MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Anul 178 (XXII) —Nr. 118 PARTEA I LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI Șl ALTE ACTE Marți, 23 februarie 2010 SUMAR Nr. Pagina DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE Decizia nr. 1.659 din 15 decembrie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 30 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate .... 2-3 Decizia nr. 1.660 din 15 decembrie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.............................. 3—4 Decizia nr. 1.669 din 15 decembrie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 280 din Codul de procedură civilă ............................. 5-6 Decizia nr. 1.671 din 15 decembrie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 282¹ și art. 725 alin. 1,2 și 4 din Codul de procedură civilă ......................................................... 6-8 Decizia nr. 3 din 12 ianuarie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Legea nr. 53/2003 — Codul muncii 8-9 ACTE ALE CASEI NAȚIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE 354. — Ordin pentru modificarea Metodologiei privind organizarea concursului pentru ocuparea postului de director general al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și a posturilor de președinți-directori generali ai caselor de asigurări de sănătate, în vederea îndeplinirii indicatorilor de performanță, încheierea contractelor de management și evaluarea activității acestora, aprobată prin Ordinul președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 15/2008 ............... 10-13 ★ Rectificări .................................................. 14-16 2 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 118/23.11.2010 DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE CURTEA CONSTITUȚIONALĂ > DECIZIA Nr. 1.659 din 15 decembrie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 30 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Tudorel Toader Puskâs Valentin Zoltân Augustin Zegrean Simona Ricu Maria Bratu — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 30 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, excepție ridicată de Ramiz Momeni în Dosarul nr. 10.141/271/2008 al Judecătoriei Oradea — Secția civilă. La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepție, domnul avocat Mircea Ursuța, lipsind cealaltă parte, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza se află în stare de judecată. Apărătorul autorului excepției solicită admiterea acesteia pentru motivele invocate în fața instanței de judecată. în plus, mai ridică neconstituționalitatea art. 30 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 248/2005, considerând că sunt încălcate aceleași dispoziții constituționale, direct în fața Curții Constituționale. Reprezentantul Ministerului Public arată că aceasta nu poate fi ridicată direct în fața Curții Constituționale, deoarece s-ar încălca prevederile art. 146 lit. d) din Constituție și ale art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. Referitor la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 30 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 248/2005, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a acesteia. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 22 iunie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 10.141/271/2008, Judecătoria Oradea — Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 30 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, excepție ridicată de Ramiz Momeni într-un proces de divorț. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16, 20, 21,25, 26, 29, 48 și 124, deoarece condiționează ieșirea din țară a copilului împreună cu o altă persoană decât părinții lui de acordul ambilor părinți sau al părintelui căruia i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă. Judecătoria Oradea — Secția civilă consideră excepția neîntemeiată. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul apreciază excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului și al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Cu ocazia dezbaterii în ședință publică, avocatul autorului excepției a ridicat și neconstituționalitatea prevederilor art. 30 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 248/2005. Cu privire la acest aspect Curtea nu se poate învesti, întrucât, conform practicii sale constante, o excepție de neconstituționalitate nu poate fi ridicată direct în fața Curții Constituționale, art. 146 lit. d) din Constituție referindu-se expres numai la excepțiile „ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial”. Așadar, Curtea urmează să se pronunțe exclusiv asupra prevederilor art. 30 alin (1) lit. d) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 682 din 29 iulie 2005, așa cum au fost modificate prin art. I pct. 23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 207/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 831 din 10 decembrie 2008. Textul criticat are următoarea redactare: „(1) Organele poliției de frontieră permit ieșirea din România a cetățenilor români minori numai dacă sunt însoțiți de o persoană fizică majoră, în următoarele cazuri: [...] d) minorului care este titular al unui document de călătorie individual sau, după caz, al unei cărți de identitate și călătorește însoțit de o altă persoană fizică majoră i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu aceasta numai dacă persoana însoțitoare prezintă o declarație a ambilor părinți sau, după caz, a părintelui căruia minorul i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă, a părintelui supraviețuitor ori a reprezentantului său legal, care să cuprindă acordul acestora cu privire la efectuarea călătoriei respective de către minor, la statul sau statele de destinație, la perioada în care urmează să se desfășoare călătoria, precum și datele de identitate ale însoțitorului respectiv. ” Dispozițiile constituționale considerate a fi încălcate sunt cele ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 25 privind libera circulație, art. 26 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 118/23.11.2010 3 referitor la viața intimă, familială și privată, art. 48 referitor la familie și art. 124 privind înfăptuirea justiției. Examinând excepția, Curtea reține următoarele: Deși autorul excepției invocă încălcarea mai multor dispoziții constituționale, principala critică de neconstituționalitate vizează înfrângerea dispozițiilor art. 16 din Legea fundamentală. Sub acest aspect, textul de lege criticat a mai fost supus controlului de constituționalitate, prilej cu care Curtea Constituțională a statuat că aceste prevederi nu contravin Legii fundamentale. Astfel, prin Decizia nr. 974 din 6 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 815 din 29 noiembrie 2007, Curtea a constatat că instituirea unui tratament juridic diferit în ceea ce privește părintele divorțat căruia nu i-a fost încredințat copilul față de celălalt părinte este justificată în mod obiectiv și rezonabil de faptul că cei doi părinți se află în situații juridice diferite. Aceste diferențieri sunt determinate de separarea părinților și de posibilitatea obiectivă de menținere și după desfacerea căsătoriei a modalităților de exercitare a drepturilor și îndatoririlor părintești. După încredințarea copilului unuia dintre părinți, celălalt părinte continuă a avea dreptul și obligația creșterii acestuia, însă nu dreptul de pază și de supraveghere. Locuirea și conviețuirea copilului cu părintele căruia i-a fost încredințat acesta sunt drepturi ce nu pot fi exercitate de părintele care nu locuiește cu copilul. Considerentele reținute de Curte în decizia menționată sunt pe deplin valabile și în cauza de față, întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenței acesteia. în plus, Curtea reține că reglementarea expresă de către legiuitor a situațiilor în care minorul, cetățean român, poate călători în străinătate doar cu acordul părintelui căruia i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă a avut în vedere interesul pe care minorul îl are în efectuarea călătoriei, și nicidecum restrângerea exercițiului drepturilor părintești ale părintelui căruia nu i-a fost încredințat acesta. în ceea ce privește invocarea de către autorul excepției a încălcării celorlalte dispoziții constituționale, Curtea constată că nu poate exercita controlul de constituționalitate, deoarece, așa cum a statuat în jurisprudența sa, instanța de contencios constituțional nu este în măsură să se substituie părții cu privire la invocarea unor motive de neconstituționalitate, astfel ar exercita un control de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu prevederile art. 146 lit. d) din Constituție și cu cele cuprinse în Legea nr. 47/1992. Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 30 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, excepție ridicată de Ramiz Momeni în Dosarul nr. 10.141/271/2008 al Judecătoriei Oradea — Secția civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 15 decembrie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Maria Bratu CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 1.660 din 15 decembrie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Tudorel Toader Puskâs Valentin Zoltân Augustin Zegrean Simona Ricu Fabian Niculae — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Doina Lenuța Marcu în Dosarul nr. 1.047/120/2009 al Tribunalului Dâmbovița — Secția civilă. La apelul nominal se prezintă autorul excepției, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza este în stare de judecată. Autorul excepției solicită admiterea acesteia. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 28 aprilie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 1.047/120/2009, Tribunalul Dâmbovița — Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 118/23.11.2010 neconstituționalitate a prevederilor art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Excepția a fost ridicată de Doina Lenuța Marco într-un dosar având ca obiect un conflict de muncă. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul solicită Curții Constituționale să se pronunțe asupra art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, cu modificările și completările ulterioare, „prin prisma discriminării în raport de conținutul textului și respectarea principiului egalității prin prisma tratamentului egal categoriilor profesionale similare”. Deși Legea nr. 303/2004 a fost modificată în mod repetat la intervale scurte de timp, de exemplu prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2008 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 221/2008, modificările art. 82 alin. (2) nu au adus corelarea textului cu dispozițiile art. 86 din același act normativ și, mai mult, nu au înlăturat starea de discriminare față de aceleași categorii profesionale, absolvente de studii juridice. Potrivit art. 16 din Constituție, cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, iar art. 47 alin. (1) din Constituție prevede că statul este obligat să ia măsuri de protecție socială de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent. în continuare, autoarea invocă prevederile art. 7 și 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, ale art. 7 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice și sociale, ale art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 1 din Protocolul 1 al Convenției europene a drepturilor omului, precum și jurisprudența Curții Constituționale în materie. Nemulțumirea autoarei excepției constă în faptul că prevederile art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 97/2008, nu includ perioada în care magistrații au îndeplinit funcția de notar în vechimea în muncă necesară pentru pensionarea la cerere, deși perioada în care magistrații au exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult este luată în considerare la stabilirea vechimii în specialitate necesare pentru ca magistrații să poată beneficia de pensia la cerere. Tribunalul Dâmbovița — Secția civilă consideră că textele legale criticate sunt neconstituționale, încălcând prevederile art. 16 din Constituția României. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse de autorul excepției, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, dispoziții care au următorul conținut: — Art. 82 alin. (2): „Judecătorii, procurorii, magistrații- asistenți de la înalta Curte de Casație și Justiție, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani și beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puțin 25 de ani numai în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare și perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și judecătorul, procurorul financiar și consilierul de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult. ” în opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 care garantează egalitatea în drepturi a cetățenilor și în art. 47 alin. (1). Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul cere, de fapt, completarea prevederilor legale, fapt ce excedează competenței Curții Constituționale, întrucât, potrivit prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004, „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”. Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Doina Lenuța Marcu în Dosarul nr. 1.047/120/2009 al Tribunalului Dâmbovița — Secția civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 15 decembrie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Fabian Niculae MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 118/23.11.2010 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ » 5 DECIZIA Nr. 1.669 din 15 decembrie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 280 din Codul de procedură civilă loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Tudorel Toader Puskâs Valentin Zoltân Augustin Zegrean Simona Ricu Fabian Niculae — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 280 alin. 5 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială „Tecno Jeans” — S.R.L. în Dosarul nr. 5.221/2/2009 al Curții de Apel București — Secția a Vl-a comercială. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 5.758D/2009, care are ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 280 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială „Escarpen” — S.R.L. și de Societatea Comercială „Pyrania Impex” — S.R.L. în Dosarul nr. 4.491/86/2007 al Curții de Apel Suceava — Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că părțile Societatea Comercială „Producție Imprimerie Color” — S.R.L. și Societatea Comercială „Best Service” — S.R.L. au depus concluzii scrise, solicitând respingerea excepției. Având în vedere obiectul asemănător al acestor cauze, din oficiu, Curtea pune în dezbatere problema conexării dosarelor nr. 5.702D/2009 și nr. 5.758D/2009. Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite condițiile conexării dosarelor. Deliberând, Curtea decide conexarea dosarelor nr. 5.702D/2009 și nr. 5758D/2009. Cauza este în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele: Prin încheierea din 8 iulie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 5.221/2/2009, Curtea de Apel București — Secția a Vl-a comercială a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 280 alin. 5 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială „Tecno Jeans” — S.R.L. într-un dosar având ca obiect o cerere de suspendare a executării. Prin încheierea din 3 iulie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 4.491/86/2007, Curtea de Apel Suceava — Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 280 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială „Escarpen” — S.R.L. și de Societatea Comercială „Pyrania Impex” — S.R.L. într-o cauză având ca obiect o cerere de suspendare a executării vremelnice. în motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că, deși Legea fundamentală, prin dispozițiile art. 16 alin. (1) și (2), garantează egalitatea în drepturi a tuturor cetățenilor și suveranitatea legii, aceste dispoziții sunt încălcate prin art. 280 alin. 5 din Codul de procedură civilă, fapt care creează un dezechilibru fundamental între părțile raporturilor juridice procesuale și permit arbitrarul în actul de justiție. Art. 280 alin. 5 din Codul de procedură civilă creează în materie comercială o formă de discriminare în modul de valorificare a drepturilor procesuale, care ar trebui să se realizeze numai în condițiile respectării stricte a principiului contradictorialității și a dreptului la apărare al părților și numai în condițiile art. 1169 din Codul civil, respectiv numai dacă reclamantul și-a probat afirmațiile și pretențiile în mod corespunzător, hotărârea pronunțată de instanța de fond fiind astfel rezultatul unui amplu proces de deliberare întemeiat pe probatoriul administrat. în condițiile art. 280 alin. 5, având în vedere că, până la dezlegarea cererii de suspendare formulate în conformitate cu art. 280 alin. 1 din Codul de procedură civilă, aceasta poate fi încuviințată vremelnic chiar înainte de sosirea dosarului, este clar că invalidarea drepturilor câștigate de reclamant se poate face în baza simplelor afirmații ale pârâtului, cu ignorarea clară a dispozițiilor art. 1169 din Codul civil. De asemenea, se mai arată că reglementarea legală a instituției suspendării executării vremelnice, potrivit art. 280 din Codul de procedură civilă, impietează asupra egalității în plan procesual a părților și constituie un instrument în care părțile sunt puse în poziție de inferioritate una față de cealaltă. Prin aceasta se aduce atingere prevederilor art. 21 alin. (3) din Constituție, potrivit cărora părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, dar și art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului, care garantează dreptul la un proces echitabil. în primul rând, dispozițiile legale criticate permit judecătorului să dispună suspendarea executării unei hotărâri executorii, în lipsa invocării în textul legal a vreunui criteriu în funcție de care magistratul să aprecieze necesitatea adoptării unei atare măsuri, ceea ce contravine dreptului la un proces echitabil. De asemenea, prin neimplicarea unor cazuri stricte și limitative în care magistratul să dispună suspendarea efectelor unei hotărâri executorii, se creează riscul ca acesta să pronunțe o hotărâre arbitrară, încălcându-se astfel principiul potrivit căruia judecătorul se supune doar legii. Curtea de Apel București — Secția a Vl-a comercială și Curtea de Apel Suceava — Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal consideră că textele legale criticate sunt constituționale. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 6 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 118/23.11.2010 CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, concluziile scrise depuse de părți, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 280 din Codul de procedură civilă, dispoziții ce au următorul cuprins: „Cererea pentru suspendarea execuției vremelnice se va putea face fie odată cu apelul fie deosebit în tot cursul instanței de apel. Cererea se va depune la prima instanță sau instanța de apel, în care caz se va alătura în copie legalizată dispozitivul hotărârii. Cererea de suspendare se va judeca de instanța de apel. Dispozițiile art. 403 alin. 3 sunt aplicabile. Suspendarea va putea fi încuviințată numai cu dare în cauțiune, al cărei cuantum îl va fixa instanța. Până la dezlegarea cererii de suspendare aceasta va putea fi încuviințată vremelnic, prin ordonanță președințială, chiar înainte de sosirea dosarului, cu respectarea cerinței prevăzute la alin. 4." în opinia autorilor excepției de neconstituționalitate prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în fața legii, art. 21 alin. (3) privitoare la accesul liber la justiție și în art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra acelorași texte, constatând că sunt constituționale. Astfel, prin Decizia nr. 944 din 30 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 821 din 3 decembrie 2007, Curtea a reținut că suspendarea vremelnică a executării nu contravine dreptului la un proces echitabil, pentru că încheierea instanței prin care se dispune suspendarea este supusă recursului, astfel că partea interesată poate să își prezinte toate apărările și cererile cu privire la acest aspect în cursul soluționării recursului. De asemenea, Curtea reține că dispozițiile criticate sunt în concordanță cu prevederile art. 126 și 129 din Constituție, potrivit cărora competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege, iar căile de atac pot fi exercitate în condițiile legii. Considerentele și soluția din această decizie își mențin valabilitatea și în cauza de față. Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 280 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială „Tecno Jeans” — S.R.L. în Dosarul nr. 5.221/2/2009 al Curții de Apel București — Secția a Vl-a comercială, de Societatea Comercială „Escarpen” — S.R.L. și de Societatea Comercială „Pyrania Impex” — S.R.L. în Dosarul nr. 4.491/86/2007 al Curții de Apel Suceava — Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 15 decembrie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Fabian Niculae CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 1.671 din 15 decembrie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 282¹ și art. 725 alin. 1, 2 și 4 din Codul de procedură civilă loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Tudorel Toader Puskăs Valentin Zoltăn Augustin Zegrean Simona Ricu Fabian Niculae — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2821 și art. 725 alin. 1, 2 și 4 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Grigore llie și de Irina llie în Dosarul nr. 3.514/301/2006 al Tribunalului București — Secția a V-a civilă. La apelul nominal se prezintă, pentru autori, domnul avocat Nicolae Stroian, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza este în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 118/23.11.2010 7 CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 3 februarie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 3.514/301/2006, Tribunalul București — Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 282¹ și art. 725 alin. 1, 2 și 4 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Grigore llie și de Irina llie într-un dosar având ca obiect o acțiune pentru anularea unor acte. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorii consideră că prevederile criticate încalcă dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil. Autorii sunt nemulțumiți de faptul că textul legal prevede o limită valorică în funcție de care sentința este atacabilă cu apel sau cu recurs, aceasta cu atât mai mult cu cât în cazul lor un capăt de cerere este evaluabil în bani, iar altul nu. în continuare, autorii arată că, dacă se compară prevederile art. 282¹ cu cele ale art. 725 alin. 4, apare o confuzie evidentă. în concluzie, autorii arată că le este încălcat dreptul la apărare, acesta trebuind să fie un drept real, și nu teoretic. De asemenea, ei mai consideră că dispoziția art. 282¹ este neconstituțională, întrucât îi privează de dreptul la apărare, având în vedere că textul nu mai prevede dreptul la apel. Tribunalul București — Secția a V-a civilă nu și-a exprimat punctul de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 282¹ și art. 725 alin. 1, 2 și 4 din Codul de procedură civilă, prevederi ce au următorul conținut: —Art. 282¹: „Nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță în cererile introduse pe cale principală privind pensii de întreținere, litigii al căror obiect are o valoare de până la 100 de mii de lei inclusiv, atât în materie civilă, cât și în materie comercială, acțiunile posesorii, precum și cele referitoare la înregistrările în registrele de stare civilă, luarea măsurilor asigurătorii și în alte cazuri prevăzute de lege. Hotărârile instanțelor judecătorești prin care se soluționează plângerile împotriva hotărârilor autorităților administrației publice cu activitate jurisdicțională și ale altor organe cu astfel de activitate nu sunt supuse apelului, dacă legea nu prevede altfel."; — Art. 725 alin. 1, 2 și 4: „Dispozițiile legii noi de procedură se aplică, din momentul intrării ei în vigoare, și proceselor în curs de judecată începute sub legea veche, precum și executărilor silite începute sub acea lege. Procesele în curs de judecată la data schimbării competenței instanțelor legal învestite vor continua să fie judecate de acele instanțe. în caz de casare cu trimitere spre rejudecare, dispozițiile legii noi privitoare la competență sunt pe deplin aplicabile. [...] Hotărârile pronunțate înainte de intrarea în vigoare a legii noi rămân supuse căilor de atac și termenelor prevăzute de legea sub care au fost pronunțate. ” în opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor cuprinse în art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție privind liberul acces la justiție. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor art. 282¹ și art. 725 alin. 1 și 2 din Codul de procedură civilă, constatând că sunt constituționale. Astfel, în ceea ce privește dispozițiile art. 282¹ din Codul de procedură civilă, Curtea s-a pronunțat prin Decizia nr. 970 din 25 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 14 septembrie 2009. Cu acel prilej, Curtea a apreciat că instituirea unor reguli speciale privind exercitarea căilor de atac nu contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiție, atât timp cât, potrivit celor prevăzute de art. 282¹ din Codul de procedură civilă, părților interesate le este asigurată posibilitatea exercitării unei căi de atac împotriva hotărârii judecătorești considerate defavorabilă. Cu privire la dispozițiile art. 725 alin. 1 și 2 din Codul de procedură civilă, Curtea s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 519 din 20 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601 din 12 iulie 2006, statuând că aceste dispoziții legale instituie regula de drept comun ce constă în aplicarea imediată a legii procesuale noi, aceeași instanță putând fi învestită cu soluționarea a două căi de atac în aceeași cauză, ceea ce nu relevă însă niciun fine de neconstituționalitate. Referitor la dispozițiile art. 725 alin. 4 din Codul de procedură civilă, Curtea s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 141 din 15 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 13 iunie 2005, când a constatat că principiul aplicării imediate a normei procesuale este de sorginte legală, iar nu constituțională, legiuitorul având posibilitatea de a deroga de la acesta în anumite situații particulare, așa cum a procedat și în prezenta cauză, fără ca o atare soluție să poată fi calificată ca neconstituțională. Mai mult decât atât, în această materie aplicarea imediată a legii noi, în măsura în care s-ar referi și la hotărâri anterior pronunțate, care astfel ar fi supuse căilor de atac potrivit noii reglementări sau sustrase incidenței unei căi de atac prevăzute de reglementarea în vigoare la data pronunțării lor, dar abrogate prin reglementarea ulterioară, ar avea caracter retroactiv și, deci, neconstituțional. Pentru evitarea acestei consecințe negative, legiuitorul a adoptat, cu caracter tranzitoriu, prin derogare de la regula generală a aplicării imediate a normei procedurale, soluția supraviețuirii legii vechi, care, deși abrogată, continuă să guverneze regimul juridic al căilor de atac ce urmează a fi exercitate împotriva hotărârilor judecătorești pronunțate sub imperiul ei, soluție pe care Constituția nu o prohibește. Deoarece nu au intervenit elemente noi, de natură să impună schimbarea acestei jurisprudențe, atât soluțiile, cât și motivarea acestor decizii își păstrează valabilitatea și în cauza de față. 8 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 118/23.11.2010 Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 282¹ și art. 725 alin. 1,2 și 4 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Grigore llie și de Irina llie în Dosarul nr. 3.514/301/2006 al Tribunalului București — Secția a V-a civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 15 decembrie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Fabian Niculae CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 3 din 12 ianuarie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Legea nr. 53/2003 — Codul muncii Acsinte Gaspar Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltân Tudorel Toader Augustin Zegrean Carmen-Cătălina Gliga Ingrid Alina Tudora — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Legea nr. 53/2003 — Codul muncii, excepție ridicată de Societatea Comercială „Petrom” — S.A. din București în Dosarul nr. 472/116/2009 al Tribunalului Călărași — Secția civilă, în dosarele nr. 4.741/85/2008 și nr. 76/85/2009 ale Tribunalului Sibiu — Secția civilă, precum și în dosarele nr. 950/33/2009, nr. 945/33/2009, nr. 948/33/2009, nr. 942/33/2009, nr. 941/33/2009, nr. 946/33/2009, nr. 943/33/2009, nr. 949/33/2009, nr. 947/33/2009, nr. 940/33/2009, nr. 944/33/2009 și nr. 4.090/117/2008 ale Curții de Apel Cluj — Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Curtea, având în vedere că excepțiile de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 4.854D/2009, nr. 4.858D—4.859D/2009, nr. 4.867D—4.878D/2009 au obiect identic, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării dosarelor. Curtea, în temeiul prevederilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 4.858D— 4.859D/2009, nr. 4.867D—4.878D/2009 la Dosarul nr. 4.854D/2009, care este primul înregistrat. Cauza este în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale, pune concluzii de respingere, ca fiind inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: Prin încheierea din 27 aprilie 2009, pronunță în Dosarul nr. 472/116/2009 al Tribunalului Călărași — Secția civilă, încheierile din 30 aprilie 2009, pronunțate în dosarele nr. 4.741/85/2008 și nr. 76/85/2009 ale Tribunalului Sibiu — Secția civilă, precum și prin încheierile din 29 mai 2009 și 2 iunie 2009, pronunțate în dosarele nr. 950/33/2009, nr. 945/33/2009, nr. 941/33/2009, nr. 949/33/2009, nr. 948/33/2009, nr. 946/33/2009, nr. 947/33/2009, nr. 942/33/2009, nr. 943/33/2009, nr. 940/33/2009, nr. 944/33/2009 și nr. 4.090/117/2008 ale Curții de Apel Cluj — Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie, Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Legea nr. 53/2003 — Codul muncii. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială „Petrom” — S.A. din București cu ocazia soluționării unor litigii de muncă având ca obiect drepturi bănești. în motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textul de lege criticat a fost interpretat de către instanțele de judecată ca realizând o abrogare implicită a prevederilor art. 72 din Legea nr. 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă. Or, după intrarea în vigoare a Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, nu mai există temei legal pentru a opera abrogarea implicită, dispozițiile art. 62 și 63 din Legea MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 118/23.11.2010 9 nr. 24/2000 reglementând în mod imperativ abrogarea expresă directă, cu enumerarea datelor de identificare a tuturor actelor normative vizate. Prin urmare, prevederile art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Codul muncii trebuie interpretate prin prisma regulilor de tehnică legislativă reglementate de art. 1 alin. (2) și art. 15 din Legea nr. 24/2000. în opinia autorului excepției, orice altă interpretare este contrară jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia legiuitorul are obligația elaborării unor dispoziții legale eficiente din punctul de vedere al aplicabilității acestora, în sensul că ele trebuie să fie coerente (Cauza Unedic contra Franței, 2008), să evite paralelismul legislativ (Cauza Katz contra României, 2009), să aibă vocația de a respecta drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor și să aibă o aplicabilitate practică uniformă, pentru a se evita o jurisprudență neuniformă (Cauza Santo Pinto contra Portugaliei, 2008). Tribunalul Călărași — Secția civilă si Tribunalul Sibiu — Secția civilă și-au exprimat opinia în sensul că excepția este neîntemeiată, critica autorului vizând de fapt modul de aplicare în timp a unor norme legale, precum și raportul dintre legea specială și dreptul comun în materia dreptului muncii. Curtea de Apel Cluj — Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, deoarece, potrivit art. 126 din Constituție, legiuitorul este în drept să reglementeze competența instanțelor judecătorești și să modifice, pentru viitor, aceste reglementări, în funcție de noi rațiuni pe care le are în vedere, fără ca aceasta să aibă semnificația unei aplicări retroactive. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională este competentă, potrivit prevederilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Legea nr. 53/2003 — Codul muncii, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, dispoziții potrivit cărora: „(2) Pe data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă: [...] — orice alte dispoziții contrare. ” în opinia autorului excepției de neconstituționalitate, reglementarea criticată contravine dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) și (5) referitoare la principiul separației și echilibrului puterilor în stat și obligativitatea respectării Constituției și a legilor, art. 73 alin. (3) lit. p) privind reglementarea prin lege organică a regimului general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială și în art. 79 alin. (1) referitor la Consiliul Legislativ. De asemenea, acesta consideră că textul de lege criticat, prin formularea sa imprecisă, poate ridica dificultăți de interpretare și aplicare a legii. Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate. Astfel, prin Decizia nr. 1.005 din 7 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 18 august 2009, Curtea a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Legea nr. 53/2003 — Codul muncii. întrucât nu au apărut elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Legea nr. 53/2003 — Codul muncii, excepție ridicată de Societatea Comercială „Petrom” — S.A. din București în Dosarul nr. 472/116/2009 al Tribunalului Călărași — Secția civilă, în dosarele nr. 4.741/85/2008 și nr. 76/85/2009 ale Tribunalului Sibiu — Secția civilă, precum și în dosarele nr. 950/33/2009, nr. 945/33/2009, nr. 941/33/2009, nr. 949/33/2009, nr. 948/33/2009, nr. 946/33/2009, nr. 947/33/2009, nr. 942/33/2009, nr. 943/33/2009, nr. 940/33/2009, nr. 944/33/2009 și nr. 4.090/117/2008 ale Curții de Apel Cluj — Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 12 ianuarie 2010. PREȘEDINTE, ACSINTE GASPAR Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora 10 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 118/23.11.2010 ACTE ALE CASEI NAȚIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂ N ĂTAT E CASA NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE ORDIN pentru modificarea Metodologiei privind organizarea concursului pentru ocuparea postului de director general al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și a posturilor de președinți-directori generali ai caselor de asigurări de sănătate, în vederea îndeplinirii indicatorilor de performanță, încheierea contractelor de management și evaluarea activității acestora, aprobată prin Ordinul președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 15/2008 Având în vedere: — Hotărârea nr. 6 din 16 februarie 2010 a Consiliului de administrație al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate; — art. 26 din Statutul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările și completările ulterioare; — art. 283 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul dispozițiilor art. 281 alin. (2) din Legea nr. 95/2006, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 17 alin. (5) din Statutul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările și completările ulterioare, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate emite următorul ordin: Art. I. — Metodologia privind organizarea concursului pentru ocuparea postului de director general al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și a posturilor de președinți-directori generali ai caselor de asigurări de sănătate, în vederea îndeplinirii indicatorilor de performanță, încheierea contractelor de management și evaluarea activității acestora, aprobată prin Ordinul președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 15/2008, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 62 din 28 ianuarie 2008, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează: 1. Anexa nr. 4 la metodologie „Indicatori de performanță — Director general CNAS” se modifică și se înlocuiește cu anexa nr. 1. 2. Anexa nr. 7 la metodologie „Fișa de evaluare a directorului general al CNAS” se modifică și se înlocuiește cu anexa nr. 2. Art. II. —Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezentul ordin. Art. III. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Nicolae Lucian Dută București, 17 februarie 2010. Nr. 354.’ ANEXA Nr. 1 (Anexa nr. 4 la metodologie) INDICATORI DE PERFORMANȚA Director general CNAS 1. Monitorizarea realizării trimestriale și anuale a plăților față de prevederile aprobate pe total cheltuieli de sănătate: — sub 95% — 0 puncte; — 96—98% — 4 puncte; — 99—100% — 5 puncte. 2. Monitorizarea realizării trimestriale și anuale a plăților față de creditele bugetare deschise aprobate pe total cheltuieli de sănătate: — sub 95% — 0 puncte; — 96—98% — 4 puncte; — 99—100% — 5 puncte. 3. Monitorizarea realizării trimestriale și anuale a plăților față de prevederile aprobate pe total cheltuieli titlul VIII —Asistență socială, inclusiv cheltuielile deduse de angajatori: — sub 95% — 0 puncte; — 96—98% — 4 puncte; — 99—100% — 5 puncte. 4. Monitorizarea realizării trimestriale și anuale a plăților față de creditele bugetare deschise aprobate pe total cheltuieli titlul VIII —Asistență socială: — sub 95% — 0 puncte; — 96—98% — 4 puncte; — 99—100% — 5 puncte. 5. Monitorizarea realizării trimestriale și anuale a plăților față de prevederile aprobate pe total cheltuieli titlul II — Bunuri și servicii — Materiale și prestări servicii cu caracter medical: — sub 95% — 0 puncte; — 96—98% — 4 puncte; — 99—100% — 5 puncte. 6. Monitorizarea realizării trimestriale și anuale a plăților față de creditele bugetare deschise, aprobate pe total cheltuieli titlul II — Bunuri și servicii — Materiale și prestări servicii cu caracter medical: — sub 95% — 0 puncte; — 96—98% — 4 puncte; — 99—100% — 5 puncte. 7. Monitorizarea realizării trimestriale și anuale a plăților față de prevederile aprobate pe total cheltuieli din cadrul Programului național cu scop curativ: — sub 95% — 0 puncte; MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 118/23.11.2010 11 — 96—98% — 4 puncte; — 99—100% — 5 puncte. 8. Monitorizarea realizării trimestriale și anuale a plăților față de creditele bugetare deschise, aprobate pe total cheltuieli din cadrul Programului național cu scop curativ: — sub 95% — 0 puncte; — 96—98% — 4 puncte; — 99—100% — 5 puncte. 9. Monitorizarea realizării trimestriale și anuale a plăților față de prevederile aprobate pe total cheltuieli din cadrul Programului național privind asigurarea serviciilor medicale, a medicamentelor și dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate: — sub 95% — 0 puncte; — 96—98% — 4 puncte; — 99—100% — 5 puncte. 10. Monitorizarea realizării trimestriale și anuale a plăților față de creditele bugetare deschise, aprobate pe total cheltuieli din cadrul Programului național privind asigurarea serviciilor medicale, a medicamentelor și dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate: — sub 95% — 0 puncte; — 96—98% — 4 puncte; — 99—100% — 5 puncte. 11. Monitorizarea realizării trimestriale și anuale a plăților (cumulate) față de prevederile aprobate a cheltuielilor de administrare și funcționare ale caselor de asigurări de sănătate: — sub 95% — 0 puncte; — 96—98% — 4 puncte; — 99—100% — 5 puncte. 12. Monitorizarea realizării trimestriale și anuale a plăților (cumulate) față de creditele bugetare deschise la cheltuielile de administrare și funcționare ale caselor de asigurări de sănătate: — sub 95% — 0 puncte; — 96—98% — 4 puncte; — 99—100% — 5 puncte. 13. Monitorizarea realizării trimestriale și anuale a plăților (cumulate) față de prevederile aprobate a cheltuielilor de personal prevăzute pentru activitatea proprie a caselor de asigurări de sănătate: — sub 95% — 0 puncte; — 96—98% — 4 puncte; — 99—100% — 5 puncte. 14. Monitorizarea realizării trimestriale și anuale a plăților (cumulate) față de creditele bugetare deschise la cheltuielile de personal prevăzute pentru activitatea proprie a caselor de asigurări de sănătate: — sub 95% — 0 puncte; — 96—98% — 4 puncte; — 99—100% — 5 puncte. 15. Monitorizarea realizării trimestriale și anuale a plăților (cumulate) față de prevederile aprobate a cheltuielilor materiale prevăzute pentru activitatea proprie a caselor de asigurări de sănătate: — sub 95% — 0 puncte; — 96—98% — 4 puncte; — 99—100% — 5 puncte. 16. Monitorizarea realizării trimestriale și anuale a plăților (cumulate) față de creditele bugetare deschise la cheltuielile materiale prevăzute pentru activitatea proprie a caselor de asigurări de sănătate: — sub 95% — 0 puncte; — 96—98% — 4 puncte; — 99—100% — 5 puncte. 17. Monitorizarea realizării trimestriale și anuale a plăților (cumulate) față de prevederile aprobate a cheltuielilor de capital: — sub 95% — 0 puncte; — 96—98% — 4 puncte; — 99—100% — 5 puncte. 18. Monitorizarea realizării trimestriale și anuale a plăților (cumulate) față de creditele bugetare deschise la cheltuielile de capital: — sub 95% — 0 puncte; — 96—98% — 4 puncte; — 99—100% — 5 puncte. 19. Monitorizarea gradului de colectare a creanțelor de la persoanele fizice pentru anul fiscal în curs față de suma estimată (în proiectul de buget) a fi colectată: — sub 95% — 0 puncte; — 96—98% — 4 puncte; — 99—100% — 5 puncte. 20. Monitorizarea gradului de recuperare a sumelor reprezentând creanțe restante, față de sumele înscrise în titlurile executorii: — sub 95% — 0 puncte; — 96—98% — 4 puncte; — 99—100% — 5 puncte. 21. Monitorizarea gradului de realizare a plăților privind sumele reprezentând indemnizații de concedii medicale achitate angajatorilor față de sumele solicitate prin cererile de restituire potrivit art. 38 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările ulterioare: — sub 95% — 0 puncte; — 96—98% — 4 puncte; — 99—100% — 5 puncte. 22. Monitorizarea gradului de realizare a plăților privind sumele reprezentând indemnizații de concedii medicale achitate persoanelor fizice față de sumele solicitate prin certificatele medicale depuse la casele de asigurări de sănătate: — sub 95% — 0 puncte; — 96—98% — 4 puncte; — 99—100% — 5 puncte. 23. Monitorizarea asigurării necesarului cantitativ și calitativ de resurse umane la nivelul sistemului de asigurări sociale de sănătate: — monitorizare — 5 puncte; — monitorizare parțială — 0 puncte. 24. Gradul de acces al asiguraților la informațiile de interes public specifice sistemului de asigurări sociale de sănătate: — 100% — 5 puncte; — 50—99% — 2 puncte; — sub 50% — 0 puncte. 25. Gradul de asigurare a transparenței decizionale la nivelul CNAS pentru creșterea nivelului de responsabilitate față de asigurați: — 100% — 5 puncte; — 50—99% — 2 puncte; — sub 50% — 0 puncte. 