MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI PARTEAI Anul 178 (XXII) — Nr. 181 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Luⁿⁱ’ ²² martⁱe ²⁰¹⁰ SUMAR Nr. Pagina DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE Decizia nr. 144 din 25 februarie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale......................................... 2-3 Decizia nr. 169 din 2 martie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 33 lit. a) și art. 38 din Codul de procedura penală, precum și ’a dispozițiilor art. 146 și art. 215 alin. 1 și 5 din Codul penal.............................................................. 3-5 Decizia nr. 177 din 2 martie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 300 alin. 2 din Codul de procedură penală....’.............................. 5-6 Decizia nr. 208 din 4 martie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 71 din Codul penal.............’....................'.................... 6-7 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE 48. — Ordin al directorului general al Biroului Român de Metrologie Legală pentru aprobarea Listei oficiale a mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal L.O. —2010.................................... 8-12 66. — Decizie a președintelui Agenției pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru întreprinderi Mici și Mijlocii privind aprobarea Nr. Pagina Procedurii de implementare a Programului național multianual pe perioada 2005—2012 pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager din sectorul întreprinderilor mici și mijlocii 13 67. — Decizie a președintelui Agenției pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru întreprinderi Mici și Mijlocii privind aprobarea Procedurii de implementare a Programului național multianual pe perioada 2002—2012 pentru susținerea meșteșugurilor și artizanatului...................... 14 ACTE ALE AUTORITĂȚII ELECTORALE PERMANENTE 2. — Hotărâre privind desemnarea reprezentantului Autorității Electorale Permanente în Biroul Electoral de Circumscripție al Municipiului București constituit la alegerile parțiale pentru Camera Deputaților, care se vor desfășura în Circumscripția Electorală nr. 42 — municipiul București, Colegiul uninominal nr. 19, în data de 25 aprilie 2010.............................. 15 ★ Cuantumul total al sumelor provenite din finanțările private ale partidelor politice în anul 2009, conform Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale............................. 15 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 181/22.111.2010 DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE 9 9 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ » DECIZIA Nr. 144 din 25 februarie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale Acsinte Gaspar Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Petre Lăzăroiu Ion Predescu Tudorel Toader Augustin Zegrean luliana Nedelcu Benke Kăroly — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, excepție ridicată de Mihaela Almășan în Dosarul nr. 1.797/221/2009 al Judecătoriei Deva. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care apreciază că excepția ridicată este neîntemeiată, invocând, în acest sens, jurisprudența în materie a Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 2 iunie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 1.797/221/2009, Judecătoria Deva a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, excepție ridicată de Mihaela Almășan într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri formulate în temeiul art. 278¹ din Codul de procedură penală împotriva soluției procurorului de neîncepere a urmăririi penale cu privire la autorul excepției pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 4 din Legea nr. 241/2005. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale, deoarece sunt lipsite de claritate și pot da naștere la o interpretare foarte largă. Judecătoria Deva apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 4 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 27 iulie 2005, cu următorul cuprins: „Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente, după ce a fost somată de 3 ori, documentele legale și bunurile din patrimoniu, în scopul împiedicării verificărilor financiare, fiscale sau vamale”. