MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI PARTEA I Anul 177 (XXI) — Nr. 419 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Joⁱ’ ¹⁸ ⁱuⁿⁱe ²⁰⁰⁹ ⁷⁷ > SUMAR Nr. Pagina DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE Decizia nr. 762 din 12 mai 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 581 și 582 din Codul de procedură civilă.................................... 2-4 Decizia nr. 767 din 12 mai 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 56 lit. i) din Legea nr. 53/2003 — Codul muncii............................... 4-5 Decizia nr. 769 din 12 mai 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 303 alin. 1, art. 302¹ alin. 1 lit. c) și art. 306 alin. 1 din Codul de procedură civilă............................................... 5-6 Decizia nr. 771 din 12 mai 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 329 din Codul de procedură civilă ........................................... 7-8 Decizia nr. 835 din 26 mai 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 371⁷ alin. 2, 3 și 4, precum și a celor ale art. 453 alin. 1 din Codul de procedură civilă............................................... 8-9 ORDONANȚE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI 69. — Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății................................. 10 707. — Hotărâre privind modificarea anexei „Lista cuprinzând autoritățile administrației publice locale Nr. Pagina care beneficiază de finanțarea proiectelor de investiții în turism pe anul 2009, în completarea surselor proprii ale acestora” la Hotărârea Guvernului nr. 426/2009 pentru aprobarea susținerii financiare a autorităților administrației publice locale, în completarea surselor proprii ale acestora, pentru finanțarea proiectelor de investiții în turism pe anul 2009................ 11-13 708. — Hotărâre privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2009, pentru județul Constanța ................................................. 14 DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU 563. — Decizie privind înlocuirea unor membri ai Comisiei Naționale de Acreditare a Spitalelor................................ 15 565. — Decizie privind încetarea, la cerere, a raportului de serviciu al doamnei Handolescu Anuța, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului.......................................................... 15 566. — Decizie privind încetarea, la cerere, a raportului de serviciu al domnului Grigore Marin, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului.......................................................... 16 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 419/18.VI.2009 DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE 7 7 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 762 din 12 mai 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 581 și 582 din Codul de procedură civilă loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Tudorel Toader Puskâs Valentin Zoltân Augustin Zegrean Antonia Constantin Patricia Marilena lonea — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 581 alin. 1 și 4 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială „Centrul Medical Mipet” — S.R.L. din București în Dosarul nr. 1.347/1.259/2008 al Tribunalului Comercial Argeș. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 665D/2009, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 581 alin. 4 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Gheorghe Pantazi, Ioana Pantazi și Florentina Pantazi în Dosarul nr. 3.847/129/2007 al Judecătoriei Bolintin Vale. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. De asemenea, președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 713D/2009, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 581 și 582 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Tatiana Rodica Cravețchi în Dosarul nr. 920/245/2009 al Judecătoriei lași. La apelul nominal se prezintă personal autorul excepției. Lipsesc părțile Brandmann Mark și Gheorghe Clapon, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Curtea, având în vedere că obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 589D/2009, nr. 665D/2009 și nr. 713D/2009 este similar, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Partea prezentă este de acord cu conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, deliberând, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 665D/2009 și nr. 713D/2009 la Dosarul nr. 589D/2009, care este primul înregistrat. Având cuvântul, Tatiana Rodica Cravețchi solicită acordarea unui nou termen, susținând că avocatul angajat pentru a o reprezenta nu se poate prezenta în fața Curții Constituționale la prezentul termen. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererii de acordare a unui nou termen, având în vedere că imposibilitatea prezentării avocatului ales nu este dovedită prin niciun act. Curtea, deliberând, respinge cererea de acordare a unui nou termen, întrucât aceasta nu este dovedită de niciun act, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond părții prezente. Tatiana Rodica Cravețchi solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, așa cum a fost formulată. Reprezentantul Ministerului Public, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: Prin încheierea din 8 ianuarie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 1.347/1.259/2008, Tribunalul Comercial Argeș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 581 alin. 1 și 4 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială „Centrul Medical Mipet” — S.R.L. din București cu prilejul soluționării unei cereri de ordonanță președințială. Prin încheierea din 1 octombrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 3.847/192/2007, Judecătoria Bolintin Vale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 581 alin. 4 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Pantazi, Ioana Pantazi și Florentina Pantazi cu prilejul soluționării unei cauze civile având ca obiect o cerere de ordonanță președințială. Prin încheierea din 23 februarie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 920/245/2009, Judecătoria lași a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 581 și 582 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Tatiana Rodica Cravețchi cu prilejul soluționării unei acțiuni civile având ca obiect o cerere de ordonanță președințială. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că textele de lege care reglementează ordonanța președințială sunt sumare și nu asigură desfășurarea unui proces echitabil și exercitarea dreptului la apărare. De asemenea, acestea nu permit celui interesat să își exprime poziția cu privire la dreptul material aplicabil, precum și la interpretarea acestuia. în plus, posibilitatea acordată discreționar instanței de a cita sau de a nu cita părțile încalcă dreptul la apărare, întrucât pârâtul nu poate aduce probe și nici formula apărări în favoarea sa. Prin urmare, procedura ordonanței președințiale discriminează pe cei care se supun ei față de justițiabilii care urmează procedura obișnuită, iar prin aplicarea acesteia în litigiile care au ca obiect obligația de a face se încalcă dreptul la apărare care are la bază administrarea unui întreg probatoriu. De asemenea, este prejudiciat și dreptul de proprietate, deoarece această procedură nu permite o analiză completă și temeinică a situațiilor de fapt supuse judecății și nu respectă principiul contradictorialității. în sfârșit, dintr-o altă perspectivă, se arată că, în cazul pronunțării unei hotărâri de evacuare împotriva unei persoane cu handicap pe calea ordonanței președințiale, nu se mai poate afirma că dreptul acesteia la sănătate și la ocrotire garantat de Constituție mai este respectat, întrucât aceasta ar MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 419/18.VI.2009 3 putea fi executată fără somație, imediat după pronunțare și în condițiile în care exercitarea recursului nu suspendă executarea. Tribunalul Comercial Argeș, Judecătoria Bolintin Vale și Judecătoria lași apreciază că textele de lege criticate nu aduc atingere prevederilor constituționale invocate de autorii excepției. în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul- raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 581 și 582 din Codul de procedură civilă, care au următoarea redactare: — Art. 581: „Instanța va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. Cererea de ordonanță președințială se va introduce la instanța competentă să se pronunțe asupra fondului dreptului. Ordonanța va putea fi dată și fără citarea părților și chiar atunci când există judecată asupra fondului. Judecata se face de urgență și cu precădere. Pronunțarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordonanței se face în cel mult 48 de ore de la pronunțare. Ordonanța este vremelnică și executorie. Instanța va putea hotărî ca executarea să se facă fără somație sau fără trecerea unui termen. —Art. 582: „Ordonanța este supusă recursului în termen de 5 zile de la pronunțare, dacă s-a dat cu citarea părților, și de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor. Instanța de recurs poate suspenda executarea până la judecarea recursului, dar numai cu plata unei cauțiuni al cărei cuantum se va stabili de către aceasta. Recursul se judecă de urgență și cu precădere, cu citarea părților. Dispozițiile art. 581 alin. 3 referitoare la amânarea pronunțării și redactarea ordonanței sunt aplicabile. împotriva executării ordonanței președințiale se poate face contestație. ” Autorii excepției consideră că textele de lege criticate sunt contrare dispozițiilor constituționale cuprinse în: art. 16 privind egalitatea cetățenilor în fața legii, art. 21 referitoare la accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 34 privind dreptul la ocrotirea sănătății, art. 49 privind protecția copiilor și a tinerilor, art. 50 referitor la protecția persoanelor cu handicap și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile art. 581 și 582 din Codul de procedură civilă au constituit în numeroase rânduri obiect al excepției de neconstituționalitate, în raport cu aceleași texte din Legea fundamentală și aceleași critici precum cele formulate în prezenta cauză. Astfel, analizând criticile formulate cu privire la procedura ordonanței președințiale în raport cu dispozițiile constituționale privind egalitatea în drepturi și dreptul la un proces echitabil, Curtea, prin Decizia nr. 151 din 10 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 2 martie 2009, reținea că această procedură nu numai că nu aduce vreo îngrădire dreptului oricărei persoane de a se adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime, ci, dimpotrivă, creează o posibilitate în plus pentru cel vătămat într-un drept legitim de a se adresa justiției, prin cerere de ordonanță președințială, și aceasta în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. De asemenea, prin Decizia nr. 729 din 13 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 745 din 2 noiembrie 2007, și prin Decizia nr. 996 din 6 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 869 din 19 decembrie 2007, Curtea arăta că art. 581 și 582 din Codul de procedură civilă nu restrâng dreptul la apărare, posibilitatea atacării cu recurs a ordonanței președințiale, ca și cea a contestării executării acesteia constituind un argument suplimentar în sensul deplinei respectări a acestui drept constituțional. Cu privire la susținerea potrivit căreia reglementarea ordonanței președințiale este prea sumară, Curtea a constatat că aceasta nu poate fi primită, deoarece nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituționalitate. întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, soluțiile și considerentele deciziilor amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. în ceea ce privește criticile de neconstituționalitate raportate la textele Legii fundamentale care garantează dreptul de proprietate, ocrotirea sănătății, protecția copiilor și a tinerilor, precum și a persoanelor cu handicap, Curtea constată că, fără a avea în vedere anumite drepturi specifice, procedura ordonanței președințiale poate genera totuși restrângerea exercițiului unor drepturi, restrângere ce este însă justificată de înseși rațiunile reglementării ordonanței președințiale, care se circumscriu limitelor stabilite de art. 53 din Constituție. în acest context, trebuie arătat că libertatea exercițiului unor drepturi nu poate fi absolutizată în măsura în care aceasta ar duce la afectarea unui drept, producerea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara ori la împiedicarea unei executări. Cu prilejul soluționării cauzei având ca obiect o ordonanță președințială, instanța de judecată va analiza dacă sunt întrunite aceste condiții, fără a tranșa însă asupra fondului cauzei. Tocmai de aceea măsurile dispuse vor avea un caracter vremelnic, iar, potrivit art. 582 din Codul de procedură civilă, executarea acestora poate fi contestată ori poate fi formulat recurs împotriva ordonanței președințiale, asigurându-se astfel protecția drepturilor persoanei împotriva căreia sunt îndreptate măsurile ordonanței. Așa fiind, Curtea constată că nu pot fi reținute criticile de neconstituționalitate referitoare la încălcarea dreptului de proprietate, a dreptului la sănătate și a dreptului copiilor și al tinerilor de a fi ocrotiți. 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 419/18.VI .2009 Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 581 și 582 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială „Centrul Medical Mipet” — S.R.L. din București în Dosarul nr. 1.347/1.259/2008 al Tribunalului Comercial Argeș, de Gheorghe Pantazi, Ioana Pantazi și Florentina Pantazi în Dosarul nr. 3.847/129/2007 al Judecătoriei Bolintin Vale și de Tatiana Rodica Cravețchi în Dosarul nr. 920/245/2009 al Judecătoriei lași. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 12 mai 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Patricia Marilena lonea CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 767 din 12 mai 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 56 lit. i) din Legea nr. 53/2003 — Codul muncii loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Tudorel Toader Puskâs Valentin Zoltân Augustin Zegrean Antonia Constantin Patricia Marilena lonea — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 56 lit. i) din Legea nr. 53/2003 — Codul muncii, excepție ridicată de Vasile Băbuțîn Dosarul nr. 5.604/97/2007 al Curții de Apel Alba lulia — Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale. La apelul nominal se prezintă personal autorul excepției. Lipsesc părțile Primăria Simeria și primarul orașului Simeria, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Autorul excepției de neconstituționalitate solicită admiterea acesteia, așa cum a fost formulată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care arată că art. 56 lit. i) din Codul muncii nu înfrânge principiul egalității în drepturi a cetățenilor, întrucât se aplică în mod egal, fără discriminări, tuturor persoanelor prevăzute de norma de lege și reprezintă o restrângere a exercițiului unor drepturi permisă de Constituție. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 26 ianuarie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 5.604/97/2007, Curtea de Apel Alba lulia — Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 56 lit. i) din Legea nr. 53/2003 — Codul muncii.’ Excepția a fost ridicată de Vasile Băbuț cu prilejul soluționării recursului formulat împotriva Sentinței civile nr. 436/LM/2008, pronunțată de Tribunalul Hunedoara în Dosarul nr. 5.604/97/2007. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că textul de lege criticat este contrar art. 16 alin. (î) și (2), art. 41 și 53 din Constituție. Astfel, arată că, în cazul pedepselor accesorii, suspendarea condiționată a executării pedepsei atrage și suspendarea acestor pedepse, în timp ce pedepsele complementare urmează să se execute în continuare, așa încât se creează un tratament juridic discriminatoriu. De asemenea, consideră că, efect al dispozițiilor art. 56 lit. i) din Codul muncii, dreptul la muncă este restrâns. Curtea de Apel Alba lulia — Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată, sens în care arată că restrângerea dreptului la muncă este urmare a folosirii funcției ocupate în vederea săvârșirii unei fapte penale. De asemenea, faptul că în cazul pedepselor accesorii, suspendarea pedepsei principale atrage suspendarea executării pedepselor accesorii nu are nicio relevanță în cauză, întrucât, spre deosebire de acestea, care urmează soarta pedepsei principale, pedepsele complementare se execută după executarea pedepsei principale, chiar dacă aceasta a fost suspendată condiționat pe o anumită perioadă. în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constituțional. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 419/18.VI.2009 5 Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 56 lit. i) din Legea nr. 53/2003 — Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, dispoziții potrivit cărora „Contractul individual de muncă încetează de drept: [...] i) ca urmare a interzicerii exercitării unei profesii sau a unei funcții, ca măsură de siguranță ori pedeapsă complementară, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești prin care s-a dispus interdicția. ” Autorul excepției consideră că textul de lege criticat este contrar următoarelor texte din Constituție: art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 41 referitor la dreptul la muncă și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Examinând excepția de neconstituționalitate în raport cu prevederile constituționale care consacră principiul egalității în drepturi a cetățenilor, Curtea constată că acest principiu are în vedere aplicarea unui tratament juridic egal pentru situații egale. Din contră, situații diferite justifică și uneori chiar impun instituirea unor reglementări diferite. în speță, Curtea constată că regimul juridic al pedepselor complementare este diferit de regimul juridic al pedepselor accesorii. Una dintre diferențele semnificative vizează perioada executării. Astfel, în timp ce pedepsele accesorii se execută de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare la o pedeapsă privativă de libertate și până la data terminării executării sau până la data considerării acesteia ca executată (prin grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori prin prescripția executării), pedepsele complementare se execută după executarea pedepsei închisorii, după grațierea (totală sau parțială) sau după prescripția pedepsei închisorii. Aceste diferențe de tratament țin de rațiunile diferite pe care legiuitorul le-a urmărit prin instituirea acestor pedepse, cele complementare vizând protejarea unor interese generale sau particulare, în conformitate cu prevederile art. 53 din Constituție, și ulterior executării pedepsei. în lumina acestor argumente, apare ca evidentă și netemeinicia criticilor raportate la prevederile constituționale care consacră dreptul la muncă, mai ales în condițiile în care prevederile art. 54 lit. i) din Codul muncii prin coroborare cu prevederile art. 64 lit. c) din Codul penal fac trimitere la o funcție, profesie sau activitate „de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârșirea infracțiunii;". Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 56 lit. i) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepție ridicată de Vasile Băbuț în Dosarul nr. 5.604/97/2007 al Curții de Apel Alba lulia — Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 12 mai 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Patricia Marilena lonea CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 769 din 12 mai 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 303 alin. 1, art. 302¹ alin. 1 lit. c) și art. 306 alin. 1 din Codul de procedură civilă loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltân Tudorel Toader Augustin Zegrean Antonia Constantin — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror Doina Suliman — magistrat-asistent-șef Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 303 alin. 1, art. 302¹ alin. 1 lit. c) și art. 306 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială „Faur” — S.A. din București în Dosarul nr. 719/300/2008 al Tribunalului București — Secția a lll-a civilă. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent-șef referă asupra cauzei și arată că, la dosar, partea Ion Tudora a depus note scrise prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, având în vedere jurisprudența în materie a Curții Constituționale. Cauza este în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 9 ianuarie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 719/300/2008, Tribunalul București — Secția a lll-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 303 alin. 1, art. 302¹ alin. 1 lit. c) și art. 306 alin. 1 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială „Faur” — S.A. din București cu ocazia soluționării apelului formulat împotriva Sentinței civile nr. 4.981 din 28 mai 2008, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București. 