26. Monitorizarea gradului de satisfacție a asiguraților pe baza chestionarului de evaluare, aprobat prin ordin al președintelui CNAS și administrat de CAS — 50—100% — 5 puncte; — 20—49% — 3 puncte; — sub 20% — 1 punct. 27. Monitorizarea consumului lunar de medicamente față de sumele aprobate prin buget cu această destinație: — monitorizare — 5 puncte; — monitorizare parțială — 0 puncte. 28. Gradul de implicare în asigurarea modalității de contractare a serviciilor medicale, medicamentelor și dispozitivelor 12 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 118/23.11.2010 medicale de către CAS, conform Contractului-cadru și normelor de aplicare a acestuia: — peste 90% — 5 puncte; — sub 90% — 0 puncte. 29. Monitorizarea respectării de către CAS a termenului de finalizare a procesului de contractare: Monitorizarea respectării termenului de 5 puncte finalizare a procesului de contractare Monitorizarea parțială a termenului de 0 puncte finalizare a procesului de contractare 30. Monitorizarea respectării de către casele de asigurări de sănătate a termenelor de raportare a situațiilor privind activitatea desfășurată de furnizorii de servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale: — monitorizare — 5 puncte; — monitorizare parțială — 0 puncte. 31. Gradul de implicare în monitorizarea accesului asiguraților la medicamente în tratamentul ambulatoriu (trimestrial/semestrial/anual): — peste 90% — 5 puncte; — sub 90% — 0 puncte. 32. întocmirea și transmiterea de către executivul CNAS a raportărilor către instituții și autorități (sub aspectul conținutului și respectării termenelor): — sub 51% — 0 puncte; — 51—60% — 1 punct; — 61—70% — 2 puncte; — 71—80% — 3 puncte; — 81—90% —4 puncte; — 91—100% — 5 puncte. 33. Numărul de module SIUI-ERP aflate în producție la toate CAS: — cel puțin 10 module — 5 puncte; — 5—9 module — 3 puncte; — sub 5 module — 0 puncte. 34. Gradul de implicare în implementarea, integrarea și operarea SIUI-ERP: — peste 95% — 5 puncte; — 90—95% — 3 puncte; — sub 90% — 0 puncte. 35. Gradul de implicare cu privire la politicile de securitate a datelor: — sub 51% — 0 puncte; — 51—60% — 1 punct; — 61—70% — 2 puncte; — 71—80% — 3 puncte; — 81—90% —4 puncte; — 91—100% — 5 puncte. 36. Numărul formularelor transmise în aplicarea documentelor internaționale cu prevederi în domeniul sănătății la care România este parte (regulamente europene, acorduri etc.) către alte organisme de legătură, din total formulare transmise de CAS: — 91—100% — 5 puncte; — 70—90% — 3 puncte; — sub 70% — 0 puncte. 37. Gradul de utilizare a aplicațiilor informatice privind muncitorii migranți și a celei privind eliberarea cârdului european de asigurări sociale de sănătate: — 91—100% — 5 puncte; — 81—90% — 4 puncte; — 71—80% — 3 puncte; — 61—70% — 2 puncte; — 51—60% — 1 punct; — sub 51% — 0 puncte. 38. Nivelul de respectare a cerințelor de transmitere a situațiilor de către CNAS în domeniul securității sociale: — 91—100% — 5 puncte; — 70—90% — 3 puncte; — sub 70% — 0 puncte. 39. Numărul cererilor de decontare a serviciilor medicale acordate pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene soluționate față de numărul total de solicitări: — sub 50% — 0 puncte; — 50—74% — 3 puncte; — 75—100% — 5 puncte. 40. Termenul de răspuns la solicitările organismelor de legătură: — 0—45 de zile — 5 puncte; — peste 45 de zile — 0 puncte. 41. Numărul de litigii cu asigurații/furnizorii de servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale, ca urmare a neprimirii unui răspuns din partea CNAS în termenul legal: — 0 — 5 puncte; — 1 — 3 puncte; — 2 — 1 punct; — peste 2 — 0 puncte. 42. Numărul de contestații admise de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor și rămase definitive și irevocabile, ca urmare a procedurilor de achiziție*) derulate de CNAS: — 0 — 5 puncte; — 1 — 4 puncte; — 2 — 3 puncte; — peste 2 — 0 puncte. 43. Monitorizarea respectării termenului de raportare a indicatorilor specifici programelor de sănătate: — monitorizare — 5 puncte; — monitorizare parțială — 0 puncte. 44. Monitorizarea modalităților de raportare a indicatorilor specifici programelor de sănătate: — monitorizare — 5 puncte; — monitorizare parțială — 0 puncte. 45. Gradul de implicare în procesul de implementare a măsurilor dispuse în urma acțiunilor de control: — peste 90% — 5 puncte; — sub 90% — 0 puncte. 46. Monitorizarea respectării termenelor și procedurilor specifice pentru evaluarea furnizorilor de servicii medicale în vederea contractării: — 100% — 5 puncte; — 95—99% — 3 puncte; — sub 95% — 0 puncte. 47. Numărul contractelor de asigurare încheiate la nivel național față de numărul total de asigurați: — 91—100% — 5 puncte; — 70—90% — 3 puncte; — sub 70% — 0 puncte. 48. Gradul de implicare în realizarea și implementarea politicilor Uniunii Europene: — sub 51% — 0 puncte; — 51—60% — 1 punct; — 61—70% — 2 puncte; — 71—80% — 3 puncte; — 81—90% — 4 puncte; — 91—100% — 5 puncte. *) Proceduri derulate de CNAS în perioada mandatului de director general. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 118/23.11.2010 13 49. Nivelul de implementare a sistemului de control managerial intern la nivelul CNAS: Da Nu Existența registrului de riscuri 1 punct 0 puncte Existența programului de 1 punct 0 puncte dezvoltare a sistemului de control managerial Existența deciziei de constituire a 1 punct 0 puncte comisiei de monitorizare, coordonare și îndrumare metodologică pentru dezvoltarea sistemului de control managerial Existența procedurilor de lucru 2 puncte 0 puncte formalizate pe activități, actualizate și complete 50. Gradul de utilizare a mijloacelor electronice pentru aplicarea procedurilor de atribuire și realizare a achizițiilor directe: Valoarea anuală a achizițiilor publice prin mijloace electronice Grne =---------------------------------------------------------------------x 100 Valoarea anuală a achizițiilor publice — peste 20% — 5 puncte; — 19—10% — 3 puncte; — sub 10% — 0 puncte. 51. Gradul de implicare în susținerea eforturilor CAS pentru realizarea obiectivelor sistemului de asigurări sociale de sănătate: — peste 90% — 5 puncte; — sub 90% — 0 puncte. 52. Gradul de implicare în susținerea activității președinților- directori generali ai CAS pentru realizarea indicatorilor de performanță cuprinși în contractele de management încheiate cu CNAS: ’ — peste 90% — 5 puncte; — sub 90% — 0 puncte. 53. Gradul de îndeplinire, în condiții de eficacitate, a ordinelor președintelui CNAS: — 100% — 5 puncte; — sub 100% — 0 puncte. NOTE: 1. Indicatorul nr. 1 are o pondere de 10% în punctajul criteriului de apreciere utilizat pentru evaluare. 2. Indicatorul nr. 2 are o pondere de 5% în punctajul criteriului de apreciere utilizat pentru evaluare. 3. Indicatorul nr. 28 are o pondere de 5% în punctajul criteriului de apreciere utilizat pentru evaluare. 4. Indicatorul nr. 33 are o pondere de 20% în punctajul criteriului de apreciere utilizat pentru evaluare. 5. Indicatorul nr. 45 are o pondere de 5% în punctajul criteriului de apreciere utilizat pentru evaluare. 6. Indicatorul nr. 53 are o pondere de 5% în punctajul criteriului de apreciere utilizat pentru evaluare. 7. Indicatorii de performanță, cu excepția celor de mai sus, au o pondere egală de 1,04% în punctajul criteriului de apreciere utilizat pentru evaluare. ANEXA Nr. 2 (Anexa nr. 7 la metodologie) FIȘĂ DE EVALUARE a directorului general al CNAS Nr. Criteriu de apreciere Pondere Notă crt. 1. Gradul de îndeplinire a standardelor de performanță pentru realizarea planului de management, 50% a obiectivelor și indicatorilor de performanță 2. Adecvarea la complexitatea postului 15% 3. Asumarea responsabilității 15% 4. Capacitatea de a gestiona eficace resursele materiale, financiare și umane ale CNAS 15% 5. Probitate și etică 5% Punctaj final ponderat Nota acordată pentru fiecare criteriu de apreciere este cuprinsă între 1 și 5. Punctajul final reprezintă media ponderată a notelor acordate pentru fiecare criteriu de apreciere, având următoarea semnificație: — până la 3 — calificativ „nesatisfăcător” (necorespunzător cerințelor postului); — 3—4 — calificativ „bine” (la nivelul standardului de performanță stabilit); — 4—5 — calificativ „foarte bine”. Rezultatul evaluării Evaluarea performanțelor profesionale pentru perioada calificativului.......... .........., cu punctaj final ....., care corespunde Evaluator, Președinte CNAS, Luat la cunoștință Director general CNAS....... Data............... 14 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 118/23.11.2010 ★ RECTIFICĂRI La Ordinul ministrului justiției nr. 1.752/C/2008 privind redobândirea cetățeniei române de către unele