MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Anul 178 (XXII) —Nr. 25 PARTEA I LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI Șl ALTE ACTE Miercuri, 13 ianuarie 2010 SUMAR Nr. Pagina LEGI Șl DECRETE 388/2009. — Lege privind acceptarea Acordului dintre Republica Albania, Republica Austria, Republica Bulgaria, Bosnia și Herțegovina, Republica Croația, Republica Cehă, Republica Ungară, Republica Macedonia, Muntenegru, Republica Polonă, România, Republica Serbia, Republica Slovacă și Republica Slovenia pentru promovarea cooperării în domeniul învățământului superior în cadrul Programului de schimburi pentru studii universitare în Europa Centrală (CEEPUS II), revizuit de Comitetul mixt al miniștrilor în 16 martie 2007 la Zagreb, Republica Croația.... 2 Acord între Republica Albania, Republica Austria, Republica Bulgaria, Bosnia și Herțegovina, Republica Croația, Republica Cehă, Republica Ungară, Republica Macedonia, Muntenegru, Republica Polonă, România, Republica Serbia, Republica Slovacă și Republica Slovenia pentru promovarea cooperării în domeniul învățământului superior în cadrul Programului de schimburi pentru studii universitare în Europa Centrală (CEEPUS II) ........................................ 2-5 1.898/2009. — Decret pentru promulgarea Legii privind acceptarea Acordului dintre Republica Albania, Republica Austria, Republica Bulgaria, Bosnia și Herțegovina, Republica Croația, Republica Cehă, Republica Ungară, Republica Macedonia, Muntenegru, Republica Polonă, România, Republica Serbia, Republica Slovacă și Republica Slovenia pentru promovarea cooperării în domeniul învățământului superior în cadrul Programului de schimburi pentru studii universitare în Europa Centrală (CEEPUS II), revizuit de Comitetul mixt al miniștrilor în 16 martie 2007 la Zagreb, Republica Croația...... 5 HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI 23. — Hotărâre privind aprobarea standardelor de cost pentru serviciile sociale...................... 6-10 REPUBLICĂRI Regulament de organizare și funcționare a comisiilor de disciplină de pe lângă consiliile filialelor și Consiliul Superior al Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România ........................... 11-16 2 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 25/13.1.2010 LEGI SI DECRETE PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAȚILOR SENATUL LEGE privind acceptarea Acordului dintre Republica Albania, Republica Austria, Republica Bulgaria, Bosnia și Herțegovina, Republica Croația, Republica Cehă, Republica Ungară, Republica Macedonia, Muntenegru, Republica Polonă, România, Republica Serbia, Republica Slovacă și Republica Slovenia pentru promovarea cooperării în domeniul învățământului superior în cadrul Programului de schimburi pentru studii universitare în Europa Centrală (CEEPUS II), revizuit de Comitetul mixt al miniștrilor în 16 martie 2007 la Zagreb, Republica Croația Parlamentul României adoptă prezenta lege. Art. 1. — Se acceptă Acordul dintre Republica Albania, Republica Austria, Republica Bulgaria, Bosnia și Herțegovina, Republica Croația, Republica Cehă, Republica Ungară, Republica Macedonia, Muntenegru, Republica Polonă, România, Republica Serbia, Republica Slovacă și Republica Slovenia pentru promovarea cooperării în domeniul învățământului superior în cadrul Programului de schimburi pentru studii universitare în Europa Centrală (CEEPUS II), revizuit de Comitetul mixt al miniștrilor în 16 martie 2007 la Zagreb, Republica Croația. Art. 2. — Categoriile de cheltuieli ocazionate de aplicarea acordului prevăzut la art. 1 vor fi făcute în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 359/2005 privind derularea Programului CEEPUS II în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 405 din 13 mai 2005. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR ROBERTA ALMA ANASTASE p. PREȘEDINTELE SENATULUI, TEODOR VIOREL MELESCANU » București, 23 decembrie 2009. Nr. 388.’ ACORD*) între Republica Albania, Republica Austria, Republica Bulgaria, Bosnia și Herțegovina, Republica Croația, Republica Cehă, Republica Ungară, Republica Macedonia, Muntenegru, Republica Polonă, România, Republica Serbia, Republica Slovacă și Republica Slovenia pentru promovarea cooperării în domeniul învățământului superior în cadrul Programului de schimburi pentru studii universitare în Europa Centrală (CEEPUS II)¹) Republica Albania, Republica Austria, Republica Bulgaria, Bosnia și Herțegovina, Republica Croația, Republica Cehă, Republica Ungară, Republica Macedonia, Muntenegru, Republica Polonă, România, Republica Serbia, Republica Slovacă si Republica Slovenia, denumite în continuare părți contractante, au convenit următoarele: Art. 1. —în contextul implementării programului CEEPUS II va fi promovată cooperarea dintre părțile contractante în domeniul învățământului superior, în special cooperarea și mobilitatea interuniversitară. Acțiunile programului CEEPUS II sunt prevăzute în anexa nr. I, care face parte integrantă din prezentul acord. Art. 2. — (1) Pentru scopul prezentului acord, termenul universitate se aplică unei instituții de învățământ superior, recunoscută de autoritățile competente ale părții contractante ca aparținând sistemului său de învățământ superior. Fiecare parte contractantă va prezenta anual o listă cu universitățile eligibile pentru participarea la programul CEEPUS II. (2) Pentru scopul prezentului acord, termenul an universitar se aplică perioadei de la 1 septembrie până la 31 august a anului următor. (3) Studenții înmatriculați în universități, indiferent de domeniul de studiu, sunt eligibili pentru a beneficia de sprijin în cadrul programului CEEPUS II, incluzând studiile de doctorat sau postuniversitare, dacă dovedesc că perioada studiilor sau a pregătirii profesionale, realizată în concordanță cu prezentul acord, la o universitate sau o instituție-gazdă, al cărei curriculum *) Traducere. ¹)Așa cum a fost revizuit de Comitetul mixt al miniștrilor în 16 martie 2007. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 25/13.1.2010 3 este compatibil cu cel al universității trimițătoare, reprezintă o parte a studiilor universitare ale studentului sau studentei respective. în plus, programul CEEPUS II va sprijini mobilitatea cadrelor didactice din universități în scopul promovării cooperării internaționale interuniversitare și pentru a spori dimensiunea central-europeană a curriculei universitare. Programul CEEPUS II nu va dezvolta activități de cercetare și dezvoltare tehnologică. Art. 3. — (1) Un comitet mixt al miniștrilor, fiecare dintre ei reprezentând una dintre părțile contractante, este constituit prin prezentul acord. Comitetul mixt al miniștrilor va fi răspunzător pentru toate etapele și deciziile necesare pentru asigurarea implementării și promovării programului CEEPUS II și pentru aprobarea rapoartelor de evaluare și restructurare a programului. (2) Comitetul mixt al miniștrilor se va reuni cel puțin o dată pe an. Miniștrii care nu pot participa la reuniune vor fi reprezentați de înalți funcționari oficiali. Comitetul mixt al miniștrilor poate stabili o listă de înalți funcționari, care să decidă pentru acele probleme pentru care Comitetul mixt al miniștrilor i-a autorizat, în vederea pregătirii următoarei întruniri a Comitetului mixt al miniștrilor. (3) Comitetul mixt al miniștrilor îl va alege pe unul dintre membrii săi ca președinte, pentru o perioadă de un an. (4) Comitetul mixt al miniștrilor va depune toate eforturile pentru a ajunge, prin consens, la un acord privind toate deciziile menite să asigure implementarea și promovarea programului prevăzut în anexa nr. I. în cazul în care consensul nu poate fi realizat, problema va face obiectul unei decizii luate cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor Comitetului mixt al miniștrilor prezenți și votanți. (5) în legătură cu bugetul anual al tuturor părților contractante și cu cota lor de participare, respectiv numărul lunilor/bursă pe an universitar, pentru a facilita realizarea acțiunilor cuprinse în anexa nr. I, fiecare parte contractantă își va asuma un angajament. Comitetul mixt al miniștrilor va lua în unanimitate o decizie finală privind totalitatea angajamentelor. Art. 4. — (1) Toate deciziile privind selecția proiectelor cuprinse în anexa nr. I (acțiunile 1—3) vor fi luate de către Comitetul mixt al miniștrilor sau de un grup de înalți funcționari oficiali, conform prevederilor art. 3. Cadre universitare sau alți experți vor fi consultați pentru a sprijini procesul de selecție. (2) După intrarea în vigoare a prezentului acord, fiecare parte contractantă va nominaliza un oficiu național CEEPUS, cu următoarele responsabilități, notificând această măsură Comitetului mixt al miniștrilor: — popularizarea, în scopul promovării programului, în strânsă legătură cu Oficiul Central CEEPUS și cu celelalte oficii naționale CEEPUS; — primirea candidaturilor; — pregătirea acordării burselor pentru solicitanți; — asigurarea unui loc de studiu pentru beneficiarii burselor; — acordarea burselor (conform prevederilor anexei nr. I acțiunea 4); — organizarea plății burselor; — primirea rapoartelor; — realizarea evaluării naționale a programului; — rapoartele anuale. Fiecare parte contractantă va lua măsuri pentru ca oficiul său național CEEPUS să aibă la dispoziție toate mijloacele necesare