MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI PARTEA I Anul 178 (XXII) — Nr. 66 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Vineri, 29 ianuarie 2010 ■ ’ > SUMAR Nr. Pagina ORDONANȚE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI 4. — Ordonanță privind instituirea Infrastructurii naționale pentru informații spațiale în România............ 2-12 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE 33. — Ordin al ministrului afacerilor externe privind intrarea în vigoare a unor tratate internaționale . 13 ACTE ALE CURȚII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI Hotărârea din 28 iulie 2009 în Cauza Colceru împotriva României......................................... 14-16 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 66/29.1.2010 ORDONANȚE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI 7 GUVERNUL ROMÂNIEI ORDONANȚĂ privind instituirea Infrastructurii naționale pentru informații spațiale în România în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 1 pct. V din Legea nr. 9/2010 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, Guvernul României adoptă prezenta ordonanță. CAPITOLUL I Dispoziții generale Art. 1. — (1) Prezenta ordonanță stabilește cadrul general pentru instituirea Infrastructurii naționale pentru informații spațiale în România, denumită în continuare INIS, prin care România contribuie la realizarea Infrastructurii pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană — INSPIRE, prevăzută de Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (INSPIRE), denumită în continuare Directiva INSPIRE, inclusiv în scopul realizării politicilor comunitare din domeniul protecției mediului și al politicilor sau activităților care pot avea un impact asupra mediului. (2) Pentru realizarea și actualizarea INIS se constituie Consiliul Infrastructurii naționale pentru informații spațiale în România (Consiliul INIS), structură de coordonare, fără personalitate juridică, alcătuită din reprezentanți ai: a) Ministerului Administrației și Internelor; b) Ministerului Mediului și Pădurilor; c) Ministerului Apărării Naționale; d) Ministerului Finanțelor Publice; e) Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale; f) Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului; g) Ministerului Transporturilor și Infrastructurii; h) Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri; i) Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului; j) Ministerului Sănătății; k) Ministerului Culturii și Patrimoniului Național; I) Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale; m) Academiei Române; n) Institutului Național de Statistică; o) Agenției Naționale pentru Resurse Minerale; p) Serviciului de Telecomunicații Speciale; q) Asociației Comunelor din România; r) Asociației Municipiilor din România; s) Asociației Orașelor din România. (3) Membrii Consiliului INIS își desemnează reprezentanții în Consiliul INIS în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe. (4) Președinția Consiliului INIS este asigurată de Ministerul Administrației și Internelor, prin Agenția de Cadastru și Publicitate Imobiliară, și vicepreședinția de Ministerul Mediului și Pădurilor. (5) Secretariatul Consiliului INIS este asigurat de Ministerul Administrației și Internelor, prin Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Art. 2. — (1) Prezenta ordonanță nu aduce atingere prevederilor Legii nr. 109/2007 privind reutilizarea informațiilor din instituțiile publice, cu modificările ulterioare, care transpune în legislația națională Directiva 2003/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind reutilizarea informațiilor din sectorul public, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 345 din 31 decembrie 2003, sau ale Hotărârii Guvernului nr. 878/2005 privind accesul publicului la informația privind mediul, cu modificările ulterioare, care transpune în legislația națională Directiva 2003/4/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 28 ianuarie 2003 privind accesul publicului la informațiile despre mediu și de abrogare a Directivei 90/313/CEE a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 41 din 14 februarie 2003. (2) Prevederile prezentei ordonanțe nu afectează existența drepturilor de proprietate intelectuală privind elementele constitutive ale infrastructurii pentru informații spațiale sau dreptul de deținere a acestora de către autoritățile publice, în domeniul specific de activitate. Art. 3. —în sensul prezentei ordonanțe, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații: a) infrastructură pentru informații spațiale — metadate, seturi de date spațiale și servicii de date spațiale, servicii și tehnologii de rețea, acorduri de punere în comun, accesare și utilizare, precum și mecanisme, procese și proceduri de coordonare și monitorizare stabilite, utilizate sau puse la dispoziție în conformitate cu prevederile prezentei ordonanțe; b) date spațiale — orice date având o legătură directă sau indirectă cu un amplasament ori cu un areal geografic specific; c) set de date spațiale — o colecție identificabilă de date spațiale; d) servicii de date spațiale — operațiunile care pot fi executate, prin utilizarea unei aplicații informatice, asupra datelor spațiale incluse în seturile de date spațiale sau asupra metadatelor corespunzătoare; e) obiect spațial — o reprezentare abstractă a unui fenomen real, care corespunde unui amplasament sau unui areal geografic specific; f) metadate — informații care descriu seturile de date spațiale și serviciile aferente care permit descoperirea, inventarierea și utilizarea acestora; g) interoperabilitate — posibilitatea de combinare a seturilor de date spațiale și de interacționare a serviciilor, fără intervenție manuală repetitivă, astfel încât rezultatul să fie coerent, iar valoarea adăugată a seturilor și serviciilor de date spațiale să crească; h) autoritate publică, în sensul prezentei ordonanțe: (i) orice autoritate publică centrală sau orice altă autoritate a administrației publice, inclusiv organismele publice cu rol consultativ la nivel național, regional ori local; (ii) orice persoană fizică sau juridică care îndeplinește funcții administrative publice prevăzute de lege, inclusiv sarcini, activități ori servicii specifice legate de mediu sau de informații spațiale; (iii) orice persoană fizică sau juridică care deține responsabilități sau funcții publice ori care prestează servicii publice legate de mediu sau de informații spațiale sub controlul unui organism ori al unei entități prevăzute la pct. (i) sau (ii). MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 66/29.1.2010 3 (iv) Atunci când organismele sau instituțiile exercită o competență judiciară sau legislativă, acestea nu sunt considerate autorități publice, în sensul prezentei ordonanțe; i) geo-portal INSPIRE — un site internet sau un echivalent care permite accesul la serviciile prevăzute la art. 9 alin. (1); j) terț — orice persoană fizică sau juridică, alta decât cele definite la lit. h); k) geo-portal INSPIRE al României — un site internet sau un echivalent care permite accesul la serviciile prevăzute la art. 9 alin. (1), denumit în continuare geo-portal, care reprezintă punctul de acces național. Art. 4. — (1) Prezenta ordonanță se aplică seturilor de date spațiale care îndeplinesc următoarele condiții: a) se referă la o zonă în care România deține și/sau își exercită competența teritorială; b) sunt în format electronic; c) sunt deținute de sau în numele uneia dintre entitățile enumerate la art. 3 lit. h); d) sunt deținute de un terț la dispoziția căruia a fost pusă rețeaua de servicii în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (2); e) se referă la unul sau mai multe dintre seturile de date spațiale prevăzute în anexele nr. 1—3 ori la cele stabilite de Consiliul INIS conform art. 18 alin. (1) lit. b). (2) Temele de date spațiale care determină seturile de date spațiale sunt prevăzute în anexele nr. 1—3. (3) în cazul în care sunt deținute mai multe copii identice ale aceluiași set de date spațiale de către sau în numele autorităților publice, prezenta ordonanță se aplică numai versiunii de referință din care provin diferitele copii. (4) Prezenta ordonanță se aplică și serviciilor de date spațiale asociate datelor incluse în seturile de date spațiale prevăzute la alin. (1) și (3). (5) Prezenta ordonanță presupune atât colectarea de date spațiale existente și actualizarea acestora, cât și colectarea de date spațiale noi. (6) în cazul seturilor de date spațiale care respectă condiția prevăzută la alin. (1) lit. c), dar față de care un terț deține drepturi de proprietate intelectuală, autoritățile publice pot acționa în temeiul prezentei ordonanțe numai cu consimțământul terțului respectiv. (7) Prin excepție de la prevederile alin. (1), prezenta ordonanță se aplică seturilor de date spațiale deținute de sau în numele unei autorități publice locale numai în cazul în care există acte normative ori reglementări care impun colectarea sau difuzarea acestora. (8) Alte teme decât cele prevăzute în anexele nr. 1—3, precum și autoritățile publice coordonatoare și colaboratoare responsabile pentru acestea se stabilesc de către Consiliul INIS. (9) Autoritățile publice coordonatoare și colaboratoare responsabile pentru seturile de date spațiale prezentate în anexele nr. 1—3 sunt prevăzute în anexa nr. 4. (10) Prin autoritățile publice coordonatoare și colaboratoare, prevăzute la alin. (9), se înțelege inclusiv instituțiile aflate în subordinea, coordonarea sau în aria de reglementare, după caz, a acestora. CAPITOLUL II Metadate Art. 5. — (1) în vederea realizării INIS, autoritățile publice sunt obligate să creeze și să actualizeze metadatele pentru seturile de date spațiale și serviciile aferente temelor prezentate în anexele nr. 1—3, precum și pentru cele stabilite de către Consiliul INIS. (2) Metadatele includ informații cu privire la: a) conformitatea seturilor de date spațiale cu normele de aplicare prevăzute la art. 7 alin. (1); b) condițiile