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 419/18.VI.2009 în motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că textele de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) și ale art. 21 alin. (1), (2) și (3), deoarece, „ca urmare a recalificării căii de atac din apei în recurs, ulterior primului termen de judecată, partea care a atacat cu apel hotărârea nu numai că este privată de calea de atac a apelului, cât și de cea a recursului, ceea ce conduce la irevocabilitatea hotărârii instanței de fond, fără a exista posibilitatea cenzurării acesteia de către o instanță superioară.” Consideră că este posibilă „o analiză a neconstituționalității unui text de lege doar cu privire la aplicabilitatea acestuia la anumite situații din practică.” De aceea, solicită să se constate că, „prin aplicarea dispozițiilor de lege criticate la situațiile în care instanța de apel califică calea de atac din apel în recurs, ca urmare a incidenței unui text de lege/recurs în interesul legii survenit după formularea căii de atac și în timpul soluționării acesteia, se încalcă dreptul de a avea acces liber la justiție.” Instanța de judecată apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse de parte la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, republicată, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 303 alin. 1, art. 302¹ alin. 1 lit. c) și art. 306 alin. 1 din Codul de procedură civilă, cu următorul cuprins: —Art. 303 alin. 1: „Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs. ”; —Art. 302¹ alin. 1 lit. c): „Cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, următoarele mențiuni: [...] c) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat;”; — Art. 306 alin. 1: „Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute în alin. 2. ” în susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) — egalitatea în drepturi și ale art. 21 alin. (1), (2) și (3) — accesul liber la justiție. Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că asupra unei critici similare s-a pronunțat prin Decizia nr. 312 din 6 aprilie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 385 din 4 mai 2006. Cu acel prilej, Curtea a statuat că Legea fundamentală nu cuprinde prevederi referitoare la obligativitatea existenței tuturor căilor de atac, ci statuează prin art. 129 și art. 126 alin. (2) că exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești și procedura de judecată sunt stabilite prin lege, adică potrivit normelor de procedură. Din aceste prevederi constituționale rezultă că legiuitorul are libertatea de a stabili cazurile și condițiile în care părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac. în acest sens, în privința condițiilor de exercitare a căilor de atac, legiuitorul poate să reglementeze termenele de declarare a acestora, forma în care trebuie să fie făcută declarația, conținutul său, instanța la care se depune, competența și modul de judecare, soluțiile ce pot fi adoptate și altele de același gen, fără ca prin aceasta să se aducă atingere dreptului în substanța sa sau principiilor și textelor constituționale de referință. Nici reglementările internaționale nu impun în materia exercitării căilor de atac. Astfel, Curtea de la Strasbourg, în cazul Beles și alții contra Cehiei din 12 noiembrie 2002, a constatat că dreptul de acces la un tribunal, din care dreptul de acces constituie un aspect, nu este absolut și se pretează la limitări implicit admise, în special în ceea ce privește condițiile de admisibilitate a unui recurs, având în vedere că presupune reglementarea din partea statului care se bucură, în această privință, de o anumită marjă de apreciere. în fine, recalificarea căii de atac din apel în recurs și, în consecință, respingerea recursului ca fiind lovit de nulitate din cauza nemotivării acestuia în termenul prevăzut de lege constituie o problemă de interpretare și de aplicare a legii ce ține de competența instanțelor judecătorești, iar nu de cea a instanței de contencios constituțional. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1— 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 303 alin. 1, art. 302¹ alin. 1 lit. c) și art. 306 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială Faur — S.A. din București în Dosarul nr. 719/300/2008 al Tribunalului București — Secția a 11l-a civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 12 mai 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent-șef, Doina Suliman MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 419/18.VI.2009 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ 7 DECIZIA Nr. 771 din 12 mai 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 329 din Codul de procedură civilă loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltân Tudorel Toader Augustin Zegrean Antonia Constantin Doina Suliman — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent-șef Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 329 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Simion losif Valentin și Simion losif Florentina în Dosarul nr. 25.300/3/2006 al Curții de Apel București — Secția a IV-a civilă. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza este în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind inadmisibilă. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 10 februarie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 25.300/3/2006, Curtea de Apel București — Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 329 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Simion losif Valentin și Simion losif Florentina cu ocazia soluționării cererilor de recurs formulate împotriva Deciziei civile nr. 1.933/Adin 20 noiembrie 2006, pronunțată de Tribunalul București — Secția a lll-a civilă într-o cauză având ca obiect „nulitate contract vânzare-cumpărare.” în motivarea excepției de neconstituționalitate autorii excepției susțin că art. 329 din Codul de procedură civilă contravine prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, „în măsura în care este interpretat de instanța de judecată în sensul că recursul în interesul legii ar produce efecte de la data publicării în Monitorul Oficial.” Instanța de judecată apreciază ca fiind inadmisibilă excepția de neconstituționalitate. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constituțional. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 329 din Codul de procedură civilă, care au următoarea redactare: „Procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, din oficiu sau la cererea ministrului justiției, precum și colegiile de conducere ale curților de apel au dreptul, pentru a se asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii pe întreg teritoriul României, să ceară înaltei Curți de Casație și Justiție să se pronunțe asupra chestiunilor de drept care au fost soluționate diferit de instanțele judecătorești. Deciziile prin care se soluționează sesizările se pronunță de Secțiile Unite ale înaltei Curți de Casație și Justiție și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Soluțiile se pronunță numai în interesul legii, nu au efect asupra hotărârilor judecătorești examinate și nici cu privire la situația părților din acele procese. Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe. ” în susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, „în măsura în care este interpretat de instanța de judecată în sensul că recursul în interesul legii ar produce efecte de la data publicării în Monitorul Oficial.” Analizând argumentele invocate de autorii excepției, Curtea constată că acestea nu vizează o veritabilă problemă de constituționalitate, ci, pe de o parte, completarea omisiunii legiuitorului de a reglementa în mod expres momentul în care deciziile pronunțate în recursul în interesul legii devin obligatorii pentru instanțele judecătorești, omisiune de natură a genera soluții diferite în această materie, iar pe de altă parte, modul de interpretare și aplicare a legii de către instanțele judecătorești. în aceste condiții, potrivit dispozițiilor Legii nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 419/18.VI.2009 Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 329 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Simion losif Valentin și Simion losif Florentina în Dosarul nr. 25.300/3/2006 al Curții de Apel București — Secția a IV-a civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 12 mai 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent-șef, Doina Suliman CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 835 din 26 mai 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 371⁷ alin. 2, 3 și 4, precum și a celor ale art. 453 alin. 1 din Codul de procedură civilă loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltân Tudorel Toader Augustin Zegrean Carmen-Cătălina Gliga Benke Kâroly — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 371⁷ alin. 2, 3 și 4, precum și a celor ale art. 453 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială „Avicola Găești” — S.A. din Buftea în Dosarul nr. 1.813/9/2007 al Tribunalului București — Secția a V-a civilă. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 371⁷ alin. 2, 3 și 4 din Codul de procedură civilă este inadmisibilă, iar cea care privește textul art. 453 alin. 1 din același cod este neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Decizia civilă nr. 2.184 din 11 decembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 1.813/9/2007, Tribunalul București — Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 371⁷ alin. 2, 3 și 4, precum și a celor ale art. 453 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială „Avicola Găești” — S.A. din Buftea într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare. în motivarea excepției de neconstituționalitate se apreciază că legiuitorul nu poate stabili excepții de la regula executării titlurilor executorii de către executorii judecătorești din circumscripția judecătoriei în care urmează a se efectua executarea. Asemenea excepții pun debitorul într-o situație vădit dezavantajoasă față de creditor, în condițiile în care împotriva sa au loc acte de executare fără niciun avertisment prealabil și fără nicio posibilitate de a afla în prealabil de existența acestora și de a verifica legalitatea lor. Totodată, se apreciază că dispozițiile art. 371⁷ alin. 2, 3 și 4 din Codul de procedură civilă sunt neconstituționale, întrucât nu definesc noțiunea de cheltuieli ocazionate cu efectuarea executării silite, dând astfel executorului judecătoresc posibilitatea discreționară să le stabilească după bunul său plac. Tribunalul București — Secția a V-a civilă apreciază excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Avocatul Poporului consideră că textele legale criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 419/18.VI.2009 9 Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 371⁷ alin. 2, 3 și 4, precum și cele ale art. 453 alin. 1 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: — Art. 371⁷ alin. 2, 3 și 4: „Cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, afară de cazul când creditorul a renunțat la executare sau dacă prin lege se prevede altfel. De asemenea, debitorul va fi ținut să suporte cheltuielile de executare făcute după înregistrarea cererii de executare și până la data realizării obligației stabilite în titlul executoriu prin executare voluntară. Sumele ce urmează să fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin proces-verbal, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condițiile legii. Pentru sumele stabilite potrivit prezentului articol procesul- verbal constituie titlu executoriu. — Art. 453 alin. 1: „Poprirea se înființează la cererea creditorului, de executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terțului poprit. ” Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind statul de drept și respectarea Constituției și a supremației sale, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 24 privind dreptul la apărare și ale art. 135 privind economia. Examinând excepția de neconstituționalitate și dispozițiile legale criticate, prin raportare la prevederile constituționale invocate, se constată următoarele: I. în ceea ce privește critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 371⁷ alin. 2, 3 și 4 din Codul de procedură civilă, se constată că autorul excepției este nemulțumit de faptul că aceste texte nu definesc noțiunea de cheltuieli ocazionate de efectuarea executării silite. Or, Curtea Constituțională, ținând cont de dispozițiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, nu este competentă să modifice sau să completeze un text legal, astfel încât excepția de neconstituționalitate ce privește art. 371⁷ alin. 2, 3 și 4 din Codul de procedură civilă este inadmisibilă. II. Referitor la constituționalitatea dispozițiilor art. 453 alin. 1 din Codul de procedură civilă, Curtea, prin Decizia nr. 273 din 21 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 aprilie 2006, a statuat că textul de lege criticat stabilește competența materială și teritorială pentru soluționarea cererii creditorului de înființare a popririi. Astfel, legea atribuie competența materială de a dispune înființarea popririi executorului judecătoresc, creditorul având a alege între două birouri execuționale deopotrivă competente, cel de la domiciliul sau sediul debitorului, respectiv cel de la domiciliul sau sediul terțului poprit. Reglementarea criticată a fost adoptată de legiuitor în cadrul atribuțiilor sale, astfel cum sunt determinate prin dispozițiile art. 126 alin. (2) și ale art. 129 din Constituție, potrivit cărora competența, procedura