care să îi permită îndeplinirea în bune condiții a atribuțiilor sale. Art. 5. — (1) Oficiul Central CEEPUS va fi stabilit la Viena. Oficiul Central CEEPUS va avea capacitatea legală necesară pentru exercitarea funcțiilor sale. Oficiul Central CEEPUS, personalul său și reprezentanții părților contractante la Oficiul Central CEEPUS vor beneficia de privilegiile și imunitățile care sunt necesare pentru funcțiile respective. (2) Secretarul general al Oficiului Central CEEPUS va fi ales pentru o perioadă de 7 ani, cu o majoritate de două treimi, de către Comitetul mixt al miniștrilor, la propunerea Republicii Austria. Secretarul general poate fi revocat înainte de termen prin decizia unanimă a Comitetului mixt al miniștrilor. (3) Infrastructura necesară, incluzând salariile secretarului general și ale personalului Oficiului Central CEEPUS, va fi finanțată de către Republica Austria. Fiecare parte contractantă este îndreptățită să trimită, suplimentar, personal la Oficiul Central CEEPUS, pe cheltuiala proprie. Secretarul general poate stabili normele de procedură ale Oficiului Central CEEPUS, notificând aceasta Comitetului mixt al miniștrilor. (4) Oficiul Central CEEPUS va îndeplini numai funcția de coordonare și de evaluare, în timp ce părțile contractante vor avea puteri depline asupra bugetului lor național destinat mobilității și acțiunilor de schimburi cuprinse în anexa nr. I. (5) în plus, Oficiul Central CEEPUS: — va răspunde de dezvoltarea unei strategii comune de relații publice privind programul CEEPUS II și va oferi consultanță părților contractante în legătură cu publicațiile informative; — va publica informații privind universitățile părților contractante, în scopul promovării mobilității universitare între acestea; — își va asuma răspunderea pentru pregătirea unui raport anual și pentru realizarea unei evaluări generale a programului CEEPUS II; — va face propuneri pentru dezvoltarea viitoare a programului CEEPUS II; — se va ocupa de pregătirea și organizarea reuniunilor Comitetului mixt al miniștrilor, precum și de întocmirea minutelor acestor reuniuni; — va sprijini, la cerere, implementarea deciziilor luate de Comitetul mixt al miniștrilor. Art. 6. — (1) Părțile contractante vor depune toate eforturile pentru a evita orice restricții privind libera circulație și rezidența participanților la acțiunile de mobilitate cuprinse în prezentul acord. (2) Părțile contractante au convenit să ia măsurile pe care le consideră adecvate, în conformitate cu legislația națională, astfel încât să fie eliminate toate obstacolele de ordin administrativ sau financiar pentru obținerea vizei și/sau a permisului de rezidență de către beneficiarii de bursă CEEPUS II. Art. 7. — (1) Prezentul acord va rămâne în vigoare pentru o perioadă de 7 ani. El poate fi reînnoit pentru o nouă perioadă, conform înțelegerii dintre părțile contractante. O revizuire a prezentului acord poate avea loc înainte de încheierea celui de-al patrulea an universitar după intrarea în vigoare a acestuia. Această revizuire va avea la bază o evaluare generală a programului CEEPUS II. (2) Orice parte contractantă poate solicita în orice moment revizuirea prezentului acord. în acest scop se va înainta o cerere scrisă președintelui Comitetului mixt al miniștrilor și celorlalte părți contractante. Toate deciziile privind revizuirea prezentului acord vor fi luate pe baza deciziei unanime a Comitetului mixt al miniștrilor. Art. 8. — (1) Prezentul acord va fi deschis pentru semnare la Zagreb, Croația, pe durata zilei de 9 martie 2003, de către Republica Austria, Republica Bulgaria, Republica Croația, 4 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 25/13.1.2010 Republica Cehă, Republica Ungară, Republica Polonă, România, Republica Slovacă și Republica Slovenia. Ulterior, acesta va fi deschis pentru aderare. (2) Prezentul acord, precum și amendamentele la acesta vor fi supuse aprobării de către părțile contractante, iar documentele aprobate vor fi depozitate la Ministerul Educației din Republica Ungară, care va fi denumit în acest acord depozitar. (3) Prezentul acord va intra în vigoare începând cu prima zi a celei de-a treia luni care urmează depunerii documentelor de aprobare de către cel puțin 3 părți contractante. (4) Orice stat care nu a fost menționat în alin. (1) poate adera pe baza unei invitații unanime a Comitetului mixt al miniștrilor. Orice stat care dorește să devină parte contractantă poate notifica în scris depozitarului intenția sa. (5) Depozitarul va informa toate părțile contractante despre notificările și documentele de aprobare primite. (6) Pentru orice stat care a devenit parte contractantă după intrarea în vigoare a prezentului acord, participarea la activitățile programului CEEPUS II cuprinse în anexa nr. I va avea loc în conformitate cu prevederile adoptate în unanimitate de către Comitetul mixt al miniștrilor. Art. 9. — Orice parte contractantă se poate retrage din prezentul acord în orice moment, adresând o notificare scrisă depozitarului. O astfel de retragere își va produce efectul după expirarea a cel puțin 6 luni de la data primirii de către depozitar a notificării de retragere; totuși Comitetul mixt al miniștrilor poate stabili o perioadă mai mare de 6 luni, dar mai mică de 12 luni, pentru intrarea în vigoare a retragerii notificate. Art. 10. — (1) Orice diferend între două sau mai multe părți contractante ori între oricare dintre acestea și Oficiul Central CEEPUS privind interpretarea sau aplicarea prezentului acord sau a anexei nr. I, care nu poate fi soluționat de către Comitetul mixt al miniștrilor, va fi supus arbitrajului, la cererea oricărei părți aflate în litigiu. (2) Tribunalul arbitrai va fi alcătuit din 3 membri. Fiecare parte aflată în litigiu va nominaliza un arbitru; primii 2 arbitri îl vor nominaliza pe un al treilea, care va fi președintele tribunalului arbitrai. (3) Tribunalul arbitrai își va stabili sediul și propriile reguli de procedură. (4) Decizia tribunalului arbitrai va fi luată de către majoritatea membrilor săi, nefiind admisă abținerea de la vot. Această decizie va fi definitivă și obligatorie pentru toate părțile aflate în litigiu, fără drept de apel. Părțile se vor supune verdictului fără întârziere. în cazul unui diferend referitor la sensul sau scopul prezentului acord, tribunalul arbitrai îl va interpreta, la cererea oricărei părți aflate în litigiu. Art. 11. — Originalul prezentului acord și revizuirea sa, al cărui text în limba engleză este autentic, vor fi păstrate de către depozitar. Părțile contractante vor dezvolta și vor promova o rețea universitară în Europa Centrală, alcătuită din diverse rețele individuale. Obiectivele acestei rețele sunt încurajarea mobilității academice, în special a mobilității studenților, în Europa Centrală, promovarea cooperării dintre universitățile din Europa Centrală, precum și inițierea de programe comune care să conducă la specializări certificate de diplome duble sau diplome cu antet comun. Toate acțiunile CEEPUS II, cu excepția mobilităților efectuate în afara rețelelor, vor fi realizate în cadrul rețelelor CEEPUS II descrise în acțiunea 1. Programul CEEPUS II va acorda prioritate rețelelor a căror activitate vizează dezvoltarea programelor de studii comune sau care își propun dezvoltarea de noi programe de studii comune. Comitetul mixt al miniștrilor va monitoriza progresele obținute în cadrul Procesului Bologna în acest sens și va adapta prioritățile programului CEEPUS II în conformitate cu acestea. I. Acțiunea 1: înființarea si funcționarea unei rețele universitare în Europa Centrală (1) O rețea va cuprinde cel puțin 3 universități, două dintre ele aparținând diferitelor părți contractante, deși rețelele a căror activitate vizează dezvoltarea de programe de studii comune pot fi formate doar din două universități ale diferitelor părți contractante pentru o fază inițială, a cărei durată urmează a fi stabilită de către Comitetul mixt al miniștrilor. Totuși, prioritate vor avea rețelele constând în mai mult de două universități ale diferitelor părți contractante. (2) Orice universitate care dorește să facă parte dintr-o rețea CEEPUS II trebuie să îndeplinească următoarele condiții: a) perioadele de studii și/sau de pregătire practică efectuate la o universitate și/sau la o instituție participantă vor fi recunoscute în întregime de către instituțiile partenere; ANEXA Nr. / b) se va urmări realizarea recunoașterii reciproce a studiilor în cadrul rețelei. Pentru aceasta se vor aplica Sistemul european de credite transferabile (ECTS) sau alte sisteme compatibile. în cazul studenților care lucrează la o teză sau dizertație, acest sistem se poate înlocui printr-o declarație a ambilor coordonatori, de la universitatea-gazdă și de la cea trimițătoare, prin care se certifică faptul că stagiul de studii în străinătate se desfășoară în vederea realizării tezei, respectiv a dizertației; c) în vederea facilitării mobilității studenților, cursurile și/sau prelegerile CEEPUS II se vor desfășura, de asemenea, în limba engleză, germană sau franceză. Părțile contractante au convenit asupra promovării de cursuri de limbi străine aplicate prin acordarea de „luni bursă” în vederea organizării de cursuri pregătitoare de limbi străine aplicate în limba engleză, germană sau franceză, oferite de către rețele. Cursuri adiționale de limbă, în limba țării-gazdă, pot fi oferite în cazul în care există această posibilitate; d) studentul care efectuează stagii de studii în cadrul programului CEEPUS II va fi scutit de orice taxă de înscriere și/sau de școlarizare. II. Acțiunea 2: Cursuri intensive Părțile contractante convin să organizeze cursuri intensive care să îndeplinească următoarele condiții: 1. să atragă participanți din cât mai multe părți contractante posibil, inclusiv din țara-gazdă. Participanții sunt denumiți studenți și/sau lectori, profesori invitați și cadre didactice; 2. să fie clasificate în: a) cursuri de vară, cu durata de cel puțin 10 zile lucrătoare, cu o tematică specifică și care să asigure obținerea de credite; b) cursuri de pregătire intensivă, cu o durată de cel puțin 10 zile lucrătoare, pentru cadrele didactice tinere; 3. congrese sau evenimente similare sunt excluse. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 25/13.1.2010 5 III. Acțiunea 3: Excursii studențești Părțile contractante convin să organizeze excursii studențești, cu condiția ca aceste excursii să asigure obținerea de credite și: 1. să servească unui scop științific/artistic și să folosească o parte specifică a infrastructurii țării-gazdă; sau 2. să servească unui scop științific/artistic și să fie organizate în comun. IV. Acțiunea 4: Sprijinul financiar acordat pentru asigurarea mobilității studenților și profesorilor (1) Părțile contractante convin să acorde burse individuale studenților participanți la activitățile CEEPUS II descrise în acțiunile 1—3. (2) Suport financiar va fi, de asemenea, acordat lectorilor, profesorilor invitați și cadrelor didactice, cu condiția ca aceștia să contribuie la cooperarea universitară transnațională și/sau la stabilirea unor măsuri de pregătire profesională corespunzătoare. Lectorii, profesorii invitați și cadrele didactice vor îndeplini o normă de predare de cel puțin 6 ore pe săptămână la universitatea-gazdă. (3) Burse vor fi acordate, de asemenea, studenților și absolvenților pentru pregătirea practică într-o întreprindere comercială, unitate de cercetare sau instituție guvernamentală din țara-gazdă, cu condiția realizării unui proiect bine definit și structurat. (4) Bursele pentru studenți pentru activitățile obișnuite de semestru se vor acorda pentru o perioadă de cel puțin 3 luni și de cel mult 10 luni. Stagii mai scurte vor fi permise doar pentru studenții care lucrează în vederea realizării unei teze sau dizertații. (5) Bursele CEEPUS II pot fi acordate, de asemenea, studenților înscriși la o universitate CEEPUS II eligibilă și pentru care s-au făcut aranjamente speciale pentru studii, în afara unei rețele CEEPUS II (freemovers). (6) Bursele CEEPUS II sunt burse „comprehensive”, respectiv burse menite să acopere costul întreținerii, cheltuielile pentru taxele de laborator conform uzanței din țara-gazdă, de cazare și asigurare medicală de bază, pe durata șederii în țara- gazdă. Bursele CEEPUS II vor fi acordate în funcție de costurile de întreținere din țara respectivă și vor fi protejate împotriva inflației. (7) întrucât nu constituie un transfer de fonduri, bursele CEEPUS II vor fi achitate de către țara-gazdă, cu excepția cheltuielilor de transport, care vor fi plătite de către țara de origine a solicitantului. (8) Valoarea nominală a bursei CEEPUS II definește „o lună bursă”. Toate părțile contractante vor anunța cotele lor pentru anul următor de studii la interval de un an. Minimul obligatoriu este de 100 „luni bursă”. (9) Din programul CEEPUS II nu se suportă costuri suplimentare sau cheltuieli legate de scopuri de ordin organizatoric. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI DECRET pentru promulgarea Legii privind acceptarea Acordului dintre Republica Albania, Republica Austria, Republica Bulgaria, Bosnia și Herțegovina, Republica Croația, Republica Cehă, Republica Ungară, Republica Macedonia, Muntenegru, Republica Polonă, România, Republica Serbia, Republica Slovacă și Republica Slovenia pentru promovarea cooperării în domeniul învățământului superior în cadrul Programului de schimburi pentru studii universitare în Europa Centrală (CEEPUS II), revizuit de Comitetul mixt al miniștrilor în 16 martie 2007 la Zagreb, Republica Croația în temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) și ale art. 100 alin. (1) din Constituția României, republicată, Președintele României decretează: Articol unic. — Se promulgă Legea privind acceptarea Acordului dintre Republica Albania, Republica Austria, Republica Bulgaria, Bosnia și Herțegovina, Republica Croația, Republica Cehă, Republica Ungară, Republica Macedonia, Muntenegru, Republica Polonă, România, Republica Serbia, Republica Slovacă și Republica Slovenia pentru promovarea cooperării în domeniul învățământului superior în cadrul Programului de schimburi pentru studii universitare în Europa Centrală (CEEPUS II), revizuit de Comitetul mixt al miniștrilor în 16 martie 2007 la Zagreb, Republica Croația, și se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 22 decembrie 2009. Nr. 1.898. 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 25/13.1.2010 HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE privind aprobarea standardelor de cost pentru serviciile sociale în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 9 alin. (1) și (3) din Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art. 1. — (1) Se aprobă standardele de cost pentru serviciile sociale organizate și administrate, în condițiile legii, de către furnizorii publici de servicii sociale. (2) Standardele de cost stau la baza determinării necesarului cheltuielilor de funcționare ale serviciilor sociale organizate și administrate de furnizorii publici de servicii sociale din unitățile administrativ-teritoriale, precum și a alocării sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru bugetele locale. (3) Standardele de cost constituie unul dintre criteriile în baza cărora furnizorii publici de servicii sociale contractează servicii sociale cu furnizorii privați sau, după caz, cu alți furnizori publici. (4) Pentru încadrarea în standardele de cost, la organizarea și înființarea serviciilor sociale, furnizorii publici de servicii sociale vor avea în vedere cel mai avantajos raport cost/beneficiu la stabilirea capacității serviciului respectiv. Art. 2. — Standardele de cost reprezintă costul minim aferent cheltuielilor anuale necesare furnizării serviciilor sociale, calculat pentru beneficiar/pe tipuri de servicii sociale, potrivit standardelor minime de calitate sau criteriilor prevăzute de lege. Art. 3. — în situația în care, datorită nevoilor specifice și situațiilor particulare ale beneficiarilor unui anumit tip de serviciu social, costurile necesare furnizării serviciului respectiv depășesc nivelul prevăzut de standardul de cost, consiliile județene, consiliile locale ale sectoarelor municipiului București și consiliile locale ale municipiilor, orașelor și comunelor, în calitate de furnizori publici de servicii sociale, alocă sumele necesare din veniturile proprii. Art. 4. — (1) Pentru a răspunde nevoilor beneficiarilor și pentru asigurarea unor servicii de calitate, furnizorii publici de servicii sociale angajează personalul din centrele rezidențiale și centrele de zi, cu respectarea următoarelor criterii: a) încadrarea pe categorii de personal; b) normarea, pe tipuri de servicii, a personalului încadrat potrivit prevederilor lit. a), cu raportare la totalul personalului prevăzut în statul de funcții aprobat prin hotărâre a consiliului județean sau local; c) încadrarea personalului corespunzător numărului maxim de posturi prevăzut în statul de funcții aprobat. (2) Categoriile de personal prevăzute la alin. (1) lit. a) se referă la personalul cu funcții de conducere, funcții administrative, gospodărire, întreținere-reparații, deservire, precum și funcții de specialitate pentru îngrijirea și asistența beneficiarilor. Funcțiile personalului sunt prevăzute în anexa nr. 4. (3) Normarea personalului, prevăzută la alin. (1) lit. b), se realizează astfel: a) în cazul serviciilor sociale acordate și organizate în centre rezidențiale, personalul de specialitate reprezintă minimum 60% din numărul total de personal; b) în cazul serviciilor sociale acordate și organizate în centre de zi, personalul de specialitate reprezintă minimum 80% din numărul total de personal. (4) Pentru serviciile sociale prevăzute la alin. (3) lit. a) și b), se repartizează maximum două posturi pentru funcții de conducere, respectiv un post pentru directorul sau șeful de centru și, după caz, un post pentru coordonatorul personalului de specialitate. (5) încadrarea cu personal, potrivit prevederilor alin. (1) lit. c), se stabilește în funcție de nevoile persoanelor beneficiare, precum și cu respectarea raportului număr de beneficiari/număr de personal. Art. 5. — (1) Pentru asigurarea transparenței privind utilizarea fondurilor alocate și administrarea acestora, furnizorii publici și privați de servicii sociale au obligația de a face publice informațiile privind costurile serviciilor sociale acordate. (2) Furnizorii publici de servicii sociale au obligația ca până la data de 30 aprilie a fiecărui an să transmită Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, precum și autorităților administrației publice centrale aflate în subordinea acestuia datele privind