MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI PARTEA I Anul 178 (XXII) — Nr. 114 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI Șl ALTE ACTE Vineri, 19 februarie 2010 SUMAR Nr. Pagina ORDONANȚE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI 3. — Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Legii apelor nr. 107/1996 ......... 2-22 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE 115. — Ordin al ministrului sănătății pentru aprobarea structurii organizatorice a Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie și Imunologie „Cantacuzino”............................ 22-23 ACTE ALE CURȚII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI Hotărârea din 25 martie 2008, definitivă la 1 decembrie 2008, în Cauza Vitan împotriva României................... 24-31 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 114/19.11.2010 ORDONANȚE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI 9 GUVERNUL ROMÂNIEI ORDONANȚĂ DE URGENTĂ pentru modificarea și completarea Legii apelor nr. 107/1996 Având în vedere necesitatea modificării și completării Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, cu modificările și completările ulterioare, într-un termen cât mai scurt, astfel încât România să se conformeze scrisorii Comisiei Comunităților Europene (denumită în continuare Comisia) referitoare la punerea în întârziere pentru neîndeplinirea obligației de transpunere corectă și completă a Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, luând în considerare faptul că, datorită neadoptării modificărilor legislației, Comisia a transmis și un aviz motivat adresat României privind neîndeplinirea obligației de transpunere corectă și completă a Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului, având în vedere faptul că întârzierea îndeplinirii obligației de transpunere corectă și completă a Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului va aduce prejudicii importante României, deoarece următoarea etapă a procedurii de infringement este declanșarea de către Comisie a fazei contencioase a acțiunii împotriva României, ținând cont de faptul că România trebuia să transpună în legislația românească Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații până la data de 26 noiembrie 2009, iar nerespectarea acestui termen duce la începerea unei alte proceduri de infringement, luând în considerare că necesitatea transpunerii corecte și complete a celor două directive europene vizează interesul public și constituie o situație de urgență extraordinară, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență. Art. I. — Legea apelor nr. 107/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 8 octombrie 1996, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: 1. La articolul 2, litera c) se modifică și va avea următorul cuprins: ,,c) atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane;”. 2. La articolul 2, după litera g) se introduce o nouă literă, litera g¹), cu următorul cuprins: ,,g¹) managementul riscului la inundații, cu scopul de a reduce consecințele negative pentru sănătatea umană, mediu, patrimoniul cultural și activitatea economică;”. 3. La articolul 21 alineatul (1), partea introductivă și literele a), b), e) și f) se modifică și vor avea următorul cuprins: „Art. 2¹. — (1) Obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane sunt: a) prevenirea deteriorării tuturor corpurilor de apă de suprafață; b) protecția și îmbunătățirea calității corpurilor de apă de suprafață în scopul atingerii stării bune a acestora, în conformitate cu prevederile anexei nr. 1¹, până la data de 22 decembrie 2015; e) prevenirea sau limitarea aportului de poluanți în apele subterane și prevenirea deteriorării stării tuturor corpurilor de apă subterane; f) protecția și îmbunătățirea calității corpurilor de apă subterane și asigurarea unui echilibru între debitul prelevat și reîncărcarea apelor subterane, cu scopul realizării unei stări bune a apelor subterane, în conformitate cu prevederile anexei nr. 1\ până la data de 22 decembrie 2015;”. 4. La articolul 2², alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins: „(3) Desemnarea corpurilor de apă artificiale sau puternic modificate, inclusiv motivele desemnării vor fi prezentate în planurile de management ce se constituie ca parte componentă de gospodărire calitativă a schemelor directoare de amenajare și management ale bazinelor hidrografice, denumite în continuare scheme directoare, și ulterior revizuite la fiecare 6 ani, în conformitate cu prevederile art. 43.” 5. La articolul 2³, litera a) se modifică și va avea următorul cuprins: ,,a) măsurile identificate pentru îmbunătățirea stării corpurilor de apă nu pot fi realizate prin mijloace tehnic fezabile, precum și din considerente economice, până la termenul-limită stabilit la art. 2¹, din cel puțin unul dintre următoarele motive: (i) nivelul îmbunătățirilor cerute poate fi realizat, din considerente tehnice, numai în etape care depășesc termenul-limită; (ii) finalizarea implementării măsurilor până la termenul- limită este extrem de costisitoare, ducând la costuri disproporționate; (iii) condițiile naturale nu permit îmbunătățirea stării corpului de apă până la termenul-limită;”. 6. Articolul 2⁴ se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 2⁴. — în situația în care se constată că anumite corpuri de apă sunt foarte afectate de activitatea umană sau condițiile naturale identificate în conformitate cu art. 43 alin. (1⁴) sunt de asemenea natură încât obiectivele prevăzute la art. 2¹ alin. (1) și (2) sunt nerealizabile din punct de vedere tehnic ori implică costuri disproporționate, pot fi adoptate obiective mai puțin severe numai dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile următoare: a) necesitățile socioeconomice și de protecție a mediului determinate de astfel de activități umane nu pot fi realizate prin alte mijloace care constituie o opțiune semnificativ mai bună din punctul de vedere al protecției mediului și care nu implică cheltuieli disproporționate; b) se asigură atingerea stării ecologice bune sau a potențialului ecologic bun pentru corpurile de apă de suprafață, având în vedere impactul ce nu poate fi evitat în mod rezonabil din cauza naturii activității umane sau poluării; c) se asigură cele mai mici modificări posibile ale stării bune pentru corpurile de apă subterane, având în vedere impactul ce MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 114/19.11.2010 3 nu poate fi evitat în mod rezonabil din cauza naturii activității umane sau poluării; d) nu se produce deteriorarea ulterioară a stării corpurilor de apă; e) obiectivele mai puțin severe stabilite, precum și motivele deciziei de stabilire a acestora sunt menționate în mod specific în planurile de management prevăzute la art. 43 alin. (1), iar aceste obiective sunt revizuite la fiecare 6 ani.” 7. Articolul 2⁵ se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 2⁵. — Deteriorarea temporară a stării corpurilor de apă nu se consideră încălcare a prevederilor prezentei legi, dacă aceasta este rezultatul unor circumstanțe cu cauze naturale sau de forță majoră, care apar în mod excepțional ori care nu pot fi anticipate în mod rezonabil, cum ar fi inundațiile excepționale și seceta prelungită, sau dacă este rezultatul circumstanțelor datorate accidentelor care nu pot fi anticipate în mod rezonabil și numai dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: a) sunt luate toate măsurile pentru prevenirea deteriorării suplimentare a stării corpurilor de apă și pentru a nu se compromite atingerea obiectivelor de mediu pentru alte corpuri de apă de suprafață și subterane care nu au fost afectate de aceste circumstanțe; b) sunt stabilite în planurile de management al bazinului hidrografic condițiile în care pot fi declarate circumstanțele excepționale sau care nu pot fi prevăzute în mod rezonabil, inclusiv adoptarea indicatorilor adecvați; c) sunt incluse în programul de măsuri din schema directoare măsurile ce trebuie luate în astfel de circumstanțe excepționale, care nu trebuie să compromită refacerea calității corpului de apă odată ce circumstanțele încetează; d) sunt reanalizate anual efectele circumstanțelor care sunt excepționale sau care nu pot fi în mod rezonabil prevăzute anual în conformitate cu prevederile art. 2³ lit. a) și sunt luate toate măsurile fezabile în scopul aducerii corpului de apă la starea sa anterioară efectelor acelor circumstanțe, de îndată ce este posibil ca acestea să fie implementate; e) este cuprins un rezumat al efectelor circumstanțelor și al măsurilor luate sau ce urmează a fi luate în conformitate cu prevederile lit. a) și d) în schema directoare la următoarea reactualizare a acesteia.” 8. La articolul 2⁷, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: „(2) Prevederile alin. (1) se aplică numai atunci când sunt întrunite cumulativ următoarele condiții: a) sunt luate toate măsurile pentru reducerea impactului negativ asupra stării corpurilor de apă; b) motivele acestor modificări sau alterări sunt stabilite și explicate în mod specific în planul de management, iar obiectivele sunt revizuite la fiecare 6 ani; c) motivele acestor modificări sau alterări sunt de interes public deosebit și/sau beneficiile aduse mediului ori societății de realizarea obiectivelor prevăzute la art. 2¹ alin. (1) și (2) sunt depășite de beneficiile noilor modificări sau alterări aduse sănătății umane, menținerii siguranței populației ori dezvoltării durabile; d) deservirea folosințelor beneficiare, care a condus la acele modificări sau alterări ale corpurilor de apă, nu poate fi realizată, din motive de fezabilitate tehnică sau din cauza costurilor disproporționate, prin alte mijloace care sunt o opțiune semnificativ mai bună din punctul de vedere al protecției mediului.” 9. Articolul 2⁸ se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 2⁸. — (1) în vederea protecției și conservării resurselor de apă de suprafață, evacuările în aceste ape sunt reglementate până la data de 22 decembrie 2012, prin utilizarea unei abordări combinate, prin stabilirea și implementarea controlului emisiilor, bazat pe cele mai bune tehnici disponibile, sau a valorilor-limită ale emisiilor ori, în cazul presiunilor difuze, a controlului și a celor mai bune practici din punctul de vedere al mediului, stabilite în conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea și controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 84/2006, Hotărârea Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările și completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, cu modificările și completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe prioritar periculoase, cu modificările și completările ulterioare, și cu orice altă reglementare națională relevantă conformă cu legislația comunitară. (2) în cazul în care un obiectiv de calitate sau un standard de calitate, stabilit în conformitate cu prevederile prezentei legi și ale Hotărârii Guvernului nr. 351/2005, cu modificările și completările ulterioare, sau ale oricărei alte reglementări naționale relevante conforme cu legislația comunitară, necesită condiții mai stricte decât cele rezultate ca urmare a aplicării prevederilor alin. (1), se stabilesc controale mai stricte ale emisiilor.” 10. După articolul 2⁹ se introduc cinci noi articole, articolele 2¹⁰—2¹⁴, cu următorul cuprins: „Art. 2¹°. — Pentru prevenirea deteriorării stării tuturor corpurilor de apă de suprafață, în condițiile aplicării prevederilor art. 2⁵ și 2⁷, autoritatea publică centrală din domeniul apelor trebuie să prevadă în programele de măsuri din planurile de management, ce se constituie ca parte componentă de gospodărire calitativă a schemelor directoare, măsurile necesare, fără a aduce atingere prevederilor art. 2⁹. Art. 2¹¹. — (1) Pentru prevenirea și controlul poluării apelor subterane, autoritatea publică centrală din domeniul apelor elaborează Planul național de protecție a apelor subterane împotriva poluării și deteriorării, care se adoptă prin hotărâre a Guvernului. (2) Planul prevăzut la alin. (1) va include criteriile pentru evaluarea stării chimice bune a apelor subterane și criteriile pentru identificarea tendințelor crescătoare semnificative și durabile în concentrațiile poluanțilorși pentru definirea punctelor de pornire pentru inversarea acestor tendințe. (3) Măsurile rezultate din aplicarea planului prevăzut la alin. (1) vor fi incluse în programele de măsuri asociate planurilor de management al bazinelor hidrografice. Art. 2¹². — Pentru reducerea treptată a poluării cu substanțe prioritare și eliminarea treptată a emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe prioritar periculoase, precum și prevenirea deteriorării stării tuturor corpurilor de apă de suprafață, autoritatea publică centrală din domeniul apelor trebuie să introducă măsurile necesare pentru: a) evitarea poluării apelor cu una sau mai multe substanțe prioritar periculoase, prevăzute în anexa nr. 5, care prezintă un risc semnificativ pentru apă sau mediul acvatic, inclusiv pentru apa captată în scop potabil, prin elaborarea de norme de calitate în domeniul apelor, pentru apele de suprafață afectate de evacuările ce conțin aceste substanțe, și a unor măsuri de control al emisiilor principalelor surse ale acestor evacuări, bazate, printre altele, pe luarea în considerare a tuturor măsurilor tehnice de reducere a evacuărilor; b) preluarea în legislația națională, în conformitate cu termenele stabilite la nivel comunitar, a noilor norme de calitate în domeniul apelor pentru apele de suprafață, în situația în care la nivel comunitar se adoptă astfel de norme; c) identificarea de noi substanțe prioritar periculoase și elaborarea, în cel mult 5 ani de la identificare, a normelor de 4 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 114/19.11.2010 calitate adecvate în domeniul apelor de suprafață și a măsurilor pentru controlul emisiilor din principalele surse punctiforme. Art. 21³. —Autoritatea publică centrală din domeniul apelor trebuie să prevadă în programele de măsuri din planurile de management măsurile necesare pentru prevenirea deteriorării stării tuturor corpurilor de apă subterane, în condițiile aplicării prevederilor art. 25 și 2⁷, fără a aduce atingere prevederilor art. 2⁹, inclusiv prin interzicerea evacuărilor directe de poluanți în apele subterane, cu excepțiile prevăzute la art. 20 și în anexa nr. 3, lit. C «Conținutul programelor de măsuri». Art. 214. —Autoritatea publică centrală din domeniul apelor trebuie să prevadă în programele de măsuri din planurile de management măsurile necesare pentru inversarea tendinței semnificative și susținute de creștere a concentrației oricărui poluant rezultate din impactul activității umane în conformitate cu prevederile art. 2⁵ și 2⁷, fără a aduce atingere prevederilor art. 2⁹, în scopul reducerii în mod treptat a poluării apei subterane.” 11. La articolul 3, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: „(2) Albiile minore ale cursurilor de apă cu lungimi mai mici de 5 km și cu bazine hidrografice ce nu depășesc suprafața de 10 km², pe care apele nu curg permanent, aparțin deținătorilor, cu orice titlu, ai terenurilor pe care se formează sau curg. Proprietarii acestor albii trebuie să folosească aceste ape în concordanță cu condițiile generale de folosire a apei în bazinul respectiv.” 12. La articolul 3, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (3¹), cu următorul cuprins: „(31) Pentru lacurile de acumulare permanente a căror execuție a fost finanțată din fonduri alocate de la bugetul de stat, suprafețele din lac aflate sub cota coronamentului barajului fac parte din domeniul public al statului și se includ în categoria terenurilor acoperite de apă, asimilându-se cu noțiunea de albie minoră.” 13. La articolul 5, alineatul 1 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 5. — (1) Apele utilizate pentru prelevarea de apă în scopul potabilizării, identificate conform art. 2⁶, se protejează pentru evitarea alterării calității acestora, pentru a reduce nivelul de tratare în procesul de producere a apei potabile, în vederea menținerii parametrilor de calitate prevăzuți în Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările și completările ulterioare, precum și pentru îndeplinirea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane stabilite la art. 2T în jurul surselor și instalațiilor de alimentare cu apă potabilă, al surselor de ape minerale și al lacurilor terapeutice se instituie zone de protecție sanitară cu regim sever sau cu regim de restricții, precum și perimetre de protecție hidrogeologică. Dreptul de proprietate asupra surselor și instalațiilor de alimentare cu apă potabilă, surselor de ape minerale și lacurilor și nămolurilor terapeutice se extinde și asupra zonelor de protecție sanitară cu regim sever.” 14. Articolul 51 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 51. — (1) La nivelul fiecărui bazin hidrografic se va stabili un registru al zonelor protejate, care va include toate corpurile de apă folosite pentru prelevare în scopul potabilizării, precum și celelalte zone protejate cuprinse în anexa nr. 1². (2) Registrul zonelor protejate va fi realizat și reactualizat prin grija Administrației Naționale «Apele Române». (3) La nivelul fiecărui district de bazin hidrografic se realizează evaluarea preliminară a riscului la inundații, hărțile de hazard și risc la inundații și planurile de management al riscului la inundații, în conformitate cu prevederile art. 76²—76⁴. (4) Evaluarea preliminară a riscului la inundații, hărțile de hazard și de risc la inundații și planurile de management al riscului ia inundații se întocmesc conform unei metodologii elaborate de autoritatea publică centrală în domeniul apelor, aprobată prin hotărâre a Guvernului. (5) Datele din Registrul zonelor protejate, necesare la elaborarea planurilor de amenajare și de urbanism, au caracter public și se pun la dispoziția celor interesați, la cerere, potrivit prevederilor prezentei legi.” 15. La articolul 6, alineatele (1), (3), (4), (5) și (6) se modifică și vor avea următorul cuprins: „Art. 6. — (1) Activitatea de gospodărire unitară, rațională și integrată a apelor se organizează și se desfășoară pe bazine hidrografice, ca entități geografice indivizibile de gospodărire cantitativă și calitativă a resurselor de apă. Gospodărirea apelor trebuie să considere ca un tot unitar apele de suprafață și subterane, atât sub aspect calitativ și cantitativ, cât și al riscului la inundații, în scopul dezvoltării durabile. (3) România face parte din bazinul hidrografic internațional al fluviului Dunărea. Pentru porțiunea din bazinul hidrografic internațional al fluviului Dunărea care este cuprinsă în teritoriul României, inclusiv apele costiere ale Mării Negre, se elaborează planul de management aferent acestui bazin hidrografic internațional, componenta de gospodărire calitativă a schemelor directoare. (4) Autoritatea competentă pentru elaborarea porțiunii de plan prevăzute la alin. (3) și pentru managementul riscului la inundații este autoritatea publică centrală din domeniul apelor. (5) Administrarea bazinelor hidrografice naționale prevăzute în prezenta lege ca bazine hidrografice se face la nivelul districtelor de bazin de către administrațiile bazinale de apă ale Administrației Naționale «Apele Române». (6) La nivel național sunt stabilite următoarele districte de bazine hidrografice: Someș—Tisa, Crișuri, Mureș, Banat, Jiu, Olt, Argeș—Vedea, Buzău—Ialomița, Șiret, Prut—Bârlad și Dobrogea—Litoral, delimitate potrivit anexei nr. 1⁴.” 16. La articolul 61, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: „(2) Administrația Națională «Apele Române» are în subordine administrații bazinale de apă, organizate la nivelul districtelor de bazin hidrografic ca instituții publice cu personalitate juridică.” 17. La articolul 7, alineatele (2) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins: „(2 ) Gestionarea cantitativă și calitativă a resurselor de apă, administrarea lucrărilor de gospodărire a apelor, precum și aplicarea strategiei și a politicii naționale, cu respectarea reglementărilor naționale în domeniu, se realizează de Administrația Națională «Apele Române», prin administrațiile bazinale de apă din subordinea acesteia. (4) Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului interministerial al apelor se aprobă prin hotărâre a Guvernului, iar cel al Comitetului ministerial pentru situații de urgență, al Comisiei naționale pentru siguranța barajelor și a altor lucrări hidrotehnice, al Centrului român de reconstrucție a râurilor și al Comitetului național pentru Programul hidrologic internațional se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor. Secretariatele tehnice permanente ale acestor organisme se asigură de către autoritatea publică centrală din domeniul apelor. Nominalizarea specialiștilor cu funcții de sprijin ai Comitetului ministerial pentru situații de urgență se stabilește prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor.” 18. La articolul 16, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: „(2) în zonele de protecție instituite potrivit prezentei legi sunt interzise depozitarea gunoaielor și deșeurilor de orice fel, MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 114/19.11.2010 5 precum și depozitarea sau folosirea de îngrășăminte, pesticide ori alte substanțe periculoase.” 19. La articolul 20, alineatele (2), (3), (5) și (6) se modifică și vor avea următorul cuprins: „(2) Injectarea apelor cu conținut de substanțe care rezultă în urma operațiilor de explorare și extracție a hidrocarburilor sau în urma activităților miniere, precum și injectarea apelor din considerente tehnice poate fi realizată numai în straturi de foarte mare adâncime, în formațiunile geologice din care s-au extras hidrocarburi ori alte substanțe sau în formațiunile geologice care, din motive naturale, sunt permanent improprii pentru alte scopuri, pe baza unor studii și măsuri speciale și a avizului de gospodărire a apelor. Aceste ape injectate nu conțin decât acele substanțe care rezultă din operațiile menționate anterior. (3) Lucrările de construcții, inginerie civilă și clădiri, precum și alte activități similare pe teren sau în teren care intră în contact cu corpurile de apă subterană pot fi autorizate specificând condițiile particulare ale acestora. în acest scop, aceste activități trebuie să se desfășoare în conformitate cu normele tehnice generale obligatorii elaborate pentru activitățile respective. (5) în cazul în care există o cerință majoră pentru asigurarea alimentării cu gaz natural sau gaz petrol lichefiat, se poate autoriza injectarea gazului natural sau gazului petrol lichefiat în scopul depozitării și în alte formațiuni geologice decât cele prevăzute la alin. (4), cu condiția prevenirii oricărui pericol prezent sau viitor de deteriorare a calității apei subterane. (6) Se autorizează injectarea de cantități mici de substanțe pentru caracterizarea, protecția sau remedierea corpurilor de apă subterană în scopuri strict științifice, în limita cantităților strict necesare pentru realizarea acestora.” 