de judecată, inclusiv procedura executării silite, precum și căile de atac sunt prevăzute numai prin lege. De asemenea, textul de lege criticat nu încalcă prevederile art. 16 din Constituție, privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, întrucât reglementarea este aplicabilă tuturor persoanelor aflate în situația prevăzută de ipoteza normei, fără nicio distincție sau în considerarea altor criterii, precum celeritatea desfășurării procedurii de executare silită. Este nefondată și critica autorului excepției potrivit căreia reglementarea dedusă controlului îngrădește accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, în condițiile în care art. 399 din Codul de procedură civilă prevede că împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare, oferind toate garanțiile procesuale pentru realizarea deplină a acestor drepturi. Rațiunile care au stat la baza adoptării deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezent, astfel încât această jurisprudență se impune a fi menținută. Distinct de cele de mai sus, se reține faptul că este de competența legiuitorului de a stabili procedura de executare silită, astfel încât acesta poate reglementa atât reguli generale, cât și excepții de la acestea în funcție de specificul fiecărui caz în parte. în cazul de față, legiuitorul are deplină legitimitate constituțională în a reglementa competența executorului judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terțului poprit de a înființa poprirea la cererea creditorului. în aceste condiții, nu se poate reține încălcarea art. 16, 24 și 135 din Constituție. Totodată, neexistând nicio încălcare a unui text constituțional specific, dispozițiile generale ale art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție nu au incidență în cauză. în consecință, Curtea urmează să respingă excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 371⁷ alin. 2, 3 și 4 din Codul de procedură civilă ca inadmisibilă, iar a celor ale art. 453 alin. 1 din același cod ca neîntemeiată. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: I. Respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 371⁷ alin. 2, 3 și 4 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială „Avicola Găești” — S.A. din Buftea în Dosarul nr. 1.813/9/2007 al Tribunalului București — Secția a V-a civilă. II. Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 453 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 26 mai 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Benke Kăroly 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 419/18.VI.2009 ORDONANȚE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI GUVERNUL ROMÂNIEI ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru modificarea și completarea Legii ’nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății Având în vedere necesitatea eficientizării serviciilor de asistență medicală, care sunt componente de bază ale sistemului de sănătate publică, precum și necesitatea adoptării urgente a unui cadru juridic pentru îndeplinirea obligației statului de garantare a dreptului constituțional al cetățenilor la ocrotirea sănătății, prin certificarea calității serviciilor de sănătate, precum și faptul că spitalele funcționează la standarde naționale și europene, ținând seama de faptul că neadoptarea de măsuri imediate, prin ordonanță de urgență, ar conduce la reale dificultăți în ceea ce privește o funcționare optimă a întregii activități de conducere a spitalelor, cu consecințe serioase în ceea ce privește utilizarea eficientă a fondurilor publice, luând în considerare problemele apărute în sistemul de asistență spitalicească din România, ca urmare a managementului defectuos la nivelul unui număr însemnat de spitale, cu consecințe directe în calitatea îngrijirilor medicale acordate populației, în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public și constituie situații de urgență și extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență. Art. I. — Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: 1. La articolul 178, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: „(2) Managerul persoană fizică sau reprezentantul desemnat de managerul persoană juridică trebuie să fie absolvent al unei instituții de învățământ superior în domeniul medical, economic, juridic sau administrativ și al unor cursuri de perfecționare în management sau management sanitar, agreate de Ministerul Sănătății și stabilite prin ordin al ministrului sănătății.” 2. La articolul 178, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2¹), cu următorul cuprins: „(2¹) Pentru spitalele clinice în care se desfășoară și activitate de învățământ și cercetare științifică medicală, managerul trebuie să fie cadru universitar sau medic primar și să fie absolvent al unor cursuri de perfecționare în management sau management sanitar, agreate de Ministerul Sănătății și stabilite prin ordin al ministrului sănătății.” 3. La articolul 178, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins: „(5) Contractul individual de muncă al persoanelor care ocupă funcția de manager se suspendă de drept pe perioada exercitării mandatului.” 4. La articolul 180 alineatul (1), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins: ,,a) exercitarea oricăror altor funcții salarizate, nesalarizate sau/și indemnizate, cu excepția funcțiilor sau activităților în domeniul medical, didactic și de studiu profesional, al cercetării științifice și al creației literar-artistice;”. 5. La articolul 180, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins: „(5) Persoanele care îndeplinesc funcția de manager pot desfășura activitate medicală în instituția respectivă.” 6. La articolul 183, alineatul (6) se modifică și va avea următorul cuprins: „(6) Contractul individual de muncă al persoanelor care ocupă funcții de conducere specifice comitetului director se suspendă de drept pe perioada exercitării mandatului.” 7. La articolul 183³, după litera m) se introduc două noi litere, literele n) și o), cu următorul cuprins: ,,n) dacă se constată că managerul nu mai îndeplinește condițiile prevăzute de dispozițiile legale în vigoare pentru exercitarea funcției de manager; o) în cazul existenței plăților restante, a căror vechime este mai mare de 2 arii, în condițiile în care se constată nerespectarea achitării obligațiilor către furnizori prin încălcarea legislației în vigoare privind înregistrarea cronologică și sistematică în contabilitatea instituției a acestor datorii corelata cu respectarea termenelor contractuale.” Art. II. — (1) începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, funcția de manager sau manager interimar al spitalului, ocupată în prezent conform legii, poate fi exercitată numai de persoana fizică sau reprezentantul desemnat de managerul persoană juridică, care îndeplinește dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență. (2) în termen de 3 zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, ministrul sănătății numește prin ordin comisii în vederea analizării și verificării îndeplinirii de către manageri și manageri interimari a dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență. (3) Comisiile prevăzute la alin. (2) vor întocmi în termen de 30 de zile de la numire un raport privind îndeplinirea sau neîndeplinirea de către manageri și manageri interimari de spital a dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Ministrul sănătății, Ion Bazac Viceprim-ministru, ministrul administrației și internelor, Dan Nica Ministrul finanțelor publice, Gheorghe Pogea București, 10 iunie 2009. Nr. 69. 