MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI PARTEA I Anul 177 (XXI) — Nr. 418 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI Șl ALTE ACTE Joⁱ’ ¹⁸ ⁱuⁿⁱe ²⁰⁰⁹ SUMAR Nr. Pagina DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE Decizia nr. 657 din 30 aprilie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 alin. (4¹) din Legea nr. 53/2003 — Codul muncii.............................. 2 Decizia nr. 666 din 30 aprilie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 393 și art. 401 din Codul de procedură penală............................... 3—4 Decizia nr. 690 din 5 mai 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II alin. (1) din titlul XV din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente................................... 4-5 Decizia nr. 800 din 19 mai 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 720¹ din Codul de procedură civilă ............................... 5-6 HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI 717. — Hotărâre privind aprobarea normelor de implementare a programului „Prima casă” ................ 7-10 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE 707. — Ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii pentru modificarea Ordinului ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 1.151/2006 privind aprobarea tarifelor pentru prestațiile de servicii specifice efectuate de Centrul Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale — CERONAV .......................... 11-15 ACTE ALE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE Șl JUSTIȚIE Decizia nr. 1 din 19 ianuarie 2009 .............. 15-16 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 418/18.VI.2009 DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE 7 7 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ > DECIZIA Nr. 657 din 30 aprilie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 alin. (4¹) din Legea nr. 53/2003 — Codul muncii loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltân Tudorel Toader Augustin Zegrean Carmen-Cătălina Gliga Mihai Paul Cotta — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 alin. (4¹) din Legea nr. 53/2003 — Codul muncii, excepție ridicată de Elena Chiriac în Dosarul nr. 3.137/40/2008 al Tribunalului Botoșani — Secția civilă. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. Se arată că nu sunt încălcate prevederile art. 16 din Constituție. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 20 octombrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 3.137/40/2008, Tribunalul Botoșani — Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 alin. (4¹) din Legea nr. 53/2003, excepție ridicată de Elena Chiriac în cauza ce are ca obiect judecarea contestației împotriva deciziei de desfacere a contractului de muncă, formulată de autorul excepției. în motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că art. 31 alin. (4¹) din Legea nr. 53/2003 sunt neconstituționale în raport cu dispozițiile art. 16 și 41 din Constituție. Se arată că prevederile legale favorizează angajatorii pentru a-și aloca beneficii din bugetul statului. Tribunalul Botoșani — Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția ridicată. Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate sunt constituționale. Se arată că prevederile legale criticate nu aduc atingere dispozițiilor art. 16 din Constituție. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 31 alin. (4¹) din Legea nr. 53/2003 — Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, cu modificările și completările ulterioare. —Art. 31: „(4¹) Pe durata sau la sfârșitul perioadei de probă, contractul individual de muncă poate înceta numai printr-o notificare scrisă, la inițiativa oricăreia dintre părți. ” Autorul excepției invocă următoarele prevederi din Constituție: art. 16’referitor la egalitatea în drepturi și art. 41 privind munca și protecția socială a muncii. Examinând’ excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele: Dispozițiile art. 31 alin. (4¹) din Legea nr. 53/2003 oferă atât angajatorilor, cât și angajaților posibilitatea de a denunța în mod unilateral contractul individual de muncă în perioada ele probă, încetarea contractului individual de muncă în aceste cazuri este o consecință firească a prevederilor alin. (1) al art. 31 din aceeași lege, potrivit cărora verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului de muncă, poate fi stabilită în perioada de probă. Dispozițiile art. 16 din Constituție nu sunt încălcate, deoarece reglementarea legală se aplica, fără discriminare, tuturor salariaților aflați în situația prevăzută de textul legal. în ceea ce privește susținerea autorului excepției privind încălcarea dreptului la muncă, Curtea reține’ că este neîntemeiată. Dispozițiile art. 41 alin. (1) din Constituție prevăd libertatea persoanei ’ de a-și alege locul de muncă. Or, posibilitatea angajatului de a’denunța unilateral contractul de muncă pe durata perioadei de proba constituie o realizare a acestui drept, iar nu o încălcare a lui. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECI D E: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 alin. (4¹) din Legea nr. 53/2003 — Codul muncii, excepție ridicată de Elena Chiriac’în Dosarul nr. 3.137/40/2008 al Tribunalului Botoșani — Secția civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțata în ședința publică din data de 30 aprilie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Mihai Paul Cotta 3 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 418/18.VI.2009 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 666 din 30 aprilie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 393 și art. 401 din Codul de procedură penală loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Tudorel Toader Puskâs Valentin Zoltân Augustin Zegrean luliana Nedelcu Marieta Safta — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 393 și art. 401 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Eugen Lăcustă în Dosarul nr. 4.587/233/2008 al Judecătoriei Galați. La apelul nominal lipsește autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza se află în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, arătând că dispozițiile legale criticate nu încalcă prevederile din Legea fundamentală invocate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 9 decembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 4.587/233/2008, Judecătoria Galați a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 393 și art. 401 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Eugen Lăcustă. în motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile art. 393 din Codul de procedură penală sunt neconstituționale în măsura în care sunt supuse revizuirii numai hotărârile judecătorești definitive prin care a fost soluționat fondul cauzei, fiind limitat astfel accesul liber la justiție. Dispozițiile art. 401 din Codul de procedură penală sunt neconstituționale în măsura în care instanțelor de control judiciar nu le revine competența de soluționare a cererilor de revizuire a propriilor hotărâri pronunțate în căile de atac împotriva hotărârii judecătorești ce vizează fondul. Judecătoria Galați apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât niciuna dintre dispozițiile legale cu privire la care s-a invocat excepția nu contravine vreunui text din Constituție. în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituționale, deoarece nu încalcă dispozițiile din Legea fundamentală și din actele internaționale invocate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 393 și art. 401 din Codul de procedură penală, având următorul cuprins: — art. 393: „Hotărârile judecătorești definitive pot fi supuse revizuirii, atât cu privire la latura penală cât și cu privire la latura civilă. Când o hotărâre privește mai multe infracțiuni sau mai multe persoane, revizuirea se poate cere pentru oricare dintre fapte sau dintre făptuitori. — art. 401: „Competentă să judece cererea de revizuire este instanța care a judecat cauza în prima instanță. Când temeiul cererii de revizuire constă în existența unor hotărâri ce nu se pot concilia, competența se determină potrivit dispozițiilor art. 35. în susținerea excepției se invocă dispozițiile constituționale ale art. 1, 4, 11, 15, 20’ 21, 16, 24, 53, 124 și 126, dispozițiile art. 6, 14 și 17 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și cele ale art. 1, 2, 6, 7, 8, 10, 11 