aplicabile accesării și utilizării seturilor și serviciilor de date spațiale, precum și tarifele corespunzătoare, după caz; c) calitatea și validitatea seturilor de date spațiale; d) autoritățile publice responsabile cu stabilirea, administrarea, întreținerea și distribuirea seturilor și serviciilor de date spațiale; e) limitarea accesului publicului și motivele acestor limitări în conformitate cu prevederile art. 12. (3) Autoritățile publice iau măsurile necesare pentru ca metadatele să fie complete și de o calitate corespunzătoare îndeplinirii scopului stabilit la art. 3 lit. f). (4) Crearea și actualizarea metadatelor se realizează potrivit prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.205/2008 al Comisiei din 3 decembrie 2008 de punere în aplicare a Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește metadatele, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 326 din 4 decembrie 2008. (5) Alte informații pe care pot să le conțină metadatele sunt stabilite de către Consiliul INIS. Art. 6. — Autoritățile publice creează metadatele în conformitate cu următorul calendar: a) până la data de 3 decembrie 2010, în cazul seturilor de date spațiale care corespund categoriilor enumerate în anexele nr. 1 și 2; b) până la data de 3 decembrie 2013, în cazul seturilor de date spațiale care corespund categoriilor enumerate în anexa nr. 3. CAPITOLUL III Interoperabilitatea seturilor de date spațiale si a serviciilor aferente > Art. 7. — (1) Interoperabilitatea și armonizarea seturilor de date spațiale și a serviciilor aferente acestora se realizează potrivit normelor de aplicare a Directivei INSPIRE, elaborate de Comisia Europeană. (2) Ministerul Administrației și Internelor, prin Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, furnizează, la cerere, Comisiei Europene informațiile necesare analizelor privind fezabilitatea și proporționalitatea în ceea ce privește eventualele costuri și beneficii pe care le-ar putea genera normele care stabilesc modalitățile tehnice de interoperabilitate și de armonizare a seturilor și serviciilor de date spațiale, pe baza informațiilor transmise de către autoritățile publice prevăzute la art. 1 alin. (2). (3) Autoritățile publice iau măsuri pentru ca toate seturile de date spațiale nou-colectate și restructurate masiv, precum și serviciile de date spațiale corespunzătoare acestora să fie disponibile în conformitate cu normele elaborate de Comisia Europeană, prevăzute la alin. (1), în termen de 2 ani de la adoptarea acestora, iar celelalte seturi și servicii de date spațiale, aflate încă în uz, în termen de 7 ani de la adoptarea acestora. Seturile de date se furnizează în conformitate cu prevederile normelor de aplicare prevăzute la alin. (1), fie prin adaptarea seturilor de date spațiale existente, fie prin serviciile de transformare prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. d). Art. 8. — (1) Autoritățile publice menționate la art. 1 alin. (2) iau măsuri pentru a pune la dispoziția tuturor autorităților publice, precum și a terților orice informații, inclusiv date, coduri și clasificări tehnice, necesare pentru respectarea normelor de aplicare prevăzute la art. 7 alin. (1), care nu restricționează utilizarea lor în acest scop, în condițiile legii. (2) Pentru a asigura coerența datelor spațiale aferente unui element geografic a cărui localizare depășește frontiera 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 66/29.1.2010 României cu unul sau mai multe state membre ale Uniunii Europene, autoritatea publică centrală care deține aceste date spațiale decide, de comun acord, atunci când este cazul, cu instituția omoloagă din statul membru respectiv, cu privire la descrierea și poziția acestor elemente comune. CAPITOLUL IV Rețea de servicii Art. 9. — (1) Ministerul Administrației și Internelor, prin Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, realizează, operează și întreține, prin intermediul geo-portalului, următoarele servicii: a) servicii de căutare, care permit identificarea seturilor de date spațiale și a serviciilor aferente pe baza conținutului metadatelor corespunzătoare și afișarea conținutului metadatelor; b) servicii de vizualizare, care permit cel puțin afișarea, navigarea, mărirea/micșorarea, rotirea panoramică, suprapunerea vizuală a seturilor de date spațiale, precum și afișarea legendei și a oricărui conținut relevant al metadatelor; c) servicii de descărcare, care permit descărcarea de copii ale seturilor de date spațiale sau ale unor părți ale acestora, precum și accesarea directă a acestora, atunci când este posibil; d) servicii de transformare, care permit transformarea seturilor de date spațiale în vederea realizării interoperabilității; e) servicii care permit apelarea la serviciile de date spațiale; f) alte asemenea servicii. (2) Serviciile prevăzute la alin. (1) trebuie să țină seama de cerințele utilizatorilor din domeniu, să fie ușor de utilizat, să fie disponibile publicului și să poată fi accesate prin intermediul internetului sau prin orice alt mijloc de telecomunicație adecvat. (3) Pentru utilizarea serviciilor prevăzute la alin. (1) lit. a) se aplică cel puțin următoarea combinație de criterii de căutare: a) cuvinte-cheie; b) clasificarea seturilor de date spațiale și a serviciilor aferente; c) calitatea și validitatea seturilor de date spațiale; d) gradul de conformitate cu normele prevăzute la art. 7 alin. (1); e) localizarea geografică; f) condițiile de accesare și de utilizare a seturilor de date spațiale și a serviciilor aferente; g) autoritățile publice responsabile cu stabilirea, administrarea, întreținerea și distribuirea seturilor de date spațiale și a serviciilor aferente. (4) Serviciile de transformare prevăzute la alin. (1) lit. d) sunt combinate cu celelalte servicii prevăzute la alin. (1), astfel încât să se permită utilizarea tuturor acestor servicii în conformitate cu normele prevăzute la art. 7 alin. (1). Art. 10. — (1) Ministerul Administrației și Internelor, prin Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, asigură condițiile tehnice autorităților publice pentru a-și conecta seturile de date spațiale și serviciile aferente la rețeaua de servicii prevăzută la art. 9 alin. (1). (2) Aceste condiții tehnice sunt puse și la dispoziția terților care solicită acest lucru și ale căror seturi de date spațiale și servicii aferente respectă normele de aplicare care stabilesc obligațiile privind în special metadatele, rețeaua de servicii și interoperabilitatea. (3) Serviciul de Telecomunicații Speciale asigură serviciile de conectare fizică a autorităților publice la geo-portal. Art. 11. — (1) Autoritățile publice sunt obligate să asigure identificarea, vizualizarea și accesul, după caz, la seturile de date spațiale și serviciile aferente geo-portalului. (2) Furnizarea datelor spațiale și a serviciilor aferente de către autoritățile publice se face cu respectarea legislației naționale cu privire la protecția informațiilor clasificate. Art. 12. — (1) Prin excepție de la prevederile art. 9 alin. (1) și (2), autoritățile publice pot limita accesul public la propriile seturi de date spațiale și servicii aferente prin intermediul serviciilor prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. a), în cazul în care un astfel de acces afectează în mod negativ relațiile internaționale, siguranța publică sau apărarea națională. (2) Prin excepție de la prevederile art. 9 alin. (1) și (2), autoritățile publice pot limita accesul public la propriile seturi de date spațiale și servicii aferente prin intermediul serviciilor prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. b)—e) sau la serviciile de comerț electronic prevăzute la art. 13 alin. (4), în cazul în care un astfel de acces afectează în mod negativ oricare dintre următoarele: a) confidențialitatea lucrărilor autorităților publice, în cazul în care legislația prevede o astfel de confidențialitate; b) relațiile internaționale, siguranța publică sau apărarea națională; c) desfășurarea procedurilor judiciare, posibilitatea oricărei persoane de a avea parte de un proces echitabil sau capacitatea unei autorități publice de a efectua o anchetă de natură penală sau disciplinară; d) confidențialitatea informațiilor comerciale sau industriale, în cazul în care legislația națională ori comunitară prevede o astfel de confidențialitate în vederea protejării intereselor economice legitime, inclusiv a interesului public privind păstrarea confidențialității informațiilor statistice și a secretului fiscal; e) drepturile de proprietate intelectuală; f) confidențialitatea datelor cu caracter personal și/sau a fișierelor privind o persoană fizică, în situația în care persoana respectivă nu a consimțit la dezvăluirea publică a informațiilor, în cazul în care legislația națională sau comunitară prevede o astfel de confidențialitate; g) interesele sau protecția oricărei persoane care a furnizat în mod voluntar informațiile solicitate, fără a avea sau fără a i se putea impune o obligație legală în acest sens, cu excepția cazului în care persoana respectivă a consimțit la dezvăluirea informațiilor în cauză; h) protecția mediului la care se referă aceste informații, cum ar fi localizarea unor specii rare. (3) Motivele care justifică limitarea accesului, așa cum sunt prevăzute la alin. (1) și (2), se interpretează în mod restrictiv, ținându-se seama, în fiecare caz, de interesul pe care accesul la aceste informații îl prezintă pentru public. (4) în fiecare caz se apreciază interesul publicului pentru dezvăluirea acestor informații, comparativ cu cel pe care îl prezintă limitarea sau condiționarea accesului la acestea. (5) Accesul la informațiile privind emisiile în mediu nu se poate limita în temeiul alin. (2) lit. a), d), f), g) și h). (6) Pentru aplicarea prevederilor alin. (2) lit. f), autoritățile publice prevăzute la art. 1 alin. (2) respectă prevederile Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, cu modificările și completările ulterioare, care