20. La articolul 20, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (7), cu următorul cuprins: „(7) Autorizarea activităților prevăzute la alin. (2)—(6) se face doar dacă nu se compromite atingerea obiectivelor de mediu ale corpului de apă subterană respectiv.” 21. La articolul 29, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 29. — (1) Lucrările de amenajare a bazinelor hidrografice și a altor lucrări hidrotehnice de interes național, cum ar fi: baraje și lacuri de acumulare cu anexele acestora, consolidări de maluri, faleze, centrale hidroelectrice, derivații de debite între cursuri de apă, lucrări de apărare împotriva inundațiilor, sisteme de alimentări cu apă și canalizări, inclusiv instalațiile de epurare cu anexele acestora, regularizări de râuri, stații și platforme hidrometeorologice, sisteme de îmbunătățiri funciare, corectarea torenților, sunt de utilitate publică, iar terenurile pe care urmează să fie amplasate pot fi expropriate, cu justă și prealabilă despăgubire, în condițiile legii, sau ocupate temporar, conform prevederilor legale în vigoare.” 22. La articolul 33, alineatele (2) și (7) se modifică și vor avea următorul cuprins: „(2) Dreptul de exploatare a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apă, cuvetele lacurilor, bălților, prin exploatări organizate, se acordă de autoritatea de gospodărire a apelor pe baza avizului și a autorizației de gospodărire a apelor, cu avizul deținătorilor de lucrări hidrotehnice în albie din zonă. Perimetrele de exploatare se amplasează pe cursurile de apă, numai în zone care necesită decolmatare, reprofilarea albiei și regularizarea scurgerii, pe baza unui studiu tehnic zonal privind influența exploatării asupra cursului de apă. Pentru autorizarea acestor activități, pe apele naționale navigabile, precum și pe celelalte cursuri de apă în amonte cu 1 km și în aval cu 2 km față de lucrările de artă sau dacă au în lungul lor infrastructură aflată în administrarea instituțiilor publice/societăților naționale/companiilor naționale/societăților comerciale/regiilor autonome din domeniul transporturilor, construcțiilor și turismului, la o distanță mai mică decât cea prevăzută în actele normative în vigoare, față de zona de protecție, este obligatorie și obținerea avizului acestora. (7) Este interzisă exploatarea de agregate minerale în zonele de protecție instituite potrivit prezentei legi, precum și în zonele de protecție sanitară cu regim sever a captărilor de apă din surse de suprafață sau subterane.” 23. La articolul 33, după alineatul (8) se introduce un nou alineat, alineatul (9), cu următorul cuprins: „(9) Persoanele juridice care efectuează extracții de agregate minerale de pe terenuri situate în domeniul public al statului aflate în administrarea Administrației Naționale «Apele Române» au obligația obținerii tuturor avizelor și acordurilor legale.” 24. La articolul 34, alineatele (2) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins: „(2) Deținătorii cu orice titlu ai terenurilor, care au avantaje din întreținerea și amenajarea lucrărilor de apărare, plătesc administratorului acestor lucrări cheltuieli ocazionate de amenajarea și întreținerea acestora corespunzător avantajului. Fondurile astfel constituite vor fi utilizate de administratorul lucrărilor de apărare pentru întreținerea și repararea acestora. Autoritatea publică centrală din domeniul apelor va stabili metodologia de determinare a cotei de participare la cheltuielile de întreținere și amenajare a lucrărilor de apărare, care se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale, la propunerea Administrației Naționale «Apele Române». (4) întreținerea albiei minore pe zonele neamenajate revine Administrației Naționale «Apele Române» și, în conformitate cu prevederile art. 7 lit. f) din Ordonanța Guvernului nr. 21/2002 privind gospodărirea localităților urbane și rurale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 515/2002, unității administrativ-teritoriale pe al cărei teritoriu administrativ se află, prin autoritățile administrației publice locale.” 25. La articolul 35, alineatele (1²), (1⁴), (5) și (6) se modifică și vor avea următorul cuprins: „(1²) Pentru apele de suprafață, programele de monitoring vor cuprinde: a) monitorizarea volumului și nivelului sau a debitului pentru definirea stării ecologice și chimice, precum și a potențialului ecologic; b) monitorizarea stării ecologice și chimice, precum și a potențialului ecologic. (1⁴) Pentru zonele protejate, programele de monitoring vor cuprinde prevederile specifice legislației care a condus la stabilirea acestora. (5) Fondul național de date de gospodărire a apelor include și evidența apelor ce aparțin domeniului public, parte a sistemului informațional din domeniul gospodăririi apelor, denumit în continuare Cadastrul apelor. Modul de organizare a Fondului național de date hidrologice și de gospodărire a apelor și a Cadastrului apelor se stabilește de către autoritatea publică centrală din domeniul apelor, iar actualizarea acestora se asigură de Administrația Națională «Apele Române». (6) Autoritățile publice, persoanele fizice și juridice au acces la informațiile ce constituie Fondul național de date hidrologice și de gospodărire a apelor, în baza unei proceduri stabilite de autoritatea publică centrală din domeniul apelor. Folosirea de către acestea a informațiilor conținute în Fondul național de date hidrologice și de gospodărire a apelor în scopuri comerciale este permisă numai contra cost. Administrația Națională «Apele Române» elaborează metodologia privind tarifarea folosirii informațiilor în scop comercial, care se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor.” 6 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 114/19.11.2010 26. La articolul 35, după alineatul (5) se introduc două noi alineate, alineatele (5¹) și (5²), cu următorul cuprins: „(5¹) Se mandatează autoritatea publică centrală din domeniul apelor, prin Administrația Națională «Apele Române», să înscrie în cartea funciară dreptul de proprietate al statului asupra bunurilor din domeniul public al statului aflate în administrarea Administrației Naționale «Apele Române», prevăzute la art. 3. (5² ) Costurile pentru întocmirea documentațiilor tehnice cadastrale, precum și a celor necesare pentru înscrierea dreptului de proprietate a statului în cartea funciară asupra bunurilor prevăzute la alin. (5¹) se suportă din bugetul de stat, prin bugetul autorității publice centrale din domeniul apelor.” 27. La articolul 40 alineatul (1), partea introductivă și literele b) și c) se modifică și vor avea următorul cuprins: „Art. 40. — (1) în scopul asigurării protecției albiilor, malurilor, construcțiilor hidrotehnice și îmbunătățirii regimului de curgere al apelor, se instituie zone de protecție pentru: b) suprafața lacurilor naturale sau a bălților acoperite de apă și de vegetație acvatică, precum și a plajei și falezei mării; c) suprafața lacurilor de acumulare corespunzătoare cotei aferente debitului de verificare a acestora;”. 28. La articolul 42, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: „(2) Dacă, în termen de un an de la sfârșitul anului în care apa a părăsit albia, nu se formulează o cerere conform alin. (1), albia veche rămâne în proprietatea riveranilor, iar albia nouă se consideră albie naturală, se introduce în domeniul public al statului, se înregistrează în Cadastrul apelor și se dă în administrarea Administrației Naționale «Apele Române».” 29. La articolul 43, alineatele (1), (1¹), (1⁴) — (1⁹) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins: „Art. 43. — (1) în vederea stabilirii orientărilor fundamentale privind gospodărirea durabilă, unitară, echilibrată și complexă a resurselor de apă și a ecosistemelor acvatice, precum și pentru protejarea zonelor umede se elaborează scheme directoare pe bazine sau grupe de bazine hidrografice. Schema directoare este instrumentul principal de planificare, dezvoltare și gospodărire a apelor la nivelul districtului de bazin hidrografic și este alcătuită din planul de amenajare a bazinului hidrografic — componenta de gospodărire cantitativă și planul de management al bazinului hidrografic — componenta de gospodărire calitativă, conform Ordinului ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 1.258/2006 privind aprobarea Metodologiei și a Instrucțiunilor tehnice pentru elaborarea schemelor directoare. Planurile de management al districtelor hidrografice se elaborează și se adoptă în conformitate cu termenele stabilite în Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei. (1¹) Schemele directoare fixează într-o manieră integrată obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane, urmărind să se asigure: a) o stare bună a apelor de suprafață sau, pentru corpurile de apă artificiale sau puternic modificate, un bun potențial ecologic și o stare chimică bună a apelor de suprafață; b) o stare chimică bună și un echilibru între cantitatea prelevată și reîncărcarea apelor pentru toate resursele de apă subterană; c) realizarea obiectivelor special definite pentru zonele protejate, cu scopul de a reduce tratamentul necesar pentru producția de apă destinată consumului uman, cu respectarea cerințelor prevăzute în Legea nr. 458/2002, cu modificările și completările ulterioare; d) protecția și apărarea împotriva acțiunii distructive a apelor. (1⁴) Schemele-cadru de gospodărire a apelor existente la data intrării în vigoare a prezentei legi constituie baza schemelor directoare și își vor păstra valabilitatea până la intrarea în vigoare a planurilor de management. în vederea elaborării schemelor directoare se efectuează o analiză a caracteristicilor bazinelor hidrografice și a impactului activităților umane asupra stării corpurilor de apă de suprafață și subterane, precum și analiza economică a utilizării apei, în conformitate cu anexele nr. 1² și 4. (1⁵) După aprobarea primelor scheme directoare, în conformitate cu prevederile prezentei legi, acestea se actualizează la fiecare 6 ani. Analizele caracteristicilor districtelor de bazine hidrografice, impactului activităților umane asupra stării corpurilor de apă și analiza economică a utilizatorilor de apă sunt revizuite și, dacă este cazul, sunt actualizate cu cel puțin 3 ani înainte de fiecare actualizare a schemelor directoare. (16) Comitetul de bazin implică în elaborarea și actualizarea schemei directoare reprezentanții autorităților publice centrale, consiliilor județene și consiliilor locale, unităților industriale și din agricultură, institutelor de cercetare, care au obligația de a comunica toate informațiile utile aflate în competența lor. Participarea activă a publicului la luarea deciziilor în domeniul gospodăririi apelor este asigurată potrivit prevederilor Ordinului ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 1.044/2005 pentru aprobarea Procedurii privind consultarea utilizatorilor de apă, riveranilor și publicului la luarea deciziilor în domeniul gospodăririi apelor. (1⁷) Prin intermediul paginii de internet proprii, administrațiile bazinale de apă din subordinea Administrației Naționale «Apele Române» și Comitetul de bazin pun la dispoziția publicului, pe parcursul unei perioade de cel puțin 6 luni: a) un calendar și un program de lucru, incluzând procedura de consultare, cu cel puțin 3 ani înainte de data prevăzută pentru aprobarea schemei directoare actualizate; b) o sinteză a problemelor care există în bazin în domeniul gospodăririi apelor, cu cel puțin 2 ani înainte de data prevăzută pentru aprobarea schemei directoare actualizate; c) proiectul schemei directoare, cu cel puțin un an înainte de data prevăzută pentru aprobarea schemei directoare actualizate. (1⁸) în corelare cu prevederile schemelor directoare se elaborează programe de măsuri care să țină seama de rezultatele analizelor prevăzute la alin. (1⁴) și (1⁵), realizate pentru atingerea obiectivelor prevăzute la art. 2¹ privind asigurarea protecției cantitative și calitative a apelor, apărarea împotriva acțiunilor distructive ale apelor, precum și valorificarea potențialului apelor, în raport cu cerințele dezvoltării durabile a societății și în acord cu strategia și politicile de mediu incluzând dezvoltarea lucrărilor, instalațiilor și amenajărilor de gospodărire a apelor. (1⁹) Programele de măsuri se stabilesc până la termenul stabilit în conformitate cu prevederile Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și vor fi operaționale cel târziu la data de 22 decembrie 2012. Programele de măsuri se revizuiesc și, dacă este necesar, se reactualizează până cel târziu la data de 22 decembrie 2015 și apoi la fiecare 6 ani. Toate măsurile noi sau revizuite elaborate în cadrul unui program actualizat devin operaționale în termen de cel mult 3 ani de la data adoptării lor. (2) Componentele schemelor directoare și programele de măsuri prevăzute la alin. (1⁸) se elaborează și se actualizează de către Administrația Națională «Apele Române», se avizează de către Comitetul de bazin, la propunerea autorității publice centrale din domeniul apelor, și se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Conținutul minim al schemelor directoare și al programelor de măsuri este prevăzut în anexa nr. 3.” MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 114/19.11.2010 7 30. La articolul 43 alineatul (1⁷), după litera c) se introduce o nouă literă, litera d), cu următorul cuprins: ,,d) la cerere, documentele de referință și informațiile utilizate la elaborarea proiectului schemelor directoare.” 31. La articolul 44² alineatul (2), litera f) se modifică și va avea următorul cuprins: ,,f) relațiile internaționale — în cazul districtului de bazin hidrografic internațional al fluviului Dunărea, care acoperă mai mult decât teritoriul național și include teritorii ale statelor care nu sunt membre ale Uniunii Europene, se furnizează o listă a relațiilor instituționale stabilite în vederea asigurării coordonării.” 32. La articolul 45, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 45. — (1) Pentru bazine hidrografice mici sau părți de bazine hidrografice se întocmesc scheme locale de amenajare și de gospodărire a apelor, denumite în continuare scheme locale, care se încadrează în planurile de amenajare — componenta de gospodărire cantitativă din cadrul schemelor directoare. Schemele locale stabilesc obiectivele generale de punere în valoare și de protejare cantitativă și calitativă a resurselor de apă, a ecosistemelor acvatice și a zonelor umede, precum și obiectivele generale privind utilizarea durabilă și protecția tuturor categoriilor de resurse de apă din teritoriul respectiv.” 33. La articolul 47 alineatul (2), partea introductivă și literele a)—g) se modifică și vor avea următorul cuprins: „(2 ) Comitetul de bazin este format din maximum 21 de membri, după cum urmează: a) 2 reprezentanți ai autorității publice centrale din domeniul apelor și protecției mediului, dintre care unul este numit din cadrul agențiilor de protecția mediului din districtul bazinului hidrografic respectiv; b) un reprezentant al direcțiilor de sănătate publică ale județelor din districtul bazinului hidrografic respectiv, numit de către Institutul Național de Sănătate Publică; c) 2 primari de municipii și un primar de oraș sau comună, aleși de primarii localităților din districtul bazinului hidrografic respectiv; d) un reprezentant desemnat de organizațiile neguvernamentale cu sediul în districtul bazinului hidrografic respectiv; e) un prefect din districtul bazinului hidrografic respectiv, numit de autoritatea publică centrală din domeniul administrației și internelor; f) președinții consiliilor județene din districtul bazinului hidrografic respectiv; g) 3 reprezentanți ai utilizatorilor de apă din districtul bazinului hidrografic respectiv.” 34. La articolul 47, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins: „(4) Prefectul și primarii aleși vor proveni din unități administrativ-teritoriale diferite.” 35. La articolul 47 alineatul (7), literele a), b), f), g) și j) se modifică și vor avea următorul cuprins: ,,a) să avizeze schemele directoare, inclusiv programele de măsuri pentru atingerea obiectivelor din schemele directoare și realizarea lucrărilor, instalațiilor și amenajărilor de gospodărire a apelor; b) să avizeze planurile de prevenire a poluărilor accidentale și de înlăturare a efectelor lor, elaborate în funcție de condițiile districtului bazinului hidrografic respectiv; f) să propună, dacă este necesar, normative cu valori-limită de încărcare mai severe decât cele prevăzute de reglementările specifice în vigoare pentru evacuări de ape uzate, în vederea conformării cu obiectivele de calitate a apelor; g) să aprobe/avizeze încadrarea în clase de calitate a corpurilor de apă din bazinul hidrografic respectiv; j) să avizeze lista zonelor protejate și măsurile de reconstrucție ecologică a zonelor propuse în acest scop;”. 36. La articolul 47 alineatul (7), după litera j) se introduc două noi litere, literele k) și I), cu următorul cuprins: ,,k) să avizeze hărțile de vulnerabilitate și hărțile de risc la inundații; I) să avizeze planurile de management al riscului la inundații.” 37. La articolul 47 alineatul (8), literele a), b) și e) se modifică și vor avea următorul cuprins: ,,a) pot lua în considerare și pot discuta orice aspecte noi privind cantitatea, calitatea și folosirea apei, ce pot apărea în districtul bazinului hidrografic respectiv; b) pot constitui și împuternici subcomitete și grupe de lucru, a căror funcție va fi de informare, consultare și participare la luarea deciziilor; e) pot recomanda autorităților locale, în funcție de prioritatea și urgența realizării lucrărilor necesare, în special a celor de utilitate publică, legate de întreținerea albiilor, a lucrărilor de protecție împotriva inundațiilor și de prevenire a riscului la inundații, modul de asigurare a surselor financiare de la bugetele locale.” 38. La articolul 47, alineatul (9) a se modifică și va avea următorul cuprins: „(9) Comitetul de bazin are un secretariat tehnic permanent, format din 3—5 persoane, asigurat de administrația bazinală de apă a Administrației Naționale «Apele Române», subordonat acestuia.” 39. La articolul 48 alineatul (1), literele f), g), i) și I) se modifică și vor avea următorul cuprins: ,,f) amenajări și instalații de extragere a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apă, lacurilor și din terase: balastiere, cariere etc.; g) depozite de deșeuri menajere și industriale: iazuri de decantare, halde de steril, zguri și cenuși, șlamuri, nămoluri și altele asemenea; i) lucrări, construcții și instalații care se execută pe malul mării, pe fundul apelor maritime interioare și al mării teritoriale, pe platoul continental, inclusiv lucrări pentru consolidarea falezelor, protecția și reabilitarea plajelor; I) lucrări de închidere a minelor și carierelor, a depozitelor menajere și industriale și de reconstrucție ecologică a zonelor afectate;”. 40. La articolul 49, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alinatul (3¹), cu următorul cuprins: „(3¹) Obținerea avizului de amplasament și a avizului de gospodărire a apelor condiționează eliberarea de către autoritățile administrației publice emitente a autorizației de construire a lucrărilor prevăzute la art. 48 alin. (1).” 41. La articolul 53, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2¹), cu următorul cuprins: „(2¹) Avizul de gospodărire a apelor este necesar și în cazul închiderii unor obiective construite pe ape sau care au legătură cu apele.” 42. La articolul 54 alineatul (1), litera g) se modifică și va avea următorul cuprins: ,,g) lucrări de captare a apei, dacă debitul prelevat nu depășește 2 litri/secundă, iar apele evacuate rezultate după folosire nu influențează calitatea resurselor de apă;”. 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 114/19.11.2010 43. La articolul 58 alineatul (1), după litera d) se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins: ,,e) dacă titularul nu și-a respectat obligațiile legale, stabilite între el și administratorul resursei de apă.” 44. Articolul 60 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 60. —Avizele și autorizațiile de gospodărire a apelor, precum și refuzul de emitere a acestora pot fi contestate potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.” 45. La articolul 62, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: „(2) La proiectarea barajelor și îndiguirilor se va analiza în mod obligatoriu necesitatea și se vor prevedea, în funcție de condițiile concrete din amplasament, lucrările necesare de apărări și consolidări de maluri, rectificări sau reprofilări de albii, lucrări de combatere a eroziunii solului.” 46. La articolul 62, alineatul (4) se abrogă. 47. La articolul 63, alineatele (1), (2) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins: „Art. 63. — (1) Deținătorii de baraje și lacuri de acumulare, precum și de prize pentru alimentări cu apă, cu sau fără baraj, au obligația să întocmească regulamente de exploatare și planuri de avertizare și alarmare și să respecte prevederile acestora. Regulamentele de exploatare fac parte integrantă din autorizația de gospodărire a apelor. (2 ) Regulamentele de exploatare, elaborate în baza regulamentului-cadru stabilit de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, detaliază și concretizează condițiile generale de exploatare coordonată, pe ansamblul districtului bazinului hidrografic, a categoriilor de lucrări prevăzute la alin. (1), cuprinse în regulamentele de exploatare bazinale. (4 ) Coordonarea exploatării lacurilor de acumulare pe districte de bazine hidrografice, indiferent de deținător, se asigură de Administrația Națională «Apele Române», în conformitate cu prevederile regulamentelor de exploatare bazinale. Regulamentele de exploatare bazinale se elaborează de Administrația Națională «Apele Române» în baza normelor metodologice stabilite prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor, se avizează de comitetele de bazin și se aprobă de autoritatea publică centrală din domeniul apelor.” 48. La articolul 68, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins: „(3) Structura, atribuțiile specifice, competențele și dotarea Comisiei naționale pentru siguranța barajelor și lucrărilor hidrotehnice se stabilesc prin regulament de organizare și funcționare și se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor.” 49. La articolul 71, alineatul (4) se abrogă. 50. La articolul 74, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 74. — (1) Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale și Normativul-cadru de dotare cu materiale și mijloace de intervenție operativă se elaborează de către autoritatea publică centrală din domeniul apelor, cu avizul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, și se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul administrației și internelor și al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor.” 51. La articolul 75, alineatele (1) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins: „Art. 75. — (1) Pentru a evita producerea unor calamități în perioadele de ape mari sau de accidente la baraje, funcționarea acumulărilor la parametrii pentru care au fost construite este obligatorie, iar inundarea dirijată a unor terenuri dinainte stabilite prin planurile de apărare, precum și a incintelor îndiguite amplasate lateral unui curs de apă se realizează cu acordul președintelui comitetului județean pentru situații de urgență și se aprobă de Comitetul ministerial. (3) Pentru prejudiciile suferite prin inundarea temporară a terenurilor, proprietarii acestora vor fi despăgubiți conform legii.” 