11 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 419/18.VI.2009 GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE privind modificarea anexei „Lista cuprinzând autoritățile administrației publice locale care beneficiază de finanțarea proiectelor de investiții în turism pe anul 2009, în completarea surselor proprii ale acestora” la Hotărârea Guvernului nr. 426/2009 pentru aprobarea susținerii financiare a autorităților administrației publice locale, în completarea surselor proprii ale acestora, pentru finanțarea proiectelor de investiții în turism pe anul 2009 în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Articol unic. — Anexa „Lista cuprinzând autoritățile administrației publice locale care beneficiază de finanțarea proiectelor de investiții în turism pe anul 2009, în completarea surselor proprii ale acestora” la Hotărârea Guvernului nr. 426/2009 pentru aprobarea susținerii financiare a autorităților administrației publice locale, în completarea surselor proprii ale acestora, pentru finanțarea proiectelor de investiții în turism pe anul 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 10 aprilie 2009, cu modificările ulterioare, se modifică și se înlocuiește cu anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: p. Ministrul turismului, Sorin Munteanu, secretar de stat Ministrul finanțelor publice, Gheorghe Pogea București, 10 iunie 2009. Nr. 707.’ ANEXĂ (Anexă la Hotărârea Guvernului nr. 426/2009) LISTA cuprinzând autoritățile administrației publice locale care beneficiază de finanțarea proiectelor de investiții în turism pe anul 2009, în completarea surselor proprii ale acestora Nr. Suma crt. Unitatea administrativ-teritorială Destinația alocată în 2009 --- mii lei --- JUDEȚUL ALBA TOTAL 2.255 1. Consiliul Județean Alba Construcție baza salvamont Arieșeni 1.091 Consiliul Local Alba lulia Restaurare și amenajare zona porții de sud a castrului roman --- 1.164 cetatea bastionară Alba Carolina 2. JUDEȚUL ARGEȘ TOTAL 3.096 1. Construcții refugii de creastă în masivul Făgăraș 2. Construcții baze de salvare în masivul Făgăraș și în masivul Piatra Consiliul Județean Argeș Craiului 3.096 3. Reabilitare trasee turistice montane în masivele Făgăraș și Piatra Craiului 3. JUDEȚUL BIHOR TOTAL 886 Consiliul Județean Bihor Centre de sisteme de informare turistică și baze salvamont la Stâna 886 de Vale și la Băița --- Vârtop 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 419/18.VI .2009 Nr. Suma crt. Unitatea administrativ-teritorială Destinația alocată în 2009 --- mii lei --- 4. JUDEȚUL BRAȘOV TOTAL 29.575 1. Modernizări baze de salvare în munții Bucegi, Făgăraș și Piatra Craiului --- Valea Mălăiești, Vârful Omu, Zănoaga, Valea Ciubotea, Consiliul Județean Brașov Valea Sâmbetei, Curmătura 6.575 2. Construcții refugii montane în masivul Bucegi și în masivul Făgăraș 3. Reabilitare trasee turistice în masivul Bucegi și în masivul Făgăraș Consiliul Local Brașov Schi în România 9.500 Consiliul Local Predeal Schi în România 13.500 5. JUDEȚUL CARAȘ-SEVERIN TOTAL 4.657 Consiliul Județean Caraș- 1. Construcție cabană salvamont și cabană pentru centru de informare Severin turistică 4.657 2. Construcție refugiu montan 6. JUDEȚUL CLUJ TOTAL 8.119 Consiliul Județean Cluj Construcții centre de salvare în masivul Bihor Vlădeasa --- Serviciul 1.819 public salvamont Margău --- localitățile Beliș, Doda Pilii, Săcuieu Consiliul Județean Cluj Schi în România --- comuna Băișoara 6.300 7. JUDEȚUL CONSTANȚA TOTAL 9.644 Consiliul Județean Constanța Amenajarea unor centre de prevenție, tratament medical primar și a 5.000 punctelor de salvamar din zona litorală a județului Constanța Consiliul Local Constanța Pasarela și pontoane acostare ambarcațiuni agrement în stațiunea 4.644 Mamaia 8. JUDEȚULCOVASNA TOTAL 756 Consiliul Local Covasna Reabilitarea căilor de acces din parcul central al stațiunii și centru de 756 informare turistică 9. JUDEȚUL DÂMBOVIȚA TOTAL 9.370 1. Construcții și reabilitarea de cabane, refugii montane și baze Consiliul Județean Dâmbovița salvamont 9.370 2. Refacerea sistemului de semnalizare pe traseele montane 10. JUDEȚUL HARGHITA TOTAL 17.957 1. Construcție complex balnear Consiliul Local Praid 2. Reabilitare clădire dispensar pentru amenajarea unui centru de 9.500 informare turistică 1. Modernizarea, consolidarea și extinderea clădirii casei de cultură Consiliul Local Băile Tușnad pentru amenajarea unui complex balnear 4.687 2. Amenajarea unui traseu pentru cură de teren Consiliul Local Borsec Schi în România 3.770 11. JUDEȚUL HUNEDOARA TOTAL 28.458 Consiliul Județean Hunedoara Construcții baze salvamont și refugii montane în masivul Retezat --- 3.048 Râușor, Poiana Pelegii, Pietrele, Bucura, Paltina, Stâna de Râu, Baleia Consiliul Local Vulcan Schi în România 10.700 Consiliul Local Petroșani Schi în România 14.800 12. JUDEȚUL MARAMUREȘ TOTAL 21.500 Consiliul Județean Maramureș Schi în România 10.500 Consiliul Local Cavnic Schi în România 11.000 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 419/18.VI.2009 13 Nr. Suma crt. Unitatea administrativ-teritorială Destinația alocată în 2009 --- mii lei --- 13. JUDEȚUL MUREȘ TOTAL 4.633 Consiliul Local Sovata Amenajare lac de agrement în zona lacului Tineretului 4.633 14. JUDEȚUL NEAMȚ TOTAL 10.992 1. Construcții și reabilitare de refugii montane și baze salvamont în Consiliul Județean Neamț masivul Ceahlău 992 2. Refacerea sistemului de semnalizare pe traseele montane în masivul Ceahlău Consiliul Local Piatra-Neamț Dezvoltarea infrastructurii turistice de agrement pe masivele Cozla și 10.000 Pietricica 15. JUDEȚUL PRAHOVA TOTAL 32.637 1. Construcții baze salvamont în masivul Bucegi la Bușteni --- Babele Consiliul Județean Prahova și Sinaia --- Cota 1400 1.862 2. Construcție centru de informare turistică a parcului natural Bucegi Consiliul Local Azuga Schi în România 11.500 Consiliul Local Bușteni Schi în România 9.775 Consiliul Local Sinaia Schi în România 9.500 16. JUDEȚUL SIBIU TOTAL 9.569 1. Construcție bază salvamont Bâlea Lac Consiliul Județean Sibiu 2. Refacerea refugiilor montane și a sistemului de semnalizare pentru 1.069 trasee turistice montane Consiliul Local Ocna Sibiului 1. Amenajarea parcului balnear 8.500 2. Modernizarea și amenajarea salinelor exterioare 17. JUDEȚUL SUCEAVA TOTAL 9.500 Consiliul Local Câmpulung Schi în România 9.500 Moldovenesc 18. JUDEȚULTULCEA TOTAL 25.500 