MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI PARTEA I Anul 177 (XXI) — Nr. 379 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI Șl ALTE ACTE Joⁱ- ⁴ ⁱuⁿⁱe ²⁰⁰⁹ SUMAR Nr. Pagina DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE Decizia nr. 741 din 12 mai 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. 1,2 și 3, art. 183 și art. 244 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, art. 19 alin. (4) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, precum și a dispozițiilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară........................................ 2-4 Decizia nr. 747 din 12 mai 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88 din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995.... 5-6 Decizia nr. 749 din 12 mai 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 din Ordonanța de urgența a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.......................................... 6-7 HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI 641. — Hotărâre privind scăderea din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului a unei părți dintr-un imobil aflat în administrarea Ministerului Administrației și Internelor, ca urmare a retrocedării acesteia către persoanele îndreptățite ........................ 8 642. — Hotărâre pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 908/2002 privind atestarea domeniului public al județului Vrancea, precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din județul Vrancea ........................ 9-15 Nr. Pagina 643. — Hotărâre privind transmiterea unui imobil din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Administrației și Internelor — Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră Călărași în domeniul public al municipiului Oltenița și în administrarea Consiliului Local al Municipiului Oltenița, județul Călărași ................ 16 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE 336. — Ordin al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale pentru modificarea Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 61/2008 privind stabilirea procedurilor pentru efectuarea controalelor fitosanitare............................... 17-21 1.233. — Ordin al președintelui Agenției Naționale a Funcționarilor Publici privind stabilirea domeniilor prioritare în care se organizează programe de formare pentru funcționari publici care ocupă funcții publice generale de conducere și execuție, precum și funcții publice specifice asimilate acestora ...................... 21 4.115. — Ordin al ministrului educației, cercetării și inovării privind aprobarea Metodologiei de organizare și desfășurare a examenului pentru certificarea competențelor profesionale în învățământul liceal, filiera vocațională..................................... 22-30 ★ Rectificări 31-32 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 379/4.VI.2009 DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE » 7 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 741 din 12 mai 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. 1, 2 și 3, art. 183 și art. 244 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, art. 19 alin. (4) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, precum și a dispozițiilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară Ioan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Tudorel Toader Puskâs Valentin Zoltân Augustin Zegrean Antonia Constantin Irina Loredana Gulie — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 28 alin. 1,2 și 3, art. 183 și art. 244 din Codul de procedură civilă, art. 19 alin. (4) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, precum și a prevederii referitoare la sesizarea Curții Constituționale din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, excepție ridicată de Emil Balaure în Dosarul nr. 10.962/99/2005 al Curții de Apel lași — Secția civilă. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 23D/2009, ce are ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 19 alin. (4) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, ale art. 183 și ale art. 244 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, excepție invocată de Emil Balaure în Dosarul nr. 24.678/3/2005 al Curții de Apel București — Secția a 11l-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate invocate în dosarele nr. 2.556D/2008 și nr. 23D/2009, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite condițiile conexării dosarelor. în temeiul art. 14 și al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, Curtea dispune conexarea Dosarului nr. 23D/2009 la Dosarul nr. 2.556D/2008, care a fost primul înregistrat. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul pe fond. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepțiilor de neconstituționalitate a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, a prevederilor art. 183 și ale art. 244 din Codul de procedură civilă, precum și a dispozițiilor art. 19 alin. (4) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat ca inadmisibile, iar în ceea ce privește excepțiile de neconstituționalitate a prevederilor art. 28 alin. 1, 2 și 3 din Codul de procedură civilă și ale art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, solicită respingerea acestora ca neîntemeiate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: Prin încheierile din 3 decembrie 2008 și din 27 noiembrie 2008, pronunțate în dosarele nr. 10.962/99/2005 și nr. 24.678/3/2005, Curtea de Apel lași — Secția civilă și Curtea de Apel București — Secția a lll-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. 1, 2 și 3, art. 183 din Codul de procedură civilă și art. 244 alin. 1 pct. 1 din același cod, art. 19 alin. (4) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, a prevederii referitoare la sesizarea Curții Constituționale din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, precum și a dispozițiilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepții ridicate de Emil Balaure în cauze având ca obiect o acțiune în pretenții, respectiv o obligație de a face. în motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor art. 21 alin. (3) din Constituție. Astfel, se arată că prevederile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 referitoare la sesizarea Curții Constituționale de către instanța în fața căreia s-a invocat excepția, precum și prevederile art. 28 alin. 1, 2 și 3 din Codul de procedură civilă, care consacră imposibilitatea recuzării membrilor întregii instanțe, îngrădesc dreptul părților la un proces echitabil. în același sens sunt și prevederile art. 183 și ale art. 244 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, prin redactarea defectuoasă, respectiv prin instituirea posibilității, iar nu a obligativității judecătorului de a suspenda cursul judecății, în cazul defăimării unui înscris ca fals, respectiv când dezlegarea pricinii atârnă, în totul sau în parte, de existența sau neexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți. De asemenea, autorul excepției consideră ca fiind neconstituționale dispozițiile art. 19 alin. (4) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, referitoare la interdicția pentru avocații — foști judecători de a pune concluzii la instanțele unde au funcționat, fiind nemulțumit de exercitarea în concret a profesiei de avocat de o anumită persoană. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 379/4.VI.2009 3 în ceea ce privește dispozițiile Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, precum și ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară sunt neconstituționale, nu se precizează în ce constă contradictorialitatea cu Legea fundamentală. Curtea de Apel lași — Secția civilă arată că dispozițiile art. 28 alin. 1, 2 și 3 din Codul de procedură civilă sunt constituționale, legiuitorul fiind îndreptățit să stabilească măsurile legislative adecvate pentru asigurarea unei bune desfășurări a proceselor și împiedicarea abuzului de drept, fără a restrânge accesul liber la justiție sau dreptul la apărare. De asemenea, arată că sunt constituționale și prevederile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, referitoare la sesizarea Curții Constituționale de către instanța în fața căreia s-a invocat excepția, și nu în mod direct, de către părți. Exercitarea oricărui drept procesual nu se poate face decât într-un cadru juridic, stabilit de către legiuitor, cu respectarea unor exigențe de natură a preveni eventualele abuzuri și tergiversarea soluționării cauzelor. Prevederile art. 183 din Codul de procedură civilă sunt constituționale, legiuitorul lăsând la aprecierea judecătorului oportunitatea suspendării cursului judecății, asigurându-se astfel respectarea dreptului la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil, prin împiedicarea tentativelor abuzive de tergiversare a judecății. Sunt constituționale și dispozițiile art. 244 din Codul de procedură civilă, consacrând dreptul, dar și datoria judecătorului de a suspenda judecata numai dacă soluția care s-ar da într-o altă pricină ar fi de natură a influența în mod decisiv soluționarea acțiunii. în ceea ce privește invocarea excepției de neconstitu- ționalitate a prevederilor art. 51 alin. (4) din Legea nr. 51/1995, în opinia instanței de judecată, acestea nu au legătură cu obiectul cauzei. Curtea de Apel București — Secția a IIl-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie apreciază că prevederile legale criticate sunt constituționale. în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul- raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată. Potrivit motivării excepției, obiectul acesteia îl constituie prevederile art. 28 alin. 1, 2 și 3, ale art. 183 și art. 244 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, cu modificările și completările ulterioare, art. 19 alin. (4) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 6 martie 2001, ale art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004, precum și dispozițiile Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, și ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005. Prevederile legale criticate au următorul cuprins: — art. 28 alin. 1,2 și 3 din Codul de procedură civilă: „Nu se pot recuza judecătorii, rude sau afini ai acelora care stau în judecată ca tutor, curator, consiliu judiciar sau director al unei instituții publice sau societăți comerciale, când aceștia nu au interes personal în judecarea pricinii. Nu se pot recuza toți judecătorii unei instanțe sau ai unei secții a acesteia. Pentru aceleași motive de recuzare nu se poate formula o nouă cerere împotriva aceluiași judecător. — art. 183 din Codul de procedură civilă: „Dacă partea care defaimă înscrisul ca fals arată pe autorul sau complicele falsului, instanța poate suspenda judecata pricinii, înaintând înscrisul procurorului împreună cu procesul-verbal ce se va încheia. — art. 244 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă: „Instanța poate suspenda judecata: 1. când dezlegarea pricinii atârnă, în totul sau în parte, de existența sau neexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți;" — art. 19 alin. (4) din Legea nr. 51/1995: „(4)Avocații— foști judecători nu pot pune concluzii la instanțele unde au funcționat, iar foștii procurori și cadre de poliție nu pot acorda asistență juridică la unitatea de urmărire penală la care și-au desfășurat activitatea, timp de 2 ani de la încetarea funcției respective. — art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992: „(4) Sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți. Dacă excepția a fost ridicată din oficiu, încheierea trebuie motivată, cuprinzând și susținerile părților, precum și dovezile necesare. ” Dispozițiile constituționale invocate în motivarea excepției sunt cuprinse în art. 21 alin. (3) referitor la dreptul părților la un proces echitabil și soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele: I. Referitor la critica de neconstituționalitate a prevederilor art. 183 și ale art. 244 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că autorul excepției este nemulțumit de modalitatea de redactare a acestor texte de lege, susținând, în esență, că legiuitorul ar fi trebuit să instituie obligativitatea, iar nu posibilitatea judecătorului de a suspenda cursul judecății, în cazul defăimării unui înscris ca fals, respectiv când dezlegarea pricinii atârnă, în totul sau în parte, de existența sau neexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți. Prin urmare, autorul excepției solicită indirect modificarea textului de lege criticat, ceea ce, din perspectiva dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”, apare ca inadmisibil. II. Autorul excepției mai susține neconstituționalitatea prevederilor art. 19 alin. (4) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, referitoare la 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 379/4.VL2009 interdicția pentru avocații — foști judecători de a pune concluzii la instanțele unde au funcționat, fiind nemulțumit de exercitarea în concret a profesiei de avocat de o anumită persoană. Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a fost invocată într-o cauză având ca obiect o acțiune în pretenții, astfel încât excepția invocată nu are legătură cu cauza dedusă judecății. Prin urmare, având în vedere dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora, Curtea Constituțională nu poate decide decât asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstitu- ționalitatea „unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei”, Curtea urmează să respingă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 19 alin. (4) din Legea nr. 51/1995 ca inadmisibilă. III. în ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, precum și ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, se constată că aceasta nu este motivată, în sensul cerințelor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit căruia „Sesizările trebuie făcute în formă scrisă și motivate". încălcarea acestor dispoziții imperative are drept consecință imposibilitatea exercitării controlului de constituționalitate, Curtea neputându-se substitui autorului sesizării, invocând unul sau mai multe motive de neconstituționalitate în locul acestuia, inițiativă care ar echivala cu un control din oficiu, ceea ce este inadmisibil. IV. Prevederile art. 28 alin. 1, 2 și 3 din Codul de procedură civilă instituie anumite condiții în care se poate face recuzarea judecătorilor unei instanțe ori a unei secții a acesteia, ori în care se poate formula o nouă cerere de recuzare împotriva aceluiași judecător. Prin urmare, textele de lege criticate reprezintă norme de procedură prin intermediul cărora legiuitorul instituie cadrul legal pentru exercitarea dreptului procedural de recuzare, în deplin acord cu dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege. Pe de altă parte, textele de lege criticate realizează o veritabilă protecție a justițiabilului împotriva încercărilor nejustificate de tergiversare a soluționării cauzei, restrângând posibilitățile părților de a solicita suspendarea judecării cauzei doar la acele situații care se justifică rațional. De altfel, așa cum s-a statuat în jurisprudență Curții Constituționale, liberul acces la justiție semnifică faptul că orice persoană se poate adresa instanțelor judecătorești pentru apărarea drepturilor, a libertăților sau a intereselor sale legitime, iar nu faptul că acest drept nu poate fi supus niciunei condiționări. în consecință, susținerile autorului excepției referitoare la îngrădirea dreptului constituțional la un proces echitabil, prin imposibilitatea recuzării membrilor întregii instanțe, sunt nefondate. V. Referitor la susținerea autorului excepției potrivit căreia sesizarea Curții Constituționale de către instanța în fața căreia s-a invocat excepția, iar nu direct de către părți, ar contraveni dreptului constituțional la un proces echitabil, aceasta nu poate fi reținută. Astfel, Curtea constată că prevederile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 sunt norme de procedură pe care instanța care a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate este obligată să le aplice în vederea selectării doar a acelor excepții care, potrivit legii, pot face obiectul controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, unica autoritate de jurisdicție constituțională. Prin urmare, instanța de judecată se pronunță doar asupra oportunității sesizărilor, cu obligația de a respinge ca inadmisibile pe acelea care nu îndeplinesc condițiile legii, având rolul unui filtru al excepției de neconstituționalitate invocate de părți. Instituind imposibilitatea sesizării Curții Constituționale direct de către părți, legiuitorul a avut în vedere prevenirea eventualelor abuzuri și tergiversarea cauzelor deduse judecății, în deplin acord cu dispozițiile art. 57 din Constituție, potrivit cărora drepturile și libertățile constituționale trebuie exercitate cu bună-credință, fără a încălca drepturile și libertățile celorlalți. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: I. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 183 și ale art. 244 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, art. 19 alin. (4) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, și a dispozițiilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Emil Balaure în Dosarul nr. 10.962/99/2005 al Curții de Apel lași — Secția civilă și în Dosarul nr. 24.678/3/2005 al Curții de Apel București — Secția a IIl-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie. II. Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 28 alin. 1,2 și 3 din Codul de procedură civilă și ale art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, excepție invocată de același autor în Dosarul nr. 10.962/99/2005 al Curții de Apel lași — Secția civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 12 mai 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Irina Loredana Gulie MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 379/4.VI.2009 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ » 5 DECIZIA Nr. 747 din 12 mai 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88 din Legea notarilor publici si a activității notariale nr. 36/1995 » 7 loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Tudorel Toader Puskăs Valentin Zoltăn Augustin Zegrean Antonia Constantin Irina Loredana Gulie — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 88 din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, excepție invocată de Valeria Petrof și Bogdan Petrof în Dosarul nr. 4.998/300/2006 al Curții de Apel București — Secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza se află în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției ca neîntemeiată, invocând în acest sens și jurisprudența Curții Constituționale în materie. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 4 decembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 4.998/300/2006, Curtea de Apel București — Secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstitu- ționalitate a dispozițiilor art. 88 din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995. Excepția a fost invocată de Valeria Petrof și Bogdan Petrof într-o cauză având ca obiect constatarea nulității unui certificat de moștenitor. în motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor art. 21 alin. (1) și (2) referitoare la liberul acces la justiție și neîngrădirea prin lege a exercitării acestui drept, deoarece interzic promovarea unei acțiuni în justiție, pentru anularea unui certificat de moștenitor, persoanelor care nu au vocație succesorală la respectiva succesiune. Curtea de Apel București — Secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală și-a exprimat opinia în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstitu- ționalitate. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul acesteia îl constituie prevederile art. 88 din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 16 mai 1995, având următorul cuprins: „Cei care se consideră vată mâți în drepturile lor prin emiterea certificatului de moștenitor pot cere instanței judecătorești anularea acestuia și stabilirea drepturilor lor, conform legii. Până la anularea sa prin hotărâre judecătorească, certificatul de moștenitor face dovada deplină în privința calității de moștenitor și a cotei sau bunurilor care se cuvin fiecărui moștenitor în parte. în cazul anulării certificatului de moștenitor, notarul public va elibera un nou certificat, pe baza hotărârii judecătorești definitive și irevocabile. în acest scop, instanțelor judecătorești le revine obligația de a trimite la biroul notarului public competent în soluționarea cauzei copie de pe hotărârea rămasă definitivă și irevocabilă, împreună cu dosarul notarial, dacă a fost cerut în timpul judecății. ” Excepția de neconstituționalitate se raportează la prevederile constituționale cuprinse în art. 21 alin. (1) și (2) referitoare la liberul acces la justiție și neîngrădirea prin lege a exercitării acestui drept. Examinând excepția, Curtea constată următoarele: Prevederile art. 88 alin. 1 au mai fost supuse controlului de constituționalitate, prin raportare la dispozițiile constituționale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în fața legii, ale art. 24 privind dreptul la apărare și ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată, însă cu o motivare identică celei din prezenta cauză. Cu acel prilej, făcând referire la jurisprudența sa anterioară, Curtea a reținut că susținerea autorului excepției referitoare la excluderea, în temeiul prevederile de lege criticate, a posibilității persoanelor străine de moștenire de a contesta certificatul de moștenitor este nefondată, dat fiind că în cuprinsul textului de lege nu se face nicio distincție între succesori și terțele persoane care ar putea fi vătămate prin folosirea unui certificat de moștenitor emis cu încălcarea legii. Pe de altă parte, Curtea a reținut că, potrivit art. 99 alin. 1 coroborat cu art. 100 alin. 1 din Legea nr. 36/1995, actele notariale sunt supuse controlului judecătoresc și pot fi atacate de părți sau de orice persoană interesată prin acțiune în anulare la instanța judecătorească, în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă. Considerentele pronunțate în decizia menționată își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, astfel încât este neîntemeiată susținerea autorului excepției privind încălcarea dreptului la acces liber la justiție de către dispozițiile art. 88 din Legea notarilor publici și a activității notariale. 6 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 379/4.VI.2009 Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1— 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88 din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, excepție invocată de Valeria Petrof și Bogdan Petrof în Dosarul nr. 4.998/300/2006 al Curții de Apel București — Secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 12 mai 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Irina Loredana Gulie CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 749 din 12 mai 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Tudorel Toader Puskâs Valentin Zoltân Augustin Zegrean Antonia Constantin Irina Loredana Gulie — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, excepție invocată de Societatea Comercială „Branska Prod” — S.R.L. în Dosarul nr. 11.625/325/2007 al Tribunalului Timiș — Secția comercială și de contencios administrativ. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza se află în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției ca neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 9 decembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 11.625/325/2007, Tribunalul Timiș — Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscal. Excepția a fost invocată de Societatea Comercială „Branska Prod” — S.R.L. într-o cauză având ca obiect plângerea împotriva unui proces- verbal de contravenție emis de Garda Financiară Timiș. în motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că termenul de 3 luni în care se instituie suspendarea activității unui agent economic care nu și-a îndeplinit obligația referitoare la utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale sau emiterea bonurilor fiscale în condițiile legii este neconstituțional, pe de o parte, pentru că legea-cadru în materie de contravenții, și anume Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, nu impune un termen minimal sau maximal al duratei sancțiunii complementare, iar pe de altă parte, pentru că nu există un control al instanței de judecată asupra acestui termen, în sensul reducerii acestuia. Sancțiunea suspendării activității agentului economic care nu s-a dotat cu aparate de marcat electronice fiscale este mai blândă față de aceeași sancțiune impusă unui agent economic care nu a utilizat aceste aparate, deoarece, în prima situație, durata suspendării poate fi mai mică de 3 luni, în funcție de diligența agentului economic de a face să înceteze situația care a generat sancțiunea. Tribunalul Timiș — Secția comercială si de contencios administrativ și-a exprimat opinia în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 379/4.VI.2009 7 Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul acesteia îl constituie prevederile art. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 21 ianuarie 2005, având următorul cuprins: „( 1) Neîndeplinirea obligației agenților economici prevăzuți la art. 1 de a se dota cu aparate de marcat electronice fiscale la termenele prevăzute la art. 6 atrage și suspendarea activității unității până la momentul înlăturării cauzelor care au generat aceasta. (2) Nerespectarea de către agenții economici a prevederilor art. 10 lit. b), referitoare la neutilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale, neemiterea bonurilor fiscale pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate, emiterea de bonuri cu o valoare inferioară celei reale și nereintroducerea datelor înscrise pe rola-jurnal privind tranzacțiile efectuate de la ultima închidere zilnică până în momentul ștergerii memoriei operative, atrage și suspendarea activității unității pe o perioadă de 3 luni. ” Excepția de neconstituționalitate se raportează la prevederile constituționale cuprinse în art. 16 — Egalitatea în drepturi, art. 20 — Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 —Accesul liber la justiție, art. 24 — Dreptul la apărare, art. 44 alin. (1) referitor la garantarea dreptului de proprietate și a creanțelor asupra statului, alin. (2) teza întâi privind garantarea și ocrotirea proprietății private, alin. (8) referitor la averea dobândită licit și alin. (9) privind bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții, art. 45 — Libertatea economică, art. 53 — Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, precum și art. 135 alin. (1) privind caracterul de economie de piață al economiei României și alin. (2) lit. a) referitoare la obligația statului de a asigura libertatea comerțului, protecția concurenței loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție. Examinând excepția, Curtea constată următoarele: Prevederile art. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași dispoziții constituționale invocate și în prezenta cauză, și cu aceeași motivare. Astfel, prin Decizia nr. 571 din 7 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464 din 10 iulie 2007, Curtea a statuat, invocând jurisprudența sa anterioară, că măsura dispusă de textul de lege criticat este justificată de imperativul protejării interesului social și al ordinii de drept, prin adoptarea unor măsuri specifice de preîntâmpinare și sancționare a faptelor care generează sau ar putea genera fenomene economice negative, cum ar fi evaziunea fiscală. De asemenea, s-a arătat că agentul economic în activitatea căruia s-a constatat săvârșirea unei contravenții nu poate invoca principiul libertății economice, în condițiile în care acesta nu a respectat prevederile legale. în legătură cu invocarea încălcării prevederilor art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituție, s-a reținut, în decizia menționată, că, într-adevăr, potrivit acestui text, statul trebuie să asigure libertatea comerțului, protecția concurenței loiale, precum și crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție, dar cu respectarea dispozițiilor legale în materie. Or, în acest domeniu, cadrul legislativ îl constituie însăși reglementarea criticată, astfel că și această susținere urmează a fi înlăturată. întrucât criticile de neconstituționalitate privesc aceleași aspecte și având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluțiile și considerentele cuprinse în deciziile menționate își mențin valabilitatea și în cauza de față. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, excepție invocată de Societatea Comercială „Branska Prod” — S.R.L. în Dosarul nr. 11.625/325/2007 al Tribunalului Timiș — Secția comercială și de contencios administrativ. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 12 mai 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Irina Loredana Gulie 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 379/4.VL2009 HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE privind scăderea din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului a unei părți dintr-un imobil aflat în administrarea Ministerului Administrației și Internelor, ca urmare a retrocedării acesteia către persoanele îndreptățite Având în vedere prevederile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 2 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art. 1. — Se aprobă scăderea din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului a unei părți din imobilul înregistrat la poziția nr. M.F.P. 113.973, aflat în administrarea Ministerului Administrației și Internelor, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, ca urmare a retrocedării acesteia către persoanele îndreptățite, în condițiile legii. Art. 2. — Ministerul Administrației și Internelor își va actualiza în mod corespunzător datele din evidența cantitativ-valorică și, împreună cu Ministerul Finanțelor Publice, va opera modificarea corespunzătoare a anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările și completările ulterioare. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Viceprim-ministru, ministrul administrației și internelor, Dan Nica Ministrul finanțelor publice, Gheorghe Pogea București, 27 mai 2009. Nr. 641.’ ANEXĂ DATELE DE IDENTIFICARE a părții din imobilul care se scade din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, ca urmare a retrocedării către persoanele îndreptățite Numărul Locul unde Persoana juridică de identificare este situat de la care se scade Caracteristicile imobilului atribuit de imobilul imobilul Ministerul Finanțelor Publice București, Ministerul Administrației și Internelor, Teren str. Stelea Spătaru prin Direcția Generală de Poliție Suprafața = 606,47 m2 nr. 13, sectorul 3 a Municipiului București Corp 1 Suprafața construită = 275 m2 Suprafața desfășurată = 1.062,40 m2 113.973 (parțial) Corp 2 Suprafața construită = 54,88 m2 Suprafața desfășurată = 150,26 m2 Valoarea de inventar = 58,84 lei 9 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 379/4.VI.2009 GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 908/2002 privind atestarea domeniului public al județului Vrancea, precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din județul Vrancea în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 21 alin. (3) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Articol unic. — Hotărârea Guvernului nr. 908/2002 privind atestarea domeniului public al județului Vrancea, precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din județul Vrancea, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 și 663 bis din 6 septembrie 2002, cu modificările și completările ulterioare, se completează cu o nouă anexă pentru atestarea apartenenței bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Ploscuțeni, județul Vrancea, înființată prin Legea nr. 206/2003, respectiv anexa nr. 66 „Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Ploscuțeni”, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Viceprim-ministru, ministrul administrației și internelor, Dan Nica București, 27 mai 2009. Nr. 642.’ ANEXĂ (Anexa nr. 66 la Hotărârea Guvernului nr. 908/2002) INVENTARUL bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Ploscuțeni Nr. Codul Anul dobândirii sau, Valoarea Situația juridică actuală crt. de clasificare Denumirea bunului Elemente de identificare după caz, al dării de inventar Denumirea actului de proprietate în folosință --- lei --- sau alte acte doveditoare 0 1 2 3 4 5 6 SECȚIUNEA 1 Bunuri imobile Comuna Ploscuțeni, Hotărârea Consiliului Local sat Ploscuțeni, Ploscuțeni nr. 5/26.02.2009 1 1.3.7.1. Drum comunal de la ieșire Ploscuțeni 2003 20.000 și Hotărârea Consiliului la intrare Argea Local Homocea 2 km balast nr. 21/19.06.2003 Comuna Ploscuțeni, Hotărârea Consiliului Local sat Ploscuțeni, Ploscuțeni nr. 5/26.02.2009 2 1.3.7.1. Drum comunal de la ieșire Ploscuțeni 2003 10.000 și Hotărârea Consiliului la fostul sediu C.A.P. Local Homocea 1 km balast nr. 21/19.06.2003 Comuna Ploscuțeni, Hotărârea Consiliului Local sat Ploscuțeni, Ploscuțeni nr. 5/26.02.2009 3 1.3.7.1. Drum comunal de la Imbrea Alexandru 2003 15.000 și Hotărârea Consiliului spre Horghidan Local Homocea 1,5 km balast nr. 21/19.06.2003 Comuna Ploscuțeni, sat Ploscuțeni, Hotărârea Consiliului Local de la Lorenț Ion Ploscuțeni nr. 5/26.02.2009 4 1.3.7.1. Uliță comunală la Solomon leronom, 2003 25.000 și Hotărârea Consiliului cimitirul vechi, Local Homocea David Vasile nr. 21/19.06.2003 1,8 km balast 10 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 379/4.VI.2009 0 1 2 3 4 5 6 Comuna Ploscuțeni, sat Ploscuțeni, de la David Vasile la Diacu Dumitru, Biserica Catolică, Hotărârea Consiliului Local Vargă Gheorghe, Ploscuțeni nr. 5/26.02.2009 5 1.3.7.1. Uliță comunală Angheluță Marian, 2003 25.000 și Hotărârea Consiliului Damoc Marin, Local Homocea Antici losif, nr. 21/19.06.2003 Butnaru Eronim, Damoc Mihai, Frâncu Ștefan, 2,5 km balast Comuna Ploscuțeni, sat Ploscuțeni, de la Frâncu Ion Hotărârea Consiliului Local la Bogatu Eugen, Ploscuțeni nr. 5/26.02.2009 6 1.3.7.1. Uliță comunală Benedic Anton, 2003 18.000 și Hotărârea Consiliului Ignat Petrea, Local Homocea Lorenț Petrea, nr. 21/19.06.2003 Doboș Ștefan la Imbrea Alexandru, 1,8 km balast Comuna Ploscuțeni, Hotărârea Consiliului Local sat Ploscuțeni, Ploscuțeni nr. 5/26.02.2009 7 1.3.7.1. Uliță comunală de la Doboș Petrică 2003 2.000 și Hotărârea Consiliului la Doboș lojă, Local Homocea 0,2 km balast nr. 21/19.06.2003 Comuna Ploscuțeni, Hotărârea Consiliului Local sat Ploscuțeni, Ploscuțeni nr. 5/26.02.2009 8 1.3.7.1. Uliță comunală de la Bogatu Petre 2003 2.000 și Hotărârea Consiliului la cimitirul romano- Local Homocea catolic, 0,2 km balast nr. 21/19.06.2003 Comuna Ploscuțeni, sat Ploscuțeni, Hotărârea Consiliului Local de la Benedic Aurel Ploscuțeni nr. 5/26.02.2009 9 1.3.7.1. Uliță comunală la Biserica Ortodoxă 2003 8.600 și Hotărârea Consiliului din Carpeni, Local Homocea Maradin Gheorghe, nr. 21/19.06.2003 Nistor Ion la Palu Ion (Micaci), 0,86 km balast Comuna Ploscuțeni, Hotărârea Consiliului Local sat Ploscuțeni, de la Nicu Ploscuțeni nr. 5/26.02.2009 10 1.3.7.1. Uliță comunală Vasile la Damoc Vasile 2003 4.000 și Hotărârea Consiliului până la lacob Petrică, Local Homocea 0,4 km balast nr. 21/19.06.2003 Comuna Ploscuțeni, Hotărârea Consiliului Local sat Ploscuțeni, Ploscuțeni nr. 5/26.02.2009 11 1.3.7.1. Uliță comunală de la Benedic Ferdinant 2003 10.000 și Hotărârea Consiliului la Dima Ghe. (Piciu), Local Homocea 1 km balast nr. 21/19.06.2003 Comuna Ploscuțeni, Hotărârea Consiliului Local sat Ploscuțeni, Ploscuțeni nr. 5/26.02.2009 12 1.3.7.1. Uliță comunală de la Susanu losif 2003 10.000 și Hotărârea Consiliului la Susanu Petrea Local Homocea la Butnaru Cătălin (Imaș), nr. 21/19.06.2003 1 km balast MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 379/4.VI.2009 11 0 1 2 3 4 5 6 Comuna Ploscuțeni, Hotărârea Consiliului Local sat Ploscuțeni, Ploscuțeni nr. 5/26.02.2009 13 1.3.7.1. Uliță comunală de la Lorenț Felician 2003 8.000 și Hotărârea Consiliului la Butnaru Cătălin Local Homocea la Baciu Cecilia, nr. 21/19.06.2003 0,8 km balast Comuna Ploscuțeni, Hotărârea Consiliului Local sat Ploscuțeni, Ploscuțeni nr. 5/26.02.2009 14 1.3.7.1. Uliță comunală de la Butnaru Petrică 2003 8.000 și Hotărârea Consiliului la Nicu Ion, Local Homocea 0,8 km balast nr. 21/19.06.2003 Comuna Ploscuțeni, sat Argea, de la Cimbală Marin la Drăgălai Ion, Hotărârea Consiliului Local Oprea Strătică, Ploscuțeni nr. 5/26.02.2009 15 1.3.7.1. Uliță comunală Radu Ghe, Bou Aurel, 2003 15.000 și Hotărârea Consiliului Crețu Mihai, Magazin Local Homocea sătesc, la Drăgălai loniță nr. 21/19.06.2003 până la Radu Ion (Roată), 1,5 km balast Comuna Ploscuțeni, Hotărârea Consiliului Local sat Ploscuțeni, podețe Ploscuțeni nr. 5/26.02.2009 16 1.3.17. Podețe pe ulițe din tuburi beton armat, 2003 1.000 și Hotărârea Consiliului o bucată, Local Homocea Gherguț Mihai-Sărățel nr. 21/19.06.2003 Comuna Ploscuțeni, Hotărârea Consiliului Local sat Ploscuțeni, podețe Ploscuțeni nr. 5/26.02.2009 17 1.3.17. Podețe pe ulițe din tuburi beton armat, 2003 1.000 și Hotărârea Consiliului o bucată, Local Homocea Doboș Ștefan (Garai) nr. 21/19.06.2003 Comuna Ploscuțeni, Hotărârea Consiliului Local sat Ploscuțeni, podețe Ploscuțeni nr. 5/26.02.2009 18 1.3.17. Podețe pe ulițe din tuburi beton armat, 2003 1.000 și Hotărârea Consiliului o bucată, Local Homocea Boghiu lon-lgnat nr. 21/19.06.2003 Comuna Ploscuțeni, Hotărârea Consiliului Local sat Ploscuțeni, podețe Ploscuțeni nr. 5/26.02.2009 19 1.3.17. Podețe pe ulițe din tuburi beton armat, 2003 1.000 și Hotărârea Consiliului o bucată, Local Homocea Minea Gheorghe (CAP) nr. 21/19.06.2003 Comuna Ploscuțeni, Hotărârea Consiliului Local sat Ploscuțeni, podețe Ploscuțeni nr. 5/26.02.2009 20 1.3.17. Podețe pe ulițe din tuburi beton armat, 2003 1.000 și Hotărârea Consiliului o bucată, Local Homocea Mihăeș Ion (Barangă) nr. 21/19.06.2003 Comuna Ploscuțeni, Hotărârea Consiliului Local sat Ploscuțeni, Ploscuțeni nr. 5/26.02.2009 21 1.3.17. Podețe pe ulițe Podețe din tuburi beton 2003 1.000 și Hotărârea Consiliului armat, o bucată, Local Homocea Peride Dan (Piriduș) nr. 21/19.06.2003 Comuna Ploscuțeni, Hotărârea Consiliului Local sat Ploscuțeni, Ploscuțeni nr. 5/26.02.2009 22 1.3.17. Podețe pe ulițe Podețe din tuburi beton 2003 1.000 și Hotărârea Consiliului armat, o bucată, Local Homocea Frîncu Ștefan (Sergentu) nr. 21/19.06.2003 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 379/4.VI.2009 0 1 2 3 4 5 6 Comuna Ploscuțeni, Hotărârea Consiliului Local sat Ploscuțeni, Ploscuțeni nr. 5/26.02.2009 23 1.3.17. Podețe pe ulițe podețe din tuburi beton 2003 1.000 și Hotărârea Consiliului armat, o bucată, Local Homocea lancu Petru nr. 21/19.06.2003 Comuna Ploscuțeni, Hotărârea Consiliului Local sat Ploscuțeni, Ploscuțeni nr. 5/26.02.2009 24 1.3.17. Podețe pe ulițe podețe din tuburi beton 2003 1.000 și Hotărârea Consiliului armat, o bucată, Local Homocea Nicu Dumitru (Tarpan) nr. 21/19.06.2003 Comuna Ploscuțeni, Hotărârea Consiliului Local sat Ploscuțeni, Ploscuțeni nr. 5/26.02.2009 25 1.3.17. Podețe pe ulițe podețe din tuburi beton 2003 1.000 și Hotărârea Consiliului armat, o bucată, Local Homocea Butnaru Petrea (Galiț) nr. 21/19.06.2003 Comuna Ploscuțeni, sat Ploscuțeni, Hotărârea Consiliului Local 26 1.3.17. Podeț Grădinița Braniște, 2009 37.137,4 Ploscuțeni nr. 5/26.02.2009 podeț din beton armat, 3 bucăți Comuna Ploscuțeni, 27 1.3.17. Pod sat Ploscuțeni, 2009 4.200 Hotărârea Consiliului Local Intersecție Palu Ghe Ploscuțeni nr. 5/26.02.2009 (Ziaristu), o bucată Comuna Ploscuțeni, 28 1.3.17. Pod sat Ploscuțeni, intersecție 2009 4.200 Hotărârea Consiliului Local Butnaru Dumitru (Potop), Ploscuțeni nr. 5/26.02.2009 o bucată Comuna Ploscuțeni, 29 1.3.17. Pod sat Ploscuțeni, Biserica 2009 6.128,72 Hotărârea Consiliului Local Ortodoxă Carpeni, Ploscuțeni nr. 5/26.02.2009 o bucată Comuna Ploscuțeni, Hotărârea Consiliului Local sat Argea Ploscuțeni nr. 5/26.02.2009 30 1.3.7.1. Drum agricol Drum de pământ T 112, 2003 1.000,0 și Hotărârea Consiliului P982 1 km Local Homocea nr. 21/19.06.2003 Comuna Ploscuțeni, Hotărârea Consiliului Local sat Argea Ploscuțeni nr. 5/26.02.2009 31 1.3.7.1. Drum agricol Drum de pământ T 112, 2003 800,0 și Hotărârea Consiliului P 985-Conteasa 0,8 km Local Homocea nr. 21/19.06.2003 Comuna Ploscuțeni, Hotărârea Consiliului Local sat Ploscuțeni Ploscuțeni nr. 5/26.02.2009 32 1.3.7.1. Drum agricol Drum de pământ T.111 2003 1.800,0 și Hotărârea Consiliului P.967-Oancea 1,8 km Local Homocea nr. 21/19.06.2003 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 379/4.VL2009 13 0 1 2 3 4 5 6 Comuna Ploscuțeni, Hotărârea Consiliului Local sat Ploscuțeni Ploscuțeni nr. 5/26.02.2009 33 1.3.7.1. Drum agricol Drum de pământ 2003 1.000,0 și Hotărârea Consiliului T.109 P.901-Basog 1 km Local Homocea nr. 21/19.06.2003 Comuna Ploscuțeni, Hotărârea Consiliului Local sat Ploscuțeni Ploscuțeni nr. 5/26.02.2009 34 1.3.7.1. Drum agicol Drum de pământ, 2003 2.200,0 și Hotărârea Consiliului T.101, 102, 103, 104, Local Homocea Cucuieți, 2,2 km nr. 21/19.06.2003 Comuna Ploscuțeni, Hotărârea Consiliului Local sat Ploscuțeni Ploscuțeni nr. 5/26.02.2009 35 1.3.7.1. Drum agricol Drum de pământ 2003 4.200,0 și Hotărârea Consiliului T 92, 93, Ciorba, 4,2 km Local Homocea nr. 21/19.06.2003 Comuna Ploscuțeni, Hotărârea Consiliului Local sat Ploscuțeni Ploscuțeni nr. 5/26.02.2009 36 1.3.7.1. Drum agricol Drum de pământ T.101, 2003 1.000,0 și Hotărârea Consiliului lleșoaia, 1 km Local Homocea nr. 21/19.06.2003 Comuna Ploscuțeni, Hotărârea Consiliului Local sat Ploscuțeni Ploscuțeni nr. 5/26.02.2009 37 1.3.7.1. Drum agricol Drum de pământ T 99, 2003 800,0 și Hotărârea Consiliului Ghețasca, 0,8 km Local Homocea nr. 21/19.06.2003 Comuna Ploscuțeni, Hotărârea Consiliului Local sat Ploscuțeni Ploscuțeni nr. 5/26.02.2009 38 1.3.7.1. Drum agricol Drum de pământ T 98, 2003 1.800,0 și Hotărârea Consiliului Rândul Popii 1,8 km Local Homocea nr. 21/19.06.2003 Comuna Ploscuțeni, Hotărârea Consiliului Local sat Ploscuțeni Ploscuțeni nr. 5/26.02.2009 39 1.3.7.1. Drum agricol Drum de pământ T 99, 2003 1.600,0 și Hotărârea Consiliului Bursucărie 1,6 km Local Homocea nr. 21/19.06.2003 Comuna Ploscuțeni, Hotărârea Consiliului Local sat Ploscuțeni Ploscuțeni nr. 5/26.02.2009 40 1.3.7.1. Drum agricol Drum de pământ 2003 4.000,0 și Hotărârea Consiliului T97, Neagra 4 km Local Homocea nr. 21/19.06.2003 Comuna Ploscuțeni, sat Ploscuțeni Hotărârea Consiliului Local Drum de pământ Ploscuțeni nr. 5/26.02.2009 41 1.3.7.1. Drum agricol T.85,84,59,80,60, 2003 4.500,0 și Hotărârea Consiliului 62,88,66,63,65 ---C.A.P. Local Homocea Ploscuțeni --- nr. 21/19.06.2003 sediu C.A.P. Homocea 4,5 km Comuna Ploscuțeni, Hotărârea Consiliului Local sat Ploscuțeni Ploscuțeni nr. 5/26.02.2009 42 1.3.7.1. Drum agricol Drum de pământ T.84,59, 2003 1.100,0 și Hotărârea Consiliului de la DJ 252 la pădurea Local Homocea Ocolului Silvic Adjud nr. 21/19.06.2003 1,1 km 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 379/4.VI.2009 0 1 2 3 4 5 6 Comuna Ploscuțeni, sat Ploscuțeni Hotărârea Consiliului Local Drum de pământ Ploscuțeni nr. 5/26.02.2009 43 1.3.7.1. Drum agricol T.59,60,61,80 --- 2003 1.400,0 și Hotărârea Consiliului de la Podul lui Ciuraru Local Homocea la pădurea Ocolului Silvic nr. 21/19.06.2003 Adjud 1,4 km Comuna Ploscuțeni, Hotărârea Consiliului Local Piața sat Ploscuțeni Ploscuțeni nr. 5/26.02.2009 44 1.5.9. agroalimentară Suprafața construită = 2003 1.632 și Hotărârea Consiliului 616 mp, T27, P844 Local Homocea nr. 21/19.06.2003 Comuna Ploscuțeni, Hotărârea Consiliului Local Parcul cu baza sat Ploscuțeni Ploscuțeni nr. 5/26.02.2009 45 1.5.9. sportivă T23, P756,760,761, 2003 13.014,8 și Hotărârea Consiliului Suprafața = 12.350 mp Local Homocea nr. 21/19.06.2003 Comuna Ploscuțeni, Hotărârea Consiliului Local sat Ploscuțeni Ploscuțeni nr. 5/26.02.2009 46 1.6.4. Clădire primărie Suprafața construită = 2003 492,7 și Hotărârea Consiliului 144 mp Local Homocea Teren aferent = 1.088 mp nr. 21/19.06.2003 T.27.P844 Comuna Ploscuțeni, Hotărârea Consiliului Local sat Ploscuțeni Ploscuțeni nr. 5/26.02.2009 Suprafața construită = și Hotărârea Consiliului 47 1.6.2. Cămin cultural 554,94 mp 2003 270.107,1 Local Homocea Scena de vară = 20 mp nr. 21/19.06.2003, Teren aferent HCL Ploscuțeni nr. 20/2005, T23.P7571065 mp nr. 19, 20/2006 Comuna Ploscuțeni, Hotărârea Consiliului Local sat Ploscuțeni Ploscuțeni nr. 5/26.02.2009 Dispensar Suprafața construită și Hotărârea Consiliului 48 1.6.2. medical 177 mp, 2003 54.362,9 Local Homocea 84 mp anexe nr. 21/19.06.2003, Teren aferent = 1.924 mp HCL Ploscuțeni nr. 25/2008 T24, P858 Comuna Ploscuțeni, sat Ploscuțeni Hotărârea Consiliului si sat Argea Local Homocea 49 2.4.2.10. Pășune T.54, 56, 65, 67, 68, 69, 2003 168.275,9 nr. 21/19.06.2003, 70, 74, 79, 80, 84, 86, 88, HCL Ploscuțeni nr. 11/2003 95, 96, 97, 98, 101, 108, 111, 112, 204,76 ha Comuna Ploscuțeni, Hotărârea Consiliului Local Albia majoră a sat Ploscuțeni, Ploscuțeni nr. 5/26.02.2009 50 2.4.2.10. râului Șiret sat Argea 2003 31.900,0 și Hotărârea Consiliului Teren cu pietriș si nisip = Local Homocea 319,0 ha nr. 21/19.06.2003 Comuna Ploscuțeni, sat Ploscuțeni Hotărârea Consiliului Local Cimitirul Teren neproductiv atribuit Ploscuțeni nr. 5/26.02.2009 51 1.6.2. romano-catolic în folosință gratuită pe 99 2003 3.200,0 și Hotărârea Consiliului de ani Bisericii Romano- Local Homocea Catolice Ploscuțeni nr. 21/19.06.2003 40.000 mp MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 379/4.VI.2009 15 0 1 2 3 4 5 6 Comuna Ploscuțeni, Hotărârea Consiliului Local sat Argea Ploscuțeni nr. 5/26.02.2009 52 2.4.2.10. Groapa de gunoi Teren neproductiv T.1, P.1 2003 200,0 și Hotărârea Consiliului 0,50 ha Local Homocea nr. 21/19.06.2003 Comuna Ploscuțeni, Hotărârea Consiliului Local sat Ploscuțeni Ploscuțeni nr. 5/26.02.2009 53 2.4.2.10. Groapa de gunoi Teren neproductiv 2003 600,0 și Hotărârea Consiliului 2,00 haT P 857 Local Homocea nr. 21/19.06.2003 Comuna Ploscuțeni, Hotărârea Consiliului Local sat Ploscuțeni Ploscuțeni nr. 5/26.02.2009, 54 1.6.2. Grădinița Suprafața construită = 2003 3.201,6 Hotărârea Consiliului 432 mp, 10 mp anexă Local Homocea Teren aferent = 2.192 mp nr. 21/19.06.2003 și art. 166 T.23, P757 alin. 41 din Legea nr. 84/1995 Comuna Ploscuțeni, Hotărârea Consiliului Local sat Ploscuțeni-Braniște Ploscuțeni nr. 5/26.02.2009, 55 1.6.2. Grădiniță Suprafața construită = 2009 232.733,25 Hotărârea Consiliului 102,26 mp Local Homocea Teren aferent = 800 mp nr. 56/20.07.2006, și art. 166 T.33, P1300 alin. 41 din Legea nr. 84/1995 Comuna Ploscuțeni, sat Ploscuțeni Hotărârea Consiliului Local 56 1.6.2. Școala generală Suprafața construită = 2003 334 Ploscuțeni nr. 5/26.02.2009, nr. 1 1.200 mp si art. 166 alin. 41 din Legea Teren aferent = 3.700 mp nr. 84/1995 T27, P844.845 Comuna Ploscuțeni, sat Ploscuțeni Hotărârea Consiliului Local Școala generală Suprafața construită = Ploscuțeni nr. 5/26.02.2009, 57 1.6.2. nr. 2 1.200 mp, 2003 17.028,8 si art. 166 alin. 41 din Legea 50 mp anexe nr. 84/1995 Teren aferent = 4.000 mp T27, P861 Livadă cu meri --- Comuna Ploscuțeni, Hotărârea Consiliului Local 58 1.2.9. Școala Generală sat Ploscuțeni 2003 900 Ploscuțeni nr. 5/26.02.2009, nr. 2 Suprafața = 800 mp si art. 166 alin. 41 din Legea T27, P 846 nr. 84/1995 Comuna Ploscuțeni, Hotărârea Consiliului Local 59 1.6.2. Școala veche sat Argea 2003 80 Ploscuțeni nr. 5/26.02.2009, Suprafața si art. 166 alin. 41 din Legea construită = 80 mp nr. 84/1995 Comuna Ploscuțeni, sat Argea Hotărârea Consiliului Local 60 1.6.2. Școală nouă Suprafață construită = 2003 303.212,34 Ploscuțeni nr. 5/26.02.2009, 268,30 mp, si art. 166 alin. 41 din Legea Teren aferent = 990 mp nr. 84/1995 T1, P1 Monumentul Comuna Ploscuțeni, Hotărârea Consiliului Local 61 1.6.2. eroilor sat Ploscuțeni 2009 34.234,30 Ploscuțeni nr. 23/19.06.2005 și HCL Ploscuțeni nr. 5/2009 16 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 379/4.VI.2009 GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE privind transmiterea unui imobil din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Administrației și Internelor— Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră Călărași în domeniul public al municipiului Oltenița și în administrarea Consiliului Local al Municipiului Oltenița, județul Călărași în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 9 alin. (1) și al art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art. 1. — Se aprobă actualizarea poziției M.F.P. nr. 121151 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările și completările ulterioare, prin operarea modificărilor intervenite în urma efectuării actualizării valorii imobilului, conform Ordonanței Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea și amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituțiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările și completările ulterioare, și Ordinului ministrului economiei și finanțelor nr. 3.471/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind reevaluarea și amortizarea activelor fixe corporale aflate în patrimoniul instituțiilor publice. Art. 2. — Se aprobă transmiterea unui imobil, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Administrației și Internelor — Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră Călărași în domeniul public al municipiului Oltenița și în administrarea Consiliului Local al Municipiului Oltenița, județul Călărași, în vederea construirii unor ateliere pentru școală. Art. 3. — Predarea-preluarea imobilului transmis potrivit art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părțile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri. Art. 4. — Ministerul Administrației și Internelor și Ministerul Finanțelor Publice vor opera modificările corespunzătoare în inventarul imobilelor aflate în domeniul public al statului. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Viceprim-ministru, ministrul administrației și internelor, Dan Nica Ministrul finanțelor publice, Gheorghe Pogea București, 27 mai 2009. Nr. 643. ANEXĂ DATELE DE IDENTIFICARE a imobilului care se transmite din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Administrației și Internelor— Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră Călărași în domeniul public al Municipiului Oltenița și în administrarea Consiliului Local al Municipiului Oltenița, județul Călărași Locul unde Persoana juridică Persoana juridică este situat imobilul de la care se la care se Caracteristicile tehnice ale imobilului Nr. M.F.P. care se transmite transmite imobilul transmite imobilul Municipiul Oltenița, Statul român, Municipiul Suprafața de teren = 2.451,84 m2 --- 121151 --- str. Șoseaua Portului Ministerul Administrației Oltenița, --- fără construcții cod de clasificare nr. 32 D și Internelor Consiliul local Valoarea imobilului = 127.471,16 lei --- 8.29.10 --- MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 379/4.VI.2009 17 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE MINISTERULAGRICULTURII, PĂDURILOR Șl DEZVOLTĂRII RURALE ORDIN pentru modificarea Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 61/2008 privind stabilirea procedurilor pentru efectuarea controalelor fitosanitare Văzând Referatul de aprobare nr. 132.132 din 13 mai 2009 al Agenției Naționale Fitosanitare din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, în baza prevederilor art. 12 alin. (13) lit. a) și ale art. 7 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 563/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii și răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 8/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale emite prezentul ordin. Art. I. — Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 61/2008 privind stabilirea procedurilor pentru efectuarea controalelor fitosanitare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103 din 11 februarie 2008, se modifică după cum urmează: — Anexa nr. 1 se modifică și se înlocuiește cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. II. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, llie Sârbu București, 19 mai 2009. Nr. 336. ANEXA (Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 61/2009) PROCEDURA de prelevare a probelor în cazul inspecției la import și a circulației intracomunitare Prelevările de probe din plante, produse vegetale sau alte obiecte prevăzute în anexa nr. V părțile A și B la Hotărârea Guvernului nr. 563/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii și răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România, cu modificările și completările ulterioare, în cazul inspecției la import, precum și în cazul circulației intracomunitare, sunt efectuate pentru a se asigură că: a) acestea nu sunt contaminate cu organismele dăunătoare prevăzute în anexa nr. I partea A la Hotărârea Guvernului nr. 563/2007, cu modificările și completările ulterioare; b) în cazul plantelor și produselor vegetale prevăzute în anexa nr. II partea A la Hotărârea Guvernului nr. 563/2007, cu modificările și completările ulterioare, acestea nu sunt contaminate cu organismele dăunătoare specifice prevăzute în acea parte a anexei; c) în cazul plantelor, produselor vegetale și al altor obiecte prevăzute în anexa nr. IV partea A la Hotărârea Guvernului nr. 563/2007,cu modificările și completările ulterioare, acestea se conformează exigențelor specifice lor prevăzute în acea parte a anexei. Modalitățile prevăzute în prezenta procedura iau în considerare riscurile fitosanitare legate de fluxurile diferite de mărfuri la import în România și în cadrul circulației intracomunitare, rezultând astfel două cazuri concrete în care pot fi prelevate probe: 1. când se observă simptome suspecte; 2. în cazul unui plan de monitorizare și al filierelor cu risc fitosanitar. 1. Prelevarea probelor în caz de observare a simptomelor suspecte în timpul unui control fitosanitar pentru plantele, produsele vegetale și/sau alte obiecte prevăzute în anexa nr. V părțile Ași B la Hotărârea Guvernului nr. 563/2007,cu modificările și completările ulterioare, când se constată un simptom suspect, care lasă să se bănuiască prezența unui organism dăunător de carantină, trebuie să se efectueze o prelevare de probe pentru analize, incluzând simptomul suspect. Aprecierea făcută de inspectorul fitosanitar va lua în considerare riscurile cunoscute în funcție de caz, utilizând în acest sens documentele și informațiile disponibile: vademecum, documente OEPP etc. Tabelul de mai jos dă câteva exemple de cazuri care trebuie să facă obiectul unei inspecții mai amănunțite, dar această listă nu este limitativă. 18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 379/4.VI.2009 Tabelul nr. 1 Plante, produse vegetale și alte obiecte Origine Organisme dăunătoare căutate în mod prioritar Fructe de Cit rus L, Fortunella Swingle, Ponei rus Raf. A se vedea vademecum în Xanthomonas campestris sau funcție de țările contaminate Cercospora angolensis sau Guignardia citricarpa Toate fructele Toate țările, mai ales cele Specii din familia Tephritidae cunoscute ca fiind contaminate Plante de Dendranthema (DC) Des Moul Oricare Puccinia horiana Orice plantă-gazdă Oricare Liriomyza sativae, Liriomyza huidobrensis, Liriomyza trifolii, Amauromyza maculosa Plante destinate plantării de Impatiens de Noua Oricare Tomato spotted wilt virus Guinee Plante destinate plantării de Pelargonium I’ Herit ex. Oricare Tomato ring spot virus Ait. Plante-gazdă destinate plantării Oricare Anoplophora chinensis Lemn, cu excepția celui de conifere (Coniferales), Oricare Anoplophora glabripennis care prezintă orificii produse de insecte cu diametrul mai mare de 3 mm, sub formă de: lăzi de ambalaj, cutii, coșuri, butoiașe și ambalaje similare, paleți, boxpaleți și alte platforme de încărcare, suporturi de paleți, utilizat sau nu în transportul obiectelor de orice fel, ori lemn utilizat pentru a fixa sau a susține marfa, inclusiv lemnul care nu și-a păstrat suprafața rotundă naturală. Plante de Palmae, destinate plantării, cu diametrul Oricare Rhynchophorus ferrugineus tulpinii la bază mai mare de 5 cm Plante de: Abies MUL, Cedrus Trew, Larix MilL, Picea Portugalia Bursaphelenchus xylophilus A. Dietr., Pinus L., Pseudotsuga Carr. și Tsuga Carr., cu excepția fructelor și semințelor; Lemn și scoarță izolată de conifere (Coniferales), cu excepția celui de Thuja L. Lemn sub formă de așchii, particule, deșeuri de lemn sau resturi obținute în totalitate ori parțial din aceste conifere Lemn sub formă de dunaje, distanțiere și traverse, inclusiv lemnul care nu și-a păstrat suprafața rotundă naturală, precum și lemnul sub formă de lăzi de ambalaj, cutii, coșuri, butoiașe și ambalaje similare, paleți, boxpaleți și alte platforme de încărcare, suporturi de paleți, utilizat sau nu în transportul obiectelor de orice fel. Florile importate și alte plante sensibile sunt controlate vizual și prin metode corespunzătoare: scuturare, Berlese etc., pentru depistarea organismelor dăunătoare de carantină, în special Thrips palmi și Bemisia tabaci. Insectele suspecte depistate, indiferent de stadiul biologic de dezvoltare, sunt trimise la Laboratorul Central pentru Carantină Fitosanitară, în vederea determinării. în cazul observării unor simptome la plantele și produsele vegetale care nu sunt prevăzute în anexa nr. V părțile A și B la Hotărârea Guvernului nr. 563/2007, cu modificările și completările ulterioare, de exemplu: flori tăiate de Gerbera, plante de Ficus, păstăi de fasole verde etc., se vor preleva probe pentru analize de laborator. Transporturile care vin: — din țări terțe și din care au fost prelevate probe suspecte nu se vămuiesc decât după obținerea rezultatului analizelor de laborator. în așteptarea rezultatului analizei, loturile respective trebuie să fie consemnate într-un spațiu unde eventualul organism dăunător nu se poate răspândi. Acest spațiu trebuie să fie cunoscut în orice moment de către inspectoratul fitosanitar vizat; — dintr-un alt stat membru și din care au fost prelevate probe suspecte nu se comercializează înainte de obținerea rezultatelor analizelor de laborator. 2. Prelevarea probelor în cazul unui plan de monitorizare și al filierelor cu risc fitosanitar Filierele cu risc fitosanitar au fost stabilite în baza experiențelor anterioare din România și a informațiilor furnizate de alte state. La import și în cazul circulației intracomunitare se vor preleva probe din toate loturile de plante/produse vegetale prevăzute în tabelul nr. 2, pentru originile indicate în acest tabel. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 379/4.VI.2009 19 Tabelul nr. 2 Plante, produse vegetale și alte obiecte Origine Organisme dăunătoare căutate în mod prioritar Tuberculi de cartof de sămânță Țări UE și Elveția Pseudomonas (Ralstonia) solanacearum Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus Ditylenchus destructor Meloidogyne chitwoodi și Meloidogyne fallax Synchytrium endobioticum Tuberculi de cartof de consum Țări cunoscute ca fiind Pseudomonas (Ralstonia) contaminate solanacearum Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus Plante miniaturizate (bonsai) Oricare Nematozi Semințe și plante destinate plantării de Lycopersicon Oricare Clavibacter michiganensis ssp. lycopersicum michiganensis, Xanthomonas campestris pv. vesicatoria, Pepino mosaic virus Semințe de Zea mays Țări non UE Erwinia stewartii Semințe de Phaseolus vulgaris Oricare Xanthomonas campestris pv phaseoli Semințe de Medicago sativa Oricare Dytilenchus dipsaci Clavibacter michiganensis ssp. insidiosus Semințe, bulbi, plante de Allium sp. Oricare Dytilenchus dipsaci Semințe de Oryza sp. Țări non UE Aphelenchoides besseyi Semințe și boabe pentru consum din genurile Afghanistan, India, Iran, Tilletia indica Triticum, Secale și xTriticosecale Irak, Mexic, Nepal, Pakistan, Africa de sud și SUA Plante de Capsicum annuum L., Lycopersicon Oricare Pseudomonas (Ralstonia) lycopersicum (L.) Karsten ex Farw., Musa L., solanacearum Nicotiana L. și Solanum melongena Plante de Fragaria sp., destinate plantării Oricare Aphelenchoides besseyi și virusuri Plante de Rubus L., Prunus L., destinate plantării Oricare Virusuri Plante-gazdă destinate plantării Oricare Tomato ringspot virus, Erwinia amylovora Bulbi de Tulipa L., Gladiolus sp., Iris sp., Narcissus Oricare Ditylenchus dipsaci și virusuri sp. destinați plantării Bulbi și cormi destinați plantării ai altor specii de Oricare Ditylenchus dipsaci și/sau Ditylenchus plante prevăzute în anexa nr. V la Hotărârea destructor Guvernului nr. 563/2007 Plante de Vitis vinifera, destinate plantării Țări UE și Elveția Tobacco ring spot virus, Tomato ringspot virus, Xylophilus ampelinus, Grapevine flavescence doree MLO Plante de Humulus lupulus, destinate plantării Oricare Verticillium albo-atrum Plante de Araceae, Marantaceae, Musaceae, Oricare Radopholus similis Perseae, Strelitziaceae, înrădăcinate sau cu mediu de cultură atașat Lemn de conifere Țări non UE Bursaphelenchus xylophilus Plante de Pinus spp. și de Pseudotsuga menziensii, Oricare Gibberella circinata destinate plantării, inclusiv semințele și conurile pentru reproducere 20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 379/4.VI.2009 Plante, produse vegetale și alte obiecte Origine Organisme dăunătoare căutate în mod prioritar Plante de Pinus L. Scirrhia pini Plante ornamentale-gazdă (Rhododendron Spp., Oricare Phytophtora ramorum Vibumum Spp., Camellia Spp. etc.), destinate plantării Lemn și scoarță izolată de Acer macrophyllum Pursh., Aesculus californica (Spach) Nutt., Lithocarpus densiflorus (Hook. & Arn.) Rehd., Quercus spp. L. și Taxus brevifolia Nutt Plante sau părți de plante din genul Castanea Mill. Oricare Dryocosmus kuriphilus destinate plantării, altele decât fructele și semințele Plante din genul Brugmansia Pers. spp. și Solanum Oricare Potato spindle tuber viroid jasminoides Paxton și alte plante de Solanaceae Sol atașat plantelor cultivate în aer liber Oricare Globodera rostochiensis și Globodera pallida Sol și mediu de creștere Țări listate în anexa nr. V Nematozi partea B la Hotărârea Guvernului nr. 563/2007 Transporturile care vin: — din țări terțe și din care s-au prelevat probe conform tabelului nr. 2 se vămuiesc fără a se aștepta rezultatul analizelor de laborator; — dintr-un alt stat membru și din care s-au prelevat probe conform tabelului nr. 2 se pot comercializa înainte de obținerea rezultatelor analizelor de laborator. în cazul în care în urma analizelor de laborator se confirmă prezența organismelor dăunătoare de carantină: — la următorul import cu aceeași origine nu se face vama decât după primirea rezultatului analizelor de laborator; — la următorul transport cu origine același stat membru, marfa nu se comercializează decât după primirea rezultatelor analizelor de laborator. în tabelul nr. 3 sunt redate cantitățile minime necesare pentru efectuarea analizelor de laborator în vederea depistării organismelor dăunătoare plantelor, produselor vegetale și/sau altor obiecte importate, exportate și/sau puse în circulație intracomunitară. Tabelul nr. 3 Produsul Mărimea minimă a probei (g/lot; bucăți/lot) 1. Semințe 1.1. Cereale --- porumb 500 g/analiză --- orez 500 g/analiză --- altele (grâu, secară, triticale) 1.000 g/analiză 1.2. Cruciferae 150 g/analiză 1.3. Leguminoase --- fasole 200 g/analiză --- lucerna 250 g/analiză --- trifoi 250 g/analiză 1.4. Legume 20 g/analiză --- ceapa 20 g/analiză --- praz 7 g/analiză bacteriologică --- tomate 10 g/analiză virologică --- ardei 7 g/analiză 1.5. Alte semințe --- Prunus spp. 1.000 g/analiză --- Rubus spp. 3 g/analiză MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 379/4.VI.2009 21 Produsul Mărimea minimă a probei (g/lot; bucăți/lot) 2. Tuberculi, bulbi, rizomi --- Allium spp. 200 de bucăți/analiză --- Solanum tuberosum*) 200 de bucăți --- plante ornamentale 5 bucăți/analiză 3. Plante destinate plantării (altele decât semințele) 3.1. Plante la ghiveci 2 bucăți/analiză 3.2. Arbuști și pomi fructiferi --- ramuri 6 bucăți de 25 cm lungime/analiză 3.3. Butași de viță-de-vie 5 bucăți/analiză 3.4. Răsaduri 10 bucăți/analiză 4. Produse din plante --- lemn (arbori uscați și/sau cu simptome) 20 g/arbore (rumeguș și/sau bucăți de lemn) --- lemn depozitat 150 g/loc monitorizat (rumeguș și/sau bucăți de lemn) 5. Sol și mediu de creștere 400 g (500 ml) *) Acolo unde este cazul, se vor preleva minimum 250 g de sol aderent tuberculilor. MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI Șl INTERNELOR AGENȚIA NAȚIONALĂA FUNCȚIONARILOR PUBLICI