MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI PARTEA I Anul 177 (XXI) — Nr. 404 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI Șl ALTE ACTE Luⁿⁱ’ ¹⁵ ⁱuⁿⁱe ²⁰⁰⁹ Nr. Pagina LEGI Șl DECRETE 236. — Lege pentru modificarea și completarea Legii farmaciei nr. 266/2008.................................... 2-5 934. — Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea și completarea Legii farmaciei nr. 266/2008 ................ 5 ★ 921. — Decret privind conferirea Ordinului Național Steaua României în grad de Ofițer.................................. 6 922. —Decret privind conferirea unor ordine naționale .... 6 923 — Decret privind conferirea Ordinului Meritul Cultural în grad de Cavaler.......................................... 7 924. — Decret privind supunerea spre ratificare Parlamentului a Actelor finale ale Conferinței regionale de radiocomunicații pentru planificarea serviciului de radiodifuziune digitală terestră în părți din regiunile 1 și 3, în benzile de frecvențe 174—230 MHz și 470—862 MHz, și a celor pentru revizuirea Acordului de la Stockholm 1961, semnate la Geneva la 16 iunie 2006 .................... 7 DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE Decizia nr. 783 din 12 mai 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 185 din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, precum și pentru modificarea altor legi .................................... 8-9 Nr. Pagina Decizia nr. 785 din 12 mai 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor .................................................. 10-11 HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI 659. — Hotărâre privind aprobarea obiectivelor etapei a X-a 2009 a Programului de realizare a Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor 12-13 667. — Hotărâre pentru completarea art. 49 din Regulamentul de organizare și funcționare a Corpului Național al Polițiștilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.305/2002......................................... 13 673. — Hotărâre privind aprobarea încadrării în categoria funcțională a drumurilor comunale a unor drumuri de interes local, situate în județul Dolj............................ 14 ★ Rectificări ................................................ 15-16 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 404/15.VI.2009 LEGI SI DECRETE 7 PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAȚILOR SENATUL LEGE pentru modificarea și completarea Legii farmaciei nr. 266/2008 Parlamentul României adoptă prezenta lege. Art. I. — Legea farmaciei nr. 266/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 765 din 13 noiembrie 2008, se modifică și se completează după cum urmează: 1. Articolul 1 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 1. —Asistența farmaceutică a populației se asigură, în condițiile prezentei legi, prin intermediul următoarelor unități farmaceutice: farmacie comunitară, care poate deschide puncte de lucru, denumite în continuare oficine, farmacie cu circuit închis și drogherie.” 2. La articolul 2 alineatul (1), litera g) se modifică și va avea următorul cuprins: „g) testarea unor parametri biologici cu aparatură destinată utilizării individuale de către pacienți, precum și administrarea de vaccinuri numai în condițiile prevăzute prin ordin al ministrului sănătății.” 3. La articolul 2, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1¹), cu următorul cuprins: „(1¹) Farmaciile comunitare, farmaciile cu circuit închis și drogheriile dețin și eliberează numai medicamente cu autorizație de punere pe piață, eliberată conform legii.” 4. La articolul 2, alineatele (2), (3) și (6) se modifică și vor avea următorul cuprins: „( 2) în farmaciile comunitare și drogherii este interzisă utilizarea tehnicii de vânzare cu autoservire pentru medicamentele de uz uman sau veterinar. (3 ) Distribuția cu amănuntul a medicamentelor se face numai prin farmacii, oficine locale de distribuție și drogherii. (6 ) Eliberarea medicamentelor se face numai cu amănuntul, cu excepția medicamentelor eliberate prin farmaciile cu circuit închis și a produselor destinate truselor de urgență, impuse prin lege.” 5. La articolul 3, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 3. — (1) înființarea, organizarea și funcționarea farmaciilor cu circuit închis din spitale sau din alte unități în care este necesară existența unei farmacii cu circuit închis se stabilesc prin norme de aplicare a prezentei legi, aprobate prin ordin al ministrului sănătății.” 6. Articolul 4 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 4. — Drogheria asigură asistența farmaceutică a populației prin activitățile prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. b) și e), cu excepția vânzării produselor homeopate care se eliberează numai pe bază de prescripție medicală.” 7. Articolul 5 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 5. — (1) Activitățile prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a), c), d) și f) se realizează în farmacii de farmaciști sau de asistenții medicali de farmacie, numai sub supravegherea farmacistului. (2) Activitățile prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. b) și e) se pot realiza și de asistenții medicali de farmacie în farmacia comunitară sau în drogherie.” 8. La articolul 6, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: „(2) Societatea comercială prevăzută la alin. (1) va avea în obiectul de activitate comercializarea cu amănuntul a produselor farmaceutice, precum și a produselor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. c) și e).” 9. Articolul 7 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 7. — Farmaciile comunitare sunt conduse de un farmacist-șef. Poate fi farmacist-șef farmacistul care deține certificat de membru al Colegiului Farmaciștilor din România, emis în condițiile legii.” 10. Articolul 8 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 8. — (1) Farmacia comunitară funcționează pe baza autorizației de funcționare emise de Ministerul Sănătății, în condițiile prezentei legi. (2) înființarea, organizarea și funcționarea, precum și preschimbarea autorizațiilor de funcționare ale farmaciilor comunitare și ale drogheriilor se stabilesc prin norme de aplicare a prezentei legi, aprobate prin ordin al ministrului sănătății și denumite în continuare norme. (3) Activitatea farmaciei comunitare se desfășoară în conformitate cu Regulile de bună practică farmaceutică, elaborate de Ministerul Sănătății în colaborare cu Colegiul Farmaciștilor din România și aprobate prin ordin al ministrului sănătății.” 11. La articolul 9, literele b) și c) se modifică și vor avea următorul cuprins: ,,b ) dreptul de a deține, de a prepara și de a elibera, în condițiile legii, substanțe și medicamente psihotrope folosite în scop medical; c) dreptul de a deține, de a prepara și de a elibera, în condițiile legii, substanțe și medicamente stupefiante ori precursori ai acestora, folosite în scop medical;”. 12. Articolul 10 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 10. — (1) Autorizația de funcționare prevăzută la art. 8 alin. (1) se acordă pe numele persoanei juridice și al farmacistului-șef de farmacie de către Ministerul Sănătății. (2) Pentru obținerea autorizației de funcționare prevăzute la art. 8 alin. (1), solicitantul depune următoarele documente: a) cererea-tip; b) contractul de muncă sau dovada exercitării profesiei în formă liberală, pentru o normă întreagă cu durata timpului de lucru de 8 ore, pentru farmacistul-șef al unității, și certificatul de membru al Colegiului Farmaciștilor din România, eliberat în condițiile legii, însoțit de certificatul profesional curent, emis de Colegiul Farmaciștilor din România; c) fișele de atribuții ale farmaciștilor, avizate de Colegiul Farmaciștilor din România; d) actul constitutiv al societății comerciale prevăzute la art. 6 alin. (1); e) copia certificatului de înregistrare a societății la oficiul registrului comerțului; f) certificatul constatator emis de oficiul registrului comerțului, care atestă înregistrarea ca punct de lucru a spațiului destinat MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 404/15.VI.2009 3 farmaciei comunitare sau, după caz, a sediului social cu activitate, pentru care se solicită autorizarea; g) schița și datele privind localul unității; h) lista privind dotarea cu mobilier, ustensile și aparatură; i) dovada încadrării în prevederile art. 12 alin. (1) și (2); j) dovada achitării taxei prevăzute la art. 44 pentru autorizare, mutare, preschimbare sau orice altă modificare în autorizația de funcționare a farmaciilor. (3) Documentația