Cristina- Gabriela F. Popescu Digitally signed by Cristina- Gabriela F. Popescu Date: 2010.03.11 11:12:31 +02:00 Reason: Regia Autonoma Monitorul Oficial Location: București MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI PARTEA I Anul 178 (XXII) — Nr. 156 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI Șl ALTE ACTE Joⁱ’ ¹¹ martⁱe ²⁰¹⁰ SUMAR Nr. Pagina DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE Decizia nr. 1.670 din 15 decembrie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului, republicată, ale art. 46 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale și ale art. 24 alin. (1) și (3) din Normele metodologice’nr. 608/1998 privind modul de ținere a registrelor comerțului și de efectuare a înregistrărilor...................i.....’.................... 2-4 Decizia nr. 30 din 14 ianuarie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 80 și art. 81 din Legea nr. 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă, ale art. 3 pct. 3 din Codul de procedură civilă, ale art. 2 alin. (3) și art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale art. V din Ordonanța de urgența a Guvernului nr.’ 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluționarea unor aspecte financiare în sistemul justiției........................................... 4-7 Decizia nr. 44 din 14 ianuarie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1), art. 6 alin. (2), art. 13 și art. 14 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligațiilor de plată rezultate din contracte comerciale...........’......... 7-8 Decizia nr. 116 din 9 februarie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 157 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internațional privat.................................. 9-10 HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI 162. — Hotărâre privind trecerea unor mijloace fixe din domeniul public al orașului Filiași și din administrarea Consiliului Local Filiași’în domeniul’public al statului, în Nr. Pagina administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.” — S.A.......................’....... 11-12 169. — Hotărâre privind darea în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii a unei suprafețe totale de teren de 760 m², trecută în domeniul public al statului, în vederea realizării de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România — S.A. a obiectivului de interes național „Autostrada București — Cernavodă” pe raza localității Vâlcelele, județul Călărași................................... 13 180. — Hotărâre privind stabilirea datei alegerilor parțiale pentru Camera Deputaților în Circumscripția Electorală nr. 42 — municipiul București, Colegiul uninominal nr. 19........................................................ 14 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE 225. — Ordin al ministrului finanțelor publice privind modificarea și completarea Instrucțiunilor pentru stabilirea procedurii privind efectuarea operațiunilor necesare pentru finanțarea de la bugetul de stat în cazul indisponibilității temporare a contribuției financiare a Comunității Europene și în cazul compensărilor efectuate de Comisia Europeană, precum și pentru tratamentul dobânzii acumulate în conturile bancare ale Fondului Național în cadrul programelor ex-ISPA, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 296/2007................ 14-16 2 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 156/11.111.2010 DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE CURTEA CONSTITUȚIONALĂ 1 DECIZIA Nr. 1.670 din 15 decembrie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului, republicată, ale art. 46 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale și ale art. 24 alin. (1) și (3) din Normele metodologice nr. 608/1998 privind modul de ținere a registrelor comerțului și de efectuare a înregistrărilor loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Tudorel Toader Puskâs Valentin Zoltân Augustin Zegrean Simona Ricu Fabian Niculae — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului, republicată, ale art. 46 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale și ale art. 24 alin. (1) și (3) din Normele metodologice nr. 608/1998 privind modul de ținere a registrelor comerțului și de efectuare a înregistrărilor, excepție ridicată de Dumitrică Mihai în Dosarul nr. 36.782/2009 al Tribunalului Argeș în fața judecătorului-delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Argeș. La apelul nominal se constată lipsa părților, fața de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 5.712D/2009, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului, republicată, ale art. 46 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale și ale art. 24 alin. (1) și (3) din Normele metodologice nr. 608/1998 privind modul de ținere a registrelor comerțului și de efectuare a înregistrărilor, excepție ridicată de Dumitrică Mihai în Dosarul nr. 40.728/2009 al Tribunalului Argeș în fața judecătorului-delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Argeș. La apelul nominal se constată lipsa părților, fața de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Președintele Curții dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 6.812D/2009 având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului, republicată, ale art. 46 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale și ale art. 24 alin. (1) și (3) din Normele metodologice nr. 608/1998 privind modul de ținere a registrelor comerțului și de efectuare a înregistrărilor, excepție ridicată de Marian Dobrescu, Sevastian Dobre și loan Dobre în Dosarul nr. 43.395/2009 al Tribunalului Argeș în fața judecătorului-delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Argeș. De asemenea, Președintele Curții dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 6.813D/2009 având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului, republicată, ale art. 46 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale și ale art. 24 alin. (1) și (3) din Normele metodologice nr. 608/1998 privind modul de ținere a registrelor comerțului și de efectuare a înregistrărilor, excepție ridicată de Marian Dobrescu, Sevastian Dobre și loan Dobre în Dosarul nr. 43.534/2009 al Tribunalului Argeș în fața judecătorului-delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Argeș. Având în vedere obiectul identic al acestor cauze, din oficiu, Curtea pune în dezbatere problema conexării dosarelor nr. 5.711 D-5.712D/2009 și nr. 6.812D-6.813D/2009. Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite condițiile conexării dosarelor. Deliberând, Curtea decide conexarea dosarelor nr. 5.711D— 5.712D/2009 și nr. 6.812D-6.813D/2009. Cauza este în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele: Prin încheierile din 13 și 15 iulie 2009, pronunțate în dosarele nr. 3.6782/2009 și 40.728/2009, Tribunalul Argeș, prin judecătorul-delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Argeș, a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 6 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului, republicată, ale art. 46 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale și ale art. 24 alin. (1) și (3) din Normele metodologice nr. 608/1998 privind modul de ținere a registrelor comerțului și de efectuare a înregistrărilor. Excepția a fost ridicată de Dumitrică Mihai în dosare având ca obiect cereri de înregistrare mențiuni. Prin încheierile din 24 august 2009, pronunțate în dosarele nr. 43.395/2009 și 43.534/2009, Tribunalul Argeș, prin judecătorul-delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Argeș, a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 6 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului, republicată, ale art. 46 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale și ale art. 24 alin. (1) și (3) din Normele metodologice nr. 608/1998 privind modul de ținere a registrelor comerțului și de efectuare a înregistrărilor. Excepția a fost ridicată de Marian Dobrescu, Sevastian Dobre și loan Dobre în dosare având ca obiect cereri de înregistrare mențiuni. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorii susțin că le sunt lezate dreptul la apărare și liberul acces la justiție, fiind încălcat principiul egalității în drepturi, întrucât, în situații similare, alte persoane ar putea să se apere în formularea unor cereri care lor nu le sunt accesibile (de exemplu, o cerere de intervenție în cadrul unei proceduri de autorizare a unei societăți comerciale). Autorii consideră că actuala formulare a textelor atacate, care lasă la latitudinea instanței admiterea sau respingerea unei cereri de intervenție în nume propriu în cadrul unei astfel de proceduri, înfrânge principiul egalității în drepturi prevăzut de art. 16 din Constituție. De asemenea, autorii consideră că procedura înregistrării în registrul comerțului a actelor depuse de petenți la oficiul MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 156/11.111.2010 3 registrului comerțului numai în baza hotărârii judecătorului- delegat de la oficiul registrului comerțului, fără a se da posibilitatea acționarilor, administratorilor sau celorlalți reprezentanți legali ai societăților comerciale vizate de cererile petenților de a interveni la timp pentru stoparea unor acte frauduloase și păguboase pentru societățile lor, se încalcă mai ales dreptul de proprietate privată și dreptul la un comerț de piață, la libertatea comerțului, protecția concurenței loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție. Judecătorul-delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Argeș nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate invocate. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24 alin. (1) și (3) din Normele metodologice nr. 608/1998 privind modul de ținere a registrelor comerțului și de efectuare a înregistrărilor este inadmisibilă, în timp ce dispozițiile art. 6 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului, republicată, și ale art. 46 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul- raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției îl constituie dispozițiile art. 6 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 4 februarie 1998, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 46 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, și ale art. 24 alin. (1) și (3) din Normele metodologice nr. 608/1998 privind modul de ținere a registrelor comerțului și de efectuare a înregistrărilor. Dispozițiile de lege criticate au următorul conținut: — Art. 6 din Legea nr. 26/1990: „(1) înregistrările în registrul comerțului se fac pe baza unei încheieri a judecătorului-delegat sau, după caz, a unei hotărâri judecătorești irevocabile, în afară de cazurile în care legea prevede altfel. (1¹) Judecătorul-delegat întâi sesizat spre a dispune înregistrarea în registrul comerțului a mențiunilor privind fuziunea, divizarea sau schimbarea sediului social al unei persoane juridice în alt județ se va pronunța, prin aceeași încheiere, și asupra înmatriculării persoanelor juridice astfel înființate, radierii celor care îsi încetează existenta ori înregistrării în registrul comerțului a modificării actelor constitutive ale persoanelor juridice care dobândesc o parte din patrimoniul persoanei juridice divizate, după caz, precum și asupra înmatriculării și radierii persoanelor Juridice care își schimbă sediul social în alt județ. (2) încheierile judecătorului-delegat privitoare la înmatriculare sau la orice alte înregistrări în registrul comerțului sunt executorii de drept și sunt supuse numai recursului. (3) Termenul de recurs este de 15 zile și curge de la data pronunțării încheierii pentru părți și de la data publicării încheierii sau a actului modificator al actului constitutiv în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pentru orice alte persoane interesate. (4) Recursul se depune și se menționează în registrul comerțului unde s-a făcut înregistrarea. în termen de 3 zile de la data depunerii, oficiul registrului comerțului înaintează recursul curții de apel în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul comerciantului, iar în cazul sucursalelor înființate în alt județ, la curtea de apel în a cărei rază teritorială se află sediul sucursalei. (5) Motivele recursului se pot depune la instanță, cu cel puțin două zile înaintea termenului de judecată. (6) în cazul admiterii recursului, decizia instanței de recurs va fi menționată în registrul comerțului. — Art. 46 din Legea nr. 31/1990: „(1) Când actul constitutiv nu cuprinde mențiunile prevăzute de lege ori cuprinde clauze prin care se încalcă o dispoziție imperativă a legii sau când nu s-a îndeplinit o cerință legală pentru constituirea societății, judecătorul-delegat, din oficiu sau la cererea oricăror persoane care formulează o cerere de intervenție, va respinge, prin încheiere, motivat, cererea de înmatriculare, în afară de cazul în care asociații înlătură asemenea neregularități. Judecătorul- delegat va lua act în încheiere de regularizările efectuate. (2) în cazul în care au fost formulate cereri de intervenție, judecătorul va cita intervenienții și se va pronunța asupra cererilor acestora în condițiile art. 49 și următoarele din Codul de procedură civilă, nefiind aplicabile dispozițiile art. 335 din Codul de procedură civilă. ” Autorii excepției de neconstituționalitate consideră că aceste dispoziții contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii, art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 124 alin. (2) potrivit cărora justiția este unică, egală și imparțială pentru toți și ale art. 6 și art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil și la principiul nediscriminării. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele: I. Cu privire la dispozițiile art. 24 alin. (1) și (3) din Normele metodologice nr. 608/1998, Curtea constată că, potrivit art. 146 lit. d) teza întâi din Constituție, instanța de contencios constituțional „hotărăște asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele, ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial”. De asemenea, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională „decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare”. Așa fiind, normele metodologice nu pot constitui obiect al controlului de constituționalitate, astfel că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24 alin. (1) și (3) din Normele metodologice nr. 608/1998 privind modul de ținere a registrelor comerțului și de efectuare a înregistrărilor este inadmisibilă. II. în ceea ce privește dispozițiile art. 6 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului, republicată, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor legale atacate, prin raportare la critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 1.339 din 22 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 871 din 14 decembrie 2009, Curtea a statuat că textele legale criticate nu încalcă dispozițiile constituționale. 4 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 156/11.111.2010 întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, argumentarea și soluția reținute în decizia de mai sus își mențin valabilitatea și în prezenta cauză. III. Cu privire la dispozițiile art. 46 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, Curtea constată că autorii excepției de neconstituționalitate cer, de fapt, modificarea și completarea prevederilor legale, fapt ce excedează competenței Curții Constituționale, întrucât, potrivit prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004, „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”. Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: I. Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24 alin. (1) și (3) din Normele metodologice nr. 608/1998 privind modul de ținere a registrelor comerțului și de efectuare a înregistrărilor și a dispozițiilor art. 46 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, excepție ridicată de Dumitrică Mihai în dosarele nr. 36.782/2009 și nr. 40.728/2009 ale Tribunalului Argeș, în fața judecătorului-delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Argeș și de Marian Dobrescu, Sevastian Dobre și loan Dobre în dosarele nr. 43.395/2009 și nr. 43.534/2009 ale Tribunalului Argeș, în fața judecătorului-delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Argeș. II. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului, republicată, excepție ridicată de Dumitrică Mihai în dosarele nr. 36.782/2009 și nr. 40.728/2009 ale Tribunalului Argeș, în fața judecătorului-delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Argeș și de Marian Dobrescu, Sevastian Dobre și loan Dobre în dosarele nr. 43.395/2009 și nr. 43.534/2009 ale Tribunalului Argeș, în fața judecătorului-delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Argeș. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 15 decembrie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Fabian Niculae CURTEA CONSTITUȚIONALĂ 1 DECIZIA Nr. 30 din 14 ianuarie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 80 și art. 81 din Legea nr. 