ORDIN privind stabilirea domeniilor prioritare în care se organizează programe de formare pentru funcționari publici care ocupă funcții publice generale de conducere și execuție, precum și funcții publice specifice asimilate acestora Având în vedere prevederile art. 2 alin. (2) lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 1.000/2006 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, cu modificările ulterioare, și ale art. 11 din Hotărârea Guvernului nr. 1.066/2008 pentru aprobarea normelor privind formarea profesională a funcționarilor publici, în temeiul art. 21 alin. (2) și al art. 22 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și al art. 11 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 1.000/2006, cu modificările ulterioare, președintele Agenției Naționale a Funcționarilor Publici emite prezentul ordin. Art. 1. — (1) Domeniile prioritare în care se organizează programe de formare pentru funcționarii publici care ocupă funcții publice generale de conducere și execuție, precum și funcții publice specifice asimilate acestora, denumite în continuare domenii, sunt: a) Management financiar pentru autorități și instituții publice; b) Managementul instrumentelor structurale; c) Managementul performanței; d) Etică și integritate în administrația publică; e) Comunicare publică și transparență decizională; f) Tehnologia informației. (2) Autoritățile și instituțiile publice detaliază domeniile prevăzute la alin. (1) în programe de formare conform necesităților instituționale stabilite prin planul anual de perfecționare profesională a funcționarilor publici. Art. 2. — Domeniile prevăzute la art. 1 vor fi avute în vedere de autoritățile și instituțiile publice la actualizarea planului de perfecționare profesională și a cuantumului fondurilor alocate în scopul instruirii funcționarilor publici pentru anul 2009 la secțiunea „I.2 Domenii prioritare conform art. 11 din Hotărârea Guvernului nr. 1.066/2008” din anexa la Ordinul președintelui Agenției Naționale a Funcționarilor Publici nr. 13.601/2008 pentru aprobarea termenelor și a formatului standard de transmitere a datelor și informațiilor privind planul anual de perfecționare profesională și fondurile alocate în scopul instruirii funcționarilor publici. Art. 3. — Planul de perfecționare profesională actualizat de autoritățile și instituțiile publice conform art. 2 se transmite Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, conform procedurilor stabilite prin Ordinul președintelui Agenției Naționale a Funcționarilor Publici nr. 13.601/2008, până la data de 15 septembrie 2009. Art. 4. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Președintele Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, Andras Zsolt Szakal București, 22 mai 2009. Nr. 1.233. 22 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 379/4.VL2009 MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII Șl INOVĂRII ORDIN privind aprobarea Metodologiei de organizare și desfășurare a examenului pentru certificarea competențelor profesionale în învățământul liceal, filiera vocațională în conformitate cu prevederile Legii învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 51/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, ministrul educației, cercetării și inovării emite prezentul ordin. Art. 1. — Se aprobă Metodologia de organizare și desfășurare a examenului pentru certificarea competențelor profesionale în învățământul liceal, filiera vocațională. Art. 2. — Metodologia de organizare și desfășurare a examenului pentru certificarea competențelor profesionale în învățământul liceal, filiera vocațională este prezentată în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin și se aplică începând cu anul școlar 2008—2009. Art. 3. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Art. 4. — Direcția generală educație timpurie, școli, performanță și programe, Direcția acreditarea, evaluarea și performanța în cariera didactică, Direcția generală învățământ în limbile minorităților și relația cu Parlamentul, inspectoratele școlare, precum și conducerile unităților de învățământ vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Ministrul educației, cercetării și inovării, Ecaterina Andronescu București, 11 mai 2009. Nr. 4.115. ANEXĂ METODOLOGIE de organizare și desfășurare a examenului pentru certificarea competențelor profesionale în învățământul liceal, filiera vocațională » ’ » CAPITOLUL I Dispoziții generale Art. 1. — Prezenta metodologie cuprinde normele de organizare și desfășurare a examenului pentru certificarea competențelor profesionale în învățământul liceal, filiera vocațională, pentru profilurile: artistic, pedagogic, teologic, sportiv și muzici militare. Art. 2. — Absolvirea învățământului liceal, filiera vocațională, are două componente: a) examenul de bacalaureat, a cărui promovare dă dreptul la obținerea diplomei de bacalaureat; b) examenul de certificare/atestare a competențelor profesionale, a cărui promovare dă dreptul la obținerea certificatului de calificare profesională nivel 3, respectiv atestat de competențe profesionale. Art. 3. — (1) Candidații proveniți din învățământul liceal de stat, filiera vocațională pot susține examenul pentru certificarea competențelor profesionale, fără taxă, de cel mult două ori. Prezentările ulterioare la acest examen sunt condiționate de achitarea unei taxe. (2) Candidații proveniți de la filiera vocațională din unitățile de învățământ particular liceal neacreditate, înființate conform legii, susțin examenul pentru certificarea competențelor profesionale, cu achitarea unei taxe, la unitățile de învățământ de stat stabilite de inspectoratele școlare județene/al municipiului București. Unitățile de învățământ de stat la care acești candidați susțin examenul pentru certificarea competențelor profesionale se stabilesc cu cel puțin 60 de zile înainte de susținerea examenului. (3) Taxa de examen menționată la alin. (1) și (2) se stabilește de fiecare inspectorat școlar județean/al municipiului București. La stabilirea cuantumului taxei se vor lua în calcul toate cheltuielile per candidat. (4) în conformitate cu art. 103 alin. (2) din Legea învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, unitățile de învățământ liceal particular, filiera vocațională, acreditate fac parte din sistemul național de învățământ și organizează examen pentru certificarea competențelor profesionale pentru propriii absolvenți. Art. 4. — (1) în urma promovării examenului pentru certificarea competențelor profesionale, absolventului i se eliberează certificatul de competențe profesionale, în condițiile prevăzute de reglementările în vigoare. (2) Certificatul de competențe profesionale este un act prin care se confirmă pregătirea profesională dobândită de absolvenți pe întreaga durată a studiilor liceale. (3) Certificatul de competențe profesionale se eliberează de secretariatul unității de învățământ unde s-a susținut examenul pentru certificarea competențelor profesionale, după încheierea cursurilor clasei terminale a Xll-a/a XIIl-a, acelor absolvenți care au promovat examenul pentru certificarea competențelor profesionale. Art. 5. — (1) în conformitate cu prevederile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, eliberarea certificatului de competențe profesionale nu este condiționată de promovarea examenului de bacalaureat, cu excepția profilului pedagogic din cadrul filierei vocaționale. (2) Absolvenții profilului pedagogic pot beneficia de drepturile conferite de certificatul de competențe profesionale numai dacă îndeplinesc prevederile art. 7 din Legea nr. 128/1997 privind MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 379/4.VI.2009 23 Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, adică sunt absolvenți de liceu cu diplomă de bacalaureat. CAPITOLUL II Coordonarea metodologică a examenului pentru certificarea competențelor profesionale Art. 6. — (1) Organizarea și desfășurarea examenului pentru certificarea competențelor profesionale în învățământul liceal, filiera vocațională, sunt coordonate la nivel național de Comisia Națională de Evaluare și Certificare (CNEC), care se constituie în fiecare an școlar și funcționează în cadrul Ministerului Educației, Cercetării și Inovării. (2) CNEC are următoarea componență: a) președinte — secretarul de stat pentru învățământ preuniversitar; b) vicepreședinți: directorul general pentru educație timpurie, școli, performanță și programe, directorul general pentru învățământ în limbile minorităților și relația cu Parlamentul, directorul pentru acreditarea, evaluarea și performanța în cariera didactică; c) secretar — un inspector general din cadrul Direcției generale educație timpurie, școli, performanță și programe; d) 7—9 membri: directori, șefi de serviciu, inspectori generali din cadrul Direcției generale educație timpurie, școli, performanță și programe, Direcției generale pentru învățământ în limbile minorităților și relația cu Parlamentul, Direcției pentru acreditarea, evaluarea și performanța în cariera didactică, profesori din învățământul preuniversitar. (3) Componența nominală a CNEC se aprobă anual, prin ordin al ministrului educației, cercetării și inovării. (4) CNEC are următoarele atribuții: a) centralizează datele cu privire la componența nominală a comisiei județene de evaluare și certificare/a municipiului București (CJEC); b) instruiește președinții CJEC; c) controlează și îndrumă acțiunile privind organizarea și desfășurarea examenelor de certificare a competențelor profesionale; d) controlează modul în care își desfășoară activitatea CJEC; e) analizează modul de desfășurare a examenelor de certificare a competențelor profesionale, precum și rezultatele acestora, pe baza rapoartelor întocmite de CJEC și de inspectoratele școlare județene, respectiv al municipiului București; f) întocmește și prezintă ministrului educației, cercetării și inovării raportul național al examenului de certificare a competențelor profesionale; g) propune ministrului educației, cercetării și inovării eventuale modificări în modul de organizare și desfășurare a examenelor naționale de certificare a competențelor profesionale; h) decide, în cazuri deosebite; i) dispune în orice alte situații nereglementate de prezenta metodologie. (5) CNEC poate delega, pe perioada pe care o stabilește aceasta, reprezentanți pe lângă CJEC. Reprezentantul CNEC are următoarele atribuții: a) controlează modul în care își desfășoară activitatea CJEC, precum și comisiile de examinare din centrele de examen, verificând respectarea dispozițiilor prezentei metodologii; b) consiliază CJEC și comisiile de examinare în privința organizării și desfășurării examenelor de certificare a competențelor profesionale; c) propune CJEC sau CNEC schimbări în componența comisiilor de examinare și a supraveghetorilor, atunci când constată abateri de la aplicarea prezentei metodologii, și informează CNEC cu privire la acestea; d) informează CJEC sau CNEC, în cazul în care constată disfuncții în organizarea examenelor de certificare a competențelor profesionale, în vederea sancționării persoanelor vinovate, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare; e) întocmește un raport cu privire la modul de desfășurare a examenelor, pe care îl transmite CNEC. Art. 7. — (1) La nivelul inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, se constituie CJEC, care coordonează organizarea examenului pentru certificarea competențelor profesionale în învățământul liceal, filiera vocațională. (2) CJEC au următoarea componență: a) președinte — inspector școlar general adjunct; b) vicepreședinte — inspector școlar de specialitate; c) 2 secretari: cadre didactice de specialitate/metodiști; d) 3—5 membri: inspectori școlari de specialitate. (3) Cel puțin unul dintre membrii CJEC în județele în care există candidați care susțin probe în limbile minorităților naționale trebuie să fie cadru didactic de specialitate aparținând minorităților naționale. (4) Componența nominală a CJEC se aprobă anual, prin decizie a inspectorului școlar general, se transmite Ministerului Educației, Cercetării și Inovării — Direcția generală educație timpurie, școli, performanță și programe și este valabilă pentru sesiunile examenelor de absolvire ale anului școlar în curs. (5) CJEC au următoarele atribuții: a) transmit Ministerului Educației, Cercetării și Inovării — Direcția generală educație timpurie, școli, performanță și programe componența nominală a CJEC; b) organizează, coordonează și răspund de desfășurarea examenelor de certificare a competențelor profesionale la nivelul județului, respectiv al municipiului București, și sesizează imediat CNEC orice situație care presupune luarea unei decizii de către aceasta; c) stabilesc centrele de examen și iau măsuri pentru dotarea acestora cu logistica necesară bunei desfășurări a examenului și corectării lucrărilor: copiatoare, calculatoare pentru elaborarea listelor cu rezultate și a altor documente necesare comisiei, televizor sau radio, telefon, fax etc.; d) desemnează reprezentanți ai CJEC care pot controla desfășurarea examenelor de certificare a competențelor profesionale în centrele de examen; e) solicită direcțiilor de sănătate publică județene desemnarea personalului medical necesar în fiecare centru de examen; f) decid, în situații deosebite sau la propunerea reprezentantului CNEC, schimbarea componenței comisiilor de examinare, precum și a profesorilor supraveghetori; g) realizează instruirea președinților comisiilor de examinare cu 24—48 de ore înaintea primei probe a examenului de absolvire; h) controlează modul de organizare și desfășurare a examenelor de certificare a competențelor profesionale în centrele de examen; i) decid, în cazuri deosebite, recorectarea și informează CNEC despre rezultatele acestor recorectări; j) sesizează imediat CNEC despre orice situație deosebită a cărei rezolvare nu este prevăzută în prezenta metodologie; k) decid, în funcție de condițiile meteorologice, schimbarea orarului probei practice, pentru a asigura desfășurarea ei în condiții optime și protejarea sănătății candidaților; această schimbare poate însemna inclusiv prelungirea cu o zi a probei practice, fără a afecta graficul de desfășurare a celorlalte probe de examen; 24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 379/4.VI.2009 I) primesc de la comisiile de examinare din centrele de examen rapoarte detaliate privind organizarea și desfășurarea examenelor de certificare a competențelor profesionale; m) analizează, pe baza rapoartelor transmise de comisiile de examinare, modul de organizare și desfășurare a examenelor de certificare a competențelor profesionale, întocmesc și transmit Direcției generale educație timpurie, școli, performanță și programe din cadrul Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, în termen de 15 zile de la afișarea rezultatelor, raportul cu privire la rezultatele examenelor de certificare a competențelor profesionale. Art. 8. — (1) La nivelul unității de învățământ, desemnată ca centru de examen de CJEC, coordonarea examenului pentru certificarea competențelor profesionale revine comisiei de examinare din unitatea de învățământ respectivă. (2) Numirea comisiei de examinare din unitatea de învățământ se face prin decizie a inspectorului școlar general, la propunerea consiliului de administrație al școlii, cu avizul inspectorului de specialitate. (3) Pentru învățământul teologic este necesară și obținerea avizului din partea cultului respectiv. Art. 9. — (1) Comisia de examinare din unitatea de învățământ este alcătuită din: a) președinte — directorul sau directorul adjunct al unității de învățământ (de regulă profesori de specialitate), fără drept de notare; b) secretar — responsabilul catedrei de specialitate din unitatea de învățământ respectivă, fără drept de notare; c) 2—6 membri, cu drept de notare, cadre didactice din unitatea de învățământ respectivă sau din unitățile de unde provin candidații, specialiști în domeniul în care s-au pregătit candidații. (2) în cazul liceelor teologice, din comisie poate face parte un reprezentant al cultului, în calitate de observator, fără drept de notare. (3) La liceele de artă, profilul muzică, în comisia pentru canto clasic și pentru