prevăzută la alin. (2) se depune la Ministerul Sănătății. (4) Autorizația de funcționare prevăzută la art. 8 alin. (1) se eliberează în urma unui raport de inspecție favorabil întocmit de personalul de specialitate din cadrul Ministerului Sănătății. (5) Inspecția se efectuează în termen de maximum 60 de zile de la data depunerii documentației complete prevăzute la alin. (2). (6) în cazul unui raport de inspecție cu recomandări, se acordă un termen de maximum 30 de zile pentru remedierea deficiențelor. (7) Autorizația de funcționare prevăzută la art. 8 alin. (1) se eliberează în maximum 30 de zile de la efectuarea inspecției, în cazul unui raport de inspecție favorabil. (8) în cazul în care farmacia comunitară își schimbă persoana juridică pe numele căreia a fost eliberată autorizația prevăzută la alin. (1), Ministerul Sănătății eliberează o nouă autorizație de funcționare pe numele noii persoane juridice, în termen de 30 de zile de la data solicitării; până la eliberarea noii autorizații, farmacia comunitară funcționează în baza vechii autorizații. Documentele pe baza cărora se vor face modificările vor fi prevăzute în norme. (9) Personalul care are calitatea de a efectua inspecțiile în vederea autorizării, supravegherii și controlului farmaciilor și drogheriilor trebuie să aibă gradul profesional de farmacist primar sau farmacist cu o vechime de minimum 8 ani în specialitate.” 13. La articolul 11, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: „(2) Orice modificare ulterioară a listei personalului de specialitate se comunică la Ministerul Sănătății și la colegiile teritoriale, în termen de 30 de zile de la aceasta.” 14. Articolul 12 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 12. — (1) înființarea unei farmacii comunitare în mediul urban se face în funcție de numărul de locuitori, dovedit prin adeverință eliberată de autoritatea administrației publice locale, după cum urmează: a) în municipiul București, o farmacie la 3.000 de locuitori; b) în orașele reședință de județ, o farmacie la 3.500 de locuitori; c) în celelalte orașe, o farmacie la 4.000 de locuitori. (2 ) Prin excepție de la prevederile alin. (1), se poate înființa câte o farmacie comunitară în gări, aerogări și centre comerciale de mare suprafață, definite conform legii, în care se desfășoară activități de comercializare cu amănuntul de produse și de alimentație publică, situate într-un singur imobil, care utilizează o infrastructură comună și utilități adecvate potrivit Ordonanței Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Dovada încadrării spațiului în această prevedere se eliberează de autoritatea administrației publice locale în a cărei rază teritorială se află. (3 ) Ministerul Sănătății publică pe pagina de internet proprie lista cu farmaciile comunitare autorizate, localitățile urbane unde se mai pot deschide farmacii comunitare, în conformitate cu condițiile prevăzute la alin. (1), precum și cu solicitanții care au depus cereri de înființare de farmacii, în ordinea depunerii lor, menționându-se data la care s-au depus aceste cereri.” 15. Articolul 13 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 13. — (1) Societățile comerciale care au înființate farmacii comunitare pot înființa oficine locale de distribuție în localitățile din mediul rural în care nu este asigurată asistența populației cu medicamente prin farmacii, inclusiv în satele arondate orașelor. (2) Societățile comerciale care au înființate farmacii comunitare pot înființa în stațiunile aflate pe litoral, în perioada sezonului estival, oficine locale de distribuție. (3) Mențiunea privind înființarea oficinelor locale de distribuție în mediul rural și în stațiunile aflate pe litoral se înscrie pe autorizația de funcționare a farmaciei comunitare titulare, care este autorizată și funcționează. (4) înființarea, organizarea și funcționarea oficinelor locale de distribuție prevăzute la alin. (1) și (2) se reglementează prin norme. (5) în cazul în care în localitatea din mediul rural se înființează o farmacie comunitară, oficina locală de distribuție se desființează.” 16. La articolul 16, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: „(2) Sub îndrumarea și controlul unui farmacist cu drept de liberă practică, în farmacia comunitară își pot efectua stagiul profesional studenții sau alte persoane aflate în procesul de învățământ farmaceutic.” 17. La articolul 18, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: „(2) Modalitatea de asigurare a asistenței farmaceutice a populației în timpul nopții sau în zilele nelucrătoare și de sărbători legale este stabilită de colegiile teritoriale și este obligatorie pentru toate farmaciile comunitare aflate în relații contractuale cu casele de asigurări sociale de sănătate.” 18. Articolul 19 se abrogă. 19. La articolul 20, alineatele (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins: „Art. 20. — (1) Mutarea sediului unei farmacii comunitare se comunică Ministerului Sănătății și colegiilor teritoriale. (2 ) începerea activității la noul sediu se poate face numai dacă sunt îndeplinite condițiile de autorizare, pe baza raportului de inspecție favorabil întocmit de personalul de specialitate prevăzut la art. 10 alin. (9) și după înscrierea mențiunii noului sediu pe autorizația de funcționare inițială.” 20. Articolul 21 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 21. — Mutarea sediului se poate face numai cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 12 alin. (1). Până la data de 31 decembrie 2010 inclusiv, farmaciile comunitare înființate în condițiile art. 12 alin. (2) se pot muta numai în aceleași condiții.” 21. Articolul 22 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 22. — (1) Pentru motive întemeiate sau pentru motive obiective invocate de deținătorul autorizației prevăzute la art. 10 alin. (1), Ministerul Sănătății poate aproba întreruperea activității farmaciei comunitare pe o perioadă de până la 180 de zile. (2) Farmacia comunitară își poate suspenda activitatea în mod voluntar pentru o perioadă de maximum 60 de zile calendaristice. Dacă perioada de suspendare depășește 30 de zile calendaristice, este obligatorie anunțarea Ministerului Sănătății și a colegiilor teritoriale.” 22. La articolul 23, partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 23. — Farmacia comunitară își încetează activitatea prin anularea autorizației de funcționare emise de Ministerul Sănătății în următoarele situații:”. 23. La articolul 23, după litera e) se introduce o nouă literă, litera f), cu următorul cuprins: ,,f) decesul farmacistului-șef.” 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 404/15.VI.2009 24. Articolul 24 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 24. — (1) Societățile comerciale care au în obiectul de activitate comercializarea cu amănuntul a medicamentelor pot înființa drogherii. (2) Drogheria este condusă de un farmacist-șef sau de un asistent medical de farmacie șef. (3) Poate fi farmacist-șef sau asistent medical de farmacie șef, în condițiile alin. (2), farmacistul cu drept de liberă practică, membru al Colegiului Farmaciștilor din România, respectiv asistentul medical de farmacie cu drept de liberă practică, membru al Ordinului Asistenților Medicali și Moașelor din România. (4) Drogheria funcționează numai în prezența a cel puțin unui asistent medical de farmacie sau a unui farmacist.” 