................................................. Tipul documentului de identitate............................... Seria........................................ Nr............................................................. Emis la data de........................................................................ Autoritatea emitentă.................................................................. Codul numeric personal........................................................................................................................................................................ II .B. Persoana fizică Date de identificare Numele..................................................................................... Prenumele................................................................................. Data nașterii.......................................................... Locul nașterii.................................................................................................. Cetățenia........................................................................... Rezident/Nerezident........................................................................... Tipul documentului de identitate............................... Seria........................................ Nr............................................................. Emis la data de.................................................................................................. Autoritatea emitentă........................................... Codul numeric personal........................................................................................................................................................................ Domiciliul sau reședința Țara........................................ Județul...................................................... Localitatea................................................ Strada............................................................................................... Nr............ Sectorul................................................ CAPITOLUL III Informații despre contracte/tranzacții care fac obiectul raportării Tipul contractului/tranzacției.................................................................................................... Numărul de înregistrare și data încheierii contractului/tranzacției............................................................... Părțile contractului/tranzacției.................................................................................................. Valoarea totală a contractului/tranzacției (în cifre și litere)................................................................... Valabilitatea contractului............................................................................................................... CAPITOLUL IV Informații despre conturile și subconturile care fac obiectul raportării Tipul conturilor........................................................................ Nr. total conturi...................................................................... Detalii despre conturi și subconturi Conturi......................................................................................................................... Subconturi................................................................................................................. Valute..................................................................................................................... MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 217/7.IV.2010 31 CAPITOLUL V Date despre ordonatorul, intermediarul sau beneficiarul tranzacției realizate cu persoana indicată la cap. II V.1. Persoană juridică Date de identificare Denumirea............................................................................................................... Forma juridică de organizare Numărul de ordine în registrul comerțului/Registrul național al asociațiilor și fundațiilor............................. Codul unic de înregistrare (CUI)........................................................................................ Codul de identificare fiscală (CIF)..................................................................................... Sediul Țara........................................ Județul...................................................... Localitatea................................................ Strada............................................................................................... Nr............ Sectorul................................................ V.2. Persoană fizică Date de identificare Numele........................................................................................ Prenumele.................................................................................. Tipul documentului de identitate............................... Seria........................................ Nr. doc....................................................... Emis la data de........................................................................ Autoritatea emitentă.................................................................. Codul numeric personal........................................................................................................................................................................ Domiciliul Țara........................................ Județul...................................................... Localitatea................................................ Strada............................................................................................... Nr............ Sectorul................................................ CAPITOLUL VI Informații privind bunurile care fac obiectul raportării Tipul de legătură................................................................................................... Valoarea totală a bunurilor......................................................................................... Valuta.............................................................................................................. CAPITOLUL VII Descrierea circumstanțelor relevante Descrierea oricăror circumstanțe relevante.......................................................................... CAPITOLUL VIII Semnături Semnătură autorizată (numele, prenumele și funcția) Ștampila întocmit (numele, prenumele și telefonul) 32 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 217/7.IV.2010 NOTĂ privind unele aspecte referitoare la completarea Formularului pentru raportarea persoanelor, entităților desemnate și a operațiunilor care implică bunuri în sensul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 217/2009 1. Completarea de către entitățile raportoare a rubricilor Formularului pentru raportarea persoanelor, entităților desemnate și a operațiunilor care implică bunuri în sensul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 217/2009 se face după caz. 2. La cap. II, sintagma persoane desemnate este folosită în sensul dispozițiilor art. 2 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 202/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 217/2009, reprezentând guvernele statelor, entitățile nestatale sau persoanele care fac obiectul unor sancțiuni internaționale. 3. La cap. VI: a) prin bun se înțelege: orice tehnologie sau produs purtător de valoare economică sau destinat satisfacerii unui anumit scop, corporal ori necorporal, care aparține sau este deținut ori aflat sub controlul unor persoane sau entități desemnate ori care este interzis la import sau export din și către o anumită destinație; sunt asimilate definiției bunurilor fondurile, resursele economice și produsele sau tehnologiile cu dublă utilizare, așa cum noțiunea este definită prin dispozițiile art. 2 lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 202/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 217/2009; b) la rubrica „tipul de legătură” se fac precizări în ceea ce privește dreptul de proprietate, posesia, folosința sau dreptul de dispoziție asupra bunului ce face obiectul raportării. 4. La cap. VIII, prin sintagma semnătură autorizată se înțelege semnătura persoanei/persoanelor învestite, conform legislației incidente, cu autoritatea de a reprezenta oficial entitatea raportoare în relațiile cu terții. EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR MONITORUL OFICIAL „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, sos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A. 5 948368 442030 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 217/7.IV.2010 conține 32 de pagini. Prețul: 6,40 lei ISSN 1453—4495