beneficiarii, costurile și personalul/tipul de serviciu, înregistrate în anul anterior raportării. (3) în aplicarea prevederilor alin. (2), Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, în colaborare cu autoritățile administrației publice centrale aflate în subordine și care au atribuții în domeniul serviciilor sociale, emit instrucțiuni. Art. 6. — (1) Nivelul standardului de cost și raportul număr de beneficiari/personal angajat sunt prevăzute în anexele nr. 1—3 la prezenta hotărâre, după cum urmează: a) anexa nr. 1, pentru serviciile sociale destinate protecției și promovării drepturilor copilului; b) anexa nr. 2, pentru serviciile sociale destinate protecției și promovării drepturilor persoanelor adulte cu handicap; c) anexa nr. 3, pentru serviciile sociale rezidențiale destinate persoanelor vârstnice. (2) Finanțarea serviciilor sociale conform standardelor de cost prevăzute în anexele nr. 1 și 2 se asigură de la bugetul de stat în limita bugetelor aprobate anual cu această destinație în legea bugetului de stat și din bugetele proprii ale autorităților administrației publice locale. Art. 7. — Consiliile județene, respectiv consiliile locale răspund de repartizarea sumelor și de aprobarea bugetelor pentru serviciile sociale cu sau fără personalitate juridică, aflate în administrare. Art. 8. —Autoritățile administrației publice locale care au în administrare servicii sociale, coordonatorii serviciilor publice de asistență socială organizate în condițiile Legii nr. 47/2006 privind sistemul național de asistență socială, precum și directorii serviciilor sociale cu personalitate juridică răspund, în calitate de angajator, de reorganizarea serviciilor sociale, în condițiile legii, cu încadrarea în standardele de cost aprobate. Art. 9. — în funcție de dinamica cheltuielilor prevăzute la art. 5 alin. (2), precum și de particularitățile în evoluție ale serviciilor sociale și de standardele de calitate aferente, prezenta hotărâre se modifică și se completează în mod MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 25/13.1.2010 7 corespunzător, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei și Art. 10.—Anexele nr. 1—4 fac parte integrantă din prezenta Protecției Sociale. hotărâre. PRIM-MINISTRU EMIL BOC București, 6 ianuarie 2010. Nr. 23. ’ Contrasemnează: Ministrul muncii, familiei și protecției sociale, Mihai Constantin Șeitan Ministrul administrației și internelor, Vasile Blaga Ministrul finanțelor publice, Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu ANEXA Nr. 1 STANDARDELE de cost/an pentru serviciile sociale destinate protecției și promovării drepturilor copilului 1. Standard de cost pentru serviciile destinate copiilor plasați la asistenți maternali — lei — Categoria copiilor Standard de cost/an/beneficiar Copii la asistenți maternali cu un copil în plasament 20.896 Copii la asistenți maternali cu 2 copii în plasament 13.931 Copii la asistenți maternali cu 3 copii în plasament 11.014 2. Standard de cost pentru serviciile destinate copiilor cu dizabilități plasați la asistenți maternali — lei — Categoria copiilor Standard de cost/an/beneficiar Copii la asistenți maternali cu un copil în plasament 24.452 Copii la asistenți maternali cu 2 sau mai mulți copii în plasament 17.486 3. Standard de cost pentru serviciile destinate copiilor cu HIV/SIDA plasați la asistenți maternali — lei — Categoria copiilor Standard de cost/an/beneficiar Copii la asistenți maternali cu un copil în plasament 28.467 Copii la asistenți maternali cu 2 sau mai mulți copii în plasament 21.501 4. Standard de cost pentru serviciile de tip rezidențial destinate copiilor — lei — Categoria copiilor Standard de Raport cost/an/beneficiar copil/angajat Copii plasați în centre de plasament 20.653 1,5/1 Copii plasați în case de tip familial 18.324 1,8/1 Copii plasați în apartamente 17.192 1,2/1 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 25/13.1.2010 5. Standard de cost pentru serviciile de tip rezidențial destinate copiilor cu dizabilități — lei — Categoria copiilor Standard de Raport cost/an/beneficiar copil/angajat Copii plasați în centre de plasament 27.447 1/1 Copii plasați în case de tip familial 24.409 1,4/1 Copii plasați în apartamente 19.858 1,3/1 6. Standard de cost pentru centrele de primire în regim de urgență și alte servicii de tip rezidențial — lei — Categoria copiilor Standard de Raport cost/an/beneficiar copil/angajat Copii plasați în centre de primire în regim de urgență, adăpost de noapte pentru copiii străzii, copilul care 27.606 1/1 săvârșește fapte penale și nu răspunde penal etc. 7. Standard de cost pentru centrele maternale — lei — Categoria beneficiarului Standard de Raport cost/an/beneficiar copil/angajat Mamă cu un copil 31.756 Mamă cu 2 copii 28.868 0,8/1 Mamă cu 3 copii 27.904 8. Standard de cost pentru centrele de zi — lei — Categoria copiilor Standard de Raport cost/an/beneficiar copil/angajat Copii beneficiari ai serviciilor centrelor de zi 7.035 2,9/1 9. Standard de cost pentru centrele de recuperare — lei — Categoria copiilor Standard de Raport cost/an/beneficiar copil/angajat Copii beneficiari ai serviciilor centrelor de recuperare 9.283 3,3/1 ANEXA Nr. 2 STANDARDELE de cost/an pentru serviciile sociale destinate protecției și promovării drepturilor persoanelor adulte cu handicap Servicii sociale rezidențiale 1. Standard de cost pentru centrul de îngrijire și asistență persoane adulte cu handicap (CIA) Tipul serviciului public rezidențial Standard de cost/an/beneficiar Raport beneficiar/angajat --- lei --- Centrul de îngrijire și asistență persoane adulte cu handicap 23.164 1,45/1 (CIA) MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 25/13.1.2010 2. Standard de cost pentru centrul de recuperare și reabilitare persoane cu handicap (CRRPH) Tipul serviciului public rezidențial Standard de cost/an/beneficiar Raport beneficiar/angajat --- lei --- Centrul de recuperare și reabilitare persoane cu handicap 24.423,55 1,3/1 (CRRPH) 3. Standard de cost pentru centrul de recuperare și reabilitare neuropsihiatrică (CRRN) Tipul serviciului public rezidențial Standard de cost/an/beneficiar Raport beneficiar/angajat --- lei --- Centrul de recuperare și reabilitare neuropsihiatrică 26.163,37 1,45/1 (CRRN) 4. Standard de cost pentru centrul de integrare prin terapie ocupațională (CITO) Tipul serviciului public rezidențial Standard de cost/an/beneficiar Raport beneficiar/angajat --- lei --- Centrul de integrare prin terapie ocupațională 18.692,16 2/1 (CITO) 5. Standard de cost pentru centrul-pilot de recuperare și reabilitare (CP) Tipul serviciului public rezidențial Standard de cost/an/beneficiar Raport beneficiar/angajat --- lei --- Centrul-pilot de recuperare si reabilitare 26.915 1,45/1 (CPRR) 6. Standard de cost pentru centrul de pregătire pentru o viață independentă (CPVI) Tipul serviciului public rezidențial Standard de cost/an/beneficiar Raport beneficiar/angajat --- lei --- Centrul de pregătire pentru o viată independentă 21.578,94 3/1 (CPVI) 7. Standard de cost pentru locuințe protejate (LP) Tipul serviciului public rezidențial Standard de cost/an/beneficiar Raport beneficiar/angajat --- lei --- Locuințe protejate (10 beneficiari/locuință) • minim protejate 14.796 3/1 • moderat protejate • maxim protejate 8. Standard de cost pentru centre „Respira” (CR) Tipul serviciului public rezidențial Standard de cost/an/beneficiar Raport beneficiar/angajat --- lei --- Centre „Respira” (CR) 17.000 2,5/1 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 25/13.1.2010 9. Standard de cost pentru centre de criză (CCZ) Tipul serviciului public rezidențial Standard de cost/an/beneficiar Raport beneficiar/angajat --- lei --- Centre de criză (CCZ) 13.291,13 3/1 Servicii sociale alternative (de zi) 1. Standard de cost pentru centrele de zi (CZ) Tipul serviciului public rezidențial Standard de cost/an/beneficiar Raport beneficiar/angajat --- lei --- Centrele de zi 13.088,64 --- 2. Standard de cost pentru centrele ambulatorii de recuperare Tipul serviciului Standard de cost/an/beneficiar Raport beneficiar/angajat --- lei --- Centrele ambulatorii de 4.992,24 --- recuperare ANEXA Nr. 3 STANDARDELE de cost/an pentru serviciile sociale rezidențiale destinate persoanelor vârstnice Tipul centrului Standard de cost/an/beneficiar Raport beneficiar/angajat --- lei --- Cămin pentru persoane vârstnice 16.926 2/1 ANEXA Nr. 4 FUNCȚIILE personalului din serviciile sociale Personal cu funcție de conducere 1. Director sau șef de centru 2. Coordonator personal de specialitate Personal cu funcții administrative, gospodărire, întreținere-reparații, deservire 3. Administrator 4. Funcționar, administrativ, economic 5. Casier, magaziner 6. Paznic, bufetier, îngrijitor, spălătoreasă 7. Șofer 8. Muncitor calificat 9. Muncitor necalificat Personal de specialitate de îngrijire și asistență. Personal de specialitate și auxiliar 10. Medic 11. Fiziokinetoterapeut 12. Psiholog, psihopedagog 13. Asistent social 14. Logoped, profesor CFM, kinetoterapeut 15. Instructor CFM, instructor de educație, instructor de ergoterapie, educator, educator-puericultor, maseur, nutriționist, dietetician, interpret în limbaj mimico-gestual 16. Asistent medical, soră medicală 17. Infirmieră, îngrijitoare MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 25/13.1.2010 11 REPUBLICĂRI CORPUL EXPERȚILOR