25. Articolul 25 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 25. — (1) Autorizația de funcționare a drogheriei se acordă de Ministerul Sănătății pe numele persoanei juridice și al farmacistului-șef sau al asistentului medical de farmacie șef. (2) Pentru obținerea autorizației de funcționare prevăzute la alin. (1), solicitantul depune următoarele documente: a) cererea-tip; b) contractul de muncă sau dovada exercitării profesiei în formă liberală, pentru o normă întreagă cu durata timpului de lucru de 8 ore, pentru farmacistul-șef al unității, și certificatul de membru al Colegiului Farmaciștilor din România, eliberat în condițiile legii, însoțit de certificatul profesional curent, emis de Colegiul Farmaciștilor din România; c) contractul de muncă pentru normă întreagă cu durata timpului de lucru de 8 ore și autorizația de liberă practică, emisă de Ordinul Asistenților Medicali și Moașelor din România, pentru asistentul medical de farmacie șef; d) actul constitutiv al societății comerciale; e) copia certificatului de înregistrare a societății la oficiul registrului comerțului; f) certificatul constatator emis de oficiul registrului comerțului, care atestă înregistrarea ca punct de lucru a spațiului destinat drogheriei sau, după caz, a sediului social cu activitate, pentru care se solicită autorizarea; g) schița și datele privind localul unității, conform ordinului ministrului sănătății; h) lista privind dotarea cu mobilier și aparatură; i) dovada achitării taxei prevăzute la art. 44 pentru autorizare, mutare, preschimbare sau orice altă modificare în autorizația de funcționare a drogheriilor. (3) Autorizația de funcționare prevăzută la alin. (1) se eliberează în urma unui raport de inspecție favorabil întocmit de personalul de specialitate din cadrul Ministerului Sănătății. (4) Inspecția se efectuează în termen de maximum 60 de zile de la data depunerii documentației complete prevăzute la alin. (2). (5) în cazul unui raport de inspecție cu recomandări, se acordă un termen de maximum 30 de zile pentru remedierea deficiențelor. (6) Autorizația de funcționare prevăzută la alin. (1) se eliberează în maximum 30 de zile de la efectuarea inspecției, în cazul raportului favorabil. (7) în cazul în care drogheria își schimbă persoana juridică pe numele căreia a fost eliberată autorizația prevăzută la alin. (1), Ministerul Sănătății eliberează o nouă autorizație de funcționare pe numele noii persoane juridice, în termen de 30 de zile de la data solicitării; până la eliberarea noii autorizații de funcționare, drogheria funcționează în baza vechii autorizații. (8) Activitatea drogheriei se desfășoară în conformitate cu Regulile de bună practică farmaceutică, elaborate de Ministerul Sănătății și aprobate prin ordin al ministrului sănătății.” 26. Articolul 28 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 28. — (1) Pentru motive întemeiate sau pentru motive obiective invocate de deținătorul autorizației prevăzute la art. 25 alin. (1), Ministerul Sănătății poate aproba întreruperea activității drogheriei pe o perioadă de până la 180 de zile. (2) Drogheria își poate suspenda activitatea în mod voluntar pentru o perioadă de maximum 60 de zile calendaristice. Dacă perioada de suspendare depășește 30 de zile calendaristice, este obligatorie anunțarea Ministerului Sănătății și a colegiilor teritoriale.” 27. La articolul 29, după litera e) se introduce o nouă literă, litera f), cu următorul cuprins: ,,f) faliment.” 28. Articolul 30 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 30. — Condițiile de organizare și funcționare a drogheriei se stabilesc prin norme.” 29. Articolul 32 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 32. — (1) Inspecția de autorizare și inspecțiile de supraveghere în farmacii comunitare, farmacii cu circuit închis și în drogherii se exercită de Ministerul Sănătății. (2) Controlul privind exercitarea profesiei de farmacist se face de Colegiul Farmaciștilor din România, prin filialele teritoriale, în conformitate cu prevederile legii.” 30. Articolul 33 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 33. — Inspecția de supraveghere în farmacii comunitare, farmacii cu circuit închis și drogherii se face cel puțin o dată la 3 ani sau ori de câte ori este nevoie.” 31. Articolul 37 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 37. — Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 2.000 lei la 10.000 lei următoarele fapte: a) angajarea de personal farmaceutic de specialitate care nu posedă drept de liberă practică; b) distribuția medicamentelor fără documente care să ateste proveniența și/sau calitatea acestora; c) nerespectarea prevederilor privind procedura de retragere a medicamentelor de farmacii și drogherii; d) comercializarea medicamentelor cu termen de valabilitate depășit; e) nerespectarea Regulilor de bună practică farmaceutică, aprobate prin ordin al ministrului sănătății.” 32. Articolul 38 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 38. —în cazul în care organele de inspecție prevăzute la art. 32 constată repetarea abaterilor privind organizarea, dotarea și funcționarea farmaciei sau a drogheriei, pot dispune suspendarea activității și închiderea unității până la remedierea deficiențelor constatate.” 33. Articolul 39 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 39. — Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei și închiderea farmaciei, respectiv a drogheriei, următoarele fapte: a) funcționarea unei farmacii sau a unei drogherii fără autorizație de funcționare emisă de Ministerul Sănătății; b) deținerea sau eliberarea în drogherii a unor medicamente ale căror deținere și eliberare sunt interzise în drogherie; c) încălcarea prevederilor art. 15 și ale art. 24 alin. (4).” 34. Articolul 40 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 40. — (1) Constatarea faptelor ce constituie contravenții și aplicarea amenzilor se fac de personalul de specialitate din Ministerul Sănătății. (2) Modelul procesului-verbal de contravenție este prevăzut în norme. (3) La sesizarea Colegiului Farmaciștilor din România, Ministerul Sănătății va efectua un control. Rezultatul controlului este transmis Colegiului Farmaciștilor din România, potrivit legii.” 35. La articolul 42, alineatele (2) și (3) se abrogă. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 404/15.VI.2009 5 36. Articolul 43 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 43. — Dispozițiile art. 12 se aplică până la data de 31 decembrie 2010 inclusiv.” 37. Articolul 44 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 44. — (1) Taxele pentru emiterea autorizației de funcționare sunt următoarele: a) pentru înființarea de farmacii în mediul urban — 3.000 lei; b) pentru înființarea de farmacii în mediul rural — 150 lei; c) pentru înființarea unei oficine locale de distribuție — 100 lei; d) pentru înființarea de drogherii în mediul urban — 2.000 lei; e) pentru înființarea de drogherii în mediul rural — 50 lei. (2) Taxele pentru emiterea unei noi autorizații în cazul preschimbării sau al pierderii autorizației de funcționare a farmaciei ori a drogheriei sunt următoarele: a) pentru mediul urban — 100 lei; b) pentru mediul rural — 50 lei. (3) Pentru orice altă modificare înscrisă pe autorizația de funcționare a farmaciei sau drogheriei se percepe o taxă de 50 de lei. (4) în cazul mutării sediului farmaciei sau drogheriei, cuantumul taxelor este cel prevăzut pentru înființare. (5) Taxele prevăzute de prezenta lege se fac venit la bugetul de stat. (6) Cuantumul taxelor prevăzute de prezenta lege se poate actualiza periodic, prin hotărâre a Guvernului.” Art. II. — Cererile depuse la Ministerul Sănătății, în vederea eliberării autorizației de funcționare pentru farmacii și drogherii, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, precum și documentele ce le însoțesc vor fi analizate în conformitate cu prevederile acesteia. Art. III. — în termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentei legi, unitățile prevăzute la art. 42 din Legea farmaciei nr. 266/2008, cu modificările și completările aduse prin prezenta lege, care dețin autorizații de funcționare cu termen de valabilitate, sunt obligate să preschimbe autorizațiile de funcționare, în condițiile legii. Art. IV. — în tot cuprinsul Legii farmaciei nr. 266/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 765 din 13 noiembrie 2008, sintagma „Ministerul Sănătății Publice” se înlocuiește cu sintagma „Ministerul Sănătății”, iar sintagma „ordin al ministrului sănătății publice” se înlocuiește cu sintagma „ordin al ministrului sănătății”. Art. V. — Legea farmaciei nr. 266/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 765 din 13 noiembrie 2008, cu modificările și completările aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR ROBERTA ALMA ANASTASE PREȘEDINTELE SENATULUI MIRCEA-DAN GEOANĂ București, 10 iunie 2009. Nr. 236. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI DECRET privind promulgarea Legii pentru modificarea și completarea Legii farmaciei nr. 266/2008 în temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) și ale art. 100 alin. (1) din Constituția României, republicată, Președintele României decretează: Articol unic. — Se promulgă Legea pentru modificarea și completarea Legii farmaciei nr. 266/2008 și se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 9 iunie 2009. Nr. 934. 