transpune Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 281 din 23 noiembrie 1995, așa cum a fost amendată de Regulamentul (CE) nr. 1.882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 septembrie 2003 de adaptare la Decizia 1999/468/CE a Consiliului a dispozițiilor privind comitetele care asistă Comisia în exercitarea competențelor de executare prevăzute de actele care fac obiectul procedurii menționate la articolul 251 din MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 66/29.1.2010 5 Tratatul CE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 284 din 31 octombrie 2003. (7) Autoritățile publice cu atribuții în domeniul securității naționale interzic publicarea informațiilor care ar putea pune în pericol securitatea națională sau care ar putea fi folosite pentru desfășurarea unor acțiuni de terorism, sabotaj ori crimă organizată. Art. 13. — (1) Serviciile prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. a) și b) sunt disponibile publicului cu titlu gratuit. (2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), autoritățile publice care asigură serviciile de vizualizare prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. b) pot percepe tarife cu unică destinație, în cazul în care acestea asigură întreținerea seturilor de date spațiale și a serviciilor de date corespunzătoare, în special în situații în care sunt implicate volume mari de date actualizate frecvent. (3) Datele puse la dispoziție prin intermediul serviciilor de vizualizare prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. b) pot fi într-o formă care să împiedice reutilizarea acestora în scopuri comerciale. (4) în cazul în care autoritățile publice percep taxe sau tarife pentru serviciile prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. b), c) sau e), Ministerul Administrației și Internelor, prin Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, asigură disponibilitatea serviciilor de comerț electronic în cadrul geo-portalului. Aceste servicii pot fi supuse, după caz, unor clauze de exonerare de răspundere, licențe obținute electronic/licențe. Art. 14. — Ministerul Administrației și Internelor, prin Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, asigură accesul la serviciile prevăzute la art. 9 alin. (1) prin intermediul geo- portalului INSPIRE al Comunității Europene și prin geo-portal. CAPITOLUL V Punerea în comun a datelor Art. 15. — (1) Ministerul Administrației și Internelor, prin Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, creează cadrul tehnic necesar punerii în comun a seturilor de date spațiale și a serviciilor aferente de către autoritățile publice prevăzute la art. 3 lit. h) pct. (i) și (ii). (2) Datele spațiale rămân și se actualizează la autoritățile publice. (3) Aceste măsuri permit autorităților publice să aibă acces la seturile de date spațiale și serviciile aferente, să facă schimb și să utilizeze seturile și serviciile respective, în scopul îndeplinirii sarcinilor publice care pot avea un impact asupra mediului, precum și al realizării INIS. (4) Măsurile prevăzute la alin. (1) exclud orice restricție susceptibilă de a crea, în momentul utilizării, obstacole practice pentru punerea în comun a seturilor și serviciilor de date spațiale. (5) Autoritățile publice care furnizează seturi de date spațiale și servicii aferente pot să acorde licențe și/sau să solicite plata unor tarife de la autoritățile, instituțiile și organismele publice comunitare care folosesc aceste seturi și servicii de date spațiale. (6) Licențele și tarifele prevăzute la alin. (5) trebuie să fie pe deplin compatibile cu obiectivul general de facilitare a punerii în comun a seturilor de date spațiale și a serviciilor aferente de către autoritățile publice. (7) în cazurile în care se percep tarife, acestea trebuie să se mențină la nivelul minim care să asigure calitatea necesară și furnizarea de seturi de date spațiale și servicii aferente, precum și recuperarea rezonabilă a investiției, respectându-seîn același timp, după caz, cerințele de autofinanțare a autorităților publice care furnizează seturi și servicii de date spațiale. (8) Seturile de date spațiale și serviciile aferente referitoare la mediu, furnizate de autoritățile publice către instituțiile și organismele comunitare, în vederea îndeplinirii obligațiilor de raportare de către acestea în conformitate cu prevederile legislației comunitare privind mediul, sunt scutite de plată. (9) Procedurile referitoare la punerea în comun a seturilor de date spațiale și a serviciilor aferente prevăzute la alin. (1)—(8) sunt deschise autorităților publice prevăzute la art. 3 lit. h) pct. (i) și (ii) din alte state membre ale Uniunii Europene, instituțiilor și organismelor comunitare, pentru îndeplinirea sarcinilor publice care pot avea impact asupra mediului. (10) Procedurile privind punerea în comun a seturilor și serviciilor de date spațiale prevăzute la alin. (1)—(8) sunt deschise, conform principiului reciprocității și al egalității de tratament, organismelor instituite prin acorduri internaționale la care Comunitatea Europeană și statele membre sunt parte, în scopul îndeplinirii sarcinilor care pot avea un impact asupra mediului. (11) în cazul în care procedurile privind punerea în comun a seturilor și serviciilor de date spațiale, prevăzute la alin. (1)—(8), sunt puse la dispoziție în conformitate cu prevederile alin. (9) și (10), acestea pot fi însoțite de cerințele prevăzute de legislația națională privind utilizarea lor. (12) Prin excepție de la prevederile alin. (1)—(11), autoritățile publice pot limita punerea în comun a seturilor de date spațiale și a serviciilor aferente în cazul în care aceasta aduce atingere desfășurării procedurilor judiciare, siguranței publice, apărării naționale sau relațiilor internaționale. (13) Ministerul Administrației și Internelor, prin Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, asigură accesul instituțiilor și organismelor comunitare la seturile și serviciile de date spațiale, în condiții armonizate cu celelalte state membre, în conformitate cu regulile de implementare care guvernează aceste condiții, elaborate de Comisia Europeană. (14) Tarifele percepute de către autoritățile publice finanțate de la bugetul de stat, conform alin. (7), constituie venituri ale bugetului de stat. CAPITOLUL VI Coordonare și măsuri complementare Art. 16. — (1) Autoritățile publice centrale asigură, prin structurile proprii, coordonarea, după caz, la nivel național, regional și local, a contribuțiilor tuturor celor pentru care infrastructurile de informații spațiale prezintă un interes. (2) Aceste structuri coordonează contribuțiile utilizatorilor, producătorilor, furnizorilor de servicii cu valoare adăugată și ale organismelor de coordonare în ceea ce privește identificarea seturilor de date corespunzătoare, nevoile utilizatorilor, furnizarea de informații privind practicile existente și asigurarea feedbackului la informație privind punerea în aplicare a prezentei ordonanțe. Art. 17. — (1) Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară reprezintă punctul de contact cu Comisia Europeană privitor la Directiva INSPIRE. (2) în activitatea sa, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară este susținută de Consiliul INIS. (3) în vederea realizării INIS, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară îndeplinește următoarele atribuții principale: a) realizează și întreține geo-portalul; b) asigură compatibilitatea geo-portalului cu geo-portalul INSPIRE al Comunității Europene; c) asigură funcționalitatea serviciului de comerț electronic; d) asigură resursele materiale și umane necesare pentru dezvoltarea și actualizarea INIS, potrivit competențelor specifice domeniului de activitate; e) monitorizează punerea în aplicare și utilizarea INIS, asigură raportarea către Comisia Europeană și face publice rezultatele monitorizării; 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 66/29.1.2010 f) pune la dispoziția autorităților publice sau a terților orice informații, inclusiv date, coduri și clasificări tehnice, necesare respectării normelor de aplicare a Directivei INSPIRE, fără a restricționa utilizarea lor exclusiv în acest scop. Art. 18. — (1) Consiliul INIS are următoarele atribuții principale: a) stabilește și supune aprobării Guvernului planul de activități pentru realizarea și actualizarea INIS; b) stabilește și aprobă temele de date spațiale, altele decât cele prevăzute în anexele nr. 1—3; c) stabilește responsabilități autorităților publice și terților, după caz, pentru crearea și actualizarea seturilor de date spațiale, a serviciilor aferente acestora și a metadatelor pentru temele INIS; d) decide cu privire la disponibilitatea seturilor de date spațiale și a serviciilor aferente în vederea accesului public; e) decide cu privire la seturile de date spațiale și serviciile aferente pentru care se solicită tarife; f) decide cu privire la seturile de date spațiale și serviciile aferente pentru care se pot acorda licențe; g) raportează Guvernului României, semestrial sau ori de câte ori este necesar, stadiul implementării activităților prevăzute în planul de activități pentru realizarea și actualizarea INIS; h) adoptă decizii în vederea realizării INIS; i) aprobă rapoartele punctului de contact pentru Directiva INSPIRE înainte de transmiterea lor Comisiei Europene. (2 ) Consiliului INIS se organizează și funcționează potrivit propriului regulament, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Art. 19. — (1) Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară organizează grupuri de experți, care vor avea următoarele atribuții: a) să recomande o infrastructură hardware și de comunicații care să asigure gestionarea, controlul datelor spațiale, serviciile de date spațiale și să faciliteze accesul publicului la aceste date; b) să inițieze servicii și tehnologii de rețea, acorduri de punere în comun, accesare și utilizare, precum și mecanisme, procese și proceduri de coordonare și monitorizare; c) să coordoneze revizuirea periodică