CONTABILI Șl CONTABILILOR AUTORIZAȚI DIN ROMÂNIA CONFERINȚA NAȚIONALĂ R EG U L A M E N Ț1) de organizare și funcționare a comisiilor de disciplină de pe lângă consiliile filialelor și Consiliul Superior al Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România CAPITOLUL I Dispoziții generale 1. Potrivit art. 36 din Ordonanța Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activității de expertiză contabilă și a contabililor autorizați, republicată, și pct. 116 din Regulamentul de organizare și funcționare a Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România, republicat, denumit în continuare Regulament de organizare și funcționare, pe lângă consiliul fiecărei filiale a Corpului funcționează o comisie de disciplină, compusă din 5 membri titulari și 5 supleanți, astfel: președintele și 4 membri aleși de Adunarea generală pentru un mandat de 4 ani dintre membrii experți contabili, care se bucură de autoritate profesională și morală deosebită. Membrii supleanți sunt aleși, respectiv desemnați, în aceleași condiții. Mandatul membrilor comisiei este de 4 ani. 2. Potrivit art. 33 din Ordonanța Guvernului nr. 65/1994, republicată, pe lângă Consiliul Superior al Corpului funcționează Comisia superioară de disciplină, compusă din 7 membri titulari și 7 supleanți, astfel: a) președintele și 2 membri experți contabili aleși de Conferința națională pentru un mandat de 4 ani dintre experții înscriși în evidența Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România, care se bucură de autoritate profesională și morală deosebită; b) 2 membri, desemnați de ministrul finanțelor publice; c) 2 membri, desemnați de ministrul justiției. Membrii supleanți sunt aleși, respectiv desemnați, în aceleași condiții. Mandatul membrilor Comisiei superioare de disciplină este de 4 ani. 3. în cazul vacantării unora dintre locurile membrilor titulari în cursul mandatului, din motive obiective, neimputabile acestora, înlocuitorii vor fi desemnați dintre membrii supleanți de către Consiliul superior sau de către consiliul filialei, respectiv de către ministrul finanțelor sau ministrul justiției, după caz. în funcție de necesități, membrii supleanți pot fi desemnați de președintele comisiei de disciplină în soluționarea cauzelor supuse judecății, situație în care acestora le sunt aplicabile prevederile prezentului regulament. 4. Comisiile de disciplină vor fi sprijinite în activitatea lor de către un secretar (referent de specialitate) pentru executarea lucrărilor de secretariat. Secretarul (referentul) comisiei de disciplină participă la dezbaterile în completul de judecată, fără drept de vot la adoptarea hotărârilor. Atribuțiile de secretariat pot fi îndeplinite de un salariat al filialei (Corpului) desemnat de președintele consiliului respectiv sau de un membru al comisiei de disciplină titular ori supleant, prin rotație, desemnat de președintele acelei comisii. în funcție de volumul de activitate a comisiei de disciplină, generat de numărul și de complexitatea cauzelor primite spre soluționare, la cererea președintelui comisiei de disciplină se poate angaja o persoană, cu program permanent, pe postul de secretar al Comisiei de disciplină, care va asigura buna funcționare a activității administrative a comisiei de disciplină. 5. Activitatea comisiilor de disciplină este o activitate internă aplicabilă exclusiv membrilor și stagiarilor Corpului. Hotărârile comisiilor de disciplină nu pot fi invocate în cauzele aflate pe rol la instanțele de drept comun ale statului. CAPITOLUL II Atribuțiile comisiilor de disciplină A. Comisia de disciplină de pe lângă consiliul filialei 6. Comisia de disciplină de pe lângă consiliul filialei este competentă să sancționeze abaterile disciplinare săvârșite de către experții contabili și contabilii autorizați, membri ai filialei, cu domiciliul în raza teritorială a acesteia, chiar dacă abaterile au fost săvârșite în raza teritorială a altei filiale (pct. 117 primul alineat din Regulamentul de organizare și funcționare). încetarea provizorie de a mai face parte din Corp la cererea sa ori din inițiativa consiliului filialei nu îl exonerează de răspundere disciplinară pe cel în cauză pentru abaterile săvârșite anterior (pct. 98—100 din Regulamentul de organizare și funcționare). 7. Acțiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de un an de la săvârșirea faptei (pct. 123 din Regulamentul de organizare și funcționare) și în același termen de un an de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești, în cazurile în care un membru al Corpului a fost condamnat pentru infracțiuni care sunt sancționabile și disciplinar potrivit legii și Regulamentului de organizare și funcționare. în cazurile în care faptelor sancționabile disciplinar, incriminate de autorul reclamației, nu li se poate atribui o dată certă a săvârșirii lor de către profesionistul contabil (expert contabil sau contabil autorizat membru al Corpului), termenul de un an în care poate fi exercitată acțiunea disciplinară curge de la: — data predării Raportului de expertiză către beneficiar, în cazul lucrărilor contabile extrajudiciare, executate pe bază de contract încheiat cu beneficiarul (clientul), precum și în cazul expertizelor judiciare solicitate de organele de cercetare; ¹) Republicat în temeiul art. III din Hotărârea Conferinței naționale nr. 09/64/2009 privind modificarea Regulamentului de organizare și funcționare a comisiilor de disciplină de pe lângă comisiile filialelor și Consiliul Superior al Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România, aprobat prin Hotărârea Conferinței naționale nr. 07/58/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 15 aprilie 2009, dându-se texteloro nouă numerotare. Regulamentul de organizare și funcționare a comisiilor de disciplină de pe lângă consiliile filialelor și Consiliul Superior al Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România a fost aprobat prin Hotărârea Conferinței naționale nr. 07/58/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305 din 8 mai 2007, și a mai fost modificat și completat prin Hotărârea Conferinței naționale nr. 08/61/2008 pentru modificarea și completarea Regulamentului de organizare și funcționare a comisiilor de disciplină de pe lângă consiliile filialelor și Consiliului Superior al Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România, aprobat prin Hotărârea Conferinței naționale nr. 07/58/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 660 din 19 septembrie 2008. 12 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 25/13.1.2010 — data actului emis de instanță (încheiere, hotărâre etc.) prin care se constată depunerea Raportului de expertiză, în cazul expertizelor efectuate în cauze care se găsesc în faze de judecată. 8. în cazul în care în interiorul termenului în care acțiunea disciplinară poate fi exercitată a apărut o cauză de întrerupere dovedită cu înscrisuri oficiale, cel în drept va fi repus în termenul legal de un an, în momentul încetării cauzei de întrerupere. Repunerea în termen se va face la cererea părții interesate. Toate obligațiile privind dovada întreruperii termenului aparține celui care solicită repunerea în termen. Din termenul de un an se va scădea perioada deja scursă care nu a fost afectată de o cauză de întrerupere. 9. Potrivit prevederilor pct. 41 lit. a) și b) și pct. 117 alineatul al doilea din Regulamentul de organizare și funcționare, nu sunt de competența de soluționare a comisiilor de disciplină de pe lângă consiliile filialelor: a) plângerile referitoare la fapte săvârșite de membrii Consiliului superior și ai consiliilor filialelor, inclusiv de președinții acestora; b) plângerile referitoare la fapte săvârșite de președinții și membrii comisiilor de disciplină de pe lângă consiliile filialelor, precum și de persoane fizice străine cărora le-a fost recunoscut dreptul de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat în România. în situațiile de mai sus, plângerile se depun la Comisia superioară de disciplină. 