persoane, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 478 din 27 iunie 2008, se face următoarea rectificare (care nu aparține Redacției „Monitorul Oficial, Partea I”): — în anexa nr. 1, la poziția 20, în loc de: „20. Busuioc Mariana, fiica lui Haralambie (fiul lui Andrei și Eudochia, născută la 16.02.1924 în localitatea Oxentea) și Elizaveta, născută la data de 31 iulie 1978 în localitatea Moldovata, județul Dubăsari, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, Str. Voluntarilor nr. 12/2, ap. 47. (16.359/2003) Copii minori: Busuioc Marius, născut la data de 14.11.2007.” se va citi: „20. Busuioc Mariana, fiica lui Haralambie (fiul lui Andrei și Eudochia, născută la 16.02.1924 în localitatea Oxentea) și Elisaveta, născută la data de 31 iulie 1978 în localitatea Molovata, județul Dubăsari, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, Str. Voluntarilor nr. 12/2, ap. 47. (16.359/2003) Copii minori: Busuioc Marius, născut la data de 14.11.2007.” ★ La Ordinul ministrului justiției nr. 2.451/C/2008 privind redobândirea cetățeniei române de către unele persoane, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 678 din 2 octombrie 2008, se face următoarea rectificare (care nu aparține Redacției „Monitorul Oficial, Partea I”): — în anexa nr. 1, la poziția 26, în loc de: „26. Bușila Ion, fiul lui Chiperi Efim și Eudochia (fiica lui Efim și Efrosinia, născută la 1.02.1911 în localitatea Chișinău), născut la data de 12 august 1965 în localitatea Rădeni, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Gornoe, raionul Strășeni. (1.173/2003)” se va citi: „26. Chiperi Ion, fiul lui Chiperi Efim și Eudochia (fiica lui Efim și Efrosinia, născută la 1.02.1911 în localitatea Chișinău), născut la data de 12 august 1965 in localitatea Rădeni, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Gornoe, raionul Strășeni. (1.173/2003).” ★ La Ordinul ministrului justiției și libertăților cetățenești nr. 408/C/2009 privind redobândirea cetățeniei române de către unele persoane, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 11 februarie 2009, se face următoarea rectificare (care nu aparține Redacției „Monitorul Oficial, Partea I”): — în anexa nr. 1, la poziția 136*), în loc de: „136. Șorodok Rodica, fiica lui Vasile și Ana (fiica lui Gorfa Vasile și Ana, născută la 20.01.1930 în localitatea Telenești), născută la data de 19 februarie 1980 în localitatea Mîndrești, raionul Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Zgărdești, raionul Telenești. (13.860/2003)” se va citi: „136. Shorodok Rodica, fiica lui Vasile și Ana (fiica lui Gorfa Vasile și Ana, născută la 20.01.1930 în localitatea Telenești), născută la data de 19 februarie 1980 în localitatea Mîndrești, raionul Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Zgărdești, raionul Telenești. (13.860/2003)”. *)Ase vedea și rectificarea publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 442 din 29 iunie 2009. ★ La Ordinul ministrului justiției și libertăților cetățenești nr. 648/C/2009 privind redobândirea cetățeniei române de către unele persoane, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 136 din 5 martie 2009, se face următoarea rectificare (care nu aparține Redacției „Monitorul Oficial, Partea I”): — în anexa nr. 2, la poziția 61*), în loc de: „61. Roibu Tatiana, fiica lui Grigore și Svetlana (fiica lui Scurtu llie, născut la 27.07.1937 în localitatea Orhei), născută la data de 3 aprilie 1985 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Grenoble nr. 209, ap. 18. (856bis1/2003)”se va citi: „61. Roibu Tatiana, fiica lui Grigorii și Svetlana (fiica lui Scurtu llie, născut la 27.07.1937 în localitatea Orhei), născută la data de 3 aprilie 1985 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Grenoble nr. 209, ap. 18. (856bis1/2003)”. *)Ase vedea și rectificarea publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 355 din 27 mai 2009. ★ La Ordinul ministrului justiției și libertăților cetățenești nr. 741/C/2009 privind redobândirea cetățeniei române de către unele persoane, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 184 din 25 martie 2009, se face următoarea rectificare (care nu aparține Redacției „Monitorul Oficial”, Partea I): — în anexa nr. 1, la poziția 452, în loc de: „452. Sandu lulia, fiica lui Bolgan Macarie și Teodosia (născută la 18.04.1922în localitatea Ștefan'Vodă), născută la data de 27 septembrie 1958 în localitatea Ermoclia, județul Tighina, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfîntnr. 64, ap. 200. (9.128/2003)”se va citi: „452. Sandu lulia, fiica lui Bolgar Macar și Feodosia (născută la 18.04.1922 în localitatea Ștefan Vodă), născută la data de 27 septembrie 1958 în localitatea Ermoclia, județul Tighina, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfînt nr. 64,' ap. 200. (9.128/2003)”. ★ La Ordinul ministrului justiției și libertăților cetățenești nr. 1.214/C/2009 privind redobândirea cetățeniei române de către unele persoane, publicat in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 28 aprilie 2009, se face următoarea rectificare (care nu aparține Redacției „Monitorul Oficial”, Partea I): — în anexa nr. 1, la poziția 13, în loc de: „13. Bojenco Andrei, fiu! lui Alexandr și Maria (fiica lui Biriuc Mihail, născut la 20.11.1924 în localitatea Rezina, și Zinovia), născut la data de 5 iunie 1985 în localitatea Donețc, Federația Rusă, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Ginta Latină nr. 3, bl. 2, ap. 41. (3.562/2004)” se va citi „13. Bojenco Andrei, fiul lui Alexandr și Maria (fiica lui Biriuc Mihail, născut la 20.11.1924 în localitatea Rezina, și Zinovia), născut la data de 5 iunie 1985 în localitatea Donețk, Federația Rusă, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Ginta Latină nr. 3, bl. 2, ap. 41. (3.562/2004)”. ★ MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 118/23.11.2010 15 La Ordinul ministrului justiției și libertăților cetățenești nr. 1.239/C/2009 privind redobândirea cetățeniei române de către unele persoane, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 29 aprilie 2009, se face următoarea rectificare (care nu aparține Redacției „Monitorul Oficial”, Partea I): — în anexa nr. 1, la poziția 103, în loc de: „7 03. Dodica Alexandru, fiul lui Timofei (fiul lui Feodot și Anastasia, născută la 1.01.1922 în localitatea Abaclia) și Tatiana, născut la data de 19 august 1979 în localitatea Bogdanovca, județul Lăpușna, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Basarabeasca, Str. Moldovenească nr. 29. (10.015/2003)” se va citi: „103. Dodica Alexandru, fiul lui Timofei (fiul lui Feodot și Anastasia, născută la 1.01.1922 în localitatea Abaclia) și Tatiana, născut la data de 19 august 1979 în localitatea Bogdanovca Veche, județul Lăpușna, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Basarabeasca, Str. Moldovenească nr. 29. (10.015/2003)”. ★ La Ordinul ministrului justiției și libertăților cetățenești nr. 1.637/C/2009 privind redobândirea cetățeniei române de către unele persoane, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 25 iunie 2009, se fac următoarele rectificări (care nu aparțin Redacției „Monitorul Oficial”, Partea I): — în anexa nr. 1, la poziția 132, în loc de: „132. Grabovschi Maria, fiica lui Velicicu Leonid și Zinovia (fiica lui Talmazan Gheorghe, născut la 8.06.1929 în localitatea Sărata-Galbenă), născută la data de 19 octombrie 1979 în localitatea Sărata-Galbenă, raionul Hîncești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Orhei, str. C. Brâncuși nr. 19. (1.713/2007) Copii minori: Grabovschi Arcadie, născut la data de 6.06.1999”. se va citi: „132. Grabovschi Maria, fiica lui Velicicu Leonid și Zinovia (fiica lui Talmazan Gheorghe, născut la 8.06.1929 în localitatea Sărata-Galbenă), născută la data de 19 octombrie 1979 în localitatea Sărata-Galbenă, raionul Hîncești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Orhei, str, C. Brâncuși nr. 19. (1.713/2007) Copii minori: Grabovschi Arcadie, născut la data de 6.09.1999”; — în anexa nr. 1, la poziția 203*), în loc de: „203. Muntean Boris, fiul lui Andrei și Maria (născută la 15.10.1935 în localitatea Staroselie), născut la data de 6 noiembrie 1961 în localitatea Saratski, Ucraina, cetățean ucrainean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Stăuceni, Str. Florilor nr. 2, ap. 50, raionul Criuleni. (15.773/2003)” se va citi: „203. Muntean Boris, fiul lui Andrei și Maria (născută la 15.10.1935 în localitatea Staroselie), născut la data de 6 noiembrie 1961 în localitatea Staroselie, raionul Saratski, Ucraina, cetățean ucrainean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Stăuceni, Str. Florilor nr. 2, ap. 50, raionul Criuleni. (15.773/2003)". * )Ase vedea și rectificarea publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 17 decembrie 2009. ★ La Ordinul ministrului justiției și libertăților cetățenești nr. 1.783/C/2009 privind redobândirea cetățeniei române de către unele persoane, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 491 din 15 iulie 2009, se face următoarea rectificare (care nu aparține Redacției „Monitorul Oficial, Partea I”): — în anexa nr. 1, la poziția 3, în loc de: „3. Alexei Petru, fiul lui Vaceslav (fiul lui Luca, născut la 18.10.1920 în localitatea Hristici) și Maria, născut la data de 4 iulie 1987 în localitatea Hristici, raionul Soroca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Hristici, raionul Soroca. (394/2007)"se va citi: „3. Alexei Petru, fiul lui Veaceslav (fiul lui Luca, născut la 18.10.1920 în localitatea Hristici) și Maria, născut la data de 4 iulie 1987 în localitatea Hristici, raionul Soroca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Hristici, raionul Soroca. (394/2007)”. ★ La Ordinul ministrului justiției și libertăților cetățenești nr. 1.825/C/2009 privind redobândirea cetățeniei române de către unele persoane, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 23 iulie 2009, se fac următoarele rectificări (care nu aparțin Redacției „Monitorul Oficial, Partea I”): — în anexa nr. 1, la poziția 33, în loc de: „33. Boaghe Anatolie, fiul lui Ion (născut la 10.05.1942 în localitatea Rădeni) și Stepanida, născut la data de 5 septembrie 1963 în localitatea Mișcăuți, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Gura Bîcului, raionul Anenii Noi. (1.153/2003) Copii minori: Boaghe Ana, născută la data de 20.02.1994, și Boaghe Dumitru, născut la data de 25.02.2005”. se va citi: „33. Boaghe Anatolie, fiul lui Ion (născut la 10.05.1942 în localitatea Rădeni) și Stepanida, născut la data de 5 septembrie 1963 în localitatea Micăuți, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Gura Bîcului, raionul Anenii Noi. (1.153/2003) Copii minori: Boaghe Ana, născută la data de 20.02.1994, și Boaghe Dumitru, născut la data de 25.02.2005.”; — în anexa nr. 1, la poziția 130, în loc de: „730. Frecăuțanu Diana, fiica lui Mihail (fiul lui Ghoerghe, născut la 10.10.1920 în localitatea Ochiul Alb) și Larisa, născută la data de 4 martie 1987 în localitatea Drochia, județul Soroca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Drochia, Str. Topîrceanu nr. 2A. (3.836/2008)” se va citi: „730. Frecăuțanu Diana, fiica lui Mihail (fiul lui Grigore, născut la 20.03.1930 în localitatea Ochiul Alb) și Larisa, născută la data de 4 martie 1987 în localitatea Drochia, județul Soroca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Drochia, Str. Topîrceanu nr. 2A. (3.836/2008)”; — în anexa nr. 1, la poziția 246, în loc de: „246. Panteleciuc Ivan, fiul lui Victor (fiul lui Petru, născut la 2.09.7932 în localitatea Grimăncăuți) și Valentina, născut la data de 28 mai 1983 în localitatea Simonovca, Kalininsk, Federația Rusă, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Grimăncăuți, raionul Briceni, (3.689/2008)” se va citi: „246. Panteleciuc Ivan, fiul lui Victor (fiul lui Petru, născut la 2.09.1932 în localitatea Grimăncăuți) și Valentina, născut la data de 28 mai 1983 în localitatea Simonovka, Kalininsk, Federația Rusă, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Grimăncăuți, raionul Briceni. (3.689/2008)”; — în anexa nr. 1, la poziția 334*), în loc de: „334. Verdeș Aurelia, fiica lui Plăcintă Trofim și Eudochia (fiica lui loan, născut la 29.08.1924 în localitatea Jora de Sus, raionul Orhei), născută la data de 29 noiembrie 1968 în localitatea Lotpana, județul Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în localitatea Chișinău, Stăuceni, Str. Viilor nr. 39, Republica Moldova. (3.894/2008) Copii minori: Verdeș Alexandrina, născută la data de 2.11.2002.”se va citi: „334. Verdeș Aurelia, fiica lui Plăcintă Trofim și Eudochia (fiica lui loan, născut la 29.08.1924 în localitatea Jora de Sus, raionul Orhei), născută la data de 29 noiembrie 1968 în localitatea Lopatna, județul Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în localitatea Chișinău, Stăuceni, Str. Viilor nr. 39, Republica Moldova. (3.894/2008) Copii minori: Verdeș Alexandrina, născută la data de 2.11.2002.” *)Ase vedea și rectificarea publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 6 ianuarie 2010. ★ 16 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 118/23.11.2010 La Ordinul ministrului justiției și libertăților cetățenești nr. 1.995/C/2009 privind redobândirea cetățeniei române de către unele persoane, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 7 august 2009, se face următoarea rectificare (care nu aparține Redacției „Monitorul Oficial, Partea I”): — în anexa nr. 1, la poziția 29, în loc de: „29. Bostan Andrian, fiul lui Andrei (fiul lui Haralampii, născut la 10.02.1919 în localitatea Durlești) și Maria, născut la data de 28 februarie 1985 în localitatea Durlești, raionul Cutuzov, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Durlești, str. A. Matveevici nr. 56. (4.864/2008) Copii minori: Bogdan Robert, născut la data de 10.08.2006.” se va citi: „29. Bostan Andrian, fiul lui Andrei (fiul lui Haralampii, născut la 10.02.1919 în localitatea Durlești) și Maria, născut la data de 28 februarie 1985 în localitatea Durlești, raionul Cutuzov, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Durlești, str. A. Matveevici nr. 56. (4.864/2008) Copii minori: Bostan Robert, născut la data de 10.08.2006.” ★ La Ordinul ministrului justiției și libertăților cetățenești nr. 2.196/C/2009 privind redobândirea cetățeniei române de către unele persoane, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 18 august 2009, se face următoarea rectificare (care nu aparține Redacției „Monitorul Oficial, Partea I”): — în anexa nr. 1, la poziția 167, în loc de: „167. Pirojoc Elena, fiica lui Magari Teofan și Nina (născută la 14.01.1932 în localitatea Recea), născută la data de 25 iunie 1958 în localitatea Recea, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Durlești, Str. Florilor nr. 22. (10.568/2003)” se va citi: „167. Pirojoc Elena, fiica lui Magari Feofan și Nina (născută la 14.01.1932 în localitatea Recea), născută la data de 25 iunie 1958 în localitatea Recea, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Durlești, Str. Florilor nr. 22. (10.568/2003)”. ★ La Ordinul ministrului justiției și libertăților cetățenești nr. 2.530/C/2009 privind redobândirea cetățeniei române de către unele persoane, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 30 septembrie 2009, se face următoarea rectificare (care nu aparține Redacției „Monitorul Oficial, Partea I”): — în anexa nr. 1, la poziția 6*), în loc de: „6. Andronic Alexandru, fiul lui Gheorghe și Aurelia, născut la data de 17 iunie 1975 în localitatea Cimkent, Federația Rusă, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Edineț, satul Cupcini, str. Gorkii nr. 5. (3.425/2003) Copii minori: Andronic Aurelia, născută la 23.05.1997, și Andronic Lilia, născută la 27.07.2002.” se va citi: „6. Andronic Alexandru, fiul lui Gheorghe și Aurelia, născut la data de 17 iunie 1975 în localitatea Cimkent, Republica Kazahstan, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Edineț, satul Cupcini, str. Gorkii nr. 5. (3.425/2003) Copii minori: Andronic Aurelia, născută la 23.05.1997, și Andronic Lilia, născută la 27.07.2002.” * )Ase vedea și rectificarea publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 814 din 27 noiembrie 2009. ★ La Ordinul ministrului justiției și libertăților cetățenești nr. 2.634/C/2009 privind redobândirea cetățeniei române de către unele persoane, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 7 octombrie 2009, se face următoarea rectificare (care nu aparține Redacției „Monitorul Oficial, Partea I”): — în anexa nr. 1, la poziția 102, în loc de: „102. Plevan Vasile, fiul lui Ion și Artemizia, născut la data de 17 septembrie 1978 în localitatea Cernăuți, Republica Ucraina, cetățean ucrainean, cu domiciliul actual în Republica Ucraina, regiunea Cernăuți, raionul Hliboca, satul Cupca. (2.190/2008)” se va citi: „102. Plevan Vasile, fiul lui Ion și Artemizia, născut la data de 17 septembrie 1978 în satul Verhni Petrivți, raionul Storojeneț, regiunea Cernăuți, Ucraina, cetățean ucrainean, cu domiciliul actual în Republica Ucraina, regiunea Cernăuți, raionul Hliboca, satul Cupca, (2.190/2008)”. EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR MONITORUL OFICIAL „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.LF. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A. 5 948368 441040 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 118/23.11.2010 conține 16 pagini. Prețul: 3,20 lei ISSN 1453-^1495