52. La capitolul III, după secțiunea a 5-a se introduce o nouă secțiune, secțiunea a 5¹-a „Managementul riscului la inundații”, cuprinzând articolele 76¹—76¹¹, cu următorul cuprins: „SECȚIUNEA a 51-a Managementul riscului la inundații Art. 76¹. — (1) Pentru fiecare district de bazin hidrografic prevăzut la art. 6 alin. (6) se realizează o evaluare preliminară a riscului la inundații, în conformitate cu alin. (2). (2 ) O evaluare preliminară a riscului la inundații are ca scop evaluarea riscurilor potențiale. Pe baza informațiilor și în baza identificării impactului schimbărilor climatice asupra producerii inundațiilor, evaluarea riscurilor potențiale va include cel puțin următoarele elemente: a) hărți ale bazinului hidrografic, la scară corespunzătoare, incluzând limitele bazinelor hidrografice, ale zonei costiere și informații asupra topografiei și utilizării terenului; b) descrierea inundațiilor care au survenit în trecut și care au avut efecte negative semnificative asupra sănătății umane, a mediului, a patrimoniului cultural și asupra activității economice, pentru care probabilitatea unor evenimente viitoare similare este încă relevantă, atât în ceea ce privește amplitudinea acestora, zonele inundabile, precum și în ceea ce privește evaluarea efectelor negative pe care le-ar putea produce; c) descrierea inundațiilor istorice semnificative, cu o probabilitate de revenire a evenimentelor, ceea ce ar atrage consecințe viitoare negative similare; d) evaluarea consecințelor negative potențiale ale viitoarelor inundații pentru sănătatea umană, mediu, patrimoniul cultural și activitatea economică, analizând probleme ca topografia, poziția cursurilor de apă și caracteristicile lor generale hidrologice și geomorfologice, incluzând albiile majore ca zone de retenție naturală, eficiența infrastructurii de apărare pentru protecția împotriva inundațiilor, poziționarea zonelor populate, zonele cu activitate economică, zonele favorabile dezvoltării pe termen lung, luând în considerare efectele schimbărilor climatice asupra apariției inundațiilor. (3) Pentru fiecare district de bazin hidrografic prevăzut la art. 6 alin (6), partajat cu alte state membre, autoritatea publică centrală din domeniul apelor asigură schimbul de informații cu autoritățile competente ale statelor membre în cauză. (4) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor asigură evaluarea preliminară a riscului la inundații și raportarea către Comisia Europeană, până la data de 22 decembrie 2011. Art. 76². — (1) Pe baza evaluării preliminare a riscului la inundații, prevăzută la art. 76¹, pentru fiecare district de bazin hidrografic prevăzut la art. 6 alin. (6) se identifică arealele unde există risc potențial semnificativ de inundare sau unde materializarea acestui risc este probabilă. (2) Pentru fiecare district de bazin hidrografic prevăzut la art. 6 alin. (6), partajat cu alte state riverane, identificarea zonelor și evaluarea preliminară a riscului la inundații se coordonează între autoritățile competente ale statelor respective. Art. 76³. — (1) Pentru zonele identificate în temeiul art. 76² alin. (1) se realizează hărți de hazard și, respectiv, de risc la inundații, conform normelor metodologice elaborate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 114/19.11.2010 9 (2) în temeiul art. 76² alin. (2), în cazul râurilor transfrontiere, elaborarea hărților zonelor inundabile și a hărților de risc la inundații se realizează în baza schimburilor de informații dintre statele riverane. (3) Hărțile de hazard la inundații cuprind zonele geografice susceptibile de a fi inundate în următoarele cazuri, în conformitate cu normele prevăzute la alin. (1); a) inundații cu probabilitate mică sau scenarii ale unor evenimente extreme; b) inundații cu probabilitate medie pentru care perioada probabilă de revenire este mai mare sau egală cu 100 de ani; c) inundații cu probabilitate mare, după caz. (4) Pentru fiecare caz prevăzut la alin. (3), unde exista risc semnificativ de inundații, se indică următoarele elemente în conformitate cu normele metodologice prevăzute la alin. (1): a) suprafața zonei inundate; b) adâncimea sau nivelul apei; c) viteza de curgere sau debitul inundației corespunzătoare. (5) Hărțile de risc la inundații ce indică potențialele efecte negative asociate cazurilor de inundații prevăzute la alin. (3) se exprimă în următorii parametri: a) numărul aproximativ de locuitori potențial afectați; b) tipul de activitate economică din zona potențial afectată; c) tipul de aprovizionare cu apă potabilă a populației din zona potențial afectată și numărul populației deservite; d) instalațiile care pot produce poluare accidentală în cazul inundațiilor, în conformitate cu anexa nr. 1 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 152/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 84/2006, precum și zonele protejate din arealele potențial afectate prevăzute în anexa nr. 1²; e) indicarea zonelor cu un transport mare de aluviuni, inundații cu sedimente grosiere, precum și informații privind alte surse semnificative de poluare. (6) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor asigură raportarea către Comisia Europeană a hărților de hazard și a hărților de risc la inundații până la data de 22 decembrie 2013, în următoarele condiții: a) elaborarea hărților de hazard este asigurată de autoritatea publică centrală din domeniul apelor; b) elaborarea hărților de risc la inundații este asigurată de consiliile județene, cu sprijinul și coordonarea autorităților publice centrale cu competențe în domeniul elaborării hărților de risc natural; c) toate autoritățile publice centrale care desfășoară activități în zone cu risc semnificativ la inundații pun la dispoziție, cu titlu gratuit, toate informațiile și datele necesare pentru realizarea hărților de hazard și a hărților de risc la inundații; d) realizarea hărților de hazard și a hărților de risc la inundații este finanțată de la bugetul de stat, prin bugetele autorităților publice centrale prevăzute la lit. b). Art. 76⁴. — (1) Pe baza hărților prevăzute la art. 76³ alin. (3) și (5), autoritățile publice centrale prevăzute la art. 76³ alin. (6) lit. b) realizează planuri de management al riscului la inundații, coordonate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, la nivelul districtului bazinului hidrografic prevăzut la art. 6, pentru zonele identificate potrivit art. 76² alin. (1), și pentru zonele identificate potrivit art. 76⁸ alin. (1) lit. b) în conformitate cu prevederile alin. (2) și (3). (2) Pentru zonele identificate potrivit art. 76² alin. (1) și pentru zonele identificate potrivit art. 76⁸ alin. (1) lit. b), obiectivele managementului riscului la inundații se axează pe reducerea efectelor negative potențiale ale inundațiilor pentru sănătatea umană, mediu, patrimoniul cultural și activitatea economică, adoptând atât măsuri nestructurale, cât și măsuri structurale pentru reducerea probabilității de inundare. (3) Planurile de management al riscului la inundații includ măsuri pentru atingerea obiectivelor stabilite potrivit alin. (2), precum și componentele stabilite prin norme metodologice elaborate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor și aprobate prin hotărâre a Guvernului. Aceste planuri de management al riscului la inundații iau în considerare aspectele relevante, cum ar fi: a) costurile și beneficiile, dimensiunea inundațiilor și traseul acestora și zonele care au potențialul de a reține apa din inundații, cum ar fi albiile majore, obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane stabilite potrivit prevederilor art. 2¹ și 2², planurile privind gestionarea solului și a apei, planificarea teritoriului, utilizarea terenurilor, conservarea naturii, precum și infrastructura de navigație și portuară; b) aspectele managementului riscului la inundații, cu accent pe prevenirea, protecția, pregătirea, incluzând prognoza inundațiilor, avertizarea și alarmarea în condițiile specifice unui anumit bazin sau subbazin hidrografic; c) promovarea practicilor de utilizare durabilă a terenului, îmbunătățirea capacității de retenție a apei în bazinul hidrografic, precum și inundările controlate ale anumitor zone în cazul unor evenimente majore. (4) Pentru bazinele sau subbazinele partajate cu alte state, planurile de management al riscului la inundații elaborate potrivit prevederilor alin. (1) nu includ măsurile care, prin dimensiunile și impactul lor, vor conduce la creșterea semnificativă a riscului de inundații în amonte sau în aval pentru țările vecine, cu excepția cazului în care aceste măsuri au fost agreate de statele implicate potrivit prevederilor art. 76⁵. (5) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor asigură finalizarea și publicarea planurilor de management al riscului la inundații până la data de 22 decembrie 2015. Art. 76⁵. — (1) Pentru districtele de bazine hidrografice prevăzute la art. 6 care se află în întregime pe teritoriul României, autoritatea publică centrală din domeniul apelor se asigură că se realizează un plan unic de management al riscului la inundații sau un set de planuri de management al riscului la inundații, coordonate la nivelul districtului de bazin hidrografic. (2) Pentru districtele de bazine hidrografice care se află în întregime în cadrul Uniunii Europene, autoritatea publică centrală din domeniul apelor asigură coordonarea în scopul de a produce un plan unic internațional de management al riscului la inundații sau un set de planuri de management al riscului la inundații coordonat la nivelul districtului hidrografic internațional. Pentru planurile de management al riscului la inundații nerealizate la nivel internațional trebuie realizate cel puțin planuri pentru partea districtului hidrografic internațional care aparține teritoriului național, iar acestea vor fi coordonate, pe cât posibil, la nivelul districtului hidrografic internațional. (3) Pentru bazinul hidrografic internațional al fluviului Dunărea sau districtele de bazine hidrografice prevăzute la art. 6 care se extind în afara granițelor Comunității Europene, autoritatea publică centrală din domeniul apelor ia măsuri pentru realizarea unui plan unic de management al riscului la inundații sau pentru stabilirea unui set de planuri de management al riscului la inundații coordonat la nivelul districtului hidrografic internațional. Atunci când nu este posibil, se aplică prevederile alin. (2) pentru porțiunile bazinului hidrografic internațional al fluviului Dunărea care fac parte din teritoriul statelor membre ale Comunității Europene. (4) Dacă se consideră necesar, planurile de management al riscului la inundații prevăzute la alin. (2) și (3) sunt detaliate și coordonate în colaborare cu autoritățile competente din țările vecine la nivelul subbazinelor internaționale. (5) Dacă autoritatea publică centrală din domeniul apelor identifică o problemă generată de o țară riverană, care are un impact asupra managementului riscului la inundații al apelor naționale și care nu poate fi rezolvată la nivel național, raportează această problemă Comisiei Europene, precum și 10 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 114/19.11.2010 oricărui alt stat membru interesat sau riveran bazinului hidrografic internațional al fluviului Dunărea și poate formula recomandări privind modul de rezolvare a acesteia. Art. 76⁶. — (1) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor va lua măsura corelării hărților de hazard și de risc la inundații cu schemele directoare ale districtelor bazinelor hidrografice, având ca obiective schimbul de informații și realizarea unei unități în abordare pentru atingerea unui beneficiu comun cu privire la obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane, conform art. 2¹ și 2². (2) în aplicarea prevederilor alin. (1) se vor avea în vedere în special următoarele: a) dezvoltarea primelor hărți de hazard și de risc la inundații și revizuirea ulterioară a acestora, potrivit prevederilor art. 76³ și 76⁹, să fie realizate astfel încât informațiile pe care le conțin să fie consecvente cu informațiile relevante prezentate în conformitate cu normele metodologice prevăzute la art. 76⁴ alin. (3); aceste informații sunt coordonate cu revizuirile prevăzute la art. 43 alin. (1⁵) și pot fi integrate în acestea; b) dezvoltarea primelor planuri de management al riscului la inundații și a revizuirilor ulterioare, potrivit prevederilor art. 76⁴ și 76⁹, se efectuează în coordonare cu planurile de amenajare a districtelor bazinelor hidrografice; c) implicarea activă a tuturor părților interesate în temeiul art. 76⁷ este coordonată, după caz, cu implicarea activă a părților interesate în temeiul art. 43 alin. (1⁶). Ârt. 76⁷. — (1) în termen de 90 de zile de la finalizarea evaluării preliminare a riscurilor la inundații, a hărților de hazard, a hărților de risc la inundații și a planurilor de management al riscului la inundații, autoritatea publică centrală din domeniul apelor le va pune la dispoziția publicului. (2) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor elaborează programul pentru producerea, revizuirea și actualizarea planurilor de management al riscului la inundații agreate la nivelul bazinului hidrografic internațional al fluviului Dunărea, precum și programul dezbaterilor publice și al acțiunilor de conștientizare a populației pentru adoptarea măsurilor preventive ce se impun în zonele cu risc ridicat la inundații, agreate la nivelul bazinului hidrografic internațional al fluviului Dunărea, în conformitate cu art. 76⁴—76⁵. Art. 76⁸. — (1) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor poate decide să nu realizeze evaluarea preliminară a riscului la inundații prevăzută la art. 76¹ pentru acele districte de bazine hidrografice, subbazine sau zone costiere pentru care: a) înainte de data de 22 decembrie 2010 a fost realizată o evaluare a riscului la inundații în conformitate cu prevederile normelor metodologice sau au fost identificate zone cu risc potențial semnificativ la inundații în conformitate cu prevederile art. 76² alin. (1); b) a decis, înainte de data de 22 decembrie 2010, să pregătească hărți de hazard și de risc la inundații și să creeze planuri de management al riscului la inundații în conformitate cu prevederile art. 76²—76⁴. (2) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor poate decide să folosească hărți de hazard și hărți de risc la inundații pentru districtele bazinelor hidrografice finalizate înainte de data de 22 decembrie 2010, dacă aceste hărți oferă un nivel de informare echivalent cerințelor prevăzute la art. 76³ și aceste hărți au fost realizate în conformitate cu normele metodologice prevăzute la art. 76⁴ alin. (3) și cu anexa nr. 7. (3) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor poate decide să folosească planurile de management al riscului la inundații pentru bazinele hidrografice finalizate înainte de data de 22 decembrie 2010, cu condiția ca aceste planuri să fie echivalente cu cerințele prevăzute la art. 76⁴ și să fie realizate în conformitate cu prevederile normelor metodologice. (4) Prevederile alin. (1)—(3) se aplică fără a aduce atingere prevederilor art. 76⁹. Art. 76⁹ — (1) Evaluarea preliminară a riscului la inundații este revizuită și, dacă este necesar, actualizată până la data de 22 decembrie 2018 și apoi reactualizată la fiecare 6 ani. (2 ) Hărțile de hazard și de risc la inundații sunt revizuite și, dacă este necesar, actualizate până la data de 22 decembrie 2019 și apoi reactualizate la fiecare 6 ani. (3 ) Planurile de management al riscului la inundații sunt revizuite și, dacă este necesar, actualizate, în conformitate cu normele metodologice prevăzute la art. 76⁴ alin. (3), până la data de 22 decembrie 2021 și ulterior la fiecare 6 ani. (4 ) Revizuirile prevăzute la alin. (1) și (3) se realizează luând în considerare și impactul schimbărilor climatice asupra apariției inundațiilor. Art. 76¹°. — (1) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor pune la dispoziția Comisiei Europene evaluările preliminare ale riscului la inundații, cuprinzând zonele cu pericolele la inundații, hărțile de hazard, hărțile de risc la inundații și planurile de management al riscului la inundații, potrivit prevederilor art. 76¹, 76³ și 76⁴, precum și revizuirile acestora sau, după caz, actualizările acestora, în termen de 3 luni de la datele prevăzute la art. 76¹ alin. (4), art. 76³ alin. (6), art. 76⁴ alin. (5) și art. 76⁹. (2 ) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor informează Comisia Europeană în legătură cu deciziile luate în conformitate cu prevederile art. 76⁸ alin. (1)—(3) și îi pune la dispoziție informațiile necesare privind respectivele decizii până la datele prevăzute la art. 76¹ alin. (4), art. 76³ alin. (6) și art. 76⁴ alin. (5). Art. 76¹¹. —Autoritatea publică centrală din domeniul apelor transmite Comisiei Europene textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le emite sau pe care Guvernul le emite în domeniul reglementat de prezenta lege.” 53. La articolul 78, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: „(2 ) Reglementarea activității de inspecție și control din domeniul gospodăririi apelor se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.” 54. La articolul 81, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins: „(3) Administrația Națională «Apele Române», în calitate de operator unic atât al resurselor de apă de suprafață, naturale sau amenajate, indiferent de deținătorul cu orice titlu al amenajării, cât și al resurselor de apă subterane, indiferent de natura lor și a instalațiilor, își constituie veniturile proprii dintr-o contribuție specifică de gospodărire a apelor plătită lunar de către toți utilizatorii resurselor de apă pe baza facturii fiscale emise, conform abonamentului de utilizare/exploatare încheiat în acest sens, care constituie titlu executoriu, din plățile pentru serviciile comune de gospodărire a apelor, din penalități specifice activității de gospodărire a apelor, din tarife pentru avizele, autorizațiile, notificările pe care le poate emite sau pe care este împuternicită să le emită, precum și din majorările de întârziere aplicate în conformitate cu prevederile legale în materie.” 55. La articolul 81, după alineatul (3¹) se introduce un nou alineat, alineatul (3²), cu următorul cuprins: „(3²) Creanțele reprezentând venituri proprii ale Administrației Naționale «Apele Române», potrivit prevederilor art. 81 din prezenta lege și ale anexei nr. 3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2002 privind înființarea Administrației Naționale «Apele Române», aprobată cu modificări prin Legea nr. 404/2003, cu modificările și completările ulterioare, se execută prin organe de executare proprii, abilitate în conformitate cu Codul de procedură fiscală. Administrația Națională «Apele Române» elaborează MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 114/19.11.2010 11 metodologia privind executarea creanțelor reprezentând venituri proprii ale Administrației Naționale «Apele Române», care se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale în domeniul apelor.” 56. La articolul 82, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 82. — (1) Bonificațiile se acordă utilizatorilor de apă care demonstrează, constant, o grijă deosebită pentru folosirea rațională și pentru protecția calității apelor, evacuând constant, odată cu apele uzate epurate, substanțe impurificatoare cu concentrații și în cantități mai mici decât cele înscrise în autorizația de gospodărire a apelor.” 57. Articolul 85 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 85. — (1) Finanțarea investițiilor privind lucrările, construcțiile sau instalațiile de gospodărire a apelor, altele decât cele de apărare împotriva inundațiilor, se asigură, total sau parțial, după caz, din: a) bugetul de stat sau bugetele locale, pentru lucrările de utilitate publică, potrivit legii; b) fondurile utilizatorilor de apă, pentru lucrările aparținând acestora; c) fonduri obținute prin credite sau prin emiterea de obligațiuni, garantate de Guvern ori de autoritățile administrației publice locale, pentru lucrări de utilitate publică sau pentru asociații de persoane care vor să execute astfel de lucrări; d) alte surse. (2) Finanțarea lucrărilor, construcțiilor și instalațiilor noi de apărare împotriva inundațiilor se asigură după cum urmează: a) pentru râurile de ordinul 1, așa cum sunt acestea definite în Cadastrul apelor, sumele se alocă de la bugetul de stat; b) pentru râurile de ordinul 2, 3 și afluenții acestora, așa cum sunt ele definite în Cadastrul apelor, sumele se alocă de la bugetul de stat și de la bugetele locale, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație.” 58. La articolul 87, punctele 1), 5), 6) și 31) se modifică și vor avea următorul cuprins: „1) executarea sau punerea în funcțiune de lucrări construite pe ape sau care au legătură cu apele, precum și modificarea sau extinderea acestora, fără aviz/autorizație sau fără respectarea avizului ori a autorizației de gospodărire a apelor; 5) extragerea agregatelor minerale din albiile, malurile, luncile și terasele cursurilor de apă, canalelor, lacurilor, de pe plajă sau de pe faleza mării, fără aviz/autorizație de gospodărire a apelor sau fără respectarea prevederilor acestora; 6) extragerea agregatelor minerale din rezerve neomologate sau în afara perimetrelor marcate; 31) plantarea, tăierea ori distrugerea arborilor, arbuștilor, tufelor, a culturilor perene și puieților din albiile minore și majore ale cursurilor de apă, din cuvetele lacurilor de acumulare și de pe malurile lor sau de pe baraje, diguri și din zonele de protecție a acestora;”. 59. La articolul 87, după punctul 61) se introduc trei noi puncte, punctele 62)—64), cu următorul cuprins: „62 ) nerespectarea obligației riveranilor sau a unităților administrativ-teritoriale, prin autoritățile administrației publice locale, de a întreține albiile cursurilor de apă în zonele stabilite; 63) lipsa regulamentelor de exploatare și a planurilor de avertizare-alarmare la deținătorii de baraje și lacuri de acumulare, prize pentru alimentări cu apă, cu sau fără baraj, precum și nereactualizarea acestora; 64) eliberarea autorizației de construire pentru amplasarea în albii majore de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuințe, fără avizul de amplasament, precum și fără avizul sau autorizația de gospodărire a apelor.” 