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile de lege criticate încalcă dispozițiile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 11 alin. (2) privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 alin (1) privind universalitatea, art. 16 privind egalitatea în fața legii, art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 23 alin. (12) privind principiul legalității pedepsei, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 73 alin. (3) lit. h) privind reglementarea prin lege organică a infracțiunilor, pedepselor și a regimului executării acestora și în art. 129 privind folosirea căilor de atac. De asemenea, susține că se încalcă și prevederile art. 3 paragraful 2 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, ale art. 15 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și ale art. 7 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, prin Decizia nr. 1.439 din 5 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 16 decembrie 2009, raportat la o critică identică de neconstituționalitate formulată chiar de autorul prezentei excepții, a stabilit constituționalitatea textului de lege criticat. Pentru considerentele acolo arătate, care își păstrează valabilitatea și în cauză da față, prezenta excepție urmează să fie respinsă ca neîntemeiată. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 181/22.111.2010 3 Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, excepție ridicată de Mihaela Almășan în Dosarul nr. 1.797/221/2009 al Judecătoriei Deva. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 25 februarie 2010. PREȘEDINTE, ACSINTE GASPAR Magistrat-asistent, Benke Kăroly CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 169 din 2 martie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 33 lit. a) și art. 38 din Codul de procedură penală, precum și a dispozițiilor art. 146 și art. 215 alin. 1 și 5 din Codul penal loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltăn Tudorel Toader Augustin Zegrean Marinela Mincă Afrodita Laura Tutunaru — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 33 lit. a) și art. 38 din Codul de procedură penală, precum și a dispozițiilor art. 146 și art. 215 alin. 1 și 5 din Codul penal, excepție ridicată de Liviu Cezar Drăgoi în Dosarul nr. 2.255/54/2008 al Curții de Apel Craiova — Secția penală și pentru cauze cu minori. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca nefondată a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 215 alin. 1 și 5 și art. 146 din Codul penal și ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 33 lit. a) și art. 38 din Codul de procedură penală, deoarece acestea din urmă sunt criticate din perspectiva unei omisiuni de reglementare. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 21 mai 2009, pronunțată în Dosarul nr. 2.255/54/2008, Curtea de Apel Craiova — Secția penală și pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 33 lit. a) și art. 38 din Codul de procedură penală, precum și a dispozițiilor art. 146 și art. 215 alin. 1 și 5 din Codul penal, excepție ridicată de Liviu Cezar Drăgoi în dosarul de mai sus. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile legale criticate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 21 alin. (3), art. 24 alin. (1), art. 16 alin. (1), art. 11 alin. (2), art. 20 alin. (2), art. 45 și ale art. 124 alin. (3), precum și prevederile art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, cu denumirea Nicio pedeapsă fără lege, deoarece lipsa din textul referitor la disjungere a unor criterii obiective la care să se raporteze judecătorul cauzei a determinat crearea artificială a unor astfel de criterii de apreciere, fapt ce a permis în practica judiciară soluții diverse. Astfel, există posibilitatea ca, în cazul nesocotirii art. 33 lit. a) din Codul de procedură penală, să se ajungă la situația condamnării definitive a unui inculpat într-un dosar pentru infracțiunea pentru care este judecat în altă cauză nesoluționată un coinculpat. Cât privește dispozițiile din Codul penal, autorul susține că alin. 1 al art. 215 contravine liberei inițiative, deoarece creează posibilitatea ca orice neadevăr proferat în cursul unei negocieri contractuale să poată fi incriminat ca infracțiune. De asemenea, texul are un caracter vag și de excesivă generalitate prin folosirea unor termeni sau expresii cu semnificații și conotații deosebit de cuprinzătoare în ordinea etică și juridică (adevăr, minciună, folos material injust, pagubă, inducere în eroare). Totodată, instituirea în art. 146 din Codul penal a unui criteriu fix referitor la cuantum nu permite judecătorului ca în activitatea sa de interpretare a legii să realizeze un echilibru între spiritul și litera legii, cu consecința directă a nesocotirii independenței sale în actul de înfăptuire a justiției. 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 181/22.111.2010 Curtea de Apel Craiova — Secția penală și pentru cauze cu minori opinează că excepția de neconstituționalitate este nefondată. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este nefondată. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 33 lit. a) cu denumirea marginală Cazurile de indivizibilitate și ale art. 38 cu denumirea marginală Disjungerea din Codul de procedură penală, precum și dispozițiile art. 146 cu denumirea marginală Consecințe deosebit de grave și ale art. 215 alin. 1 și 5 cu denumirea marginală înșelăciunea din Codul penal, care au următorul conținut: — Art. 33 lit. a) din Codul de procedură penală: „Este indivizibilitate: a) când la săvârșirea unei infracțiuni au participat mai multe persoane;”; — Art. 38 din Codul de procedură penală: „în cazul de indivizibilitate prevăzută în art. 33 lit. a), precum și în toate cazurile de conexitate, instanța poate dispune, în interesul unei bune judecăți, disjungerea cauzei, astfel ca judecarea unora dintre infractori sau dintre infracțiuni să se facă separat. — Art. 146 din Codul penal: „Prin «consecințe deosebit de grave» se înțelege o pagubă materială mai mare de 200.000 lei sau o perturbare deosebit de gravă a activității, cauzată unei autorități publice sau oricăreia dintre unitățile la care se referă art. 145, ori altei persoane juridice sau fizice.”; —Art. 215 alin. 1 și 5 din Codul penal: „Inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos material injust și dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 12 ani. [...] înșelăciunea care a avut consecințe deosebit de grave se pedepsește cu închisoare de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi. ” Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile din Codul penal au mai fost supuse controlului său din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronunțării Deciziei nr. 1.051 din 9 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 14 noiembrie 2008, Curtea Constituțională a statuat că art. 146 din Codul penal cuprinde o normă cu caracter explicativ prin care se lămurește înțelesul expresiei „consecințe deosebit de grave”. Această reglementare este necesară cu atât mai mult cu cât legiuitorul a prevăzut consecințele deosebit de grave ca element circumstanțial în conținutul agravant al mai multor infracțiuni. Așa fiind, cât privește critica referitoare la previzibilitatea și accesibilitatea normei penale și la încălcarea principiului legalității incriminării, Curtea a reținut că dispozițiile de lege criticate nu contravin normelor constituționale și nici celor ale art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ci, dimpotrivă, prin explicarea conținutului noțiunii „consecințe deosebit de grave” în textul art. 146 din Codul penal se asigură caracterul de previzibilitate și accesibilitate al normei juridice penale. Totodată, Curtea a mai arătat că aplicarea cerinței procesului echitabil se impune numai în legătură cu procedura de desfășurare a procesului, iar nu și în ceea ce privește cadrul juridic sancționator al faptelor, adică în materia dreptului substanțial. De asemenea, cu prilejul pronunțării Deciziei nr. 709 din 19 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 7 noiembrie 2006, Curtea a statuat că înșelăciunea, în oricare dintre variantele sale, este o gravă infracțiune contra patrimoniului, constând în înșelarea încrederii participanților la raporturile juridice patrimoniale, fapt absolut intolerabil în cadrul acestor raporturi juridice. în toate sistemele de drept înșelăciunea sau escrocheria este o faptă incriminată și sever sancționată. Nu poate fi confundată infracțiunea de înșelăciune cu neexecutarea unei obligații contractuale. Nu pot fi reținute, de asemenea, criticile art. 215 alin. 1 și 5 din Codul penal, în raport cu dispozițiile constituționale care consacră egalitatea în drepturi și dreptul la un proces echitabil. Incriminarea mai severă a infracțiunii de înșelăciune care a avut consecințe deosebit de grave, prin asemenea consecințe înțelegându-se, potrivit art. 146 din Codul penal, „o pagubă materială mai mare de 200.000 lei sau o perturbare deosebit de gravă a activității, cauzată unei autorități publice sau oricăreia dintre unitățile la care se referă art. 145, ori altei persoane juridice sau fizice”, dă expresie politicii penale a statului și nu aduce atingere sub niciun aspect egalității în drepturi sau dreptului părților la un proces echitabil. Astfel, acest text de lege nu consacră niciun privilegiu sau discriminare și totodată nu cuprinde nicio normă de natură a împiedica pe cel în cauză să își angajeze ori să i se desemneze din oficiu un apărător, să administreze orice probe în apărarea sa, inclusiv în circumstanțiere, să exercite căile de atac prevăzute de lege și să formuleze cereri în fața instanțelor judecătorești și, în general, să se prevaleze de toate garanțiile ce caracterizează un proces echitabil. Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele deciziilor mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. Referitor la critica privind dispozițiile art. 33 lit. a) și art. 38 din Codul de procedură penală, Curtea constată că autorul excepției și-a fundamentat nemulțumirile plecând de la modul de aplicare a textelor în cauza sa. De asemenea, deși nu combate rațiunea reglementării și a conținutului acesteia, consideră că textele sunt neconstituționale prin aceea că nu conțin o serie de criterii obiective care să faciliteze un mod unitar de aplicare a legii. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 33 lit. a) și art. 38 din Codul de procedură este inadmisibilă. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 181/22.111.2010 5 Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: 1. Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 146 și art. 215 alin. 1 și 5 din Codul penal, excepție ridicată de Liviu Cezar Drăgoi în Dosarul nr. 2.255/54/2008 al Curții de Apel Craiova — Secția penală și pentru cauze cu minori. 2. Respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 33 lit. a) și art. 38 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de același autor în același dosar. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 2 martie 2010. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Afrodita Laura Tutunaru CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 177 din 2 martie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 300 alin. 2 din Codul de procedură penală loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltăn Tudorel Toader Augustin Zegrean Marinela Mincă Afrodita Laura Tutunaru — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 300 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Florin Milasan în Dosarul nr. 1.907/102/2008 (nr. format vechi 3.392/2008) al Tribunalului Mureș — Secția penală și de Torok Andras Zsolt în Dosarul nr. 210/320/2008 al Judecătoriei Mureș. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Curtea, având în vedere că excepțiile de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 5.260D/2009 și nr. 5.742D/2009 au obiect identic, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispozițiile art. 164 din Codul de procedură civilă, nu se opune conexării dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 5.742D/2009 la Dosarul nr. 5.260D/2009, care este primul înregistrat. Cauza se află în stare de judecată; președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: Prin încheierile din 20 mai 2009 și 25 iunie 2009, pronunțate în dosarele nr. 1.907/102/2008 (nr. în format vechi 3.392/2008) și nr. 210/320/2008, Tribunalul Mureș — Secția penală și Judecătoria Mureș au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 300 alin. 2 din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată în dosarele de mai sus de Florin Milasan și Torok Andras Zsolt. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil și ale art. 24 alin. (1) referitoare la dreptul la apărare, deoarece pot permite procurorului ca, între termenele de judecată acordate de instanță în acest scop, să refacă acte de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității absolute, inclusiv actul de sesizare a instanței. Tribunalul Mureș — Secția penală și Judecătoria Mureș opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este nefondată. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 181/22.111.2010 CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul- raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 300 alin. 2 din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală Verificarea sesizării instanței, care au următorul conținut: „în cazul când se constată că sesizarea nu este făcută potrivit legii, iar neregularitatea nu poate fi înlăturată de îndată și nici prin acordarea unui termen în acest scop, dosarul se restituie organului care a întocmit actul de sesizare, în vederea refacerii acestuia. ” Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului său prin raportare la critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 291 din 9 iunie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 681 din 29 iulie 2005, Curtea Constituțională a respins ca nefondată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 300 din Codul de procedură penală, statuând că acestea nu contravin dreptului la un proces echitabil. Cu acel prilej a reținut că, în temeiul dispozițiilor constituționale ale art. 126 alin. (2) potrivit cărora „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege’’, legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, ca modalități de exercitare a drepturilor procedurale, liberul acces la justiție și, implicit, dreptul la un proces echitabil presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a utiliza aceste proceduri în formele și modalitățile instituite de lege. Așa fiind, dispozițiile legale criticate nu numai că nu aduc atingere prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (3) și ale art. 24 alin. (1), ci constituie o aplicare a acestora, legiuitorul fiind preocupat de asigurarea exigențelor dreptului la apărarea în cadrul unui proces echitabil, prin împiedicarea exercitării abuzive a drepturilor procesuale și prin asigurarea celerității procesului penal, soluționarea cauzei într-un termen rezonabil fiind una dintre aceste exigențe. Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele deciziei mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 300 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Florin Milasan în Dosarul nr. 1.907/102/2008 (nr. format vechi 3.392/2008) al Tribunalului Mureș — Secția penală și de Torok Andras Zsoltîn Dosarul nr. 210/320/2008 al Judecătoriei Mureș. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 2 martie 2010. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Afrodita Laura Tutunaru CURTEA CONSTITUȚIONALĂ » DECIZIA Nr. 208 din 4 martie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 71 din Codul penal loan Vida Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltân Augustin Zegrean Marinela Mincă Marieta Safta — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent-șef Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 71 din Codul penal, excepție invocată de Daniel Olariu în Dosarul nr. 866./99/2009 al Curții de Apel lași — Secția penală și pentru cauze cu minori. La apelul nominal lipsește autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă că autorul excepției a depus la dosar concluzii scrise, prin care solicită admiterea excepției. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, invocând și jurisprudența Curții Constituționale în materie. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 20 octombrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 866./99/2009, Curtea de Apel lași — Secția penală și pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituțională cu MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 181/22.111.2010 7 excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 71 din Codul penal, excepție invocată de Daniel Olariu. în motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textul de lege criticat contravine dispozițiilor constituționale invocate, prin aceea că interzice dreptul la vot al persoanei condamnate la pedeapsa închisorii. Se face referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, și anume Cauza Hrist contra Marii Britanii și Cauza Calmanovici împotriva României, în care s-a statuat că restricțiile totale ale dreptului de a vota pentru toți condamnații, care se aplică în mod automat acestora indiferent de durata pedepsei și independent de natura sau gravitatea încălcării pe care aceștia au săvârșit-o, depășește limitele unei aprecieri rezonabile, fiind incompatibilă cu art. 3 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Curtea de Apel lași — Secția penală și pentru cauze cu minori apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, referindu-se la jurisprudența Curții Constituționale în materie. în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constituțional. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie art. 71 din Codul penal, având următorul cuprins: „Pedeapsa accesorie constă în interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64. Condamnarea la pedeapsa detențiunii pe viață sau a închisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 lit. a)—c) din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei. Interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 lit. d) și e) se aplică ținându-se seama de natura și gravitatea infracțiunii săvârșite, de împrejurările cauzei, de persoana infractorului și de interesele copilului ori ale persoanei aflate sub tutelă sau curatelă. Pe durata amânării sau a întreruperii executării pedepsei detențiunii pe viață sau a închisorii, condamnatul poate să își exercite drepturile părintești și dreptul de a fi tutore sau curator, în afară de cazul în care aceste drepturi au fost anume interzise condamnatului prin hotărârea de condamnare. Pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii sau a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, se suspendă și executarea pedepselor accesorii. ” Prevederile constituționale invocate în susținerea excepției sunt cele ale art. 11 alin. (2) și ale art. 20, cu raportare la art. 3 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul la alegeri libere. Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra constituționalității acelorași dispoziții legale, în raport cu critici similare. în acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 735 din 24 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 25 iulie 2008, și Decizia nr. 184 din 14 iunie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 28 august 2001, prin care Curtea a respins, pentru considerentele acolo reținute, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 71 din Codul penal. Deoarece nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția pronunțată anterior de Curte, precum și considerentele care o fundamentează își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. De altfel, criticile autorilor excepției privitoare la dispozițiile art. 71 din Codul penal vizează modalitatea de aplicare a acestora, fapt ce nu constituie o problemă de constituționalitate, ci un aspect asupra căruia decide instanța de judecată învestită cu soluționarea litigiului. în plus, cu privire la modul de aplicare a dispozițiilor legale criticate s-a pronunțat înalta Curte de Casație și Justiție — Secțiile Unite, prin Decizia nr. LXXIV (74) din 5 noiembrie 2007, când, admițând recursul în interesul legii, a statuat că dispozițiile art. 71 din Codul penal referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) (teza I) —c) din Codul penal nu se va face automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței, în funcție de criteriile stabilite în art. 71 alin. 3 din Codul penal. Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 71 din Codul penal, excepție invocată de Daniel Olariu în Dosarul nr. 866./99/2009 al Curții de Apel lași — Secția penală și pentru cauze cu minori. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 4 martie 2010. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent-șef, Marieta Safta 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 181/22.111.2010 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ ORDIN pentru aprobarea Listei oficiale a mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal L.O. — 2010 în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările și completările ulterioare, și ale Hotărârii Guvernului nr. 1.016/2004 privind măsurile pentru organizarea și realizarea schimbului de informații în domeniul standardelor și reglementărilor tehnice, precum și al regulilor referitoare la serviciile societății informaționale între România și statele membre ale Uniunii Europene, precum și Comisia Europeană, cu modificările ulterioare, în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată cu modificări prin Legea nr. 11/1994, cu modificările și completările ulterioare, directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin: Art. 1. — Se aprobă Lista oficială a mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal L.O. — 2010, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. — începând cu data publicării prezentului ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I: 1. categoriile și sortimentele de mijloace de măsurare care nu figurează în anexa la prezentul ordin nu se mai supun controlului metrologic legal, chiar dacă sunt prevăzute în anexa la Ordinul directorului general al Biroului Român de Metrologie Legală nr. 27/2004 pentru aprobarea Listei oficiale a mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal L.O. — 2004, cu modificările ulterioare; 2. cu excepția situațiilor evidențiate în coloana 5 a tabelului 1 din anexa la prezentul ordin prin una sau două dintre abrevierile AM, VI, VI3) sau VI⁴), categoriile și sortimentele de mijloace de măsurare care figurează atât în anexa la prezentul ordin, cât și în anexa la Ordinul directorului general al Biroului Român de Metrologie Legală nr. 27/2004, cu modificările ulterioare, nu se mai supun controlului metrologic legal prin aprobare de model (AM), verificare metrologică inițială (VI) sau aviz metrologic (AV). Ărt. 3. — Fără a aduce atingere prevederilor art. 2, prezentul ordin intră în vigoare la 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. Art. 4. — Pe data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul directorului general al Biroului Român de Metrologie Legală nr. 27/2004 pentru aprobarea Listei oficiale a mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal L.O. — 2004, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 2 martie 2004, cu modificările ulterioare. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală, Fănel lacobescu București, 8 martie 2010. Nr. 48. ANEXĂ LISTA OFICIALĂ a mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal L.O. — 2010 Art. 1. — Prezentul document stabilește, în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată cu modificări prin Legea nr. 11/1994, cu modificările și completările ulterioare, categoriile și sortimentele de mijloace de măsurare supuse controlului metrologic legal, modalitățile de control metrologic care trebuie să fie aplicate fiecărui sortiment, precum și intervalele maxime admise între două verificări metrologice succesive. Toate aceste detalii sunt prevăzute în tabelul 1. Tabelul 1 — Categorii și sortimente de mijloace de măsurare supuse controlului metrologic legal Nr. Categorii Sortimente Periodi- crt. Poziția Denumirea Poziția