10. în raport de gravitatea abaterilor săvârșite și de urmările acestora, comisia de disciplină de pe lângă consiliul filialei, potrivit art. 36 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 65/1994, republicată, aplică următoarele sancțiuni disciplinare: a) mustrare; b) avertisment scris; c) suspendarea dreptului de exercitare a profesiei de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioadă de la 3 luni la un an. B. Comisia superioară de disciplină 11. Comisia superioară de disciplină are următoarele competențe: a) analizează plângerile referitoare la abateri de la conduita etică și profesională ale membrilor Consiliului superior făcând, dacă este cazul, propunere de sancționare Conferinței naționale, care hotărăște [art. 31 lit. g) din Ordonanța Guvernului nr. 65/1994, republicată, pct. 7 lit. g), pct. 41 lit. a) și pct. 117 alineatul al doilea din Regulamentul de organizare și funcționare]; b) soluționează plângerile referitoare la abaterile de la conduita etică și profesională ale președinților și membrilor consiliilor filialelor, ale președinților și membrilor comisiilor de disciplină de pe lângă consiliile filialelor, precum și ale persoanelor fizice străine cărora le-ar fi fost recunoscut dreptul de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat în România și aplică, după caz, sancțiunile prevăzute la art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 65/1994, republicată [art. 41 lit. a) și b) și pct. 117 alineatul al doilea din Regulamentul de organizare și funcționare]; c) aplică sancțiunea privind interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat membrilor Corpului care au săvârșit abateri grave, atât în cauzele judecate de Comisia superioară de disciplină, cât și în cauzele judecate de comisiile de disciplină ale filialelor, dacă este cazul, la propunerea acestora [pct. 41 lit. d) din Regulamentul de organizare și funcționare]; d) judecă și soluționează contestațiile formulate împotriva hotărârilor disciplinare pronunțate de comisiile de disciplină ale filialelor [pct. 41 lit. c) din regulamentul sus-menționat], 12. Plângerile referitoare la abateri de la conduita etică și profesională ale membrilor și ale președintelui Comisiei superioare de disciplină se depun la Consiliul Superior al Corpului, care le analizează și le prezintă Conferinței naționale. C. Atribuții comune Comisiei superioare și comisiilor de disciplină ale filialelor 13. Comisiile de disciplină judecă abaterile disciplinare constând în fapte sau omisiuni săvârșite de membrii Corpului, prin nerespectarea obligațiilor ce le revin și a normelor de conduită etică și profesională, prevăzute în Ordonanța Guvernului nr. 65/1994, republicată, în Regulamentul de organizare și funcționare, în Codul etic național al profesioniștilor contabili și în hotărârile organelor de conducere ale Corpului. De asemenea, comisiile de disciplină pot judeca și sancționa disciplinar abaterile săvârșite de membrii Corpului prin încălcarea prevederilor din alte acte normative a căror aplicare este gestionată de alte organe abilitate, în măsura în care abaterile respective aduc atingere conduitei etice și profesionale, prestigiului și credibilității profesiei contabile. 14. Comisiile de disciplină, din punct de vedere al profilului activității și al procedurii folosite, sunt asimilabile cu instanțele de judecată și, ca urmare, acestea judecă și hotărăsc pe baza probelor depuse de cei interesați sau abilitați ori administrate de comisiile de disciplină (documente, declarații ale martorilor și alte probe administrate pe parcursul elaborării raportului și al judecării cauzei). în cadrul activității lor, comisiile de disciplină nu sunt abilitate să efectueze lucrări contabile, de control sau expertiză contabilă care să constituie probe în soluționarea plângerilor ori sesizărilor primite. Nemulțumirile care vizează probleme de natură tehnico- contabilă în lucrările executate de membrii Corpului, a căror soluționare presupune completarea sau refacerea lucrărilor pentru stabilirea adevărului, sunt soluționabile de părți potrivit clauzelor prevăzute în contractele încheiate de profesioniștii contabili cu clienții, în cazul expertizelor contabile și al altor lucrări extrajudiciare, ori de către organele de cercetare sau de către instanțele de judecată care au dispus efectuarea expertizelor contabile judiciare, aceste organe putând dispune, dacă apreciază că este cazul, completarea expertizei sau efectuarea de contraexpertize în aceeași cauză. 15. Dacă sunt sesizate cu reclamații vizând calitatea lucrărilor de expertiză contabilă, comisiile de disciplină de pe lângă consiliile filialelor trebuie să apeleze la serviciile auditorilor de calitate de la nivelul filialelor, iar Comisia superioară de disciplină la serviciile Direcției de specialitate din cadrul Corpului. 16. Abaterile sancționabile disciplinar, enumerate la pct. 121 și 122 din Regulamentul de organizare și funcționare, acoperă o mare parte din prevederile cu caracter dispozitiv sau restrictiv stipulate în prezentul regulament, precum și în actul normativ menționat la pct. 10 din prezentul regulament. Faptul că abaterile enumerate nu sunt exhaustive rezultă și din finalul textului de la lit. o) a pct. 121 din Regulamentul de organizare și funcționare, având enunțul „orice alte încălcări ale normelor și hotărârilor luate de organele de conducere ale Corpului”. Astfel, încălcarea unor norme de conduită etică și profesională și nerespectarea unor cerințe prevăzute în Codul etic național al profesioniștilor contabili, care pot afecta calitatea lucrărilor, credibilitatea, reputația, prestigiul și onoarea profesioniștilor contabili și ale Corpului în general, sunt de natură a constitui abateri sancționabile disciplinar, ca de exemplu: MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 25/13.1.2010 13 — nerespectarea cerințelor referitoare la integritate și obiectivitate în profesia contabilă; — nerespectarea normelor de conduită și a cerințelor pentru asigurarea independenței în profesia contabilă; — nerespectarea unor obligații referitoare la relațiile cu colegii liber profesioniști, constând în respectul reciproc, abținerea de la orice cuvinte jignitoare, imputări răuvoitoare, manifestări dure și necuviincioase, precum și de la orice alte acțiuni susceptibile a aduce daune altor profesioniști contabili. Enumerările de mai sus nu sunt limitative. Comisiile de disciplină, prin completele de judecată, trebuie să analizeze cu discernământ și obiectivitate abaterile reclamate, încadrarea lor în prevederile actelor normative care reglementează activitatea și conduita etică și profesională a profesioniștilor contabili menționate la pct. 13, să asigure o judecată dreaptă și să aplice, unde este cazul, sancțiunea disciplinară corespunzătoare, în raport cu natura și gravitatea abaterilor, cu consecințele acestora și cu gradul de vinovăție a făptuitorului. CAPITOLUL III Primirea, analiza și punerea în lucru a reclamațiilor (plângerilor, sesizărilor) 17. Se pot adresa comisiilor de disciplină cu reclamații (plângeri, sesizări) pentru abateri disciplinare săvârșite de membrii Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați: a) persoanele fizice și juridice interesate; b) Consiliul Superior, consiliile filialelor și birourile permanente ale acestora; c) directorul general executiv al Corpului este abilitat să propună Comisiei superioare de disciplină pe cei care se fac vinovați de încălcarea reglementărilor privind publicitatea [pct. 39 lit. g) din Regulamentul de organizare și funcționare]; d) președinții consiliilor filialelor Corpului, pentru abaterile constatate în acțiunile efectuate potrivit Regulamentului privind controlul de calitate în profesia contabilă, în condițiile prevăzute în prezentul regulament, precum și în alte situații; e) ceilalți membri ai Corpului. Reclamațiile vor cuprinde: a) datele de identificare a părților, respectiv numele (denumirea), domiciliul sau reședința, numărul de telefon la care aceștia pot fi contactați și profesia reclamantului și pârâtului; b) obiectul reclamației și motivele de drept și de fapt pe care se întemeiază reclamația; c) dovezile, probele pe care se sprijină fiecare capăt de acuzare. în cazurile în care dovada, probele constau în înscrisuri, acestea vor fi nominalizate în reclamație și anexate la aceasta, iar pentru proba cu martori, aceștia vor fi nominalizați, cu precizarea datelor de identificare menționate la lit. a) de mai sus. 18. Reclamația îndreptată împotriva mai multor membri ai Corpului va forma obiectul unui singur dosar, dacă obiectul reclamației îl constituie o obligație comună ori dacă obligațiile au aceeași cauză. 19. Comisiile de disciplină se pot autosesiza pe baza materialelor apărute în mass-media, în care se fac referiri la abateri disciplinare care ar fi fost săvârșite de profesioniștii contabili membri ai Corpului, procedând la analiza, instrumentarea și judecarea cazurilor respective potrivit prevederilor prezentului regulament, cu respectarea competențelor prevăzute la paragrafele 6, 9, 11 și 12. 20. Reclamațiile se înregistrează la filiala sau la aparatul central la care au fost primite și se transmit comisiei de disciplină pendinte în termen de 48 de ore. Asupra reclamațiilor primite președintele comisiei de disciplină îl înștiințează lunar pe președintele consiliului filialei, până la data de 5 a lunii următoare. 21. Președintele comisiei de disciplină analizează reclamația, urmărind dacă: a) sunt menționate toate datele de identificare ale părților și martorilor, prevăzute la pct. 17; b) obiectul reclamației și motivele pe care aceasta se întemeiază sunt clare; c) persoanele reclamate intră în competența de judecată a comisiei de disciplină căreia i-a fost adresată reclamația; în caz contrar, reclamația se transmite în termen de 10 zile comisiei de disciplină competente să o soluționeze sau Comisiei superioare de disciplină. 22. în funcție de rezultatele analizei prevăzute la pct. 21, președintele comisiei de disciplină desemnează ca raportor pe unul dintre membrii aleși ai comisiei de disciplină. CAPITOLUL IV Procedura de judecată disciplinară 23. Raportorul desemnat de președintele comisiei de disciplină analizează dosarul cauzei și, dacă este cazul, convoacă la sediul comisiei pe reclamant, pârât și martori pentru clarificarea tuturor aspectelor din reclamație și probe. Raportorul va proceda în așa fel încât să fie complet edificat asupra realității în cauza respectivă. Raportul se întocmește și se depune la comisia de disciplină în termen de 30 de zile. Dacă este necesar, președintele comisiei de disciplină poate prelungi acest termen sau poate desemna un nou raportor din rândul membrilor aleși, titulari sau supleanți. 