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă, ale art. 3 pct. 3 din Codul de procedură civilă, ale art. 2 alin. (3) și art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluționarea unor aspecte financiare în sistemul justiției loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Tudorel Toader Puskâs Valentin Zoltân Augustin Zegrean Carmen-Cătălina Gliga Patricia Marilena lonea — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 80 și art. 81 din Legea nr. 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă, ale art. 3 pct. 3 din Codul de procedură civilă, ale art. 2 alin. (3) și art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluționarea unor aspecte financiare în sistemul justiției, excepție ridicată de Simina Verginia Avram în Dosarul nr. 1.342/102/2008 al Curții de Apel Târgu Mureș — Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că accesul liber la justiție nu presupune accesul la toate gradele de jurisdicție existente, fiind justificată excluderea unora dintre acestea în scopul asigurării celerității procedurii de judecată. în ceea ce privește critica referitoare la dispozițiile Legii nr. 47/1992, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 156/11.111.2010 5 CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 28 aprilie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 1.342/102/2008, Curtea de Apel Târgu Mureș — Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 80 și art. 81 din Legea nr. 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă, ale art. 3 pct. 3 din Codul de procedură civilă, ale art. 2 alin. (3) și art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluționarea unor aspecte financiare în sistemul justiției. Excepția a fost ridicată de Simina Verginia Avram cu prilejul soluționării recursului formulat împotriva Sentinței civile nr. 1.263 din 17 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș în Dosarul nr. 1.342/102/2008. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că art. 80 și art. 81 din Legea nr. 168/1999 și art. 3 pct. 3 din Codul de procedură civilă sunt neconstituționale, întrucât nu prevăd dreptul la calea de atac a apelului. Astfel, sunt încălcate prevederile constituționale care prevăd dreptul la ojustiție unică și egală pentru toți, dreptul la un proces echitabil și dreptul de a accede la o cale de atac garantată de lege celorlalți cetățeni. în ceea ce privește textele criticate din Legea nr. 47/1992, susține că, în mai multe decizii ale sale, Curtea Constituțională a interpretat legea depășindu-și atribuțiile. Astfel, arată că interpretarea legii este un atribut exclusiv al Parlamentului, al înaltei Curți de Casație și Justiție și al instanțelor judecătorești. Referitor la art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2008, arată că acesta stabilește o discriminare în materie salarială. Curtea de Apel Târgu Mureș — Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. în acest sens, arată că, excepție făcând dreptul la un dublu grad de jurisdicție în materie penală, nici Constituția și nicio altă normă cuprinsă într-o convenție sau într-un tratat internațional nu prevăd câte grade de jurisdicție trebuie asigurate pentru soluționarea diferitelor litigii. De asemenea, arată că natura specifică a litigiilor de muncă, ce impune o soluționare cu celeritate a acestora, a determinat stabilirea unei singure căi de atac. Această cale de atac este deschisă oricărei persoane aflate în ipoteza normei juridice, astfel că justiția este unică și egală pentru toți. în continuare, arată că argumentele invocate de autor în susținerea neconstituționalității dispozițiilor art. 2 alin. (3) și art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 se referă la modul în care a soluționat instanța de contencios constituțional anumite cauze, iar nu la neconstituționalitatea textelor de lege însele. în fine, arată că prevederile art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2008 au fost abrogate prin articolul unic pct. 3 din Legea nr. 76/2009, astfel că, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea nu se poate pronunța asupra constituționalității acestor prevederi. în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituționale. în acest sens, arată că accesul liber la justiție nu presupune în toate cazurile posibilitatea de a recurge la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac prevăzute de lege, deoarece competența și căile de atac sunt stabilite exclusiv de legiuitor, care poate institui reguli deosebite, în considerarea unor situații diferite. în ceea ce privește prevederile art. 2 alin. (3) și art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, arată că instanța de contencios constituțional este o autoritate politico-jurisdicțională care se situează în afara sferei puterii legislative, executive sau judecătorești, rolul său fiind acela de a asigura supremația Constituției. în plus, legiuitorul este îndreptățit să reglementeze competența și atribuțiile Curții Constituționale în mod diferit de acelea ale instanțelor de judecată, fiind vorba de instituții cu natură juridică și funcții diferite, în deplin acord cu prevederile art. 1 alin. (4) din Constituție. în acest context amintește și jurisprudența în materie a Curții Constituționale. în sfârșit, în ceea ce privește prevederile art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2008, arată că acestea au fost abrogate, astfel că excepția de neconstituționalitate referitoare la acest articol de lege este inadmisibilă. Până la data întocmirii prezentului raport, președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 80 și art. 81 din Legea nr. 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 29 noiembrie 1999, dispoziții potrivit cărora: — Art. 80: „Termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicării hotărârii pronunțate de instanța de fond. — Art. 81: „(1) în caz de admitere a recursului, instanța va judeca în fond cauza. (2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în următoarele situații: a) soluționarea cauzei de instanța de fond s-a făcut cu încălcarea prevederilor legale referitoare la competență; b) judecata în fond a avut loc în lipsa părții care nu a fost legal citată. ” De asemenea, obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie și dispozițiile art. 3 pct. 3 din Codul de procedură civilă, dispoziții potrivit cărora „Curțile de apel judecă [...] 3. ca instanțe de recurs, recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de tribunale în apel sau împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de tribunale, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului, precum și în orice alte cazuri expres prevăzute de lege;”. Excepția de neconstituționalitate are ca obiect și dispozițiile art. 2 alin. (3) și art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004, dispoziții potrivit cărora: —Art. 2 alin. (3): „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. ”; — Art. 3 alin. (2): „în exercitarea atribuțiilor care îi revin Curtea Constituțională este singura în drept să hotărască asupra competenței sale. ” în sfârșit, obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie și dispozițiile art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluționarea unor aspecte financiare în sistemul justiției, 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 156/11.111.2010 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 462 din 20 iunie 2008, dispoziții potrivit cărora: „în Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2007, după alineatul (2) al articolului 19 se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins: «(3) Sesizările având ca obiect măsurile legislative adoptate în contextul stabilirii politicii de salarizare a personalului din sistemul bugetar nu intră în competența de soluționare a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.»” Autorul excepției consideră că aceste prevederi de lege sunt contrare următoarelor texte din Constituție: art. 1 alin. (3) și (5) privind statul român, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 61 alin. (1) referitor la rolul și structura Parlamentului, art. 124 alin. (1) și (2) referitor la înfăptuirea justiției, art. 126 alin. (3) privind rolul înaltei Curți de Casație și Justiție de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii, art. 129 privind folosirea căilor de atac, art. 146 lit. d) și art. 147 alin. (1) referitoare la atribuțiile și deciziile Curții Constituționale. De asemenea, consideră că sunt încălcate și prevederile art. 11 și art. 20 din Constituție prin raportare la prevederile art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la interzicerea discriminării, și ale Protocolului nr. 12 la Convenție, privind, de asemenea, interzicerea discriminării, ale art. 2 alin. (1), art. 7 și art. 23 paragraful 2 din Declarația Universală a Drepturilor Omului referitoare la interzicerea discriminării și dreptul la un salariu egal pentru muncă egală, ale Directivei Consiliului nr. 2000/43/CE cu privire la implementarea principiului tratamentului egal între persoane, indiferent de originea rasială și etnică și ale Directivei nr. 78/2000/CE de creare a unui cadru general în favoarea tratamentului egal privind ocuparea forței de muncă și condițiile de muncă. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, înainte de sesizarea Curții cu prezenta excepție de neconstituționalitate, prevederile art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2008 au fost abrogate prin articolul unic pct. 3 din Legea nr. 76/2009 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluționarea unor aspecte financiare în sistemul justiției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 231 din 8 aprilie 2009. Așa fiind, având în vedere prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare”, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2008 este inadmisibilă. în ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 80 și 81 din Legea nr. 168/1999 și art. 3 pct. 3 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că aceste texte de lege reglementează calea de atac ce poate fi exercitată în conflictele de muncă și termenul de declarare a acesteia. Aceste texte sunt în perfect acord cu prevederile art. 126 alin. (2) și art. 129 din Constituție, potrivit cărora competența și procedura de judecată sunt stabilite numai prin lege, iar căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești se exercită în condițiile legii. După cum a statuat în mod constant Curtea Constituțională în jurisprudența sa, cu excepția dreptului la un dublu grad de jurisdicție în materie penală, nici Constituția și nici vreun instrument juridic internațional nu prevăd câte grade de jurisdicție trebuie asigurate pentru soluționarea diferitelor litigii, căile de atac ce pot fi exercitate împotriva hotărârilor judecătorești ori condițiile procedurale de exercitare a acestora. Cât privește susținerea potrivit căreia reglementarea unei proceduri diferite de cea prevăzută de dreptul comun în materie civilă ar avea semnificația unei încălcări a principiului egalității în drepturi a cetățenilor, Curtea reține că acest principiu reclamă un tratament egal pentru situații egale. în cazul existenței unor situații obiectiv diferite însă instituirea unui tratament diferențiat este justificată și, uneori, chiar necesară. în situația textelor de lege criticate, Curtea constată că prevederea unei singure căi de atac, cea a recursului, este justificată de necesitatea asigurării celerității în soluționarea conflictelor de muncă. De altfel, în sensul celor arătate mai sus, Curtea s-a mai pronunțat și prin Decizia nr. 703 din 11 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 24 octombrie 2007. Referitor la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 alin. (3) și art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, Curtea reține că, în exercitarea atribuțiilor prevăzute la art. 146 lit. d) din Legea nr. 47/1992, instanța de contencios constituțional procedează la analizarea conformității textelor din legi sau ordonanțe cu prevederile Constituției. O astfel de analiză a textelor de lege presupune, în primul rând, stabilirea conținutului acestora, fără de care este imposibilă aprecierea conformității cu dispozițiile Legii fundamentale. Aceasta nu presupune însă stabilirea de către Curtea Constituțională a normelor aplicabile în diferitele litigii în cadrul cărora s-a ridicat excepția de neconstituționalitate și nici pronunțarea asupra aspectelor de fapt ce sunt puse în discuție în litigiile în cadrul cărora se invocă excepția de neconstituționalitate. în acest sens, pot fi invocate și cele reținute în Decizia nr. 1.016 din 7 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 14 august 2009, în care s-a arătat că problemele ce țin de aplicarea legii, respectiv luarea deciziei asupra incidenței în cauză a unor texte de lege, revin instanței de judecată, potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (1) din Constituție, care prevede că „Justiția se realizează prin înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege”, iar nu instanței de contencios constituțional. Astfel, instanța de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide care dintre legile puse în discuție sunt incidente, folosind toate principiile de interpretare a legii. Decizia instanței de judecată poate fi atacată la instanța superioară, iar, în cazul în care practica judiciară vădește o interpretare neunitară, Constituția, prin art. 126 alin. (3), dă înaltei Curți de Casație și Justiție, iar nu Curții Constituționale competența de a stabili interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești. De asemenea, relevante sunt și considerentele Deciziei nr. 342 din 18 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 7 aprilie 2008, prin care Curtea a arătat că aspectele de fapt invocate de autorul excepției nu constituie veritabile critici de neconstituționalitate, ci aspecte de fapt, ce revin competenței instanței de judecată. Așa fiind, nu se poate susține că, procedând la interpretarea legii în sensul și limitele arătate mai sus, Curtea Constituțională își depășește atribuțiile stabilite prin Constituție ori intervine în atribuțiile exclusive ale legiuitorului sau cu cele ale instanțelor de judecată. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 156/11.111.2010 7 Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: 1. Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluționarea unor aspecte financiare în sistemul justiției, excepție ridicată de Simina Verginia Avram în Dosarul nr. 1.342/102/2008 al Curții de Apel Târgu Mureș — Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie. 2. Respinge, ca fiind neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 80 și art. 81 din Legea nr. 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă, ale art. 3 pct. 3 din Codul de procedură civilă și ale art. 2 alin. (3) și art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, excepție ridicată de același autor în același dosar. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 14 ianuarie 2010. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Patricia Marilena lonea CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 44 din 14 ianuarie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1), art. 6 alin. (2), art. 13 și art. 14 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligațiilor de plată rezultate din contracte comerciale loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltân Tudorel Toader Augustin Zegrean Carmen-Cătălina Gliga Mihaela Senia Costinescu — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1), art. 6 alin. (2), art. 13 și art. 14 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligațiilor de plată rezultate din contracte comerciale, excepție ridicată de Societatea Comercială „Maxima Production” — S.R.L. din București în Dosarul nr. 6.514/303/2009 al Judecătoriei Sectorului 6 București. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. în acest sens, invocă jurisprudența constantă a Curții în această materie. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 9 iulie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 326/833/2009, Judecătoria Sectorului 6 București a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a art. 2 alin. (1), art. 6 alin. (2), art. 13 și art. 14 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligațiilor de plată rezultate din contracte comerciale, excepție ridicată de Societatea Comercială „Maxima Production” — S.R.L. din București. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul susține că dispozițiile art. 2 alin. (1), art. 6 alin. (2), art. 13 și art. 14 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2007 sunt neconstituționale, prin aplicarea acestora încălcându-se dreptul la apărare și la un proces echitabil. Posibilitatea soluționării cererii creditorului doar pe baza actelor depuse și a explicațiilor date de acesta împiedică exercitarea dreptului la apărare, iar emiterea titlului executoriu în urma unui proces sumar și executarea acestui titlu încalcă dreptul constituțional la ocrotirea proprietății. Judecătoria Sectorului 6 București apreciază excepția ca fiind neîntemeiată. în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. Autoritățile nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. 