Denumirea Modalități de control citate (ani)i) 0 1 2 3 4 5 6 1 L7 Măsuri materializate de lungime2) L7-1 Rigle gradate pentru măsurarea lungimii V|3)/VI-CEE3); VP 2 țesăturilor L7-2 Rigle gradate pentru măsurarea V|3)/VI-CEE3); VP 2 nivelului în rezervoare L7-3 Rulete și panglici de măsurare V|3)/VI-CEE3); VP 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 181/22.111.2010 9 0 1 2 3 4 5 2 L14 Aparate pentru măsurări dimensionale2) L14-1 Aparate de măsurat lungimi V|3); VP------ L14-2 Aparate de măsurat arii V|3); VP----- L14-3 Aparate de măsurat multidimensional V|3); VP"--~~ 3 L15 Aparate pentru măsurarea nivelului L15-1 Aparate pentru măsurarea nivelului de VI; VP '--- lichidelor lichid în rezervoare fixe de stocare 2^ 4 L21 Măsuri de volum pentru lichide2) L21-2 Măsuri de volum utilizate în vânzări VI3); VP7) ■ ---_____ directe de lichide 1 b L25 Cisterne L25-1 Cisterne auto VH); VP4) -- 6 L25-2 Cisterne de cale ferată VI4); VP4) ------____ 6 L27 Rezervoare ale navelor fluviale și de L27-1 Rezervoare ale navelor fluviale și de VI/VI-CEE, VP4)--- coastă coastă 12 7 L28 Rezervoare de stocare pentru lichide L28-1 Rezervoare de stocare pentru lichide, VI4); VP4) ------___ altele decât cele pentru gaze lichefiate 12 8 L30 Sisteme de măsurare continuă și dinamică L30-1 Sisteme de măsurare a cantităților de VI3)/VI-CEE3); Vp^ a cantităților de lichide, altele decât apa2),5) lichide, altele decât apa, până la 3 DN 400 mm: --- sisteme de măsurare instalate pe conductă --- sisteme de măsurare instalate pe cisterne auto --- sisteme de măsurare utilizate la încărcarea/descărcarea navelor, cisternelor auto și/sau cisternelor de cale ferată --- sisteme de măsurare pentru lapte --- sisteme de măsurare pentru realimentarea avioanelor --- sisteme de măsurare pentru gaze combustibile lichefiate L30-2 Contoare pentru lichide, altele decât V|3)/VI-CEE3); Vp'^^. apa, până la DN 400 mm 3 L30-3 Calculatoare (de debit) pentru sisteme V|3)/VP de măsurare a cantităților de lichide, 3~ altele decât apa L30-4 Distribuitoare de combustibil pentru V|3)/VI-CEE3); Vp'^j^ autovehicule (altele decât cele pentru gaze lichefiate) L30-5 Traductoare de presiune pentru sisteme V|3)/VP de măsurare a cantităților de lichide, 3^ altele decât apa L30-6 Traductoare de temperatură V|3)/VP (termorezistențe)/adaptoare de 3^ temperatură pentru sisteme de măsurare a cantităților de lichide, altele decât apa L30-7 Traductoare de debit pentru sisteme de V|3)/VP măsurare a cantităților de lichide, altele 3^ decât apa L30-8 Calculatoare electronice pentru VI3) distribuitoare de combustibil pentru autovehicule 9 L32 Contoare de apă2) L32-1 Contoare de apă rece, curată, până la VI3)/VI-CEE3); V^^^ DN 200 mm 5 L32-2 Contoare de apă caldă, curată, până la V|3)/VI-CEE3); Vp~-^_ DN 200 mm 4 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 181/22.111.2010 0 1 2 3 4 5 10 L33 Contoare de gaz2) cu debitul maxim de L33-1 Contoare de gaz cu pereți deformabili viwi-cEm^^^ 2.500 m3/h ____ 8" L33-2 Contoare de gaz cu pistoane rotative VI3)/VI-CEE3)- Vp~"--- ____’ O L33-3 Contoare de gaz cu turbină VI3)/VI-CEE3)- \/p- L33-4 Contoare de gaz cu ultrasunete VI3); VP L33-5 Dispozitive de conversie a volumului ______ VI3); VP - 11 L37 Sisteme de măsurare continuă și dinamică L37-2 Sisteme de măsurare continuă și AM;VI;VP a cantităților de gaz combustibil3) dinamică a cantităților de gaz (de volum 2^ și de masă) L37-4 Calculatoare (de debit) pentru sisteme VI; VP ---__ de măsurare a cantităților de gaz (de 2^ volum și de masă) L37-6 Traductoare de presiune pentru sisteme VI; VP __ de măsurare a cantităților de gaz (de 2^ volum și de masă) L37-7 Traductoare de temperatură VI; VP __ (termorezistențe)/Adaptoare de 2^ temperatură pentru sisteme de măsurare a cantităților de gaz (de volum și de masă) L37-8 Traductoare de debit pentru sisteme de VI; VP ' __ măsurare a cantităților de gaz (de volum 2^ și de masă) 12 L44 Aparate pentru măsurarea vitezei de L44-1 Aparate pentru măsurarea vitezei de AM; VhVP circulație a autovehiculelor (cinemometre) circulație a autovehiculelor 1^ (cinemometre) 13 L45 Instalații de măsurare a vitezei la L45-1 Instalații de măsurare a vitezei la VP --- locomotive si rame de metrou locomotive și rame de metrou 1 14 L48 Taximetre2) L48-1 Taximetre electronice V|3); VP -- 1 15 L49 Greutăți de lucru L49-1 Greutăți clasă E2, F1, F2, M1, M2, M3 VI/VI-CE^VP^^^ 1^ 16 L51 Aparate pentru măsurarea masei L51-2 Balanțe de cereale de 1 I VI; VP hectolitrice a cerealelor I" 17 L52 Aparate de cântărit cu funcționare L52-1 Aparate de cântărit cu funcționare VP ---- neautomată6) neautomată 1 18 L53 Aparate de cântărit cu funcționare L53-1 Aparate pentru sortare---etichetare cu vi3)/vi-cee3)7vp^^^ automată2) funcționare automată L53-2 Aparate totalizatoare continue V|3)/VI