Consiliul Județean Tulcea 1. Amenajare plajă Sulina 25.500 2. Miniporturi în localitățile Sfântu Gheorghe, Murighiol 19. JUDEȚUL VÂLCEA TOTAL 8.000 Consiliul Local Băile Govora 1. Reabilitarea casei de cultură în vederea amenajării muzeului balnear 5.500 2. Construcție centru de informare turistică și bază de kinetoterapie Consiliul Local Călimănești 1. Centre de informare turistică în localitățile Călimănești și Căciulata 2.500 2. Amenajare traseu pentru cură de teren TOTAL GENERAL: 237.104 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 419/18.VI.2009 GUVERNUL ROMÂNIEI 14 HOTĂRÂRE privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2009, pentru județul Constanța în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 30 alin. (2) și (3) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările ulterioare, precum și al art. 4 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre și controlul activităților desfășurate pe plajă, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 274/2006, cu modificările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art. 1. — Se aprobă suplimentarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2009 cu suma de 4.000 mii lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2009, pentru județul Constanța, și alocarea acesteia bugetelor locale ale unităților administrativ-teritoriale prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, pentru finanțarea cheltuielilor aferente funcționării serviciilor publice de salvare acvatică-salvamar și a posturilor de prim ajutor în sezonul 2009 pe plajele cu destinație turistică de pe litoral. Art. 2. — Ordonatorii principali de credite răspund de modul de utilizare, în conformitate cu dispozițiile legale, a sumei alocate potrivit prevederilor art. 1. Art. 3. — Ministerul Finanțelor Publice este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în volumul și în structura bugetului de stat pe anul 2009. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: p. Ministrul turismului, Sorin Munteanu, secretar de stat Viceprim-ministru, ministrul administrației și internelor, Dan Nica Ministrul finanțelor publice, Gheorghe Pogea București, 10 iunie 2009. Nr. 708.’ ANEXĂ REPARTIZAREA sumei alocate din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2009, pentru finanțarea cheltuielilor aferente funcționării serviciilor publice de salvare acvatică-salvamar și a posturilor de prim ajutor în sezonul 2009 pe plajele cu destinație turistică de pe litoral Unitatea administrativ-teritorială Stațiunea Suma alocată --- mii lei --- Municipiul Constanța Constanța, Mamaia 1.286 Municipiul Mangalia Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, 643 Venus, Cordon, Saturn, Mangalia Orașul Eforie Eforie Nord, Eforie Sud 1.000 Orașul Năvodari Năvodari 357 Comuna Costinești Costinești 357 Comuna Limanu 2 Mai, Vama Veche 357 TOTAL: 4.000 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 419/18.VI.2009 15 DECIZII ALE P R I M U L U I - M I N I S T R U GUVERNUL ROMÂNIEI PRIMUL-MINISTRU DECIZIE privind înlocuirea unor membri ai Comisiei Naționale de Acreditare a Spitalelor Având în vedere: — propunerea formulată de Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România prin adresa înregistrată sub nr. 5/7.621 din 2 decembrie 2008; — propunerea formulată prin memorandumul înregistrat sub nr. 5/2.345 din 25 martie 2009, în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare, și al art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 1.148/2008 privind componența, atribuțiile și modul de organizare și funcționare ale Comisiei Naționale de Acreditare a Spitalelor, primul-ministru emite următoarea decizie: Art. 1. — Pe data intrării în vigoare a prezentei decizii: a) doamna Elena Veronica Merticariu se numește în calitate de membru al Comisiei Naționale de Acreditare a Spitalelor, reprezentant al Guvernului, în locul doamnei Valentina Conțescu; b) domnul Mircea Nicușor Timofte se numește în calitate de membru al Comisiei Naționale de Acreditare a Spitalelor, reprezentant al Ordinului Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România, în locul doamnei Liliana-Lăcrămioara Pintilie. Art. 2. — Punctele 2 și 5 din anexa la Decizia primului- ministru nr. 224/2008 privind constituirea Comisiei Naționale de Acreditare a Spitalelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 765 din 13 noiembrie 2008, se modifică și vor avea următorul cuprins: „2 . Elena Veronica Merticariu — reprezentantul Guvernului 5. Mircea Nicușor Timofte — reprezentantul Ordinului Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România”. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Secretarul general al Guvernului, Daniela Nicoleta Andreescu București, 16 iunie 2009. Nr. 563. GUVERNUL ROMÂNIEI PRIMUL-MINISTRU DECIZIE privind încetarea, la cerere, a raportului de serviciu al doamnei Handolescu Anuța, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului Având în vedere cererea înregistrată la Cabinetul primului-ministru sub nr. 5/4.567/2009 prin care doamna Handolescu Anuța solicită încetarea raportului de serviciu, în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare, și al art. 19 alin. (1) lit. b) și art. 97 lit. b) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, primul-ministru emite prezenta decizie. Articol unic. — Pe data intrării în vigoare a prezentei decizii, raportul de serviciu al doamnei Handolescu Anuța, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului, încetează prin acordul părților. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Secretarul general al Guvernului, Daniela Nicoleta Andreescu București, 17 iunie 2009. Nr. 565^ 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 419/18.VI.2009 GUVERNUL ROMÂNIEI PRIMUL-MINISTRU DECIZIE privind încetarea, la cerere, a raportului de serviciu al domnului Grigore Marin, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului Având în vedere cererea înregistrată la Cabinetul primului-ministru sub nr. 5/4.354/2009 prin care domnul Grigore Marin solicită încetarea raportului de serviciu, în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare, și al art. 19 alin. (1) lit. b) și art. 97 lit. b) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, primul-ministru emite prezenta decizie. Articol unic. — Pe data intrării în vigoare a prezentei decizii, raportul de serviciu al domnului Grigore Marin, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului, încetează prin acordul părților. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Secretarul general al Guvernului, Daniela Nicoleta Andreescu București, 17 iunie 2009. Nr. 566^ EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR MONITORUL OFICIAL „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru reiatii cu publicul, București, sos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A. 5 948368 431416 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 419/18.VL2009 conține 16 pagini. Prețul: 3,20 lei ISSN 1453—4495