60. La articolul 88, alineatele (1) și (5) se modifică și vor avea următorul cuprins: „Art. 88. — (1) Contravențiile prevăzute la art. 87, săvârșite de persoanele fizice și juridice, se sancționează după cum urmează: a) cu amendă de la 75.000 lei la 80.000 lei, pentru persoane juridice, și cu amendă de la 25.000 lei la 30.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la art. 87 pct. 5), 6), 9), 11)—18), 21)—23), 28), 30), 34), 35), 52), 54), 56) și 58)—64); b) cu amendă de la 35.000 lei la 40.000 lei, pentru persoane juridice, și cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la art. 87 pct. 1)—4), 7), 10), 24)—27), 29), 31), 32), 39)—41), 43)—51) și 55); c) cu amendă de la 25.000 lei la 30.000 lei, pentru persoane juridice, și cu amendă de la 6.500 lei la 7.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la art. 87 pct. 8), 19), 20), 33), 36)—38), 42), 53) și 57). (5) Metodologia de acordare a stimulentelor pentru personalul Administrației Naționale «Apele Române» se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor.” 61. La articolul 90, litera a) se modifică și va avea următorul cuprins: ,,a) inspectorii din Administrația Națională «Apele Române»;”. 62. Mențiunea privind transpunerea normelor comunitare se modifică și va avea următorul cuprins: „Prezenta lege transpune Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE) seria L nr. 327 din 22 decembrie 2000 și Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și gestionarea riscurilor la inundații, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) seria L nr. 288 din 6 noiembrie 2007.” 63. La anexa nr. 1, după punctul 24 se introduce un nou punct, punctul 241, cu următorul cuprins: „24¹. creasta falezei: linia situată în partea superioară a falezei, care unește punctele de cea mai înaltă cotă;”. 64. în anexa nr. 1, după punctul 26 se introduc două noi puncte, punctele 26¹ și 26², cu următorul cuprins: „26¹. derivație hidrotehnică: lucrare hidrotehnică realizată pentru transferul unor volume de apă cu scopul reglementării debitelor, pentru asigurarea cerințelor de apă ale folosințelor, apărarea împotriva inundațiilor, protecția unor lucrări hidrotehnice etc.; 26². decolmatare: lucrări de întreținere a cursurilor de apă care să asigure scurgerea apelor la debite medii;”. 65. în anexa nr. 1, punctele 32 și 34 se modifică și vor avea următorul cuprins: „32 . faleza mării: mal abrupt rezultat ca urmare a acțiunii erozive a mării; 34. folosințe de apă: serviciile de apă împreună cu orice activitate identificată în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (1⁴) și (15) și ale anexei nr. 1³ ca având un impact semnificativ asupra stării apelor;”. 66. în anexa nr. 1, după punctul 36 se introduce un nou punct, punctul 36¹, cu următorul cuprins: „36¹. inundații: acoperirea temporară cu apă a terenului care în mod natural nu este acoperit cu apă. Acestea includ inundații provocate de râuri, torenți, ape marine în zonele de coastă sau cursuri de apă nepermanente;”. 12 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 114/19.11.2010 67. în anexa nr. 1, după punctul 37 se introduce un nou punct, punctul 37¹, cu următorul cuprins: „37¹. lac natural: corp de apă stătătoare apărut în decursul vremii în condiții naturale, prin cantonarea acesteia într-o formă de relief concavă (cuvetă, depresiune etc.) indiferent de intervențiile antropice ulterioare formării;”. 68. în anexa nr. 1, punctul 44 se modifică și va avea următorul cuprins: „44. plaja mării: întindere plată la țărmul mării, acoperită cu nisip sau cu pietriș. în zona de țărm a mării reprezintă o prelungire a platformei continentale;’”. 69. In anexa nr. 1, după punctul 53 se introduce un nou punct, punctul 53¹, cu următorul cuprins: „53¹. risc la inundații: combinația între probabilitatea apariției unor inundații și efectele potențial adverse pentru sănătatea umană, mediu, patrimoniul cultural și activitatea economică, asociate apariției unei inundații;”. 70. în anexa nr. 1, punctul 62 se modifică și va avea următorul cuprins: „62. starea chimică bună a apelor de suprafață: starea chimică necesară pentru atingerea obiectivelor de mediu specifice pentru corpurile de apă de suprafață, stabilite la art. 2¹ alin. (1) lit. a)—d), respectiv starea chimică bună atinsă de un corp de apă de suprafață pentru care concentrațiile poluanților nu depășesc valorile standard privind calitatea mediului prevăzute la art. 17, precum și în Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe prioritar periculoase, cu modificările și completările ulterioare, și în Ordinul ministrului mediului și gospădăririi apelor nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calității apelor de suprafață în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă;”. 71. La anexa nr. 11, titlurile secțiunilor 1.2.1—1.2.4, 1.3, 1.3.2.1, 2.2.1, 2.2.2, 2.2.4, 2.4 și 2.4.2.2 se modifică și vor avea următorul cuprins: „1.2.1. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a corpurilor de apă — râuri 1.2.2. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a corpurilor de apă — lacuri 1.2.3. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a corpurilor de apă tranzitorii 1.2.4. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a corpurilor de apă costiere 1.3. Monitoringul stării ecologice și chimice a corpurilor de apă de suprafață 1.3.2.1. Selectarea secțiunilor de monitoring 2. 2.1. Rețeaua de monitoring a corpurilor de apă subterane 2. 2.2. Densitatea secțiunilor de monitoring 2. 2.4. Interpretarea și prezentarea stării cantitative a corpurilor de apă subterane 2. 4. Monitoringul stării chimice a corpurilor de apă subterane 2.4.2.2. Selectarea secțiunilor de monitoring” 72. La anexa nr. 1¹, secțiunea 1.2.1 „Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a corpurilor de apă — râuri”, tabelul „Elemente fizico-chimice de calitate” se modifică și va avea următorul cuprins: „Elemente fizico-chimice de calitate Element Starea foarte bună Starea bună Starea moderată Condiții Valorile elementelor fizico-chimice Temperatura, bilanțul de oxigen, pH-ul, Condițiile sunt în generale corespund în totalitate sau aproape în capacitatea de neutralizare a acidului și conformitate cu totalitate condițiilor nemodificate. salinitatea nu ating niveluri peste limita atingerea valorilor Concentrațiile nutrienților rămân în intervalul stabilită pentru asigurarea funcționării specificate mai sus normal pentru condiții nemodificate. ecosistemului specific tipului și realizarea pentru elementele Nivelele de salinitate, pH-ul, bilanțul de valorilor specificate mai sus pentru biologice de calitate. oxigen, capacitatea de neutralizare a elementele biologice de calitate. acidului și temperatura nu arată semne de Concentrațiile nutrienților nu depășesc modificări antropogene și rămân în nivelurile stabilite astfel încât să se asigure intervalul normal pentru condițiile funcționarea ecosistemelor și realizarea nemodificate. valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Poluanți Concentrațiile sunt aproape de zero sau cel Concentrațiile nu depășesc valorile standard Condițiile sunt în specifici puțin sub limita de detecție pentru cele mai stabilite în conformitate cu procedura detaliată conformitate cu sintetici avansate tehnici analitice de uz general. în secțiunea 1.2.6 fără a aduce prejudicii atingerea valorilor prevederilor legale privind plasarea pe piață a specificate mai sus produselor de protecție a plantelor în pentru elementele conformitate cu Hotărârea Guvernului biologice de calitate. nr. 1559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecție a plantelor în vederea plasării pe piață și a utilizării lor pe teritoriul României, cu modificările și completările ulterioare, respectiv prevederilor privind plasarea pe piață a produselor biocide, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piață a produselor biocide, cu modificările și completările ulterioare. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 114/19.11.2010 13 Element Starea foarte bună Starea bună Starea moderată Poluanți Concentrațiile rămân în intervalul normal al Concentrațiile nu depășesc valorile standard Condițiile sunt în specifici condițiilor nemodificate (corespunzătoare stabilite în concordanță cu procedura detaliată conformitate cu nesintetici nivelelor istorice anterioare). în secțiunea 1.2.6, fără a aduce prejudicii atingerea valorilor prevederilor legale privind plasarea pe piață a specificate mai sus produselor de protecție a plantelor în pentru elementele conformitate cu Hotărârea Guvernului biologice de calitate.” nr. 1.559/2004, cu modificările și completările ulterioare, respectiv prevederilor privind plasarea pe piață a produselor biocide, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 956/2005, cu modificările și completările ulterioare. 73. în anexa nr. 1¹, secțiunea 1.2.2 „Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a corpurilor de apă — lacuri”, tabelul „Elemente fizico-chimice de calitate” se modifică și va avea următorul cuprins: „Elemente fizico-chimice de calitate Element Starea foarte bună Starea bună Starea moderată Condiții Valorile elementelor de calitate fizico- Temperatura, bilanțul de oxigen, pH, Condițiile sunt în generale chimică corespund în totalitate sau aproape capacitatea de neutralizare a acizilor, conformitate cu în totalitate cu condițiile nemodificate. transparența și salinitatea nu ating niveluri atingerea valorilor Concentrațiile de nutrienți rămân în peste intervalul stabilit astfel încât să se specificate mai sus intervalul asociat în mod normal condițiilor asigure funcționarea ecosistemului și pentru elemente nemodificate. atingerea valorilor menționate mai sus pentru biologice de calitate. Nivelurile de salinitate, pH-ul, bilanțul de elementele biologice de calitate. oxigen, capacitatea de neutralizare a Concentrația nutrienților nu depășește acizilor, transparența și temperatura nu nivelurile stabilite astfel încât să se asigure arată semne de perturbări antropogene și funcționarea ecosistemului și atingerea rămân în intervalul asociat în mod normal valorilor specificate pentru elementele condițiilor nemodificate. biologice de calitate. Poluanți Concentrațiile sunt apropiate de zero sau Concentrațiile nu depășesc valorile standard Condițiile sunt în specifici cel puțin sub limitele de detecție pentru stabilite în conformitate cu procedura detaliată conformitate cu sintetici majoritatea tehnicilor analitice de uz în secțiunea 1.2.6, fără a aduce prejudicii atingerea valorilor general. prevederilor legale privind plasarea pe piață a specificate mai sus produselor de protecție a plantelor în pentru elemente conformitate cu Hotărârea Guvernului biologice de calitate. nr. 1.559/2004, cu modificările și completările ulterioare, respectiv prevederilor privind plasarea pe piață a produselor biocide, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 956/2005, cu modificările și completările ulterioare. Poluanți Concentrațiile rămân în intervalul normal al Concentrațiile nu depășesc valorile standard Condițiile sunt în specifici condițiilor nemodificate (corespunzătoare stabilite în conformitate cu procedura detaliată conformitate cu nesintetici nivelelor istorice anterioare). în secțiunea 1.2.6, fără a aduce prejudicii atingerea valorilor prevederilor legale privind plasarea pe piață a specificate mai sus produselor de protecție a plantelor în pentru elemente conformitate cu Hotărârea Guvernului biologice de calitate.” nr. 1.559/2004, cu modificările și completările ulterioare, respectiv prevederilor privind plasarea pe piață a produselor biocide, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 956/2005, cu modificările și completările ulterioare. 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 114/19.11.2010 74. La anexa nr. 1¹, secțiunea 1.2.3 „Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a corpurilor de apă tranzitorii”, tabelul „Elemente fizico-chimice de calitate” se modifică și va avea următorul cuprins: „Elemente fizico-chimice de calitate Element Starea foarte bună Starea bună Starea moderată Condiții Elementele fizico-chimice corespund în Temperatura, condițiile de oxigenare și Condițiile sunt în generale totalitate sau aproape în totalitate condițiilor transparența nu ating niveluri în afara conformitate cu nemodificate. intervalelor stabilite astfel încât să se asigure atingerea valorilor Concentrațiile nutrienților rămân în intervalul funcționarea ecosistemelor și atingerea menționate mai sus asociat în mod normal cu condițiile valorilor specificate mai sus pentru pentru elementele nemodificate. elementele biologice de calitate. biologice de calitate. Temperatura, bilanțul oxigenului și Concentrațiile nutrienților nu depășesc transparența nu arată semne de perturbare nivelurile stabilite astfel încât să se asigure antropogenă și rămân în intervalul asociat funcționarea ecosistemului și atingerea în mod normal condițiilor nemodificate. valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Poluanți Concentrațiile sunt apropiate de zero sau Concentrațiile nu depășesc valorile standard Condițiile sunt în specifici cel puțin sub limita de detecție pentru stabilite în conformitate cu procedura detaliată conformitate cu sintetici majoritatea tehnicilor analitice avansate de în secțiunea 1.2.6 fără a aduce prejudicii atingerea valorilor uz general. prevederilor legale privind plasarea pe piață a menționate mai sus produselor de protecție a plantelor în pentru elementele conformitate cu Hotărârea Guvernului biologice de calitate. nr. 1.559/2004, cu modificările și completările ulterioare, respectiv prevederilor privind plasarea pe piață a produselor biocide, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piață a produselor biocide, cu modificările și completările ulterioare. Poluanți Concentrațiile rămân în intervalul asociat, în Concentrațiile nu depășesc valorile standard Condițiile sunt în specifici mod normal, condițiilor nemodificate stabilite în conformitate cu procedura detaliată conformitate cu nesintetici (corespunzătoare nivelelor istorice în secțiunea 1.2.6 fără a aduce prejudicii atingerea valorilor anterioare). prevederilor legale privind plasarea pe piață a menționate mai sus produselor de protecție a plantelor în pentru elementele conformitate cu Hotărârea Guvernului biologice de calitate.” nr. 1.559/2004, cu modificările și completările ulterioare, respectiv prevederilor privind plasarea pe piață a produselor biocide, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 956/2005, cu modificările și completările ulterioare. 75. La anexa nr. 1¹, secțiunea 1.2.4 „Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a corpurilor de apă costiere”, tabelul „Elemente fizico-chimice de calitate” se modifică și va avea următorul cuprins: „Elemente fizico-chimice de calitate Element Starea foarte bună Starea bună Starea moderată Condiții Elementele fizico-chimice corespund în Temperatura, condițiile de oxigenare și Condițiile sunt în generale totalitate sau aproape în totalitate condițiilor transparență nu ating niveluri în afara conformitate cu nemodificate. intervalului stabilit astfel încât să se asigure atingerea valorilor Concentrațiile nutrienților rămân în intervalul funcționarea ecosistemului și să se asigure specifice menționate asociat în mod normal cu condițiile atingerea valorilor specificate mai sus pentru mai sus pentru nemodificate. elementele biologice de calitate. elementele biologice MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 114/19.11.2010 15 Element Starea foarte bună Starea bună Starea moderată Temperatura, bilanțul de oxigen și Concentrațiile nutrienților nu depășesc de calitate. transparența nu arată semne de perturbare nivelurile stabilite pentru funcționarea antropogenă și rămân în intervalul asociat ecosistemului și atingerea valorilor specificate în mod normal cu condițiile nemodificate. mai sus pentru elementele biologice de calitate. Poluanți Concentrațiile sunt apropiate de zero sau Concentrațiile nu depășesc valorile standard Condițiile sunt în specifici cel puțin sub limitele de detecție a celor mai stabilite în conformitate cu procedura detaliată conformitate cu sintetici avansate tehnici analitice de uz general. în secțiunea 1.2.6, fără a aduce prejudicii atingerea valorilor prevederilor legale privind plasarea pe piață a specifice menționate produselor de protecție a plantelor în mai sus pentru conformitate cu Hotărârea Guvernului elementele biologice nr. 1.559/2004, cu modificările și completările de calitate. ulterioare, respectiv prevederilor privind plasarea pe piață a produselor biocide, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 956/2005, cu modificările și completările ulterioare. Poluanți Concentrațiile rămân în intervalul normal al Concentrațiile nu depășesc valorile standard Condițiile sunt în specifici condițiilor nemodificate (corespunzătoare stabilite în concordanță cu procedura detaliată conformitate cu nesintetici nivelelor istorice anterioare). în secțiunea 1.2.6, fără a aduce prejudicii atingerea valorilor prevederilor legale privind plasarea pe piață a specifice menționate produselor de protecție a plantelor în mai sus pentru conformitate cu Hotărârea Guvernului elementele biologice nr. 1.559/2004, cu modificările și completările de calitate.” ulterioare, respectiv prevederilor privind plasarea pe piață a produselor biocide, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 956/2005, cu modificările și completările ulterioare. 76. La anexa nr. 1¹, secțiunea 1.2.5 „Definiții pentru potențialul ecologic foarte bun, bun sau moderat pentru corpurile de apă puternic modificate sau artificiale”, tabelul „Elemente fizico-chimice de calitate” se modifică și va avea următorul cuprins: „Elemente fizico-chimice de calitate Element Starea foarte bună Starea bună Starea moderată Condiții Elementele fizico-chimice corespund în Valorile elementelor fizico-chimice sunt în Condițiile sunt în generale totalitate sau aproape în totalitate cu intervalul stabilit astfel încât să se asigure conformitate cu condițiile nemodificate asociate tipului de funcționarea ecosistemelor și să se atingă atingerea valorilor corp de apă de suprafață cel mai apropiat valorile specificate anterior pentru elementele specificate mai sus comparabil cu corpurile de apă puternic biologice de calitate. pentru elementele modificate sau artificiale în cauză. Temperatura și pH nu depășesc nivelurile din biologice de calitate. Concentrațiile nutrienților rămân în intervalul intervalul stabilit pentru a asigura funcționarea asociat în mod normal cu astfel de condiții ecosistemului și atingerea valorilor nemodificate. menționate mai sus pentru elementele Nivelurile temperaturii, bilanțului de oxigen biologice de calitate. și al pH-ului sunt în conformitate cu acelea Concentrațiile nutrienților nu depășesc găsite în cele mai apropiate tipuri de corp nivelurile stabilite astfel încât să se asigure de apă comparabile, aflate în condiții funcționarea ecosistemelor și atingerea nemodificate. valorilor menționate mai sus pentru elementele biologice de calitate. 16 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 114/19.11.2010 Element Starea foarte bună Starea bună Starea moderată Poluanți Concentrațiile apropiate de zero sau cel Concentrațiile nu depășesc valorile standard Condițiile sunt în specifici puțin sub limitele de detecție pentru cele stabilite în conformitate cu procedura detaliată conformitate cu sintetici mai avansate tehnologii analitice de uz în secțiunea 1.2.6, fără a aduce prejudicii atingerea valorilor general. prevederilor legale privind plasarea pe piață a specificate mai sus produselor de protecție a plantelor în pentru elementele conformitate cu Hotărârea Guvernului biologice de calitate. nr. 1.559/2004, cu modificările și completările ulterioare, respectiv prevederilor privind plasarea pe piață a produselor biocide, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 956/2005, cu modificările și completările ulterioare. Poluanți Concentrațiile rămân în intervalul asociat în Concentrațiile nu depășesc valorile standard Condițiile sunt în specifici mod normal condițiilor nemodificate găsite stabilite în concordanță cu procedura detaliată conformitate cu nesintetici în tipul de corp de apă de suprafață aflat cel în secțiunea 1.2.6, fără a aduce prejudicii atingerea valorilor mai aproape comparabil cu corpul de apă prevederilor legale privind plasarea pe piață a specificate mai sus artificial sau cu modificări importante, aflat produselor de protecție a plantelor în pentru elementele în cauză. conformitate cu Hotărârea Guvernului biologice de calitate.” nr. 1.559/2004, cu modificările și completările ulterioare, respectiv prevederilor privind plasarea pe piață a produselor biocide, în conformitate cu. Hotărârea Guvernului nr. 956/2005, cu modificările și completările ulterioare. 77. în anexa nr. 1¹, secțiunea 1.2.6. „Procedura de stabilire a standardelor de calitate pentru substanțele chimice”, primul paragraf se modifică și va avea următorul cuprins: „Pentru determinarea standardelor de calitate de mediu pentru poluanții prevăzuți la pct. 1—9 din anexa nr. 6, în scopul protecției biotei acvatice, trebuie să se acționeze în conformitate cu prevederile de mai jos. Standardele pot fi stabilite pentru apă, sediment sau biota.” 78. în anexa nr. 1¹, secțiunea 1.3 „Monitoringul stării ecologice și chimice a apelor de suprafață”, primul paragraf se modifică și va avea următorul cuprins: „Rețeaua de monitoring al corpurilor de apă de suprafață trebuie să fie stabilită în conformitate cu prevederile art. 35. Rețeaua de monitoring trebuie să fie proiectată astfel încât să asigure o vedere generală, coerentă și cuprinzătoare a stării ecologice și chimice în cadrul fiecărui bazin hidrografic și să permită clasificarea corpurilor de apă în 5 clase, în conformitate cu definițiile normative prevăzute la secțiunea 1.2. Trebuie elaborată o hartă sau hărți care să arate rețeaua de monitoring al corpurilor de apă de suprafață din schema directoare de amenajare și management al bazinului hidrografic. Pe baza caracterizării și evaluării impactului, efectuate în conformitate cu art. 43 alin. (I⁴) și (1⁵) și anexa nr. 1³, pentru fiecare perioadă la care se aplică o schemă directoare la nivel de bazin hidrografic, trebuie să se stabilească un program de monitoring de supraveghere și un program de monitoring operațional. în anumite cazuri se pot stabili programe de monitoring de investigare.” 79. în anexa nr. 1¹, secțiunea 1.3.1 „Proiectarea programului de monitoring de supraveghere”, la subpunctul 1.3.1.1 „Obiectiv”, litera a) se modifică și va avea următorul cuprins: „a) suplimentarea și validarea procedurii de evaluare a impactului, prevăzută în anexa nr. 1³;”. 80. în anexa nr. 1¹, secțiunea 1.3.1 „Proiectarea programului de monitoring de supraveghere”, la subpunctul 1.3.1.1 „Obiectiv”, ultimul paragraf se modifică și va avea următorul cuprins: „Rezultatele unui astfel de program de monitoring trebuie revizuite și folosite, în combinație cu procedura de evaluare a impactului prevăzută în anexa nr. I³, pentru determinarea cerințelor pentru programele de monitoring din schemele directoare la nivel de bazin hidrografic actuale și viitoare.” 