24. După depunerea raportului, președintele comisiei de disciplină fixează termenul de judecată, dispune citarea părților și stabilește completul de judecată în vederea judecării cauzei. 25. Completul de judecată este format din 3 membri ai comisiei de disciplină, alții decât raportorul cauzei. Unul dintre membrii completului de judecată este desemnat președintele acestuia. Membrii completului de judecată și raportorul sunt obligați să completeze o declarație de independență, pe propria răspundere, potrivit modelului prevăzut în anexa la prezentul regulament. 26. Pentru judecarea cauzei, se citează pârâtul, reclamantul și eventualii martori și avocați propuși de părți. Citația este trimisă celor în cauză cu cel puțin 10 zile înainte de termenul de judecată, iar dosarul cauzei, cuprinzând inclusiv raportul cauzei, este pus la dispoziția acestora, la secretariatul comisiei de disciplină, cu 7 zile înainte de același termen. Citarea trebuie făcută prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. 27. Dacă la primul termen de judecată procedura de citare a fost legal îndeplinită, iar pârâtul nu se prezintă ori nu este reprezentat legal (procurator sau avocat), completul de judecată va dispune amânarea judecării cauzei la un termen de cel mult 45 de zile, cu repetarea procedurii de citare. Dacă pârâtul nu se prezintă nici la al doilea termen de judecată și nu face dovada imposibilității fizice de a fi prezent, prin certificat medical sau o altă probă relevantă, și nici nu și-a desemnat un reprezentant, judecata se va face în lipsa acestuia. Audierea părților și a martorilor nu este publică. 28. La primul termen de judecată părțile pot recuza pentru motive temeinice, prezentate în scris în următoarele 5 zile, pe președintele sau pe unii dintre membrii completului de judecată. De asemenea, dacă unul dintre membrii completului de judecată se află în una dintre situațiile care pot duce la recuzare, acesta se poate abține printr-o cerere scrisă, motivată, adresată 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 25/13.1.2010 președintelui comisiei de disciplină, în termen de 5 zile de la desemnare. Motivele temeinice care pot duce la recuzarea membrilor completului de judecată și, respectiv, la cererea de abținere a acestora sunt: a) există relații de rudenie, până la gradul IV inclusiv, între membrul completului de judecată vizat și una dintre părți; b) membrul completului de judecată vizat și-a manifestat anterior opiniile în legătură cu abaterile reclamate; c) alte situații care pot determina ca membrul completului de judecată să nu se poată exprima obiectiv în cauza supusă judecății. Dacă motivele de recuzare sau de abținere sunt temeinice, președintele comisiei de disciplină va dispune înlocuirea membrului completului de judecată vizat. Dacă cel vizat este președintele comisiei de disciplină, cererea de recuzare sau de abținere se soluționează de către Comisia superioară de disciplină sau de către Consiliul Superior (în cazul președintelui Comisiei superioare de disciplină). 29. Cauza se află în stare de judecată dacă părțile au fost legal citate conform prevederilor prezentului regulament, au fost soluționate cererile cu privire la recuzare sau abținere și părțile nu au solicitat administrarea altor probe decât cele prezentate anterior și administrate de raportor. în mod excepțional, la primul termen de judecată părțile pot solicita completarea probelor, situație în care, dacă această cerere va fi încuviințată, cauza se va întoarce la raportor pentru suplimentarea raportului în funcție de noile probe admise. Raportorul va proceda la completarea raportului în termen de 15 zile de la încuviințarea administrării de noi probe. 30. Dezbaterile au loc fără publicitate, în prezența părților, și sunt conduse de președintele completului de judecată, după cum urmează: — raportorul prezintă oral sinteza raportului; — reclamantul, dacă este prezent, își susține oral faptele sesizate în reclamație, având totodată libertatea de a renunța, parțial sau total, la incriminările din reclamație și, respectiv, la depozițiile martorilor; — pârâtul își prezintă apărările, personal sau prin reprezentant; — pe parcursul dezbaterilor, în funcție de oportunitate, sunt chemați martorii pentru depoziții, dacă aceștia au fost propuși de părți. Cu încuviințarea președintelui, ceilalți membri ai completului de judecată, în virtutea rolului lor activ, pot interveni pe parcursul dezbaterilor pentru solicitarea unor lămuriri sau pentru clarificarea unor aspecte prezentate în cadrul dezbaterilor. 31. în urma dezbaterilor, secretarul (referentul) comisiei de disciplină redactează o încheiere în care sunt consemnate prezența, depozițiile părților și, după caz, ale martorilor și intervențiile membrilor completului de judecată. 32. în termen de 15 zile de la încheierea dezbaterilor, completul de judecată se va pronunța prin hotărâre asupra admiterii plângerii și aplicării de sancțiuni sau respingerii acesteia ca nefondată, prescrisă sau din alte motive. Membrii completului de judecată hotărăsc, fără publicitate, cu majoritate de voturi. Hotărârea se semnează de toți membrii completului de judecată și de secretarul (referentul) comisiei. în hotărâre se vor face referiri la: identitatea reclamantului și a pârâtului, obiectul reclamației pe scurt, abaterile disciplinare confirmate sau neconfirmate, sancțiunea disciplinară aplicată ori neaplicarea de sancțiuni, mențiunea referitoare la dreptul și termenul de contestare a hotărârii și unde se adresează contestația. 33. Hotărârile comisiilor de disciplină (adoptate de completele de judecată) se comunică în termen de 15 zile de la data adoptării lor, prin scrisoare recomandată, persoanelor interesate (reclamant și pârât). Hotărârile comisiei de disciplină a filialei se comunică și președintelui consiliului filialei. în cazul hotărârii comisiei de disciplină a filialei prin care s-a concluzionat că în cauza supusă judecării este aplicabilă sancțiunea privind interzicerea dreptului de exercitare a profesiei de expert contabil sau de contabil autorizat (pentru care nu este competentă a o aplica), această hotărâre și dosarul cauzei vor fi înaintate în același termen Comisiei superioare de disciplină, care va hotărî și va comunica hotărârea luată reclamantului, pârâtului și comisiei de disciplină a filialei. 34. împotriva hotărârilor comisiilor de disciplină se pot face contestații astfel: a ) hotărârile comisiei de disciplină a filialei pot fi contestate de cei interesați, precum și de consiliul filialei la Comisia superioară de disciplină în termen de 30 de zile de la data comunicării (pct. 43 din Regulamentul de organizare și funcționare). în perioada de judecare a contestației se suspendă aplicarea prevederilor hotărârii de sancționare. în situația în care un membru al Corpului este sancționat cu suspendarea dreptului de exercitare a profesiei, perioada de suspendare va începe să curgă de la: — expirarea perioadei de contestare, în cazul în care hotărârea nu a fost contestată; — data pronunțării Comisiei superioare de disciplină pentru menținerea hotărârii de suspendare, în urma judecării contestației. Contestația se depune la comisia de disciplină a filialei, care o va trimite la Comisia superioară de disciplină, în termen de 15 zile de la înregistrare, împreună cu dosarul cauzei, care va conține și punctul de vedere documentat al comisiei de disciplină a filialei referitor la toate problemele care fac obiectul contestației. Comisia superioară de disciplină analizează contestația, punctul de vedere al comisiei de disciplină a filialei referitor la problemele contestate și celelalte documente din dosarul cauzei și hotărăște fie: — respingerea contestației și menținerea hotărârii comisiei de disciplină a filialei, dacă în contestație nu au fost aduse elemente noi față de cele existente la dosar și numai după ce, în urma analizei dosarului, s-a ajuns la concluzia că în primă instanță s-a ținut seama de toate elementele cuprinse în contestație; fie — admiterea contestației; în acest caz, se procedează la judecarea cauzei, respectându-se procedurile prevăzute la pct. 23—33 de mai sus. După judecare se poate hotărî modificarea sau anularea hotărârii comisiei de disciplină a filialei sau anularea acestei hotărâri, urmată de restituirea cauzei pentru rejudecare de către comisia de disciplină a filialei, situație în care președintele comisiei de disciplină va numi un alt raportor al cauzei și un alt complet de judecată decât cel care s-a pronunțat anterior. Hotărârea Comisiei superioare de disciplină se comunică celui care a făcut contestația și comisiei de disciplină a filialei, în termen de 15 zile de la data adoptării; b) hotărârile Comisiei superioare de disciplină pot fi contestate la Consiliul Superior în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la luarea la cunoștință. Contestația nu suspendă aplicarea hotărârii (pct. 48 din Regulamentul de organizare și funcționare). Consiliul Superior analizează în plenul său contestația și dosarul cauzei, inclusiv punctul de vedere al Comisiei superioare de disciplină referitor la problemele contestate, și se pronunță fie pentru respingerea contestației și menținerea hotărârii Comisiei superioare de disciplină, fie pentru admiterea MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 25/13.1.2010 15 contestației și restituirea cauzei spre rejudecare de către Comisia superioară de disciplină într-un complet de 3 membri, alții decât cei care s-au pronunțat anterior. Hotărârile Consiliului Superior privind menținerea sancțiunii aplicate, precum și hotărârile Comisiei superioare de disciplină pronunțate după rejudecare sunt definitive și se comunică de către președintele Comisiei superioare de disciplină celor interesați, în termen de 10 zile de la data adoptării lor. 35. Toate actele care emană de la comisiile de disciplină sunt semnate de către președinții comisiilor respective sau de înlocuitorii desemnați de aceștia, iar hotărârile pronunțate se semnează de președintele completului de judecată și de ceilalți membri ai acestuia, precum și de secretarul (referentul) comisiei de disciplină. CAPITOLUL V Drepturile și obligațiile membrilor comisiilor de disciplină 36. Președinții comisiilor de disciplină și membrii completelor de judecată au dreptul de acces la informațiile și datele necesare soluționării cauzelor ce le sunt adresate. 