6 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 404/15. VI.2009 PREȘEDINTELE ROMÂNIEI DECRET privind conferirea Ordinului Național Steaua României în grad de Ofițer în temeiul prevederilor art. 94 lit. a) și ale art. 100 din Constituția României, republicată, ale art. 3 alin. (2), ale art. 4 alin. (1), ale art. 9 lit. Ași ale art. 11 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul național de decorații al României, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Legii nr. 517/2003 privind conferirea decorațiilor de război, având în vedere propunerea ministrului apărării naționale, în semn de înaltă apreciere pentru rezultatele remarcabile avute în activitatea de concepție, organizare, coordonare și eficientizare a apărării naționale, a profesionalismului dovedit cu prilejul participării la misiunile comune internaționale la care România a luat parte, cu ocazia aniversării a 150 de ani de la înființare, Președintele României decretează: Articol unic. — Se conferă Ordinul Național Steaua României în grad de Ofițer, cu însemn pentru militari, de război, Drapelului de luptă al Statului Major General. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU în temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU EMIL BOC București, 9 iunie 2009. Nr. 92T PREȘEDINTELE ROMÂNIEI DECRET privind conferirea unor ordine naționale în temeiul prevederilor art. 94 lit. a) și ale art. 100 din Constituția României, republicată, ale art. 4 alin. (1), ale art. 6 lit. A și ale art. 11 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul național de decorații al României, cu modificările și completările ulterioare, în semn de înaltă recunoștință și apreciere pentru eforturile semnificative avute la dezvoltarea relațiilor de reciprocă încredere și colaborare, pe multiple planuri, dintre România și Sfântul Scaun, Președintele României decretează: Art. 1. — Se conferă Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Mare Olițer monseniorului Paolo De Nicolo, episcop titular de Mariana (Corsica) și regent al Prefecturii Casei Pontificale. Art. 2. — Se conferă Ordinul Național Steaua României în grad de Comandor domnului Domenico Giani, inspector general al Corpului Jandarmeriei Pontificale și director al Direcției Serviciilor de Securitate și Protecție Civilă ale Vaticanului. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU în temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU EMIL BOC București, 9 iunie 2009. Nr. 922 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 404/15. VI.2009 PREȘEDINTELE ROMÂNIEI J 7 DECRET privind conferirea Ordinului Meritul Cultural în grad de Cavaler în temeiul prevederilor art. 94 lit. a) și ale art. 100 din Constituția României, republicată, ale art. 4 alin. (1), ale art. 7 lit. A și ale art. 11 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul național de decorații al României, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere propunerea ministrului apărării naționale, în semn de apreciere pentru întreaga activitate artistică încununată de premii naționale și internaționale, pentru dăruirea și talentul dovedite în realizarea a numeroase filme cu tematică militară, Președintele României decretează: Articol unic. — Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, categoria D — „Arta spectacolului”, domnului Cobasnian Boris Gabriel, operator imagine la Trustul de Presă al Armatei. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU în temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU EMIL BOC București, 9 iunie 2009. Nr. 923^ PREȘEDINTELE ROMÂNIEI DECRET privind supunerea spre ratificare Parlamentului a Actelor finale ale Conferinței regionale de radiocomunicații pentru planificarea serviciului de radiodifuziune digitală terestră în părți din regiunile 1 și 3, în benzile de frecvențe 174—230 MHz și 470—862 MHz, și a celor pentru revizuirea Acordului de la Stockholm 1961, semnate la Geneva la 16 iunie 2006 în temeiul prevederilor art. 91 alin. (1) și ale art. 100 din Constituția României, republicată, precum și ale art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele, la propunerea Guvernului, potrivit Hotărârii nr. E 67 din 8 aprilie 2009, Președintele României decretează: Articol unic. — Se supun spre ratificare Parlamentului Actele finale ale Conferinței regionale de radiocomunicații pentru planificarea serviciului de radiodifuziune digitală terestră în părți din regiunile 1 și 3, în benzile de frecvențe 174—230 MHz și 470—862 MHz, și cele pentru revizuirea Acordului de la Stockholm 1961, semnate la Geneva la 16 iunie 2006, și se dispune publicarea prezentului decret în Monitorul Oficial al României, Partea I. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU în temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU EMIL BOC București, 9 iunie 2009. Nr. 924 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 404/15.VI.2009 DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE » » CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 783 din 12 mai 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 185 din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, precum și pentru modificarea altor legi loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltân Tudorel Toader Augustin Zegrean luliana Nedelcu Oana Cristina Puică — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 185 din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, precum și pentru modificarea altor legi, excepție ridicată de Societatea Comercială Asigurarea Românească — Asirom Vienna Insurance Group — S.A. — Sucursala Brașov în Dosarul nr. 9.315/197/2006 al Curții de Apel Brașov — Secția penală și pentru cauze cu minori. Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 5 mai 2009, în prezența consilierului juridic al autorului excepției și a reprezentantului Ministerului Public, și au fost consemnate în încheierea din aceeași dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 12 mai 2009. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 2 octombrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 9.315/197/2006, Curtea de Apel Brașov — Secția penală și pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 185 din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, precum și pentru modificarea altor legi. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială Asigurarea Românească — Asirom Vienna Insurance Group — S.A. — Sucursala Brașov cu ocazia soluționării recursului formulat împotriva unei decizii penale pronunțate de Tribunalul Brașov. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile art. I pct. 185 din Legea nr. 356/2006 încalcă accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil, condițiile și limitele restrângerii exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, precum și dreptul la un recurs efectiv și dreptul la protecția proprietății, întrucât abrogarea dispozițiilor art. 385⁹ alin. 1 pct. 17¹ din Codul de procedură penală duce la imposibilitatea exercitării controlului judiciar în situația greșitei aplicări a legii în alte cazuri decât cele strict prevăzute de art. 385⁹ din Codul de procedură penală și, pe cale de consecință, la menținerea unor soluții greșite ce nu mai pot fi remediate în niciun fel, mai ales după abrogarea instituției recursului în anulare. Curtea de Apel Brașov — Secția penală și pentru cauze cu minori apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat nu încalcă dispozițiile din Legea fundamentală și din actele normative internaționale invocate. Face trimitere, în acest sens, la deciziile Curții Constituționale nr. 1.073/2007 și nr. 379/2008. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile art. I pct. 185 din Legea nr. 356/2006 sunt constituționale, invocând în acest sens deciziile Curții Constituționale nr. 1.073/2007 și nr. 947/2008. Mai arată că prevederile art. 1 din primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu au incidență în cauză. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. I pct. 185 din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, precum și pentru modificarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, având următorul cuprins: „Codul de procedură penală, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 30 aprilie 1997, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: [...] 185. La articolul 385⁹, punctul 17i al alineatului 1 se abrogă.” în susținerea neconstituționalității acestor prevederi legale, autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 21 referitoare la accesul liber la justiție și la dreptul la un proces echitabil și ale art. 53 privind condițiile și limitele restrângerii exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, precum și ale art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, raportate la prevederile art. 13 referitoare la dreptul la un recurs efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 1 privind protecția proprietății din primul Protocol adițional la Convenție. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 404/15.VI.2009 9 Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Referitor la competența sa, Curtea reține că art. 146 lit. d) din Constituție nu exceptează de la controlul de constituționalitate dispozițiile legale de abrogare și că, în cazul constatării neconstituționalității lor, acestea își încetează efectele juridice în condițiile prevăzute de art. 147 alin. (1) din Legea fundamentală, iar prevederile legale care au format obiectul abrogării continuă să producă efecte. în același sens, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. T2. din 18 februarie 2000, și prin Decizia nr. 62 din 18 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 104 din 12 februarie 2007. Curtea constată că excepția de neconstituționalitate este întemeiată și urmează să fie admisă pentru considerentele expuse în continuare. Pct. 17¹ al art. 385⁹ alin. 1 din Codul de procedură penală, abrogat prin dispozițiile art. I pct. 185 din Legea nr. 356/2006, prevede unul dintre cazurile în care hotărârile recurate sunt supuse casării, și anume: „când hotărârea este contrară legii sau când prin hotărâre s-a făcut o greșită aplicare a legii’’. Gândit de legiuitor drept caz de casare cu caracter general privind încălcarea legii materiale, acesta a fost introdus în Codul de procedură penală prin Legea nr. 141/1996 pentru modificarea și completarea acestui cod, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 289 din 14 noiembrie 1996, în condițiile existenței și în procesul civil a unui atare motiv de casare, consacrat de prevederile art. 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă: „când hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii”, realizându-se astfel o abordare unitară a acestei problematici în dreptul procesual român. Curtea constată că abrogarea pct. 17¹ al art. 385⁹ alin. 1 din Codul de procedură penală, prin eliminarea posibilității criticării pe calea recursului a unei hotărâri judecătorești pe motiv că este contrară legii sau că s-a făcut o greșită aplicare a legii, închide părții interesate calea valorificării efective a dreptului încălcat. într-adevăr, ori de câte ori legea penală sau civilă a fost încălcată, trebuie să se asigure părții interesate posibilitatea de a cere și de a obține restabilirea legalității prin casarea hotărârii nelegale. Or, prin abrogarea pct. 17¹ al art. 385⁹ alin. 1 din Codul de procedură penală, se asigură existența remediului numai pentru unele dintre cazurile de încălcare a legii materiale penale, formulate la pct. 12—17, 19 și 20 ale aceluiași articol, iar pe de altă parte, se creează un vid de reglementare în ceea ce privește desființarea hotărârii nelegale în situația încălcării legii civile. Așadar, recursul reclamantului în procesul civil de daune produse printr-o infracțiune se poate întemeia pe aplicarea greșită a legii civile, în timp ce pentru recursul părții civile sau al părții responsabile civilmente din procesul penal nu există temei de casare în cazul greșitei aplicări a legii civile în soluționarea acțiunii civile de către instanța penală. Prin urmare, partea civilă și partea responsabilă civilmente sunt lipsite de posibilitatea apărării intereselor lor legitime specifice în cadrul procesului penal, spre deosebire de părțile procesului civil. Curtea constată că abrogarea art. 385⁹ alin. 1 pct. 17¹ din Codul de procedură penală încalcă dispozițiile constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție, precum și ale art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului raportate la prevederile art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil și ale art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în mod constant în jurisprudența sa, de exemplu în cauzele Aydin contra Turciei (1997), Rotaru împotriva României (2000) și Conka contra Belgiei (2002), că efectul esențial al dispoziției cuprinse în art. 13 din Convenție constă în a impune existența unui recurs intern ce abilitează instanța națională să ofere o „reparație adecvată”, recursul trebuind să fie „efectiv” din punctul de vedere atât al reglementării, cât și al rezultatului practic. în sfârșit, Curtea constată că motive de casare similare cu cel prevăzut de textul de lege abrogat prin dispozițiile supuse controlului de constituționalitate se regăsesc și în legislațiile procesual penale ale altor țări europene, precum Italia, Franța și Spania. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (1) și (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d), al art. 29 și al art. 31 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Admite excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 185 din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, precum și pentru modificarea altor legi, excepție ridicată de Societatea Comercială Asigurarea Românească —Asirom Vienna Insurance Group — S.A. — Sucursala Brașov în Dosarul nr. 9.315/197/2006 al Curții de Apel Brașov — Secția penală și pentru cauze cu minori. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului. Pronunțată în ședința publică din data de 12 mai 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Oana Cristina Puică 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 404/15.VI.2009 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ » DECIZIA Nr. 785 din 12 mai 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocarii Acsinte Gaspar Ion Predescu Puskăs Valentin Zoltăn Tudorel Toader Augustin Zegrean Simona Ricu Valentina Bărbățeanu — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 44 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Excepția a fost ridicată de Florina Izabela Cîrstea în Dosarul nr. 7.856/1/2008 al înaltei Curți de Casație și Justiție — Secția de contencios administrativ și fiscal. Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 5 mai 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a dispus amânarea pronunțării pentru data de 12 mai 2009. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 3 decembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 7.856/1/2008, înalta Curte de Casație și Justiție — Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 44 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Florina Izabela Cîrstea într-un litigiu având ca obiect soluționarea recursului introdus împotriva unei hotărâri a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la înscrierea acesteia la concursul de promovare în funcția de judecător de tribunal. în motivarea excepției autoarea acesteia susține, în esență, că prevederea de lege criticată „este neconstituțională prin excludere și discriminatorie”, întrucât face posibilă promovarea în condiții mai facile la instanțele superioare numai a magistraților foști avocați și excluderea posibilității promovării în aceleași condiții a magistraților care anterior admiterii în magistratură au fost consilieri juridici. Precizează că judecătorii în funcție, indiferent de activitatea desfășurată anterior admiterii în magistratură, au același statut constituțional. Autoarea excepției susține că discriminarea este cu atât mai evidentă cu cât, anterior admiterii în magistratură, activitatea desfășurată anterior în funcția de consilier juridic a fost asimilată cu cea de avocat. Arată că, deși inițial toți magistrații se află în situație de egalitate, pentru admiterea în profesie fiind cerută vechime de 5 ani în diferite profesii juridice, pe parcursul desfășurării profesiei, legea instituie o prezumție de „necorespundere profesională” a magistraților foști consilieri juridici față de cei care au fost avocați, care sunt prezumați de lege superiori din punct de vedere profesional, din moment ce li se reduce perioada de activare în magistratură necesară pentru promovare, restrângând astfel dreptul celorlalți magistrați. înalta Curte de Casație și Justiție — Secția de contencios administrativ și fiscal, întrunită în plen, „a hotărât în unanimitate sesizarea din oficiu în aceste dosare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 44 din Legea nr. 303/2004”. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât „autoarea acesteia dorește, în realitate, completarea dispoziției criticate din Legea nr. 303/2004 în sensul luării în considerare, la calculul vechimii prevăzute de art. 44 alin. (1) din același act normativ, și a perioadei în care judecătorul sau procurorul a fost consilier juridic”, ceea ce excedează competenței Curții Constituționale, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale. în opinia sa, dispozițiile de lege criticate fac abstracție de faptul că dobândirea calității de magistrat s-a realizat în urma promovării concursului de admitere în magistratură, cu îndeplinirea condițiilor cerute de lege, printre care și cele privind vechimea minimă necesară în funcții juridice, inclusiv cea în funcția de consilier juridic. Arată că, în contradicție cu principiul egalității în drepturi a cetățenilor, la examenul de promovare a magistraților se ia în considerare și perioada în care judecătorul sau procurorul a fost avocat. Consideră că, pe cale de consecință, pentru persoane aflate în aceeași situație, judecători și procurori care au promovat concursul de admitere în magistratură, cu îndeplinirea condițiilor cerute de lege, se aplică un tratament juridic diferit în ceea ce privește promovarea la instanțele sau parchetele imediat superioare, fiind încălcat principiul egalității în drepturi. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile art. 44 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005. Din motivarea scrisă a excepției rezultă însă că autorul acesteia are în vedere numai alin. (2) al art. 44, care are următorul cuprins: — Art. 44 alin. (2): „La calcularea vechimii prevăzute la alin. (1) se ia în considerare și perioada în care judecătorul sau procurorul a fost avocat. ” Art. 44 alin. (1) prevede condițiile pe care trebuie să le îndeplinească judecătorii și procurorii pentru a putea participa la concursul de promovare la instanțele sau parchetele imediat superioare, printre acestea numărându-se și anumite condiții minime de vechime. în opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textul de lege criticat contravine dispozițiilor din Legea fundamentală cuprinse la art. 16 — „Egalitatea în drepturi” și art. 53 — „Restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți”. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 404/15.VI.2009 11 Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că sub incidența prevederilor art. 44 din Legea nr. 303/2004 intră, în principal, acei magistrați care au fost numiți în magistratură pe bază de concurs în condițiile art. 33 alin. (1) din aceeași lege. Este vorba despre foștii judecători și procurori care și-au încetat activitatea din motive neimputabile lor, personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiției, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Național de Criminologie, Institutul Național de Expertize Criminalistice și din Institutul Național al Magistraturii, avocații, notarii, asistenții judiciari, consilierii juridici, personalul de probațiune cu studii superioare juridice, ofițerii de poliție judiciară cu studii superioare juridice, grefierii cu studii superioare juridice, persoanele care au îndeplinit funcții de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții de Conturi sau al Consiliului Legislativ, din Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române și Institutul Român pentru Drepturile Omului, cadrele didactice din învățământul juridic superior acreditat și magistrațiI- asistenți de la înalta Curte de Casație și Justiție, toate aceste persoane pot participa la concursul de admitere în magistratură dacă au o vechime minimă de 5 ani în funcțiile enumerate. Dintre cei declarați admiși la concursul de admitere în magistratură, numai cei care au fost avocați se pot înscrie, ulterior, la concursul de promovare la instanțele sau parchetele imediat superioare fără să aibă vechimea minimă efectivă în magistratură necesară, potrivit art. 44 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, beneficiind de asimilarea vechimii în avocatură cu vechimea în magistratură. Așadar, în ceea ce privește condițiile ce trebuie îndeplinite pentru a accede la funcția de judecător sau procuror la instanțele sau parchetele superioare, se instituie un privilegiu în favoarea celor care au fost avocați, în detrimentul tuturor celorlalți. Ținând cont de faptul că, la momentul înscrierii la concursul de admitere în magistratură, toți candidații au fost considerați egali sub aspectul profesiei și al vechimii necesare potrivit art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, este inechitabilă oferirea unui asemenea tratament privilegiat la un moment ulterior unei anumite categorii de magistrați. Nimic nu justifică apariția unei diferențieri între cele două momente din cariera unui magistrat, respectiv momentul admiterii în magistratură și cel al promovării. De vreme ce au fost declarați admiși la concursul de admitere în magistratură, nu se poate presupune decât că toți magistrații, indiferent de funcția în domeniul juridic pe care au avut-o anterior, au evoluat și s-au perfecționat în cadrul unor repere profesionale similare, neexistând niciun motiv pentru conferirea unei mai mari îndreptățiri la promovarea la instanțele sau parchetele superioare unei anumite categorii, între magistrați, pe parcursul dezvoltării profesionale, nu pot exista decât eventuale discrepanțe generate de gradul individual de pregătire, nicidecum de împrejurări particulare, anterioare admiterii în magistratură. Diferențierea nu se poate justifica nici pe considerentul că activitatea pe care o desfășoară avocații este mai apropiată de cea pe care o desfășoară judecătorii și procurorii. Același lucru se poate spune și despre alte categorii de juriști, printre cele mai sugestive exemple în acest sens fiind asistenții judiciari (care participă alături de judecători în completele care soluționează litigii de muncă), grefierii cu studii superioare juridice (care sunt auxiliari ai justiției, fiind îndeaproape implicați în partea procedurală a activității jurisdicționale) ori magistrații-asistenți de la înalta Curte de Casație și Justiție (care au un statut foarte asemănător judecătorilor, condițiile generale de numire a lor fiind cele prevăzute pentru funcția de judecător și procuror, iar dispozițiile Legii nr. 303/2004 privind incompatibilitățile și interdicțiile, formarea profesională continuă și evaluarea periodică, drepturile și îndatoririle, precum și răspunderea disciplinară a judecătorilor și procurorilor aplicându-se în mod corespunzător și acestora). Este de asemenea adevărat că tipul de activitate desfășurată anterior admiterii în magistratură de alte categorii de juriști, cum ar fi, spre exemplu, persoanele care au îndeplinit funcții de specialitate juridică în aparatul Parlamentului ori al Administrației Prezidențiale, este greu să fie asimilat cu activitatea jurisdicțională și, implicit, vechimea în astfel de funcții să fie asimilată vechimii în magistratură necesară pentru înscrierea la concursul de promovare la instanțele sau parchetele superioare. Tocmai de aceea soluția pentru îndepărtarea stării de neconstituționalitate rezultată din condițiile diferențiate pe criteriul funcției anterior deținute, prevăzute de textul de lege criticat, nu poate fi decât constatarea existenței unei inegalități, contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție. Prin urmare, Curtea constată că prevederile art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 constituie o încălcare a principiului egalității și nediscriminării, prin instituirea unui tratament diferențiat unor cazuri egale, în lipsa unei justificări obiective și rezonabile. Curtea Constituțională a mai fost sesizată în câteva rânduri cu excepția de neconstituționalitate ce face obiectul cauzei de față, dar a respins-o ca inadmisibilă, fără să examineze conformitatea textului de lege criticat cu normele constituționale, întrucât motivarea neconstituționalității textului de lege tindea la completarea acestuia, atribuție ce excedează competenței instanței de contencios constituțional. în cazul de față, însă, analizând situația generală reglementată de norma criticată și observând că aceasta afectează, într-un fel sau altul, un număr considerabil de magistrați, Curtea constată că prevederile de lege criticate sunt neconstituționale, observând, totodată, că legiuitorul este singurul în măsură să remedieze situația injustă pe care a generat-o prin edictarea acestui text de lege. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Admite excepția de neconstituționalitate ridicată de Florina Izabela Cîrstea în Dosarul nr. 7.856/1/2008 al înaltei Curți de Casație și Justiție — Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor sunt neconstituționale. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului. Pronunțată în ședința publică din data de 12 mai 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Valentina Bărbățeanu 12 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 404/15.VI.2009 HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE privind aprobarea obiectivelor etapei a X-a 2009 a Programului de realizare a Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 8 alin. (2) și al art. 110 alin. (3) din Legea nr. 173/2008 privind intervențiile active în atmosferă, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art. 1. — Se aprobă obiectivele etapei a X-a 2009 a Programului de realizare a Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 2. — Fondurile pentru finanțarea obiectivelor prevăzute la art. 1 se asigură din fondurile alocate cu această destinație, din bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale pe anul 2009. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, llie Sârbu Ministrul mediului, Nicolae Nemirschi Ministrul finanțelor publice, Gheorghe Pogea București, 3 iunie 2009. Nr. 659^ ANEXĂ OBIECTIVELE etapei a X-a 2009 a Programului de realizare a Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor Denumirea unității Nr. din structura Sistemului Suma Termen final crt. național antigrindină Denumirea obiectivului din cadrul investiției (mii lei) de realizare Natura cheltuielilor și de creștere a precipitațiilor 1. Centru Zonal Proiectare și engineering, obținere 2.300,257 15.12.2009 Cap. 83.01 --- Agricultură, de Coordonare avize, acorduri, autorizații, asistență silvicultură și vânătoare, Moldova și Unitatea tehnică, consultanță și execuție titlul VII ---Alte transferuri de Combatere parțială a investiției „Dezvoltarea a Căderilor capabilității combaterii căderilor de de Grindină grindină și extinderea domeniilor de Moldova 1 lași activitate pentru intervenții active în atmosferă și aplicații în agricultură a Centrului Zonal de Coordonare Moldova și a Unității de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 1 lași cu grupurile de combatere din structură” 2. Unitatea Execuție lucrări c+m și dotări pentru 1.000 15.12.2009 Cap. 83.01 --- Agricultură, de Combatere Unitatea de Combatere a Căderilor silvicultură și vânătoare, a Căderilor de Grindină Moldova 2 Vrancea titlul VII ---Alte transferuri de Grindină Moldova 2 Vrancea MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 404/15.VI.2009 13 Denumirea unității Nr. din structura Sistemului Suma Termen final crt. național antigrindină Denumirea obiectivului din cadrul investiției (mii lei) de realizare Natura cheltuielilor și de creștere a precipitațiilor 3. Centrul Zonal Finalizare proiectare și engineering, 600 15.12.2009 Cap. 83.01 --- Agricultură, de Coordonare obținere avize, autorizații, asistență silvicultură și vânătoare, Transilvania tehnică, consultanță, know-how și titlul VII ---Ălte transferuri și Unitatea execuție lucrări de c+m pentru de Combatere Centrul Zonal de Coordonare a Căderilor Transilvania și Unitatea de de Grindină Mureș Combatere a Căderilor de Grindină Mureș 4. Unitatea Finalizare proiectare și engineering, 400 15.12.2009 Cap. 83.01 --- Agricultură, de Combatere obținere avize, autorizații, asistență silvicultură și vânătoare, a Căderilor tehnică, consultanță, know-how și titlul VII ---Alte transferuri de Grindină Timiș execuție lucrări de c+m pentru Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Timiș TOTAL GENERAL: 4.300,257 GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE pentru completarea art. 49 din Regulamentul de organizare și funcționare a Corpului Național al Polițiștilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.305/2002 în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Articol unic. — După alineatul (1) al articolului 49 din Regulamentul de organizare și funcționare a Corpului Național al Polițiștilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.305/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 5 decembrie 2002, cu modificările și completările ulterioare, se introduc trei noi alineate, alineatele (1¹)—(1³), cu următorul cuprins: „(1 ¹) Resursele de la bugetul de stat prevăzute la art. 47 alin. (1) lit. b) se alocă Corpului, sub formă de transferuri din bugetul Ministerului Administrației și Internelor, pentru completarea veniturilor proprii ale Corpului necesare perfecționării pregătirii profesionale a membrilor Corpului. (1²) Alocarea sumelor de către Ministerul Administrației și Internelor se face pe baza contractului încheiat cu Corpul, în care se prevăd activitățile și programele minimale ce urmează a fi realizate de acesta. (1³) în situația în care activitățile și programele minimale stabilite conform alin. (12) nu sunt realizate, Corpul va restitui ordonatorului principal de credite la finele anului sumele neutilizate, conform prevederilor legale.” PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Viceprim-ministru, ministrul administrației și internelor, Dan Nica Ministrul finanțelor publice, Gheorghe Pogea București, 3 iunie 2009. Nr. 667^ 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 404/15.VI.2009 GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE privind aprobarea încadrării în categoria funcțională a drumurilor comunale a unor drumuri de interes local, situate în județul Dolj în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 12 și 13 din Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art. 1. — Se aprobă încadrarea în categoria funcțională a drumurilor comunale a unor drumuri de interes local, situate în județul Dolj, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 2. —Anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 540/2000 privind aprobarea încadrării în categorii funcționale a drumurilor publice și a drumurilor de utilitate privată deschise circulației publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 și 338 bis din 20 iulie 2000, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează în mod corespunzător. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Viceprim-ministru, ministrul administrației și internelor, Dan Nica Ministrul transporturilor și infrastructurii, Radu Mircea Berceanu București, 3 iunie 2009. Nr. 673. ANEXĂ DATELE DE IDENTIFICARE a unor drumuri de interes local, situate în județul Dolj, care se încadrează în categoria funcțională a drumurilor comunale Nr. Indicativul și traseul Poziții kilometrice Lungime Provine din: crt. drumului propus (origine---destinație) --- km --- DC 45 A: Gara Leu --- 1. limita administrativă a comunei Leu 3+000---6+250 3,250 drum vicinal cu comuna Teslui DC 155: Negoești (DN 6B) --- 2. Godeni --- Spineni --- 0+000---6+500 6,500 drum vicinal Melinești (DN 6B) MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 404/15.VI.2009 RECTIFICĂRI 15 La Ordinul ministrului justiției nr. 769/C/2008 privind acordarea cetățeniei române unor persoane, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 21 martie 2008, se face următoarea rectificare (care nu aparține Redacției „Monitorul Oficial, Partea I”): — în anexă, la poziția 5, în loc de: „5. Al Sayegh Osama, fiul lui Ibrahim Issa și Mărim Azar, născut la data de 1 martie 1962 în localitatea Al Mafraq, Iordania, cu domiciliul în București, Str. Al botei nr. 33, bl. X2, ap. 2, sectorul 1. Copii minori: Al Sayegh Daniel, născut la data de 23 august 2001, și Al Sayegh Albert, născut la data de 16 martie 2003. (920A/2007)” se va citi: „5. Al Sayegh Osama, țiul lui Al Sayegh Ibrahim și Al Sayegh Mărim, născut la data de 1 martie 1962 în localitatea Al Mafraq, Iordania, cu domiciliul în București, Str. Al botei nr. 33, bl. X2, ap. 2, sectorul 1. Copii minori: Al Sayegh Daniel, născut la data de 23 august 2001, și Al Sayegh Albert, născut la data de 16 martie 2003. (920A/2007)”. ★ La Ordinul ministrului justiției nr. 2.451/C/2008 privind redobândirea cetățeniei române de către unele persoane, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 678 din 2 octombrie 2008, se face următoarea rectificare (care nu aparține Redacției „Monitorul Oficial, Partea I”): — în anexa nr. 1, la poziția 6, în loc: „6. Arnaut Ion, fiul lui Mihail (născut la 10.10.1938 în localitatea Utconosovca) și Elena, născut la data de 20 februarie 1965 în localitatea Utconosovca, raionul Izmail, Odesa, Ucraina, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova. Chișinău, Bd. Renașterii nr. 25, ap. 12. (8.669/2003)” se va citi: „6. Arnaut Ion, fiul lui Mihail (născut la 10.10.1938 în localitatea Utkonosovka) și Elena, născut la data de 20 februarie 1965 în localitatea Utkonosovka, raionul Ismail, Odesa, Ucraina, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, Bd. Renașteriinr. 