a datelor spațiale componente, în vederea asigurării acurateței și actualității acestora; d) să elaboreze specificații și să propună standarde naționale, care să definească conținutul, structura, forma, calitatea datelor spațiale componente, care sunt necesare pentru a obține un format comun și interoperabil al datelor. (2) Grupurile de experți pot fi alcătuite din reprezentanți ai: a) autorităților publice centrale membre ale Consiliului INIS; b) altor autorități publice; c) unor persoane fizice sau juridice pentru care datele spațiale respective prezintă interes datorită rolului acestora în infrastructura pentru informații spațiale; d) mediului privat; e) mediului academic; f) organizațiilor neguvernamentale. CAPITOLUL VII Dispoziții finale Art. 20. — (1) Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară monitorizează implementarea și utilizarea INIS și face permanent accesibile rezultatele acestei monitorizări Comisiei Europene și publicului. (2) Până la data de 15 mai 2010, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară transmite Comisiei Europene un raport care cuprinde descrierea sumară a: a) modului în care se asigură coordonarea între furnizorii și utilizatorii de seturi de date spațiale și servicii aferente din sectorul public și organismele intermediare, legătura cu terții, precum și organizarea asigurării calității; b) contribuției aduse de autoritățile publice sau de terți la funcționarea și coordonarea infrastructurii pentru informații spațiale; c) informațiilor privind utilizarea infrastructurii pentru informații spațiale; d) acordurilor dintre autoritățile publice privind punerea în comun a datelor; e) costurilor și beneficiilor punerii în aplicare a prezentei ordonanțe. (3) La intervale de 3 ani, începând cu data de 15 mai 2013, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară transmite Comisiei Europene un raport care să conțină informații actualizate privind aspectele prevăzute la alin. (2). Art. 21. — Ministerul Administrației și Internelor transmite Comisiei Europene actele normative naționale adoptate pentru conformarea cu prevederile Directivei INSPIRE. Art. 22. — (1) Autoritățile publice coordonatoare și colaboratoare responsabile pentru seturile de date spațiale prevăzute în anexele nr. 1—3 prevăd în bugetul propriu sumele necesare pentru realizarea obiectivelor care le revin conform prezentei ordonanțe. (2) Pentru anul 2010 finanțarea obiectivelor ce decurg din aplicarea prezentei ordonanțe este asigurată de la bugetul de stat, prin bugetele aprobate pe anul 2010 autorităților publice coordonatoare responsabile pentru seturile de date spațiale prevăzute în anexele nr. 1—3. (3) Pentru asigurarea resurselor financiare necesare autorităților publice în vederea realizării atribuțiilor care le revin conform prezentei ordonanțe, Guvernul României poate aproba programe de finanțare. Programele sunt finanțate prin bugetul Ministerului Administrației și Internelor. Art. 23. — (1) Autoritățile publice coordonatoare și colaboratoare responsabile pentru seturile de date spațiale prevăzute în anexele nr. 1—3 emit reglementări interne pentru punerea în aplicare a prezentei ordonanțe în domeniile lor de responsabilitate. (2) Pentru realizarea fiecăruia dintre seturile de date spațiale prevăzute în anexele nr. 1—3, autoritățile publice coordonatoare și colaboratoare responsabile prevăzute în anexa nr. 4 încheie între ele, după caz, protocoale de colaborare. Art. 24. —în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, Ministerul Administrației și Internelor elaborează și propune spre aprobare Guvernului proiectul de hotărâre privind regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului INIS. Art. 25. — (1) Anexele nr. 1—4 fac parte integrantă din prezenta ordonanță. (2) Anexele se reactualizează prin hotărâre a Guvernului. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 66/29.1.2010 7 Prezenta ordonanță transpune prevederile Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (INSPIRE), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 108 din 25 aprilie 2007. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: p. Ministrul administrației și internelor, Mihai Capră, secretar de stat Ministrul mediului și pădurilor, Borbely Lâszlo Ministrul economiei, comerțului și mediului de afaceri, Adriean Videanu Ministrul afacerilor externe, Teodor Baconschi Ministrul transporturilor și infrastructurii, Radu Mircea Berceanu Ministrul apărării naționale, Gabriel Oprea Ministrul culturii și patrimoniului național, Kelemen Hunor Ministrul dezvoltării regionale și turismului, Elena Gabriela Udrea Ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului, Daniel Petru Funeriu Ministrul sănătății, Cseke Attila Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Mihail Dumitru Ministrul muncii, familiei și protecției sociale, Mihai Constantin Șeitan Directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale, Marcel Opriș Președintele Institutului Național de Statistică, Vergii Voineagu Președintele Academiei Române, Ionel Haiduc Președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, Alexandru Pătruți Șeful Departamentului pentru Afaceri Europene, Bogdan Mănoiu p. Ministrul finanțelor publice, Gheorghe Gherghina, secretar de stat București, 20 ianuarie 2010. Nr. 4. ANEXA Nr. 1 SETURI DE DATE SPAȚIALE I 1.1. Sisteme de coordonate de referință Sisteme de referință unică în spațiu a informațiilor spațiale, alcătuite dintr-un set de coordonate rectangulare (x, y, z) și/sau latitudine și longitudine și altitudine, bazate pe un datum geodezic orizontal și un datum geodezic vertical I.2. Sisteme de caroiaj geografic Caroiaj multirezoluție armonizat, având punct de origine comun, cu localizarea și mărimea standard a celulelor I.3. Denumiri geografice Nume de zone, regiuni, localități, orașe mari, suburbii, orașe mici ori așezări sau orice alt element geografic ori topografic de interes public sau istoric I.4. Unități administrativ-teritoriale Unități administrative delimitând zonele în care România deține și/sau își exercită competența, la nivel local, regional și național, separate prin limite administrative I.5. Adrese Localizarea proprietăților, bazată pe identificatori de adresă, de obicei numele străzii, numărul imobilului și codul poștal I.6. Parcele cadastrale Suprafețele stabilite în registre cadastrale I.7. Rețele de transport Rețele de transport rutier, feroviar, aerian și pe apă și infrastructura asociată. Cuprinde, de asemenea, legături între 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 66/29.1.2010 diferite rețele. Mai cuprinde și rețeaua transeuropeană de transport, astfel cum este definită în Decizia nr. 1.692/96/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iulie 1996 privind orientările comunitare pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport și modificările ulterioare. I.8. Hidrografie Elementele hidrografice, inclusiv zonele marine, precum și toate celelalte corpuri de apă și elementele legate de acestea, inclusiv bazinele și sub-bazinele hidrografice. După caz, în conformitate cu definițiile din Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 327 din 22 decembrie 2000, și sub formă de rețele 1.9. Arii protejate Zone desemnate sau administrate în cadrul legislativ internațional, comunitar sau intern, în vederea îndeplinirii unor obiective specifice de conservare ANEXA Nr. 2 SETURI DE DATE SPAȚIALE II 11.1. Altitudine Modele digitale altimetrice ale suprafețelor: terestre, de gheață sau oceanice. Include altimetria terestră, batimetria și linia de coastă. II.2. Acoperirea terenurilor Acoperirea fizică și biologică a suprafeței terestre, inclusiv suprafețele artificiale, zonele agricole, pădurile, zonele (semi) naturale, zonele umede și corpurile de apă II.3. Imagini ortorectificate Imagini georeferențiate ale suprafeței terestre, obținute cu senzori plasați pe sateliți sau aeroportați II.4. Geologie Caracterizarea geologică în funcție de structură și compoziție. Include roca de bază, straturile acvifere și geomorfologia ANEXA Nr. 3 SETURI DE DATE SPAȚIALE SPECIFICE III 111.1. Unități statistice Unități de diseminare sau de utilizare a informațiilor statistice III.2. Clădiri Localizarea geografică a clădirilor III.3. Soluri Soluri și subsoluri, caracterizate în funcție de adâncime, textură, structură și conținut al particulelor și materialului organic, aspect pietros, eroziune, înclinație medie și capacitate anticipată de stocare a apei III.4. Utilizarea terenului Teritoriul caracterizat de funcționalitatea, actuală sau viitoare, planificată ori în scop socioeconomic (de exemplu, rezidențial, industrial, comercial, agricol, forestier, de recreație) III.5. Sănătate și siguranță umană Distribuția geografică a predominanței patologiilor (alergii, cancere, boli respiratorii etc.), precum și informații care indică efectul asupra sănătății (markeri biologici, scăderea fertilității, epidemii) sau asupra bunăstării oamenilor (oboseală, stres etc.), legată direct (poluarea aerului, substanțe chimice, deprecierea stratului de ozon, zgomot etc.) sau indirect (alimente, organisme modificate genetic etc.) de calitatea mediului III.6. Servicii de utilități publice și alte servicii publice Includ servicii de utilitate publică, precum sistemele de canalizare, de gestionare a deșeurilor, de aprovizionare cu energie electrică și apă, precum și servicii administrative și sociale publice, cum ar fi: adăposturi de protecție civilă, școlile și spitalele. III.7. Instalații de monitorizare a mediului Amplasarea și exploatarea instalațiilor de monitorizare a mediului, inclusiv observarea și măsurarea emisiilor, a stării mediului înconjurător și a altor parametri ai ecosistemului (biodiversitate, starea ecologică a vegetației etc.), de către sau în numele autorităților publice III.8. Instalații de producție și industriale Parcuri de producție industrială, inclusiv instalațiile reglementate de Directiva 2008/1/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind prevenirea și controlul integrat al poluării și instalațiile de captare a apei, extracție minieră și locurile de depozitare IUI.9. Instalații agricole și pentru acvacultură Echipament și instalații de producție agricolă (inclusiv sisteme de irigație, sere și grajduri) 111.10. Repartizarea populației — demografie Repartizare geografică a populației, inclusiv caracteristicile populației și nivelurile de activitate, cumulate pe unități de caroiaj cartografic, regiune, unitate administrativă sau altă unitate analitică. 