81. în anexa nr. 1¹, secțiunea 1.3.1 „Proiectarea programului de monitoring de supraveghere”, la subpunctul 1.3.1.3 „Selectarea elementelor de calitate”, litera e) se modifică și va avea următorul cuprins: „e) alți poluanți evacuați în cantități importante în bazinul sau subbazinul hidrografic, în afară de cazul în care exercițiul anterior de monitoring de supraveghere a demonstrat că respectivul corp de apă a atins starea bună și nu există nicio dovadă, în urma revizuirii impactului activității umane în conformitate cu prevederile anexei nr. 1³, din care să rezulte că s-a schimbat impactul asupra corpului de apă. în acest caz monitoringul de supraveghere trebuie să fie efectuat o dată pe perioada de valabilitate a 3 scheme directoare succesive, elaborate la nivel de bazin hidrografic.” 82. în anexa nr. 1¹, secțiunea 1.3.2 „Proiectarea programului de monitoring operațional”, ultimul paragraf se modifică și va avea următorul cuprins: „Programul poate fi amendat în perioada de valabilitate a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic, în funcție de informațiile obținute ca parte a cerințelor prevăzute în anexa nr. 1³ sau ca parte a prezentei anexe, în particular pentru a permite o reducere a frecvenței cu care un impact este depistat a fi nesemnificativ sau pentru ca presiunea semnificativă generată de impact să fie eliminată.” 83. în anexa nr. 1¹, secțiunea 1.3.2 „Proiectarea programului de monitoring operațional”, subpunctul 1.3.2.1 „Selectarea secțiunilor de monitoring” se modifică și va avea următorul cuprins: „1.3.2.1. Selectarea secțiunilor de monitoring Monitoringul operațional trebuie să fie realizat pentru toate acele corpuri de apă care, pe baza evaluării impactului realizat MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 114/19.11.2010 17 conform prevederilor anexei nr. 1³ sau a monitoringului de supraveghere, sunt identificate ca având riscul de a nu îndeplini obiectivele sale de mediu pentru corpurile de apă de suprafață sau subterane, prevăzute conform art. 2¹, și pentru acele corpuri de apă în care sunt evacuate substanțele incluse în lista substanțelor prioritare. Punctele de monitoring trebuie selectate pentru substanțele din lista prioritară după cum s-a specificat în legislația care stabilește valorile standard relevante privind calitatea apelor și a mediului acvatic. în toate celelalte cazuri, inclusiv pentru substanțele din lista prioritară, acolo unde nu există instrucțiuni specifice în legislația specifică, punctele de monitoring trebuie să fie stabilite după cum urmează: a) pentru corpurile de apă supuse riscului din cauza presiunilor semnificative de impact a surselor punctuale se vor stabili suficiente puncte de monitoring în cadrul fiecărui corp de apă, în scopul evaluării impactului surselor punctuale. în cazul în care un corp de apă este supus unor presiuni multiple din partea surselor punctuale, punctele de monitoring pot fi selectate pentru evaluarea mărimii și impactului acestor presiuni ca un întreg; b) pentru corpurile de apă supuse riscului din cauza presiunilor semnificative de impact a surselor difuze se vor stabili suficiente puncte de monitoring în cadrul unor corpuri de apă selectate, în scopul evaluării impactului surselor difuze. Selectarea corpurilor de apă trebuie făcută astfel încât acestea să fie reprezentative pentru riscul relativ al apariției presiunilor din cauza surselor difuze și pentru riscul relativ ai neîndeplinirii stării bune a apelor de suprafață; c) pentru corpurile de apă supuse riscului din cauza presiunilor hidromorfologice se vor stabili suficiente puncte de monitoring în cadrul unei selecții a corpurilor de apă, în scopul evaluării mărimii și impactului presiunilor hidromorfologice. Selectarea corpurilor de apă trebuie să fie caracteristică pentru impactul global al presiunii hidromorfologice la care sunt supuse toate corpurile de apă.” 84. în anexa nr. 1¹, secțiunea 1.4.3 „Prezentarea rezultatelor monitoringului și clasificarea stării chimice”, tabelul 1.4.3 se modifică și va avea următorul cuprins: „Tabel nr. 1.4.3 Clasificarea stării chimice Cod de culori Bună Albastru Altă stare inferioară stării bune Roșu” 85. în anexa nr. 1¹, secțiunea 2.2 „Monitoringul stării cantitative a apelor subterane”, subpunctul 2.2.1 „Rețeaua de monitoring a nivelului apelor subterane” se modifică și va avea următorul cuprins: „2.2.1. Rețeaua de monitoring a nivelului apelor subterane Rețeaua de monitoring a corpurilor de apă subterane trebuie să fie stabilită în concordanță cu prevederile art. 2⁶ alin. (1) și (2), art. 5 alin. (1), art. 17 lit. a²) și art. 35 alin. (1³). Rețeaua de monitoring trebuie să fie proiectată astfel încât să asigure o evaluare credibilă a stării cantitative a tuturor corpurilor sau a grupurilor de corpuri de apă subterană, inclusiv evaluarea resurselor de ape subterane disponibile. Rețeaua de monitoring a corpurilor de apă subterane va fi prezentată în schema directoare la nivel de bazin hidrografic, pe o hartă sau pe hărți.” 86. în anexa nr. 1¹, secțiunea 2.2 „Monitoringul stării cantitative a apelor subterane”, la subpunctul 2.2.4 „Interpretarea și prezentarea stării cantitative a apelor subterane”, primul paragraf se modifică și va avea următorul cuprins: „Rezultatele obținute din rețeaua de monitoring pentru un corp sau grup de corpuri de apă subterană trebuie să fie folosite pentru evaluarea stării cantitative a acestui corp sau acelor corpuri de apă subterană. Conform prevederilor secțiunii 2.5, trebuie să se realizeze o hartă a evaluării stării cantitative care rezultă, utilizând următoarele coduri de culori: Starea cantitativă bună — verde Starea cantitativă slabă — roșu.” 87. în anexa nr. 11, secțiunea 2.4 „Monitoringul stării chimice a apelor subterane”, la subpunctul 2.4.1 „Rețeaua de monitoring a apelor subterane”, primul și al doilea paragraf se modifică și vor avea următorul cuprins: „Rețeaua de monitoring a corpurilor de apă subterane trebuie să fie stabilită în concordanță cu prevederile art. 2⁶ alin. (1) și (2), art. 5 alin. (1), art. 17 lit. a²) și art. 35 alin. (1³). Rețeaua de monitoring trebuie să fie astfei proiectată încât să ofere o imagine generală coerentă și cuprinzătoare a stării chimice a corpurilor de apă subterane în cadrul fiecărui bazin hidrografic și să detecteze prezența tendințelor de creștere, pe termen lung, a concentrațiilor poluanților din cauza activităților antropogene. Pe baza caracterizării și evaluării impactului efectuate în conformitate cu art. 43 alin. ’(1⁴) și (1⁵) și cu anexa nr. 1³, pentru fiecare perioadă de aplicare a unei scheme directoare la nivel de bazin hidrografic, trebuie să se stabilească un program de monitorizare de supraveghere. Rezultatele acestui program trebuie să fie utilizate pentru stabilirea unui program de monitoring operațional care să fie aplicat pentru perioada de timp rămasă de aplicare a schemei-cadru.” 88. în anexa nr. 1¹, secțiunea 2.4 „Monitoringul stării chimice a apelor subterane”, la subpunctul 2.4.2.2 „Selectarea amplasamentelor de monitoring”, litera a) se modifică și va avea următorul cuprins: „a) corpurile de apă identificate ca fiind la risc semnificativ, ca urmare a exercițiului de caracterizare efectuat în conformitate cu prevederile anexei nr. 1³;” 89. în anexa nr. 1¹, secțiunea 2.4 „Monitoringul stării chimice a apelor subterane”, la subpunctul 2.4.2.3 „Selectarea parametrilor”, penultimul paragraf se modifică și va avea următorul cuprins: „Corpurile de apă subterane, care sunt identificate în conformitate cu prevederile anexei nr. 1³ ca fiind la risc de a nu atinge starea bună, trebuie de asemenea să fie monitorizate pentru acei parametri care sunt caracteristici impactului determinat de activitățile antropogene.” 90. în anexa nr. 1¹, secțiunea 2.4 „Monitoringul stării chimice a apelor subterane”, subpunctul 2.4.3.2 „Selectarea punctelor de monitoring” se modifică și va avea următorul cuprins: „2.4.3.2. Selectarea punctelor de monitoring Monitoringul operațional trebuie să fie efectuat pentru toate acele corpuri sau grupuri de corpuri de apă care, pe baza atât a evaluării impactului, efectuată în conformitate cu prevederile anexei nr. 1³, cât și a monitoringului de supraveghere, sunt identificate ca având un risc de neîndeplinire a obiectivelor de mediu. Alegerea punctelor de monitoring trebuie, de asemenea, să reflecte o evaluare a felului cum datele de monitoring din amplasamentele respective furnizează informații referitoare la starea de calitate a corpului sau corpurilor de apă subterană.” 91. în anexa nr. 1², punctul 1 se modifică și va avea următorul cuprins: „1. Registrul zonelor protejate prevăzut la art. 5¹ trebuie să includă următoarele tipuri de zone protejate: (i) zonele desemnate pentru captarea apelor pentru utilizarea în scop potabil, stabilite în conformitate cu prevederile art. 2⁶, art. 5 alin. (1) și art. 17 lit. a²); (ii) zonele desemnate pentru protecția speciilor acvatice importante din punct de vedere economic; (iii) corpurile de apă desemnate ca ape cu scop recreațional, inclusiv arii destinate ca ape de îmbăiere, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru îmbăiere, cu modificările ulterioare; (iv) zonele sensibile la nutrienți desemnate în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului 18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 114/19.11.2010 nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate’ cu modificările și completările ulterioare, inclusiv ariile desemnate ca zone vulnerabile la nitrați în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, cu modificările și completările ulterioare; (v) zonele destinate protecției habitatelor sau speciilor unde menținerea sau îmbunătățirea stării apelor este un factor important pentru protecția acestora, inclusiv siturile pentru Natura 2000 relevante în acest sens, desemnate în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și a faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare.” 92. Titlul anexei nr. 1³ se modifică și va avea următorul cuprins: „Delimitarea și caracterizarea corpurilor de apă. Evaluarea impactului și presiunilor generate de activitățile antropice” 93. în anexa nr. 1³, punctul 1 „Ape de suprafață”, la subpunctul 1.1 „Caracterizarea tipurilor de corpuri de ape de suprafață”, litera d) se modifică și va avea următorul cuprins: ,,d) Dacă este folosit «sistemul B», trebuie să se realizeze cel puțin același grad de diferențiere pe care l-ar obține prin folosirea «sistemului A». Conform acestui sistem, corpurile de apă de suprafață din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie să fie diferențiate în tipuri, folosind valorile pentru elementele de descriere obligatorii și elementele de descriere opționale, asemănătoare, sau combinații de elemente de descriere, care sunt necesare pentru a se asigura că pot fi derivate într-o manieră corespunzătoare condițiile de referință biologice specifice tipului.” 94. în anexa nr. 1³, punctul 1 „Ape de suprafață”, la subpunctul 1.4 „Identificarea presiunilor antropice”, partea introductivă și literele a) și b) se modifică și vor avea următorul cuprins: „1.4. Identificarea presiunilor antropice în vederea stabilirii impactului antropic, se vor colecta și reactualiza informațiile despre tipul și mărimea presiunilor antropice semnificative la care sunt supuse în mod deosebit corpurile de apă de suprafață din fiecare district al bazinului hidrografic, în special următoarele: a) estimarea și identificarea surselor de poluare punctiforme, în particular cu substanțele prevăzute în anexa nr. 6, provenite din activități urbane, industriale sau agricole ori din alte instalații și activități,’bazate printre altele pe informațiile privind epurarea apelor uzate, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) și (3)—(5) și art. 12 alin. (3)—(7) din anexa la Normele tehnice privind colectarea, epurarea și evacuarea apelor uzate urbane, NTPA-011, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 188/2002, pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările și completările ulterioare, protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, în conformitate cu prevederile’ Hotărârii Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, cu modificările și completările ulterioare, și, pentru scopurile schemei directoare inițiale la nivel de bazin hidrografic, pe informațiile privind descărcarea anumitor substanțe periculoase în mediu acvatic, în conformitate cu art. 7 și 8 din Programul de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe prioritar periculoase, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 351/2005, cu modificările și completările ulterioare, pe informațiile privind prevenirea și controlul integrat al poluării, în conformitate cu prevederile art. 31—33 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea și controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 84/2006, calitatea apei de suprafață destinată prelevării în scop potabil, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafață utilizate pentru potabilizare și a Normativului privind metodele de măsurare și frecvența de prelevare și analiză a probelor din apele de suprafață destinate producerii de apă potabilă, cu modificările și completările ulterioare, calitatea apei pentru pești, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 202/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafață care necesită protecție și ameliorare în scopul susținerii vieții piscicole, cu modificările și completările ulterioare, calitatea apei pentru moluște, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 201/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor pentru moluște, cu modificările și completările ulterioare, calitatea apei de îmbăiere, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru îmbăiere, cu modificările ulterioare; b) estimarea și identificarea surselor importante de poluare difuză, în particular cu substanțele prevăzute în anexa nr. 6, provenite din activități urbane, industriale sau agricole sau din alte instalații și activități, bazate printre altele, pe informațiile privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, în conformitate cu prevederile art. 3, 4, 6 și 8 din Hotărârea Guvernului nr. 964/2000, cu modificările și completările ulterioare, pe informațiile privind plasarea pe piață a produselor biocide, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piață a produselor biocide, cu modificările și completările ulterioare, calitatea apei potabile, în conformitate cu Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările și completările ulterioare, și, pentru scopurile schemei directoare inițiale la nivel de bazin hidrografic, pe informațiile privind descărcarea anumitor substanțe periculoase în mediul acvatic, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 351/2005, cu modificările și completările ulterioare, calitatea apei de suprafață destinate prelevării în scop potabil, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 100/2002, cu modificările și completările ulterioare, calitatea apei pentru pești, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 202/2002, cu modificările și completările ulterioare, calitatea apei pentru moluște, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 201/2002, cu modificările și completările ulterioare, plasarea pe piață a produselor de protecție a plantelor, în conformitate cu prevederile art. 22 și 37 din Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecție a plantelor în vederea plasării pe piață și a utilizării lor pe teritoriul României, cu modificările și completările ulterioare, și calitatea apei de îmbăiere, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 459/2002, cu modificările ulterioare;”. 95. în anexa nr. 1³, punctul 1 „Ape de suprafață”, la subpunctul 1.5 „Evaluarea impactului”, ultimul paragraf se modifică și va avea următorul cuprins: „Pentru acele corpuri identificate ca fiind la risc de a nu îndeplini obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane, acolo unde este necesar, trebuie să fie efectuată caracterizarea ulterioară, pentru a optimiza proiectarea ambelor tipuri de programe de monitoring, prevăzute la art. 35 alin. (1¹)—(1⁵), inclusiv a programelor de măsuri prevăzute la art. 20 alin. (1)—(6), art. 43 alin. (1⁸), (19), (2), (4), (5) și (6) și în anexa nr. 3 lit. C «Conținutul programelor de măsuri».” MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 114/19.11.2010 19 96. în anexa nr. 1³, titlul punctului 2 se modifică și va avea următorul cuprins: „2. CORPURI DE APĂ SUBTERANE” 97. în anexa nr. 1³, punctul 2 „Ape subterane”, la subpunctul 2.2 „Caracterizarea ulterioară”, partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins: „Ca urmare a acestei caracterizări inițiale, se va efectua caracterizarea ulterioară a acelui corp sau a acelor corpuri de apă subterană care au fost identificate ca fiind la risc, în scopul stabilirii unei evaluări mai precise a semnificației acestui risc și al identificării oricăror măsuri necesare, în conformitate cu prevederile art. 20 alin. (1)—(6), art. 43 alin. (1⁸), (1⁹), (2), (4), (5) și (6) și ale anexei nr. 3 lit. C «Conținutul programelor de măsuri». Această caracterizare trebuie să includă informații relevante despre impactul activității umane și, acolo unde este necesar, informații despre:”. 98. în anexa nr. 1³, punctul 2 „Ape subterane”, la subpunctul 2.4 „Revizuirea impactului schimbărilor nivelurilor apei subterane”, primul paragraf se modifică și va avea următorul cuprins: „Se vor identifica acele corpuri de ape subterane pentru care trebuie să fie specificate, în conformitate cu prevederile art. 2⁴, obiectivele de mediu mai puțin severe, inclusiv ca rezultat al luării în considerare a efectelor stării corpului de apă asupra:”. 99. în anexa nr. 1³, la punctul 2 „Ape subterane”, subpunctul 2.5 se modifică și va avea următorul cuprins: „2.5. Revizuirea impactului poluării asupra calității apelor subterane Se vor identifica acele corpuri de ape subterane pentru care trebuie să fie specificate, în conformitate cu prevederile art. 2⁴, obiective de mediu mai puțin severe și unde, ca rezultat al impactului activității umane, determinat în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (1⁴), corpul de apă subterană este atât de poluat încât atingerea stării chimice bune a apelor subterane este nerealizabilă sau deosebit de costisitoare.” 100. Titlul anexei nr. 1⁴ se modifică și va avea următorul cuprins: „Schema districtelor de bazine hidrografice, cu limitele acestora” 101. în anexa nr. 3, la litera A „Schemele directoare de amenajare și management a apelor la nivel de bazin hidrografic”, partea introductivă a punctului 1 și punctele 3, 4, 6, 7, 7.3, 7.4, 7.5, 7.9, 7.11 și 11 se modifică și vor avea următorul cuprins: „1 . o descriere generală a caracteristicilor districtelor bazinelor hidrografice impuse de prevederile art. 43 alin. (1⁴) și (1⁵) și ale anexei nr. 1³: 3. identificarea și trasarea pe hartă a zonelor protejate prevăzute la art. 5¹ și în anexa nr. 1²; 4. o hartă a rețelelor de monitoring și o prezentare pe hartă a rezultatelor programelor de monitoring efectuate conform prevederilor art. 35 și ale anexei nr. 1¹, pentru starea: a) corpurilor de apă de suprafață (ecologică și chimică); b) corpurilor de apă subterane (chimică și cantitativă); c) zonelor protejate; 6. un rezumat al analizelor economice ale utilizării apei, în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (1⁴) și (1⁵) și ale anexei nr. 4; 7. un rezumat al programului sau programelor de măsuri adoptate în conformitate cu prevederile art. 20 alin. (1)—(6), art. 43 alin. (1⁸), (1⁹), (2), (4), (5) și (6) și ale anexei nr. 3 lit. C «Conținutul programelor de măsuri», inclusiv modurile în care obiectivele stabilite în conformitate cu prevederile art. 2¹ sunt atinse prin acestea. 7.3. un rezumat al măsurilor luate pentru îndeplinirea cerințelor privind apa utilizată pentru prelevarea de apă potabilă, în conformitate cu prevederile art. 2⁶ alin. (1) și (2), art. 5 alin. (1), art. 17 lit. a²) și art. 35 alin. (1³) și (1⁴); 7.4. un rezumat al măsurilor de control impuse asupra captărilor și alocării apei, inclusiv referința înregistrării și identificării cazurilor în care s-au făcut excepții, în conformitate cu prevederile lit. e) de la lit. C «Conținutul programelor de măsuri»; 7.5. un rezumat al măsurilor de control adoptate pentru evacuările de ape uzate din surse punctuale și din alte activități cu un impact asupra stării apelor, în conformitate cu prevederile lit. g), respectiv i) de la lit. C «Conținutul programelor de măsuri»; 7.9. un rezumat al măsurilor luate, în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (5) și (6), pentru corpurile de apă care nu au realizat obiectivele stabilite în conformitate cu prevederile art. 2¹; 7.11. detalii asupra măsurilor luate pentru evitarea creșterii poluării apelor marine, în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (4); 11. punctele de contact și procedurile pentru obținerea documentațiilor de bază și a informațiilor legate de informarea și consultarea publicului în conformitate cu art. 43 și, în particular, detalii referitoare la măsurile de control adoptate în conformitate cu prevederile lit. g) și i) de la lit. C, precum și detalii referitoare la datele existente de monitoring colectate în conformitate cu prevederile art. 35 și ale anexei nr. 1¹;”. 102. în anexa nr. 3, la litera B „Prima actualizare a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic”, punctele 2 și 4 se modifică și vor avea următorul cuprins: „2. o evaluare a progresului făcut pentru atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane, inclusiv prezentarea rezultatelor pentru perioada de aplicare a schemei directoare anterioare, sub formă de hartă, și o explicație pentru orice obiective de mediu care nu au fost îndeplinite; 4. un rezumat al tuturor măsurilor intermediare suplimentare adoptate, în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (5) și (6), de la publicarea versiunii anterioare a schemei directoare la nivel de bazin_hidrografic.” 