37. Președinții comisiilor de disciplină, în cauzele mai complexe, cu consultarea președintelui consiliului filialei sau al Consiliului Superior, după caz, pot antrena experți contabili și juriști care se bucură de autoritate profesională și morală pentru a sprijini raportorul în întocmirea raportului în astfel de cauze. Persoanele antrenate în acest scop pot fi retribuite în condițiile stabilite de Biroul permanent al Consiliului Superior. 38. Membrii comisiilor de disciplină antrenați în soluționarea cauzelor au dreptul la o indemnizație stabilită și revizuită periodic de Biroul permanent al Consiliului Superior. 39. Membrii comisiilor de disciplină au dreptul la o ținută adecvată (robă) care li se va asigura gratuit și care va fi folosită cu prilejul dezbaterilor în ședințele completului de judecată. 40. Completele de judecată au dreptul să hotărască obligarea membrului Corpului sancționat la suportarea cheltuielilor de judecată, care se vor stabili în funcție de complexitatea cauzei. 41. Membrii comisiilor de disciplină, precum și secretarul (referentul) acestora sunt răspunzători de păstrarea secretului profesional în exercitarea mandatului și atribuțiilor care le-au fost conferite. De asemenea, au obligația să respecte confidențialitatea informațiilor, documentelor și lucrărilor despre care iau cunoștință sau la care participă, atât personal, cât și de către alte persoane antrenate în diferitele etape ale soluționării cauzelor, potrivit prezentului regulament. 42. Membrii comisiilor de disciplină care, în mod repetat, nu răspund sarcinilor repartizate de președinte sau nu dovedesc obiectivitate și imparțialitate în soluționarea cauzelor vor fi înlocuiți de către Consiliul Superior, la propunerea președintelui Comisiei superioare de disciplină. în acest scop, pentru filiale, președinții comisiilor de disciplină vor înainta propunerile motivate la Comisia superioară de disciplină; pentru membrii Comisiei superioare de disciplină desemnați de Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Justiției, propunerile de înlocuire vor fi înaintate de Corp celor două ministere. La proxima adunare generală de la filiale și, respectiv, la proxima Conferință națională, membrii comisiilor de disciplină înlocuitori, numiți de Consiliul Superior potrivit alineatului precedent, vor fi supuși confirmării acestor organe ori vor fi aleși alți membri. 43. Potrivit art. 42 din Ordonanța Guvernului nr. 65/1994, republicată, comisiile de disciplină au obligația să transmită reprezentanților Ministerului Finanțelor Publice pe lângă Consiliul Superior și consiliile filialelor, după caz, cu 7 zile înainte, materialele supuse dezbaterilor acelor comisii (alte eventuale dezbateri decât cele referitoare la soluționarea reclamațiilor pentru abateri disciplinare). 44. Directorul executiv împreună cu președintele comisiei de disciplină vor întocmi anual proiectul bugetului propriu al comisiei de disciplină, care se înglobează în bugetul filialei, respectiv al Corpului, unde se conduce evidența executării acestuia. 45. Pentru constituirea jurisprudenței disciplinare, Comisia superioară de disciplină va întocmi o culegere cu soluțiile proprii pronunțate, cât și cu cele pronunțate de comisiile de disciplină ale filialelor, care se va publica anual în revista Corpului. 46. în vederea perfecționării activității comisiilor de disciplină, Comisia superioară de disciplină va organiza periodic întâlniri de lucru și de schimb de experiență cu președinții comisiilor de disciplină de la filiale, la sediul Consiliului Superior sau pe zone teritoriale. CAPITOLUL VI Dispoziții finale 47. Consiliile filialelor și Consiliul Superior al Corpului vor asigura spațiul și dotările necesare desfășurării activității comisiilor de disciplină și dezbaterilor în ședințele de judecată. 48. Președinții comisiilor de disciplină vor organiza evidența și circuitul optim al documentelor legate de activitatea comisiei, înregistrarea într-un registru de intrare-ieșire a corespondenței primite și expediate (reclamații, contestații, comunicări ale hotărârilor completului de judecată și alte corespondente), îndosarierea corespondenței și materialelor scrise adiacente în dosare ale fiecărei cauze primite pentru soluționare sau în dosare distincte pe naturi de probleme la care se referă, în cazul celorlalte corespondențe, și materiale interne care nu au legătură cu cauzele disciplinare. Registrul de intrare-ieșire al comisiei de disciplină va fi conceput și completat astfel încât să reflecte, pentru fiecare document înregistrat, numărul curent și data primirii-ieșirii la și de la comisie, numărul de referință și data de intrare sau de ieșire de la registratura filialei (sau a Corpului, după caz), expeditorul sau destinatarul, conținutul pe scurt, modul de soluționare, unde este cazul, și alte eventuale elemente considerate necesare. Materialele și documentele interne, produse în cadrul comisiei de disciplină, cum ar fi raportul raportorului, încheierile privind dezbaterile în completul de judecată, hotărârile completului de judecată și alte materiale interne, nu se înregistrează în registrul de intrare-ieșire cu numere de ordine distincte (acestea nefiind înregistrate nici la registratura generală a filialei sau a Corpului, după caz); astfel de materiale trebuie să fie datate și semnate de autori sau de cei obligați să le semneze și se îndosariază la dosarul fiecărei cauze la care se referă sau în dosare distincte, pe naturi de probleme, cum s-a arătat mai sus. Hotărârile completului de judecată se numerotează cronologic, anual, începând cu nr. 1 până la numărul ultimei hotărâri adoptate în anul respectiv, evidențiate într-un caiet-opis, indicându-se în dreptul fiecăreia cauza la care se referă. Arhiva comisiei de disciplină va fi păstrată ordonat, în fișete metalice și în deplină siguranță. 49. Activitatea membrilor comisiilor de disciplină, inclusiv a președinților acestora, este analizată de Consiliul Superior al Corpului, care ia măsuri administrative, organizatorice, inclusiv de natură disciplinară, care să asigure că acțiunile de investigare și de sancționare a abaterilor se efectuează potrivit regulamentelor, reglementărilor și normelor profesionale în vigoare. 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 25/13.1.2010 Măsuri de natură disciplinară ce pot fi luate de Consiliul Superior sunt: a) recomandarea de abținere de a mai face parte din completele de judecată în următoarele 3—5 cauze; b) suspendarea activității până la următoarea adunare generală sau conferință națională. 50. în toate cazurile în care în prezentul regulament este folosită sintagma „comisiile de disciplină” fără a se preciza apartenența acestora, se înțelege atât comisia de disciplină de pe lângă consiliul filialei, cât și Comisia Superioară de disciplină de pe lângă Consiliul Superior al Corpului. 51. Prezentul regulament se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă. 52. Prezentul regulament a fost aprobat de Conferința națională a Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România în ședința din 24 martie 2007. La data adoptării prezentului regulament se abrogă orice reglementare contrară. ANEXĂ la regulament DECLARAȚIE Subsemnatul..........................................președinte/membru al comisiei de disciplină/Comisiei Superioare de Disciplină în legătură cu cauza care face obiectul dosarului nr..../.....al.................., declar următoarele: a) nu mă aflu în niciuna dintre situațiile de incompatibilitate sau conflict de interese prevăzute de art. 12 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 65/1994, republicată; b) față de prevederile reglementărilor sus-menționate mă aflu în următoarele situații: Prezenta declarație este dată pe propria răspundere, fiind conformă cu realitatea, având în vedere prevederile legii privind falsul în înscrisuri și declarații. Data Semnătura EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR MONITORUL OFICIAL „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru reiatii cu publicul, București, sos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A. 5 948368 436756 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 25/13.1.2010 conține 16 pagini. Prețul: 3,20 lei ISSN 1453—4495