și 30 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că, deși autorul acesteia invocă o serie de dispoziții din Constituție, din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și din Declarația Universală a Drepturilor Omului, nu motivează încălcarea acestora, limitându-se să arate de ce, în opinia sa, textele de lege criticate aduc atingere liberului acces la justiție. în ceea ce privește această susținere, se constată că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat atât asupra constituționalității dispozițiilor art. 393 din Codul de procedură penală (Decizia nr. 106 din 14 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 174 din 6 martie 2008), cât și asupra constituționalității dispozițiilor art. 401 din Codul de procedură penală (Decizia nr. 579 din 7 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 7 august 2007), statuând că aceste texte de lege nu încalcă liberul acces la justiție și nici dreptul la un proces echitabil, consacrate de art. 21 din Constituție și de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. întrucât nu au intervenit elemente noi, cele statuate anterior de Curte sunt valabile și în prezenta cauză. Cât privește susținerea încălcării celorlalte texte din Legea fundamentală și din actele internaționale invocate, nu se poate proceda la examinarea acesteia, deoarece nu este motivată, iar Curtea Constituțională nu se poate substitui autorului excepției pentru complinirea acestei cerințe impuse de art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 418/18.VI.2009 Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 393 și art. 401 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Eugen Lăcustă în Dosarul nr. 4.587/233/2008 al Judecătoriei Galați. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 30 aprilie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Marieta Safta CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 690 din 5 mai 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II alin. (1) din titlul XV din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Ion Predescu Tudorel Toader Puskâs Valentin Zoltân Augustin Zegrean Simona Ricu Ioana Marilena Chiorean — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II alin. (1) din titlul XV din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, excepție ridicată de Costel Drăguț în Dosarul nr. 751/1/2008 al Curții de Apel București — Secția a Vlll-a contencios administrativ și fiscal. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 26 noiembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 751/1/2008, Curtea de Apel București — Secția a Vlll-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II alin. (1) din titlul XV din Legea nr. 247/2005, excepție ridicată de Costel Drăguț în cauza ce are ca obiect judecarea acțiunii în contencios administrativ. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile de lege criticate sunt neconstituționale în raport cu dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție, deoarece acestea au modificat structura Consiliului Superior al Magistraturii înainte de încetarea mandatelor membrilor aleși potrivit legii vechi. Curtea de Apel București — Secția a Vlll-a contencios administrativ și fiscal consideră că excepția este întemeiată. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale în raport cu prevederile art. 15 alin. (2) din Constituție. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. II alin. (1) din titlul XV („Modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii’) din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, dispoziții care au următorul conținut: „(1) în cazul încetării mandatului unuia dintre judecătorii aleși în actualul Consiliu Superior al Magistraturii ca reprezentant al curților de apel, se organizează alegeri pentru desemnarea celui de-al doilea reprezentant al judecătoriilor, potrivit prezentei legi. ” Autorul excepției de neconstituționalitate susține că au fost încălcate dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție referitoare la principiul neretroactivității legii. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 418/18.VI.2009 5 Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele: în legătură cu susținerea autorului excepției potrivit căreia noua reglementare din Legea nr. 247/2005 se aplică și pentru trecut, Curtea observă că textul de lege criticat nu conține nicio prevedere care ar putea să pună în discuție retroactivitatea unei norme juridice, ci reglementează situația tranzitorie în cazul încetării mandatului unuia dintre judecătorii aleși în Consiliul Superior al Magistraturii, ca reprezentant al curților de apel, situație în care se vor organiza alegeri pentru desemnarea celui de-al doilea reprezentant al judecătoriilor. Pe de altă parte, Curtea constată că autorul excepției este nemulțumit de modalitatea de interpretare și aplicare a acestor dispoziții de lege, însă aceste operațiuni juridice intră în competența instanței de judecată, nefiind probleme de constituționalitate a legilor. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II alin. (1) din titlul XV din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, excepție ridicată de Costel Drăguț în Dosarul nr. 751/1/2008 al Curții de Apel București — Secția a Vlll-a contencios administrativ și fiscal. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 5 mai 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 800 din 19 mai 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 720¹ din Codul de procedură civilă loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskăs Valentin Zoltăn Augustin Zegrean Simona Ricu Benke Kăroly — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 720¹ din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială „Danina” — S.R.L. din Cărei, prin lichidator judiciar Societatea Comercială Euroinsolv S.P.R.L. Satu Mare, în Dosarul nr. 4.279/83/2008 al Tribunalului Satu Mare — Secția comercială și contencios administrativ. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând, în acest sens, jurisprudența Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 12 februarie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 4.279/83/2008, Tribunalul Satu Mare — Secția comercială și contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 720¹ din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială „Danina” — S.R.L. din Cărei, prin lichidator judiciar Societatea Comercială Euroinsolv S.P.R.L. Satu Mare, într-o cauză având ca obiect soluționarea unui litigiu comercial. în motivarea excepției se apreciază că textul legal criticat contravine art. 21 din Constituție prin prisma faptului că acel creditor care promovează o acțiune comercială în ultimele 45 de zile ale termenului de prescripție este obligat să parcurgă procedura concilierii, fapt care are drept consecință depășirea termenului de prescripție pentru introducerea cererii de chemare în judecată. Totodată, se arată că jurisdicțiile speciale administrative sunt facultative, și nu obligatorii, precum în cazul concilierii. Se mai arată că se încalcă și dreptul la un recurs efectiv al unei societăți, întrucât aceasta nu se poate adresa unei instanțe judecătorești dacă nu a urmat procedura concilierii. Tribunalul Satu Mare — Secția comercială și contencios administrativ apreciază excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 418/18.VI.2009 Avocatul Poporului apreciază că textul legal criticat este constituțional. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 720¹ din Codul de procedură civilă, text care are următorul cuprins: „în procesele și cererile în materie comercială evaluabile în bani, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, reclamantul va încerca soluționarea litigiului prin conciliere directă cu cealaltă parte. în scopul arătat la alin. 1, reclamantul va convoca partea adversă, comunicându-i în scris pretențiile sale și temeiul lor legal, precum și toate actele doveditoare pe care se sprjină acestea. Convocarea se va face prin scrisoare recomandată cu dovada de primire, prin telegramă, telex, fax sau orice alt mjloc de comunicare care asigură trimiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia. Convocarea se poate face și prin înmânarea înscrisurilor sub semnătura de primire. Data convocării pentru conciliere nu se va fixa mai devreme de 15 zile de la data primirii actelor comunicate potrivit alin. 2. Rezultatul concilierii se va consemna într-un înscris cu arătarea pretențiilor reciproce referitoare la obiectul litigiului și a punctului de vedere al fiecărei părți. înscrisul despre rezultatul concilierii ori, în cazul în care pârâtul nu a dat curs convocării prevăzute la alin. 2, dovada că de la data primirii acestei convocări au trecut 30 de zile se anexează la cererea de chemare în judecată. ” Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție și ale art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la un recurs efectiv. Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, se constată că, prin Decizia nr. 807 din 3 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 562 din 25 iulie 2008, Decizia nr. 559 din 7 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 15 august 2007, Decizia nr. 361 din 2 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 29 mai 2006, Decizia nr. 335 din 16 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 955 din 19 octombrie 2004, și Decizia nr. 279 din 26 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 175 din 20 martie 2009, Curtea s-a mai pronunțat asupra constituționalității art. 720¹ din Codul de procedură civilă. Cu acele ocazii, Curtea respingând excepțiile ridicate, a statuat, în esență, că prin instituirea procedurii prealabile de conciliere legiuitorul a urmărit să transpună în practică principiul celerității soluționării litigiilor dintre părți și să degreveze activitatea instanțelor de judecată. Astfel, rolul normei procedurale criticate este acela de a reglementa o procedură extrajudiciară care să ofere părților posibilitatea de a se înțelege asupra eventualelor pretenții ale reclamantului, fără implicarea autorității judecătorești competente. Față de aceste rațiuni majore, condiționarea sesizării instanței de parcurgerea procedurii de conciliere cu partea potrivnică nu poate fi calificată ca o îngrădire a accesului liber la justiție sau a dreptului la un recurs efectiv. întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții, considerentele și soluția deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. în final, se reține că dispozițiile art. 21 alin. (4) din Constituție nu au incidență în cauză, întrucât procedura concilierii nu este o jurisdicție specială administrativă, așa cum, în mod eronat, susține autorul excepției. în consecință, având în vedere cele expuse mai sus, Curtea urmează să respingă ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 720¹ din Codul de procedură civilă. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 720¹ din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială „Danina” — S.R.L. din Cărei, prin lichidator judiciar Societatea Comercială Euroinsolv S.P.R.L. Satu Mare, în Dosarul nr. 4.279/83/2008 al Tribunalului Satu Mare — Secția comercială și contencios administrativ. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 19 mai 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Benke Kăroly MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 418/18.VI.2009 7 HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE privind aprobarea normelor de implementare a programului „Prima casă” în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 1 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului „Prima casă”, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art. 1. — (1) în scopul facilitării accesului persoanelor fizice la achiziția unei locuințe prin contractarea de credite, se aprobă normele de implementare a programului „Prima casă”, denumit în continuare programul, prevăzute în anexa nr. 1. (2) Programul, definit ca program guvernamental, are următoarele caracteristici: a) caracter național, determinat de aplicabilitatea acestuia pe întregul teritoriu al țării; b) caracter social, reprezentat de intervenția statului în procesul de garantare a creditelor contractate de persoanele fizice pentru achiziția de locuințe. Art. 2. — Beneficiarii pot achiziționa în cadrul programului următoarele tipuri de locuințe: a) locuință finalizată; b) locuință care urmează să se construiască; c) locuință aflată în faza de construcție, denumită în continuare construcție la roșu. Art. 3. — Criteriile de eligibilitate pentru beneficiarii care achiziționează locuințe prevăzute la art. 2 și pentru finanțatori sunt prevăzute în anexa nr. 2. Art. 4. — Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul întreprinderilor Mici și Mijlocii, Comerțului și Mediului de Afaceri și Ministerul Administrației și Internelor sunt împuternicite să ducă la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri. Art. 5. —Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Ministrul finanțelor publice, Gheorghe Pogea p. Ministrul întreprinderilor mici și mijlocii, comerțului și mediului de afaceri, Marin Gheorghe, secretar de stat Viceprim-ministru, ministrul administrației și internelor, Dan Nica București, 17 iunie 2009. Nr. 717. ANEXA Nr. 1 NORME de implementare a programului „Prima casă” CAPITOLUL I Dispoziții generale Art. 1. — Prezentele norme au fost elaborate în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului „Prima casă”, denumit în continuare programul. Art. 2. — Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru întreprinderile Mici și Mijlocii S.A— IFN, denumit în continuare FNGCIMM, garantează, în numele și în contul statului, creditele acordate persoanelor fizice pentru achiziția unei locuințe în cadrul programului. Art. 3. — (1) Sursa de plată a garanțiilor emise în numele și în contul statului este bugetul de stat. (2) Pentru anul 2009, plafonul garanțiilor care pot fi emise potrivit art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2009 este de 1 miliard euro. (3) Plafonul prevăzut la alin. (2) include și valoarea promisiunilor de garantare emise de FNGCIMM, în numele și în contul statului, potrivit cap. VI. Art. 4. — Convenția prevăzută la art. 1 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2009, denumită convenția privind implementarea programului, va cuprinde, fără a se limita la acestea, clauze privind: a) mecanismul de punere în aplicare a condițiilor programului; b) evidența portofoliului de garanții; 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 418/18.VI.2009 c) raportarea periodică a portofoliului de garanții; d) condițiile de plată a garanțiilor; e) termenul și modalitatea de transfer al contravalorii garanțiilor pentru care finanțatorul a solicitat plata; f) răspunderea contractuală; g) cauze de încetare a convenției; h) modalitatea de soluționare a eventualelor litigii. CAPITOLUL II Definiții Art. 5. —în sensul prezentelor norme, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații: a) condițiile programului — criteriile de eligibilitate pentru beneficiari și finanțatori, descrierea, acordarea, monitorizarea și plata garanției; b) garanție — angajament asumat de FNGCIMM, în numele și în contul statului, materializat într-un contract de garantare, care acoperă pierderea suportată de finanțator, ca urmare a producerii riscului de credit; c) beneficiar— persoana fizică care îndeplinește criteriile de eligibilitate prevăzute de prezentele norme, precum și normele de creditare ale finanțatorului, care solicită și primește finanțare din partea acestuia, garantată de FNGCIMM, în numele și în contul statului, în cadrul programului; d) finanțator— bancă, inclusiv unitățile teritoriale ale acesteia (sucursale, agenții etc.), care îndeplinește criteriile de eligibilitate și acordă o finanțare unui beneficiar în cadrul programului; e) finanțare garantată — credit de maximum 60.000 euro sau echivalentul în lei, acordat în cadrul programului, exclusiv dobânzile și comisioanele bancare și alte sume datorate de beneficiar în baza contractului de credit; f) riscul de credit— neplata, parțială sau integrală, de către beneficiar a finanțării garantate (principalului); g) convenție privind implementarea programului — document-cadru, încheiat între Ministerul Finanțelor Publice și FNGCIMM, care cuprinde, în principal, termenii și condițiile mandatului acordat FNGCIMM și clauze privind drepturile și obligațiile acestora privind acordarea, monitorizarea, raportarea și executarea garanțiilor; h) convenție de garantare — document contractual cadru, încheiat între finanțator și FNGCIMM, care cuprinde, în principal, clauze privind drepturile și obligațiile părților, acordarea, monitorizarea și executarea garanțiilor; i) contract de garantare — document contractual