MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI PARTEA I Anul 178 (XXII) — Nr. 128 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI Șl ALTE ACTE Joⁱ’ ²⁵ februarie 2010 SUMAR Pagina DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE Decizia nr. 1.676 din 15 decembrie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 282¹ alin. 1, art. 317 alin. 1, art. 318 alin. 1, art. 319 alin. 1, art. 377 alin. 2 și art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă .................................... 2-3 Decizia nr. 28 din 12 ianuarie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare............’. 4-5 Decizia nr. 45 din 14 ianuarie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 52 alin. 3 din Codul de procedură civilă..................................... 5-6 Decizia nr. 62 din 14 ianuarie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. I pct. 17 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea și completarea Codului de procedură civilă .............’......................................... 6-7 Decizia nr. 76 din 21 ianuarie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989 ............................................. 8-9 Decizia nr. 77 din 21 ianuarie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 86 și art. 94 din Codul familiei.......................................’............. 9-11 Decizia nr. 78 din 26 ianuarie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 și art. 2 din Legea nr. 319/1944 pentru dreptul de moștenire al soțului supraviețuitor................................’........... 11-12 Nr. Pagina Decizia nr. 81 din 26 ianuarie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/1999 privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe........................... 12-14 HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI 137. — Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 27/2010 privind organizarea și funcționarea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni și a Hotărârii Guvernului nr. 1.431/2009 privind înființarea, organizarea și funcționarea Centrului Român pentru Promovarea Comerțului și Investițiilor Străine ........ 14 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE 41. — Ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale privind aprobarea formularului-tip de cerere unică de plată pe suprafață pentru anul 2010................ 15-31 ACTE ALE COMISIEI NAȚIONALE A VALORILOR MOBILIARE 5. — Ordin privind aprobarea Regulamentului nr. 3/2010 pentru modificarea și completarea Regulamentului Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 3/2006 privind autorizarea, organizarea și funcționarea Fondului de compensare a investitorilor.......... 31-32 2 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 128/25.11.2010 DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE 9 9 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ > DECIZIA Nr. 1.676 din 15 decembrie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 282¹ alin. 1, art. 317 alin. 1, art. 318 alin. 1, art. 319 alin. 1, art. 377 alin. 2 și art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Tudorel Toader Puskâs Valentin Zoltân Augustin Zegrean Simona Ricu Fabian Niculae — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 282¹ alin. 1, art. 317 alin. 1, art. 318 alin. 1, art. 319 alin. 1, art. 377 alin. 2 și art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Lucia Georgeta Badiu în Dosarul nr. 46.054/3/2008 al Tribunalului București — Secția a IV-a civilă. La apelul nominal se prezintă autorul excepției, prin apărătorul ales, domnul avocat Ion Cojanu, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza este în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 15 aprilie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 46.054/3/2008, Tribunalul București — Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 282¹ alin. 1, art. 317 alin. 1, art. 318 alin. 1, art. 319 alin. 1, art. 377 alin. 2 si art 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Lucia Georgeta Badiu într-un dosar având ca obiect o contestație în anulare. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că din conținutul textelor criticate rezultă că justițiabilul care a avut o soluție favorabilă la instanța de fond, într-o cauză ce nu este supusă apelului, nu are nicio cale de atac împotriva unei hotărâri defavorabile pronunțate în recurs. în felul acesta, pentru partea care nu a declarat recurs, pentru că nu avea interes deoarece câștigase procesul în instanța de fond, procesul se rezumă practic la un singur grad de jurisdicție, și anume judecata la prima instanță. Neconstituționalitatea art. 318 alin. 1 provine din faptul că această cale extraordinară de atac a contestației în anulare împotriva hotărârii instanței de recurs este prevăzută doar pentru partea care a introdus recursul, limitând astfel dreptul părții adverse de a ataca hotărârea instanței de recurs pentru motivul că instanța nu a cercetat sau soluționat vreunul dintre motivele de modificare sau de casare. Art. 282¹, limitând sentințele supuse apelului, îngrădește accesul la justiție la cele trei grade de jurisdicție. Art. 319 creează o inegalitate în fața legii între debitor și creditor în favoarea creditorului, încălcându-se principiul egalității cetățenilor în fața legii. Tribunalul București — Secția a IV-a civilă consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 282¹ alin. 1, art. 317 alin. 1, art. 318 alin. 1, art. 319 alin. 1, art. 377 alin. 2 și art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă, prevederi ce au următorul conținut: — Art. 282¹ alin. 1: „Nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță în cererile introduse pe cale principală privind pensii de întreținere, litigii al căror obiect are o valoare de până la 100 de mii lei inclusiv, atât în materie civilă, cât și în materie comercială, acțiunile posesorii, precum și cele referitoare la înregistrările în registrele de stare civilă, luarea măsurilor asigurătorii și în alte cazuri prevăzute de lege. — Art. 317 alin. 1: „Hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare, pentru motivele arătate mai jos, numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului: 1. când procedura de chemare a părții, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii; MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 128/25.11.2010 3 2. când hotărârea a fost dată de judecători cu călcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență. — Art. 318 alin. 1: „Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare. ”; — Art. 319 alin. 1: „Contestația se introduce la instanța a cărei hotărâre se atacă. Contestația se poate face oricând înainte de începutul executării silite, iar în timpul ei, până la împlinirea termenului stabilit la art. 401 alin. 1 lit. b) sau c). împotriva hotărârilor irevocabile care nu se aduc la îndeplinire pe cale de executare silită, contestația poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoștință de hotărâre, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas irevocabilă. — Art. 377 alin. 2: „Sunt hotărâri irevocabile: 1. hotărârile date în primă instanță, fără drept de apel, nerecurate; 2. hotărârile date în primă instanță, care nu au fost atacate cu apel; 3. hotărârile date în apel, nerecurate; 4. hotărârile date în recurs chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii; 5. orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs. — Art. 403 alin. 4: „în cazuri urgente, dacă s-a plătit cauțiunea, președintele instanței poate dispune, prin încheiere și fără citarea părților, suspendarea provizorie a executării până la soluționarea cererii de suspendare de către instanță, încheierea nu este supusă niciunei căi de atac. Cauțiunea care trebuie depusă este în cuantum de 10% din valoarea obiectului cererii sau de 500 lei pentru cererile neevaluabile în bani. Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, Cauțiunea depusă este deductibilă din cauțiunea stabilită de instanță, dacă este cazul. ” în opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii, în art. 21 alin. (1), (2) și (3) privind liberul acces la justiție, în art. 20 în alin. (2) referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului și în art. 124 alin. (2) privind înfăptuirea justiției. Examinând excepția, Curtea constată că asupra dispozițiilor art. 282¹, 317 și 318 din Codul de procedură civilă s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 122 din 19 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298 din 16 aprilie 2008, constatând că sunt constituționale. De asemenea, dispozițiile art. 319 alin. 1 din Codul de procedură civilă au fost analizate prin Decizia nr. 1.186 din 6 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 11 decembrie 2008, fiind declarate, de asemenea, constituționale. întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, argumentarea și soluția reținute în deciziile de mai sus își mențin valabilitatea și în prezenta cauză. în ceea ce privește dispozițiile art. 377 alin. 2 și ale art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că autorul nu motivează excepția de constituționalitate invocată, nerespectând exigențele art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicată. Având în vedere practica Curții în astfel de situații, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 377 alin. 2 și ale art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă urmează să fie respinsă ca inadmisibilă. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: 1. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 282¹ alin. 1, art. 317 alin. 1, art. 318 alin. 1, art. 319 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Lucia Georgeta Badiu în Dosarul nr. 46.054/3/2008 al Tribunalului București — Secția a IV-a civilă. 2. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 377 alin. 2 și ale art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 15 decembrie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Fabian Niculae 4 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 128/25.11.2010 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ » DECIZIA Nr. 28 din 12 ianuarie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare Acsinte Gaspar Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltân Tudorel Toader Augustin Zegrean Carmen-Cătălina Gliga Maria Bratu — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, excepție ridicată de Elena Pârjol-Năstase în Dosarul nr. 5569.1/110/2007 al Curții de Apel Bacău — Secția civilă, minori și familie, conflicte de muncă și asigurări sociale. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza se află în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 3 august 2009, pronunțată în Dosarul nr. 5569.1/110/2007, Curtea de Apel Bacău — Secția civilă, minori și familie, conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, excepție ridicată de Elena Pârjol- Năstase. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor art. 1 alin. (3) și (5), art. 16 și 21 din Constituție, precum și art. 6, 13 și 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale Protocolului nr. 12 la această Convenție, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești nu au competența de a constata existența unor discriminări privind drepturile salariale între categorii socioprofesionale identice sau similare și nici competența de a acorda persoanelor cu privire la care s-a reținut starea de discriminare despăgubiri materiale în cuantum egal cu diferențele dintre drepturile salariale stabilite pentru persoane din categorii socioprofesionale identice sau similare. Curtea de Apel Bacău — Secția civilă, minori și familie, conflicte de muncă și asigurări sociale nu și-a exprimat opinia cu privire la temeinicia excepției de neconstituționalitate. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată. Obiectul excepției îl reprezintă prevederile Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2007. în opinia autorului excepției, aceste texte de lege contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) — Statul român, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi și ale art. 21 privind accesul liber la justiție. Este invocată și încălcarea art. 6 privind dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv și art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și a Protocolului nr. 12 la această convenție. Examinând excepția, Curtea constată că asupra constituționalității prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 137/2000, în integralitatea ei, s-a pronunțat prin Decizia nr. 1.325 din 4 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 din 23 decembrie 2008, decizie prin care a fost admisă excepția de neconstituționalitate, constatându-se că dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare sunt neconstituționale în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative. întrucât Curtea a constatat, printr-o decizie anterioară, neconstituționalitatea prevederilor de lege criticate, în temeiul art. 29 alin. (3) coroborate cu alin. (6) teza întâi din același articol din Legea nr. 47/1992, excepția urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 128/25.11.2010 5 Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, excepție ridicată de Elena Pârjol-Năstase în Dosarul nr. 5569.1/110/2007 al Curții de Apel Bacău — Secția civilă, minori și familie, conflicte de muncă și asigurări sociale. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 12 ianuarie 2010. PREȘEDINTE, ACSINTE GASPAR Magistrat-asistent, Maria Bratu CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 45 din 14 ianuarie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 52 alin. 3 din Codul de procedură civilă loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Tudorel Toader Puskăs Valentin Zoltăn Augustin Zegrean Carmen-Cătălina Gliga Maria Bratu — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 52 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Gheorghe Răileanu în Dosarul nr. 3.756/301/2003 al înaltei Curți de Casație și Justiție — Secția civilă și de proprietate intelectuală. La apelul nominal se prezintă, pentru partea Vincent Gerard Louis Adolphe Duque, avocatul Costel Ciuhan, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza se află în stare de judecată. Apărătorul părții prezente solicită respingerea excepției de neconstituționalitate invocând jurisprudența Curții Constituționale. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 30 iunie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 3.756/110/2007, înalta Curte de Casație si Justiție — Secția civilă și de proprietate intelectuală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 52 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Gheorghe Răileanu. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor art. 16 și 24 din Constituție, deoarece stabilesc obligativitatea comunicării cererii de intervenție numai după admiterea acesteia în principiu, fără a se da părților posibilitatea să-și exprime, în cunoștință de cauză, punctul de vedere cu privire la admisibilitatea acesteia. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. înalta Curte de Casație si Justiție — Secția civilă si de proprietate intelectuală consideră excepția întemeiată, arătând că prevederile art. 52 alin. 1 din Codul de procedură civilă contravin dispozițiilor constituționale referitoare la dreptul la apărare. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile 6 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 128/25.11.2010 procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției îl reprezintă prevederile art. 52 alin. 3 din Codul de procedură civilă, care au următoarea redactare: „După încuviințarea în principiu, instanța va dispune comunicarea intervenției și, în cazurile în care întâmpinarea este obligatorie, va soroci termenul în care aceasta va trebui depusă.” Dispozițiile constituționale considerate a fi încălcate sunt cele ale art. 16 privind egalitatea în drepturi și ale art. 24 privind dreptul la apărare. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele: Asupra constituționalității prevederilor art. 52 din Codul de procedură civilă Curtea s-a pronunțat prin Decizia nr. 560 din 7 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 14 august 2007, Decizia nr. 615 din 26 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 2 august 2007, și Decizia nr. 320 din 5 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 18 iunie 2009, statuând în sensul constituționalității acestor prevederi de lege. Curtea a decis că asupra admisibilității în principiu a intervenției se pronunță instanța de judecată, după ascultarea părților și a celui ce intervine, fiind astfel asigurate garanțiile accesului liber la justiție, și că reclamantul beneficiază de suficiente garanții procesuale. Art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege”, precum și art. 129, care prevede că „împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii”, atribuie exclusiv legiuitorului prerogativa stabilirii competenței și procedurii de judecată, inclusiv a condițiilor de exercitare a căilor de atac. Așa fiind, dispozițiile criticate reprezintă expresia aplicării acestor dispoziții constituționale. întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenței Curții Constituționale, considerentele reținute de Curte în deciziile menționate sunt valabile și în cauza de față. Referitor la încălcarea principiului egalității cetățenilor în fața legii, consacrat de art. 16 din Constituție, Curtea constată că nici această susținere nu este întemeiată, întrucât dispozițiile procedurale atacate nu instituie un tratament juridic diferențiat pentru persoane aflate în situații similare. Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 52 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Gheorghe Răileanu în Dosarul nr. 3.756/301/2003 al înaltei Curți de Casație și Justiție — Secția civilă și de proprietate intelectuală. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 14 ianuarie 2010. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Maria Bratu CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 62 din 14 ianuarie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. I pct. 17 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea și completarea Codului de procedură civilă loan Vida --- președinte Puskâs Valentin Zoltân ---judecător Nicolae Cochinescu --- judecător Augustin Zegrean ---judecător Aspazia Cojocaru --- judecător Carmen-Cătălina Gliga ---procuror Acsinte Gaspar --- judecător Maria Bratu ---magistrat-asistent Petre Lăzăroiu --- judecător Ion Predescu --- judecător Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate Tudorel Toader --- judecător a prevederilor art. I pct. 17 din Ordonanța de urgență a MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 128/25.11.2010 7 Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea și completarea Codului de procedură civilă, excepție ridicată de Alexandru Făgețeanu în Dosarul nr. 5.472/1/2008 al Curții de Apel București — Secția a VIIl-a contencios administrativ și fiscal. Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 15 decembrie 2009, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea a amânat pronunțarea la data de 17 decembrie 2009 și apoi la data de 14 ianuarie 2010. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 22 iunie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 5.472/1/2008, Curtea de Apel București — Secția a Vlll-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. I pct. 17 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea și completarea Codului de procedură civilă, excepție ridicată de Alexandru Făgețeanu. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor art. 1 alin. (3) și (4), art. 16, 20, 21, 124 și 129 din Constituție, deoarece s-a înlăturat calea de atac a recursului în anulare și nu s-a instituit în locul acesteia o altă cale de atac prin care să se facă posibilă repararea erorilor judiciare comise prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Curtea de Apel București — Secția a Vlll-a contencios administrativ și fiscal consideră excepția neîntemeiată. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată. Obiectul excepției îl reprezintă prevederile art. I pct. 17 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea și completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 460 din 28 iunie 2003, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 195/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 26 mai 2004. Textul criticat are următoarea redactare: „Art. I. — Codul de procedură civilă, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: [...] 17. Articolele 330—330⁴ se abrogă. ” Dispozițiile constituționale considerate a fi încălcate sunt cele ale art. 1 alin. (3) și (4) — Statul român, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 privind accesul liber la justiție, ale art. 124 — înfăptuirea justiției și ale art. 129 privind căile de atac. Examinând excepția, Curtea observă că textul de lege criticat abrogă prevederile din Codul de procedură civilă care reglementau recursul în anulare. Or, abrogarea unui act normativ nu poate fi considerată neconstituțională decât în măsura în care contravine normelor și principiilor consacrate prin Constituție. Pe de altă parte, analizând criticile de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul excepției solicită, practic, modificarea soluției legislative reglementate de textul de lege atacat. Acceptarea unei asemenea critici ar echivala cu transformarea instanței de contencios constituțional într-un legislator pozitiv, ceea ce ar contraveni art. 61 din Constituție, potrivit căruia „Parlamentul este [...] unica autoritate legiuitoare a țării”, fiind în contradicție și cu dispozițiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”. Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. I pct. 17 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea și completarea Codului de procedură civilă, excepție ridicată de Alexandru Făgețeanu în Dosarul nr. 5.472/1/2008 al Curții de Apel București — Secția a Vlll-a contencios administrativ și fiscal. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 14 ianuarie 2010. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Maria Bratu 8 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 128/25.11.2010 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 76 din 21 ianuarie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989 Augustin Zegrean Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocarii Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Tudorel Toader Puskăs Valentin Zoltăn Antonia Constantin Mihaela lonescu — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989, excepție ridicată de Simion Margit, Peter Hegyi, Zoltăn Laszlo Hegyi, Zsolt Istvan Hegyi, Lorant Adalbert Hegyi, Attila Hegyi, Carol Hegyi și Sofia Hegyi în Dosarul nr. 2.984/102/2006 al Judecătoriei Târgu Mureș. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autorii excepției au comunicat la dosar note scrise prin care solicită admiterea acesteia, iar părțile Bela Gheorghișor și Emilia Gheorghișor au depus întâmpinare prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate. Cauza este în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 12 mai 2009, pronunțată în Dosarul nr. 2.984/102/2006, Judecătoria Târgu Mureș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989. Excepția a fost ridicată de Simion Margit, Peter Hegyi, Zoltăn Laszlo Hegyi, Zsolt Istvan Hegyi, Lorant Adalbert Hegyi, Attila Hegyi, Carol Hegyi și Sofia Hegyi într-o cauză civilă având ca obiect o acțiune în constatarea nulității absolute a unor contracte de vânzare- cumpărare. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, faptul că prevederile criticate aduc atingere dreptului de proprietate, întrucât limitează expres posibilitatea de a cere în justiție constatarea nulității absolute a unor acte juridice de înstrăinare ce au ca obiect imobile preluate în mod abuziv de stat. Totodată, întrucât excepția de la principiul imprescriptibilității acțiunii în revendicare este aplicabilă numai celor deposedați în mod abuziv în timpul regimului comunist, și nu altor cetățeni, se aduce atingere și egalității cetățenilor în fața legii. De asemenea, consideră că aceleași prevederi de lege criticate aduc atingere liberului acces la justiție, întrucât persoanele îndreptățite se află în imposibilitatea de a dovedi fraudarea legii ca urmare a încheierii unui act juridic nul absolut. Judecătoria Târgu Mureș consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. în acest sens, arată că stabilirea de către legiuitor a unui termen pentru exercitarea dreptului de către titularul său a fost impusă de rațiuni sociale majore, în vederea asigurării stabilității și securității raporturilor juridice civile având ca obiect dreptul de proprietate. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, cu următorul conținut: „Prin derogare de la dreptul comun, indiferent de cauza de nulitate, dreptul la acțiune se prescrie în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi. ” Autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiție, ale art. 44 referitoare la dreptul de proprietate privată, ale art. 53 referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale art. 136 alin. (5) privind inviolabilitatea proprietății private. Totodată, invocă și încălcarea dispozițiilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul părților la un proces echitabil. Examinând excepția, Curtea constată că art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 a mai fost supus controlului de constituționalitate. Prin Decizia nr. 427 din 18 noiembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 5 decembrie 2003, Decizia nr. 372 din 5 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 792 din 31 august 2005, Decizia nr. 673 din 11 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 15 noiembrie 2007, Decizia nr. 114 din 19 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 26 martie 2008, și Decizia nr. 239 din 19 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 230 din 8 aprilie 2009, Curtea a statuat că acest text este constituțional. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 128/25.11.2010 9 în considerentele acestor decizii, Curtea a reținut că exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, stabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 recunoaște dreptul titularului la exercitarea acțiunii în constatarea nulității absolute a actelor juridice de înstrăinare a imobilelor preluate în mod abuziv și asigură posibilitatea valorificării acestuia în cadrul unui termen, impus de rațiuni sociale majore, respectiv de evitarea unor stări de incertitudine prelungite în ceea ce privește raporturile juridice civile, precum și de asigurarea stabilității și securității acestora, cu atât mai importante cu cât au ca obiect dreptul de proprietate. împrejurarea că persoana interesată, deși cunoștea sau trebuia să cunoască termenul de introducere a acțiunii în constatarea nulității, precum și consecințele juridice ale nerespectării acestuia, nu s-a conformat exigenței legale lipsește de îndreptățire critica reglementării în cauză, potrivit principiului nemo auditur propriam turpitudinem allegans. Analizând compatibilitatea art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 cu dispozițiile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, raportate la art. 20 din Constituție, Curtea a reținut, în esență, că textul de lege criticat se armonizează cu aceste prevederi, având ca scop asigurarea stabilității și securității raporturilor civile, cu atât mai importante cu cât au ca obiect dreptul de proprietate. Soluțiile pronunțate în deciziile anterior menționate, precum și considerentele ce au stat la baza acestora își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, întrucât nu au fost aduse elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenței Curții Constituționale. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989, excepție ridicată de Simion Margit, Peter Hegyi, Zoltân Laszlo Hegyi, Zsolt Istvan Hegyi, Lorant Adalbert Hegyi, Attila Hegyi, Carol Hegyi și Sofia Hegyi în Dosarul nr. 2.984/102/2006 al Judecătoriei Târgu Mureș. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 21 ianuarie 2010. PREȘEDINTE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Mihaela lonescu CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 77 din 21 ianuarie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 86 și art. 94 din Codul familiei Augustin Zegrean Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Tudorel Toader Puskâs Valentin Zoltân Antonia Constantin Mihaela lonescu — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 86 și art. 94 din Codul familiei, excepție ridicată de Paul Gheorghe Murărețu în Dosarul nr. 6.814/215/2009 al Judecătoriei Craiova — Secția civilă. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autorul excepției a comunicat la dosar o cerere de acordare a unui nou termen de judecată în vederea angajării unui apărător. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererii de amânare. Deliberând, Curtea respinge cererea formulată de autorul excepției de neconstituționalitate. Cauza este în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 3 iulie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 6.814/215/2009, Judecătoria Craiova — Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 86 și art. 94 din 10 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 128/25.11.2010 Codul familiei. Excepția a fost ridicată de Paul Gheorghe Murărețu într-o cauză ce are ca obiect majorarea pensiei de întreținere. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că textele de lege criticate nu individualizează vârsta descendentului îndreptățit la plata pensiei de întreținere. Judecătoria Craiova — Secția civilă reține că, deși art. 86 alin. 3 din Codul familiei se referă la descendentul minor, legiuitorul nu a avut în vedere excluderea descendentului major de la dreptul de întreținere, ci doar se prezumă absolut starea de nevoie a minorului până la împlinirea vârstei majoratului, împrejurarea continuării studiilor de către copilul devenit major, care, în principiu, nu permite angajarea și realizarea de venituri din muncă, echivalează cu starea de nevoie prevăzută de art. 86 alin. 2 din Codul familiei, derivând din satisfacerea unor cerințe de ordin social. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că prevederile criticate sunt constituționale. în acest sens, arată că fundamentul obligației de întreținere îl constituie relațiile de familie și regulile de conviețuire socială, care presupun solidaritate între membrii acesteia. Totodată, apreciază că în prezenta speță se pune în discuție modul de interpretare și aplicare a dispozițiilor de lege criticate, aspect ce ține de competența instanței de judecată. în fine, consideră că dispozițiile constituționale ale art. 20 nu sunt incidente. Președinții celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 86 și art. 94 din Codul familiei, republicat în Buletinul Oficial nr. 13 din 18 aprilie 1956, având următorul conținut: — Art. 86: „Obligația de întreținere există între soț și soție, părinți și copii, cel care adoptă și adoptat, bunici și nepoți, străbunici și strănepoți, frați și surori, precum și între celelalte persoane anume prevăzute de lege. Are drept la întreținere numai acela care se află în nevoie, neavând putința unui câștig din muncă, din cauza incapacității de a munci. Descendentul, cât timp este minor, are dreptul la întreținere oricare ar fi pricina nevoii în care el se află.’’; — Art. 94: „întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui ce urmează a o plăti. Instanța judecătorească va putea mări sau micșora obligația de întreținere sau hotărî încetarea ei, după cum se schimbă mijloacele celui care dă întreținerea sau nevoia celui ce o primește. Când întreținerea este datorată de părinte sau de cel care adoptă, ea se stabilește până la o pătrime din câștigul său din muncă pentru un copil, o treime pentru doi copii și o jumătate pentru trei sau mai mulți copii. ” Autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 alin. (2) referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului și ale art. 21 alin. (2) și (3) privind liberul acces la justiție și dreptul părților la un proces echitabil. Examinând excepția, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, pentru următoarele considerente: în ipoteza desfacerii căsătoriei prin divorț, contribuția părinților la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a copilului se stabilesc, prin hotărârea de divorț, chiar dacă părțile nu au făcut cerere în acest sens. Faptul încredințării copilului unuia dintre părinți, cu mijloace suficiente de trai, nu îl scutește pe celălalt părinte de a contribui la cheltuielile de întreține a copilului. Aceasta, deoarece ambii părinți au aceleași drepturi și obligații față de copiii lor. Potrivit art. 86 alin. 1 coroborat cu art. 107 alin. 2 din Codul familiei, obiectul acestei obligații îl formează asigurarea mijloacelor necesare întreținerii, precum și a celor necesare pentru creșterea, educarea, învățătura și pregătirea profesională a copiilor. Stabilirea obligației de întreținere se poate face în funcție de veniturile părintelui obligat, în temeiul prevederilor art. 94 alin. 1 și 2 din Codul familiei, ce prevăd că „întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui ce urmează a o plăti”, iar „instanța judecătorească va putea mări sau micșora obligația de întreținere sau hotărî încetarea ei, după cum se schimbă mijloacele celui care dă întreținerea sau nevoia celui ce o primește”. în cazul în care întreținerea este datorată de către părinți care obțin venituri din muncă, art. 94 alin. 3 din Codul familiei instituie anumite plafoane maxime până la care se poate stabili nivelul obligației de întreținere, ținând seama de numărul de copii ce urmează a beneficia de acest drept. Art. 86 alin. 2 din Codul familiei prevede faptul că are dreptul la întreținere numai acela care se află în stare de nevoie, neavând putința unui câștig din muncă, din cauza incapacității de a munci. Or, împrejurarea continuării studiilor de către copilul devenit major, care nu permite angajarea și realizarea de venituri din muncă, echivalează cu starea de nevoie prevăzută de art. 86 alin. 2 din Codul familiei, derivând din satisfacerea unor cerințe de ordin social. Totodată, prevederile criticate din Codul familiei trebuie coroborate cu dispozițiile art. 66 lit. b) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, potrivit cărora pensia de urmaș se acordă copiilor care își continuă studiile într-o formă de învățământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 26 de ani, făcându-se aplicarea principiului ubi eadem est ratio, ibi eadem esse debet. Așa încât, având în vedere faptul că acolo unde există aceeași rațiune trebuie să existe aceeași soluție, prevederile criticate din Codul familiei se aplică, deopotrivă, și copiilor majori. De altfel, potrivit art. 101 din Codul familiei, „părinții sunt datori să îngrijească de persoana copilului”. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 128/25.11.2010 11 Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 86 și art. 94 din Codul familiei, excepție ridicată de Paul Gheorghe Murărețu în Dosarul nr. 6.814/215/2009 al Judecătoriei Craiova — Secția civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 21 ianuarie 2010. PREȘEDINTE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Mihaela lonescu CURTEA CONSTITUȚIONALĂ 7 DECIZIA Nr. 78 din 26 ianuarie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 și art. 2 din Legea nr. 319/1944 pentru dreptul de moștenire al soțului supraviețuitor Acsinte Gaspar Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltân Tudorel Toader Augustin Zegrean Simona Ricu Mihaela lonescu — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 și art. 2 din Legea nr. 319/1944 pentru dreptul de moștenire al soțului supraviețuitor, excepție ridicată de Maria Georgescu în Dosarul nr. 750/200/2009 al Judecătoriei Buzău. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 12 iunie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 750/200/2009, Judecătoria Buzău a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 și art. 2 din Legea nr. 319/1944 pentru dreptul de moștenire al soțului supraviețuitor. Excepția a fost ridicată de Maria Georgescu într-o cauză având ca obiect partaj succesoral. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul susține, în esență, că prevederile de lege criticate încalcă dispozițiile art. 1 din primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, „întrucât, odată cu trecerea timpului, soțul supraviețuitor (calitate pe care o are autorul excepției) a devenit proprietar al tuturor bunurilor mobile și imobile ce au aparținut defunctului soț”, astfel încât „orice acțiune privind dezbaterea unei eventuale moșteniri nu mai este admisibilă”. Judecătoria Buzău consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. în acest sens, arată că Legea nr. 319/1944 înlătură situația inechitabilă a soțului supraviețuitor, care, în conformitate cu dispozițiile Codului civil, venea la moștenire numai după ultimul colateral de gradul al 12-lea. Astfel, potrivit legii, soțul supraviețuitor vine în concurs cu orice clasă chemată la moștenire și are dreptul la o parte din aceasta, a cărei întindere variază în funcție de moștenitorii legali cu care vine în concurs. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituționale, nefiind contrare dispozițiilor art. 21 și 46 din Legea fundamentală. Totodată, apreciază că dispozițiile art. 44 alin. (2), (3) și (8) și art. 26 din Constituție nu sunt incidente în cauză. Președinții celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 1 și art. 2 din Legea nr. 319/1944 pentru dreptul de moștenire al soțului supraviețuitor, publicată în Monitorul 12 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 128/25.11.2010 Oficial al României, Partea I, nr. 133 din 10 iunie 1944, cu următorul conținut: — Art. 1: „Soțul supraviețuitor moștenește din averea celuilalt soț după cum urmează: a) când vine la succesiune cu copiii legitimi și recunoscuți sau numai cu unii din ei, ori cu descendența lor, moștenește o pătrime; b) când vine la succesiune în concurs cu tatăl și mama defunctului, ori numai cu unul din ei, în ambele cazuri împreună cu frații si surorile soțului încetat din viată si descendentii lor, sau numai cu unul din ei, moștenește o treime; c) când vine la succesiune cu tatăl și mama defunctului, ori numai cu unul dintre ei, sau numai cu frații și surorile acestuia si descendenti de-ai lor, ori numai cu unii dintre ei moștenește o jumătate; d) când vine la succesiune cu ceilalți ascendenți sau colaterali până la gradul al IV-lea inclusiv, moștenește trei pătrimi; e) în lipsa rudelor mai sus arătate, soțul supraviețuitor moștenește averea întreagă. ”; — Art. 2: „Liberalitățile făcute de soțul predecedat nu vor putea trece peste jumătate din drepturile prevăzute la art. 1, în favoarea soțului supraviețuitor. ” Autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 21 care reglementează accesul liber la justiție, ale art. 26 alin. (2) referitoare la viața intimă, familială și privată, ale art. 44 alin. (2), (3), (6) și (8) privind dreptul de proprietate privată și ale art. 46 referitoare la dreptul la moștenire. Totodată, consideră că se aduce atingere și dispozițiilor art. 1 din primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind protecția bunurilor. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind conforme dispozițiilor constituționale invocate, pentru următoarele considerente: Legea nr. 319/1944 reglementează drepturile succesorale ale soțului supraviețuitor, recunoscându-se dreptul la moștenire al acestuia în concurs cu oricare dintre clasele de moștenitori legali, inclusiv dreptul la rezerva succesorală, și anumite drepturi succesorale accesorii. Potrivit art. 1 din lege, soțul supraviețuitor are drept de moștenire atât în concurs cu oricare dintre clasele de moștenitori legali, cât și singur în lipsa rudelor din cele patru clase, iar conform art. 5 din lege, are un drept de moștenire special asupra mobilelor și obiectelor aparținând gospodăriei casnice, precum și asupra darurilor de nuntă. Totodată, are și un drept temporar de abitație asupra casei de locuit, în anumite condiții, potrivit art. 4 din aceeași lege. Astfel, deși soțul supraviețuitor nu face parte din nicio clasă de moștenitori legali, concurează cu orice clasă chemată la moștenire. El nici nu este înlăturat, dar nici nu înlătură de la moștenire rudele defunctului, așa încât susținerea autorului excepției potrivit căreia „odată cu trecerea timpului soțul supraviețuitor a devenit proprietar al tuturor bunurilor mobile și imobile ce au aparținut defunctului soț, astfel încât orice acțiune privind dezbaterea unei eventuale moșteniri nu mai este admisibilă”, este neîntemeiată. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 și art. 2 din Legea nr. 319/1944 pentru dreptul de moștenire al soțului supraviețuitor, excepție ridicată de Maria Georgescu în Dosarul nr. 750/200/2009 al Judecătoriei Buzău. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 26 ianuarie 2010. PREȘEDINTE, ACSINTE GASPAR Magistrat-asistent, Mihaela lonescu CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 81 din 26 ianuarie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.’ 40/1999 privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe Acsinte Gaspar Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Petre Lăzăroiu Ion Predescu — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător Puskâs Valentin Zoltân Tudorel Toader Augustin Zegrean Simona Ricu Mihaela lonescu — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 128/25.11.2010 13 Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/1999 privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe, excepție ridicată de Vasile Mihai Chiorean în Dosarul nr. 1.677/211/2007 al înaltei Curți de Casație și Justiție — Secția civilă și de proprietate intelectuală. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 28 mai 2009, pronunțată în Dosarul nr. 1.677/211/2007, înalta Curte de Casație și Justiție — Secția civilă și de proprietate intelectuală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/1999 privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe. Excepția a fost ridicată de Vasile Mihai Chiorean într-o cauză civilă având ca obiect evacuarea. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul susține, în esență, că textele de lege criticate încalcă principiul constituțional al egalității în drepturi a cetățenilor, deoarece creează o discriminare între persoane care se găsesc în aceeași situație. Totodată, susține că momentul de la care curge termenul în vederea încheierii unui nou contract de închiriere nu este determinat în mod cert, legiuitorul lăsând, într-un mod discriminatoriu, acest lucru la latitudinea instanței de judecată. înalta Curte de Casație si Justiție — Secția civilă si de proprietate intelectuală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/1999 privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 8 aprilie 1999, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 241/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 23 mai 2001, având următorul conținut: „(1) în vederea încheierii noului contract de închiriere, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență sau de la deschiderea rolului fiscal, după caz, proprietarul îi va notifica chiriașului sau fostului chiriaș, prin executorul judecătoresc, data și locul întâlnirii. Notificarea va fi comunicată prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. (2) Chiriașul sau fostul chiriaș este obligat să comunice în scris proprietarului, cu confirmare de primire, cererea de a încheia un nou contract de închiriere, în termen de cel mult 30 de zile de la primirea notificării. (3) în cazul în care chiriașul sau fostul chiriaș comunică proprietarului că nu cere să încheie un nou contract de închiriere, acesta este obligat să îi predea proprietarului locuința pe bază de proces-verbal, în termen de cel mult 60 de zile de la data notificării prevăzute la alin. (1). Nepredarea locuinței înăuntrul acestui termen îl îndreptățește pe proprietar să ceară în justiție evacuarea necondiționată a locatarilor, cu plata daunelor-interese, pe calea ordonanței președințiale.” Autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 16 referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, ale art. 21 privind accesul liber la justiție și ale art. 24 privind dreptul la apărare. Totodată, invocă și dispozițiile art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la un recurs efectiv. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că asupra neconstituționalității Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/1999, în întregime, prin raportare la dispozițiile art. 16 și 21 din Legea fundamentală, s-a pronunțat prin Decizia nr. 97 din 18 mai 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 512 din 19 octombrie 2000, reținând că aceasta este constituțională. în acest sens, Curtea a reținut că ordonanța are ca scop protecția chiriașilor prin: prelungirea contractelor de închiriere pentru o perioadă de 5 sau 3 ani, după caz, asigurarea stabilității în viitor a drepturilor lor locative prin acordarea dreptului chiriașului la reînnoirea contractului de închiriere și crearea unor garanții împotriva unei evacuări abuzive, precum și a unui drept de preempțiune în cazul în care proprietarul intenționează să vândă locuința. în cap. III al aceleiași ordonanțe se reglementează modul de stabilire și de plată a chiriei, modalitățile de negociere a noului cuantum al acesteia și norme de protecție a chiriașului cu privire la nivelul chiriei. De asemenea, ordonanța reglementează și aspecte privind modificarea și revizuirea chiriei în condițiile creșterii ratei inflației, fiind interzisă expres rezilierea contractului sau evacuarea chiriașului pentru motivul că acesta nu este de acord cu majorarea chiriei. Curtea nu a reținut critica referitoare la încălcarea prevederilor art. 21 din Constituție, liberul acces al părților la justiție nefiind îngrădit prin dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/1999, ci, dimpotrivă, acest drept este confirmat prin soluționarea litigiilor dintre chiriași și proprietari de către instanța de judecată. 14 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 128/25.11.2010 Soluția pronunțată în decizia anterior menționată, precum și considerentele ce au stat la baza acesteia își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, întrucât nu au fost aduse elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenței Curții Constituționale. în fine, Curtea constată că dispozițiile art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la un recurs efectiv, nu sunt incidente în cauză. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/1999 privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe, excepție ridicată de Vasile Mihai Chiorean în Dosarul nr. 1.677/211/2007 al înaltei Curți de Casație și Justiție — Secția civilă și de proprietate intelectuală. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 26 ianuarie 2010. PREȘEDINTE, ACSINTE GASPAR Magistrat-asistent, Mihaela lonescu HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI GUVERNUL ROMÂNIEI ROMÂNIEI H OTARARE pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 27/2010 privind organizarea și funcționarea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni și a Hotărârii Guvernului nr. 1.431/2009 privind înființarea, organizarea și funcționarea Centrului Român pentru Promovarea Comerțului si Investițiilor Străine în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art. I. — Hotărârea Guvernului nr. 27/2010 privind organizarea și funcționarea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 22 din 12 ianuarie 2010, se modifică după cum urmează: — La articolul 1, alineatul (3) va avea următorul cuprins: „ (3) Sediul Departamentului este în municipiul București, Str. Primăverii nr. 22, sectorul 1.” Art. II. — Hotărârea Guvernului nr. 1.431/2009 privind înființarea, organizarea și funcționarea Centrului Român pentru Promovarea Comerțului și Investițiilor Străine, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 860 din 10 decembrie 2009, se modifică după cum urmează: — La articolul 1, alineatul (2) va avea următorul cuprins: „ (2) CRPCIS are sediul în municipiul București, str. Apolodor nr. 17, sectorul 5.” PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Secretarul general al Guvernului, Daniela Nicoleta Andreescu București, 23 februarie 2010. Nr. 137.’ MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 128/25.11.2010 15 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE MINISTERUL AGRICULTURII Șl DEZVOLTĂRII RURALE ORDIN privind aprobarea formularului-tip de cerere unică de plată pe suprafață pentru anul 2010 Văzând Referatul de aprobare nr. 2.761 din 26 ianuarie 2010, întocmit de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, având în vedere prevederile: — Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune și de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a regulamentelor (CE) nr. 1.290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.782/2003; — Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1.122/2009 din 30 noiembrie 2009 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului în ceea ce privește ecocondiționalitatea, modularea și sistemul integrat de administrare și control în cadrul schemelor de ajutor direct pentru agricultori prevăzute de regulamentul respectiv, precum și de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.234/2007 al Consiliului în ceea ce privește ecocondiționalitatea în cadrul schemei de ajutoare prevăzute pentru sectorul vitivinicol; — art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăți directe și plăți naționale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 139/2007; — art. 85t și art. 103z din Regulamentul (CE) nr. 1.234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”), cu modificările și completările ulterioare; — memorandumului aprobat de Guvern în luna mai 2005, prin care România a decis să aplice, după data aderării la Uniunea Europeană, schema unică de plăți pe suprafață — SAPS și Masterplanul pentru implementarea IACS în România; — art. 3 lit. m) și o) din Legea nr. 1/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul art. 7 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 25/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale emite următorul ordin: Art. 1. — Se aprobă formularul-tip de cerere unică de plată pe suprafață pentru anul 2010, elaborat conform reglementărilor europene, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. — (1) Formularele-tip de cerere de plată, completate de fermieri, se depun la centrele locale/județene ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură în intervalul 1 martie — 17 mai 2010. (2) în perioada 18 mai — 11 iunie 2010, formularele de cerere de plată se pot depune cu o penalizare de 1% pentru fiecare zi lucrătoare de întârziere, conform art. 23 alin. 1 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1.122/2009 din 30 noiembrie 2009 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului în ceea ce privește ecocondiționalitatea, modularea și sistemul integrat de administrare și control în cadrul schemelor de ajutor direct pentru agricultori prevăzute de regulamentul respectiv, precum și de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.234/2007 al Consiliului în ceea ce privește ecocondiționalitatea în cadrul schemei de ajutoare prevăzute pentru sectorul vitivinicol. Art. 3. — Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură primește, verifică, procesează cererile de plată și efectuează plățile către fermier în contul bancar al acestuia, conform legislației. Art. 4. — (1) Beneficiarii măsurilor de reconversie/ restructurare a plantațiilor viticole și defrișare a plantațiilor viticole au obligația de a completa formularul prevăzut la art. 1, indiferent dacă solicită plăți directe sau nu, pentru toate suprafețele agricole pe care le dețin în exploatare. (2) Nedepunerea formularului-tip de cerere pentru plata pe suprafață de către beneficiarii prevăzuți la alin. (1) în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) determină aplicarea de sancțiuni în conformitate cu prevederile art. 70 alin. 5 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1.122/2009. (3) Cererile pentru plata pe suprafață depuse de către beneficiarii măsurilor de reconversie/restructurare a plantațiilor viticole și defrișare a plantațiilor viticole fac obiectul verificărilor efectuate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură privind respectarea prevederilor art. 85t și art. 103z din Regulamentul (CE) nr. 1.234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”), cu modificările și completările ulterioare. (4) Nerespectarea de către beneficiarii menționați la alin. (1) a bunelor condiții agricole și de mediu determină aplicarea de sancțiuni în conformitate cu prevederile art. 71 și 72 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1.122/2009. Art. 5. — (1) Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură este responsabilă pentru tipărirea și difuzarea către fermieri a formularelor-tip de cerere de plată pentru schemele de sprijin pe suprafață pentru anul 2010. (2) Formularele-tip de cerere unică de plată pe suprafață pentru anul 2010 vor fi distribuite gratuit fermierilor. Art. 6. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Mihail Dumitru București, 19 februarie 2010. Nr. 41. ’ 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 128/25.11.2010 ANEXĂ1) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Bd. Carol I nr. 17, sector 2, București Tel 021.3054802 Fax.021.3054900 www.apia.org.ro Operator de date cu caracter personal: 9596 Județul Nr. cerere și data din Registrul electronic de înregistrare al cererilor Centrul Județean/Local APIA ȘTAMPILA (data primirii cererii la Centrul județean/local APIA) Numele și Prenumele funcționarului APIA care primește cererea Semnătura funcționarului care primește cererea Nr. unic de identificare solicitant CERERE UNICĂ DE PLATĂ PE SUPRAFAȚĂ 2010 I. DATE DE IDENTIFICARE SOLICITANT / EXPLOATAȚIE PERSOANE FIZICE și FORME DE ASOCIERE SIMPLĂ FĂRĂ PERSONALITATE JURIDICĂ: *) 01. Nume*) 02. Prenume*) 03. CNP*) 04. Denumire formă de asociere simplă*) 05. Cod țară și nr. act identitate (altă cetățenie)*) 06. Beneficiați de rentă viageră? Da | | Nu PERSOANE JURIDICE și PFA / îl/ ÎF:*) 07. Denumire exploatație/ PFA/ îî/ ÎF*) 08 Cod unic identificare (CUI) / Cod fiscal (CF)*) 09. Nume administrator/ reprezentant*) 10. Prenume administrator/ reprezentant*) 11. CNP administrator/ reprezentant*) 12. Tip de organizare*) SEDIUL EXPLOATAȚIEI/ADRESA DE DOMICILIU:*) 13. Județ*) /Sector 14. Localitate*) 15. Sat *)/ Strada 16. Nr. 17. Cod poștal*) 18. Bl. 19. Sc. 20. Ap. 21. Telefon 22. Fax 23. E-mail 24. Total suprafață agricolă utilizată*) (informațiile aferente declarației de suprafață) 25. Total suprafață agricolă solicitată pentru sprijin*) (informațiile aferente declarației de suprafață) 26. Utilizati apă pentru irigații în agricultură ? *) ha ha DaD NuD 30. Dacă dețineți animale *) |__| Bovine J Porcine | |Caprine | pabaline 3| Ovine Păsări Număr Notă: Câmpurile notate cu „ ” sunt OBLIGATORII de completat. ¹) Punctele I și II din formularul-tip de cerere unică de plată sunt reproduse în facsimil. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 128/25.II.2010 17 II. DECLARAȚIE DE SUPRAFAȚĂ - 2010 Persoane fizice (CNP): I I I I I I I I I I I I Nume și prenume I Denumire exploatație: ______________ Persoane juridice și PFA/ÎÎ/ÎF (CUI \ CF):I I I I I I I I I I I Se declară toate parcelele agricole utilizate indiferent dacă sunt eligibile sau nu pentru sprijin! Suprafață Cultură parcelă agricolă - ha - Cultură T3 CM Total suprafață Total suprafață O utilizată solicitată □ Nume CD >CU Țu - O CD CD O 8 PI î ou îqu cu realitatea. Depi Ejn;ino / eiaojed jn pag 2.1 Măsuri de - 2 ijin pe suprafață. Declar pe proprie răspundere că toate informațiile de mai sus, sunt conforme agro-mediu O ra CD 1___________________________________Data________________________/ 2010 D- Suprafață parcelă - ha - CO b1uiso|oj ap auoBaieo - P°3 cu p c <6£ CD x c u rc Z Informații aferente hărților Nr. w" tu Bloc m ■o E fizic CD - ® Nr. = o w Hartă = g ® W CL >«5 o 1- E O 5 - E o q cn p ro ’c Cod Sirsup c K = CD CU "U a c ro >CO ’o m-7 ro o co 43 O CD c o CD CD y ’E CD N cu E E 2 O CD ® .O Q. >cu Localitate CM » 8 = S-1 Comună / Oraș ra.cn £ "O <= 8 f S ® §■ Z E c 8 b ; - E y>, 3 țapnr k ra c O CL *-» flj O M 2 O S o> -o « ’E £ o £ S •»’ S-8 s g 3 0.^ 18 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 128/25.11.2010 31. Solicit sprijin pentru:*) Bi- Documente atașate Bi- Com fați*) fați*) plet Declarație de suprafață și hărți □ Dovadă cont bancar activ □ 1. Schema de plată unică pe suprafață - Copie CI/BI/pașaport □ SAPS □ Documente solicitate pentru dovedirea formei de organizare, înregistr. fiscale și □ □ administrator desemnat în caz de reprezentare:procura notarială/delegația de împuternicire și copii CI/BI □ titular de cerere și împuternicit 2. Plăți naționale directe complementare: - PNDC 1 - culturi în teren arabil □ - □ Copia contractului încheiat între fermier și procesator sau a angajamentului de □ procesare vizat la DADR - PNDC 2 - in pentru fibră □ Copia facturii fiscale de cumpărare a semințelor certificate sau a certificatului de □ □ calitate al semințelor utilizate pentru fiecare parcelă Acte doveditioare pentru predarea cantității prevăzute în contract (proces verbal de □ recepție, factură fiscală, bon fiscal) Copia contractului încheiat între fermier și procesator sau a angajamentului de □ procesare vizat la DADR Etichetele oficiale ale semințelor folosite la înființarea culturilor de cânepă □ - PNDC 3 - cânepă pentru fibră □ Declarația privind varietățile de cânepă cultivate și cantitățile de semințe utilizate/ha □ □ Copie de pe autorizația de cultivare □ Acte doveditoare pentru predarea cantității prevăzute în contract (proces verbal de □ recepție, factură fiscală, bon fiscal) Copia contractului de cultivare încheiat între fermier/grup de producători și prim- □ - PNDC 4 - tutun □ procesatorul autorizat vizat la DADR □ Declarația de livrare a tutunului □ Copia contractului de vânzare-cumpărare încheiat între fermier și cumpărător vizat la □ - PNDC 5 - hamei □ DADR □ Proces verbal prin care se certifică că producția de pe suprafața cultivată cu hamei □ a fost recoltată, întocmit de reprezentantul DADR și înregistrat la DADR - PNDC 6 - sfeclă de zahăr □ Copia contractului încheiat între fermier și procesatorul autorizat (fabrică de zahăr) □ □ vizat la DADR 3. Schema separată pentru zahăr □ Copia contractului încheiat între fermier și procesatorul autorizat (fabrică de zahăr) □ □ vizat la DADR Copia contractului de livrare încheiat între fermier și prim-procesatorul aprobat/ □ 4. Plăți tranzitorii pentru tomatele □ angajament de livrare, după caz. □ destinate procesării Copie a actelor doveditoare pentru livrarea producției contractate (notă de intrare- □ recepție, CI/BI sau facturi și note de intrare-recepție, după caz) 5. Sprijin pentru zona montană Parcelele pentru care se solicită aceste forme de sprijin se află în UAT-uri eligibile defavorizată - ZMD □ Fermierul se angajează să continue activitatea agricolă timp de 5 ani de la efectuarea □ □ orimei plăți 6. Sprijin pentru zonele defavorizate altele Parcelele pentru care se solicită aceste forme de sprijin se află în UAT-uri eligibile decât zona montană (zona semnificativ □ Fermierul se angajează să continue activitatea agricolă timp de 5 ani de la efectuarea □ □ defavorizată-ZSD și zona defavorizată de orimei plăți condiții naturale specifice-ZDS) Parcelele pentru care se solicită acest tip de plată se află în UAT-uri eligibile 7. Plăți de agro-mediu □ Fermierul se angajează să mențină angajamentul de agro-mediu pe suprafețele □ □ pentru care solicită acest tip de plată timp de 5 ani de la semnarea acestuia CÂMPURILE NOTATE CU * ” SUNT OBLIGATORII. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 128/25.11.2010 19 III. 1. ANGAJAMENTE Șl DECLARAȚII Subsemnatul................................. declar următoarele: 1. Am luat cunoștință asupra următoarelor: • Condițiile și modalitățile de acordare a plăților directe, conform reglementărilor naționale și europene, pe care mă angajez să le respect, sunt: — să exploatez un teren agricol cu o suprafață de cel puțin 1 ha, iar suprafața parcelei agricole să fie de cel puțin 0,3 ha. în cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole, arbuștilor fructiferi, suprafața minimă a parcelei trebuie să fie de cel puțin 0,1 ha; — să declar toate parcelele agricole eligibile și neeligibile pe care le utilizez; nedeclararea întregii suprafețe utilizate atrage sancțiuni [art. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1.122/2009 din 30 noiembrie 2009 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului în ceea ce privește ecocondiționalitatea, modularea și sistemul integrat de administrare și control în cadrul schemelor de ajutor direct pentru agricultori prevăzute de regulamentul respectiv, precum și de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.234/2007 al Consiliului în ceea ce privește ecocondiționalitatea în cadrul schemei de ajutoare prevăzute pentru sectorul vitivinicol]; — să depun o singură cerere unică de plată pe suprafață, indiferent dacă parcelele pe care le utilizez sunt situate în localități/județe diferite; — să respect bunele condiții agricole și de mediu (GAEC), reglementate prin legislația națională, pe toată suprafața agricolă a exploatației, după cum urmează: I . Standarde pentru evitarea eroziunii solului: GAEC 1. Pe timpul iernii, terenul arabil trebuie să fie acoperit cu culturi de toamnă și/sau să rămână nelucrat după recoltare pe cel puțin 20% din suprafața arabilă totală a fermei. GAEC 2. Lucrările solului pe terenul arabil cu panta mai mare de 12%, cultivat cu plante prășitoare, se efectuează de-a lungul curbelor de nivel. GAEC 3. Se mențin terasele existente pe terenul agricol la data de 1 ianuarie 2007. I I. Standarde pentru menținerea conținutului optim de materie organică în sol: GAEC 4. Floarea-soarelui nu se cultivă pe aceeași parcelă agricolă mai mult de 2 ani consecutiv. GAEC 5. Nu este permisă arderea miriștilor și a resturilor vegetale pe terenul arabil. I II. Standarde pentru menținerea structurii solului: GAEC 6. Nu este permisă efectuarea lucrării de arat în condiții de umiditate excesivă a solului. I V. Standarde pentru menținerea unui nivel minim de întreținere a terenurilor agricole: GAEC 7. întreținerea pajiștilor permanente prin asigurarea unui nivel minim de pășunat sau prin cosirea lor cel puțin o dată pe an. GAEC 8. Nu este permisă arderea vegetației pajiștilor permanente. GAEC 9. Nu este permisă tăierea arborilor solitari și/sau a grupurilor de arbori de pe terenurile agricole. GAEC 10. Evitarea instalării vegetației nedorite pe terenurile agricole, inclusiv pe terenurile care nu sunt folosite în scopul producției. V . Standarde pentru protejarea și gestionarea apelor: GAEC11. Respectarea normelor legale privind utilizarea apei pentru irigații în agricultură: — să țin evidența activităților desfășurate pe pajiștile permanente din exploatație într-un registru al fermei, conform modelului prezentat în ghidul „Informații generale pentru fermieri privind plățile directe pe suprafață în anul 2010”. • Nerespectarea condițiilor de eligibilitate pentru acordarea plăților directe, precum și înscrierea cu intenție în formular a informațiilor incomplete/neconforme cu realitatea atrag sancțiuni de natură financiară sau penală, după caz. • Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură poate solicita beneficiarului documente suplimentare în orice moment. • în cazul constatării unor nereguli/fraude, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură va întreprinde, după caz, demersurile necesare recuperării sumelor. • Nu se acordă sprijin dacă se constată existența unor condiții artificial create, de natură să ducă la obținerea unor plăți necuvenite. • în cazul în care controlul pe teren nu a putut fi efectuat ca urmare a refuzului fermierului, cererea unică va fi respinsă de la plată. • Autoritățile responsabile de la nivelul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Comisiei Europene și Curții de Conturi etc. au dreptul de a verifica informațiile conținute în formularul cererii unice de plată pe suprafață, raportul de control pe teren, registrele contabile, dovezile de plată și alte documente aferente dosarului. • în conformitate cu art. 25 din Regulamentul (CE) nr. 1.122/2009, orice cerere unică de plată pe suprafață poate fi total sau parțial retrasă, în scris, în orice moment. în cazul în care APIA a informat deja fermierul asupra unor nereguli identificate în cerere ori a notificat fermierului intenția de a realiza un control la fața locului și în urma acestui control au fost depistate nereguli, retragerile nu vor fi autorizate în ceea ce privește părțile din cerere afectate de nereguli. • Beneficiarii plăților directe în cadrul Schemei de plată unică pe suprafață pot fi persoanele fizice și/sau persoanele juridice care utilizează terenul agricol pentru care solicită plata, în calitate de proprietari, arendași, concesionari, asociați administratori în cadrul asociațiilor în participațiune, locatari sau altele asemenea. Arendatorul, concedentul și/sau locatorul nu beneficiază de plăți directe pentru terenul arendat, concesionat și/sau închiriat. • Schimbarea categoriei de folosință a terenului, inclusiv pajiște permanentă—pășuni—fânețe, se face numai în conformitate cu legislația în vigoare. 2. Cunoscând că falsul în declarații se pedepsește conform art. 292 din Codul penal, republicat, datele înscrise în formularul de cerere de plată directă pe suprafață și în documentele anexate sunt reale, corecte, complete și perfect valabile. 3. Sunt de acord ca datele din cerere să fie introduse în baza de date IACS, procesate și verificate în vederea calculării plății și transmise autorităților responsabile în vederea elaborării de studii statistice și de evaluări economice, precum și făcute publice cu respectarea prevederilor Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, cu modificările și completările ulterioare. Drept care mă angajez la următoarele: — să declar date reale, complete, corecte și valabile în formularul de cerere unică de plată pe suprafață și în documentele anexate; — să furnizez toate documentele cerute de către APIA; — să permit accesul autorităților competente în exploatație pentru efectuarea verificărilor declarației de suprafață; — în cazul în care după depunerea cererii unice de plată pe suprafață au intervenit modificări ale informațiilor declarate (schimbări referitoare la suprafața agricolă utilizată a exploatației, transferarea proprietății fermei către un alt utilizator agricol, aprobarea unei rente agricole viagere, alte schimbări ale datelor din formularul de solicitare), în termen de 10 zile, le voi comunica în scris Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură; — mă oblig să comunic în scris Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură dacă exploatația a fost afectată de un caz de 20 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 128/25.11.2010 forță majoră, în termen de 10 zile lucrătoare de la data la care pot face acest lucru [art. 75 alin. 2 din Regulamentul (CE) nr. 1.122/2009 și art. 31 din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune și de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1.290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.782/2003], în acest sens voi prezenta dovezile privind apariția cazului de forță majoră sau circumstanța excepțională. Cazurile de forță majoră sunt: calamitarea suprafețelor agricole, incapacitatea profesională pe termen lung a agricultorului, decesul agricultorului, distrugerea accidentală a adăposturilor destinate creșterii animalelor, epizootiile afectând total sau parțial șeptelul. — Pentru solicitanții ale căror parcele agricole se află în zonele defavorizate și solicită sprijinul aferent pentru acestea: mă oblig să desfășor activitate agricolă în zona defavorizată timp de 5 ani de la efectuarea primei plăți și să respect bunele condiții agricole și de mediu (GAEC) pe toată exploatația agricolă. Semnătură titular cerere/reprezentant, administrator desemnat/împuternicit: Ștampila: Data: .................../2010 în caz de împuternicire, numele și prenumele, în clar, ale împuternicitului: Centrul județean/local APIA: Cererea prelucrată: Controlul vizual a fost făcut și cererea poate fi prelucrată (Se va bifa și înscrie codul Numele și prenumele operatorului SAPS: controlului vizual.): A □ B □ C □ Data și semnătura: Numele și prenumele funcționarului APIA care realizează controlul vizual: Numeie și prenumele verificatorului SAPS: Data și semnătura: Data și semnătura: III 2 ANGAJAMENTE Șl DECLARAȚII*) — MĂSURI DE AGRO-MEDIU Declarație (aplicabilă doar pentru aplicanții pachetului 1) Declar pe propria răspundere că nu am utilizat fertilizanți chimici și/sau produse de protecția plantelor în ultimii 5 ani pe suprafețele pentru care solicit sprijin financiar pentru pachetul 1 — Pajiști cu înaltă valoare naturală**). Data: Semnătura......................... Angajamente 1. Mă angajez să respect cerințele minime relevante pentru măsurile de agro-mediu*), precum și Bunele condiții agricole și de mediu (GAEC) pe întreaga suprafață a fermei și pe toată durata angajamentului. Data: Semnătura......................... 2. Mă angajez să respect cerințele de management aferente pachetului/pachetelor de agro-mediu solicitat, pe suprafețele pentru care aplic, pe toată durata celor 5 ani de la data semnării angajamentului, și să mențin o evidență a activităților de agro- mediu pe aceste suprafețe (completând un caiet privind activitățile de agro-mediu) pe o perioadă de 5 ani consecutivi celui în care am semnat angajamentul. Data: Semnătura......................... 3. Mă angajez ca în situația în care nu sunt de acord cu modificările prevederilor legale referitoare la standardele obligatorii sau la cerințele de ecocondițonalitate intervenite în timpul angajamentului să informez în scris Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură***). Data: Semnătura............................ Pachetul 1: Pajiști cu înaltă valoare naturală (P 1) Pachetul 2: Practici agricole (Acest pachet se poate aplica doar în unitățile administrativ-teritoriale eligibile.) tradiționale (P 1.2) Cerințe de management: (Opțional se poate adăuga doar la --- utilizarea fertilizanților chimici este interzisă; pachetul 1.) --- utilizarea tradițională a gunoiului de grajd este permisă până în echivalentul a Cerință de management: maximum 30 kg N s.a./ha; --- lucrările cu utilaje mecanizate nu --- utilizarea pesticidelor este interzisă; sunt permise pe suprafața pajiștilor --- cositul poate începe doar după data de 1 iulie; aflate sub angajament. --- masa vegetală cosită trebuie adunată de pe suprafața pajiștii nu mai târziu de două Pachetul 1 și pachetul 2 se pot aplica în săptămâni de la efectuarea cositului; combinație pe aceeași suprafață de --- pășunatul se efectuează cu maximum 1 UVM pe hectar; teren. --- pășunile inundate nu vor fi pășunate mai devreme de două săptămâni de la Data: retragerea apelor; Semnătura................................. --- este interzis aratul sau discuitul pajiștilor aflate sub angajament; --- nu vor fi realizate însămânțări de suprafață sau supraînsămânțări. Se pot face însămânțări cu specii din flora locală doar în cazurile când anumite porțiuni de pajiște degradează sau sunt afectate accidental. Pachetul 1 și pachetul 2 se pot aplica în combinație pe aceeași suprafață de teren. Data: Semnătura.................................. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 128/25.11.2010 21 Pachetul-pilot 3: Pajiști importante pentru păsări (P 3.1) Pachetul 4: Culturi verzi (P 4) (Acest pachet se poate aplica doar în unitățile administrativ-teritoriale eligibile.) Cerințe de management: Varianta 3.1 Crex Crex --- semănarea culturilor verzi trebuie Cerințe de management: realizată până la sfârșitul lunii --- utilizarea fertilizanților este interzisă; septembrie. Plantele ce pot fi utilizate --- utilizarea pesticidelor este interzisă; drept culturi verzi sunt: mazărea, --- cositul se poate efectua doar după data de 31 iulie; măzărichea, rapița, muștarul, lupinul, --- cositul se va realiza dinspre interiorul parcelei spre exteriorul acesteia; sulfina; --- o bandă necosită sau nepășunată, lată de 3 metri, va fi lăsată pe marginile fiecărei --- doarfertilizanții organici pot fi utilizați parcele. Această bandă poate fi cosită sau pășunată după data de 1 septembrie; înaintea înființării culturilor verzi. --- masa vegetală cosită trebuie adunată de pe suprafața pajiștii nu mai târziu de două Utilizarea fertilizanților chimici pentru săptămâni de la efectuarea cositului; culturile verzi este interzisă; --- pășunatul se va efectua cu maximum 0,7 UVM pe hectar; --- biomasa formată trebuie să fie --- pășunile inundate nu vor fi pășunate mai devreme de două săptămâni de la încorporată în sol cel târziu până la retragerea apelor; finalul lunii martie; --- este interzis aratul sau discuitul pajiștilor aflate sub angajament; --- lucrările agricole necesare pentru --- nu vor fi realizate însămânțări de suprafață sau supraînsămânțări. Se pot face următoarea cultură pot începe doar însămânțări cu specii din flora locală doar în cazurile când anumite porțiuni de pajiște după ce s-a realizat această acțiune; se degradează sau sunt afectate accidental; --- nu este permis aratul pajiștilor --- lucrările cu utilaje mecanizate nu sunt permise pe suprafața pajiștilor aflate sub existente în fermă pe toată durata angajament, cu excepția celor operate cu forță animală. angajamentului; Data: Semnătura.................................. --- aplicanții pot schimba anual Varianta 3.2 Lanius minor și Falco vespertinus (P3.2) suprafața pentru care aplică acest Cerințe de management: pachet cu alte suprafețe localizate în --- utilizarea fertilizanților este interzisă; cadrul aceleiași ferme, dar cu condiția --- utilizarea pesticidelor este interzisă; menținerii valorii de suprafață angajată --- cositul trebuie efectuat cel mai târziu până la data de 1 iulie; în cadrul acestui pachet în primul an de --- cositul se va efectua în etape; angajament. --- o bandă necosită sau nepășuntă, lată de 3 metri, va fi lăsată pe marginile fiecărei Cerința cuprinsă în GAEC specifică parcele. Această bandă poate fi cosită sau pășunată după data de 1 septembrie; faptul că: „pe timpul iernii terenul arabil --- masa vegetală cosită trebuie adunată de pe suprafața pajiștii nu mai târziu de două trebuie să fie acoperit cu culturi de săptămâni de la efectuarea cositului; toamnă sau să fie lăsat nelucrat pe cel --- pășunatul se va efectua cu maximum 1 UVM pe hectar; puțin 20% din suprafața de teren arabil --- pășunile inundate nu vor fi pășunate mai devreme de două săptămâni de la a fermei”. Pentru a se evita orice retragerea apelor; suprapunere cu acest GAEC, acest --- este interzis aratul sau discuitul pajiștilor aflate sub angajament; pachet se poate aplica pe maximum --- nu vor fi realizate însămânțări de suprafață sau supraînsămânțări. Se pot face 80% din suprafața de teren arabil însămânțări cu specii din flora locală doar în cazurile când anumite porțiuni de pajiște aparținând unei ferme. se degradează sau sunt afectate accidental; Data: --- lucrările cu utilaje mecanizate nu sunt permise pe suprafața pajiștilor aflate sub Semnătura................................. angajament, cu excepția celor operate cu forță animală. Data: Semnătura.......................................... * ) Angajamentele de agro-mediu se vor semna de fermieri numai în primul an, urmând însă ca în anii următori (2—5) să completeze partea I și partea II din formularul cererii de plată, pentru a beneficia de sprijin. * *) în situația în care fermierul utilizează acele suprafețe de mai puțin de 5 ani, declarația va avea aplicabilitate doar pentru perioada anterioară în care fermierul a utilizat efectiv acele suprafețe. * **)în cazul în care în timpul angajamentului se modifică standardele obligatorii sau cerințele de ecocondiționalitate, iar modificările nu sunt acceptate de beneficiar, angajamentul va fi anulat fără rambursarea plăților efectuate până la acea dată, respectându-se astfel perioada în care angajamentul a fost în vigoare. 22 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 128/25.11.2010 INSTRUCȚIUNI DE COMPLETARE Câmpurile aferente casetei gri (județul, centrul local/ centrul județean, nr. înregistrare cerere/data, data primirii, nume/prenume/semnătura) sunt completate de către funcționarul de la centrul județean/local al APIA care primește formularul cererii unice de plată pe suprafață. Funcționarul APIA, după verificarea cererii, completează și chenarul gri de pe pagina „Angajamente și declarații” și certifică efectuarea controlului vizual prin dată și semnătură. De asemenea, operatorul și verificatorul SAPS completează în cererea unică de plată câmpul „Cerere prelucrată”. Numărul unic de identificare al solicitantului — este emis de APIA, fiind un număr unic pentru fiecare fermier, generat de sistemul de înregistrare în Registrul fermierilor (RO urmat de 9 cifre). Fermierii care nu sunt înscriși în Registrul fermierilor vor fi înregistrați odată cu depunerea cererii unice de plată pe suprafață. I. DATE DE IDENTIFICARE SOLICITANT/EXPLOATAȚIE PERSOANE FIZICE Fermierul care depune pentru prima dată cerere de plată în anul 2010 va completa formularul în alb. Fermierul care a depus cerere de plată în campania anterioară va completa în campania 2010 formularul pretipărit al cererii. Fermierii persoane fizice își vor completa în primul tabel următoarele câmpuri: numele (0Ț)/prenumele (02) și codul numeric personal CNP (03). De asemenea, pentru forma de asociere/organizare simplă, fără personalitate juridică, conform Legii nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, cu modificările ulterioare (art. 1 și 2), administratorul numit/desemnat conform contractului de asociere va înscrie în câmpul (04) denumirea formei de asociere simple și datele sale personale în câmpurile aferente: nume (01) prenume (02) și CNP (03). Cod țară și nr. act identitate (05) — va fi completat de solicitantul care nu are cetățenie română, dar care utilizează teren agricol în România, astfel: codul țării din care provine (de exemplu: Germania—DE), urmat de numărul actului de identitate sau al pașaportului. în cazul în care fermierul persoană fizică nu aplică personal, ci prin intermediul unui împuternicit, acesta din urmă va completa cererea unică de plată (câmpurile 01, 02, 03, 04, 05) cu datele de identificare ale titularului de cerere și va prezenta procura de împuternicire legalizată notarial. împuternicitul înlocuiește titularul doar în scopul și pentru perioada pentru care a fost emisă împuternicirea. Renta viageră (06) — fermierii care beneficiază de rentă viageră pentru toată sau o parte din suprafața exploatației vor bifa cu un X caseta „DA” în formular. persoane juridice și pfa (persoanele fizice autorizate)/îi (întreprinderea individuală)/îF (întreprinderea familială) Fermierii persoane juridice își vor completa în al doilea tabel următoarele câmpuri: denumire exploatație (07) — de exemplu: S.C. Agroind S.A. Cod unic de identificare (CUI) (08) pentru societățile înregistrate la registrul comerțului sau codul fiscal (CF) pentru alte societăți. Nume (09)/prenume (10) și CNP (11) ale administratorului. Conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, cu modificările ulterioare, persoanele fizice autorizate (PFA), întreprinderile individuale (îl) și cele familiale (IF) nu au personalitate juridică, deși au obligația să solicite înregistrarea în registrul comerțului (prezintă CUI). Persoana fizică autorizată sau întreprinzătorul persoană fizică titular al întreprinderii individuale va înscrie în câmpul (07) denumire formă de organizare și CUI (08), precum și numele (09), prenumele (10) și CNP (11). Reprezentantul desemnat al întreprinderii familiale conform acordului de constituire va înscrie în câmpul (07) denumirea formei de organizare și CUI-ul întreprinderii familiale (08), precum și datele lui personale în câmpurile aferente: nume (09) prenume (10), CNP (11). în cazul în care persoana fizică autorizată și întreprinzătorul persoană fizică titular al întreprinderii individuale, administratorul/ reprezentantul desemnat, sau numit nu aplică personal pentru sprijin pe suprafață, ci prin intermediul unui împuternicit, acesta din urmă va completa cererea unică de plată cu datele de identificare ale administratorului de drept și va prezenta delegația de împuternicire semnată și ștampilată. împuternicitul înlocuiește titularul doar în scopul și pentru perioada pentru care a fost emisă împuternicirea. Tip de organizare (12) — se va completa codul corespunzător, conform tabelului nr. 3 din anexa la prezentele instrucțiuni. PFA/ÎI/ÎF nu completează acest câmp. PERSOANE FIZICE/JURIDICE și PFA/ÎI/ÎF — Adresa de domiciliu/Sediul social al societății Se va completa de către solicitant adresa domiciliului stabil pentru persoane fizice sau adresa sediului social al societății pentru exploatațiile cu personalitate juridică: județul/sectorul (13), localitatea (14), sat/stradă (15), număr (16), cod postai (17), bl. (18), sc. (19), ap. (20), telefon (fix/mobil) (21), fax (22), e-mail (23). În câmpul „Total suprafață agricolă utilizată” (24), solicitantul va înscrie numărul total de hectare utilizate pe exploatație (parcelele eligibile și neeligibile). în câmpul „Total suprafață agricolă solicitată pentru sprijin” (25), solicitantul va trece numărul total de hectare pentru care solicită sprijin. În câmpul „Utilizați apă pentru irigații în agricultură?” (26), solicitantul va bifa DA sau NU, după caz. — Coordonate bancare Solicitantul va înscrie banca (27), filiala (28) și numărul contului bancar— IBAN (29). PFA/ÎI/ÎF vor prezenta la APIA cont bancar activ aferent formei de organizare si înregistrare (pe CUI). Dacă solicitantul deține animale (30), va preciza numărul acestora în câmpurile corespunzătoare speciilor de animale pe care le deține. (31) Dacă aplică pentru schema de plată unică pe suprafață (SAPS), plăți naționale directe complementare (PNDC), schema separată pentru zahăr, plăți tranzitorii pentru tomatele destinate procesării, măsuri pentru zonele defavorizate (ZMD/ZDS/ZSD), solicitantul va bifa în rubrica corespunzătoare fiecărei scheme, în lipsa bifei, se va considera că solicitantul nu dorește să aplice pentru schema/măsura respectivă și nu solicită sprijinul solicitat aferent. Fermierul trebuie să atașeze la dosarul cererii unice de plată documentele solicitate de APIA și să bifeze în rubricile aferente acestora. în cazul măsurilor pentru zone defavorizate și al măsurilor de agro-mediu, listele localităților eligibile vor fi disponibile la fiecare centru local/județean al APIA și la primării, conform PNDR (Planul Național de Dezvoltare Rurală 2007—2013). II. DECLARAȚIE DE SUPRAFAȚĂ Parcelă agricolă — suprafața continuă de teren declarată de un singur fermier pe care se cultivă o singură grupă de culturi; totuși, când se solicită o declarație separată privind utilizarea unei suprafețe care face parte dintr-o grupă de culturi, conform art. 2 alin. 1 din Regulamentul (CE) nr. 1.122/2009, acea utilizare specifică va limita parcela agricolă, după caz. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 128/25.11.2010 23 Pentru completarea declarației de suprafață în cazul în care fermierii solicită sprijin pentru măsura de agro-mediu — Pachetul 4 — culturi verzi pentru o suprafață modificată față de suprafața SAPS/CNDP, atunci vor completa obligatoriu două parcele. De exemplu: dacă avem o suprafață de 10 ha pentru SAPS/CNDP1 și culturi verzi se vor planta numai pe 5 ha, suprafața solicitată pentru cele 5 ha aferente pachetului 4 va constitui o altă parcelă. Atenție! Se declară toate parcelele agricole pe care fermierul le utilizează, indiferent dacă acestea sunt sau nu sunt eligibile pentru sprijin, pe care trebuie să respecte bunele condiții agricole și de mediu (GAEC). Pentru fiecare parcelă se vor specifica: Județul: în care este localizată parcela agricolă (se va folosi indicativul județului — de exemplu: CL pentru Călărași). Informații aferente hărților (se vor prelua din materialul grafic atașat cererii de plată), astfel: localitatea/comună/oraș — se va trece de pe hartă numele localității în care este situată parcela agricolă; codul SIRSUP — format din 4 până la 7 cifre — se va prelua din materialul grafic atașat; număr hartă — este un număr format din 1—4 cifre, aflat în colțul din dreapta sus al materialului grafic; numărul blocului fizic — este un număr format din 1—4 cifre și se va trece conform datelor din Sistemul de identificare a parcelelor agricole (LPIS). Nr. blocului fizic este identic cu nr. de hartă NRBLOC (vechi). Numărul parcelei agricole — este un număr serial atribuit de către fermier parcelelor agricole în cadrul blocurilor fizice. Parcelele se vor numerota de către fermier cu numere de la 1 la n. Numărul parcelei agricole se va păstra din campania 2009, făcându-se schimbări de numerotare în situația schimbării amplasamentului. Cod Categorie de folosință — se va indica de către solicitant categoria de folosință, trecându-se codul acesteia conform tabelului nr. 4 din anexa la prezentele instrucțiuni. Astfel, suprafața eligibilă are următoarele categorii de folosință: TA (teren arabil) — cuprinde terenul cultivat pentru producție sau menținut în GAEC, indiferent dacă acel teren este situat sub sere sau sub un mijloc fix sau mobil; PP (pajiști permanente — pășuni și fânețe) — înseamnă teren utilizat pentru a crește iarba sau alte furaje erbacee naturale (spontane) sau cultivate (însămânțate) și care nu a fost inclus în rotația culturilor fermei pentru 5 ani sau mai mult; în acest sens, „iarba sau alte furaje erbacee” înseamnă toate plantele erbacee tradițional incluse în pajiștile naturale sau incluse în amestecul de semințe pentru pășuni ori fâneață (fie că terenul este sau nu utilizat pentru pășunat’ul animalelor). VII (vii) — cuprinde terenul plantat cu vii și pepiniere viticole; CP (culturi permanente) — culturi care nu intră în sistemul de rotație, altele decât pajiștile permanente, care ocupă acest teren pentru 5 ani sau mai mult și asigură producții repetate (livezi, arbuști fructiferi, hamei, pepiniere pomicole și alte culturi permanente); G (grădini familiale) — reprezintă suprafața destinată obținerii produselor agricole, în principal pentru consumul propriu al membrilor exploatației/gospodăriei agricole individuale. Pentru această categorie de folosință, suprafața eligibilă este de 0,3 ha, chiar dacă aceasta cuprinde vii, pomi fructiferi, culturi de hamei, pepiniere pomicole, pepiniere viticole, arbuști fructiferi. Ea este singura categorie de folosință care permite declararea pe aceeași parcelă a unor culturi care în mod normal aparțin unor categorii de folosință diferite (din mai multe categorii de folosință). Atenție! Pentru parcelele agricole pentru care fermierul nu solicită sprijin, se vor completa codurile categoriei de folosință conform tabelului nr. 4 din anexa la prezentele instrucțiuni, astfel: TAn, PPn, Vin, CPn, Gn. Teren necultivat este terenul arabil lăsat necultivat în mod deliberat, dar menținut în bune condiții agricole și de mediu. Terenul necultivat, codul 970, este eligibil pentru plata SAPS, dacă sunt îndeplinite condițiile minime de eligibilitate pe suprafață, respectiv minimum 0,3 ha pe parcela agricolă, și dacă este menținut în bune condiții agricole și de mediu conform art. 124 alin. 1 din Regulamentul (CE) nr. 73/2009. Atenție! Terenul necultivat nu reprezintă terenul nesolicitat (suprafața nesolicitată — TAn, PPn, Vin, CPn, Gn). Suprafață parcelă agricolă — se completează de către solicitant suprafața parcelei agricole pe care o utilizează în cadrul blocului fizic, în număr de hectare, cu două zecimale. Măsuri de agro-mediu — fermierul trebuie să opteze pentru pachetul dorit și apoi să își identifice parcela pe materialul grafic și să o înscrie pe declarația de suprafață coloana (9), iar codurile vor fi preluate din anexa la prezentele instrucțiuni (tabelul nr. 2). Număr parcelă/cultură — se va completa cu numărul parcelei, urmat de simbolul parcelei dat în ordine de caracterele (literele) alfabetului (1a; 1b; 1c ....). Cultura — se vor indica de către solicitant culturile agricole prin: numele culturii: grâu, orz etc. Codul corespunzător culturii conform listei codurilor pe culturi din tabelul nr. 1 din anexa la prezentele instrucțiuni; suprafața fiecărei culturi din parcela agricolă respectivă, în hectare cu două zecimale. Cod 603 — pășune comunală utilizată în comun pentru care se solicită sprijin. Total suprafață agricolă utilizată — numărul total de hectare utilizate pe exploatație (parcelele eligibile și neeligibile). Total suprafață agricolă solicitată pentru sprijin — numărul total de hectare pentru care se solicită sprijin. Semnătura titularului de