muzică tradițională românească va fi cooptat în calitate de membru, cu drept de notare, un profesor de teorie- solfegiu-dicteu. Art. 10. — (1) Comisia de examinare din unitatea de învățământ are următoarele atribuții: a) întocmește graficul de acțiuni privind organizarea și desfășurarea examenului pentru certificarea competențelor profesionale și îl afișează cu cel puțin două săptămâni înainte de începerea acestuia; b) pregătește documentația tehnică, sălile, aparatele, instrumentele, dispozitivele, materialele necesare și asigură condițiile normale de desfășurare a probelor de examen; c) asigură asistența medicală de specialitate, pe perioada desfășurării probei practice, acolo unde specialitatea examinată o impune; d) stabilește criteriile de evaluare pentru probele examenului pentru certificarea competențelor profesionale, în conformitate cu competențele specifice specializării; e) stabilește subiectele pentru proba practică; f) stabilește durata probelor practice; g) organizează și efectuează examinarea și notarea candidaților; h) afișează rezultatele examenului pentru certificarea competențelor profesionale; i) întocmește și păstrează, pe toată durata desfășurării examenului pentru certificarea competențelor profesionale, dosarul comisiei de examinare; j) înaintează comisiei județene/a municipiului București de evaluare și certificare un raport cu privire la modul de organizare și desfășurare a examenului pentru certificarea competențelor profesionale, care să conțină propuneri cu privire la optimizarea desfășurării examenului pentru certificarea competențelor profesionale, în conformitate cu anexa A la prezenta metodologie. (2) Inspectorul de specialitate va consemna atribuțiile pentru fiecare membru al comisiei de examen, în fișe individuale, întocmite în conformitate cu anexa B la prezenta metodologie. Fișele individuale vor fi semnate de persoanele nominalizate în comisie și vor fi păstrate la dosarul acesteia. Art. 11. — (1) Fiecare comisie de examinare va păstra în dosarul comisiei de examinare, pe toată durata desfășurării examenului pentru certificarea competențelor profesionale, toate documentele referitoare la examen. (2) La încheierea examenului pentru certificarea competențelor profesionale, dosarul comisiei de examinare va fi predat de președinte, sub semnătură, la secretariatul unității de învățământ pentru arhivare. (3) Unitatea de învățământ are obligația de a păstra dosarele comisiei de examinare timp de 3 ani. Art. 12. — (1) La nivelul unității de învățământ se pot constitui mai multe subcomisii de examinare în funcție de specializările existente. (2) Un membru cu drept de notare nu poate face parte decât dintr-o singură subcomisie de examinare. Art. 13. — Din comisiile și subcomisiile de examinare, cu drept de notare, nu pot face parte cei care au, printre candidați, soț/soție sau rude de până la gradul al ll-lea. Toți membrii comisiilor de examinare au obligația de a da declarații scrise în acest sens. Declarațiile se păstrează alături de celelalte documente de examen în dosarul comisiei de examinare. Art. 14. — La activitățile comisiei de examinare din unitatea de învățământ este obligatorie prezența tuturor membrilor acesteia. Art. 15. — Fiecare comisie de examinare din unitatea de învățământ va avea la dispoziție lista candidaților înscriși la examenul pentru certificarea competențelor profesionale, în ordine alfabetică, pe specializări, indiferent de forma de învățământ la care au absolvit ultima clasă și tipul unității de învățământ absolvite, respectiv de stat sau particulară. CAPITOLUL III înscrierea candidaților la examenul pentru certificarea competențelor profesionale Art. 16. — La examenul pentru certificarea competențelor profesionale au dreptul să se înscrie elevii care finalizează studiile în anul în care se susține examenul, precum și absolvenți din promoțiile anterioare care au promovat ultimul an de liceu, dar nu au promovat sau nu s-au prezentat la examenul pentru certificarea competențelor profesionale în sesiunile anterioare. Art. 17. — (1) înscrierea candidaților proveniți de la învățământul de stat și de la cel particular acreditat la examenul pentru certificarea competențelor profesionale se face la secretariatul unității de învățământ la care elevul este înscris, în conformitate cu graficul stabilit pentru organizarea și desfășurarea examenului pentru certificarea competențelor profesionale. (2) înscrierea candidaților proveniți de la învățământul particular neacreditat se face la unitățile de învățământ nominalizate ca centre de examen de către inspectoratul școlar județean/al municipiului București. Art. 18. — (1) în vederea înscrierii la examenul pentru certificarea competențelor profesionale a candidaților din seria curentă, profesorii diriginți întocmesc, conform anexei C la prezenta metodologie, în perioada prevăzută în grafic, tabele care cuprind următoarele date: numele și prenumele elevilor, clasa și specializarea în care s-au pregătit, semnăturile elevilor și dirigintelui. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 379/4.VI.2009 25 (2) Tabelele prevăzute la alin. (1) se depun, în perioada prevăzută în grafic, la secretariatele unităților de învățământ în care se organizează centre de examen. Pe baza acestora, secretarii/secretarii-șefi ai unităților de învățământ întocmesc listele cu elevii înscriși la susținerea examenului pentru certificarea competențelor profesionale, pe specializări. (3) înscrierea candidațilorcare își vor finaliza studiile la unități de învățământ particular neacreditate se face respectându-se prevederile alin. (1) și cele ale art. 17 alin. (2) și pe baza următoarelor înscrisuri: a) certificat de naștere; b) certificat de căsătorie, dacă este cazul; c) foaia matricolă, în original, eliberată de unitatea de învățământ particular, precum și o copie a acesteia, certificată ca fiind conformă cu originalul, copie care se păstrează în arhiva unității de învățământ la care se susține examenul pentru certificarea competențelor profesionale; foaia matricolă și copia acesteia se depun de către unitatea de învățământ neacreditată în momentul încheierii situației școlare; d) actul de identitate, în original, precum și o copie a acestuia, certificată ca fiind conformă cu originalul, copie care se păstrează în arhiva unității de învățământ la care se susține examenul pentru certificarea competențelor profesionale; e) chitanță de plată a taxei de examen, eliberată de unitatea de învățământ în care se va susține examenul pentru obținerea certificatului de competențe profesionale. (4) în cazul candidaților de la liceele/clasele sportive, înscrierea la examenul pentru certificarea competențelor profesionale este condiționată de prezentarea avizului medical la zi care specifică: „apt pentru susținerea probei practice sportive din cadrul examenului pentru certificarea competențelor profesionale”. Art. 19. — (1) Candidații care provin din promoțiile anterioare anului în care se susține examenul pentru certificarea competențelor profesionale se înscriu la secretariatele unităților de învățământ la care și-au finalizat studiile, pe baza înscrisurilor precizate la art. 18 alin. (3). (2) în situația în care candidații prevăzuți la alin. (1) au domiciliul în altă localitate decât aceea în care se află unitatea de învățământ la care și-au finalizat studiile, aceștia se pot înscrie la o unitate de învățământ din localitatea de domiciliu, de același profil cu cea absolvită, cu aprobarea inspectorului școlar general din județul în care se află domiciliul candidatului. (3) Dacă unitățile de învățământ la care candidații prevăzuți la alin. (1) au absolvit cursurile nu organizează examen pentru certificarea competențelor profesionale în specializarea respectivă, înscrierea acestora se face la o unitate de învățământ care organizează examen pentru certificarea competențelor profesionale în specializarea respectivă, pe baza aprobării inspectorului școlar general. (4) în mod excepțional, în situația în care pentru specializarea candidaților prevăzuți la alin. (1) nicio unitate de învățământ desemnată ca centru de examen, din localitatea de domiciliu a acestora, nu organizează examen pentru certificarea competențelor profesionale, atunci, cu aprobarea inspectorului școlar general, se poate înființa o subcomisie specială în cadrul unei comisii de examinare în profil, în cadrul căreia se vor prezenta la examen candidații în cauză. Art. 20. — (1) Directorii unităților de învățământ care organizează examen pentru certificarea competențelor profesionale întocmesc lista specializărilor pentru care se susține examen și transmit situația CJEC până la data de 1 martie a anului școlar în care se susține examenul pentru certificarea competențelor profesionale. (2) Directorii unităților de învățământ iau măsuri pentru informarea candidaților asupra prevederilor prezentei metodologii. Art. 21. — Inspectorul de specialitate din cadrul inspectoratelor școlare județene/al municipiului București întocmește o situație centralizată la nivel județean, care cuprinde lista specializărilor pentru care se organizează examen pentru certificarea competențelor profesionale. Aceasta va fi transmisă la Ministerul Educației, Cercetării și Inovării — Direcția generală educație timpurie, școli, performanță și programe până la data de 15 martie a anului școlar în care se susține examenul pentru certificarea competențelor profesionale. CAPITOLUL IV Structura examenului pentru certificarea competențelor profesionale Art. 22. — (1) Examenul pentru certificarea competențelor profesionale conține două probe: a) susținerea proiectului/lucrării de specialitate; b) realizarea unei probe practice, relevantă pentru specializarea certificată, și argumentarea teoretică a acesteia. (2) Proba practică poate conține, după caz, mai multe etape. (3) Probele examenului pentru certificarea competențelor profesionale prevăzute la alin. (1), respectiv susținerea proiectului/lucrării de specialitate și proba practică, se pot desfășura în aceeași zi de examen. Art. 23. — (1) La liceele de artă, specializările arte plastice, arte decorative, arhitectură, arte ambientale și design, structura probelor de examen este: — susținerea proiectului/lucrării de specialitate; — probă practică — realizarea unei secvențe din proiectul de specialitate. (2) La liceele de artă, specializarea muzică, structura probelor de examen este: a) instrumente: — susținerea proiectului/lucrării de specialitate; — probă practică — recital instrumental, care cuprinde un studiu și două lucrări de stil, caracter și formă diferite; citirea la prima vedere a unui text muzical de minimum 16 măsuri, la nivelul clasei a Xll-a; argumentarea teoretică a recitalului; b) canto clasic: — susținerea proiectului/lucrării de specialitate; — probă practică — recital vocal, care cuprinde 3 lucrări: arie antică, lied clasic sau romantic și o piesă românească; citirea la prima vedere a unui solfegiu din programa clasei a Xll-a; analiza/argumentarea teoretică a recitalului; c) muzică tradițională românească: — susținerea proiectului/lucrării de specialitate; — probă practică — recital vocal cuprinzând 3 lucrări: o doină sau baladă și două melodii populare în ritmuri diferite din zona de proveniență a candidatului; citirea la prima vedere a unui solfegiu din programa clasei a Xll-a; analiza/ argumentarea teoretică a recitalului; d) teorie-solfegiu-dicteu: — susținerea proiectului/lucrării de specialitate; — probă practică — auz muzical (un interval simplu consonant și disonant, un interval compus, inclusiv cvintadecima, un trison în poziție strânsă, un trison în poziție largă); dicteu melodic și armonic de 16 și, respectiv, 8 măsuri, conform programei clasei a Xll-a; solfegiu la prima vedere de 12 măsuri de 3 sau 4 timpi, în cheile sol și fa, în tonalități cu maximum 3 alterații constitutive, cu salturi de maximum decimă mare, cu maximum 4 durate pe timp, cu elemente de conflict metro-ritmic: sincope, contratimpi, anacruze, cu inflexiuni modulatorii și modulații pasagere la tonalități apropiate — o cvintă ascendentă, respectiv descendentă, la relativă, la omonimă; se va analiza solfegiul în plan teoretic. (3) La liceele de artă, specializarea coregrafie, structura probelor de examen este: — susținerea proiectului/lucrării de specialitate; 26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 379/4.VI.2009 — probă practică — dans clasic — studiu la sală; repertoriu — spectacol; prezentarea și susținerea teoretică a repertoriului de către candidat pentru propriul rol. Pentru repertoriu — spectacol, candidatul se prezintă solo, în duet sau ansamblu, cu lucrări în stil clasic, modern, de caracter sau românesc. (4) La liceele de artă, specializarea teatru, structura probelor de examen este: — susținerea proiectului/lucrării de specialitate; — probă practică — spectacol, ce va cuprinde momente de teatru (monolog, versuri de toate genurile, scene din dramaturgia universală sau românească); prezentarea și susținerea teoretică de către fiecare candidat a propriului rol. (5) La seminariile teologice, specializarea pastorală, structura probelor de examen este: — susținerea proiectului/lucrării de specialitate din dogmatică și din studiul biblic al Vechiului și Noului Testament; — proba practică din tipic și muzică bisericească, predică și cateheză. (6) La seminariile teologice, specializarea patrimoniu cultural, structura probelor de examen este: — susținerea proiectului/lucrării de specialitate din dogmatică și din studiul biblic al Vechiului și Noului Testament; — executarea unei lucrări practice în specialitate. (7) La liceele pedagogice, specializarea învățător— educatoare, structura probelor de examen este: — probă practică — lecție finală la o disciplină din planul de învățământ al școlii primare; activitate comună finală din planul de învățământ preșcolar; — prezentarea și susținerea proiectelor de lecție. (8) La liceele pedagogice, specializarea bibliotecar— documentarist, structura probelor de examen este: — susținerea proiectului/lucrării de specialitate de organizare și dezvoltare a unei biblioteci școlare; — probă practică — realizarea unei secvențe din proiectul de specialitate. (9) La liceele pedagogice, specializarea pedagog școlar, instructor pentru activități extrașcolare, instructor animator, structura probelor de examen este: — susținerea proiectului/lucrării de specialitate; — probă practică — prezentarea unei activități educative pe o temă la alegere. (10) La liceele/clasele cu program sportiv, structura probelor de examen este: — susținerea proiectului/lucrării de specialitate din pregătirea sportivă teoretică; — proba practică de specialitate, care constă în demonstrarea unui număr de elemente tehnico-tactice din disciplina sportivă studiată, executată separat sau în condiții de joc, set, rundă. (11) La licee ale Ministerului Apărării Naționale, specializarea muzici militare, structura probelor de examen este: — susținerea proiectului/lucrării de specialitate; — probă practică — recital instrumental care cuprinde un studiu și două lucrări de stil, caracter și formă diferite; citirea la prima vedere a unui text muzical de minimum 16 măsuri, la nivelul clasei a Xll-a; argumentarea teoretică a recitalului. Art. 24. — Proiectul/lucrarea de specialitate reflectă cunoștințele și competențele generale și specifice dobândite de către elev atât din punct de vedere teoretic, cât și practic și își propune să verifice capacitatea candidatului: a) de a sistematiza și de a sintetiza cunoștințele generale în domeniu și pe cele de specialitate corespunzătoare specializării absolvite; b) de a utiliza deprinderile și competențele formate în rezolvarea problemelor teoretice și practice, specifice specializării absolvite; c) de a mobiliza competențele specifice dobândite prin studierea disciplinelor din aria curriculară de specialitate în vederea rezolvării unor cazuri/situații problematice impuse de tema lucrării, după caz; d) de a utiliza, după caz, tehnologiile informatice moderne în aplicații specifice domeniului în care s-a specializat. Art. 25. — (1) Temele proiectelor/lucrărilor de specialitate și criteriile de evaluare a acestora se stabilesc la nivelul unității de învățământ de stat sau