103. în anexa nr. 3, la litera C „Conținutul programelor de măsuri”, primul paragraf și literele a), d), e), g), i) și k) ale paragrafului 3 se modifică și vor avea următorul cuprins: „Pentru fiecare bazin hidrografic se stabilește un program de măsuri, care va ține seama de caracteristicile bazinului hidrografic, presiunile generate de activitățile umane și impactul acestora asupra mediului și analiza economică a folosințelor de apă, realizate în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (1⁴), și va urmări atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane și pentru zonele protejate asociate bazinului hidrografic. a) măsurile de implementare a legislației privind protecția calității apei, inclusiv măsurile privind apa de îmbăiere, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru îmbăiere, cu modificările ulterioare, apa potabilă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările și completările ulterioare, accidentele majore cu impact asupra mediului, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase, cu modificările ulterioare, epurarea apelor uzate urbane, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările și completările ulterioare, reducerea poluării cu 20 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 114/19.11.2010 nitrați proveniți din agricultură, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, cu modificările și completările ulterioare, descărcarea substanțelor periculoase în ape, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe prioritar periculoase, cu modificările și completările ulterioare, evaluarea impactului asupra mediului, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului, nămolurile provenite din stațiile de epurare, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului mediului și gospodăririi apelor și al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 344/708/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecția mediului și în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură, cu modificările și completările ulterioare, produse pentru protecția plantelor, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecție a plantelor în vederea plasării pe piață și a utilizării lor pe teritoriul României, cu modificările și completările ulterioare, protecția plantelor, controlul integrat al poluării industriale, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea și controlul integrat al poluării aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 84/2006, protecția habitatelor sau speciilor, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și a faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare; d) măsuri privind asigurarea calității apei potabile, inclusiv măsuri de protecție a calității apei, pentru a reduce nivelul de tratare necesar pentru producerea de apă potabilă, în conformitate cu prevederile art. 2⁶ alin. (1) și (2), art. 5 alin. (1) și art. 17 lit. a²); e) autorizarea prealabilă și controalele privind captările de apă dulce de suprafață și subterană și îndiguirile de apă de suprafață, inclusiv un registru al captărilor de apă. Controalele vor fi reanalizate periodic și, unde este necesar, reactualizate. Se exceptează de la controale acele prelevări sau îndiguiri care nu au un impact semnificativ asupra stării apei; g) reglementarea prealabilă a evacuărilor din surse punctuale, care pot cauza poluarea apelor, inclusiv introducerea de poluanți în apă, sau autorizarea prealabilă ori înregistrarea pe baza unor reguli generale obligatorii, stabilind controlul emisiilor pentru poluanții de interes, inclusiv controlul acestora, în conformitate cu prevederile art. 2⁸. Controlul va fi reanalizat periodic și, unde este necesar, reactualizat; i) măsuri pentru orice alt impact advers semnificativ asupra apelor, identificate conform prevederilor art. 43 alin. (1⁴) și (1⁵) și ale anexei nr. 1³, în special măsuri pentru asigurarea conformării condițiilor hidrologice ale corpurilor de apă cu realizarea stării ecologice bune sau potențialului ecologic bun solicitate pentru corpurile de apă desemnate ca artificiale sau puternic modificate. Controlul poate fi sub forma unei autorizări prealabile, inclusiv interzicerea evacuării de poluanți în apă, sau a unei înregistrări pe baza unor reguli generale obligatorii. Controlul va fi reanalizat periodic și, unde este necesar, reactualizat; k) măsuri pentru eliminarea poluării apelor de suprafață cu substanțe prioritar periculoase și reducerea treptată a poluării cu alte substanțe care altfel ar putea conduce la nerealizarea obiectivelor stabilite pentru corpurile de apă, în conformitate cu prevederile art. 2¹;”. 104. Anexa nr. 4 se modifică si va avea următorul cuprins: „ANEXA Nr. 4 ANALIZA ECONOMICĂ Analiza economică, capitol al planurilor de management pe bazine hidrografice — componenta de gospodărire calitativă a schemelor directoare, se va realiza la nivelul fiecărui bazin hidrografic și va fi structurată pe două părți: 1. Analiza economică a gestionării și utilizării durabile a apei în bazinul hidrografic; 2. Analiza economică în contextul programului de măsuri, prevăzut la art. 43 alin. (1⁸), secțiune-cheie a planului de management pe bazine hidrografice. 1 . Analiza economică a gestionării și utilizării durabile a apei va conține informații suficiente și detaliate aferente: • evaluării importanței economice a activității de gestionare și utilizare durabilă a apei; • evaluării tendințelor privind evoluția cerinței de apă și a volumelor de apă prelevate la nivelul bazinului/spațiului hidrografic, precum și a indicatorilor macroeconomici pe termen mediu și lung; • mecanismului recuperării costurilor, pentru gestionarea durabilă a resurselor de apă, respectând principiile «poluatorul plătește» și «utilizatorul plătește», mecanism stabilit în baza contribuțiilor aferente pe categorii de surse și utilizatori și luând în calcul cheltuielile corespunzătoare serviciilor de: — administrare, exploatare și întreținere a infrastructurii Sistemului național de gospodărire a apelor, întreținerii cursurilor de apă, lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor; — administrare, exploatare și întreținere a albiilor minore ale apelor, a cuvetelor lacurilor și bălților, în starea lor naturală sau amenajată, a falezei și plajei mării, a zonelor umede și a celor protejate, aflate în patrimoniu; — administrare, exploatare și întreținere a infrastructurii Sistemului național de veghe hidrologică și hidrogeologică; — administrare, exploatare și întreținere a Sistemului național de supraveghere a calității resurselor de apă — supraveghere a calității resurselor de apă de suprafață și subterane, de prevenire și avertizare în caz de poluări accidentale, precum și de supraveghere cantitativă a resurselor de apă; — administrare, exploatare și întreținere a rețelei naționale de observații și măsurători hidrologice și hidrogeologice; — protecție, restaurare și valorificare a resurselor de apă, constituirea și gestionarea fondului național de date hidrologice, hidrogeologice și de gospodărire a apelor; — altor servicii conforme susținerii bugetului de venituri și cheltuieli al Administrației Naționale «Apele Române» și al autorităților de administrare bazinală a resurselor de apă din subordinea acesteia. Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative și calitative a resurselor de apă are la bază principiul recuperării costurilor privind gospodărirea apei, gestionarea durabilă a resurselor de apă, refolosirea și economisirea resurselor de apă prin aplicarea de stimuli economici, inclusiv pentru cei ce manifestă o preocupare constantă în protejarea calității și cantității apei; aplicarea de penalități celor care risipesc sau poluează resursele de apă va ține cont de principiul asigurării redistribuirii și împărțirii riscurilor, realizând astfel o echitate relativ stabilă în ceea ce privește gradul de înzestrare a diferitelor bazine hidrografice. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 114/19.11.2010 21 Din punctul de vedere al mecanismului recuperării costurilor, analiza economică va conține structura cheltuielilor serviciilor specifice de gospodărire a apelor, ale serviciilor comune de gospodărire a apelor, precum și ale altor activități aflate în atribuțiile autorităților de administrare bazinală a resurselor de apă, gradul lor de acoperire, propunerea de indici anuali de reactualizare a cuantumului contribuțiilor aferente serviciilor specifice de gospodărire a apelor, în corelarea acestuia cu cheltuielile aferente activității de gospodărire a apelor și cu volumul de apă brută livrat; • mecanismului recuperării costurilor pentru serviciile comunitare de utilități publice în domeniul apei — captare, tratare, distribuție apă potabilă pentru populație, industrie, unități agrozootehnice; • mecanismului recuperării costurilor pentru protecția mediului, ce cuprinde servicii de colectare și epurare a apelor uzate. 2 . Analiza economică în contextul programului de măsuri, secțiune-cheie a planului de management pe bazine hidrografice, va conține informații suficiente și detaliate privind: — estimările investițiilor legate de lucrările, construcțiile de gospodărire a apelor, costul și impactul acestora în procesul de recuperare a costurilor, rezultate ca urmare a necesității efectuării cheltuielilor aferente întreținerii și administrării acestora; — identificarea celei mai bune combinații de măsuri incluse în programele de măsuri prevăzute la art. 43 alin. (1⁸) din punctul de vedere al raportului cost-eficiență pentru atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane prevăzute la art. 2¹, ca parte componentă a programelor de măsuri din cadrul planurilor de management pe bazine hidrografice; — justificarea derogărilor în atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane, în conformitate cu prevederile art. 2¹, prin prelungirea termenului- limită de atingere a obiectivelor (2021,2027,...), sau propunerea de obiective mai puțin severe din cauza costurilor disproporționate; — procesul de desemnare a corpurilor de apă puternic modificate, în conformitate cu prevederile art. 2².” 105. După anexa nr. 6 se introduce o nouă anexă, anexa nr. 7, cu următorul cuprins: „ANEXA Nr. 7 A. Planurile de management al riscului la inundații I. Componentele primelor planuri de management al riscului la inundații: 1. concluziile evaluării preliminare a riscurilor de inundații, astfel cum sunt solicitate în conformitate cu art. 76¹, sub forma unei hărți sumare a districtului hidrografic, care identifică zonele prevăzute la art. 5 alin. (1), care sunt supuse prezentului plan de management al riscului la inundații; 2. hărțile de hazard și de risc la inundații, astfel cum au fost pregătite în temeiul prevederilor art. 76² și 76³, sau cele deja existente, în conformitate cu art. 76⁸, precum și concluziile care pot fi deduse din aceste hărți; 3. o descriere a obiectivelor corespunzătoare de management al riscului la inundații, stabilite în conformitate cu art. 76⁴ alin. (2); 4. un rezumat și o ordine de prioritate a măsurilor luate cu scopul de a atinge obiectivele respective de management al riscului la inundații, inclusiv măsurile luate în conformitate cu art. 76⁴, precum și măsurile în legătură cu inundațiile luate în temeiul altor acte comunitare, inclusiv Directiva 85/337/CEE a Consiliului din 27 iunie 1985 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului și Directiva 96/82/CE a Consiliului din 9 decembrie 1996 privind controlul asupra riscului de accidente majore care implică substanțe periculoase, Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului, precum și Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind stabilirea unui cadru de politică comunitară în domeniul apei; 5. atunci când este disponibilă, pentru bazine sau sub-bazine hidrografice comune, o descriere a metodologiei definite de statele membre respective, a analizei costurilor în raport cu avantajele folosită pentru evaluarea metodelor cu efecte transnaționale. II. Descrierea implementării planului: 1. o descriere a ordinii de prioritate și a modului în care va fi monitorizat progresul în implementarea planului; 2. un rezumat al informațiilor publice și măsurilor/acțiunilor de consultare luate; 3. o listă a autorităților competente și, după caz, o descriere a procesului de coordonare în cadrul oricărui district hidrografic internațional, precum și a procesului de coordonare cu Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului. B. Componentele actualizărilor ulterioare ale planurilor de management al riscului la inundații: 1. orice modificări sau actualizări de la publicarea versiunii anterioare a planului de management al riscului la inundații, inclusiv un rezumat al revizuirilor desfășurate în conformitate cu art. 76⁹; 2. o evaluare a progreselor înregistrate pentru atingerea obiectivelor menționate la art. 76⁴ alin. (2); 3. o descriere și o explicare a oricăror măsuri prevăzute în versiunea anterioară a planului de management al riscului la inundații, măsuri care au fost incluse în plan, fără a fi puse în aplicare; 4. o descriere a măsurilor suplimentare de la publicarea versiunii anterioare a planului de management al riscului la inundații.” 106. în tot cuprinsul Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, sintagma „obiective de protecție a apelor și a mediului acvatic/ecosistemelor acvatice” se înlocuiește cu sintagma „obiective de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane”, sintagma „direcții de apă” se înlocuiește cu sintagma „administrații bazinale de apă”, sintagma „derivații de debit” se înlocuiește cu sintagma „derivații hidrotehnice”, sintagma „nisipuri și pietrișuri” se înlocuiește cu sintagma „agregate minerale”. Art. II. — în tot cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2002 privind înființarea Administrației Naționale „Apele Române”, aprobată cu modificări prin Legea nr. 404/2003, cu modificările și completările ulterioare, și al Statutului de organizare și funcționare a Administrației Naționale „Apele Române”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.176/2005, sintagma „direcții de apă” se înlocuiește cu sintagma „administrații bazinale de apă”. Art. III. — în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor, la propunerea Administrației Naționale „Apele Române”, se aprobă: a) metodologia privind tarifarea folosirii informațiilor în scop comercial; b) metodologia de acordare a stimulentelor pentru personalul propriu. 22 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 114/19.11.2010 Art. IV. — Legea apelor nr. 107/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 8 octombrie 1996, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta ordonanță de urgență, se va republica, după aprobarea acesteia prin lege, dându-se textelor o nouă numerotare. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Ministrul mediului și pădurilor, Borbely Laszlo Ministrul transporturilor și infrastructurii, Radu Mircea Berceanu Ministrul economiei, comerțului și mediului de afaceri, Adriean Videanu p. Ministrul administrației și internelor, Mihai Capră, secretar de stat Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Mihail Dumitru Ministrul sănătății, Cseke Attila Ministrul dezvoltării regionale și turismului, Elena Gabriela Udrea Șeful Departamentului pentru Afaceri Europene, Bogdan Mănoiu Ministrul finanțelor publice, Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu București, 5 februarie 2010. Nr. 3. ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE MINISTERUL SĂNĂTĂȚII ORDIN pentru aprobarea structurii organizatorice a Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologic și Imunologie „Cantacuzino” Văzând Referatul de aprobare al Direcției planificarea sistemului sanitar și politici salariale nr. CS. A 1.343 din 12 februarie 2010, având în vedere prevederile art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 352/2002 privind înființarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie și Imunologie „Cantacuzino”, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.718/2008 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, cu modificările și completările ulterioare, ministrul sănătății emite următorul ordin: Art. 1. — Se aprobă structura organizatorică a Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie și Imunologie „Cantacuzino”, conform anexei care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. — Direcțiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătății și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie și Imunologie „Cantacuzino” vor duce la îndeplinire dispozițiile prezentului ordin. Art. 3. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul sănătății, Cseke Attila București, 12 februarie 2010. Nr. 115.’ ANEXĂ*) STRUCTURA ORGANIZATORICĂ a Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie și Imunologie „Cantacuzino CONSILIUL ȘTIINȚIFIC Compartiment Resurse Umane Compartiment Achiziții Publice Compartiment Audit Intern Compartiment Diseminarea Informațiilor. Relații Publice, MassMedia Compartiment Protecția Informațiilor (.lasmcate Centrul de Informare și Documentare CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE DIRECTOR GENERAL Compa rtiment Asigurarea Calității DIRECTOR CENTRE NAȚIONALE DE REFERINȚĂ Departament Microbiologie de Sănătate Publică DIRECTOR CERCETARE DEZVOLTARE, INOVARE Departament Cercetare, Dezvoltare. Inovare LABORATOARE NAȚIONALE DE REFERINȚĂ Laborator infecții cu transmitere sexuali si infecții --- transmise prin sânge Unitatea de Management Proiecte de Cercetare și Invenției! Laborator infecții parazitare Laborator Imunitate laborator infectii cu transmitere prin vectori st Antiinfecțioasă entomologie medicala Laborator Imuno modula re Laborator infecții entertce virale Laborator Enzimologie și Laborator infecții enterice bacteriene Microbiologic Aolicatâ Laborator infecții respiratorii virale , Laborator Rîotehnologie Laborator infecții respiratorii bacteriene i Laborator Imunitate Celulara Laborator infecții zoonorice ți cu anaerobi Laborator Microbiologie Laborator epidemiologie moleculară Experimentală Laborator Receptori Celulari I ^hnrâtor infecții nosocumiak. bactericc și micorice Unitate Au nor t COMITETUL DE DIRECȚIE Secretariat General Compartiment Juridic Compartiment Marketing Laborator Control Intern Laborator Analize Medicale X Secția Nutrețuri Combinate Secția Patologie Experimentala Secția Seruri Native Secția Animale de Laborator MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 114/19.11.2010 DIRECTOR ADMINISTRATIV Serviciul Tehnic Serviciul Invrsțitii, IT, Administrativ, Transporturi Aprovizionare, Subunitatea Director IAȘI Producție 1 BUCUREȘTI Secția Imuno- ---1--- modulatorî Secția Vaccinuri Secția Control Secția Imuno- Calitate modulatori Secția Suplimente Nutritive Secția Reactivi Diagnostic Secția Medii Secția Fiolare- Ambalare *) Anexa este reprodusă în facsimil. Stațiu nea BĂNEASA DIRECTOR ECONOMIC C a C oo 24 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 114/19.11.2010 ACTE ALE CURȚII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI 9 CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI HOTĂRÂREA din 25 martie 2008, definitivă la 1 decembrie 2008, în Cauza Vitan împotriva României (Cererea nr. 42.084/02) în Cauza Vitan împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a treia), statuând în cadrul unei camere formate din: Josep Casadevall, președinte, Elisabet Fura-Sandstrom, Corneliu Bîrsan, Bostjan M. Zupancic, Alvina Gyulumyan, Egbert Myjer, Luis Lopez Guerra, judecători, și din Santiago Quesada, grefier de secție, după ce a deliberat în camera de consiliu la data de 4 martie 2008 pronunță următoarea hotărâre, adoptată la această dată: PROCEDURA 1. La originea cauzei se află o cerere (nr. 42.084/02) îndreptată împotriva României, prin care un cetățean al acestui stat, domnul Floricel Vitan (reclamantul), a sesizat Curtea la data de 7 noiembrie 2002 în temeiul art. 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Convenția). 2. Reclamantul a fost reprezentat de „Romanian Imprisonment Watch”, o organizație neguvernamentală cu sediul în Visby, Suedia, până la data de 1 septembrie 2006. După aceasta dată, el a fost reprezentat de domnul G. Mateuț, avocat din Arad. Guvernul român (Guvernul) a fost reprezentat de agentul său, mai întâi doamna B. Ramașcanu și apoi domnul R.-H. Radu, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. 3. Reclamantul se plânge în mod special de condițiile precare ale detenției sale, de încălcarea secretului corespondenței sale în închisoare, de încălcarea dreptului de apărare și a dreptului la prezumția de nevinovăție. 4. La data de 1 iulie 2005, Curtea a hotărât să comunice Guvernului capetele de cerere întemeiate pe art. 6 §§ 1, 2 și 3 și pe art. 8 din Convenție. Invocând prevederile art. 29 § 3 din Convenție, Curtea a hotărât să analizeze în același timp admisibilitatea și fondul cauzei. ÎN FAPT I. Circumstanțele cauzei 5 5. Reclamantul s-a născut în anul 1956 și locuiește în Cluj- Napoca. 6. La data evenimentelor aflate la originea cauzei, reclamantul avea funcția de ofițer de informații în Serviciul independent de protecție și luptă anticorupție (S.I.P.A.). 7. La data de 18 decembrie 2000, G.L. a informat poliția că reclamantul i-a cerut suma de 10.000 mărci germane în schimbul demersurilor făcute de reclamant pentru a-i facilita punerea în libertate în timp ce se afla în detenție la penitenciarul din Gherla. 8. La data de 19 decembrie 2000, reclamantul s-a deplasat la domiciliul lui G.L., care i-a dat 4.500 dolari americani, marcați în prealabil de poliție cu cuvintele „trafic de influență”. Imediat ce reclamantul a luat banii, procurorul militar I.B. și 2 polițiști, însoțiți de 2 martori, au intrat în încăpere și, după ce și-au declinat calitatea, l-au percheziționat pe reclamant. Aceștia au luat bancnotele înmânate reclamantului de către G.L., ce aveau inscripția „trafic de influență”. în continuare, procurorul a întocmit un proces-verbal de flagrant delict de trafic de influență, infracțiune prevăzută de art. 257 din Codul penal. în aceeași zi a fost începută o anchetă penală. 9. La data de 19 decembrie 2000, procurorul I.B. a organizat o conferință de presă cu privire la arestarea reclamantului, în care le-a dat ziariștilor următoarele informații: „[Reclamantul] (...) trebuia să primească suma de 10.000 mărci germane de la un fost deținut notoriu (...). Este vorba, așadar, de trafic de influență, ce viza și câteva persoane ce făceau parte din autoritățile judiciare. (...) Pe baza informațiilor deținute de noi și de poliție, (...) l-am prins (...) [pe reclamant] în flagrant delict cu suma de 4.500 dolari americani. (...) Aceste fapte stabilesc vinovăția (...) [reclamantului] în ceea ce privește infracțiunea de trafic de influență. (...) Ancheta continuă cu privire la alte informații legate de activitatea [reclamantului].” 10. Printr-un ordin al ministrului justiției din data de 18 ianuarie 2001, reclamantul a fost suspendat din funcție. Prin aplicarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare, acesta a fost trecut în rezervă începând din data de 19 decembrie 2000. A. Plasarea în arest preventiv a reclamantului și condițiile sale de detenție 11. La data de 19 decembrie 2000, la ordinul procurorilor I.B. și G.V.B., reclamantul a fost plasat în arest preventiv pentru o perioadă de 30 de zile în sediul poliției Cluj. Arestarea preventivă a fost ulterior prelungită de mai multe ori de Tribunalul Militar Teritorial București, ale cărui decizii au fost confirmate de Curtea Militară de Apel București. 12. Reclamantul afirmă că în sediul poliției din Cluj împărțea cu încă două sau 3 persoane o celulă mică, murdară, fără lumină naturală, fără apă curentă sau instalații sanitare. O scrisoare pe care a primit-o de la soția sa ar fi fost confiscată de procurorul I.B. De asemenea, el susține că i s-a interzis să telefoneze familiei sale. 13. La data de 26 februarie 2001, reclamantul a fost transferat în arestul din București. El susține că nu a avut dreptul să folosească stilou și hârtie și că nu a avut nici radio sau televizor. 