25, ap. 12. (8.669/2003)”. ★ La Ordinul ministrului justiției nr. 2.607/C/2008 privind redobândirea cetățeniei române de către unele persoane, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 726 din 27 octombrie 2008, se face următoarea rectificare (care nu aparține Redacției „Monitorul Oficial, Partea I”): — în anexa nr. 1, la poziția 221, în loc de: „221. Ponomariov Serghei, fiul lui Ponomariov Vladimir și Ponomariov Maria (născută la 2.04.1939 în localitatea Vărăncău), născut la data de 9 martie 1974 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Columna nr. 54, ap. 5A. (257/2007)” se va citi: „221. Ponomariov Serghei, fiul lui Ponomariov Vladimir și Ponomariov Maria (născută la 2.04.1939 în localitatea Vărăncău), născut la data de 29 martie 1974 în localitatea Chișinău. Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău. str. Columna nr. 54, ap. 5A. (257/2007)”. ★ La Ordinul ministrului justiției nr. 3.242/C/2008 privind redobândirea cetățeniei române de către unele persoane, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 12 ianuarie 2009, se face următoarea rectificare (care nu aparține Redacției „Monitorul Oficial, Partea I”): — în anexa nr. 1, la poziția 32, în loc: „32. Hacjiu Ștefan, fiul lui Ion (născut la 17.01.1913 în localitatea Vulcănești) și Teodora, născut la data de 9 august 1946 în localitatea Plavni, raionul Ismail, Odesa, Republica Ucraina, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Vadul lui Isac, raionul Vulcănești. (10.200/2003)” se va citi: „32. Hacjiu Ștefan, fiul lui Ion (născut la 17.01.1913 în satul Plavni, raionul Reni, regiunea Odesa) și Teodora, născut la data de 9 august 1946 în localitatea Plavni, raionul Ismail, Odesa, Republica Ucraina, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Vadul lui Isac, raionul Vulcănești. (10.200/2003)”. ★ La Ordinul ministrului justiției și libertăților cetățenești nr. 741/C/2009 privind redobândirea cetățeniei române de către unele persoane, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 184 din 25 martie 2009, se face următoarea rectificare (care nu aparține Redacției „Monitorul Oficial, Partea I”): — în anexa nr. 1, la poziția 34, în loc de: „34. Berezovski Valeri, fiul lui Alexandru (născut la 1.09.1918 în localitatea Bălți) și Lidia, născut la data de 19 noiembrie 1957 în localitatea Rîșcani, județul Bălți, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Bălți, str. Ostrovschi nr. 32, ap. 19. (3.382/2004)” se va citi: „34. Berezovski Valeri, fiul lui Alexandru (născut la 1.09.1918 în localitatea Bălți) și Lidia, născut la data de 19 noiembrie 1957 în localitatea Borosenii Noi, raionul Rîșcani, județul Bălți, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Bălți, str. Ostrovschi nr. 32, ap. 19. (3.382/2004)”. ★ La Ordinul ministrului justiției și libertăților cetățenești nr. 907/C/2009 privind redobândirea cetățeniei române de către unele persoane, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192 din 27 martie 2009, se face următoarea rectificare (care nu aparține Redacției „Monitorul Oficial, Partea I”): — în anexa nr. 1, la poziția 70, în loc de: „70. Solomon Jonatan Eitan, fiul lui Almafred și Beka, născut la data de 15 februarie 1977 în Iran, cetățean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Tel Aviv, Yafo, str. Bnei Moshe nr. 25, ap. 6. (2.790/2008)” se va citi: „70. Solomon Jonathan Eitan, fiul lui Almafred și Beka, născut la data de 15 februarie 1977 în Iran, cetățean israelian, cu domiciliul actual în Israel, TelAviv, Yafo, str. Bnei Moshe nr. 25, ap. 6. (2.790/2008)". ¹⁶ MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 404/15.VL2009 ★ La Ordinul ministrului justiției și libertăților cetățenești nr. 977/C/2009 privind acordarea cetățeniei române unor persoane, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 31 martie 2009, se fac următoarele rectificări (care nu aparțin Redacției „Monitorul Oficial, Partea I”): — în anexă, la poziția 11, în loc de: „11. Al Qaisi Belal, fiul lui Yousefși Yusra, cetățean iordanian, născut la data de 28 decembrie 1968 în localitatea Zarqa, Iordania, cu domiciliul actual în localitatea Timișoara, Str. Culturii nr. 2, ap. 8, județul Timiș. (789/2008) Copii minori: Al Quasi Quais, născut la data de 28 august 2008.” se va citi: „11. Al Qaisi Belal, fiul lui Yousefși Yusra, cetățean iordanian, născut la data de 28 decembrie 1968 în localitatea Zarqa, Iordania, cu domiciliul actual în localitatea Timișoara, Str. Culturii nr. 2, ap. 8, județul Timiș. (789/2008) Copii minori: Al Qaisi Qais, născut la data de 28 august 2008. — în anexă, la poziția 23, în loc de: „23. Canși Mehmet, fiul lui Șeyhmuș și Suphiye, cetățean turc, născut la data de 17 februarie 1962 în localitatea Mardin, Turcia, cu domiciliul actual în localitatea Ciolpani, str. Calea București nr, 27, județul Ilfov. (754/2008) Copii minori: Canși Șeyhmus, născut la data de 14 iulie 1993.” se va citi: „23. Canși Mehmet, fiul lui Șeyhmuș și Suphiye, cetățean turc, născut la data de 17 februarie 1962 în localitatea Mardin, Turcia, cu domiciliul actual în localitatea Ciolpani, str. Calea București nr. 27, județul Ilfov. (754/2008) Copii minori: Canși Șeyhmus, născut la data de 14 iulie 1993, și Canși Muhammed Mir, născut la data de 9 martie 2009. ” ★ La Ordinul ministrului justiției și libertăților cetățenești nr. 1.116/C/2009 privind redobândirea cetățeniei române de către unele persoane, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 15 aprilie 2009, se face următoarea rectificare (care nu aparține Redacției „Monitorul Oficial, Partea I”): — în anexa nr. 1, la poziția 21, în loc de: „21. Bogen Carmelia, fiica lui Klein Siegfried și Sofia Suzette, născută la data de 18 mai 1954 în București, România, cetățean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Rishon LeZion, str. Hameghila nr. 2. (220/2006).” se va citi: „21. Bogen Carmela, fiica lui Klein Siegfried și Sofia Suzette, născută la data de 18 mai 1954 în București, România, cetățean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Rishon LeZion, str. Hameghila nr. 2. (220/2006)”. ★ La Ordinul ministrului justiției și libertăților cetățenești nr. 1.214/C/2009 privind redobândirea cetățeniei române de către unele persoane, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 28 aprilie 2009, se face următoarea rectificare (care nu aparține Redacției „Monitorul Oficial, Partea I”): — în anexa nr. 1, la poziția 117, în loc de: „117. Șarban Valentina, fiica lui Becciu Eremia și Ecaterina (fiica lui Meliștean Pavel și Elena, născută la 15.02.1902 în localitatea Feștelița), născută la data de 19 mai 1970 în localitatea Feștelița, județul Tighina, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Ștefan Vodă, str. 31 August nr. 16, ap. 50. (14.089/2003) Copii minori: Șarban Cristian, născut la data de 23.01.1992, și Șarban Ecaterina, născută la data de 26.08.1997.” se va citi: „117. Becciv Valentina, fiica lui Becciu Eremia și Ecaterina (fiica lui Melișteanu Pavel și Elena, născută la 15.02.1902 în localitatea Feștelița), născută la data de 19 mai 1970 în localitatea Feștelița, județul Tighina, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Ștefan Vodă, str. 31 August nr. 16, ap. 50. (14.089/2003) Copii minori: Șarban Cristian, născut la data de 23.01.1992, și Șarban Ecaterina, născută la data de 26.08.1997.” ★ La Ordinul ministrului justiției și libertăților cetățenești nr. 1.238/C/2009 privind acordarea cetățeniei române unor persoane, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 269 din 24 aprilie 2009, se face următoarea rectificare (care nu aparține Redacției „Monitorul Oficial, Partea I”): — în anexă, la poziția 61, în loc de: „61. Ozcan Ayhan, fiul lui Ozcan Ismail și Ozcan Zatiye, cetățean turc, născut la data de 1 ianuarie 1963 în localitatea Sușehri, Turcia, cu domiciliul actual în localitatea Târgu Mureș, bd. 1 Decembrie 1918 nr. 47, ap. 7. (2.300/2008) Copii minori: Ozcan Mert, născut la data de 10.07.1997, Ozcan Mustafa, născut la data de 18.03.1999, și Ozcan Selin, născută la data de 17.09.2008.” se va citi: „61. Ozcan Ayhan, fiul lui Ozcan Ismail și Ozcan Zatiye, cetățean turc, născut la data de 1 ianuarie 1963 în localitatea Sușehri, Turcia, cu domiciliul actual în localitatea Târgu Mureș, bd. 1 Decembrie 1918 nr. 47, ap. 7. (2.300/2008) Copii minori: Ozcan Mert, născut la data de 10.07.1997, Ozcan Mustafa, născut la data de 18.03.1999, si Ozcan Selin, născută la data de 3.09.2008.” EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR MONITORUL OFICIAL „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru reiatii cu publicul, București, sos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A. 5 948368 431263 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 404/15.VI.2009 conține 16 pagini. Prețul: 3,20 lei ISSN 1453—4495