particular, de comisia metodică de specialitate și, după caz, cu participarea reprezentanților partenerilor sociali interesați. (2) Temele proiectelor/lucrărilor de specialitate trebuie să se încadreze în mod obligatoriu în aria curriculară a profilului respectiv și să fie în concordanță cu curriculumul școlar studiat de elevi la disciplinele din cadrul ariei curriculare specifice specializării. (3) Temele proiectelor/lucrărilor de specialitate, precum și temele pentru proba practică, după caz, se afișează la avizierul unității de învățământ până la data de 15 octombrie a anului școlar în care se susține examenul pentru certificarea competențelor profesionale. (4) Candidații consultă tematica afișată și optează pentru una dintre teme sau propun o altă temă. Opțiunea candidatului se face în scris până la data de 1 noiembrie a anului școlar în care se susține examenul pentru certificarea competențelor profesionale. Pentru validarea propunerilor de teme din partea candidaților sunt necesare avizul profesorului îndrumător al proiectului/lucrării de specialitate și avizul responsabilului catedrei de specialitate. (5) Aprobarea repartizării temelor/lucrărilor proiectelor de specialitate se face de către consiliul de administrație al unității de învățământ până la data de 15 noiembrie a anului școlar în care se susține examenul pentru certificarea competențelor profesionale. Art. 26. — Comisia metodică de specialitate din unitatea de învățământ organizatoare are responsabilitatea de a comunica elevilor, în termenul stabilit prin art. 25 alin. (3), criteriile de evaluare a proiectelor/lucrărilor de specialitate, ținând cont de: a) calitatea lucrării: acoperirea ariei curriculare, relevanța obiectivelor; b) performanța candidatului: contribuția candidatului, structurarea lucrării; c) nivel de performanță: realizarea/susținerea lucrării, demonstrarea competențelor, abilități sociale. Art. 27. — Profesorul îndrumător al proiectului/lucrării de specialitate, cadrul didactic care a predat disciplinele de specialitate sau a coordonat pregătirea practică, are următoarele obligații: a) face cunoscute temele propuse pentru proiectele/lucrările de specialitate tuturor elevilor din anii terminali; b) revizuiește și reînnoiește, după caz, în fiecare an, tematica proiectelor/lucrărilor de specialitate; c) oferă consultanță și sprijin elevilor în alegerea temelor pentru proiectele/lucrările de specialitate; d) recomandă bibliografia minimală și stabilește documentația necesară; e) definitivează, împreună cu elevii, planul și etapele de elaborare a proiectului/lucrării de specialitate înainte de începerea semestrului al Il-lea al ultimului an de studiu; f) oferă consultații, îndrumă și urmărește modul de elaborare a proiectului/lucrării de specialitate; g) se asigură că fiecare elev își elaborează și tehnoredactează singur proiectul/lucrarea de specialitate; h) verifică proiectul/lucrarea de specialitate și întocmește un referat de evaluare a acestuia/acesteia, propunând comisiei de examinare un calificativ: „admis” sau „respins”; MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 379/4.VI.2009 27 i) se asigură că elevii cu diverse tipuri de deficiențe/cerințe educative speciale primesc sprijin pentru realizarea și susținerea proiectului de specialitate, în conformitate cu nevoile impuse de tipul respectiv de deficiență. Art. 28. — în vederea elaborării proiectului/lucrării de specialitate, profesorul îndrumător poate recomanda sau solicita, în scris, conducerii unității de învățământ organizarea de consultații și de către alte cadre didactice sau specialiști în domeniu, pentru a le facilita elevilor accesul la informațiile de care au nevoie. Art. 29. — (1) Proiectul/lucrarea de specialitate este elaborat/elaborată de fiecare candidat, pe baza tematicii repartizate și aprobate conform art. 25 alin. (5). (2 ) Proiectul/lucrarea de specialitate este elaborat/elaborată de absolvent în baza cunoștințelor și deprinderilor dobândite prin disciplinele de specialitate, elemente de proiectare, elaborarea documentațiilor etc. (3 ) Elaborarea proiectelor/lucrărilor de specialitate se bazează și pe competențele dobândite de candidați pe durata cursurilor liceale prin studiul disciplinelor cuprinse în cadrul celorlalte arii curriculare: competențe sociale, lingvistice, științifice etc. Art. 30. — (1) Proiectul/lucrarea de specialitate are următorul conținut: a) cuprins; b) argument: 1—1,5 pagini, în care sunt sintetizate atât aspectele teoretice, cât și cele practice din perspectiva importanței și a utilității lor pentru specializarea respectivă; c) conținut propriu-zis; d) bibliografie; e) anexe, după caz. (2) Textul proiectului/lucrării de specialitate va fi tehnoredactat de către candidat. în vederea tehnoredactării proiectului de specialitate de către absolvenții unității de învățământ, indiferent de anul absolvirii, se va întocmi un grafic de acces în laboratoarele de informatică sau de specialitate din unitatea de învățământ, sub supravegherea profesorului îndrumător al proiectului/lucrării de specialitate. (3) Prelucrarea datelor experimentale se face obligatoriu cu ajutorul instrumentelor informatice, în vederea valorificării capacităților dezvoltate prin disciplinele „informatică/tehnologii asistate de calculator/tehnologia informației” în specialitatea absolvită. (4) Proiectul/lucrarea de specialitate va avea între 5 și 30 de pagini, fără anexe. (5) Proiectul/lucrarea de specialitate (însoțit/însoțită de referatul de evaluare al profesorului îndrumător) se depune la secretariatul unității de învățământ, primește un număr de înregistrare și, după susținere, se păstrează în arhiva unității de învățământ timp de 3 ani. Art. 31. — La specializările arte plastice și arte decorative, arte ambientale, arhitectură, design, precum și la specialitatea bibliotecar—documentarist: a) pentru fiecare temă de proiect de specialitate se stabilesc 3—5 teme/subteme pentru proba practică, în concordanță cu tematica proiectelor de specialitate; conținutul temelor/subtemelor din cadrul probei practice va ține cont de cunoștințele și competențele dobândite de către candidați pe durata pregătirii în liceu; b) tematica probei practice se stabilește și se aduce la cunoștință candidaților de comisia metodică din unitatea de învățământ și se aprobă de consiliul de administrație, în conformitate cu prevederile art. 25. CAPITOLUL V Organizarea și desfășurarea examenului pentru certificarea competențelor profesionale SECȚIUNEA 1 Dispoziții generale Art. 32. — Sălile, cabinetele, atelierele etc., în care se susține examenul pentru certificarea competențelor profesionale, sunt, în prealabil, adaptate acestor activități, prin: a) dotarea corespunzătoare; b) eliminarea oricăror materiale didactice care ar putea influența candidații în susținerea probelor; c) afișarea pe ușa fiecărei săli a listei nominale cu candidații repartizați în sala respectivă și a prevederilor care îi informează pe aceștia că pătrunderea în sală cu materiale ajutătoare, frauda sau tentativa de fraudă atrage eliminarea din examen. Art. 33. — (1) Fiecare unitate de învățământ va elabora graficul propriu de acțiune privind desfășurarea examenului pentru certificarea competențelor profesionale, examen care va fi planificat în perioada 1 martie—31 mai. (2) Modul de organizare și desfășurare a probelor din cadrul examenului pentru certificarea competențelor profesionale este stabilit de fiecare comisie de examinare, în funcție de specializare și de condițiile concrete din unitatea de învățământ, și este comunicat candidaților prin afișare în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (1). SECȚIUNEA a 2-a Susținerea proiectului/lucrării de specialitate Art. 34. — îndrumătorii proiectelor/lucrărilor de specialitate depun la secretariatul unității de învățământ referatele de evaluare a proiectelor/lucrării de specialitate elaborate de candidați, însoțite de un tabel din care să rezulte calificativul pentru fiecare candidat: „admis”/„respins”, conform anexei D la prezenta metodologie. Art. 35. — în fața comisiei de examinare din unitatea de învățământ se susțin numai proiectele/lucrările de specialitate care au obținut calificativul „admis”, confirmat prin referatul de evaluare elaborat de profesorul îndrumător al proiectului/lucrării de specialitate. Art. 36. — Candidații intră în sala de examen în ordinea afișată, respectându-se ora prevăzută. Președintele, vicepreședintele și membrii comisiei/subcomisiei de examinare verifică identitatea fiecărui candidat. Candidatul primește proiectul/lucrarea de specialitate, cu referatul de evaluare al îndrumătorului, și, după caz, hârtie ștampilată pentru ciornă. Art. 37. — (1) Prezentarea proiectului/lucrării de specialitate se face în fața comisiei de examinare, care stabilește nota finală a acestei probe. (2) Membrii comisiei/subcomisiei de examinare, cu drept de notare, pot adresa candidatului întrebări asupra conținutului, rezultatelor obținute etc., fără a depăși un timp maxim de 20 de minute pentru fiecare candidat (prezentare și răspuns la întrebări). (3) Evaluarea susținerii proiectului/lucrării de specialitate va ține cont de următoarele criterii: a) criterii care vizează calitatea proiectului/lucrării de specialitate: elaborarea, calitatea redactării și structurarea proiectului/lucrării, calitatea materialului documentar utilizat; b) criterii care vizează calitatea prezentării proiectului/lucrării de specialitate de către candidat: raportarea candidatului la tema proiectului/lucrării de specialitate, elaborarea și comunicarea, calitatea rezultatelor și, după caz, creativitatea. 28 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 379/4.VI.2009 (4) Nu se admit contestații privitoare la nota obținută la proba „susținerea proiectului/lucrării de specialitate”. Art. 38. — (1) Fiecare membru cu drept de notare al comisiei/subcomisiei de examinare evaluează prezentarea proiectului/lucrării de specialitate și notează candidații cu note întregi de la 10 la 1. (2) Diferența între notele acordate de membrii comisiei de examinare nu trebuie să fie mai mare de un punct. în situațiile în care diferența de notare este mai mare de un punct, președintele comisiei solicită reevaluarea probei. Nota acordată în urma reevaluării rămâne definitivă și se trece în catalogul de examen. (3) Nota finală la susținerea proiectului/lucrării de specialitate se stabilește ca medie aritmetică a notelor acordate de membrii cu drept de notare ai comisiei/subcomisiei de examinare, calculată cu două zecimale, fără rotunjire. Nota finală se trece în catalogul de examen. (4) Nota minimă de promovare la susținerea proiectului/ lucrării de specialitate este 7 (șapte). SECȚIUNEA a 3-a Proba practică Art. 39. — (1) Proba practică are ca scop verificarea modului în care candidatul și-a format deprinderile practice și abilitățile necesare pentru demonstrarea competențelor specifice specializării pentru care s-a pregătit. (2) Proba practică constă în executarea/demonstrarea unei: probe practice muzicale, interpretative, artistice, sportive etc. (3) Graficul de acțiuni privind organizarea și desfășurarea probei se afișează cu cel puțin două săptămâni înainte de începerea acesteia și cuprinde: a) programarea pe zile și ore a candidaților, în ordine alfabetică, pe clase (grupe) și specializări; b) numărul maxim al candidaților dintr-o grupă stabilit de către fiecare unitate de învățământ, în funcție de posibilitățile sale; c) durata probei practice pentru liceele sportive, stabilită în funcție de specializare/disciplinele sportive, numărul concurenților și baza materială existentă. (4) Proba practică se desfășoară în afara orelor de curs. Proba practică se susține în săli de clasă, cabinete sau laboratoare de specialitate, baze sportive acoperite sau în aer liber. Proba practică pentru liceele/clasele cu program sportiv se susține în spațiul delimitat denumit „zonă de examen”. (5) Pentru specializarea muzică, subiectele pentru proba de solfegiu și citire la prima vedere vor fi elaborate de comisia de examinare cu o oră înaintea începerii probei, în prezența inspectorului de specialitate. Comisia de examinare elaborează un număr de bilete egal cu cel puțin jumătate din numărul candidaților, conținând subiecte cu același grad de dificultate, în ziua examenului fiecare candidat extrage un bilet. (6) La liceele/seminariile teologice, proba practică se desfășoară într-o săptămână de pregătire practică programată de comisia de examinare în perioada menționată la art. 33. (7) La liceele sportive, proba practică se desfășoară simultan în toate unitățile școlare din județ/municipiul București. Art. 40. — (1) Proba practică va fi evaluată de membrii comisiei de examinare, care au drept de notare, conform art. 9. (2) La probele practice nu se admit contestații. (3) Conform art. 22 alin. (2) și art. 23, pentru liceele/clasele cu profil sportiv, teologic — specializarea pastorală și artistic, specializările muzică, coregrafie și teatru, proba practică conține mai multe etape. Pentru promovare, candidații trebuie să obțină la fiecare etapă minimum nota 5 (cinci). CAPITOLUL VI Stabilirea și comunicarea rezultatelor finale Art. 41. — (1) Nota finală pentru fiecare probă a examenului pentru certificarea competențelor profesionale se stabilește ca medie aritmetică, calculată cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor acordate de fiecare examinator, membru al comisiei cu drept de notare. (2) Media finală la examenul pentru certificarea competențelor profesionale o constituie nota obținută din media aritmetică, calculată cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor obținute la: — susținerea proiectului/lucrării de specialitate; — proba practică. Art. 42. — Media minimă de promovare a examenului pentru certificarea competențelor profesionale, calculată în conformitate cu precizările art. 41 alin. (2) este 7 (șapte). Art. 43. — (1) Rezultatele probelor „susținerea proiectului/lucrării de specialitate”, respectiv „proba practică” se afișează în termen de 24 de ore de la desfășurare. (2) După încheierea examenului pentru certificarea competențelor profesionale se comunică rezultatele finale ale examenului pentru certificarea competențelor profesionale, prin afișarea listelor nominale care cuprind: numele și prenumele candidaților, notele obținute la fiecare probă a examenului, media finală și rezultatul final, respectiv „admis”, „respins”, „neprezentat”, „eliminat din examen”. (3) Un candidat se consideră neprezentat dacă a absentat la cel puțin una dintre probele/etapele de examen. CAPITOLUL VII Dispoziții finale Art. 44. — Probele orale și practice din examenul pentru certificarea competențelor profesionale au caracter public, fără ca persoanele prezente în asistență să poată interveni. în mod excepțional, președintele poate dispune întreruperea examinării și eliminarea din sală a persoanelor cu atitudine și comportament necorespunzătoare. Art. 45. — (1) Examenele pentru certificarea competențelor profesionale din unitățile de învățământ care școlarizează elevi cu deficiențe de toate categoriile se organizează și se desfășoară cu respectarea următoarelor dispoziții speciale: a) vicepreședintele comisiei de examinare este un profesor cu specialitatea psihopedagogie specială, pedagogie, psihologie sau, în lipsa acestuia, un profesor de specialitate pentru pregătirea de bază și în specialitate, având cel puțin gradul didactic II; b) comisiile de examinare asigură șanse egale candidaților cu deficiențe, prin adaptarea procedurilor de examinare, în funcție de particularitățile individuale și de cele specifice deficienței respective. (2) Exemple de adaptare a procedurilor de examinare la deficiențele elevilor: a) asigurarea posibilității de comunicare prin utilizarea sistemului Braille, la elevii nevăzători, respectiv a limbajului mimico-gestual, la elevii cu deficiențe de auz, inclusiv posibilitatea asigurării, după caz, a unui interpret autorizat; b) mărirea timpului destinat efectuării lucrării practice de către candidații cu deficiențe fizice (motorii) sau vizuale; c) asigurarea scrisului cu caractere mărite la candidații ambliopi; d) transmiterea prin dictare, la elevii cu anumite deficiențe, a informațiilor corespunzătoare tematicii probelor de examen afișate/prezentate vizual; e) adaptarea probelor practice pentru absolvenții cu deficiențe motorii și neuromotorii. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 379/4.VI.2009 29 Art. 46. — Respectarea prezentei metodologii este obligatorie pentru toate persoanele implicate în organizarea și desfășurarea examenelor pentru certificarea competențelor profesionale. Art. 47. — Președintele comisiei de examinare din fiecare unitate de învățământ răspunde de completarea certificatelor de competențe profesionale. Art. 48. — Plata membrilor comisiilor se reglementează prin ordin separat. Art. 49. — Colectarea unor fonduri materiale sau bănești de la candidați, de la părinții sau rudele acestora este interzisă, încălcarea acestei dispoziții atrage sancționarea în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare. Art. 50. — (1) Raportul întocmit de CJEC privind rezultatele examenelor pentru certificarea competențelor profesionale se transmite, prin delegat sau prin poștă, la Ministerul Educației, Cercetării și Inovării — Direcția generală educație timpurie, școli, performanță și programe, în termen de 15 zile de la încheierea sesiunii de examen în toate unitățile de învățământ din județul respectiv/municipiul București. (2) Raportul prevăzut la alin. (1) se întocmește atât pentru învățământul de stat, cât și pentru cel particular, după modelul prevăzut în anexa A. Art. 51. —Anexele A, B, C și D fac parte integrantă din prezenta metodologie. ANEXA A la metodologie Comisia Județeană de Evaluare și Certificare ./a Municipiului București RAPORT privind rezultatele examenului pentru certificarea competențelor profesionale în învățământul liceal, filiera vocațională 1. Situația statistică privind rezultatele examenului pentru certificarea competențelor profesionale raportate, separat, pentru învățământul de stat și învățământul particular: Număr de elevi Promovabilitate *** înscriși Prezenți Absenți Promovați Respinși (%) urban rural urban rural urban rural urban rural urban rural urban rural (1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) (10) (11) (12) (13) Total Total general ***) Se completează specializarea. 2. Modul de organizare și desfășurare a examenului pentru certificarea competențelor profesionale (numărul centrelor de examen, respectarea prevederilor prezentei metodologii, probleme apărute etc.) 3. Propuneri de modificare/completare a Metodologiei de organizare și desfășurare a examenului pentru certificarea competențelor profesionale în învățământul liceal, filiera vocațională. 30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 379/4.VI.2009 ANEXAB la metodologie CONȚINUTUL FIȘEI INDIVIDUALE privind atribuțiile membrilor comisiei de examinare din unitatea de învățământ INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN/AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Comisia Județeană de Evaluare și Certificare../a Municipiului București Comisia de examinare din..........*) Aprobat Președinte CJEC, FIȘĂ INDIVIDUALĂ privind atribuțiile în cadrul comisiei de examinare a dlui/dnei., desemnat/desemnate în calitate de.........**) în cadrul Comisiei de examinare din....*) Ca urmare a Deciziei nr.............din..........a I.S.J./I.S.M.B, dl/dna...........a fost desemnat/desemnată în calitate de..........**) în cadrul Comisiei de examinare din...........*), cu următoarele atribuții: Inspector școlar de specialitate, Am luat cunoștință, *) Se trece unitatea de învățământ în care se organizează centru de examen. **) Se trece calitatea în comisia de examinare (președinte, vicepreședinte, secretar, membru). ***) Se trec atribuțiile în cadrul comisiei de examinare, particularizate în funcție de numărul de subcomisii, specializări, probe/etape etc. ANEXAC la metodologie TABEL NOMINAL privind înscrierea elevilor la examenul pentru certificarea competențelor profesionale Nr. Numele și prenumele elevului Clasa Specialitatea*) Semnătura elevului crt. (1) (2) (3) (4) (5) Profesor diriginte, *) Se va menționa specialitatea candidatului, după caz: instrument, canto, patrimoniu, documentarist, volei, handbal etc. ANEXAD la metodologie TABEL NOMINAL privind calificativele acordate referatelor de evaluare a proiectelor/lucrărilor de specialitate Nr. Numele și prenumele elevului Clasa Specialitatea*) Calificativul acordat crt. Profesor îndrumător, *) Se va menționa specialitatea candidatului, după caz: instrument, canto, patrimoniu, documentarist, volei, handbal etc. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 379/4.VI.2009 RECTIFICĂRI 31 La Ordinul ministrului justiției și libertăților cetățenești nr. 741/C/2009 privind redobândirea cetățeniei române de către unele persoane, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 184 din 25 martie 2009, se fac următoarele rectificări (care nu aparțin Redacției „Monitorul Oficial, Partea I”): — în anexa nr. 1, la poziția 41, în loc de: „41. Bob Dimitrii, țiul lui Mihail și Vera, născut la data de 27 septembrie 1987 în localitatea Anenii Noi, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Bulboaca, raionul Anenii Noi. (8.974/2003)" se va citi: „41. Bob Dmitrii, fiul lui Mihail și Vera, născut la data de 27 septembrie 1987 în localitatea Anenii Noi, județul Chișinău. Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Bulboaca, raionul Anenii Noi. (8.974/2003)”; — în anexa nr. 1, la poziția 63, în loc de: „63. Botezat Marin, țiul lui Constantin (născut la 7.03.1912 în localitatea Teleuca, raionul Soroca) și Victoria, născut la data de 5 februarie 1948 în localitatea Teleșeu, raionul Dondușeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Dondușeni, Str 31 August nr. 135. (2.846/2008)” se va citi: „63. Botezat Marin, fiul lui Constantin (născut la 7.03.1912în localitatea Teleșeuca, raionul Soroca) și Victoria, născut la data de 5 februarie 1948 în localitatea Teleșeuca, raionul Dondușeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Dondușeni, Str. 31 August nr. 135. (2.846/2008)”; — în anexa nr. 1, la poziția 87, în loc de: „87. Caracaș Elena, fiica lui Bețivu Tudor (născut la 10.07.1911 în localitatea Nădușită) și Maria, născută la data de 26 august 1943 în localitatea Bilicenii Vechi, județul Sîngerei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, Str. Armeană nr. 30, ap. 64. (6.159/2003)” se va citi: „87. Caracaș Elena, fiica lui Bețivu Ivan (născut la 3.02.1913 în localitatea Gribova, rn. Drochia) și Maria, născută la data de 26 august 1943 în localitatea Bilicenii Vechi, județul Sîngerei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, Str. Armeană nr. 30, ap. 64. (6.159/2003)”; — în anexa nr. 1, la poziția 96, în loc de: „96. Ceban Oleg, fiul lui Mihail (fiul lui Tudor, născut la 18.03.1927 în localitatea Chircăiești, și Maria) și Zinaida, născut la data de 27 iulie 1974 în localitatea Căușeni, județul Căușeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chircăiești, raionul Căușeni. (7.075/2003) Copii minori: Ceban Oxana, născută la data de 3.03.1996, și Ceban Cristina, născută la data de 15.02.1999.” se va citi: „96. Ceban Oleg, fiul lui Mihail (fiul lui Tudor, născut la 18.03.1927 în localitatea Chircăiești. și Maria) și Zinaida, născut la data de 27 iulie 1974 în localitatea Căușeni, județul Căușeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chircăiești, raionul Căușeni. (7.075/2003) Copii minori: Ceban Oxana, născută la data de 3.02.1996, și Ceban Cristina, născută la data de 15.02.1999”; — în anexa nr. 1, la poziția 217, în loc de: „217. Dumitraș Vasile, țiul lui Vasile și lulița (fiica lui Gore Pavel, născut la 8.10.1911 în localitatea Ungheni, și Sofia), născut la data de 14 februarie 1977 în localitatea Telenești, județul Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Porumbeni, raionul Criuleni. (12.809/2003) Copii minori: Dumitraș Daniela, născută la data de 1.04.1996. "se va citi: „217. Dumitraș Vasile, fiul lui Vasile și lulita (fiica lui Gore Pavel, născut la 8.10.1911 în localitatea Ungheni, și Sofia), născut la data de 14 februarie 1977 în localitatea Telenești, județul Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Porumbeni, raionul Criuleni. (12.809/2003) Copii minori: Dumitraș Daniela, născută la data de 1.04.1996.”; — în anexa nr. 1, la poziția 258, în loc de: „258. Gheijavschi Ludmila, fiica lui și Basistaia Eugenia (născută la 8.08.1937 în localitatea Șoldănești), născută la data de 26 noiembrie 1960 în localitatea Topchina, județul Altai, Federația Rusă, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. N. Spătarul Milescu nr. 23, ap. 8 (4.337/2004) Copii minori: Gheijavschi Gabriela, născută la data de 10.03.1994.” se va citi: „258. Gheijavschi Ludmila, fiica lui și Basistaia Eugenia (născută la 8.08.1937 în localitatea Șoldănești), născută la data de 26 noiembrie 1960 în localitatea Topciha, județul Altai, Federația Rusă, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. N. Spătarul Milescu nr. 23, ap. 8 (4.337/2004) Copii minori: Gheijavschi Gabriela, născută la data de 10.03.1994.”; — în anexa nr. 1, la poziția 333, în loc de: „333. Marian Ion, fiul lui Mihail și Feodora (fiica lui Marian Vasilisa, născută în anul 1926 în localitatea Mingir, raionul Hîncești), născut la data de 5 septembrie 1981 în localitatea Mingir, raionul Hîncești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Ratuș, raionul Criuleni. (2.728/2008)” se va citi: „333. Marian Ion, fiul lui Mihail și Fedora (fiica lui Marian Vasilisa, născută în anul 1926 în localitatea Mingir, raionul Hîncești), născut la data de 5 septembrie 1981 în localitatea Mingir, raionul Hîncești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Ratuș, raionul Criuleni. (2.728/2008)”; — în anexa nr. 1, la poziția 359, în loc de: „359. Muntean Zinaida, fiica lui Cebotari Dumitru (născut la 8.11.1936 în localitatea Chișinău) și Maria, născută la data de 10 aprilie 1964 în localitatea Criuleni, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Hrușova, raionul Criuleni. (3.982/2004) Copii minori: Munteanu Dorin, născut la data de 10.10.1998.” se va citi: „359. Muntean Zinaida, fiica lui Cebotari Dumitru (născut la 8.11.1936 în localitatea Chișinău) și Maria, născută la data de 10 aprilie 1964 în satul Hrușova, sectorul Criuleni, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Hrușova, raionul Criuleni. (3.982/2004) Copii minori: Muntean Dorin, născut la data de 10.10.1998.”; — în anexa nr. 1, la poziția 374, în loc de: „374. Negura Andrei, fiul lui Gheorghe (fiul lui lacob și Lucheria, născută în anul 1913 în localitatea Drăsliceni) și Efrosinia, născut la data de 12 iulie 1969 în localitatea Drăsliceni, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Drăsliceni, raionul Criuleni. (10.115/2003) Copii minori: Măgura Ștefan, născut la data de 12.02.1992.” se va citi: „374. Negura Andrei, fiul lui Gheorghe (fiul lui lacob și Lucheria, născută în anul 1913 în localitatea Drăsliceni) și Efrosenia, născut la data de 12 iulie 1969 în localitatea Drăsliceni, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Drăsliceni, raionul Criuleni. (10.115/2003) Copii minori: Negura Ștefan, născut la data de 12.02.1992.”; — în anexa nr. 1, la poziția 440, în loc de: „440. Rudeanu Dumitru, țiul lui Gheorghe (născut la 18.02.1921 în localitatea Bălți) și Nadejda, născut la data de 25 martie 1956 în localitatea Bădoaia, județul Bălți. Republica Moldova, 32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 379/4.VI.2009 cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, bd. Traian nr. 21, bl. 3, ap. 120. (9.767/2003)” se va citi: „440. Rudeanu Dumitru, fiul lui Gheorghe (născut la 18.02.1921 în localitatea Bălți) și Nadejda, născut la data de 25 martie 1956 în localitatea Rădoaia, județul Bălți, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, bd. Traian nr. 21, bl. 3, ap. 120. (9.767/2003)”; — în anexa nr. 1, la poziția 470, în loc de: „470. Spînu Rodica, fiica lui Grigore (fiul lui Timofei și Ecaterina, născută la 15.11.1919în localitatea Logănești) și Valentina, născută la data de 30 noiembrie 1981 în localitatea Ratuș, raionul Criuleni, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Măgdăcești, județul Chișinău. (7.571/2003) Copii minori: BozianuAngelo, născut la data de 9.10.2005.”se va citi: „470. Bozianu Rodica, fiica lui Grigore (fiul lui Timofei și Ecaterina, născută la 15.11.1919 în localitatea Logănești) și Valentina, născută la data de 30 noiembrie 1981 în localitatea Ratuș, raionul Criuleni, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Măgdăcești, județul Chișinău. (7.571/2003) Copii minori: Bozianu Angelo, născut la data de 9.10.2005.”; — în anexa nr. 1, la poziția 508, în loc de: „508. Triboi Ion, fiul lui Petru (fiul lui Ion, născut la 28.07.1922 în localitatea Chișinău) și lulia, născut la data de 14 martie 1974 în localitatea Dohna, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Dumbrava, str. Durlești nr. 11, județul Chișinău. (12.341/2003)” se va citi: „508. Triboi Ion, fiul lui Petru (fiul lui Ion, născut la 28.07.1922 în localitatea Chișinău) și lulia, născut la data de 14 martie 1974 în localitatea Doina, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Dumbrava, str. Durlești nr. 11, județul Chișinău. (12.341/2003)”; — în anexa nr. 1, la poziția 517, în loc de: „517. Ugrischi Serghei, fiul lui Pavel (născut la 27.01.1933 în localitatea Bălți) și Victoria, născut la data de 4 noiembrie 1965 în localitatea Bălți, județul Bălți, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Bălți, str. Ștefan cel Mare, nr. 88, ap. 10. (10.001/2003)” se va citi: „517. Ugrinschi Serghei, fiul lui Pavel (născut la 27.01.1933 în localitatea Bălți) și Victoria, născut la data de 4 noiembrie 1965 în localitatea Bălți, județul Bălți, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Bălți, str. Ștefan cel Mare nr. 88, ap. 10. (10.001/2003)”; — în anexa nr. 1, la poziția 526, în loc de: „526. Vascan Tatiana, fiica lui Novicov Dmitri (născut la 18.11.1918 în localitatea Soroca) și Maria, născută la data de 14 februarie 1962 în localitatea Cobii nea, raionul Coticjeni, județul Soroca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, bd. Dacia nr. 67, bl. 1, ap. 4. (7.220/2003)" se va citi: „526. Vascan Tatiana, fiica lui Novicov Dmitrii (născut la 18.11.1918 în localitatea Soroca) și Maria, născută la data de 14 februarie 1962 în localitatea Cobîlnea, raionul Cotirjeni, județul Soroca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, bd. Dacia nr. 67, bl. 1, ap. 4. (7.220/2003)”; — în anexa nr. 1, la poziția 532, în loc de: „532. Vîlcu Corina, fiica lui Tudir și Victoria (fiica lui Luncari Alexei, născut în anul 1929 în localitatea Drochia), născută la data de 24 august 1987 în localitatea Drochia, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Drochia, str. 31 August nr. 12, bl. 2, ap. 17. (3.061 bis/2004)”se va citi: „532. Vîlcu Corina, fiica lui Tudor și Victoria (fiica lui LuncariAlexei, născut în anul 1929 în localitatea Drochia), născută la data de 24 august 1987 în localitatea Drochia, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Drochia, Str. 31 August nr. 12, bl. 2, ap. 17. (3.061 bis/2004)”; — în anexa nr. 1, la poziția 540, în loc de: „540. Zamisnîi Ghenadie, fiul lui Ion (născut la 5.10.1935 în județul Lăpușna) și Eugenia, născut la data de 9 octombrie 1974 în localitatea Cimișlia, județul Lăpușna, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, bd. Dacia nr. 7, bl. 2, ap. 65. (3.399/2004) Copii minori: Zamisnîi Carolina, născută la data de 14.07.2005. ”se va citi: „540. Zamisnîi Ghenadie, fiul lui Ion (născut la 5.10.1935 în județul Lăpușna) și Eugenia, născut la data de 9 octombrie 1974 în satul Hîrtop, sectorul Cimișlia, județul Lăpușna, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, bd. Dacia nr. 7, bl. 2, ap. 65. (3.399/2004) Copii minori: Zamisnîi Carolina, născută la data de 14.07.2005.” EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR MONITORUL OFICIAL „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru reiatii cu publicul, București, sos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A. 5 948368 431010 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 379/4.VL2009 conține 32 de pagini. Prețul: 6,40 lei ISSN 1453—4495