14. în luna aprilie 2001, reclamantul a fost transferat la închisoarea București—Jilava, unde scrisorile trimise de familia sa i-ar fi fost fie deschise, fie reținute de autorități. La data de 11 iunie 2002, o scrisoare trimisă de soția reclamantului i-ar fi fost dată deschisă de către ofițerul B.l. Acesta l-a informat că scrisoarea fusese deschisă de ofițerul F.P. La data de 16 iunie 2002, cu ocazia unui control efectuat în penitenciar de către D.D., comandantul instituției, reclamantul MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 114/19.11.2010 25 l-ar fi informat despre incidentul ce avusese loc cu câteva zile înainte. Potrivit afirmațiilor reclamantului, D.D. i-ar fi răspuns următoarele: „Ar fi mai bine să nu te mai plângi pentru că, dacă vreau sau dacă «mă interesează» cineva, pot deschide orice scrisoare!” 15. Reclamantul a fost dus la Cluj pentru a asista la ședințele de judecată din 20 și 21 august 2001 (vezi paragrafele 29—31 de mai jos), apoi readus la București într-un vagon de transport pentru deținuți, în condiții pe care le consideră precare, deoarece a împărțit o cușetă de 1,5 m2 cu încă 3 persoane, dintre care una era bolnavă de tuberculoză. Ceilalți deținuți care împărțeau cușeta cu el erau, după părerea sa, condamnați la pedeapsa închisorii. 16. La data de 8 august 2002, după ce a fost transferat la închisoarea din Aiud, reclamantul a depus în fața Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial București o plângere penală împotriva lui D.D., pe care îl acuza că ar fi încălcat secretul corespondenței și că ar fi abuzat de funcția sa. 17. Procurorul militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial București a deschis o anchetă judiciară. La data de 4 august 2003, l-a audiat pe D.D., care a negat susținerile reclamantului. La data de 11 august, procurorul militar i-a luat declarație lui N.B., adjunctul lui D.D., care a declarat că ofițerii B.l. și F.N. aveau dreptul să deschidă corespondența în prezența destinatarului, dar că nu aveau dreptul să citească conținutul său. La data de 20 octombrie 2003, procurorul l-a audiat pe ofițerul R.Z., care a confirmat că a deschis scrisorile reclamantului în prezența sa. 18. La data de 20 octombrie 2003, procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale în cauză. Acesta a apreciat în mod special că reclamantul nu dovedise faptele susținute. 19. Reclamantul nu a contestat această rezoluție de neîncepere a urmăririi penale nici în fața procurorului ierarhic superior, nici în fața instanțelor. B. Trimiterea în judecată a reclamantului 20. La data de 2 februarie 2001, printr-un rechizitoriu redactat de procurorii I.B. și G.V.B., reclamantul a fost trimis în judecată în fața Tribunalului Militar Teritorial București. 21. La data de 14 februarie 2001, în prezența avocatului desemnat din oficiu, instanța a prelungit arestarea preventivă a reclamantului. în ceea ce îl privește pe reclamant, acesta era absent. 22. La data de 27 februarie 2001, reclamantul, asistat de avocatul său ales, și coinculpatul, I.M., au fost aduși pentru prima oară în fața Tribunalului Militar Teritorial București, la o ședință de judecată în care se discuta prelungirea duratei arestării preventive. 23. La data de 20 martie 2001, reclamantul, prin intermediul avocatului ales, a cerut punerea sa în libertate și a ridicat excepția de nulitate a urmăririi penale, pe motivul că procurorii I.B. și G.V.B. nu au dovedit că au fost însărcinați legal să înceapă această urmărire. Instanța a respins cererea de punere în libertate și a amânat analiza excepției ridicate pentru a putea strânge informații relevante cu privire la ierarhia celor 2 procurori. 24. La data de 10 aprilie 2001, instanța, în prezența reclamantului, care era asistat de 2 avocați aleși, a prelungit arestarea preventivă și a hotărât să audieze 6 martori propuși de parchet. în ciuda mai multor citații de a se prezenta sub escorta poliției, acești martori nu s-au prezentat la ședințele de judecată din 8 și 29 mai, 6, 12 și 24 iulie 2001, la care a fost prezent reclamantul, asistat de apărătorii săi. 25. La data de 15 iunie 2001, instanța l-a audiat pe martorul L.G., în prezența reclamantului și a apărătorilor săi. Ceilalți martori au fost și de această dată absenți. 26. La data de 12 iulie 2001, instanța a respins excepția ridicată de reclamant la data de 10 aprilie 2001, considerând că Parchetul militar de pe lângă Curtea Supremă de Justiție confirmase, printr-o adresă depusă la dosar, că procurorii fuseseră desemnați legal să conducă ancheta penală în cauză. 27. La data de 24 iulie 2001, în prezența reclamantului și a apărătorului său, instanța a hotărât să țină următoarea ședință, prevăzută pentru data de 20 august, la Cluj, unde locuiau martorii care refuzau în continuare să se prezinte. 28. La termenul din 20 august 2001, cei 2 apărători ai reclamantului au lipsit, desemnându-se pe loc un avocat din oficiu. Reclamantul s-a opus față de această desemnare. Soția sa a contestat și ea, la data de 20 august 2001, audierea martorilor în lipsa reprezentantului reclamantului. Totuși, instanța nu a luat în considerare această plângere, nici plângerea pe care reclamantul pretinde că ar fi formulat-o prin intermediul apărătorilor săi. Constatând că nu a fost formulată nicio altă cerere, instanța a procedat la audierea a 5 martori. Reclamantul a insistat să fie audiați și ceilalți martori și a propus, prin intermediul avocatului său desemnat din oficiu, o listă cu 4 martori în apărare, motivând utilitatea acestei probe. 2 dintre cei 4 martori propuși au fost admiși și citați de către instanță pentru un nou termen de judecată. 29. La data de 21 august 2001, instanța a ținut o a doua ședință de judecată la Cluj, în care au fost audiați 4 martori ai acuzării. în plus, instanța a citat martorii apărării pentru următorul termen de judecată. Reclamantul era reprezentat de același avocat din oficiu ca și mai înainte. De asemenea, instanța a prelungit arestarea preventivă a reclamantului. 30. La data de 18 septembrie 2001, instanța a respins ca nedovedită cererea reclamantului de a-l audia din nou pe V.M., unul dintre martorii care s-au prezentat la data de 20 august 2001. Reclamantul, care era asistat de unul dintre avocații săi, a solicitat fără succes punerea sa în libertate. 31. La data de 16 octombrie 2001, instanța, în prezența reclamantului și a apărătorului său, a audiat alți 2 martori, dintre care un martor propus de reclamant. în aceeași zi, reclamantul a formulat cerere de recuzare împotriva președintelui completului de judecată și a procurorului prezent la ședință. Instanța i-a respins cererea ca nedovedită. 32. La data de 30 octombrie 2001, în prezența reclamantului și a apărătorului său, instanța a prelungit arestarea preventivă. 33. Prin Sentința din data de 6 noiembrie 2001, Tribunalul Militar Teritorial București l-a condamnat pe reclamant la 4 ani de închisoare pentru trafic de influență, pe baza elementelor aflate la dosar, în special a declarațiilor date de martorii L.G., M.G., F.T., G.G., C.N., P.C. și a declarațiilor reclamantului. 34. Procurorul, reclamantul și I.M. au formulat apel împotriva acestei hotărâri. Reclamantul s-a plâns de modul de interpretare a probelor de către tribunal și de refuzul instanței de a-l audia din nou pe martorul V.M. De asemenea, el s-a plâns de respingerea, la data de 12 iulie 2001, a excepției sale privind nulitatea urmăririi penale. 35. La data de 22 ianuarie 2002, Curtea Militară de Apel București a respins toate apelurile. în ceea ce privește apelul reclamantului, curtea a reținut că se dovedise faptul că procurorii fuseseră desemnați în mod legal să înceapă ancheta penală în cauză. în plus, curtea a reținut că probele de la dosar confirmau vinovăția reclamantului, astfel cum a fost stabilită de tribunal. 36. Prin Decizia rămasă definitivă din data de 15 mai 2002, Curtea Supremă de Justiție a respins recursul introdus de reclamant. Pe baza elementelor de probă depuse la dosar, Curtea Supremă a reținut că în mod corect instanțele au analizat faptele în cauză și au individualizat pedepsele aplicate. 26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 114/19.11.2010 37. La data de 28 mai 2003, reclamantul a fost eliberat condiționat. II. Dreptul intern pertinent A. Reglementarea profesiei de avocat 38. Articolul relevant din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat prevede următoarele: Articolul 38 „Avocatul este dator să studieze temeinic cauzele ce i-au fost încredințate (...), să se prezinte la fiecare termen la instanțele de judecată (...).” 39. Statutul profesiei de avocat din 31 mai 2001, în vigoare la data evenimentelor, îi impunea avocatului să își asigure substituirea în caz de imposibilitate, de exemplu, de a se prezenta la un termen de judecată. Articolul 10 „în cazul în care avocatul se află în imposibilitate de a își exercita atribuțiile, el va asigura substituirea sa de către un alt avocat, pentru a nu aduce prejudicii clientului său.” B. Procedura plângerii penale prealabile 40. Articolele relevante din Codul de procedură penală (CPP) în vigoare la data evenimentelor prevedeau următoarele: Articolul 284 alin. 1 Termenul de introducere a plângerii [prealabile] „în cazul infracțiunilor pentru care legea prevede că este necesară o plângere prealabilă, aceasta trebuie să fie introdusă în termen de 2 luni din ziua în care persoana vătămată a știut cine este făptuitorul.” C. Căile de atac împotriva actelor procurorului 41. Articolele relevante din CPP în vigoare la data evenimentelor prevedeau următoarele: Articolul 278 Plângerea contra actelor procurorului „Plângerea împotriva măsurilor luate sau actelor efectuate de procuror (...) se rezolvă de prim-procurorul parchetului. în cazul când măsurile și actele sunt ale prim-procurorului ori luate sau efectuate pe baza dispozițiilor date de către acesta, plângerea se rezolvă de procurorul ierarhic superior.” 42. Legea nr. 281/2003 privind modificarea și completarea Codului de procedură penală și a unor legi speciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 1 iulie 2003 și intrată în vigoare la data de 1 ianuarie 2004, a introdus în CPP noul articol 278¹, care prevede următoarele: Articolul 2781 Plângerea în fața judecătorului împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată „1. După respingerea plângerii făcute conform art. 275—278 împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale [...] date de procuror, persoana vătămată, precum și orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate, pot face plângere, în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 și 278, la judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță. 2. în cazul în care prim-procurorul parchetului sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, procurorul șef de secție al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție ori procurorul ierarhic superior nu a soluționat plângerea în termenul prevăzut în art. 277, termenul prevăzut în alin. 1 curge de la data expirării termenului inițial de 20 de zile. 3. Dosarul va fi trimis de parchet judecătorului, în termen de 5 zile (...). 4. Persoana față de care s-a dispus neînceperea urmăririi penale (...), precum și persoana care a făcut plângerea se citează (...) Judecătorul, soluționând plângerea, verifică rezoluția sau ordonanța atacată, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei și a oricăror înscrisuri noi prezentate. (...) 8. Judecătorul pronunță una dintre următoarele soluții: a) respinge plângerea, prin sentință, ca tardivă sau inadmisibilă ori, după caz, ca nefondată, menținând rezoluția sau ordonanța atacată; b) admite plângerea, prin sentință, desființează rezoluția sau ordonanța atacată și trimite cauza procurorului, în vederea începerii sau redeschiderii urmăririi penale; c) admite plângerea, prin încheiere, desființează rezoluția sau ordonanța atacată și, când probele existente la dosar sunt suficiente, reține cauza spre judecare; (...). 10. Hotărârea judecătorului pronunțată potrivit alin. 8 lit. a) și b) poate fi atacată cu recurs de procuror, de persoana care a făcut plângerea, de persoana față de care s-a dispus neînceperea urmăririi penale (...), precum și de orice altă persoană ale cărei interese legitime sunt vătămate. (...) 12. Judecătorul este obligat să rezolve plângerea în termen de cel mult 30 de zile de la primirea acesteia.” 43 . în ceea ce privește rezoluțiile parchetului adoptate înainte de intrarea în vigoare a acestei legi, art. IX și XI din Legea nr. 281/2003 prevăd următoarele: Articolul IX „5 . în cazul rezoluțiilor de neîncepere a urmăririi penale (...) date de procuror până la intrarea în vigoare a prezentei legi, termenul de introducere a plângerii prevăzute în art. 278¹ din Codul de procedură penală este de un an și curge de la intrarea în vigoare a prezentei legi, dacă nu s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale.” Articolul XI „Prezenta lege intră în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, și se pune în aplicare (...) de la data de 1 ianuarie 2004.” D. Statutul procurorilor militari și al personalului din penitenciare 44. Prevederile referitoare la statutul procurorilor militari erau cuprinse, la data evenimentelor, în Legea nr. 54/1993 pentru organizarea instanțelor și parchetelor militare și aveau următorul conținut: Articolul 17 „Atribuțiile Ministerului Public sunt îndeplinite prin procurori militari constituiți în parchete militare, pe lângă fiecare instanță militară.” Articolul 23 „(...) procurorii militari au calitatea de magistrați și fac parte din corpul magistraților.” Articolul 24 „Poate fi numit magistrat militar persoana care (...) are calitatea de ofițer activ.” Articolul 30 „Magistrații militari sunt militari activi și au toate drepturile și obligațiile ce decurg din această calitate. (...) Acordarea gradelor militare și înaintarea în grad a magistraților militari se fac potrivit normelor aplicabile cadrelor permanente din Ministerul Apărării Naționale.” MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 114/19.11.2010 27 Articolul 31 „încălcarea de către magistrații militari a normelor stabilite prin Regulamentul disciplinei militare atrage răspunderea lor în conformitate cu prevederile acestuia.” 45. La data evenimentelor din prezenta cauză, direcția generală a penitenciarelor aparținea de Ministerul Justiției, însă personalul din penitenciare era asimilat personalului militar activ, având grade militare (vezi art. 1 și 2 din Legea nr. 10/1990 privind proclamarea zilei naționale a României și art. 4 § 24 din Hotărârea Guvernului nr. 736/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției). între timp, personalul din penitenciare a fost demilitarizat prin Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcționarilor publici cu statut special din Administrația Națională a Penitenciarelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 30 iunie 2004 și intrată în vigoare la data de 28 septembrie 2004. E. Legea privind executarea pedepselor 46. Prevederile relevante din Legea nr. 23/1969 privind executarea pedepselor, în vigoare la data evenimentelor în cauză, erau următoarele: Articolul 17 „Condamnații au dreptul (...) de a primi și trimite corespondență și sume de bani.” Articolul 20 „Corespondența, cărțile, ziarele și revistele, al căror conținut este apreciat de comandantul penitenciarului ca necorespunzător procesului de reeducare al condamnatului, se rețin și se păstrează la locul de deținere, predându-i-se acestuia la punerea în libertate. Corespondența cu conținut necorespunzător se înaintează, dacă este cazul, organelor competente.” 47. Această lege a fost înlocuită de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 56/2003 privind unele drepturi ale persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 27 iunie 2003, care prevede modalitățile și procedura pentru contestarea deciziilor comandantului penitenciarului cu privire la restricțiile aduse secretului corespondenței. F. Legea privind statutul cadrelor militare 48. Legea nr. 80/1995 prevede următoarele: Articolul 89 „(1 ) Hotărârea privind menținerea în activitate a cadrelor militare pentru care s-a început urmărirea penală sau care sunt trimise în judecata instanțelor militare se ia după soluționarea cauzei de către parchetul militar ori de către instanța de judecată militară. (2) în acest interval de timp ofițerii arestați (...) se suspendă din funcție (...). (3) Ofițerii (...) condamnați, care anterior au fost suspendați din funcții, se trec în rezervă începând cu data suspendării.” G. Infracțiunea flagrantă 49. Articolele relevante din CPP, în vigoare la data evenimentelor, prevedeau următoarele: Articolul 465 alin. 1 „Este flagrantă infracțiunea descoperită în momentul săvârșirii sau imediat după săvârșire (...)”. Articolul 467 alin. 1 „Organul de urmărire penală sesizat întocmește un proces- verbal, în care consemnează cele constatate cu privire la fapta săvârșită. în procesul-verbal se consemnează de asemenea declarațiile învinuitului și ale celorlalte persoane ascultate.” ÎN DREPT I. Asupra pretinsei încălcări a art. 6 §§ 1 și 3 din Convenție 50. Reclamantul invocă mai multe încălcări ale drepturilor sale garantate de art. 6 §§ 1 și 3 lit. b), c) și d) din Convenție. Considerând că nu i s-a analizat în mod echitabil cauza, reclamantul se plânge în special de refuzul președintelui Tribunalului Militar Teritorial București de a-i permite accesul la dosar și de faptul că, în mai multe rânduri, instanțele au judecat în aceeași zi fondul cauzei și plângerile împotriva prelungirii arestării preventive, ceea ce l-a împiedicat să fie prezent la toate ședințele de judecată. De asemenea, el se plânge de faptul că tribunalul a audiat martori la datele de 20 și 21 august 2001, în lipsa avocatului pe care și l-a ales anterior. în final, el se plânge că tribunalul a refuzat, fără nicio motivație, să audieze martorii apărării și să îl audieze din nou pe martorul V.M. Art. 6 prevede următoarele în părțile sale relevante: „1. Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî (...) asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa. (...) 3. Orice acuzat are, în special, dreptul: (...) b) să dispună de timpul și de înlesnirile necesare pregătirii apărării sale; c) să se apere el însuși sau să fie arestat de un apărător ales de el și, dacă nu dispune de mijloacele necesare pentru a plăti un apărător, să poată fi asistat în mod gratuit de un avocat din oficiu, atunci când interesele justiției o cer; d) să întrebe sau să solicite audierea martorilor acuzării și să obțină citarea și audierea martorilor apărării în aceleași condiții ca și martorii acuzării; (...)” A. Asupra admisibilității 51. Curtea constată că această parte a cererii nu este vădit neîntemeiată în sensul art. 35 § 3 din Convenție. Pe de altă parte, Curtea constată că nu este incident niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, aceasta trebuie declarată admisibilă. B. Asupra fondului 52. Guvernul evidențiază faptul că avocatul reclamantului nu a informat instanța despre imposibilitatea sa de a se prezenta și nici despre faptul că nu și-a numit niciun alt avocat care să-l substituie la termenul de judecată din data de 20 august 2001, deși cunoștea data stabilită pentru această ședință de judecată, în plus, Guvernul consideră că avocatul numit din oficiu și-a îndeplinit în întregime obligațiile, asigurându-i reclamantului o apărare corespunzătoare. 53. Reclamantul nu a prezentat observații în această privință. 54. Deoarece cerințele paragrafului 3 din art. 6 reprezintă aspecte particulare ale dreptului la un proces echitabil garantat de paragraful 1, Curtea va analiza capetele de cerere formulate de reclamant din perspectiva acestor două texte coroborate (Doorson împotriva Olandei, Hotărârea din 26 martie 1996, Culegere de hotărâri și decizii 1996-11, pp. 469—470, § 66). 55. în ceea ce privește mai ales admisibilitatea probelor, Curtea reamintește că această chestiune aparține în primul rând de regulile de drept intern și că, în principiu, instanțelor naționale le revine obligația de a aprecia probele de la dosar. Obligația stabilită în sarcina Curții prin Convenție constă în special în a cerceta dacă procedura, privită în ansamblul ei, a avut un caracter echitabil [vezi, printre altele, Doorson, menționată mai sus, p. 470, § 67, Van Mechelen și alții împotriva Olandei, Hotărârea din 23 aprilie 1997, Culegere 1997-111, p. 711, § 50, Sadak și alții împotriva Turciei, nr. 29.900/96, 29.901/96, 28 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 114/19.11.2010 29.902/96 și 29.903/96, § 63, CEDO 2001-VIII, și Craxi împotriva Italiei (nr. 1), nr. 34.896/97, § 84, 5 decembrie 2002]. 56. în speță, Curtea observă că reclamantul se plânge de faptul că instanțele interne nu l-au reaudiat pe M.V., astfel cum solicitase. Totuși, Curtea observă că M.V. a fost audiat prima oară în prezența reclamantului și a avocatului său desemnat din oficiu. în continuare, cererea reclamantului de a audia din nou martorul a fost analizată de instanță înainte de a fi respinsă. în orice caz, din dosar nu rezultă că declarația lui M.V. ar fi fost decisivă în soluția dată pe fondul cauzei. Curtea mai observă că instanța militară a audiat martori ai apărării propuși de reclamant și că plângerile reclamantului și ale avocatului său cu privire la admiterea probelor au fost analizate de instanțele sesizate. 57. în mod similar, Curtea constată că, deși reclamantul se plânge de lipsa de timp necesar pentru a-și pregăti apărarea și de refuzul președintelui instanței de a-i permite accesul la dosar, reclamantul nu a solicitat o prelungire a termenelor acordate de instanțe - nici personal, nici prin intermediul avocaților săi - și că nici nu s-a plâns de un pretins refuz de a i se permite accesul la dosar. în orice caz, din niciun element din dosar nu rezultă că dreptul la apărare al reclamantului a fost încălcat. 58. Curtea notează faptul că, exceptând cele două ședințe de judecată ținute la Cluj, reclamantul a fost asistat pe toată durata procedurii litigioase de către unul sau chiar 2 apărători aleși. 59. în ceea ce privește desemnarea unui avocat din oficiu pentru ședințele din 20 și 21 august 2001, Curtea reamintește că, dincolo de importanța relațiilor de încredere dintre avocat și client, nu se poate conferi un caracter absolut dreptului garantat de art. 6 § 3 c). El este în mod necesar supus anumitor limitări atunci când, așa cum este cazul în speță, instanțele au obligația de a hotărî dacă interesele justiției impun asigurarea unui apărător numit din oficiu pentru acuzat. Desemnând un astfel de avocat, instanțele naționale trebuie, desigur, să țină cont de voința acuzatului. Totuși, ele pot să treacă dincolo de această limită dacă există motive întemeiate și suficiente de a considera că interesele justiției o impun (Croissant împotriva Germaniei, Hotărârea din 25 septembrie 1992, seria A, nr. 237-B, § 29). 60. în speță, Curtea observă că reclamantul era reprezentat la data respectivă de 2 avocați aleși, care cunoșteau data ședințelor de judecată în discuție și faptul că acestea urmau să aibă loc la Cluj. Cu toate acestea, ei nu s-au prezentat în fața instanței și nu și-au asigurat substituirea, în ciuda prevederilor exprese ale legii în materie. 