încheiat între FNGCIMM, finanțator și beneficiar, în care se prevăd condițiile specifice de acordare și plată a unei garanții; j) soldul finanțării garantate — soldul finanțării (principalului) exigibil la data cererii de plată a garanției; k) valoarea garanției—valoarea menționată în contractul de garantare, al cărei nivel acoperă soldul finanțării garantate (principalului), exclusiv dobânzile și comisioanele bancare și alte sume datorate de beneficiar în baza contractului de credit; I) valoarea de executare a garanției — suma ce urmează a fi plătită de către Ministerul Finanțelor Publice ca urmare a producerii riscului de credit, egală cu soldul finanțării garantate; m) data încetării răspunderii FNGCIMM în numele și în contul statului — data la care încetează răspunderea FNGCIMM în numele și în contul statului, respectiv: 1. data rambursării integrale de către beneficiar a finanțării garantate, la termen sau anticipată; sau 2. data la care Ministerul Finanțelor Publice plătește valoarea de executare a garanției; n) perioada de valabilitate a garanției — perioada de la data intrării în vigoare a garanției și până la data încetării răspunderii FNGCIMM în numele și în contul statului; o) promisiune unilaterală de creditare — document prin care finanțatorul își exprimă disponibilitatea de a acorda o finanțare unui beneficiar care, la data acordării acesteia, trebuie să se încadreze în criteriile de eligibilitate ale programului. Documentul are valabilitate pe perioada de construcție a locuinței, dar nu mai mult de 18 luni; p) promisiune de garantare — document emis de FNGCIMM către finanțator, prin care FNGCIMM își exprimă intenția de a garanta finanțarea care va fi acordată beneficiarilor de către finanțator. Documentul are valabilitate pe perioada de construcție a locuinței, dar nu mai mult de 18 luni. CAPITOLUL III Descrierea garanției Art. 6. — Garanția emisă de FNGCIMM, în numele și în contul statului, are următoarele caracteristici principale: a) este irevocabilă — furnizorul protecției nu își poate rezerva prin contract dreptul de a revoca unilateral garanția sau de a crește costul efectiv al garanției, cu excepția cazului în care cumpărătorul protecției nu plătește la scadență costul protecției; b) este necondiționată — contractul prin care este furnizată protecția nu conține nicio clauză asupra căreia cumpărătorul protecției nu deține controlul, clauză care să poată scuti garantul de obligația de a plăti în termen de maximum 90 de zile calendaristice, în cazul în care obligatul principal nu achită la termen plata scadentă/plățile scadente; c) este expresă — protecția furnizată de garanție este legată în mod clar de expuneri ce pot fi identificate cu exactitate sau de un portofoliu de expuneri clar delimitat, astfel încât gradul de acoperire a protecției este clar definit și nu poate fi pus la îndoială; d) este directă; e) este plătibilă la prima cerere scrisă a finanțatorului; f) are valoare determinată, inițial egală cu valoarea rezultată din raportul de evaluare a locuinței mai puțin avansul, fără a depăși 60.000 euro sau echivalentul în lei; raportul de evaluare va fi întocmit de un evaluator autorizat, agreat de finanțator; g) valoarea se reduce cu ratele de capital (principal) rambursate de către beneficiar; h) acoperă numai principalul, exclusiv dobânzile și comisioanele bancare și alte sume datorate de beneficiar în baza contractului de credit. Art. 7. — Răspunderea FNGCIMM, în numele și în contul statului, începe la data semnării de către părți a contractului de garantare. Art. 8. — Garanția se acordă în euro sau în monedă națională și se plătește în monedă națională, la cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României și valabil la data plății. Art. 9. — Acordarea garanției se realizează pe baza aprobărilor FNGCIMM. Art. 10. — Garanția este garantată cu ipotecă de rang I asupra locuinței achiziționate prin program, în favoarea statului român reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, valabilă pe toată durata finanțării, cu notarea în cartea funciară a interdicției de vânzare a acesteia pe o perioadă de 5 ani și a interdicției de grevare cu alte sarcini. CAPITOLUL IV Acordarea și monitorizarea garanției Art. 11. — (1)în vederea obținerii unei garanții, finanțatorul va transmite FNGCIMM solicitarea de garantare, după aprobarea finanțării de către structurile sale competente, sub condiția suspensivă de acordare a garanției. Solicitarea se formulează în temeiul convenției de garantare. (2) FNGCIMM analizează, potrivit reglementărilor proprii și prezentelor norme, solicitarea de garantare și, în cazul în care constată că aceasta îndeplinește condițiile de acordare, MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 418/18.VI.2009 9 comunică finanțatorului decizia sa și încheie contractul de garantare. (3) Contractul de garantare va cuprinde, fără a se limita la acestea, următoarele: a) identitatea părților; b) obiectul și durata contractului; c) valoarea maximă a garanției acordate în euro și exprimată în moneda națională sau acordate în monedă națională; d) valoarea, modalitatea de calcul și termenele de plată ale comisionului de gestiune datorat de finanțator; e) conținutul și termenele de raportare a situației finanțării garantate; f) condițiile și termenul de plată a garanției; g) celelalte drepturi și obligații ale părților; h) cazurile de neîndeplinire a obligațiilor; i) modalitatea de soluționare a eventualelor litigii. (4) FNGCIMM are dreptul să solicite finanțatorului informații suplimentare atunci când elementele cuprinse în solicitarea de garantare și în documentația furnizată nu sunt suficiente pentru efectuarea analizei. Art. 12. — FNGCIMM monitorizează garanțiile aprobate. Monitorizarea reprezintă ansamblul de acțiuni întreprinse în perioada cuprinsă între acordarea garanției și încetarea valabilității acesteia, acțiuni constând, în principal, în: a) urmărirea și verificarea îndeplinirii de către finanțator a tuturor obligațiilor asumate prin contractul de garantare, la termenele și în condițiile prevăzute de acesta; b) urmărirea periodică a stadiului derulării creditului, pe baza situațiilor furnizate de către finanțator, conform prevederilor contractului de garantare. Art. 13. — Contractul de garantare poate fi modificat prin act adițional, pe parcursul derulării, numai în cazul în care modificările nu se referă la condițiile programului. CAPITOLUL V Plata garanției Art. 14. — (1) Finanțatorul este îndreptățit la executarea garanției numai dacă a transmis la FNGCIMM cererea de plată în cadrul perioadei de valabilitate a garanției. (2) Cererea de plată va fi însoțită de documentele justificative prevăzute în contractul de garantare. Art. 15. — FNGCIMM verifică încadrarea cererii de plată în termenii și condițiile convenției de garantare și ale contractului de garantare. Art. 16. — Plata garanției se va face în condițiile și în termenii prevăzuți în convenția privind implementarea programului, convenția de garantare și contractul de garantare, în termen de maximum 15 zile calendaristice de la data primirii de către FNGCIMM a cererii de plată, fără însă a se depăși 90 de zile calendaristice restante la plată de către beneficiar. Art. 17. — (1) Sumele garantate de FNGCIMM se plătesc finanțatorului de către Ministerul Finanțelor Publice din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanțelor Publice — Acțiuni generale, și se recuperează, prin executare silită, de către organele competente ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală de la beneficiarii finanțării garantate, persoane fizice, conform reglementărilor legale în materie de colectare a creanțelor fiscale. (2) După efectuarea plății de la alin. (1), Ministerul Finanțelor Publice informează FNGCIMM, care întocmește un înscris prin care se individualizează creanța bugetară rezultată prin plată, exprimată în moneda națională, și data scadenței acesteia, înscrisul, împreună cu dovada comunicării acestuia către debitorul beneficiar al finanțării garantate, contractul de garantare, precum și documentele care au stat la baza acordării garanției, se înaintează organelor competente ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală în a căror rază teritorială are domiciliul fiscal debitorul persoană fizică, în vederea efectuării procedurii de executare silită. (3) în termen de 15 zile calendaristice de la data plății garanției către finanțator, FNGCIMM