cerere, reprezentant/administrator desemnat/împuternicit — după caz, se semnează de persoana aferentă. în caz de împuternicire, împuternicitul își va înscrie numele și prenumele în clar și va data. Declarația de suprafață poate fi completată electronic folosindu-se aplicația IPA-online. Se va depune doar o singură declarație de suprafață, optându-se astfel doar pentru una dintre cele două variante: clasic, în format hârtie sau electronic, utilizându-se aplicația IPA-online. La centrul APIA fermierul primește, pentru a actualiza, completa, semna și data, după caz, și celelalte pagini din cererea unică de plată, respectiv: pagina 1 pretipărită—/. Date de identificare solicitant/exploatație și pagina 3 (care conține bifele pentru solicitarea sprijinului) și vor semna angajamentele. III. ANGAJAMENTE Șl DECLARAȚII Solicitantul își completează la rubrica numele/prenumele, ia cunoștință asupra condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească și asupra obligațiilor ce îi revin pentru a beneficia de plățile directe și/sau măsurile de sprijin aferente zonelor defavorizate și/sau măsurilor de agro-mediu, după caz, apoi semnează, ștampilează, după caz, și datează cererea unică de plată. Completarea și depunerea cererii de plată Pentru obținerea plăților directe, fermierii care au depus cerere de sprijin și în anul 2009 trebuie să depună cerere în anul 2010, având la dispoziție cererea de plată pretipărită din anul anterior, împreună cu materialul grafic aferent (hărțile format A3 cu blocurile fizice pe care fermierul își va identifica parcelele agricole). Fermierii vor completa câmpurile albe din cerere doar dacă informațiile pretipărite nu mai corespund cu cele din campania agricolă precedentă (2009). în cazul în care fermierul a dobândit o parcelă nouă, acesta o va înscrie în spațiul aferent din declarația de suprafață (după ultima parcelă pretipărită sau pe pagina suplimentară din declarația de suprafață care trebuie și ea semnată și datată de fermier și ștampilată cu data de către funcționarul APIA), cu numărul imediat următor ultimei parcele pretipărite, completând și datele aferente acesteia (număr bloc fizic/hartă, județ, cod SIRSUP, cultură, cod cultură, suprafață etc.). Atenție! Se păstrează 24 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 128/25.11.2010 numerotarea parcelelor din declarația de suprafață anterioară. în cazul în care fermierul și-a modificat suprafața unei parcele din declarația de suprafață pretipărită, va anula prin tăiere cu o linie informația care nu mai este de actualitate (sub semnătură și dată) și o va înscrie pe cea nouă în spațiul liber aferent (în rândul liber imediat următor). Dacă parcela pretipărită este sub forma 1-2ha-TA și ea se transformă în anul 2010 în 3 subparcele 1a-grâu-1ha-TA, 1b-porumb-0,5ha-TAși 1c-cartof- 0,5ha-TA, fermierul va înscrie în spațiul/spațiile liber(e) aferent(e) numărul subparcelelor 1a și 1b, culturile, codurile de cultură și suprafețele acestora (subparcela 1a se înscrie în rândul pretipărit, iar subparcela 1b se înscrie pe rândul liber imediat următor). Subparcela 1c va fi înscrisă pe linia/rândul imediat următoare/următor ultimei parcele pretipărite. Dacă spațiul nu permite, aceasta va fi înscrisă pe o pagină suplimentară din declarația de suprafață, care va fi printată, semnată/ștampilată, după caz, și datată de fermier. în cazul în care fermierul nu mai are una sau mai multe dintre parcelele pretipărite, o/le va tăia cu o linie, va semna și va data în dreptul lor, păstrând vechea numerotare a parcelelor următoare din declarația de suprafață (din campania precedentă). La completarea electronică fermierul dispune de declarația de suprafață din anul anterior. Se aplică regulile de numerotare a parcelelor: digitizarea on-line a parcelelor trebuie să fie realizată în ordinea și respectându-se numerotarea parcelelor din campania anterioară, punctul de plecare fiind informațiile privind suprafața stabilită în anul anterior disponibilă în IPA-online. în cazul în care în campania curentă fermierul nu mai utilizează o parcelă, numărul respectivei parcele nu este folosit și nu se mai digitizează parcela respectivă. Dacă în campania curentă fermierul utilizează o nouă parcelă, care nu se regăsește pe formularul pretipărit, aceasta este digitizată la final, primind în continuare numărul imediat următor ultimei parcele pretipărite. Fermierii vor depune cerere de plată în anul 2010 la același centru județean/local APIA la care au depus în anul 2009. Fermierii care depun pentru prima dată cerere unică de plată se vor prezenta la centrul județean/local APIA pe raza căruia utilizează/dețin parcele agricole. în cazul în care aceștia utilizează/dețin parcele agricole în mai multe localități, vor depune cererea unică de plată la centrul APIA pe raza căruia utilizează/dețin majoritatea parcelelor agricole. Totuși, dacă unii fermieri nu pot depune cererile unice de plată la centrul județean/local APIA pe raza căruia utilizează parcelele agricole, pot să o facă la centrul APIA pe raza căruia domiciliază. Toți acești fermieri dau o declarație pe propria răspundere că nu au mai depus o altă cerere la un alt centru APIA. Fermierii depun doar o singură cerere unică de plată pe suprafață [art. 11 alin. 1 din Regulamentul (CE) nr. 1.122/2009], chiar dacă dețin suprafețe de teren în diferite localități sau județe. Intervalele de depunere a cererii unice de plată sunt: 1 martie—17 mai inclusiv, fără penalități, conform art. 11 alin. 2 din Regulamentul (CE) nr. 1.122/2009, și 18 mai—11 iunie inclusiv 2010, cu penalități de 1% pentru fiecare zi lucrătoare de întârziere, conform art. 22, art. 23 alin. 1 paragraful 1 din Regulamentul (CE) nr. 1.122/2009. Cererile depuse începând cu data de 12 iunie 2010 sunt considerate inadmisibile, fiind respinse de la plată conform art. 23 alin. 1 paragraful 3 din Regulamentul (CE) nr. 1.122/2009. Fermierii se vor prezenta la depunerea cererii cu CI/BI/pașaport, dovadă cont bancar activ și cu actele care atestă forma de organizare, înregistrare fiscală și numire/desemnare administrator, după caz, în original (o copie de pe aceste documente se depune la dosar). De asemenea, pentru formele/tipurile de organizare 10, 11 prevăzute în tabelul nr. 3 din anexa la prezentele instrucțiuni, membrii vor completa și Declarația prin care sunt de acord ca administratorul lor desemnat să depună la APIA cererea de plată pentru schemele de sprijin pe suprafață în campania 2010, în numele membrilor asociației, obștii, composesoratului și că nu depun cereri de plată în nume propriu pentru suprafețele pentru care a aplicat asociația/obștea/composesoratul etc. In cazul în care fermierii sunt reprezentați la depunerea cererii de către un împuternicit, împuternicitul va prezenta documentul de împuternicire valid (procura notarială de împuternicire pentru persoanele fizice și delegația de împuternicire pentru persoanele juridice) și copia sa de pe CI/BI. De asemenea, se va atașa la dosarul cererii și copia de pe CI/BI a titularului de cerere. împuternicitul înlocuiește titularul doar în scopul și pentru perioada pentru care a fost emisă împuternicirea. Delimitarea parcelelor agricole pe materialul grafic/hărți (ortofotoplan) Odată cu cererea de plată, fermierul primește și hărțile PDF, la scara 1:2.000/1:10.000 (în cazuri excepționale la scara 1:15.000), în format A3, cu blocurile fizice, corespunzătoare declarației de suprafață din anul anterior. în cazul unui fermier nou sau în cazul unui fermier care a depus cerere unică de plată pe suprafață în anul 2009, iar în anul 2010 utilizează și alte parcele agricole, aceștia vor primi hărțile aferente de la funcționarii APIA. înainte de a merge la centrele județene/locale APIA, fermierul are posibilitatea de a consulta aplicația LPISweb-ul, pentru o mai bună identificare a parcelelor agricole în blocurile fizice, la orice calculator care este conectat la internet, accesând adresa http://lpis.apia.orq.ro. Pentru autentificarea în aplicație se va folosi user-ul: Ipisweb și parola: apia2008. Pe hartă, fermierul trebuie să-și delimiteze parcelele agricole pe care le utilizează în cadrul blocului fizic. în acest sens, va schița cu pix de culoare roșie conturul fiecărei parcele agricole la scara planului (inclusiv parcelele cu pajiști/pășuni/fâneață). Acestea se vor numerota de la 1 la n, conform numerotării din declarația de suprafață. în interiorul parcelelor agricole vor fi delimitate culturile, fiecărei culturi corespunzându-i o literă, de exemplu: 1a, 1b, 1c etc. (numai cu litere mici). Delimitarea suprafețelor de teren neeligibile din interiorul parcelelor agricole se va face prin bararea acestora. Dacă fermierul susține că utilizează singur întreaga suprafață a unui bloc fizic, va realiza conturul blocului fizic respectiv (nu va încercui nr. de bloc). în cazul în care parcelele nu pot fi reprezentate printr-un poligon, fiind prea mici, acestea se vor localiza printr-o linie, notându-se alături numărul parcelei agricole. Câmpurile 2, 3, 4, 5 din declarația de suprafață trebuie să coincidă cu informațiile aferente hărții (localitate/comună/oraș, cod SIRSUP, nr. hartă, nr. bloc fizic). Numărul hărții coincide cu numărul blocului fizic scurt, fără SIRSUP NR_BLOC (vechi). Fermierul va înscrie în formularul de cerere alb (dacă este fermier nou) în câmpurile 4 și 5 din declarația de suprafață doar numărul existent după codul sirsup (de exemplu: pentru harta/planșa nr. 161829-21 din județul Vaslui, loc. Huși, cod siruta 161829, nr. bloc fizic 161829-21). De asemenea, pe hărți fermierul trebuie să își înscrie numele, prenumele în clar, să semneze (și să ștampileze, după caz) și să dateze. în cazul în care fermierul depune electronic cererea de plată pe suprafață, nu se vor tipări hărțile și nu se vor schița parcelele agricole pe hărțile tipărite, ele fiind disponibile electronic în IACS. Scheme de sprijin pe suprafață în anul 2010 — Schema de plată unică pe suprafață [SAPS — art. 122—124 din Regulamentul (CE) nr. 73/2009]: reprezintă MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 128/25.11.2010 25 schema de plată în cadrul căreia se acordă o sumă stabilită pe hectar, plătibilă o dată pe an, decuplată total de producție (necondiționat de obținerea de producție). Sunt eligibile exploatațiile cu suprafața de cel puțin 1 ha și suprafața parcelei agricole de cel puțin 0,3 ha. în cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole, arbuștilor fructiferi, suprafața minimă a parcelei trebuie să fie de cel puțin 0,1 ha. — Plăți naționale directe complementare [PNDC — art. 132 din Regulamentul (CE) nr. 73/2009]: reprezintă plăți complementare la SAPS și sunt prevăzute de Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 246/2008 privind stabilirea modului de implementare, a condițiilor specifice și a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăți directe și plăți naționale directe complementare în sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu și zone defavorizate, cu modificările și completările ulterioare (inclusiv Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 653/2008 pentru modificarea alin. (4) al art. 10 din Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 246/2008 privind stabilirea modului de implementare, a condițiilor specifice și a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăți directe și plăți naționale directe complementare în sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu și zone defavorizate) și constau în acordarea suplimentară de sume pe suprafață pentru culturile prevăzute în legislația în vigoare. în anul 2010 se acordă sprijin pentru următoarele scheme de plată: PNDC 1 — culturi în teren arabil: cereale (grâu comun, grâu dur, secară, orz, ovăz, orzoaică, porumb, porumb zaharat, sorg, orez, triticale, mei, hrișcă), culturi proteice (mazăre pentru boabe, fasole pentru boabe, lupin, bob și linte, năut), plante industriale (floarea-soarelui, rapiță, soia, in și cânepă pentru fibră, tutun, in pentru ulei, plante medicinale, alte plante industriale), rădăcinoase (cartofi, sfeclă furajeră, sfeclă de zahăr și alte rădăcinoase), legume proaspete, pepeni, flori și plante ornamentale, plante de nutreț, loturi semincere, pajiști temporare, alte culturi pe teren arabil. Culturile permanente, pajiștile permanente, viile și terenul necultivat nu fac obiectul acestei scheme de sprijin financiar. PNDC 2 — in pentru fibră; PNDC 3 — cânepă pentru fibră; PNDC 4 — tutun; PNDC 5 — hamei; PNDC 6 — sfeclă de zahăr. — Schema de plăți tranzitorii pentru tomatele destinate procesării: reprezintă plăți în cadrul schemelor de sprijin comunitar și constă în acordarea unei sume unitare pe suprafață o singură dată pe an. Condițiile specifice de eligibilitate sunt prevăzute de Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 91/2008 privind modalitatea de acordare a plăților tranzitorii pentru tomate destinate procesării și aprobarea prim- procesatorilor. — Schema de plată separată la zahăr [art. 126 din Regulamentul (CE) nr. 73/2009]: reprezintă plăți în cadrul schemelor de sprijin comunitar și constă în acordarea unei sume pe suprafață. Condițiile specifice de eligibilitate sunt prevăzute în baza Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 246/2008, cu modificările și completările ulterioare. — Sprijin pentru zona montană defavorizată (LFA/ZMD) — măsura 211 din PNDR: se acordă sprijin pentru fermierii care utilizează suprafețele agricole eligibile aflate în unitățile administrativ-teritoriale (UAT) defavorizate, conform listei aflate la centrele locale/județene APIA și la primării, în baza Planului Național de Dezvoltare Rurală — PNDR (2007—2013). — Sprijin pentru zonele defavorizate, altele decât cea montană (ZDS/ZSD) — măsura 212 din PNDR: se acordă sprijin pentru fermierii care utilizează suprafețele agricole eligibile aflate în astfel de unități administrativ-teritoriale (UAT) defavorizate, conform Planului Național de Dezvoltare Rurală (2007—2013). Listele UAT-urilor eligibile sunt afișate la centrele locale/județene APIA. — Plăți de agro-mediu — măsura 214 din PNDR: se acordă fermierilor care își asumă în mod voluntar angajamente de agro-mediu pentru o perioadă de 5 ani de la data semnării angajamentului. Plata de agro-mediu se efectuează anual ca plată fixă la hectar. 1 . Pachetul 1 — Pajiști cu înaltă valoare naturală — pachet disponibil doar în unitățile administrativ-teritoriale eligibile conform PNDR (listele UAT-urilor sunt afișate la centrele locale/județene APIA). 2. Pachetul 2 — Practici agricole tradiționale — pachet disponibil doar în UAT eligibile conform PNDR. 3. Pachetul 3 — Pajiști importante pentru păsări (varianta 3.1 — Crex crex, denumire populară — Cârstelul de câmp și varianta 3.2 — Lanius minor, denumire populară — Sfrâncioc cu frunte neagră și Falco vespertinus, denumire populară — Vânturelul de seară) — pachet-pilot disponibil doar în UAT eligibile conform PNDR. 4. Pachetul 4 — Culturi verzi — pachet disponibil pentru terenul arabil, la nivelul întregii țări. Pachetele 1 și 2 se pot aplica în combinație pe aceeași suprafață. Pentru obținerea sprijinului pentru agro-mediu solicitantul trebuie: să bifeze că solicită plăți de agro-mediu, să indice pachetul(ele) pentru care aplică, precum și parcelele pe care dorește să aplice în declarația de suprafață, să semneze angajamentul(ele) aferent(e) pachetului(lor) pentru care aplică. în situația în care solicitantul aflat sub angajament de agro- mediu transferă suprafața aflată sub angajament altui fermier, este obligat să completeze declarația privind transmiterea dreptului de folosință a parcelelor aflate sub angajament. Documente atașate cererii: La solicitarea APIA, fermierul va prezenta următoarele documente conform termenelor precizate: — copia contractelor de vânzare-cumpărare a materiei prime sau a contractelor/angajamentelor de procesare, după caz: in si cânepă pentru fibră — 1 septembrie 2010, fără penalități, și 27 septembrie 2010 inclusiv, cu penalități de 1% pe fiecare zi lucrătoare de întârziere a aducerii contractului (după încheierea termenelor de penalitate, documentele prezentate nu mai sunt luate în considerare pentru plata schemei respective); tutun — 30 iunie, fără penalități, și 26 iulie inclusiv, cu penalitățile aferente. Contractul pentru tutun trebuie să fie încheiat până la data de 30 aprilie a anului de recoltă și înregistrat la direcția pentru agricultură și dezvoltare rurală județeană (DADR), respectiv a municipiului București în 15 zile calendaristice de la data încheierii, cu excepția cazurilor de forță majoră; hamei — 15 octombrie, fără penalități, și 9 noiembrie inclusiv, cu penalități aferente; sfeclă de zahăr — 17 mai, fără penalități, iar cu penalități până la 11 iunie inclusiv; tomate — 15 iulie, fără penalități, iar cu penalități până la 9 august inclusiv; — etichetele oficiale ale semințelor folosite la înființarea culturilor de cânepă pentru fibră — până la 30 iunie, fără penalități, și până la 26 iulie inclusiv, cu penalități de 1% pe fiecare zi lucrătoare de întârziere; — copia autorizației de cultivare pentru cânepa pentru fibră — până la 1 septembrie, fără penalități, și 27 septembrie inclusiv, cu penalități; — declarație privind varietățile de cânepă pentru fibră cultivate și cantitățile de semințe utilizate la hectar pentru înființarea culturii de cânepă pentru fibră — până la 1 septembrie, fără penalități, și 27 septembrie inclusiv, cu penalități; — copia facturii fiscale de cumpărare a semințelor certificate pentru inul pentru fibră sau a certificatului de calitate al semințelor utilizate, pentru fiecare parcelă — până la 26 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 128/25.11.2010 1 septembrie, fără penalități, și 27 septembrie inclusiv, cu penalități; — proces-verbal prin care se certifică faptul că producția de pe suprafața cultivată cu hamei a fost recoltată, întocmit de reprezentantul DADR, până la data de 2 decembrie, fără penalități, și 27 decembrie, cu