8 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 156/11.111.2010 CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 2 alin. (1), art. 6 alin. (2), art. 13 și art. 14 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligațiilor de plată rezultate din contracte comerciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 31 octombrie 2007, texte de lege care au următorul conținut: — Art. 2 alin. (1): „Prezenta ordonanță de urgență se aplică creanțelor certe, lichide și exigibile ce reprezintă obligații de plată a unor sume de bani care rezultă din contracte comerciale. — Art. 6 alin. (2): „La cerere se anexează înscrisurile ce atestă cuantumul sumei datorate și orice alte înscrisuri doveditoare ale acesteia. — Art. 13: „(1) împotriva ordonanței de plată debitorul poate formula cerere în anulare, în termen de 10 zile de la data comunicării acesteia. (2) Cererea în anulare se soluționează de către instanța competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instanță. (3) Cererea în anulare nu suspendă executarea. Suspendarea va putea fi însă încuviințată, la cererea debitorului, numai cu dare de cauțiune, al cărei cuantum va fi fixat de instanță. (4) Dacă instanța învestită admite cererea în anulare, aceasta va anula ordonanța de plată, pronunțând o hotărâre irevocabilă. Prevederile art. 9 alin. (3) se aplică în mod corespunzător. (5) Hotărârea prin care a fost respinsă cererea în anulare este irevocabilă. —Art. 14 alin. (1): „Ordonanța de plată, devenind irevocabilă ca urmare a neintroducerii sau respingerii cererii în anulare, constituie titlu executoriu. ” în opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21, 24 și 44. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, asupra constituționalității dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2007, s-a pronunțat în repetate rânduri, exemplu fiind Decizia nr. 1.001 din 7 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 18 noiembrie 2008, sau Decizia nr. 1.116 din 16 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 19 noiembrie 2008. Cu acele prilejuri, Curtea a constatat că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2007 a fost adoptată pentru a stabili măsuri pentru combaterea întârzierii executării obligațiilor de plată asumate prin contracte comerciale și pentru stabilirea unei proceduri simplificate de soluționare a acțiunilor în justiție având ca obiect asemenea obligații. Or, potrivit art. 126 din Constituție, competența instanțelor de judecată și procedura în fața acestora se stabilesc prin lege, precum ordonanța criticată. Prevederile de lege criticate sunt în sensul aplicării principiului rolului activ al judecătorului, care, la soluționarea pricinilor în primă instanță, are obligația de a încerca împăcarea părților. Faptul că, potrivit art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2007, judecătorul citează părțile pentru explicații și lămuriri și stăruie în efectuarea plății sumei datorate nu înseamnă că acesta se antepronunță, întrucât hotărârea se va da numai după ce judecătorul va analiza toate probele aflate la dosar, inclusiv cele propuse de debitor. Mai mult, art. 2 din ordonanță prevede că procedura reglementată de acest act normativ vizează exclusiv creanțele certe, lichide și exigibile ce reprezintă obligații de plată a unor sume de bani care rezultă din contracte comerciale, iar art. 10 dispune că ordonanța de plată se va emite numai în urma verificării cererii pe baza înscrisurilor depuse, a declarațiilor părților, precum și a celorlalte probe administrate, instanța constatând că cererea este întemeiată. Pe de altă parte, dispozițiile art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2007 dau posibilitatea contestării de către debitor a ordonanței de plată și reglementează procedura pentru exercitarea căii de atac. Așa fiind, Curtea constată că prevederile art. 2, 6, 13 și 14 din ordonanță nu numai că nu încalcă dreptul la apărare și dreptul părților la un proces echitabil, ci, dimpotrivă, dau expresie acestor drepturi. întrucât nu au apărut împrejurări noi, care să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale în această materie, soluția adoptată în precedent, precum și considerentele pe care aceasta se întemeiază își mențin valabilitatea și în cauza de față. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1), art. 6 alin (2), art. 13 și art. 14 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligațiilor de plată rezultate din contracte comerciale, excepție ridicată de Societatea Comercială „Maxima Production” — S.R.L. din București în Dosarul nr. 6.514/303/2009 al Judecătoriei Sectorului 6 București. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 14 ianuarie 2010. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Mihaela Senia Costinescu MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 156/11.111.2010 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ 9 DECIZIA Nr. 116 din 9 februarie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 157 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internațional privat loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Puskâs Valentin Zoltân Augustin Zegrean Carmen-Cătălina Gliga Valentina Bărbățeanu — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 157 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internațional privat, excepție ridicată de Societatea Comercială „Martin Rose GMBH & CO KG” din Germania, Societatea Comercială „Electroline A.S.” din Cehia, Societatea Comercială „Confort” — S.A. din Timișoara și Societatea Comercială „Drumuri Municipale” — S.A. din Timișoara în Dosarul nr. 5.305/30/2007 al Curții de Apel Timișoara — Secția de contencios administrativ și fiscal. La apelul nominal răspunde, pentru Asociația „Colas Răii” — S.A. din Franța, pentru Societatea Comercială „ISAF” — S.A. din București și pentru Societatea Comercială „ICIM Arad” — S.A. din Arad, apărătorul ales, cu delegație depusă la dosar. Se constată lipsa autorilor excepției și a celorlalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul apărătorului prezent. Acesta solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, argumentând oral și prin notele scrise pe care le depune conformitatea dintre textul de lege criticat și prevederile constituționale invocate în motivarea excepției. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, arătând, în esență, că prevederile art. 157 din Legea nr. 105/1992 garantează respectarea normelor de competență, fără să aducă atingere drepturilor consacrate de textele din Legea fundamentală pe care autorul excepției își fondează critica. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 12 mai 2009, pronunțată în Dosarul nr. 5.305/30/2007, Curtea de Apel Timișoara — Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 157 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internațional privat. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea Comercială „Martin Rose GMBH & CO KG” din Germania, Societatea Comercială „Electroline A.S.” din Cehia, Societatea Comercială „Confort” — S.A. din Timișoara și Societatea Comercială „Drumuri Municipale” — S.A. din Timișoara într-un litigiu de contencios administrativ având ca obiect anularea unei licitații. în motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că se încalcă dreptul de acces liber la justiție și la un proces echitabil, întrucât respingerea acțiunii ca fiind introdusă în fața unei instanțe necompetente va atrage consecințe negative pentru justițiabil, care va trebui să introducă o nouă cerere de chemare în judecată. Dar, fiind vorba de materia contenciosului administrativ, această cerere nu va mai putea fi introdusă în termenul de prescripție prevăzut de lege. Autorul excepției susține că dispozițiile art. 157 din Legea nr. 105/1992 sunt în contradicție cu normele procedurale stabilite de Codul de procedură civilă, care prevăd că „în momentul în care o instanță se declară necompetentă își declină competența în favoarea instanței competente, neputând opera în această situație prescripția dreptului la acțiune”. Mai arată că, în opinia sa, textele de lege criticate sunt contrare prevederilor art. 126 alin. (6) din Constituție, care garantează controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice, având în vedere că, în speță, este vorba despre controlul unor acte administrative emise de o instituție publică română, care își produc efectul pe teritoriul României. Se mai precizează că, respingând cererea ca nefiind de competența instanțelor de judecată din România, judecătorul se face vinovat de denegare de dreptate, în acest sens fiind, în opinia autorului excepției, Cauza Rotaru împotriva României. Arată că art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale impune ca, în fiecare țară, să existe un mecanism care să permită persoanei remedierea în plan național a oricărei încălcări a unui drept consacrat în convenție. Curtea de Apel Timișoara — Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege criticate sunt constituționale, întrucât nu îngrădesc nici accesul liber la justiție și nici dreptul la apărare, reglementarea criticată fiind justificată de specificul raporturilor de drept internațional privat. Președinții celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. 