61. Avocații nu au cerut amânarea cauzei, nici nu au informat instanța despre absența lor. Plângerea făcută de soția reclamantului nu poate complini aceste carențe. în plus, la următorul termen de judecată din data de 18 septembrie 2001, avocatul ales al reclamantului, care a fost prezent, nu a contestat faptul că martorii au fost audiați în lipsa sa. 62. în plus, Curtea observă că tribunalul militar a hotărât să se deplaseze la Cluj pentru a-i putea audia pe martorii care refuzaseră să se prezinte în București, în ciuda avertismentelor repetate din partea instanței. 63. Prin urmare, hotărârea instanței de a continua analizarea cauzei și de a audia martorii este justificată, cu atât mai mult cu cât reclamantului i s-a acordat un avocat din oficiu, care a asigurat o apărare corespunzătoare. în acest sens, Curtea observă că reclamantul nu s-a plâns în fața instanțelor interne de o lipsă de diligență a avocatului său desemnat din oficiu. 64. Aceste elemente îi sunt suficiente Curții pentru a constata că cerințele art. 6 §§ 1 și 3 au fost respectate de instanțele interne. Prin urmare, nu a avut loc încălcarea acestor prevederi din Convenție. II. Asupra pretinsei încălcări a art. 6 § 2 din Convenție 65. Reclamantul consideră că declarațiile date în fața mass-mediei de procurorul LB., la data de 19 decembrie 2000, au constituit o încălcare a prezumției de nevinovăție conform art. 6 § 2 din Convenție, care prevede următoarele: „2. Orice persoană acuzată de o infracțiune este prezumată nevinovată până ce vinovăția sa va fi legal stabilită.” A. Asupra admisibilității 66. Curtea constată că acest capăt de cerere nu este vădit neîntemeiat în sensul art. 35 § 3 din Convenție. Pe de altă parte, Curtea constată că nu este incident niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, acesta trebuie declarat admisibil. B. Asupra fondului 67. Guvernul consideră că judecătorii care au analizat cauza nu au fost influențați de declarațiile procurorului date la conferința de presă și și-au îndeplinit sarcina cu respectarea tuturor garanțiilor unui proces echitabil. De asemenea, Guvernul reamintește că prezumția de nevinovăție a unui inculpat nu împiedică organele judiciare să informeze publicul asupra anchetelor penale în curs de desfășurare. 68. Reclamantul nu a formulat observații în această privință. 69. Curtea reamintește în primul rând că prezumția de nevinovăție, consacrată de art. 6 § 2 din Convenție, este o condiție a unui proces echitabil și prevede ca niciun reprezentant al statului să nu declare că o persoană este vinovată de o infracțiune înainte ca vinovăția sa să fi fost stabilită de instanță, încălcarea prezumției de nevinovăție putând, prin urmare, să emane nu numai de la un judecător sau o de la o instanță, ci și de la alte autorități publice [Allenet de Ribemont împotriva Franței, Hotărârea din 10 februarie 1995, seria A nr. 308, p. 17, § 38, FA. împotriva Turciei (dec.), nr. 36.094/97, 11 mai 1999, și Y.B. și alții împotriva Turciei, nr. 48.173/99 și 48.319/99, §§ ’43—44' 28 octombrie 2004], Curtea subliniază importanța alegerii cuvintelor de către agenții statului în declarațiile pe care le formulează înainte ca o persoană să fi fost judecată și recunoscută ca vinovată de o infracțiune (Daktaras împotriva Lituaniei nr. 42.095/98, § 41, CEDO 2000-X). în final, aceasta reamintește că problema încălcării prezumției de nevinovăție trebuie analizată în contextul circumstanțelor particulare în care au fost formulate afirmațiile litigioase (Daktaras, menționată mai sus, § 43). 70. în cauza de față, procurorul însărcinat cu efectuarea anchetei penale împotriva reclamantului a afirmat, la data de 19 decembrie 2000, cu ocazia unei conferințe de presă, că reclamantul era vinovat de trafic de influență, deși vinovăția sa nu a fost stabilită legal decât la data de 15 mai 2002, data la care s-a pronunțat decizia definitivă în speță (Allenet de Ribemont, menționată mai sus, p. 16, § 35, și, mutatis mutandis, Minelli împotriva Elveției, Hotărârea din 25 martie 1983, seria A nr. 62, pp. 16—17, § 32). De asemenea, acesta nu și-a nuanțat cuvintele și nici nu a avut grijă să le situeze în contextul procedurii aflate pe rol împotriva reclamantului. în aceste circumstanțe, Curtea apreciază că declarația făcută de procuror a putut să fie percepută ca o declarație oficială în sensul că reclamantul era vinovat, deși vinovăția sa nu fusese încă stabilită legal, în sensul jurisprudenței menționate mai sus. 71. Aceste elemente îi sunt suficiente Curții pentru a constata că a avut loc încălcarea art. 6 § 2 din Convenție. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 114/19.11.2010 29 III. Asupra pretinsei încălcări a art. 8 din Convenție 72. Reclamantul susține că a avut loc o încălcare a secretului corespondenței de către responsabilii închisorii București— Jilava, cu încălcarea art. 8 § 1 din Convenție, care prevede următoarele: „1. Orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale private și de familie, a domiciliului său și a corespondenței sale. 2. Nu este admis amestecul unei autorități publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acest amestec este prevăzut de lege și dacă constituie o măsură care, într-o societate democratică, este necesară pentru securitatea națională, siguranța publică, bunăstarea economică a țării, apărarea ordinii și prevenirii faptelor penale, protejarea sănătății sau a moralei, ori protejarea drepturilor și libertăților altora.” A. Asupra admisibilității 73. Guvernul invocă excepția de neepuizare a căilor de atac interne, în măsura în care reclamantul nu a atacat în fața instanțelor rezoluția de neîncepere a urmăririi penale a procurorului militar din data de 20 octombrie 2003. în opinia sa, această procedură, prevăzută de art. 278¹ din CPP modificat la data de 24 iunie 2003 și care a intrat în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2004, era accesibilă și eficientă în speță. Guvernul își sprijină argumentația pe 9 hotărâri prin care instanțele interne au statuat cu privire la recursuri de acest tip, în contextul unor plângeri penale îndreptate atât împotriva unor persoane private, cât și împotriva unor notari publici (pentru pretinse ilegalități în încheierea contractelor în fața notarului) sau primari (în calitatea lor de președinți ai comisiilor administrative pentru restituirea terenurilor confiscate) sau al unei plângeri penale împotriva unui polițist, pentru abuz în serviciu. 74. Reclamantul nu a prezentat observații în această privință. 75. Curtea apreciază, având în vedere esența capătului de cerere formulat de reclamant, că această excepție a Guvernului trebuie conexată cu analiza fondului cauzei. 76. în plus, Curtea constată că acest capăt de cerere nu este vădit neîntemeiat în sensul art. 35 § 3 din Convenție. Pe de altă parte, Curtea constată că nu este incident niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, acesta trebuie declarat admisibil. B. Asupra fondului 77. Părțile nu au prezentat observații pe fondul capătului de cerere. 78. Curtea reamintește că — a fortiori — cenzura corespondenței deținuțilorși controlul acesteia de către autorități constituie o ingerință în dreptul acestora la respectarea corespondenței lor (vezi, de exemplu, Calogero Diana împotriva Italiei, Hotărârea din 15 noiembrie 1996, Culegere 1996-V, p. 1.775, §28). 79. în speță, reclamantul susține în special că scrisoarea sa din data de 11 iunie 2002 i-a fost predată deschisă de către autoritățile penitenciarului, fapt necontestat de Guvern. Prin urmare, reclamantul poate să pretindă în mod rezonabil că a suferit o ingerință în drepturile sale garantate de art. 8 din Convenție. 80. Curtea constată că plângerea penală formulată în temeiul art. 195 din Codul penal împotriva comandantului penitenciarului a ocazionat o anchetă penală supravegheată de procurorul militar. Procurorul s-a limitat să ia depoziția comandantului instituției penitenciare și a altor ofițeri considerați răspunzători cu corespondența, fără însă a-l audia pe ofițerul care a distribuit scrisoarea în cauză, pe reclamant sau pe alți deținuți. 81. Curtea observă că, la data evenimentelor, procurorii militari erau, ca și comandantul instituției penitenciare, ofițeri activi, făcând astfel parte din structura militară, întemeiată pe principiul subordonării ierarhice (vezi paragrafele 44 și 45 de mai sus). Or, această legătură instituțională se traduce, în speță, printr-o lipsă de independență și de imparțialitate a procurorului militar în desfășurarea anchetei (vezi, mutatis mutandis, Barbu Anghelescu împotriva României, nr. 46.430/99, § 67, 5 octombrie 2004, și Bursuc împotriva României, nr. 42.066/98, § 107, 12 octombrie 2004). 82. Prin urmare, Curtea apreciază că această anchetă nu poate fi considerată eficientă. 83. Desigur, conform art. 278¹ din CPP, reclamantul ar fi putut să conteste neînceperea urmăririi penale în fața instanțelor care, conform legii în vigoare, puteau să retrimită cauza în fața aceluiași procuror. în ceea ce privește eventuala trimitere în fața unui procuror militar, Curtea reamintește că a constatat că o astfel de cale de atac nu ar putea fi considerată efectivă. 84. în orice caz, Guvernul nu a oferit niciun exemplu de jurisprudență internă care să pedepsească deschiderea de către personalul din penitenciar a scrisorilor destinate deținuților. 85. în aceste circumstanțe, Curtea apreciază că ar fi excesiv să i se ceară reclamantului să epuizeze această cale de atac. 86. O ingerință în dreptul reclamantului la respectarea corespondenței sale încalcă Convenția în cazul în care nu respectă cerințele paragrafului 2 al art. 8. Așadar, trebuie analizat dacă ingerința în discuție era „prevăzută de lege”, dacă urmărea un scop legitim în sensul paragrafului respectiv și dacă era „necesară într-o societate democratică” (Cotlet împotriva României, nr. 38.565/97, § 45, 3 iunie 2003). 87. Curtea reamintește că în hotărârile Petra împotriva României (Hotărârea din 23 septembrie 1998, Culegere 1998-VII, pp. 2.853—2.854, §§ 37 și 38) și Cotleț, (menționată mai sus, § 35), s-a constatat încălcarea art. 8 din Convenție cu motivarea că reglementarea în materie nu prezenta calitățile impuse de o „lege”, în sensul art. 8 § 2 din Convenție. Or, aceeași reglementare era în vigoare și aplicabilă faptelor din cauza de față. 88. Curtea apreciază că speța de față se aseamănă cu cauzele Petra și Cotleț menționate mai sus și constată că ingerința în speță nu era prevăzută de „lege”. Având în vedere concluzia de mai sus, Curtea nu consideră necesar să verifice în speță respectarea celorlalte cerințe ale paragrafului 2. 89. Prin urmare, Curtea respinge excepția preliminară a Guvernului întemeiată pe neepuizarea căilor de atac interne și constată încălcarea art. 8 din Convenție. IV. Asupra celorlalte pretinse încălcări 90. Din perspectiva art. 5 §§ 1 c), 3 și 4, reclamantul se plânge de arestarea sa în urma unui flagrant delict și la plasarea sa în stare de arest preventiv. 91. Conform jurisprudenței bine stabilite a Curții [Wemhoff împotriva Germaniei, Hotărârea din 27 iunie 1968, seria A nr. 7, pp. 23—24, § 9; B. împotriva Austriei, Hotărârea din 28 martie 1990, seria A nr. 175, p. 14, § 36, și Negoescu împotriva României (dec.), nr. 55.450/00, 17 martie 2005], persoanei condamnate în primă instanță, indiferent dacă a fost sau nu arestată până în acel moment, îi sunt aplicabile prevederile art. 5 § 1 a) din Convenție, și nu cele ale art. 5 § 1 c). în speță, hotărârea pronunțată de prima instanță prin care reclamantul a fost condamnat a avut loc la data de 6 noiembrie 2001, iar la acea dată acesta nu avea la dispoziție nicio cale de atac. Or, cererea de față a fost introdusă abia la data de 7 noiembrie 2002. Rezultă că aceste capete de cerere întemeiate pe art. 5 § 1 c) au fost introduse după mai mult de 6 luni de la data la care a luat sfârșit încălcarea pretinsă [vezi și Mujea împotriva României (dec.), nr. 44.696/98, 10 septembrie 2002]. De asemenea, termenul de 6 luni a început să curgă la data de 6 noiembrie 2001 în ceea ce privește capetele de cerere 30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 114/19.11.2010 întemeiate pe articolul 5 §§ 3 și 4 din Convenție [vezi, mutatis mutandis, Rosengren împotriva României (dec.), nr. 70.786/01, 27 aprilie 2004], 92. Rezultă că aceste capete de cerere sunt tardive și trebuie respinse conform art. 35 §§ 1 și 4 din Convenție. 93. Reclamantul susține că ar fi suferit rele tratamente în timpul arestului său preventiv din Cluj și București, precum și în timpul transferului său, din datele de 20 și 21 august 2001, între aceste două orașe. Curtea reamintește că detenția preventivă a reclamantului în arestul din Cluj a luat sfârșit la data de 26 februarie 2001, iar cea din arestul din București, în luna aprilie 2001, adică cu mai mult de 6 luni înainte de introducerea cererii în fața sa. Transferul în cauză a fost, de asemenea, efectuat cu mai mult de 6 luni înainte de data introducerii acestei cereri. Rezultă că și aceste capete de cerere sunt tardive și trebuie respinse conform art.35 §§ 1 și 4 din Convenție. 94. De asemenea, reclamantul susține că ar fi fost adus în cătușe la ședințele de judecată, fapt nedovedit de către acesta dincolo de orice dubiu. Presupunând chiar că i-arfi fost aplicat un astfel de tratament, Curtea observă că reclamantul nu a formulat nicio plângere în fața autorităților naționale. Pe de altă parte, acesta nu a furnizat niciun element de probă care să susțină acest capăt de cerere. 95. Rezultă că acest capăt de cerere este vădit neîntemeiat și trebuie respins conform art. 35 §§ 3 și 4 din Convenție. 96. Reclamantul consideră și că prezumția de nevinovăție a fost încălcată ca urmare a declarațiilor judecătorilor și procurorilor din timpul ședințelor de judecată, precum și ca urmare a trecerii reclamantului în rezervă din oficiu la data de 18 ianuarie 2001. 97. Curtea apreciază că niciunul dintre elementele dosarului nu indică o încălcare a principiului prezumției de nevinovăție ca urmare a declarațiilor făcute în timpul procesului propriu-zis, ținând cont în special de faptul că aceste declarații nu au fost făcute într-un context independent de procedura penală, cum ar fi, de exemplu, o conferință de presă, care impunea o mai mare prudență din partea autorităților (vezi, mutatis mutandis, Daktaras, menționată mai sus, § 44). în plus, cererea de recuzare a anumitor membri ai completului de judecată a fost respinsă ca nedovedită la data de 16 octombrie 2001 de tribunalul militar teritorial (vezi paragraful 31 de mai sus). 98. Curtea observă în continuare că trecerea în rezervă a reclamantului la data de 18 ianuarie 2001 a respectat reglementările în materie, care fac trimitere doar la cadrele militare împotriva cărora a fost începută urmărirea penală, fără a presupune dinainte vinovăția lor (vezi paragraful 47 de mai sus). Nici această lege, nici aplicarea sa în speță nu indică o încălcare a prezumției de nevinovăție a reclamantului. 99. Rezultă că acest capăt de cerere este vădit neîntemeiat și trebuie respins conform art. 35 §§ 3 și 4 din Convenție. 100. în fine, reclamantul susține că telefonul mobil al soției sale a fost ascultat ilegal de către autorități, în special după introducerea cererii de față, astfel încălcându-se prevederile art. 8 din Convenție. 101. Curtea observă că reclamantul nu a adus niciun element de probă în sprijinul afirmației sale. Presupunând chiar că s-ar putea pretinde victimă în speță, Curtea consideră că acest capăt de cerere este vădit neîntemeiat. Pe cale de consecință, Curtea îl respinge conform art. 35 §§ 3 și 4 din Convenție. V. Asupra aplicării art. 41 din Convenție 102. Conform art. 41 din Convenție, „Dacă Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al înaltei părți contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecințelor acestei încălcări, Curtea acordă părții lezate, dacă este cazul, o reparație echitabilă.” A. Prejudiciu 103. Reclamantul solicită suma de 100.324,15 euro (EUR) pentru prejudiciul material, din care 71.496,15 EUR reprezentând salariul neîncasat în timpul detenției sale, ținând cont de veniturile sale dinainte de data arestării sale, 10.000 EUR reprezentând lipsa de câștig, 15.000 EUR rezultând din împrumuturile contractate de reclamant pentru a-și întreține familia, iar 3.828 EUR reprezentând creanțele pe care nu le-a putut recupera din cauza încarcerării sale. De asemenea, el solicită suma de 9.900.000 EUR cu titlu de prejudiciu moral, pe care susține că l-a suferit. 104. Guvernul consideră că prejudiciul material nu este dovedit și că, în orice caz, reclamantul nu poate pretinde plata salariului pe care l-ar fi putut câștiga în perioada cât a stat în detenție, având în vedere că nu a efectuat nicio contraprestație. Pe de o parte, acesta consideră că împrumuturile contractate de reclamant nu atrag răspunderea statului și, pe de altă parte, că reclamantul nu a fost în niciun caz împiedicat să își recupereze creanțele în timpul detenției sale. în fine, Guvernul consideră că suma solicitată ca daune morale este exagerată și că nu există raport de cauzalitate între suma cerută și prejudiciul suferit. 105. Curtea reamintește că, în speță, a constatat încălcarea principiului prezumției de nevinovăție și a dreptului la secretul corespondenței reclamantului în timpul detenției sale. Din acest motiv, numai prejudiciul cauzat de faptele ce constituie aceste încălcări va putea fi acoperit prin intermediul prezentei hotărâri, în acest sens, Curtea nu distinge nicio legătură de cauzalitate între încălcările constatate și prejudiciul material invocat și respinge aceste cereri. în schimb, ea consideră că este cazul să îi acorde reclamantului suma de 2.000 EUR cu titlu de prejudiciul moral. B. Cheltuieli de judecată 106. Reclamantul solicită și suma de 2.956,46 EUR pentru cheltuielile de judecată angajate în fața instanțelor interne și în fața Curții. Prin intermediul avocatului său, domnul Mateuț, reclamantul trimite un raport detaliat al cheltuielilor sale, inclusiv chitanțele ce justifică plata, în anul 2001, a sumei de 2.894.000 lei românești vechi (ROL) către avocați, bilete de tren între Gherla și Cluj datând din anul 2001 și având o valoare totală de 2.411.600 ROL, precum și suma de 14.980.293 ROL pentru combustibilul utilizat, 2.869.540 ROL reprezentând diverse facturi și 4.766.100 ROL reprezentând valoarea coletelor și scrisorilor trimise reclamantului în închisoare de către familia sa. 107. Guvernul consideră că legătura de cauzalitate dintre pretinsele cheltuieli și încălcările invocate în fața Curții nu a fost dovedită și consideră, prin urmare, că cererile reclamantului nu sunt justificate și trebuie respinse de Curte. 108. Conform jurisprudenței Curții, un reclamant nu poate obține rambursarea cheltuielilor sale de judecată decât în măsura în care li s-a stabilit veridicitatea, necesitatea și caracterul rezonabil. în speța de față, ținând cont de documentele aflate la dosar și de criteriile menționate mai sus, Curtea consideră rezonabilă suma de 200 EUR, cu toate cheltuielile incluse, pe care i-o acordă reclamantului. C. Dobânzi moratorii 109. Curtea consideră potrivit ca rata dobânzii moratorii să se bazeze pe rata dobânzii facilității de împrumut marginal a Băncii Centrale Europene, majorată cu 3 puncte procentuale. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 114/19.11.2010 31 DIN ACESTE MOTIVE, în unanimitate, CURTEA 1. unește cu fondul și respinge excepția preliminară a Guvernului de neepuizare a căilor de atac interne în ceea ce privește capătul de cerere întemeiat pe art. 8; 2. declară cererea admisibilă în ceea ce privește capetele de cerere întemeiate pe art. 6 §§ 1 și 2 (cu privire la conferința de presă din data de 19 decembrie 2000) și pe art. 6 § 3 și art. 8 (cu privire la respectarea secretului corespondenței în închisoare) și inadmisibilă în rest; 3. hotărăște că nu a avut loc încălcarea art. 6 §§ 1 și 3 din Convenție; 4. hotărăște că a avut loc încălcarea art. 6 § 2 din Convenție; 5. hotărăște că a avut loc încălcarea art. 8 din Convenție; 6. hotărăște: a) ca statul pârât să îi plătească reclamantului, în cel mult 3 luni de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri conform art. 44 § 2 din Convenție, suma de 2.000 EUR (două mii euro) cu titlu de daune morale și 200 EUR (două sute euro) pentru cheltuielile de judecată, plus orice sumă ce ar putea fi datorată cu titlu de impozit, ce vor fi convertite în moneda statului pârât la cursul de schimb valabil la data plății; b) ca, începând de la expirarea termenului menționat mai sus și până la efectuarea plății, aceste sume să se majoreze cu o dobândă simplă având o rată egală cu cea a facilității de împrumut marginal a Băncii Centrale Europene valabilă în această perioadă, majorată cu 3 puncte procentuale; 7. respinge cererea de reparație echitabilă în rest. întocmită în limba franceză, ulterior comunicată în scris la data de 25 martie 2008, conform art. 77 §§ 2 și 3 din Regulament. Josep Casadevall, Santiago Quesada, președinte grefier ABONAMENTE LA PUBLICAȚIILE OFICIALE PE SUPORT FIZIC » — Prețuri pentru anul 2010 — Nr. Număr Valoare crt. Denumirea publicației de apariții (TVA 9% inclus) --- lei anuale 12 luni 3 luni 1 lună 1. Monitorul Oficial, Partea I 900 1.200 330 120 2. Monitorul Oficial, Partea I, limba maghiară 100 1.500 140 3. Monitorul Oficial, Partea a ll-a 200 2.250 200 4. Monitorul Oficial, Partea a lll-a 500 430 40 5. Monitorul Oficial, Partea a IV-a 6.000 1.720 160 6. Monitorul Oficial, Partea a Vl-a 240 1.600 150 7. Monitorul Oficial, Partea a VIl-a 48 540 50 8. Colecția Legislația României 4 450 120 9. Colecția Hotărâri ale Guvernului României 12 750 70 NOTĂ: Monitorul Oficial, Partea I bis, se multiplică și se achiziționează pe bază de comandă. ABONAMENTE LA PRODUSELE ÎN FORMAT ELECTRONIC — Prețuri pentru anul 2010 — Abonamentul FLEXIBIL (Monitorul Oficial, Partea 1 + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere) Produs Lunar Anual Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea Monopost 5 25 100 300 Monopost 5 25 100 300 AutenticMO 40 100 250 600 1.320 400 1.000 2.500 6.000 13.200 ExpertMO 90 230 580 1.390 3.060 900 2.250 5.630 13.510 29.720 Abonamentul COMPLET (Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial) Produs Lunar Anual Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea Monopost 5 25 100 300 Monopost 5 25 100 300 AutenticMO 50 130 330 790 1.740 500 1.250 3.130 7.510 16.520 ExpertMO 110 280 700 1.680 3.700 1.100 2.750 6.880 16.510 36.320 Prețurile sunt exprimate în lei și conțin TVA. Mai multe informații puteți găsi pe site-ul www.expert-monitor.ro, unde puteți aplica on-line comanda. EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR MONITORUL OFICIAL „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, sos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A. 5 948368 441002 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114/19.11.2010 conține 32 de pagini. Prețul: 6,40 lei ISSN 1453—4495