111.11. Zone de administrare/restricție/reglementare și unități de raportare Zone administrate, reglementate sau folosite pentru raportarea la nivel internațional, european, național, regional și local. Includ gropile de gunoi, zonele de protecție a surselor de apă potabilă, zonele vulnerabile la nitrați, șenalele navigabile reglementate de pe mare sau din apele interne importante, zonele destinate descărcării deșeurilor, zonele în care există limitări cu privire la nivelurile de zgomot, zonele aprobate pentru prospectare și exploatare minieră, districtele bazinelor hidrografice, unitățile relevante de raportare și zonele de administrare a litoralului. 111.12. Zone de risc natural Zone vulnerabile caracterizate în funcție de riscurile naturale (orice fenomen atmosferic, hidrologic, seismic, vulcanic, precum și incendiile, care, din cauza localizării, gravității și frecvenței, pot afecta grav societatea), de exemplu inundațiile, alunecările și surpările de teren, avalanșele, incendiile forestiere, cutremurele de pământ, erupțiile vulcanice MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 66/29.1.2010 9 111.13. Condiții atmosferice Parametrii fizici din atmosferă. Includ datele spațiale bazate pe măsurători, pe modele sau pe o combinație între acestea, precum și locațiile de măsurare. 111.14. Caracteristici geografice meteorologice Condițiile meteorologice și măsurătorile acestora: precipitații, temperatură, evapotranspirație, viteza și direcția vântului 111.15. Caracteristici geografice oceanografice Parametrii fizici ai oceanelor (curenți, salinitate, înălțimea valurilor etc.) 111.16. Regiuni maritime Parametrii fizici ai mărilor și corpurilor de apă sărată divizate în regiuni și subregiuni cu caracteristici comune 111.17. Regiuni biogeografice Zone relativ omogene pe baza condițiilor ecologice, având caracteristici comune 111.18. Habitate și biotopuri Zone geografice caracterizate prin condiții ecologice specifice, procese, structură și funcții (de menținere a vieții) care sprijină fizic organismele care trăiesc acolo. Includ zonele terestre și acvatice care se disting prin caracteristicile lor geografice, abiotice și biotice, indiferent că acestea sunt naturale sau seminaturale 111.19. Repartizarea speciilor Distribuția geografică a speciilor de animale și plante, cumulate pe unități de caroiaj cartografic, regiune, unitate administrativă sau altă unitate analitică III.20. Resurse energetice Resurse energetice, incluzând hidrocarburi, energia hidro, bioenergia, energia solară, energia eoliană etc., însoțite de informații relevante privind extinderea resursei, inclusiv prin adâncimea/înălțimea la care se află, după caz, în condițiile legii 111.21. Resurse minerale Resurse minerale, incluzând minereurile metalifere, mineralele industriale etc., însoțite de informații relevante privind extinderea resursei, inclusiv prin adâncimea/înălțimea la care se află, după caz, în condițiile legii ANEXA Nr. 4 AUTORITĂȚILE PUBLICE COORDONATOARE Șl COLABORATOARE RESPONSABILE PENTRU SETURILE DE DATE SPAȚIALE PREVĂZUTE ÎN ANEXELE NR. 1—3 Seturi de date spațiale Autorități responsabile 1.1. Sisteme de coordonate de referință Coordonator: Ministerul Administrației și Internelor Sisteme de referință unică în spațiu a informațiilor spațiale, Colaborator: Ministerul Apărării Naționale alcătuite dintr-un set de coordonate rectangulare (x, y, z) și/sau latitudine și longitudine și altitudine, bazate pe un datum geodezic orizontal și un datum geodezic vertical I.2. Sisteme de caroiaj geografic Coordonator: Ministerul Administrației și Internelor Caroiaj multirezoluție armonizat, având punct de origine Colaborator: Ministerul Apărării Naționale comun, cu localizarea și mărimea standard a celulelor I.3. Denumiri geografice Coordonator: Ministerul Apărării Naționale Nume de zone, regiuni, localități, orașe mari, suburbii, orașe Colaboratori: Ministerul Administrației și Internelor mici ori așezări sau orice alt element geografic ori topografic de Academia Română interes public sau istoric Institutul Național de Statistică Ministerul Culturii și Patrimoniului Național I.4. Unități administrativ-teritoriale Coordonator: Ministerul Administrației și Internelor Unități administrative delimitând zonele în care România Colaboratori: Ministerul Apărării Naționale deține și/sau își exercită competența, la nivel local, regional și Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului național, separate prin limite administrative Ministerul Afacerilor Externe Autoritățile executive ale administrației publice locale I.5. Adrese Coordonator: Ministerul Administrației și Internelor Localizarea proprietăților, bazată pe identificatori de adresă, Colaboratori: Autoritățile executive ale administrației publice de obicei numele străzii, numărul imobilului și codul poștal locale I.6. Parcele cadastrale Coordonator: Ministerul Administrației și Internelor Suprafețele stabilite în registre cadastrale Colaboratori: Autoritățile executive ale administrației publice locale I.7. Rețele de transport Coordonator: Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Rețele de transport rutier, feroviar, aerian și pe apă și Colaboratori: Ministerul Apărării Naționale infrastructura asociată. Cuprinde, de asemenea, legături între Ministerul Administrației și Internelor diferite rețele. Mai cuprinde și rețeaua transeuropeană de transport, astfel cum este definită în Decizia nr. 1,692/96/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iulie 1996 privind orientările comunitare pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport și modificările ulterioare. 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 66/29.1.2010 Seturi de date spațiale Autorități responsabile I.8. Hidrografie Coordonator: Ministerul Mediului și Pădurilor Elementele hidrografice, inclusiv zonele marine, precum și Colaboratori: Ministerul Apărării Naționale toate celelalte corpuri de apă și elementele legate de acestea, Ministerul Administrației și Internelor inclusiv bazinele și sub-bazinele hidrografice. După caz, în conformitate cu definițiile din Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 327 din 22 decembrie 2000, și sub formă de rețele 1.9. Arii protejate Coordonator: Ministerul Mediului și Pădurilor Zone desemnate sau administrate în cadrul legislativ Colaboratori: Ministerul Administrației și Internelor internațional, comunitar sau intern, în vederea îndeplinirii unor Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale obiective specifice de conservare Ministerul Culturii și Patrimoniului Național Academia Română Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului 11.1. Altitudine Coordonator: Ministerul Apărării Naționale Modele digitale altimetrice ale suprafețelor: terestre, de gheață Colaboratori: Ministerul Mediului și Pădurilor sau oceanice. Include altimetria terestră, batimetria și linia de Ministerul Administrației și Internelor coastă. II.2. Acoperirea terenurilor Coordonator: Ministerul Mediului și Pădurilor Acoperirea fizică și biologică a suprafeței terestre, inclusiv Colaboratori: Ministerul Administrației și Internelor suprafețele artificiale, zonele agricole, pădurile, zonele (semi) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale naturale, zonele umede și corpurile de apă Ministerul Apărării Naționale II.3. Imagini ortorectificate Coordonator: Ministerul Administrației și Internelor Imagini georeferențiate ale suprafeței terestre, obținute cu Colaboratori: Ministerul Apărării Naționale senzori plasați pe sateliți sau aeroportați Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale Ministerul Mediului și Pădurilor Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului II.4. Geologie Coordonator: Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Caracterizarea geologică în funcție de structură și compoziție. Sportului Include roca de bază, straturile acvifere și geomorfologia. Colaboratori: Ministerul Mediului și Pădurilor Academia Română Agenția Națională pentru Resurse Minerale 111.1. Unități statistice Coordonator: Institutul Național de Statistică Unități de diseminare sau de utilizare a informațiilor statistice Colaboratori: Ministerul Mediului și Pădurilor Ministerul Administrației și Internelor Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale Ministerul Transporturilor și Infrastructurii IIL2. Clădiri Coordonator: Ministerul Administrației și Internelor Localizarea geografică a clădirilor Colaboratori: Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului Autoritățile executive ale administrației publice locale III.3. Soluri Coordonator: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale Soluri și subsoluri, caracterizate în funcție de adâncime, Colaboratori: Ministerul Mediului și Pădurilor textură, structură și conținut al particulelor și materialului Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și organic, aspect pietros, eroziune, înclinație medie și capacitate Sportului anticipată de stocare a apei III.4. Utilizarea terenului Coordonator: Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului Teritoriul caracterizat de funcționalitatea, actuală sau viitoare, Colaboratori: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale planificată ori în scop socioeconomic (de exemplu, rezidențial, Ministerul Administrației și Internelor industrial, comercial, agricol, forestier, de recreație) Ministerul Mediului și Pădurilor Ministerul Apărării Naționale Autoritățile executive ale administrației publice locale MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 66/29.1.2010 11 Seturi de date spațiale Autorități responsabile III.5. Sănătate și siguranță umană Coordonator: Ministerul Sănătății Distribuția geografică a predominanței patologiilor (alergii, Colaboratori: Institutul Național de Statistică cancere, boli respiratorii etc.), precum și informații care indică Ministerul Mediului și Pădurilor efectul asupra sănătății (markeri biologici, scăderea fertilității, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale epidemii) sau asupra bunăstării oamenilor (oboseală, stres Ministerul Administrației și Internelor etc.), legată direct (poluarea aerului, substanțe chimice, deprecierea stratului de ozon, zgomot etc.) sau indirect (alimente, organisme modificate genetic etc.) de calitatea mediului III.6. Servicii de utilități publice și alte servicii publice Coordonator: Ministerul Administrației și Internelor Includ servicii de utilitate publică, precum sistemele de Colaboratori: Ministerul Mediului și Pădurilor canalizare, de gestionare a deșeurilor, de aprovizionare cu Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de energie electrică și apă, precum și servicii administrative și Afaceri sociale publice, cum ar fi: adăposturi de protecție civilă, școlile Ministerul Sănătății și spitalele. Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale Autoritățile executive ale administrației publice locale III.7. Instalații de monitorizare a mediului Coordonator: Ministerul Mediului și Pădurilor Amplasarea și exploatarea instalațiilor de monitorizare a Colaboratori: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale mediului, inclusiv observarea și măsurarea emisiilor, a stării mediului înconjurător și a altor parametri ai ecosistemului (biodiversitate, starea ecologică a vegetației etc.), de către sau în numele autorităților publice III.8. Instalații de producție și industriale Coordonator: Ministerul Mediului și Pădurilor Parcuri de producție industrială, inclusiv instalațiile Colaboratori: Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de reglementate de Directiva 2008/1/CE a Parlamentului Afaceri European și a Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind Ministerul Administrației și Internelor prevenirea și controlul integrat al poluării și instalațiile de Agenția Națională pentru Resurse Minerale captare a apei, extracție minieră și locurile de depozitare Ministerul Sănătății III.9. Instalații agricole și pentru acvacultură Coordonator: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale Echipament și instalații de producție agricolă (inclusiv sisteme de irigație, sere și grajduri) 111.10. Repartizarea populației --- demografie Coordonator: Institutul Național de Statistică Repartizare geografică a populației, inclusiv caracteristicile Colaboratori: Academia Română populației și nivelurile de activitate, cumulate pe unități de caroiaj cartografic, regiune, unitate administrativă sau altă unitate analitică. 111.11. Zone de administrare/restricție/reglementare și unități Coordonator: Ministerul Mediului și Pădurilor de raportare Colaboratori: Ministerul Sănătății Zone administrate, reglementate sau folosite pentru raportarea Ministerul Apărării Naționale la nivel internațional, european, național, regional și local. Agenția Națională pentru Resurse Minerale Includ gropile de gunoi, zonele de protecție a surselor de apă Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de potabilă, zonele vulnerabile la nitrați, șenalele navigabile Afaceri reglementate de pe mare sau din apele interne importante, zonele destinate descărcării deșeurilor, zonele în care există limitări cu privire la nivelurile de zgomot, zonele aprobate pentru prospectare și exploatare minieră, districtele bazinelor hidrografice, unitățile relevante de raportare și zonele de administrare a litoralului. 111.12. Zone de risc natural Coordonator: Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului Zone vulnerabile caracterizate în funcție de riscurile naturale Colaboratori: Ministerul Administrației și Internelor (orice fenomen atmosferic, hidrologic, seismic, vulcanic, Ministerul Mediului și Pădurilor precum și incendiile, care, din cauza localizării, gravității și Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și frecvenței, pot afecta grav societatea), de exemplu: inundațiile, Sportului alunecările și surpările de teren, avalanșele, incendiile Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale forestiere, cutremurele de pământ, erupțiile vulcanice Institutul Național de Statistică Academia Română 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 66/29.1.2010 Seturi de date spațiale Autorități responsabile 111.13. Condiții atmosferice Coordonator: Ministerul Mediului și Pădurilor Parametrii fizici din atmosferă. Includ datele spațiale bazate Colaboratori: Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și pe măsurători, pe modele sau pe o combinație între acestea, Sportului precum și locațiile de măsurare. Academia Română 111.14. Caracteristici geografice meteorologice Coordonator: Ministerul Mediului și Pădurilor Condițiile meteorologice și măsurătorile acestora: precipitații, Colaboratori: Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și temperatură, evapotranspirație, viteza și direcția vântului Sportului Academia Română 111.15. Caracteristici geografice oceanografice Parametrii fizici ai oceanelor (curenți, salinitate, înălțimea valurilor etc.) 111.16. Regiuni maritime Coordonator: Ministerul Mediului și Pădurilor Parametrii fizici ai mărilor și corpurilor de apă sărată divizate în Colaboratori: Academia Română regiuni și subregiuni cu caracteristici comune Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului Ministerul Apărării Naționale 111.17. Regiuni biogeografice Coordonator: Ministerul Mediului și Pădurilor Zone relativ omogene pe baza condițiilor ecologice, având Colaboratori: Academia Română caracteristici comune 111.18. Habitate și biotopuri Coordonator: Ministerul Mediului și Pădurilor Zone geografice caracterizate prin condiții ecologice specifice, Colaboratori: Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și procese, structură și funcții (de menținere a vieții) care sprijină Sportului fizic organismele care trăiesc acolo. Includ zonele terestre și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale acvatice care se disting prin caracteristicile lor geografice, Academia Română abiotice și biotice, indiferent că acestea sunt naturale sau seminaturale. 111.19. Repartizarea speciilor Coordonator: Ministerul Mediului și Pădurilor Distribuția geografică a speciilor de animale și plante, Colaboratori: Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și cumulate pe unități de caroiaj cartografic, regiune, unitate Sportului administrativă sau altă unitate analitică Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale Academia Română III.20. Resurse energetice Coordonator: Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Resurse energetice, incluzând hidrocarburi, energia hidro, Afaceri bioenergia, energia solară, energia eoliană etc., însoțite de Colaboratori: Agenția Națională pentru Resurse Minerale informații relevante privind extinderea resursei, inclusiv prin adâncimea/înălțimea la care se află, după caz, în condițiile legii 111.21. Resurse minerale Coordonator: Agenția Națională pentru Resurse Minerale Resurse minerale, incluzând minereurile metalifere, mineralele Colaboratori: Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de industriale etc., însoțite de informații relevante privind Afaceri extinderea resursei, inclusiv prin adâncimea/înălțimea la care se află, după caz, în condițiile legii MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 66/29.1.2010 13 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE 7 MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE ORDIN privind intrarea în vigoare a unor tratate internaționale Constatând că părțile au îndeplinit procedurile legale necesare pentru intrarea în vigoare a tratatelor internaționale enumerate mai jos, în temeiul art. 25 alin. (9) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele, potrivit căruia prin ordin al ministrului afacerilor externe se face cunoscută intrarea în vigoare a tratatelor internaționale încheiate de România cu alte state, care se publică, fără plată, în Monitorul Oficial al României, Partea I, ministrul afacerilor externe emite prezentul ordin. Art. 1. — La data de 19 octombrie 2009 a intrat în vigoare Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind legislația aplicabila relațiilor de muncă, securitate socială și securitate și sănătate în muncă legate de construirea unui nou pod mixt (rutier și feroviar) de frontieră între cele două țări, peste fluviul Dunărea’ la Calafat—Vidin, semnat la București la 25 iulie 2008 și la Sofia la 26 august 2008, ratificat prin Legea nr. 318/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 693 din 15 octombrie 2009. Art. 2. — La data de 18 decembrie 2009 a intrat în vigoare Acordul de cooperare economică dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Populare Chineze, semnat la București la 19 octombrie 2006, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 784/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 15 august 2007. Art. 3. — La data de 22 februarie 2009 a intrat în vigoare înțelegerea privind cooperarea dintre Ministerul Justiției din România și Ministerul Justiției din Republica Coreea, semnată la Seul la 11 septembrie 2008, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.400/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 11 noiembrie 2008. Art. 4. — La data de 3 august 2009 a intrat în vigoare Protocolul adițional dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Populare Democrate Coreene, semnat ia București la 21 octombrie 2008, la Acordul dintre Guvernul României ’și Guvernul Republicii Populare Democrate Coreene privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la București la 23 ianuarie 