10 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 156/11.111.2010 CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile apărătorului prezent, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 157 din Legea nr. 105/1992 privind reglementarea raporturilor de drept internațional privat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 245 din 1 octombrie 1992, care au următorul cuprins: —Art. 157: „Instanța sesizată verifică, din oficiu, competența sa de a soluționa procesul privind raporturi de drept internațional privat și, în cazul în care nu este competentă nici ea și nicio altă instanță română, respinge cererea ca nefiind de competența instanțelor române. ” în opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, textele de lege criticate contravin următoarelor dispoziții din Legea fundamentală: art. 21 — „Accesul liber la justiție”, art. 24 — „Dreptul la apărare”, art. 124 —„înfăptuirea justiției” și art. 126 — „Instanțele judecătorești”. De asemenea, invocă și prevederile art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale — „Dreptul la un recurs efectiv”. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că textul de lege criticat reprezintă o concretizare a prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege”. Prin urmare, legiuitorul este cel care apreciază cu privire la soluțiile ce se impun în legătură cu aceste materii. Legea nr. 105/1992 constituie o reglementare specială, derogatorie de la dreptul comun. Riscul prescrierii dreptului la acțiune, ulterior respingerii cererii de chemare în judecată ca fiind introdusă în fața unei instanțe necompetente — invocat de autorul prezentei excepții —, nu este generat de neconstituționalitatea textului de lege criticat, ci, eventual, de lipsa de diligență a justițiabilului în inițierea demersurilor sale procedurale în conformitate cu normele care stabilesc competența jurisdicțională a instanțelor. Or, competența instanțelor, românești sau străine, de a soluționa litigiile izvorâte din raporturi juridice cu element de extraneitate este stabilită în mod clar de prevederile Legii nr. 105/1992. în acest context, Curtea constată că prevederile de lege ce formează obiect al excepției de neconstituționalitate nu îngrădesc nici exercitarea dreptului de acces liber la justiție, persoana interesată având posibilitatea să urmeze, în continuare, așa cum s-a arătat mai sus, calea procedurală corectă, cu respectarea normelor de competență jurisdicțională. Din aceeași perspectivă, nu se poate pune nici problema încălcării dreptului la un proces echitabil prin atitudinea judecătorului care s-ar face vinovat de denegare de dreptate, acesta nefăcând altceva decât să aplice reglementările legale referitoare la competența de judecată. Curtea constată că nu poate reține nici critica potrivit căreia prevederile art. 157 din Legea nr. 105/1992 contravin dispozițiilor art. 126 alin. (6) din Constituție care garantează controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice. Textul de lege criticat vizează raporturile de drept internațional privat, or, verificarea legalității actelor administrative emise de autoritățile administrative ale statului român revine, ca urmare a însăși naturii și esenței lor, exclusiv instanțelor române. Așadar, persoana interesată să conteste legalitatea acestora are posibilitatea să se adreseze în acest scop instanței de contencios administrativ competente, potrivit legii. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 157 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internațional privat, excepție ridicată de Societatea Comercială „Martin Rose GMBH & CO KG” din Germania, Societatea Comercială „Electroline A.S.” din Cehia, Societatea Comercială „Confort” — S.A. din Timișoara și Societatea Comercială „Drumuri Municipale” — S.A. din Timișoara în Dosarul nr. 5.305/30/2007 al Curții de Apel Timișoara — Secția de contencios administrativ și fiscal. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 9 februarie 2010. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Valentina Bărbăteanu » 11 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 156/11.111.2010 HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE privind trecerea unor mijloace fixe din domeniul public al orașului Filiasi si din administrarea Consiliului Local Filiasi în domeniul public al statului, în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.” — S.A. în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 9 alin. (2) și al art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare, precum și al art. 59 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică, aprobată cu modificări prin Legea nr. 35/2007, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art. 1. — Se aprobă trecerea, cu titlu gratuit, a unor mijloace fixe aflate în domeniul public al orașului Filiași și în administrarea Consiliului Local Filiași în domeniul public al statului, în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.” — S.A., având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 2. — Predarea-preluarea mijloacelor fixe prevăzute la art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părțile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri. Art. 3. — Părțile interesate își vor actualiza corespunzător inventarul domeniului public al statului. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Ministrul transporturilor și infrastructurii, Radu Mircea Berceanu Ministrul administrației și internelor, Vasile Blaga Ministrul finanțelor publice, Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu București, 3 martie 2010. Nr. 162. ANEXĂ DATELE DE IDENTIFICARE n> ale mijloacelor fixe care trec din domeniul public al orașului Filiași și din administrarea Consiliului Local Filiași în domeniul public al statului, în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.” — S.A. Situația Codul Datele de identificare Anul Valoarea Situația juridică juridică Nr. de Denumirea dobândirii/ de inventar actuală Tipul M.F. clasificare Vecinătăți dării în --- lei --- în Concesiune/ bunului Descrierea tehnică (după caz, Adresa folosință Baza legală administrare/ închiriat/dat pe scurt) concesiune cu titlu gratuit 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Secții interoperabile Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 54/2006, aprobată cu modificări Județul Dolj, prin Legea nr. 35/2007, Ordonanța 147780 Linii ferate de circulație Trecere la nivel Județul Dolj localitatea Filiași de urgență a Guvernului nr. 12/1998, (parțial) 8.10- și aparate de cale km 284+130, Răcari---Filiași Secția L6---District 2009 532.041,25 republicată, cu modificările și completările Concesionat Imobil interoperabile Răcari---Filiași Filiași ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 581/1998, cu modificările și completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 589/2006 Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 54/2006, aprobată cu modificări Instalații fixe de siguranță Județul Dolj, prin Legea nr. 35/2007, Ordonanța 147786 și de conducere operativă Instalație SAT Județul Dolj localitatea Filiași de urgență a Guvernului nr. 12/1998, (parțial) 8.10- a circulației feroviare km 284+130, Răcari---Filiași Secția CT1---District 2009 543.576,13 republicată, cu modificările și completările Concesionat Imobil interoperabile Răcari---Filiași Filiași ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 