comunică înscrisul prevăzut la alin. (2) și debitorului beneficiar al finanțării garantate. (4) Comunicarea prevăzută la alin. (2) și (3) se face prin poștă, cu scrisoare recomandată cu dovada de primire, sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea actelor și confirmarea primirii acestora. (5) Procedurile privind transmiterea documentației și formularistica utilizată se stabilesc prin convenția privind implementarea programului. Art. 18. — (1) în temeiul titlului executoriu, organele fiscale vor proceda la emiterea și comunicarea somației de plată pentru sumele individualizate în înscrisul prevăzut la art. 17 alin. (2), executarea silită urmând să se realizeze potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare. (2) în cazul în care popririle înființate de organul de executare generează consecințe sociale deosebite, organul fiscal poate dispune, la cererea debitorului și ținând seama de motivele invocate de acesta, fie suspendarea temporară totală, fie suspendarea temporară parțială a executării silite prin poprire, conform prevederilor Codului de procedură fiscală. Art. 19. — (1) Pentru aplicarea art. 60 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, precum și autoritățile administrației publice locale vor asigura transmiterea la organele fiscale ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală a informațiilor actualizate existente în cărțile funciare și, respectiv, în baza de date privind bunurile imobile și bunurile mobile sau vor asigura obținerea acestor informații online. (2) Modalitatea și condițiile de transmitere a informațiilor prevăzute la alin. (1) se vor stabili prin ordin comun al ministrului finanțelor publice și al ministrului administrației și internelor, în termen de 15 de zile calendaristice de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentelor norme. CAPITOLUL VI Promisiunea de garantare Art. 20. —în situația achiziției unei locuințe care urmează a fi construită sau a unei construcții la roșu, beneficiarul va depune la finanțator o cerere de finanțare, însoțită de antecontractul de vânzare-cumpărare a locuinței sau de contractul de construcție, încheiat cu o societate de construcții. Finanțatorul, în urma constatării încadrării solicitantului în criteriile de eligibilitate referitoare la respectarea condițiilor specifice prevăzute în normele sale interne, emite o promisiune unilaterală de creditare, sub condiția obținerii unei promisiuni de garantare. Art. 21. — La solicitarea finanțatorului, în baza convenției de garantare, FNGCIMM emite promisiunea de garantare. Art. 22. — înainte de expirarea termenului de valabilitate a promisiunii unilaterale de creditare, beneficiarul prezintă finanțatorului documentele din care rezultă finalizarea locuinței. Dacă la această dată finanțatorul constată îndeplinirea integrală de către beneficiar a criteriilor programului, aprobă finanțarea sub condiția obținerii garanției FNGCIMM. Art. 23. — Pentru obținerea garanției FNGCIMM se procedează conform cap. IV. CAPITOLUL VII Dispoziții finale Art. 24. —în aplicarea prezentelor norme, convenția privind implementarea programului, precum și convenția de garantare se aprobă prin ordin comun al ministrului finanțelor publice și 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 418/18.VI.2009 ministrului întreprinderilor mici și mijlocii, comerțului și mediului de afaceri, în termen de 15 zile calendaristice de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentelor norme. Art. 25. — (1) în termen de 7 zile calendaristice de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentelor norme, finanțatorii vor transmite FNGCIMM și Ministerului Finanțelor Publice nivelul costurilor totale pe care le vor aplica finanțărilor în cadrul programului, așa cum sunt prevăzute la art. 2 lit. b) din anexa nr. 2, precum și valoarea estimată a finanțărilor care urmează să fie garantate și a promisiunilor de garantare care vor fi solicitate în anul 2009 în cadrul programului. (2) în cazul în care valoarea totală a finanțărilor comunicată de finanțatori depășește plafonul prevăzut la art. 3 alin. (2) și (3), FNGCIMM este autorizat, cu acordul prealabil al Ministerului Finanțelor Publice, să efectueze alocări pro rata în cadrul acestuia. (3) FNGCIMM este autorizat să evalueze, la intervale regulate de 3 luni, modul de utilizare de către finanțatori a plafonului alocat și să efectueze realocări între finanțatori în funcție de gradul de utilizare al plafoanelor alocate. ANEXA Nr. 2 CRITERII de eligibilitate pentru beneficiarii care achiziționează locuințe finalizate, care urmează să se construiască sau aflate în faza de construcție la roșu și pentru finanțatori Art. 1. — Criteriile de eligibilitate pentru beneficiarii care achiziționează în cadrul programului o locuință finalizată sunt următoarele: a) la data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului „Prima casă”, nu dețin în proprietate o locuință, individual sau în comun, împreună cu soții lor sau cu alte persoane, indiferent de modul în care a fost dobândită și nici nu au în derulare un credit ipotecar; dovada îndeplinirii acestui criteriu se face cu declarația pe propria răspundere a beneficiarului, dată în formă autentică; b) achiziționează în cadrul programului o locuință finalizată, aflată pe teritoriul României, înscrisă în cartea funciară în condițiile legii și liberă de sarcini, cu excepția privilegiului vânzătorului asupra prețului; c) îndeplinesc condițiile specifice prevăzute în cadrul normelor interne de creditare ale finanțatorilor; d) dispun de un avans de minimum 5% din prețul de achiziție al locuinței, dacă prețul acesteia este mai mic sau egal cu 60.000 euro, sau de 3.000 euro plus diferența dintre prețul de achiziție al locuinței și 60.000 euro, dacă prețul acesteia este mai mare de 60.000 euro; e) se obligă să constituie un depozit colateral pentru garantarea dobânzii, în valoare egală cu 3 rate de dobândă; f) se obligă să nu înstrăineze locuința achiziționată în primii 5 ani de la data dobândirii; după expirarea acestui termen, în cazul preluării contractului de credit de către un terț, acesta trebuie să întrunească criteriile de eligibilitate pentru beneficiarii programului; g) se obligă să constituie în favoarea statului român, reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, o ipotecă de rang I asupra locuinței achiziționate din finanțarea garantată și este de acord cu notarea în cartea funciară a interdicției de vânzare a acesteia pe o perioadă de 5 ani și a interdicției de grevare cu alte sarcini; h) se obligă să asigure locuința achiziționată din finanțarea garantată împotriva tuturor riscurilor și cesionează drepturile de despăgubiri în favoarea statului român, reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice. Art. 2. — Criteriile de eligibilitate pentru finanțatori sunt următoarele: a) au acoperire teritorială la nivel național și/sau județean; b) costul total al finanțărilor acordate în cadrul programului se compune din: — rata dobânzii EURIBOR la 3 luni plus o marjă de maximum 4,00 % pe an pentru creditele în euro și ROBOR la 3 luni plus o marjă de maximum 2,50 % pe an pentru creditele în lei; marja include și nivelul total al comisioanelor percepute de către finanțator; — comisionul de gestiune datorat FNGCIMM de 0,37% pe an, calculat la soldul finanțării; c) finanțatorii au obligația prevederii exprese în contractele de credit a costurilor cu dobânda exprimată în raport cu EURIBOR/ROBOR la 3 luni și separat a costurilor cu comisioanele; d) nu percep comision de rambursare anticipată; e) solicită un avans de 5% din prețul de achiziție al locuinței, dacă prețul acesteia este mai mic sau egal cu 60.000 euro, sau 3.000 euro plus diferența dintre prețul de achiziție a locuinței și 60.000 euro, dacă prețul acesteia este mai mare de 60.000 euro; f) durata maximă a creditului este de 30 ani; g) contractul de credit nu conține clauze care să permită modificarea unilaterală de către finanțator a acestuia; h) acceptă să efectueze evaluarea locuinței și verifică îndeplinirea obligației de asigurare a locuinței de către beneficiar pe toată durata creditului; i) acceptă să instituie și să reînnoiască în favoarea statului român, reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, ipotecă de rangul I asupra locuinței achiziționate în cadrul programului; j) îndeplinesc condițiile de prudențialitate prevăzute de legislația bancară, certificate pentru FNGCIMM de către Banca Națională a României; k) finanțatorii sunt obligați să mențină criteriile prevăzute la alin. (1) pe întreaga durată de derulare a contractelor de finanțare încheiate în condițiile programului. Art. 3. —în cazul achiziționării locuințelor prevăzute la art. 2 lit. b) și c) din hotărâre, pe lângă criteriile prevăzute la art. 1, beneficiarii trebuie să prezinte finanțatorului un antecontract încheiat cu o societate de construcții. Art. 4. —în cazul achiziționării locuințelor prevăzute la art. 2 lit. b) și c) din hotărâre, pe lângă criteriile prevăzute la art. 2, în cazul în care finanțatorii solicită FNGCIMM emiterea unei promisiuni de garantare vor plăti acestuia un comision unic de analiză de 0,15%, aplicat la valoarea promisiunii unilaterale de creditare emise de finanțator. Comisionul este suportat de beneficiar. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 418/18.VI.2009 11 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE MINISTERUL TRANSPORTURILOR Șl INFRASTRUCTURII ORDIN pentru modificarea Ordinului ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 1.151/2006 privind aprobarea tarifelor pentru prestațiile de servicii specifice efectuate de Centrul Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale — CERONAV în temeiul prevederilor art. 14 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 11 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 42/1997 privind transportul maritim și pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 10 alin. (1) lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 449/2003 privind organizarea și funcționarea Centrului Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale — CERONAV și ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 76/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, cu modificările ulterioare, ministrul transporturilor și infrastructurii emite următorul ordin: Art. I. — Anexa la Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 1.151/2006 privind aprobarea tarifelor pentru prestațiile de servicii specifice efectuate de Centrul Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale — CERONAV, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 11 iulie 2006, cu modificările ulterioare, se modifică și se înlocuiește cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. II. — Centrul Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale — CERONAV va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Art. III. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul transporturilor și infrastructurii, Radu Mircea Berceanu București, 11 iunie 2009. Nr. 707.’ ANEXĂ (Anexa la Ordinul nr. 1.151/2006) TARIFELE pentru prestațiile de servicii specifice efectuate de Centrul Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale — CERONAV Nr. Denumire curs Cod Tarif crt. [lei/cursant] 1 2 3 4 I CURSURI OBLIGATORII ÎN MATERIE DE SIGURANȚĂ MARITIMĂ NECESARE EMITERII CERTIFICATELOR DE COMPETENȚĂ Șl ATESTATELOR PENTRU PERSONALUL NAVIGANT MARITIM SAU CERTIFICĂRII PERSONALULUI NAVIGANT MARITIM Șl MARITIM-PORTUAR CARE INTRĂ SUB INCIDENȚA CONVENȚIEI STCW CURSURI INIȚIALE A. Cursuri inițiale --- brevete compartiment punte 1. Navigație radar, radar plotting și folosirea ARPA. Nivel operațional --- Inițial RNPO-I 779 2. Limba engleză maritimă --- Punte --- Inițial ME-D-I 514 3. Certificat general de operator GMDSS --- Inițial GMDSS-GOC-I 2.556 4. Certificat restrâns de operator GMDSS GMDSS-ROC 708 B. Cursuri inițiale --- brevete compartiment mașină 1. Limba engleză maritimă --- Mașină --- Inițial ME-E-I 514 C. Cursuri inițiale --- comune compartimente punte și mașină 1. Transportul și manipularea mărfurilor periculoase --- Inițial THDHHC-I 483 2. Prevenirea poluării mediului marin MARPOL 73/78 --- Inițial PPME-I 476 3. Tehnici individuale de supraviețuire pe mare --- Inițial PST-I 255 4. Competență în utilizarea mijloacelor de supraviețuire și a bărcilor de salvare, altele PSCRB-I 527 decât bărcile rapide de salvare --- Inițial 5. Protecție individuală și responsabilități sociale la bordul navei --- Inițial PSSRBS-I 494 6. Prevenirea și lupta contra incendiilor. Nivel avansat--- Inițial AFF-I 942 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 418/18.VI.2009 1 2 3 4 7. Prim ajutor medical --- Inițial MFA-I 493 8. Asistența medicală --- Inițial MC-I 730 D. Cursuri inițiale --- certificate de capacitate și certificate GMDSS 1. Curs de promovare pentru obținerea certificatului de capacitate de timonier maritim CPCTM 1.217 2. Program de calificare pentru obținerea certificatului de capacitate de motorist CCMOT 2.814 3. Program de calificare pentru obținerea certificatului de capacitate de motorist (fără CCMOT 2.002 pachetul obligatoriu pentru siguranță maritimă) 4. Program de pregătire de bază pentru siguranța maritimă: BST 1.172 Modul 1. Protecție individuală și responsabilități sociale la bordul navei BST-PSSRBS 232 Modul 2. Prevenirea și lupta contra incendiilor--- Nivel de bază BST-BFF 367 Modul 3. Tehnici individuale de supraviețuire pe mare BST-PST 241 Modul 4. Prim ajutor medical elementar BST-EFA 332 5. Familiarizare de siguranță pentru personal nebrevetat FSTRC 449 Modul 1. Prevenirea și combaterea poluării marine cauzate de nave FSTRC-MPSPR 220 Modul 2. Manipularea și transportul mărfurilor periculoase FSTRC-THDHHC 229 6. Limba engleză maritimă. Vocabular frazeologic--- Punte MELTD 461 7. Limba engleză maritimă. Vocabular frazeologic --- Mașină MELTE 476 8. Competență în utilizarea mijloacelor de supraviețuire și a bărcilor de salvare, altele PSCRB-N 253 decât bărcile rapide de salvare --- pentru personal nebrevetat E. Cursuri inițiale pentru personalul cu atribuții specifice la bordul navei 1. Competență în utilizarea bărcilor rapide de salvare PFRB 674 2. Ofițer cu securitatea navei SSO-I 408 3. Familiarizare privind securitatea navei SSA 172 F. Cursuri inițiale pentru personalul îmbarcat la bordul navelor cu caracteristici speciale 1. Familiarizare nave pentru transport produse petroliere, chimice sau gaze lichefiate TF-I 863 2. Specializare nave pentru transport produse petroliere STOT-I 1.629 3. Specializare nave pentru transport produse chimice STCT-I 1.237 4. Specializare nave pentru transport gaze lichefiate STLGT-I 1.167 5. Program obligatoriu pentru personalul îmbarcat la bordul navelor de pasageri de CBP 467 tip Ro-Ro și pe nave de pasageri, altele decât nave de pasageri de tip Ro-Ro CURSURI DE ACTUALIZARE G. Cursuri de actualizare --- brevete compartiment punte 1. Radar ARPA, activitatea echipei de cart în comandă, căutare și salvare. Nivel RBTSRM-A 446 managerial 2. Navigație radar, radar plotting și folosirea ARPA. Nivel operațional RNPO-A 482 3. Limba engleză maritimă --- Punte ME-D-A 267 4. Reconfirmare Certificat de operator general GMDSS R GMDSS-GOC 723 H. Cursuri de actualizare --- brevete compartiment mașină 1. Limba engleză maritimă --- Mașină ME-E-A 267 I. Cursuri de actualizare --- comune compartimente punte și mașină 1. Transportul și manipularea mărfurilor periculoase THDHHC-A 247 2. Prevenirea poluării mediului marin MARPOL 73/78 PPME-A 243 3. Tehnici individuale de supraviețuire pe mare PST-A 140 4. Competență în utilizarea mijloacelor de supraviețuire și a bărcilor de salvare, altele PSCRB-A 271 decât bărcile rapide de salvare 5. Protecție individuală și responsabilități sociale la bordul navei PSSRBS-A 247 6. Prevenirea și lupta contra incendiilor. Nivel avansat AFF-A 402 7. Prim ajutor medical MFA-A 244 8. Asistență medicală MC-A 376 J. Cursuri de actualizare pentru personalul îmbarcat la bordul navelor cu caracteristici speciale 1. Familiarizare nave pentru transport produse petroliere, chimice sau gaze lichefiate TF-A 653 2. Specializare nave pentru transport produse petroliere STOT-A 858 3. Specializare nave pentru transport produse chimice STCT-A 729 4. Specializare nave pentru transport gaze lichefiate STLGT-A 709 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 418/18.VI.2009 13 1 2 3 4 K. Cursuri de actualizare pentru personalul cu atribuții specifice la bordul navei 1. Ofițer cu securitatea navei SSO-A 124 CURSURI DE RECONFIRMARE L. Cursuri de reconfirmare --- brevete compartiment punte 1. Reconfirmare brevet ofițer punte --- Nivel managerial CRMNG 1.395 2. Reconfirmare brevet ofițer punte --- Nivel operațional CROP 1.334 M. Cursuri de reconfirmare --- brevete compartiment mașină 1. Reconfirmare brevet ofițer