1998, ratificat prin Legea nr. 280/2009, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 494 din 16 iulie 2009. Art. 5. — La data de 28 septembrie 2009 a intrat în vigoare Acordul privind cooperarea în domeniul militar dintre Ministerul Apărării Naționale din România și Ministerul Apărării Naționale din Republica Elenă, semnat laÂtena la 24 mai 2002, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 914/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 9 septembrie 2002. Art. 6. — La data de 7 ianuarie 2010 a intrat în vigoare Acordul de coproducție în domeniul cinematografiei între Guvernul României și Guvernul Republicii Franceze, semnat la Cannes la 18 mai 2009, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.525/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 23 decembrie 2009. Art. 7. — La data de 10 decembrie 2008 a intrat în vigoare Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea financiară pentru anul 2006, semnat la București la 24 iulie 2008, ratificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 171/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 802 din 28 noiembrie 2008, aprobată prin Legea nr. 103/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 23 aprilie 2009. Art. 8. — La data de 21 octombrie 2009 a intrat în vigoare Protocolul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii India, semnat la București la 16 februarie 2009, privind amendarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii India pentru promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la New Delhi la 17 noiembrie 1997, ratificat prin Legea nr. 306/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 12 octombrie 2009. Art. 9. — La data de 6 noiembrie 2009 a intrat în vigoare Memorandumul de înțelegere dintre Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (România) și Unitatea de Analiză’a Informațiilor Financiare (Republica Malta) privind cooperarea în domeniul schimbului de informații financiare având legătură cu spălarea banilor și finanțarea actelor de terorism, semnat la Doha la 28 mai 2009, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.059/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 6 octombrie 2009. Art. 10. — La data de 15 octombrie 2009 a intrat în vigoare Protocolul privind colaborarea dintre Ministerul Afacerilor Externe al României și Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, semnat la București la 20 octombrie 2006, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 266/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 26 martie 2007. Art. 11. — La data de 24 decembrie 2009 a intrat în vigoare Protocolul dintre Ministerul Apărării din România și Ministerul Apărării al Republicii Moldova privind cooperarea în domeniul topogeodeziei militare, semnat la Chișinău la 25 decembrie 2006 și la București la 9 martie 2007, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 706/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 512 din 31 iulie 2007. Art. 12. — La data de 27 noiembrie 2009 a intrat în vigoare Memorandumul de înțelegere dintre Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile din România și Ministerul Protecției Mediului din Republica Serbia privind cooperarea în domeniul protecției mediului, semnat la București la 21 mai 2008, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 911/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 626 din 28 august 2008. Art. 13. — La data de 30 decembrie 2009 a intrat în vigoare Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Slovace de cooperare științifică și tehnologică, semnat la Bratislava la 31 martie 2009, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 974/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 16 septembrie 2009. Art. 14. — La data de 14 noiembrie 2009 a intrat în vigoare Convenția dintre România și Republica Sudan pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnată la București la 31 mai 2007, ratificată prin’Legea nr. 386/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 13 din 8 ianuarie 2008. Ministrul afacerilor externe, Teodor Baconschi București, 12 ianuarie 2010. Nr. 33. ’ 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 66/29.1.2010 ACTE ALE CURȚII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI HOTĂRÂREA din 28 iulie 2009 în Cauza Colceru împotriva României (Cererea nr. 4.321/03) în Cauza Colceru împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a treia), statuând în cadrul unei camere formate din: Josep Casadevall, președinte, Elisabet Fura-Sandstrom, Corneliu Bîrsan, Bostjan M. Zupancic, Alvina Gyulumyan, Ineta Ziemele, Ann Power, judecători, și din Santiago Quesada, grefier de secție, după ce a deliberat în Camera de consiliu la data de 7 iulie 2009, pronunță următoarea hotărâre, adoptată la această dată: PROCEDURA 1. La originea cauzei se află o cerere (nr. 4.321/03) îndreptată împotriva României, prin care un cetățean al acestui stat, doamna Lili Colceru (reclamanta), a sesizat Curtea la data de 11 decembrie 2002, în temeiul art. 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Convenția). 2. Guvernul român (Guvernul) este reprezentat de agentul său, domnul Răzvan-Horațiu Radu, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. 3. La data de 12 februarie 2008, președintele Secției a treia a hotărât să îi comunice Guvernului cererea. Astfel cum prevede art. 29 § 3 din Convenție, acesta a hotărât să se analizeze în același timp admisibilitatea și fondul cauzei. ÎN FAPT I. Circumstanțele cauzei 4. Reclamanta s-a născut în anul 1955 și locuiește în municipiul București. 5. Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 2/2001, Agenția Națională pentru Comunicații și Informatică a fost dizolvată și înlocuită cu Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației (ministerul). Prin Ordinul din data de 3 ianuarie 2001, reclamanta, juristă în cadrul acestei agenții, a fost concediată. 6. Prin Sentința din data de 25 aprilie 2001, confirmată în ultimă instanță prin Decizia definitivă din 9 octombrie 2001 a Curții Supreme de Justiție, Curtea de Apel București a admis contestația reclamantei și a obligat ministerul să o reîncadreze pe vechiul său post, să facă mențiunile aferente în cartea sa de muncă și să îi plătească 14.800.000 lei vechi românești (ROL) pentru salariile nepercepute pentru perioada ianuarie—aprilie 2001. 7. La data de 10 ianuarie 2002, ministerul i-a achitat reclamantei suma de 16.546.400 ROL. 8. La data de 7 martie 2002, în urma plângerilor reclamantei îndreptate împotriva ministrului comunicațiilor și tehnologiei informației (ministrul), Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție a informat-o că numai Camera Deputaților, Senatul și Președintele României au dreptul să ceară începerea urmăririi penale împotriva membrilor Guvernului pentru fapte comise în exercitarea funcțiilor lor. Ulterior, Administrația Prezidențială a informat-o despre inexistența oricăror indicii ale unei eventuale comiteri a unei infracțiuni și, în plus, după admiterea recursului în anulare (vezi mai jos), plângerea sa a fost clasată. Conform afirmațiilor reclamantei, Camera Deputaților și Senatul nu au răspuns la plângerile sale. La data de 4 aprilie 2003, Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție a informat-o despre refuzul de a începe urmărirea penală împotriva conducerii ministerului din cauza lipsei caracterului penal al faptelor sesizate. 9. Prin Sentința din data de 17 aprilie 2002, Curtea de Apel București l-a obligat pe ministru să îi plătească daune cominatorii până la executarea Sentinței din 25 aprilie 2001. Cu toate acestea, la data de 27 iunie 2002, Curtea Supremă de Justiție a casat această sentință, trimițând-o spre rejudecare. Reclamanta nu a informat Curtea despre modul în care s-a finalizat această procedură. 10. Prin Ordinul din data de 29 aprilie 2002, ministerul a dispus reîncadrarea reclamantei într-o altă direcție, cea a arhivelor. 11. Prin Decizia definitivă din 18 octombrie 2002, Curtea Supremă de Justiție a anulat Ordinul din 29 aprilie 2002, statuând că direcția juridică nu fusese desființată. 12. în urma recursului în anulare formulat de procurorul general al României, prin Decizia din 4 noiembrie 2002, Curtea Supremă de Justiție a casat sentințele din 25 aprilie și 9 octombrie 2001 și a respins plângerea reclamantei împotriva Ordinului din data de 3 ianuarie 2001. Aceasta a statuat că încetarea activității agenției a determinat încetarea raporturilor de muncă, conform Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici. 13. Prin Sentința din 18 decembrie 2003, rămasă definitivă, Judecătoria Sectorului 2 București a admis acțiunea ministerului, prin care se urmărea recuperarea sumelor actualizate, plătite ca despăgubiri. Instanța a obligat-o pe reclamantă la plata sumei de 20.385.164 ROL, plus cheltuieli de judecată. 14. La data de 14 iunie 2005, reclamanta a plătit suma de 22.067.377 ROL. II. Dreptul intern pertinent 15. Prevederile legale relevante, aflate în vigoare la data evenimentelor, sunt descrise în Hotărârea SC Mașinexportimport Industrial Group SA împotriva României (nr. 22.687/03, § 22, 1 decembrie 2005). ÎN DREPT I. Asupra obiectului cererii 16. în observațiile sale din data de 18 iulie 2008 reclamanta se plânge cu privire la calomnierea sa publică prin intermediul unui comunicat de presă al ministerului din data de 2 iulie 2002, postat pe pagina de internet a acestuia și legat de situația litigioasă dintre minister și reclamantă. 17. Curtea reamintește că cererea de față a fost comunicată Guvernului conform art. 29 § 3 din Convenție potrivit căruia se MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 66/29.1.2010 15 procedează la analiza concomitentă a admisibilității și fondului. De asemenea, aceasta reamintește că a stabilit deja că nu este cazul să se pronunțe cu privire la capete de cerere ce nu au fost formulate decât după comunicarea cauzei către guvernul pârât (vezi Vigovskyy împotriva Ucrainei, nr. 42.318/02, § 14, 20 decembrie 2005). 