581/1998, cu modificările și completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 589/2006 TOTAL: 1.075.617,38 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 156/11.111.2010 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 156/11.111.2010 GUVERNUL ROMÂNIEI 13 HOTĂRÂRE privind darea în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii a unei suprafețe totale de teren de 760 m², trecută în domeniul public al statului, în vederea realizării de către Compania Națională de Autostrăzi si Drumuri Naționale din România — S.A. a obiectivului de interes național „Autostrada București — Cernavodă” pe raza localității Vâlcelele, județul Călărași în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare, și al art. 1 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2003 pentru înființarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România — S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome „Administrația Națională a Drumurilor din România”, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 47/2004, cu modificările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art. 1. — (1) Se aprobă darea în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii a unei suprafețe totale de teren de 760 m², având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, trecută în proprietatea publică a statului prin Hotărârea Consiliului Local al Comunei Vâlcelele nr. 44/2009, în vederea realizării de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România — S.A. a obiectivului de interes național „Autostrada București — Cernavodă” pe raza localității Vâlcelele, județul Călărași. (2) Suprafața de teren transmisă potrivit alin. (1) nu poate primi altă destinație. Art. 2. — Predarea-preluarea suprafeței de teren prevăzute la art. 1 alin. (1) se face pe bază de protocol încheiat între părțile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Ministrul transporturilor și infrastructurii, Radu Mircea Berceanu Ministrul administrației și internelor, Vasile Blaga Ministrul finanțelor publice, Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu București, 3 martie 2010. Nr. 169.’ ANEXĂ DATELE DE IDENTIFICARE a suprafeței totale de teren de 760 m² care se dă în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, trecută în domeniul public al statului, în vederea realizării de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România — S.A. a obiectivului de interes național „Autostrada București — Cernavodă” pe raza localității Vâlcelele, județul Călărași Persoana juridică Persoana juridică Caracteristicile tehnice Nr. Locul unde este situat terenul care se dă în de la care se dă la care se dă Nr. cadastral/ Suprafața crt. administrare în administrare în administrare topografic terenului (m2) 1 2 3 4 5 Extravilan comuna Vâlcelele, Consiliul Local Ministerul Transporturilor și Infrastructurii --- 1 județul Călărași, Vâlcelele Compania Națională de Autostrăzi 868 Lot 2 217 drum de exploatare D.E. 45 și Drumuri Naționale din România --- S.A. Extravilan comuna Vâlcelele, Consiliul Local Ministerul Transporturilor și Infrastructurii --- 2 județul Călărași, Vâlcelele Compania Națională de Autostrăzi 861 Lot 1 543 drum de exploatare D.E. 45 și Drumuri Naționale din România --- S.A. TOTAL SUPRAFAȚĂ: 760 14 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 156/11.111.2010 GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE privind stabilirea datei alegerilor parțiale pentru Camera Deputaților în Circumscripția Electorală nr. 42 — municipiul București, Colegiul uninominal nr. 19 în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 7 alin. (3) și al art. 48 alin. (16) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Articol unic. —Se stabilește ziua de duminică, 25 aprilie 2010, ca dată a desfășurării alegerilor parțiale pentru Camera Deputaților în Circumscripția Electorală nr. 42 — municipiul București, Colegiul uninominal nr. 19. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: p. Ministrul administrației și internelor, Mihai Capră, secretar de stat Președintele Autorității Electorale Permanente, Octavian Opriș București, 9 martie 2010. Nr. 180.’ ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE J ORDIN privind modificarea și completarea Instrucțiunilor pentru stabilirea procedurii privind efectuarea operațiunilor necesare pentru finanțarea de la bugetul de stat în cazul indisponibilității temporare a contribuției financiare a Comunității Europene și în cazul compensărilor efectuate de Comisia Europeană, precum și pentru tratamentul dobânzii acumulate în conturile bancare ale Fondului National în cadrul programelor ex-ISPA, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 296/2007 Având în vedere: — prevederile Acordului interinstituțional pentru implementarea măsurilor ex-ISPAîn domeniul transporturilor/mediului; — prevederile memorandumurilor de finanțare ISPA dintre Guvernul României și Comisia Europeană, în temeiul art. 10, alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice, cu modificările și completările ulterioare, și al art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României de către Comunitatea Europeană, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente acestora, aprobată prin Legea nr. 22/2000, cu modificările și completările ulterioare, ministrul finanțelor publice emite următorul ordin: Art. I. — Instrucțiunile pentru stabilirea procedurii privind efectuarea operațiunilor necesare pentru finanțarea de la bugetul de stat în cazul indisponibilității temporare a contribuției financiare a Comunității Europene și în cazul compensărilor efectuate de Comisia Europeană, precum și pentru tratamentul dobânzii acumulate în conturile bancare ale Fondului Național în cadrul programelor ex-ISPA, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 296/2007, publicat în Monitorul Oficial al MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 156/11.111.2010 15 României, Partea I, nr. 199 din 22 martie 2007, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: 1. Punctul 2.2 va avea următorul cuprins: „2.2. în situația în care, din cauza indisponibilității fondurilor ex-ISPA, Oficiul de Plăți și Contractare PHARE fOPCPJ/Agenția de implementare se află în imposibilitate de a onora obligațiile de plată către contractori, poate accesa fondul de indisponibilități temporare ISPA în baza unor prognoze lunare cu defalcare pe decade și a unor solicitări exprese care trebuie să respecte formatul stabilit de Autoritatea de Certificare și Plată și să cuprindă: Notă explicativă, tabelul Situație privind plățile efectuate și de efectuat de către Agenția de implementare și documente suport: certificat interimar de plată/factură, reconciliere bancară, extrase de cont. Aceste solicitări exprese pot fi transmise Autorității de Certificare și Plată de către Autoritatea de Management Ex-ISPA (AM Ex-ISPA)/agențiile de implementare.” 2. La subpunctul 2.2.1, al doilea paragraf va avea următorul cuprins: „Autoritatea de Certificare și Plată va transfera aceste sume în termen de 4 zile lucrătoare de la primirea unei solicitări exprese de la AM Ex-ISPA/agențiile de implementare, în completarea informațiilor din ultima prognoză lunară cu defalcare pe decade, în scopul efectuării de plăți urgente la contractori.” 3. La subpunctul 2.2.7, primul paragraf va avea următorul cuprins: „2.2.7. în cazul măsurilor pentru care Comisia Europeană a suspendat temporar plățile din alte cauze decât cea prevăzută la subpunctul 2.2.6, Autoritatea de Certificare și Plată stabilește și transferă OPCP/agențiilor de implementare sumele de la bugetul de stat din fondul de indisponibilități temporare, în termen de 4 zile lucrătoare de la primirea unei solicitări exprese de la acestea, în completarea informațiilor din ultima prognoză lunară cu defalcare pe decade, în scopul efectuării de plăți la contractori.” 4. La punctul 2.4, paragraful 1 va avea următorul cuprins: „2.4. După atingerea pragului de rambursare precizat în Memorandumul de finanțare, Autoritatea de Certificare și Plată stabilește și transferă agențiilor de implementare sumele de la bugetul de stat din fondul de indisponibilități temporare, în termen de 4 zile lucrătoare de la primirea unei solicitări exprese de la acestea, în completarea informațiilor din ultima prognoză lunară cu defalcare decadală, în scopul efectuării de plăți la contractori.” 