mecanic --- Nivel managerial RBOMNM 2.446 2. Reconfirmare brevet ofițer mecanic --- Nivel operațional ROM-NOP 2.446 N. Cursuri de reconfirmare --- certificate de capacitate 1. Curs de reconfirmare a certificatului de capacitate de timonier maritim CRCCTM 774 2. Curs de reconfirmare a certificatului de capacitate de motorist CRCCM 841 EVALUARE CURSANȚI TERȚI PENTRU CURSURI ORGANIZATE PE BAZĂ DE PROTOCOL PENTRU STUDENȚII/ELEVII FORMELOR DE PREGĂTIRE APROBATĂ ÎN CONFORMITATE CU ART. 7 ALIN. (3) DIN ORDINUL MINISTRULUI TRANSPORTURILOR’ CONSTRUCȚIILOR Șl TURISMULUI Nr. 1.627/2006 1. Navigație radar, radar plotting și folosirea ARPA--- Nivel operațional --- Inițial RNPO-I 161 2. Limba engleză maritimă --- Punte --- Inițial ME-D-I 86 3. Limba engleză maritimă --- Mașină --- Inițial ME-E-I 33 4. Certificat general de operator GMDSS --- Inițial GMDSS-GOC-I 296 5. Transportul și manipularea mărfurilor periculoase --- Inițial THDHHC-I 69 6. Prevenirea poluării mediului marin MARPOL 73/78 --- Inițial PPME-I 68 7. Tehnici individuale de supraviețuire pe mare --- Inițial PST-I 55 8. Competență în utilizarea mijloacelor de supraviețuire și a bărcilor de salvare, altele PSCRB-I 54 decât bărcile rapide de salvare --- Inițial 9. Protecție individuală și responsabilități sociale la bordul navei --- Inițial PSSRBS-I 69 10. Prevenirea și lupta contra incendiilor--- Nivel avansat--- Inițial AFF-I 118 11. Prim ajutor medical --- Inițial MFA-I 41 12. Program de pregătire de bază pentru siguranța maritimă --- Protecție individuală și BST-PSSRBS 48 responsabilități sociale la bordul navei 13. Program de pregătire de bază pentru siguranța maritimă --- Prevenirea și lupta BST-BFF 93 contra incendiilor --- Nivel de bază 14. Program de pregătire de bază pentru siguranța maritimă --- Tehnici individuale de BST-PST 76 supraviețuire pe mare 15. Program de pregătire de bază pentru siguranța maritimă --- Prim ajutor medical BST-EFA 48 elementar IL CURSURI OBLIGATORII NECESARE EMITERII CERTIFICATELOR DE COMPETENȚĂ Șl ATESTATELOR PENTRU PERSONALUL NAVIGANT MARITIM, MARITIM-PORTUAR Șl PERSONALUL NAVIGANT PENTRU NAVELE DE NAVIGAȚIE INTERIOARĂ CARE NU INTRĂ SUB INCIDENȚA CONVENȚIEI STCW CURSURI PENTRU PERSONALUL NAVIGANT MARITIM Șl MARITIM-PORTUAR A. Cursuri obligatorii pentru personalul din compartimentul mașină 1. Managementul activității și resurselor echipei de cart în compartimentul mașini --- ETRM-I 1.339 Inițial 2. Managementul activității și resurselor echipei de cart în compartimentul mașini --- ETRM-A 793 Actualizare B. Cursuri obligatorii pentru personalul din compartimentul electric 1. Curs de promovare de la nivel operațional la nivel managerial pentru obținerea CPSELM 2.220 brevetului de șef electrician maritim 2. Curs de specializare --- adaptare pentru obținerea certificatului de capacitate de CSAEB 2.246 electrician de bord C. Cursuri obligatorii pentru personalul nebrevetat maritim și maritim-portuar 1. Curs de specializare pentru obținerea certificatului de capacitate de conducător de CPCSM 1.511 șalupă maritimă 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 418/18.VI.2009 1 2 3 4 2. Curs de specializare pentru obținerea certificatului de capacitate de fitter CSFT 2.329 3. Curs de specializare pentru obținerea certificatului de capacitate de pompagiu CSP 810 4. Program de calificare pentru obținerea certificatului de capacitate de marinar CCMAR 2.389 5. Program de calificare pentru obținerea certificatului de capacitate de marinar (fără CCMAR 1.912 pachetul obligatoriu pentru siguranță maritimă) D. Cursuri obligatorii pentru personalul maritim-portuar 1. Curs de specializare pentru obținerea brevetului de căpitan maritim-portuar CSCMP 981 2. Curs de specializare pentru obținerea brevetului de șef mecanic maritim-portuar CSSMMP 2.025 3. Curs de specializare pentru obținerea brevetului de ofițer electrician maritim-portuar CSOEMP 2.419 E. Cursuri obligatorii pentru personalul maritim-portuar cu atribuții specifice 1. Ofițer desemnat cu securitatea companiei CSO 853 2. Ofițer desemnat cu securitatea facilității portuare PFSO 853 F. Cursuri obligatorii pentru piloții maritimi, alții decât piloții de mare largă 1. Curs de specializare pilot maritim aspirant CSPMA 2.047 2. Reconfirmare brevete piloți maritimi l/ll pentru porturile maritime Constanța, RBPM-CMM 565 Mangalia, Midia 3. Curs de specializare pilot maritim aspirant pentru Canalul Dunăre---Marea Neagră CSPMA-CDMN 999 4. Reconfirmare brevete piloți maritimi l/ll pentru Canalul Dunăre---Marea Neagră RBPM-CDMN 561 5. Program de specializare pilot maritim aspirant pentru sectorul rada Sulina --- km 175 PSPMA 1.318 6. Program de reconfirmare brevete pilot maritim 1/ II pentru sectorul rada Sulina --- PPM-R 770 km 175 7. Manevra ambarcațiunilor cu vele SCM 2.023 8. Efectuarea manevrei navei cu ajutorul simulatorului SHMS 1.427 9. Managementul activității și resurselor echipei de cart în comandă --- Inițial BTRM-I 1.327 10. Managementul activității și resurselor echipei de cart în comandă ---Actualizare BTRM-A 799 G. Cursuri obligatorii pentru conducătorii de ambarcațiuni de agrement 1. Program de specializare pentru obținerea certificatului de conducător de PSCAA 1.841 ambarcațiune de agrement clasa B 2. Curs de pregătire pentru obținerea certificatului de conducător de ambarcațiune de CPCCAA-A 1.662 agrement clasa A 3. Curs de pregătire pentru obținerea certificatului de conducător de ambarcațiune de CPCCAA-B 1.465 agrement clasa B CURSURI PENTRU PERSONALUL NAVIGANT PENTRU NAVELE DE NAVIGAȚIE INTERIOARĂ Cursuri inițiale 1. Program de specializare „Utilizator radar pe căile navigabile interioare” PSIUR-I 1.161 2. Program de specializare „Operator radiotelefonist în serviciul radiotelefonic pe căile PSORAD-I 1.294 navigabile” 3. Program de specializare „Prevenirea si combaterea poluării apelor interioare PSPPAI-I 668 navigabile” 4. Program de specializare „Manipularea și transportul mărfurilor periculoase pe ape PSIMTMP-I 883 interioare” 5. Curs de pregătire special pentru transport de pasageri CPSTP 582 6. Program de formare „Expert în navigația cu pasageri” PFENP-I 632 7. Program de specializare „Acordarea primului ajutor medical” PSPAM-I 455 8. Program de specializare „Utilizare aparat de respirat” PSUAR-I 577 9. Program de calificare pentru obținerea brevetului de mecanic fluvial PCMF 2.211 10. Formare profesională a operatorilor de transport PFPOT 1.895 11. Program de specializare „Consilier de siguranță pentru transportul pe căile PSCS-I 2.586 navigabile interioare al mărfurilor periculoase”: 456 Modul 1. Clasa 1 --- Materii și obiecte explozive 456 Modul 2. Clasa 2 --- Gaze 609 Modul 3. Clasa 7 --- Materii radioactive 609 Modul 4. Clasele 3, 4, 5, 6, 8 și 9 de mărfuri periculoase 456 Modul 5. Numerele ONU 1202, 1203 si 1223 atribuite mărfurilor periculoase MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 418/18.VL2009 15 1 2 3 4 Cursuri de actualizare 1. Program de specializare „Operator radiotelefonistîn serviciul radiotelefonic pe căile PSORAD-A 848 navigabile” 2. Program de specializare „Prevenirea si combaterea poluării apelor interioare PSPPAI-A 596 navigabile” 3. Program de specializare „Manipularea și transportul mărfurilor periculoase pe ape PSIMTMP-A 427 interioare” 4. Program de formare „Expert în navigația cu pasageri” PFENP-A 293 5. Program de specializare „Acordarea primului ajutor medical” PSPAM-A 184 6. Program de specializare „Utilizare aparat de respirat” PSUAR-A 354 7. Program de specializare „Consilier de siguranță pentru transportul pe căile PSCS-A 1.330 navigabile interioare al mărfurilor periculoase”: 266 Modul 1. Clasa 1 --- Materii și obiecte explozive 266 Modul 2. Clasa 2 --- Gaze 266 Modul 3. Clasa 7 --- Materii radioactive 266 Modul 4. Clasele 3, 4, 5, 6, 8 și 9 de mărfuri periculoase 266 Modul 5. Numerele ONU 1202, 1203 și 1223 atribuite mărfurilor periculoase ACTE ALE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE Șl JUSTIȚIE ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE SI JUSTIȚIE — SECȚIILE UNITE — DECIZIA Nr. 1 din 19 ianuarie 2009 Dosar nr. 33/2008 Sub președinția domnului prof. univ. dr. Nicolae Popa, președintele înaltei Curți de Casație și Justiție, înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în Secții Unite, în conformitate cu dispozițiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, s-a întrunit pentru a examina recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu stabilirea organului judiciar competent să soluționeze plângerea persoanei nemulțumite în cazul în care prim-procurorul a admis-o, a infirmat rezoluția sau ordonanța procurorului care a dat tot o soluție de netrimitere în judecată. Secțiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozițiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicată, fiind prezenți 88 de judecători din totalul de 117 aflați în funcție. Procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție a susținut recursul în interesul legii, punând concluzii pentru admiterea acestuia în sensul că plângerea împotriva soluției prim-procurorului prin care a infirmat rezoluția sau ordonanța procurorului și a dat tot o soluție de netrimitere în judecată se soluționează de către procurorul ierarhic superior. SECȚIILE UNITE, deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele: în practica instanțelor de judecată nu există un punct de vedere unitar în legătură cu stabilirea organului judiciar competent să soluționeze plângerea persoanei nemulțumite în ipoteza în care prim-procurorul a admis-o, a infirmat soluția procurorului și a dat tot o soluție de netrimitere în judecată. Astfel, unele instanțe s-au considerat competente să judece aceste plângeri și le-au soluționat pe fond. Alte instanțe, dimpotrivă, cu privire la același aspect, au apreciat că plângerea împotriva soluției prim-procurorului prin care a infirmat rezoluția sau ordonanța procurorului și a dat tot o soluție de netrimitere în judecată se soluționează de către procurorul ierarhic superior. în motivarea acestei soluții s-a reținut că, potrivit alin. 1 al art. 278¹ din Codul de procedură penală, instanța de judecată este competentă să soluționeze plângerea împotriva soluției de netrimitere în judecată numai dacă aceasta a fost menținută de procurorul ierarhic superior prin respingerea plângerii, conform art. 275—278 din același cod. Aceste din urmă instanțe au interpretat și au aplicat corect dispozițiile legii. Potrivit dispozițiilor art. 278¹ alin. 1 din Codul de procedură penală, după respingerea plângerii făcute conform art. 275—278 din Codul de procedură penală împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanței, ori, după caz, a rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale date de procuror, persoana vătămată, precum și orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere la judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță. Totodată, art. 278 alin. 1 și 2 din Codul de procedură penală stabilește competența de soluționare a plângerilor formulate împotriva măsurilor luate sau actelor efectuate de procuror, în favoarea procurorului ierarhic superior celui care a adoptat actul contestat de către parte. Procedura de control pe cale ierarhică, în cadrul unității de parchet, constituie, în cazul soluțiilor de netrimitere în judecată, o etapă prealabilă declanșării verificării actului de către instanță, în procedura specială reglementată de art. 278¹ din Codul de procedură penală. 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 418/18.VI.2009 Dispozițiile art. 278¹ alin. 1 din Codul de procedură penală prevăd expres succesiunea etapelor care preced declanșarea controlului judecătoresc și condiționează sesizarea instanței de confirmarea de către procurorul ierarhic superior a soluției de netrimitere în judecată cuprinse în rezoluție sau ordonanță. Rezultă, așadar, că persoana vătămată, precum și orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate beneficiază de verificarea în două etape a soluției date de procuror, astfel: — controlul intern, declanșat în aplicarea principiului subordonării ierarhice, potrivit art. 132 alin. (1) din Constituția României, republicată, în cadrul parchetului din care face parte procurorul care a dat soluția de netrimitere în judecată; și — controlul judecătoresc, inițiat prin formularea, în termenul prevăzut de art. 278¹ alin. 1 din Codul de procedură penală, a unei plângeri adresate instanței căreia i-ar reveni competența să soluționeze cauza în fond. în situația particulară în care soluția de netrimitere în judecată este infirmată de către primul procuror în procedura prevăzută de art. 278 alin. 2 și 3 din Codul de procedură penală, soluția acestuia din urmă urmează a fi supusă controlului ierarhic din rațiuni ce țin atât de respectarea principiului controlului și subordonării ierarhice, dar și a dreptului părții de a beneficia de un dublu control al soluțiilor de netrimitere în judecată, astfel după cum s-a arătat anterior. Soluția infirmată de procurorul ierarhic superior nu mai are nicio putere, astfel că prin adoptarea de către acesta din urmă a unei soluții de netrimitere în judecată — diferită sau identică în conținut, întemeiata pe motivele invocate în plângerea petentului sau pe alte motive — ne vom afla din nou în prima etapă a procedurii ce presupune, cu necesitate, verificarea acestei soluții pe cale ierarhică. Atacarea direct în instanță a soluției de netrimitere în judecată, adoptată de primul procuror în absența confirmării acesteia de procurorul ierarhic superior, potrivit art. 278 alin. 2 și 3 din Codul de procedură penală, echivalează cu prematura sesizare a instanței prin plângere. De la această regulă legea nu a prevăzut decât o singură excepție, reglementată de dispozițiile art. 278¹ alin. 2 din Codul de procedură penală, cea în care procurorul ierarhic superior nu soluționează, în termenul prevăzut de art. 277 din Codul de procedură penală, plângerea formulată împotriva soluției de netrimitere în judecată adoptată de primul procuror, corelativ infirmării rezoluției sau ordonanței date inițial. Exclusiv în această situație, partea căreia art. 278¹ din Codul de procedură penală îi recunoaște legitimitate procesuală activă are dreptul de a se adresa direct instanței, excepția menționată fiind însă de strictă interpretare și aplicare. în consecință, în temeiul dispozițiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, și ale art. 414² din Codul de procedură penală, urmează a se admite recursul în interesul legii și a se stabili că organul judiciar competent a soluționa plângerea împotriva rezoluției sau ordonanței prim-procurorului prin care s-a infirmat rezoluția ori ordonanța de netrimitere în judecată și s-a dat aceeași sau altă soluție de netrimitere în judecată, pentru alte motive ori pentru unele dintre motivele invocate de petent, este procurorul ierarhic superior. Numai în situația în care, la rândul său, procurorul ierarhic superior, astfel sesizat, a respins plângerea și a menținut soluția prim-procurorului sau nu a soluționat plângerea, în termenul legal, prevăzut la art. 277 din Codul de procedură penală, persoana vătămată, precum și orice alte persoane ale căror interese legitime sunt afectate se pot adresa cu plângere direct instanței de judecată. PENTRU ACESTE MOTIVE în numele legii DECID: Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, în aplicarea dispozițiilor art. 278 alin. 2 și 3 și ale art. 278¹ alin. 1 și 2 teza a ll-a din Codul de procedură penală stabilesc: Organul judiciar competent să soluționeze plângerea împotriva rezoluției sau ordonanței prim-procurorului, prin care s-a infirmat rezoluția sau ordonanța procurorului de netrimitere în judecată și s-a dat aceeași ori altă soluție de netrimitere în judecată, pentru alte motive sau pentru unele dintre motivele invocate de petent, este procurorul ierarhic superior. Numai în situația în care, la rândul său, procurorul ierarhic superior, astfel sesizat, a respins plângerea și a menținut soluția prim-procurorului sau nu a soluționat plângerea în termenul legal prevăzut la art. 277 din Codul de procedură penală, persoana vătămată, precum și orice alte persoane ale căror interese legitime sunt afectate se pot adresa cu plângere instanței de judecată. Obligatorie, potrivit art. 414² alin. 3 din Codul de procedură penală. Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 ianuarie 2009. PREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE Șl JUSTIȚIE, prof. univ. dr. Nicolae Popa Prim-magistrat-asistent, Adriana Daniela White EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR MONITORUL OFICIAL „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru reiatii cu publicul, București, sos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A. Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418/18.VI.2009 conține 16 pagini. Prețul: 3,20 lei ISSN 1453—4495