18. Având în vedere că acest capăt de cerere nu a fost precizat înainte de comunicarea cauzei de față, el nu va face parte din analiza Curții. Cu toate acestea, reclamanta are posibilitatea să sesizeze Curtea cu o nouă cerere (vezi, mutatis mutandis, Dimitriu și Dumitrache împotriva României, nr. 35.823/03, § 24, 20 ianuarie 2009). II. Asupra pretinselorîncălcări ale art. 6 § 1 din Convenție și art. 1 din Protocolul nr. 1 19. Reclamanta susține că anularea deciziei definitive a Curții Supreme de Justiție din data de 9 octombrie 2001 prin admiterea recursului în anulare introdus de procurorul general a încălcat principiul securității raporturilor juridice și dreptul său la respectarea bunurilor. Ea invocă art. 6 § 1 din Convenție și, în esență, art. 1 din Protocolul nr. 1, care prevăd următoarele în părțile lor relevante: ARTICOLUL 6 § 1 „Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil (...) a cauzei sale de către o instanță independentă și imparțială (...), care va hotărî (...) asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil (...).” ARTICOLUL 1 din Protocolul nr. 1 „Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional. Dispozițiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosința bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuții, sau a amenzilor.” A. Asupra admisibilității 20. Curtea constată că aceste capete de cerere nu sunt vădit neîntemeiate în sensul art. 35 § 3 din Convenție. De asemenea, aceasta constată că ele nu sunt afectate de niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, acestea trebuie declarate admisibile. B. Asupra fondului 21. Guvernul reiterează argumentele salejnvocate în cauze similare referitoare la recursuri în anulare. în mod special, el subliniază că instanța supremă a făcut o interpretare a dreptului, și nu a faptelor în cauză. Guvernul lasă la aprecierea Curții analiza temeiniciei capetelor de cerere formulate în cauză. 22. Reclamanta contestă poziția Guvernului. 23. Curtea a analizat în mai multe rânduri cauze ce ridicau probleme similare cu cele ale cauzei de față, în care a constatat încălcarea art. 6 § 1 din Convenție și a art. 1 din Protocolul nr. 1, având în vedere readucerea în discuție a soluției date în mod definitiv unui litigiu și lipsirea reclamanților de bunurile de care beneficiau la finalul procedurii, în urma unui recurs în anulare (vezi, printre altele, Brumărescu, menționată mai sus, §§ 61, 77 și 80, SC Mașinexportimport Industrial Group SA, menționată mai sus, §§ 32 și 46—47, și Piața Bazar Dorobanți SRL împotriva României, nr. 37.513/03, §§ 23 si 33, 4 octombrie 2007). 24. Analizând cauza de față, Curtea consideră că Guvernul nu a oferit niciun argument convingător care să poată conduce la o altă concluzie. In mod special, Curtea constată că Curtea Supremă de Justiție, sesizată de procurorul general, a reanalizat cauza și că, printr-o interpretare diferită a probelor depuse la dosar, a anulat, la data de 4 noiembrie 2002, decizia pronunțată în ultimă instanță la data de 9 octombrie 2001 de Curtea Supremă de Justiție, care confirmase reîncadrarea reclamantei pe postul său și plata salariilor neîncasate. 25. Având în vedere cele de mai sus și elementele aflate în dosar, Curtea constată că anularea de către Curtea Supremă de Justiție a hotărârii definitive menționate mai sus a încălcat principiul securității raporturilor juridice, încălcând dreptul reclamantei la un proces echitabil și dreptul său la respectarea bunurilor. 26. Prin urmare, a avut loc încălcarea art. 6 § 1 din Convenție și art. 1 din Protocolul nr. 1. III. Asupra celorlalte pretinse încălcări 27. Din perspectiva art. 6 § 1 din Convenție, reclamanta se plânge că autoritățile au refuzat să înceapă urmărirea penală împotriva ministrului pentru refuzul acestuia de a pune în executare o hotărâre (paragraful 8 de mai sus). 28. Curtea reamintește că art. 6 § 1 nu presupune dreptul de a obține urmărirea sau condamnarea unui terț în dreptul penal, nici obligația de rezultat care să presupună că orice urmărire trebuie să se soldeze cu o condamnare sau chiar cu stabilirea unei pedepse determinate (vezi, mutatis mutandis, Perez împotriva Franței [MC], nr. 47.287/99, § 70, CEDO 2004-I). 29. Rezultă că acest capăt de cerere este incompatibil ratione materiae cu prevederile Convenției în sensul art. 35 § 3 și trebuie respins în aplicarea art. 35 § 4. 30. De asemenea, reclamanta se plânge de neexecutarea Sentinței din data de 25 aprilie 2001, confirmată în ultimă instanță prin Decizia definitivă din 9 octombrie 2001. 31. Ținând cont de concluziile sale de la paragraful 26 de mai sus, Curtea nu consideră necesar să analizeze acest capăt de cerere separat. 32. Reclamanta mai invocă încălcarea art. 13 din Convenție din aceleași motive ca și pentru încălcarea art. 6. 33. Deoarece capătul de cerere întemeiat pe art. 13 se referă, în esență, la aceleași aspecte vizate de capătul de cerere analizat deja din perspectiva art. 6 § 1 din Convenție de mai sus, Curtea nu consideră necesar să procedeze și la o analiză din perspectiva art. 13; cerințele acestui articol sunt, într-adevăr, mai puțin stricte decât cele ale art. 6 § 1 și sunt absorbite de ele în speță (vezi, printre altele, Sporrong și Lonnroth împotriva Suediei, 23 septembrie 1982, § 88, seria A nr. 52). IV. Asupra aplicării art. 41 din Convenție 34. Conform art. 41 din Convenție: „Dacă Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al înaltei părți contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecințelor acestei încălcări, Curtea acordă părții lezate, dacă este cazul, o reparație echitabilă.” A. Prejudiciu 35. Reclamanta solicită suma de 162.680 euro (EUR) pentru prejudiciul material pe care l-a suferit din cauza neexecutării Deciziei definitive din data de 9 octombrie 2001 și a Sentinței din data de 17 aprilie 2002 (damnum emergens) și pentru câștigul nerealizat (lucrum cessans). De asemenea, ea solicită suma de 100.000 EUR pentru prejudiciul moral suferit. 36. Guvernul contestă aceste pretenții. Acesta admite că reclamanta are o creanță în ceea ce privește suma de 22.067.377 ROL pe care a plătit-o în urma admiterii recursului în anulare. Această sumă, actualizată în funcție de inflație, conform Institutului Național de Statistică, se ridică la 2.680,73 lei noi românești (RON), adică circa 740,53 EUR. Guvernul observă că reclamanta nu a solicitat drepturile salariale până la reîncadrarea sa, ci numai pentru o perioadă determinată, și că nu a precizat niciun temei legal pentru calcularea salariilor pretinse. 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 66/29.1.2010 în ceea ce privește prejudiciul moral, Guvernul consideră că nu există nicio legătură de cauzalitate între prejudiciul moral invocat și pretinsa încălcare a Convenției. în plus, constată că suma solicitată în acest sens este excesivă și că, în orice caz, o eventuală hotărâre de condamnare ar putea constitui o reparație satisfăcătoare pentru prejudiciul moral pe care reclamanta pretinde că l-a suferit. 37. Curtea constată că prin Sentința din 25 aprilie 2001 a Curții de Apel București, reclamantei i s-a recunoscute creanță de 14.800.000 ROL, adică circa 600 EUR, la cursul de schimb mediu practicat în anul 2001 de Banca Națională a României. Având în vedere informațiile trimise de părți cu privire la valoarea creanței reclamantei, corectată în funcție de rata inflației, precum și cererile de reparație echitabilă ale acesteia și comentariile Guvernului, Curtea consideră că este cazul să îi aloce reclamantei, în echitate, suma de 800 EUR, ca daune materiale. 38. în ceea ce privește reparația prejudiciului moral, ținând cont de circumstanțele speței și statuând în echitate, astfel cum prevede art. 41, Curtea hotărăște să îi acorde reclamantei suma de 2.000 EUR, cu titlu de daune morale. B. Cheltuieli de judecată 39. Reclamanta nu solicită nicio sumă în acest sens. C. Dobânzi moratorii 40. Curtea consideră potrivit ca rata dobânzii moratorii să se bazeze pe rata dobânzii facilității de împrumut marginal a Băncii Centrale Europene, majorată cu 3 puncte procentuale. PENTRU ACESTE MOTIVE, în unanimitate, CURTEA 1. declară cererea admisibilă în ceea ce privește capetele de cerere întemeiate pe art. 6 § 1 din Convenție referitor la securitatea raporturilor juridice și pe art. 1 din Protocolul nr. 1 și inadmisibilă în ceea ce privește capătul de cerere referitor la pretinsul refuz al autorităților de a începe urmărirea penală; 2. hotărăște că a avut loc încălcarea art. 6 § 1 din Convenție și a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție; 3. hotărăște că nu este cazul să se pronunțe cu privire la celelalte capete de cerere; 4. hotărăște a) ca statul pârât să îi plătească reclamantei, în cel mult 3 luni de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri conform art. 44 § 2 din Convenție, următoarele sume, ce vor fi convertite în moneda statului pârât la cursul de schimb valabil la data plății: (i) 800 EUR (opt sute euro) drept daune materiale; (ii) 2.000 EUR (două mii euro) drept daune morale; (iii) orice sumă ce ar putea fi datorată cu titlu de impozit la sumele de mai sus; b) ca, începând de la expirarea termenului menționat mai sus și până la efectuarea plății, aceste sume să se majoreze cu o dobândă simplă având o rată egală cu cea a facilității de împrumut marginal a Băncii Centrale Europene valabilă în această perioadă, majorată cu 3 puncte procentuale; 5. respinge cererea de reparație echitabilă în rest. întocmită în limba franceză, apoi comunicată în scris la data de 28 iulie 2009, în conformitate cu art. 77 §§ 2 și 3 din Regulament. Josep Casadevall, președinte Santiago Quesada, grefier EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR MONITORUL OFICIAL „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru reiatii cu publicul, București, sos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A. 5 948368 437159 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66/29.1.2010 conține 16 pagini. Prețul: 3,20 lei ISSN 1453—4495