5. Punctul 3.1 va avea următorul cuprins: 3.1. Deschiderea creditelor bugetare „3.1.1. AM Ex-ISPA/Agenția de implementare pregătește și transmite Autorității de Certificare și Plată previziuni lunare ale solicitărilor de sume din fondul de indisponibilități temporare, împărțite pe decade și pe măsuri ex-ISPA, până la data de 20 ale lunii anterioare celei pentru care se solicită fondurile. 3.1.2. Previziunile specificate la subpunctul 3.1.1 trebuie să ia în considerare plățile estimate a fi efectuate către contractori, soldurile subconturilor ex-ISPA ale OPCP/Agenției de implementare și includ o revizuire a prognozei pentru luna curentă. 3.1.3. Autoritatea de Certificare și Plată întocmește decadal cererea de deschidere de credite bugetare necesare din fondul pentru indisponibilități temporare pentru programul ex-ISPA pentru plata integrală a obligațiilor OPCP/agențiilor de implementare către beneficiarii de proiecte ex-ISPA, cu încadrarea în limitele alocațiilor bugetare anuale/trimestriale aprobate. 3.1.4. De asemenea, Autoritatea de Certificare și Plată, până cel târziu în penultima zi lucrătoare a decadei anterioare decadei pentru care se stabilesc necesitățile de finanțare în cazul indisponibilității temporare a fondurilor europene, întocmește Nota de fundamentare pe baza: — previziunilor lunare de fluxuri de numerar, împărțite pe decade, primite de la AM Ex-ISPA/Agentia de implementare; — soldului contului RO18TREZ7005029XXX000289 «Disponibil din sume de la bugetul de stat pentru finanțare proiecte în cazul indisponibilității temporare de fonduri ISPA»; — soldurile conturilor în euro RO15ABNA4100.2511.30.000.003 PE «Disponibil aferent memorandumurilor de finanțare ISPA mediu», RO07ABNA4100.2511.10.000.008 ’PT «Disponibil aferent memorandumurilor de finanțare ISPA transport», RO81ABNA4100.2511.00.000.110’ PA «Disponibil aferent memorandumurilor de finanțare ISPA asistență tehnică», deschise la societatea bancară, estimate pentru finalul decadei a treia, ținând cont — la deschiderea de credite pentru prima decadă — de revizuirea prognozei pentru luna curentă, primită de la AM ex-ISPA/agențiile de implementare; — transferurile de fonduri de la Comisia Europeană primite după data întocmirii prognozelor lunare de către AM ex-ISPA/agențiile de implementare. 3.1.5. Estimarea sumelor în lei necesare pentru finanțarea contravalorii sumelor în euro care trebuie transferate OPCP/agențiilor de implementare se face cu adăugarea a 5% pentru eventuale diferențe ce pot rezulta din modificarea cursului de schimb lei/euro al societății bancare la data efectuării schimbului valutar față de cursul de la data întocmirii Notei de fundamentare. 3.1.6. Cererea pentru deschiderea de credite, însoțită de Nota de fundamentare și de Nota justificativă, se supune vizei de control financiar preventiv propriu și se prezintă spre aprobare ordonatorului de credite pentru poziția globală «Fondul Național de Preaderare». 3.1.7. Direcția generală trezorerie și contabilitate publică efectuează deschiderea creditelor bugetare aferente Fondului pentru indisponibilități temporare de la capitolul 54.01 «Alte servicii publice generale», subcapitolul 54.01.04 «Fondul Național de Preaderare», titlul 55 «Alte transferuri», alineatul 14 «Fondul Național de Preaderare», conform metodologiei în vigoare.” 6. Subpunctul 3.3.2 va avea următorul cuprins: „3.3.2. Sumele înscrise în ordinele de plată se determină prin estimarea sumelor în lei necesare pentru finanțarea contravalorii sumelor în euro care trebuie transferate OPCP/agențiilor de implementare. Estimarea se construiește pornind de la previziunile lunare de fluxuri de numerar, împărțite pe decade, primite de la AM Ex-ISPA/agențiile de implementare, la care se adaugă 5% pentru eventuale diferențe ce pot rezulta din modificarea cursului de schimb lei/euro al societății bancare la data efectuării schimbului valutar față de cursul la data întocmirii ordinului de plată. în calcularea sumei pentru care se solicită transferul se ține cont de sumele previzionate de AM Ex- ISPA/agențiile de implementare pentru decada imediat următoare, precum și de soldul conturilor deschise la societatea bancară. Ordinele de plată, întocmite pe baza autorizărilor de plată supuse vizei de control financiar preventiv, se depun de Autoritatea de Certificare și Plată, la Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului București — Activitatea de Trezorerie și Contabilitate Publică. Eventualele costuri bancare aferente operațiunilor prin intermediul TRANSFOND se rețin direct din sumele supuse transferului.” 7. Subpunctele 3.3.6 și 3.3.7 vor avea următorul cuprins: „3.3.6. în situația în care, înainte de efectuarea transferului din fondul de indisponibilități temporare în conturile în lei deschise la societatea bancară — prevăzut la subpunctele 3.3.1—3.3.3 — Comisia Europeană transferă fondurile solicitate 16 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 156/11.111.2010 pentru o măsură în cauză, sumele disponibile pentru acea măsură în contul RO18TREZ7005029XXX000289 se păstrează în cont și se iau în considerare la calculele pentru decada următoare, conform prevederilor subpunctului 3.1.4. 3. 3.7. în situația în care, înainte de efectuarea schimbului valutar — prevăzut la subpunctul 3.3.4 — Comisia Europeană transferă fondurile solicitate pentru o măsură în cauză, sumele disponibile pentru acea măsură în contul în lei deschis la societatea bancară se returnează în contul RO18TREZ7005029XXX000289 — în mod similar diferențelor de curs prevăzute la subpunctul 3.3.5 — se păstrează în cont și se iau în considerare la calculele pentru decada următoare, conform prevederilor subpunctului 3.1.4.” 8. Subpunctul 3.3.8 se elimină. 9. După subpunctul 3.3.9 se introduce un nou punct, punctul 3.4, cu următorul cuprins: „3.4. Transferul sumelor din conturile în euro RO15ABNA4100.2511.30.000.003 PE «Disponibil aferent memorandumurilor de finanțare ISPA mediu», RO07ABNA4100.2511.10.000.008 PT «Disponibil aferent memorandumurilor de finanțare ISPA transport» si RO81ABNA4100.2511.00.000.110 PA «Disponibil aferent memorandumurilor de finanțare ISPA asistență tehnică» ale Autorității de Certificare și Plată în conturile 2511 xx, yy, zz (ale OPCP/agențiilor de implementare), deschise la societatea bancară. 3.4.1. Autoritatea de Certificare și Plată efectuează transferul sumelor din fondul de indisponibilități temporare aflate în conturile în euro R015ABNA4100’.2511.30.000.003 PE «Disponibil aferent memorandumurilor de finanțare ISPA mediu», RO07ABNA4100.2511.10.000.008 PT «Disponibil aferent memorandumurilor de finanțare ISPA transport» și RO81ABNA4100.2511.00.000.110 PA «Disponibil aferent memorandumurilor de finanțare ISPA asistență tehnică», în conturile 2511 xx, yy, zz ale OPCP/agențiilor de implementare, deschise la societatea bancară, în baza cererilor exprese — precizate la pct. 2 — primite de la Autoritatea de Management Ex-ISPA/agențiile de implementare în cursul decadei pentru care s-a efectuat alimentarea conturilor conform prevederilor de la pct. 3.1— 3.3. 3.4.2. în situația în care, înainte de efectuarea transferului prevăzut la subpunctul 3.4.1 — Comisia Europeană transferă fondurile solicitate pentru o măsură în cauză, sumele din fondul de indisponibilități temporare, disponibile pentru acea măsură, aflate în contul în euro al Autorității de Certificare și Plată se păstrează în cont și se iau în considerare la calculele pentru decada următoare, conform prevederilor subpunctului 3.1.4.” Art. II. — în cuprinsul prezentelor instrucțiuni se modifică denumirea unor instituții/persoane responsabile/termeni, după cum urmează: 1. Ministerul Economiei și Finanțelor se înlocuiește cu Ministerul Finanțelor Publice; 2. Secretarul de stat coordonator al Autorității de Certificare și Plată se înlocuiește cu ordonatorul de credite pentru poziția „Fondul Național de Preaderare”. Art. III. — Autoritatea de Certificare și Plată, Autoritatea de Management Ex-ISPA, Oficiul de Plăți și Contractare Phare, agențiile de implementare și Direcția generală trezorerie și contabilitate publică vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Art. IV. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul finanțelor publice, Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu București, 12 februarie 2010. Nr. 225. EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR MONITORUL OFICIAL „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru reiatii cu publicul, București, sos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A. 5 948368 441422 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 156/11.111.2010 conține 16 pagini. Prețul: 3,20 lei ISSN 1453—4495