penalități; — declarația de livrare a tutunului, care să conțină și viza DADR pentru atestarea calității tutunului livrat — 2 mai în anul următor recoltării, fără penalități, și 27 mai, cu penalități; — acte doveditoare pentru predarea cantității contractate (proces-verbal de recepție, factură fiscală, bon fiscal sau alte documente) de in, cânepă — până la 1 noiembrie, fără penalități, și până la 26 noiembrie inclusiv, cu penalitățile aferente; — notă de intrare-recepție pentru tomatele destinate procesării livrate și CI/BI pentru persoanele fizice și facturi și note de intrare-recepție pentru tomatele livrate pentru persoanele juridice, până la data de 10 noiembrie, fără penalități, și 6 decembrie inclusiv, cu penalități; — anexele nr. 1 și 2 sunt completate și depuse odată cu cererea unică de plată de către fermierii care solicită sprijin pe suprafețele de pajiști permanente, respectiv pășuni comunale. Transferul de exploatație reprezintă operațiunea de vânzare- cumpărare, arendare, concesionare, donație, comodat, închiriere sau orice alt tip de tranzacție similară care are drept obiect exploatația agricolă în cauză [art. 82 din Regulamentul (CE) nr. 1.122/2009] în cadrul unei campanii. Transferul se realizează pentru întreaga exploatație între 2 fermieri înscriși în Registrul fermierilor, gestionat de APIA. Pentru a putea beneficia de sprijinul aferent exploatației transferate, fermierul care preia exploatația trebuie să informeze APIA și să depună Cererea de transfer de exploatație, precum și următoarele documente: contract de vânzare-cumpărare/arendă/închiriere/concesionare/ donație/comodat sau altele asemenea și dovada contului bancar activ, conform Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 723/2007 privind completarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 848/2004 pentru aprobarea Listei cu clasificatorii autorizați. Deși transferul se poate realiza oricând până la momentul emiterii deciziilor de plată, acesta trebuie anunțat în scris la APIAÎn 10 (zece) zile de la producerea lui. Dacă termenul de 10 zile pentru depunerea Cererii de transfer de exploatație agricolă este depășit, fermierul poate să depună o Scrisoare justificativă pentru întârziere, dar nu mai târziu de emiterea deciziei de plată. Fermierul care preia exploatația trebuie să depună cererea la centrul local/județean APIA unde a fost depusă cererea de plată a fermierului care transferă exploatația. Dacă un fermier care a transferat exploatația a solicitat în cererea sa de plată depusă la APIA sprijinul aferent unui PNDC, a încheiat un contract de procesare cu un procesator autorizat și a depus la dosarul cererii sale de plată contractul în termenul stabilit de legislația comunitară și națională, fermierul care preia exploatația prin transfer nu trebuie să încheie un alt contract cu respectivul procesator (în care să figureze numele noului utilizator al suprafeței/noului partener de contract) sau un act adițional la contract, având în vedere faptul că acesta este valabil pentru perioada pentru care a fost încheiat. în momentul depunerii Cererii de transfer, fermierul care preia exploatația primește o copie a Cererii de plată pentru schemele de sprijin pe suprafață pentru anul 2010 a fermierului care a transferat. Pe aceasta, fermierul care a preluat exploatația va înscrie „Am luat cunoștință de drepturile și obligațiile ce îmi revin/decurg din preluarea exploatației de la fermierul..........RO.......... și mă oblig să respect angajamentul aferent pachetului/pachetelorde agro-mediu......, pe parcela...................................................”. în cazul în care fermierul care preia exploatația prin transfer refuză continuarea obligațiilor ce decurg din angajamentul/angajamentele asumat(e), pentru 5 ani, asumat inițial de fermierul care a cedat exploatația, acesta din urmă trebuie să returneze suma acordată în anul/anii precedent/precedenți, conform art. 44 alin. 1 din Regulamentul (CE) nr. 1.974/2006 al Comisiei din 15 decembrie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și art. 17 din Hotărârea Guvernului nr. 224/2008 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor cofinanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007—2013, cu modificările și completările ulterioare. în cazul schimbării formei de organizare, fermierul va anunța modificarea statutului său, va completa formularul specific stabilit de APIA și va prezenta documentele aferente noii forme de organizare (cele care dovedesc forma de organizare, înregistrare fiscală și cele de numire/desemnare administrator, după caz), dovadă cont bancar activ și CI/BI (o copie de pe aceste documente se depune la dosar). în conformitate cu art. 31 din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 și art. 75 din Regulamentul (CE) nr. 1.122/2009, cazurile de forță majoră sau circumstanțele excepționale trebuie anunțate în scris, printr-o dec\arat\e-înștiințare, și actele de constatare/doveditoare ale fenomenului invocat trebuie să fie transmise centrelor județene/locale/municipiul București APIA, în termen de 10 (zece) zile lucrătoare de la data la care fermierul este în măsură să facă aceasta (în termen de 10 zile lucrătoare de la data obținerii documentelor doveditoare). Documentele care atestă cazurile de forță majoră sau circumstanțele excepționale și care trebuie atașate de către fermieri la dosarul cererii sale de plată sunt: copie de pe certificatul care atestă calitatea de moștenitor/certificat de moștenitor eliberat de notarul public/declarația de împuternicire pentru un singur moștenitor, în cazul existenței mai multor moștenitori, pentru decesul beneficiarului; copie de pe certificatul medical de constatare a incapacității de muncă pentru incapacitatea profesională de lungă durată a agricultorului/adeverință medicală din care să reiasă incapacitatea profesională de lungă durată a agricultorului, după caz; copie de pe procesul-verbal de calamitate sau adeverință de la Primărie și/sau copie de pe procesul-verbal de constatare emis de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru catastrofele naturale și distrugerea accidentală a clădirilor exploatației. Fermierii care se află în zonele declarate calamitate printr-un act normativ național nu trebuie să mai prezinte la APIA niciun alt act doveditor, în afara înștiințării. Numai în baza ambelor acte menționate (actul normativ național și înștiințarea), APIA ia în considerare cazul de forță majoră/situații excepționale. Fermierii care au suferit calamități la culturi din cauza unor fenomene naturale izolate (îngheț, inundații, secetă, tornade etc.), pentru care nu există un act normativ, vor prezenta ca dovezi, alături de înștiințare, următoarele documente: copie de pe procesul-verbal de calamitate sau adeverință de la Primărie și/sau copie de pe procesul-verbal de constatare emis de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. în cazul decesului fermierului care a depus cererea de plată în conformitate cu art. 75 din Regulamentul (CE) nr. 1.122/2009 și Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 723/2007, moștenitorul va aduce la cunoștința APIA, în scris, acest aspect printr-o înștiințare, în termen de 10 (zece) zile lucrătoare de la data emiterii Certificatului de deces (fermierul va prezenta la APIA și certificatul de deces). Dacă există o diferență mai mare de 10 zile lucrătoare, fermierul completează o Scrisoare MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 128/25.11.2010 27 justificativă pentru întârziere. Dacă moștenitorul nu depune Cererea de preluare de exploatație agricolă în caz de deces pentru că nu s-a dezbătut succesiunea până la emiterea deciziei de plată pe numele decedatului, se va urma calea legală de succesiune pentru obținerea sprijinului din contul decedatului (dacă contul bancar declarat de fermierul decedat în cererea de plată nu este închis de către moștenitor). Dacă se dezbate succesiunea până la emiterea deciziei de plată pe numele defunctului, moștenitorul/moștenitorul legal desemnat de către ceilalți moștenitori va depune la centrul local/județean APIA Cererea de preluare de exploatație agricolă în caz de deces, asumându-și drepturile și obligațiile aferente, cerere însoțită de următoarele documente: acte doveditoare privind calitatea de moștenitor (certificat de calitate de moștenitor, certificat de moștenitor eliberat de notarul public, prin care se stabilesc calitatea succesorilor si bunurile rămase de la fermierul decedat); acte de identitate ale moștenitorilor, în copie și original; în cazul în care există mai mulți moștenitori, aceștia vor da o declarație în fața notarului public, prin care va fi împuternicit doar unul dintre moștenitori să primească sprijinul, urmând ca ulterior sprijinul financiar primit să fie împărțit tuturor celorlalți moștenitori; dovada contului bancar. Dacă s-a întârziat anunțarea decesului, s-a emis decizia de plată pe numele decedatului, dar contul bancar al decedatului a fost închis de moștenitor/contul s-a închis deoarece nu s-au realizat pe el tranzacții (ordinul de plată fiind invalid), urmașii/urmașul trebuie să își dezbată moștenirea, iar după ce este desemnat moștenitorul legal acesta depune Cererea de preluare de exploatație agricolă în caz de deces împreună cu documentele menționate anterior, pentru a putea beneficia de suma aferentă (este reluat procesul de autorizare la plată). Fermierul nu va fi sancționat pentru depunerea cu întârziere a cererii de plată, a modificărilor, a documentelor aferente PNDC în cazurile de forță majoră și circumstanțe excepționale, dacă anunță în termen APIA și prezintă actele doveditoare. Modificarea cererii de plată poate avea loc: a) Din inițiativa solicitantului în baza art. 14 alin. 2 din Regulamentul (CE) nr. 1.122/2009. Fermierii care solicită modificări la cererea inițială vor completa și vor depune la centrele locale/județene/ municipiul București APIA următoarele formulare: 1. Schimbarea declarației de suprafață pentru anul 2010 (se poate schimba: cultura în cadrul aceleiași categorii de folosință sau într-o altă categorie de folosință, codul culturii încadrat într-o altă schemă de plată, suprafețele subparcelelor declarate inițial, păstrându-se însă totalul parcelei, numărul blocului fizic dacă fermierul nu a fost notificat de APIA sau nu a fost supus controlului pe teren). Pentru culturile modificate, care implică prezentarea la APIA a unor documente specifice în conformitate cu schemele pentru care solicită plata, acestea vor fi prezentate de fermieri în termenele precizate de legislația națională și comunitară (dacă acestea sunt aduse de fermier în perioada de penalizare, întârzierea va fi sancționată cu 1% pentru fiecare zi lucrătoare). 2. Completarea declarației de suprafață pentru anul 2010-M2. Se pot adăuga una sau mai multe parcele achiziționată(e) ulterior depunerii cererii inițiale — parcele noi, distincte de cele din declarația inițială, inclusiv parcele pentru care se solicită sprijin pe schemele pe dezvoltare rurală (ZMD, ZSD, ZDS, agro- mediu). Fermierul trebuie să prezinte în termenele prevăzute de legislația comunitară și națională un contract aferent culturii respective și noii suprafețe în conformitate cu schemele pentru care solicită plata. Termenul-limită pentru depunerea celor două formulare este 31 mai 2010, fără aplicarea de penalități conform art. 14 din Regulamentul (CE) nr. 1.122/2009. După această dată, fiecare zi lucrătoare de întârziere, până pe data de 11 iunie 2010, atrage o penalizare de 1% (penalizarea se aplică doar suprafeței modificate după acest termen), conform art. 23 alin. 2 din Regulamentul (CE) nr. 1.122/2009. Cu toate acestea, nu vor fi penalizate formularele M1 depuse în perioada 1—11 iunie 2010 dacă prin acestea fermierii nu solicită o plată suplimentară (pe un grup de plată superior) față de cea solicitată inițial, începând cu 12 iunie 2010, cele două formulare menționate anterior sunt considerate inadmisibile, fiind excluse de la plată pentru anul 2010, dar sunt primite și înregistrate. Fermierii care depun aceste tipuri de formulare de modificare, prin care solicită plată și pentru PNDC și/sau/Schema de plată pentru tomatele destinate procesării/Schema de plată separată la zahăr, trebuie să bifeze și în cererea de plată rubrica aferentă schemei de sprijin pentru care solicită sprijin. 3. Retragerea unei/unor parcele sau unei părți dintr-o parcelă din declarația de suprafață (retragere parțială de suprafețe) — M3, conform art. 25 din Regulamentul (CE) nr. 1.122/2009. Se realizează oricând mai puțin în situațiile în care fermierul a fost informat cu privire la neregulile din cererea sa de sprijin, a fost înștiințat cu privire la intenția APIA de a efectua un control pe teren sau în cazul în care controlul la fața locului a scos în evidență anumite nereguli. Dacă în timpul campaniei, fermierul A cedează o parte din exploatație prin vânzare, concesionare, arendare etc. (o parte sau toate parcelele cu pachete de agro-mediu) fermierului B, până în data de 11 iunie 2010, fermierul Adepune formularul M3 și fermierul B formularul M2 (pe formularul M2, fermierul B va înscrie: „Am luat cunoștință de drepturile și obligațiile ce îmi revin/decurg din preluarea exploatației de la fermierul. RO...................................................... și mă oblig să respect angajamentul aferent pachetului/pachetelor de agro-mediu....................., pe parcela.”. 4. Declarație de retragere totală a suprafeței din cererea de sprijin 2010 — retragerea întregii suprafețe declarate de fermier în cererea de sprijin se poate realiza oricând (se va specifica clar motivul retragerii), mai puțin în situațiile în care fermierul a fost informat cu privire la neregulile din cererea sa de sprijin, a fost înștiințat cu privire la intenția APIA de a efectua un control pe teren sau în cazul în care controlul la fața locului a scos în evidență anumite nereguli. 5. Schimbarea adresei/coordonatelor bancare/numelui societății, fără a i se modifica CUI-ul. Poate fi depus de către fermier fără penalități la orice moment. 6. Solicitarea de retragere a sprijinului aferent unei/unor scheme de plată în campania 2010. Solicitarea este luată în considerare oricând, mai puțin în situațiile: APIA a informat fermierul cu privire la nereguli identificate în cererea de sprijin, fermierul a fost înștiințat cu privire la intenția de a se efectua controale pe teren sau dacă în urma controlului pe teren au fost identificate nereguli pe toate sau o parte a parcelelor selectate, b) Din inițiativa autorității. în acest caz, solicitantul va fi notificat de APIA privind erorile/modificările din cerere, pe care trebuie să le clarifice în termen de 10 zile lucrătoare de la data la care fermierul a semnat confirmarea de primire. Numai solicitantul însuși sau o persoană împuternicită de el poate completa formularele menționate. în situația în care fermierii au suprafețe pe care le utilizează mai mari față de solicitarea din campania anterioară trebuie să prezinte la depunerea cererii de plată pe suprafață documentele doveditoare ale dreptului de utilizare pentru suprafața solicitată în anul 2010 (contract prin care a arendat suprafața suplimentară etc.) Pentru mai multe informații vă puteți adresa specialiștilor APIA și puteți accesa ghidul Informații generale pentru fermieri privind plățile directe pe suprafață în anul 2010, afișat pe site-ul www.apia.org.ro sau la centrele județene/locale APIA. 28 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 128/25.11.2010 ANEXĂ*) la instrucțiuni Tabel nr. 1 Denumire cultură Cod Denumire cultură Cod I. TEREN ARABIL-TA I. TEREN ARABIL - TA CEREALE PENTRU BOABE CÂPȘUN 803 GRÂU COMUN 101 CICOARE 805 GRÂU DUR 102 FLORI Șl PLANTE ORNAMENTALE 400 TRITICALE 103 PAJIȘTI TEMPORARE 450 (artificiale, însămânțate pe teren arabil pentru mai puțin de 5 ani) SECARĂ 104 PLANTE DE NUTREȚ 451 ORZ 105 LOT SEMINCER 500 ORZOAICA 106 ALTE CULTURI IN TEREN ARABIL 550 OVĂZ 107 TEREN NECULTIVAT 970 PORUMB 108 TEREN SUB SERE Șl SOLARII-CULTIVAT 971 PORUMB ZAHARAT 109 TEREN SUB SERE Șl SOLARII-NECULTIVAT 972 SORG 110 II. PAJIȘTE PERMANENTA - PP OREZ 111 PĂȘUNI NATURALE 601 MEI 112 FÂNEȚE NATURALE 602 HRIȘCĂ 113 PĂȘUNI COMUNALE UTILIZATE ÎN COMUN 603 ALTE CEREALE PENTRU BOABE 114 III. CULTURA PERMANENTA- CP PLANTE PROTEICE (LEGUMINOASE PENTRU BOABE) POMI FRUCTIFERI MAZĂRE PENTRU BOABE 151 MERI 651 FASOLE PENTRU BOABE 152 PERI 652 LINTE 153 PRUNI 653 BOB 154 CAIȘI Șl ZARZĂRI 654 LUPIN 155 PIERSICI 655 ALTE LEGUMINOASE PENTRU BOABE (NĂUT) 156 CIREȘI Șl VIȘINI 656 PLANTE INDUSTRIALE și MEDICINALE GUTUI 657 FLOAREA SOARELUI 201 DUZI 658 RAPIȚÂ 202 ALTI POMI FRUCTIFERI 659 SOIA 203 CASTANI, NUCI, ALUNI Șl ALTE SPECII ÎNRUDITE IN PENTRU ULEI 204 CASTANI 701 ALTE OLEAGINOASE 205 NUCI Șl ALUNI 702 IN PENTRU FIBRĂ 206 ALTE SPECII 703 CÂNEPĂ PENTRU FIBRĂ 207 HAMEI 750 TUTUN 208 ARBUȘTI FRUCTIFERI FENICUL 209 ZMEUR 801 LEVĂNȚICA 210 COACĂZ 802 MENTA 211 ALȚI ARBUȘTI FRUCTIFERI 804 ANASON 212 PEPINIERE ALTE PLANTE MEDICINALE Șl AROMATICE 213 PEPINIERE VITICOLE Șl PLANTAȚII PORTALTOI 901 ALTE PLANTE INDUSTRIALE 214 PEPINIERE POMICOLE 902 ARAHIDE 215 PEPINIERE FORESTIERE 903 MAC 216 ALTE PEPINIERE 904 RICIN 217 ALTE CULTURI PERMANENTE SUSAN 218 TEREN IN PREGĂTIRE PENTRU LIVEZI 950 ȘOFRĂNELUL 219 TEREN ÎN PREGĂTIRE PENTRU VII 951 PLANTE TUBERCULIFERE TEREN ÎN PREGĂTIRE PENTRU ALTE CULTURI PERMANENTE 952 CARTOFI TIMPURII 251 IV. VIE CARTOFI SEMITIMPURII 252 VII PE ROD CU STRUGURI NOBILI PENTRU VIN 961 CARTOFI TÂRZII 253 VII PE ROD CU STRUGURI DE MASĂ 962 ALTE CULTURI DE CARTOFI 254 VII TINERE NEINTRATE PE ROD 963 PLANTE RADĂCINOASE VII CU SOIURI HIBRIDE INTERSPECIFICE PENTRU VIN 964 SFECLA DE ZAHĂR 301 SFECLĂ FURAJERĂ 302 LEGUME PROASPETE, PEPENI LEGUME PROASPETE (altele decât tomatele destinate procesării) 351 PEPENI VERZI Șl GALBENI 352 TOMATE DESTINATE PROCESĂRII 353 Tabel nr. 2 PACHETELE DE AGROMEDIU COD PAJIȘTI CU ÎNALTĂ VALOARE NATURALĂ P1 PRACTICI AGRICOLE TRADIȚIONALE P1.2 PAJIȘTI IMPORTANTE PENTRU PĂSĂRI (PACHET PILOT) 3.1 CREX CREX P3.1 PAJIȘTI IMPORTANTE PENTRU PĂSĂRI (PACHET PILOT) 3.2 tANIUS MINOR și FALCO VESPERTINUS P3.2 CULTURI VERZI P4 Tabel nr. 3 COD TIP DE ORGANIZARE COD TIP DE ORGANIZARE COD TIP DE ORGANIZARE 01 REGII AUTONOME Șl COMPANII NAȚIONALE 05 UNITĂȚI DE ÎNVĂȚĂMÂNT CU PROFIL AGRICOL 09 ALTE INSTITUȚII PUBLICE 02 SOCIETĂȚI COMERCIALE CU PROFIL AGRICOL 06 UNITĂȚI DE CULT 10 ASOCIAȚII și FUNDAȚII FORME ASOCIATIVE DE ADMINISTRARE/PROPRIETATE 03 SOCIETĂȚI AGRICOLE 07 PENITENCIARE 11 ÎN COMUN (obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate, composesorate, obști de cumpărare, cooperative, etc.) 04 INSTITUTE, CENTRE Șl STAȚIUNI DE CERCETARE 08 CONSILII LOCALE, CONSILII MUNICIPALE 12 ALTE FORME DE ORGANIZARE Tabel nr. 4 COD CATEGORIE DE FOLOSINȚA COD CATEGORIE DE FOLOSINȚĂ pentru parcelele agricole pentru care NU se solicită sprijin TA TEREN ARABIL TAn TEREN ARABIL PP PAJIȘTE PERMANENTA (PĂȘUNE Șl FĂNEAȚÂ) PP n PAJIȘTE PERMANENTA (PĂȘUNE Șl FĂNEAȚÂ) CP CULTURA PERMANENTA (LIVEZI Șl ALTE CULTURI PERMANENTE) CP n CULTURĂ PERMANENTĂ (LIVEZI Șl ALTE CULTURI PERMANENTE) VI VIE VI n VIE G GRĂDINĂ G n GRĂDINĂ *) Anexa la instrucțiuni este reprodusă în facsimil. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 128/25.11.2010 29 ANEXĂ la III.2 Angajamente si declaratii — Măsuri de agro-mediu Cerințele minime relevante pentru măsurile de agro-mediu care trebuie respectate la nivel de fermă, conform anexei 4B1 din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007—2013 Cod cerință Cerința minimă 1 Este permisă utilizarea numai a acelor produse de protecție a plantelor care au fost autorizate pentru vânzare și numai în conformitate cu instrucțiunile de utilizare. 2 Persoanele care folosesc produsele de protecție a plantelor trebuie să fie calificate (să aibă o atestare profesională). Persoanele care folosesc produsele de protecție a plantelor clasificate ca având „toxicitate ridicată” sau ca „toxice” 3 trebuie să fie înregistrate la serviciul special din cadrul poliției județene din raza de activitate. De asemenea, trebuie să fie înregistrate la unitatea sanitar-veterinară sau la inspectoratul județean pentru siguranța muncii. 4 Folosirea produselor de protecție a plantelor poate fi realizată doar pentru scopul în care aceste produse au fost omologate doar conform instrucțiunilor de utilizare. Tratamentele cu produse de protecție a plantelor nu sunt permise în zonele de protecție a apelor, în zonele 5 protejate, în zonele de protecție sanitară, zonele de protecție ecologică, precum și în alte zone protejate stabilite de autoritățile competente. 6 îngrășămintele naturale aplicate nu pot conține mai mult de 170 kg de azot (N) ca ingredient pur pe 1 ha de teren agricol. 7 Fermierii trebuie să respecte perioadele în care aplicarea fertilizatorilor este interzisă. 8 Aplicarea îngrășămintelor pe terenurile cu pante abrupte trebuie realizată prin încorporarea îngrășămintelor în sol și luarea în considerare a condițiilor meteorologice. 9 Niciun tip de îngrășământ nu poate fi aplicat pe terenuri acoperite de zăpadă, pe terenuri cu apă în exces sau pe terenuri înghețate. Nu vor fi folosiți fertilizatori în apropierea resurselor de apă în conformitate cu următoarele indicații: fertilizator 10 solid --- nu mai aproape de 6 m de apă; fertilizator lichid --- nu mai aproape de 30 m de apă. în apropierea stațiilor de captare a apei potabile nu va fi folosit niciun tip de fertilizator la o distanță mai mică de 100 m față de stația de captare a apei. 11 Fermierii trebuie să se asigure că îngrășămintele sunt distribuite uniform. 12 Fermierii trebuie să urmeze un plan de fertilizare. 13 Interzicerea folosirii fertilizatorilor neautorizați pentru vânzare. Pentru solicitanții pachetelor 1, 2 și 3 trebuie respectate toate cerințele minime prezentate în prezenta anexă, iar pentru pachetul 4 sunt obligatorii cerințele minime începând cu nr. 6 până la nr. 13. ANEXA Nr. 1 la formularul de cerere unică de plată pe suprafață 2010 DECLARAȚIE DE ELIGIBILITATE pentru suprafețele de pajiște permanentă utilizate de către consiliile locale Consiliul Local/Municipal .................................................................., declarăm pe propria răspundere că suntem de acord ca domnul/doamna........................................................să depună la APIA cererea unică de plată pe suprafață în campania 2010, în numele Consiliului. Declarăm că pe suprafețele pentru care solicităm sprijin prin cererea unică de plată pe suprafață 2010 nu au fost încheiate contracte de arendă, concesiune, închiriere*, nu se încasează taxe de pășunat și că vom desfășura propria activitate agricolă. Prin propria activitate agricolă ne angajăm că: 1. vom utiliza pajiștea în scopuri agricole productive (pășunat cu animale proprii sau cosit în vederea valorificării fânului) da □ nu □ * Contractele încheiate începând cu 29 septembrie 2009 (data intrării în vigoare a Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și al viceprim-ministrului, ministrul administrației și internelor, nr. 541/210/2009 pentru modificarea și completarea Strategiei privind organizarea activității de îmbunătățire și exploatare a pajiștilor la nivel național, pe termen mediu și lung, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor și al ministrului administrației publice nr. 226/235/2003) trebuie să conțină informațiile din anexa la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și al viceprim-ministrului, ministrul administrației și internelor, nr. 541/210/2009. 30 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 128/25.11.2010 2. sau în cazul neutilizării în scopuri productive, îndeplinim simultan următoarele condiții: a) vom respecta bunele condiții agricole și de mediu pe toate suprafețele de teren agricol deținute/utilizate de către consiliul local. Respectarea GAEC pe pajiștile care nu sunt utilizate pentru producție reprezintă condiții de eligibilitate — conform art. 2 lit. C din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune și de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a regulamentelor (CE) nr. 1.290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.782/2003; b) am consultat crescătorii de animale pentru stabilirea modului de gospodărire a pășunii — conform art. 18 alin. (2) din Legea zootehniei nr. 72/2002, cu modificările și completările ulterioare; c) suprafețele pentru care solicităm plata NU sunt utilizate de către alți fermieri. Utilizarea pășunilor comunale de către alți fermieri, chiar în condițiile în care pentru aceste terenuri nu sunt încheiate contracte de arendă, concesiune, închiriere sau nu se încasează taxe de pășunat, determină neeligibilitatea acestora — conform art. 2 lit. C din Regulamentul (CE) nr. 73/2009; d) nu este permisă depozitarea deșeurilor pe suprafețele pentru care s-a solicitat sprijinul, acest lucru conducând la excluderea de la plată a acestora. da □ nu □ Solicitarea plății pe suprafață fără respectarea condițiilor prezentate mai sus este considerată solicitare de plăți necuvenite și supradeclarare a terenurilor agricole. Nr. Suprafața totală de pajiști permanente în din care: suprafața Diferența de suprafață crt. administrarea consiliilor locale arendată/concesionată/închiriată pentru care se solicită sprijin --- ha --- --- ha --- --- ha --- Pentru diferența de suprafață nu au fost depuse solicitări de arendare, concesiune, închiriere. Cunoscând că falsul în declarații se pedepsește conform art. 292 din Codul penal, republicat, declar că datele sunt reale, corecte, complete. Avizat consiliul local Semnătura Numele și prenumele primarului Semnătura Ștampila, nr. de înregistrare/data Ștampila, nr. de înregistrare/data ANEXA Nr. 2 la formularul de cerere unică de plată pe suprafață 2010 DECLARAȚIE DE ELIGIBILITATE pentru suprafețele de pășune concesionate/arendate/închiriate* de la consiliile locale comunale/orășenești/municipale Fermierul, ..................................................................................................., declar pe propria răspundere că pentru suprafețele de pășune concesionate/arendate/închiriate de la Consiliul Local.................................. cu suprafața totală de..........................................................................................................ha, am solicitat drept de utilizare, în baza animalelor pe care le dețin, pentru pășunatul acestora. Dreptul de utilizare a pășunii pe parcelele nr..................................................................................., BF..........................................................................................................., este obținut în baza Contractului de concesiune nr..........data..................întocmit conform anexei la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și al viceprim-ministrului, ministrul administrației și internelor, nr. 541/210/2009 pentru modificarea și completarea Strategiei privind organizarea activității de îmbunătățire și exploatare a pajiștilor la nivel național, pe termen mediu și lung, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor și al ministrului administrației publice nr. 226/235/2003, sau Contractului de arendă/închiriere nr.......data............, anexat cererii unice de plată pe suprafață 2010. Declar că, în conformitate cu tabelul de mai jos, pentru suprafețele de pășune obținute de la consiliile locale voi asigura o încărcătură de pășunat de cel puțin 0,3 UVM/ha pășune. * în cazul în care contractele sunt încheiate anterior intrării în vigoare a Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și al viceprim- ministrului, ministrul administrației și internelor, nr. 541/210/2009 (29 septembrie 2009) și nu conțin informațiile din anexa la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și al viceprim-ministrului, ministrul administrației și internelor, nr. 541/210/2009, fermierii trebuie să prezinte și dovada eliberată de consiliul local, din care să reiasă utilizarea pășunii în baza UVM/ha. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 128/25.11.2010 31 Tabel cu efectivul de animale pe specii și categorii și transformarea lor în UVM, în care se calculează și raportul suprafața pășunii/UVM. Număr Coeficient Suprafața Specie de animale de animale Conversie (ha) UVM/ha* UVM Tauri, vaci și alte bovine de peste 2 ani 1,0 Cabaline de peste 6 luni 1,0 Bovine între 6 luni și 2 ani 0,6 Bovine de mai puțin de 6 luni 0,4 Ovine 0,15 Caprine 0,15 Total * Pentru a calcula încărcătura de animale necesare pe hectar se va proceda astfel: se înmulțește numărul de animale cu care se pășunează cu coeficientul de conversie, iar rezultatul se împarte la numărul de hectare de teren utilizat pentru pășunat. De asemenea, mă angajez să marchez limitele parcelei de pășune utilizate în comun conform art. 7 alin. (1) lit. i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăți directe și plăți naționale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 139/2007, cu modificările ulterioare. Solicitarea la plată a suprafețelor de pășuni comunale fără ca acestea să fie obținute în baza animalelor deținute determină neeligibilitatea acestora, nefiind dovedit dreptul de utilizare în conformitate cu legislația națională (Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și al viceprim-ministrului, ministrul administrației și internelor, nr. 541/210/2009). Cunoscând că falsul în declarații se pedepsește conform art. 292 din Codul penal, republicat, declar că datele sunt reale, corecte și complete. Data............ Numele și prenumele Semnătura ACTE ALE COMISIEI NAȚIONALE A VALORILOR MOBILIARE COMISIA NAȚIONALĂ A VALORILOR MOBILIARE ORDIN privind aprobarea Regulamentului nr. 3/2010 pentru modificarea și completarea Regulamentului Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 3/2006 privind autorizarea, organizarea și funcționarea Fondului de compensare a investitorilor în conformitate cu prevederile art. 1, 2 și art. 7 alin. (3), (10) și (15) din Statutul Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, aprobat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 514/2002, cu modificările și completările ulterioare, Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, în ședința din data de 18 februarie 2010, a hotărât emiterea următorului ordin: Art. 1. — Se aprobă Regulamentul nr. 3/2010 pentru modificarea și completarea Regulamentului Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 3/2006 privind autorizarea, organizarea și funcționarea Fondului de compensare a investitorilor, aprobat prin Ordinul președintelui Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 12/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 124 din 9 februarie 2006, cu modificările și completările ulterioare, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. — Regulamentul menționat la art. 1 intră în vigoare la data publicării acestuia și a prezentului ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va fi publicat în Buletinul Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, precum și pe site-ul acesteia (www.cnvmr.ro). Președintele Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, Gabriela Anghelache București, 23 februarie 2010. Nr. 5. 32 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 128/25.11.2010 ANEXA REGULAMENTUL Nr. 3/2010 pentru modificarea și completarea Regulamentului Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 3/2006 privind autorizarea, organizarea și funcționarea Fondului de compensare a investitorilor Art. I. — Regulamentul Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 3/2006 privind autorizarea, organizarea și funcționarea Fondului de compensare a investitorilor, aprobat prin Ordinul președintelui Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 12/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 124 din 9 februarie 2006, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: 1. Articolul 22 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 22. — (1) Cuantumul contribuțiilor anuale plătite de către membrii Fondului se calculează potrivit procedurilor Fondului. (2 ) Nivelul contribuțiilor anuale se determină de către Fond cu luarea în considerare a cel puțin următoarelor elemente: a) fondurile bănești și valoarea instrumentelor financiare încredințate de investitori membrilor Fondului pentru prestarea de servicii de investiții financiare în numele clienților; b) valoarea instrumentelor financiare calculată cu luarea în considerare a numărului acestora și la valoarea de piață la termenele de raportare stabilite de Fond în procedurile la care se face referire în art. 16; c) nivelul plafonului de compensare prevăzut la art. 30. (3 ) Contribuțiile anuale datorate de către membrii Fondului într-un an calendaristic trebuie stabilite astfel încât valoarea totală a acestora împreună cu sumele aflate în posesia Fondului să fie cel puțin egală cu valoarea investiției medii de compensat, fără însă ca valoarea totală a contribuțiilor anuale aferente unui an calendaristic să fie mai mică de 10% din valoarea investiției medii de compensat. Investiția medie de compensat este raportul dintre suma investițiilor compensabile raportate de către membrii Fondului și numărul membrilor acestuia. (4 ) C.N.V.M. va solicita Consiliului de administrație al Fondului modificarea corespunzătoare a cotei procentuale aplicabile bazei de calcul, în condițiile în care nivelul acesteia a fost stabilit cu încălcarea prevederilor alin. (3).” 2. La articolul 28, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins: „(5) Excluderea, în conformitate cu prevederile alin. (3), a unui membru al Fondului, care nu îndeplinește condițiile prevăzute la alin. (4), conduce automat la încetarea prestării oricăror servicii și, ulterior, după ce membrul respectiv face dovada achitării datoriilor față de clienți și a transferului valorilor mobiliare la depozitarul central sau în conturile indicate de clienți, la retragerea autorizației acordate de C.N.V.M. în cazul în care membrul exclus este o instituție de credit, C.N.V.M. va notifica imediat BNR în vederea retragerii autorizației de a presta servicii de investiții financiare.” 3. Articolul 29 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 29. —în situația în care unui membru al Fondului i se retrage autorizația, iar condițiile prevăzute în art. 47 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 297/2004, cu modificările și completările ulterioare, sunt la data retragerii autorizației sau, ulterior, îndeplinite, Fondul va trebui să asigure compensarea creanței în limita plafonului stabilit la art. 30 pentru serviciile de investiții financiare contractate și nedecontate până la momentul retragerii autorizației respective.” 4. La articolul 30¹, litera e) se modifică și va avea următorul cuprins: ,,e) soți, rude și afini până la gradul I, precum și persoane care acționează în numele investitorilor menționați la lit. d);”. 5. La articolul 37, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1¹), cu următorul cuprins: „(1¹) Dispozițiile alin. (1) sunt aplicabile numai în cazul în care, prin decizia de instituire a măsurilor de administrare specială sau ulterior, pe parcursul administrării speciale, C.N.V.M. constată că un intermediar sau o societate de administrare a investițiilor care administrează portofolii individuale de investiții nu este în măsură să își îndeplinească obligațiile rezultate din creanțele investitorilor ’și nici nu există perspectiva de a-și onora aceste obligații în cel mai scurt timp.” Art. II. — La data intrării în vigoare a prezentului regulament orice dispoziție contrară se abrogă. EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR MONITORUL OFICIAL „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, sos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A. 5 948368 441149 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 128/25.11.2010 conține 32 de pagini. Prețul: 6,40 lei ISSN 1453—4495