MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI PARTEA I Anul 177 (XXI) — Nr. 372 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI Șl ALTE ACTE Miercuri, 3 iunie 2009 SUMAR Nr. Pagina DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE Decizia nr. 565 din 14 aprilie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 alin. (1) și ale art. 56 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România ...................................................... 2-3 Decizia nr. 700 din 5 mai 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 493 alin. 1 din Codul de procedură civilă....................................... 4 Decizia nr. 764 din 12 mai 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 41 alin. 2 din Codul de procedură civilă....................................... 5 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE 1 .323. — Ordin al ministrului muncii, familiei și protecției sociale privind aprobarea Normativului cu tarifele pentru plata prestațiilor de servicii în domeniile de activitate ale Inspecției Muncii...................... 6-7 1 .470/C. — Ordin al ministrului justiției și libertăților cetățenești pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea Centrului Medical de Diagnostic și “Tratament Ambulatoriu din subordinea Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești. 7-12 ACTE ALE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE Șl JUSTIȚlfe Decizia nr. 25 din 2 iunie 2008 .......................... 13-14 Decizia nr. 43 din 13 octombrie 2008...................... 14-15 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 372/3.VL2009 DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE 7 7 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ > DECIZIA Nr. 565 din 14 aprilie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 alin. (1) și ale art. 56 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltân Tudorel Toader Augustin Zegrean Carmen-Cătălina Gliga Claudia-Margareta Krupenschi — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (1) și ale art. 56 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, excepție ridicată de Long Xinggui în Dosarul nr. 4.877/2/2008 al Curții de Apel București — Secția a Vlll-a contencios administrativ și fiscal. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții Constituționale acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. Arată, în acest sens, că dispozițiile art. 11 alin. (1) și ale art. 56 alin. (3) din ordonanța criticată conțin norme suficient de clare, care permit destinatarului lor configurarea conduitei cerute de lege, pe de o parte, și a consecințelor nerespectării lor, pe de altă parte. în plus, menționează că prevederile art. 41 din Constituție privind dreptul la muncă, invocate, nu au incidență în cauză. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 10 noiembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 4.877/2/2008, Curtea de Apel București — Secția a Vlll-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (1) și ale art. 56 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Long Xinggui într-o acțiune privind anularea unei decizii de returnare de pe teritoriul României și obligarea Oficiului Român pentru Imigrări la prelungirea dreptului de ședere în România în scop de muncă și la prelungirea autorizației de muncă. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că textele de lege criticate îngrădesc dreptul la muncă, deoarece nu îndeplinesc criteriile de claritate și previzibilitate specifice normei juridice, iar persona interesată nu are o indicare precisă a normelor aplicabile în situația sa, ceea ce lasă loc arbitrariului și abuzurilor din partea Oficiului Român pentru Imigrări. în acest sens, sunt prezentate aspecte de fapt specifice cauzei deduse judecății, arătându-se că împotriva beneficiarului dreptului de ședere temporară în România în scop de muncă a fost emisă o decizie de returnare, înainte ca termenul fixat pentru soluționarea cererii de prelungire a dreptului de ședere în România în scop de muncă și a autorizației de muncă să expire, această cerere fiind respinsă ca tardiv introdusă, deși motivele de întârziere nu sunt imputabile solicitantului dreptului. Or, în lipsa unor precizări legale, respingerea unei cereri de prelungire a dreptului de ședere în România în scop de muncă și a autorizației de muncă pe criterii aleatorii afectează grav raporturile de muncă dintre angajat (solicitant) și angajator, implicând chiar răspunderea juridică a primului, care nu-și mai poate îndeplini obligațiile. Autorul excepției mai susține că „din împrejurările concrete ale cauzei nu rezultă că vătămarea acestui drept fundamental respectă criteriul de proporționalitate consacrat de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului”. Curtea de Apel București — Secția a Vlll-a contencios administrativ și fiscal apreciază că textele de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate. îndeplinirea obligațiilor ce decurg dintr-un raport de muncă nu poate constitui temeiul rămânerii străinului în România, dacă nu sunt îndeplinite și celelalte condiții prevăzute de lege pentru ca acesta să beneficieze de un drept de ședere. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile art. 11 alin. (1) și ale art. 56 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România sunt constituționale. Menționează, în acest sens, că exercitarea dreptului la muncă al străinului este posibilă doar în situația în care acesta îndeplinește anumite condiții prevăzute în ordonanță, având în vedere că, potrivit art. 1 alin. (5) din Constituție, „în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie”. Totodată, textele de lege criticate sunt redactate cu suficientă precizie, astfel încât să permită oricărei persoane să își corecteze conduita și să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecințele care pot apărea dintr-un act determinat. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 372/3.VI.2009 3 CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 11 alin. (1) și ale art. 56 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 5 iunie 2008, cu următorul conținut: — Art. 11. — Dispoziții generale privind șederea străinilor: „(1) Străinii aflați temporar în mod legal în România pot rămâne pe teritoriul statului român numai până la data la care încetează dreptul de ședere stabilit prin viză sau, după caz, prin permisul de ședere. — Art. 56. — Prelungirea dreptului de ședere temporară în scop de muncă: „(3) Cererea pentru prelungirea dreptului de ședere temporară se depune de către străin cel târziu la data încetării dreptului de ședere. ” în opinia autorului excepției, textele de lege menționate contravin prevederilor art. 41 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată că aceasta este neîntemeiată, urmând să fie respinsă. Autorul excepției apreciază că dispozițiile art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România restrâng în mod nejustificat și vădit disproporționat exercitarea dreptului la muncă al străinilor, care, încetându-le dreptul de ședere stabilit prin viză sau, după caz, prin permisul de ședere, urmează să îndeplinească formalitățile și condițiile prevăzute de lege pentru prelungirea dreptului de ședere temporară în scop de muncă. Or, o astfel de motivare, formulată prin absolutizarea dreptului la muncă, prevăzut de art. 41 alin. (1) din Constituție, nu poate fi reținută. Dispozițiile fundamentale invocate garantează exercitarea neîngrădită a dreptului la muncă, precum și libertatea alegerii profesiei, a meseriei, a ocupației sau a locului de muncă, dar nu pot avea semnificația exercitării acestui drept în afara cadrului legal. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 reglementează condițiile pentru acordarea vizei de lungă ședere în funcție de scopul invocat și justificat de solicitant, cum ar fi desfășurarea de activități economice, profesionale sau comerciale, pentru angajarea în muncă, pentru studii etc. Acordarea unei asemenea vize oferă beneficiarului său un drept de ședere temporară în România, precum și drepturile aferente, enumerate la art. 3 din ordonanță, dar implică și obligații corelative, prevăzute de art. 4, referitoare la respectarea legislației române, în general, precum și, în special, la respectarea scopului pentru care i s-a acordat dreptul de a intra și, după caz, de a rămâne pe teritoriul României, obligația de a nu rămâne pe teritoriul României peste perioada pentru care i s-a aprobat șederea, precum și obligația depunerii tuturor diligențelor necesare pentru a ieși din România până la expirarea respectivei perioade. Prin urmare, nerespectarea acestor cerințe, stabilite de legiuitor în considerarea situației speciale a străinilor aflați în țara noastră, duce la exercitarea dreptului la muncă în afara cadrului legal, ceea ce nu mai poate constitui obiectul protecției constituționale. Referitor la criticile de neconstituționalitate privind lipsa de claritate și precizie a textelor de lege examinate, Curtea constată că nici acestea nu pot fi primite. Dispozițiile art. 56 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 determină fără echivoc momentul depunerii cererii pentru prelungirea dreptului de ședere temporar, acest moment fiind raportat în mod firesc la data încetării dreptului de ședere acordat fiecăruia dintre solicitanți. Faptul că, în practică, pot apărea pretinse nereguli, legate de fixarea în concret a acestui moment, astfel cum arată autorul excepției, nu constituie motive de neconstituționalitate a textelor criticate, ci reprezintă aspecte privind interpretarea și aplicarea acestora, asupra cărora instanța de judecată are competență exclusivă de soluționare. De altfel, dispozițiile art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România au mai fost examinate de Curtea Constituțională pe calea excepției de neconstituționalitate, aceasta fiind respinsă prin Decizia nr. 848 din 9 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 770 din 14 noiembrie 2007. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (1) și ale art. 56 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, excepție ridicată de Long Xinggui în Dosarul nr. 4.877/2/2008 al Curții de Apel București — Secția a Vlll-a contencios administrativ și fiscal. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 14 aprilie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Claudia-Margareta Krupenschi MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 372/3.VI.2009 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ » DECIZIA Nr. 700 din 5 mai 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 493 alin. 1 din Codul de procedură civilă loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocarii Acsinte Gaspar Ion Predescu Puskăs Zoltăn Valentin Tudorel Toader Augustin Zegrean Simona Ricu Doina Suliman — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent-șef Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 493 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Adriana Pelea și Gheorghe Pelea în Dosarul nr. 7. 976/233/2008 al Judecătoriei Galați. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza este în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 6 ianuarie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 7.976/233/2008, Judecătoria Galați a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 493 alin. 1 din Codul de procedură civilă. Din motivarea excepției de neconstituționalitate rezultă însă că autorii acesteia Adriana Pelea și Gheorghe Pelea au invocat, într-o cauză civilă având ca obiect „partaj bunuri comune”, neconstituționalitatea art. 673¹ din Codul de procedură civilă în raport cu prevederile art. 44 din Constituție. Instanța de judecată apreciază că excepția de neconstituționalitate a art. 493 alin. 1 din Codul de procedură civilă este neîntemeiată. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că art. 493 alin. 1 din Codul de procedură civilă este constituțional. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Din actul de sesizare a Curții Constituționale rezultă că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 493 alin. 1 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „Creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevălmaș nu vor putea să urmărească partea acestuia din imobilele aliate în proprietate comună, ci vor trebui să ceară mai întâi împărțeala acestora. ” în susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale se invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că asupra textului de lege criticat s-a pronunțat prin Decizia nr. 921 din 18 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 21 noiembrie 2007. Cu acel prilej, Curtea a reținut că, departe de a contraveni prevederilor art. 44 din Constituție, ce au ca obiect garantarea dreptului de proprietate, reglementarea legală dedusă controlului le dă expresie, întrucât împărțeala pe care o instituie, ca o condiție prealabilă imperativă a realizării creanței față de debitorul coproprietar, constituie o măsură de protecție a dreptului celuilalt coproprietar, care nu are calitatea de debitor față de creditorul urmăritor. Așa fiind, susținerea potrivit căreia s-ar aduce atingere dreptului de proprietate nu poate fi primită. Rațiunile care au stat la baza adoptării soluției anterioare își păstrează valabilitatea și în prezent, astfel încât aceasta se impune a fi menținută. Cât privește art. 673¹ din Codul de procedură civilă, acesta nu poate fi supus, în cauza de față, controlului Curții Constituționale, întrucât aceasta hotărăște asupra excepției de neconstituționalitate nu numai pe baza sesizării prin încheierea instanței de judecată, dar și în limitele acestei sesizări. Orice învestire a Curții Constituționale dincolo de limitele sesizării ar avea drept consecință ignorarea prevederilor constituționale și ale legii sale organice privind imposibilitatea sesizării din oficiu. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 493 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Adriana Pelea și Gheorghe Pelea în Dosarul nr. 7.976/233/2008 al Judecătoriei Galați. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 5 mai 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent-șef, Doina Suliman MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 372/3.VI.2009 5 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ » DECIZIA Nr. 764 din 12 mai 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 41 alin. 2 din Codul de procedură civilă loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskăs Valentin Zoltăn Tudorel Toader Augustin Zegrean Antonia Constantin Doina Suliman — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent-șef Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 41 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială Revomed — S.A. Sion Elveția — Sucursala Târgu Mureș în Dosarul nr. 270/1.371/2008 al Tribunalului Comercial Mureș. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza este în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudența în materie a Curții Constituționale, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 8 decembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 270/1.371/2008, Tribunalul Comercial Mureș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 41 alin. 2 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială Revomed — S.A. Sion Elveția — Sucursala Târgu Mureș într-o cauză comercială având ca obiect o acțiune în constatare. în motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul excepției susține că dispozițiile art. 41 alin. 2 din Codul de procedură civilă încalcă prevederile art. 21 alin. (1), (2) și (3) din Constituție, deoarece „sucursalelor — dezmembrămi’nte fără personalitate juridică ale unor societăți comerciale — li se refuză dreptul de a-și apăra în justiție, în calitate de reclamante, drepturile și obligațiile născute din raporturile juridice de drept material în care acestea sunt parte”, deși art. 43 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, „permite sucursalelor să fie parte în raporturi juridice contractuale”. Instanța de judecată consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constituțional. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 41 alin. 2 din Codul de procedură civilă, cu următorul conținut: „Asociațiile sau societățile care nu au personalitate juridică pot sta în judecată ca pârâte, dacă au organe proprii de conducere. ” Autorul excepției susține că acest text de lege încalcă prevederile constituționale ale art. 21 alin. (1) — „Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime”, alin. (2) — „Nicio lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept” și alin. (3) — „Părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil. ” Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 41 alin. 2 din Codul de procedură civilă au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la aceleași prevederi constituționale și cu motivare identică. Astfel, prin Decizia nr. 1.312 din 2 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 884 din 29 decembrie 2008, Curtea a reținut că textul de lege criticat prevede că asociațiile sau societățile care nu au personalitate juridică pot sta în judecată doar ca pârâte, dacă au organe proprii de conducere, însă reglementarea se întemeiază pe teoria reprezentării legale, potrivit căreia persoana juridică poate face acte juridice numai prin intermediul organelor care-i reprezintă voința. De altfel, Curtea constată că, în realitate, aspectele criticate privesc o eventuală modificare sau completare a dispozițiilor legii, ceea ce nu intră în competența sa de soluționare, astfel că excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă. CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 41 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială Revomed — S.A. Sion Elveția — Sucursala Târgu Mureș în Dosarul nr. 270/1.371/2008 al Tribunalului Comercial Mureș. Definitiva și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 12 mai 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent-șef, Doina Suliman 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 372/3.VI.2009 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE 7 MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI Șl PROTECȚIEI SOCIALE ORDIN privind aprobarea Normativului cu tarifele pentru plata prestațiilor de servicii în domeniile de activitate ale Inspecției Muncii Având în vedere: — prevederile art. 7 din Legea nr. 108/1999 pentru înființarea și organizarea Inspecției Muncii, republicată; — prevederile art. 4 din Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Muncii, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 767/1999, cu modificările și completările ulterioare; — prevederile Ordonanței Guvernului nr. 33/2002 privind reglementarea eliberării certificatelor și adeverințelor de către autoritățile publice centrale și locale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 223/2002; — prevederile art. 55 alin. (1) din Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 561/2009; — Nota inspectorului general de stat nr. 481 din 7 mai 2009, în baza art. 12 din Hotărârea Guvernului nr. 11/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, cu modificările și completările ulterioare, ministrul muncii, familiei și protecției sociale emite următorul ordin: Art. 1. — Se aprobă Normativul cu tarifele pentru plata prestațiilor de servicii efectuate în domeniile de activitate ale Inspecției Muncii, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. — Inspecția Muncii și inspectoratele teritoriale de muncă vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Art. 3. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul muncii, familiei și protecției sociale, Dumitru-Nicu Cornoiu, secretar de stat București, 26 mai 2009. Nr. 1.323. ANEXĂ NORMATIV cu tarifele pentru plata prestațiilor de servicii în domeniile de activitate ale Inspecției Muncii Art. 1. — (1) Inspecția Muncii efectuează, prin personalul propriu analize, expertize tehnice și acordă asistență de specialitate și consultanță în domeniul relațiilor de muncă și al securității și sănătății în muncă, denumite în continuare prestații de servicii, la cererea persoanelor fizice, juridice, persoanelor fizice autorizate și a altor entități constituite în condițiile legii. (2 ) Contravaloarea prestațiilor de servicii efectuate în condițiile prevăzute de prezentul normativ se suportă de către beneficiarii acestora și se virează în contul de trezorerie sau la casieria inspectoratului teritorial de muncă care efectuează prestația. Art. 2. — (1) Prestațiile de servicii prevăzute în prezentul normativ se efectuează numai după confirmarea achitării tarifului. (2 ) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în condițiile în care prin lege se precizează că prestațiile de servicii trebuie efectuate de îndată ce au fost solicitate de beneficiarii legali, achitarea tarifului poate fi ulterioară realizării acestora. Art. 3. — în funcție de categoria de servicii prestate, tarifele care se percep de la persoane fizice, juridice, persoane fizice autorizate și de la alte entități constituite în condițiile legii sunt următoarele: 1. Participarea inspectorilor de muncă la efectuarea determinărilor de noxe, respectiv participarea la activitățile pentru acordarea unor drepturi prevăzute de legislația în vigoare, potrivit prevederilor art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 246/2007 privind metodologia de reînnoire a avizelor de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite, cu modificările și completările ulterioare. Tarif: 40 lei/oră. 2. Analiza documentației și expertizarea unităților în vederea eliberării autorizației de deținere a materialelor explozive în conformitate cu prevederile art. 8 din Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive, cu modificările și completările ulterioare. Tarif: — materiale explozive propriu-zise — 360 lei; — obiecte artizanale și de distribuție pe bază de amestecuri pirotehnice — 300 lei. 3. Expertiza și analiza în vederea eliberării autorizației de depozitare a materiilor explozive, în conformitate cu prevederile art. 9 din Legea nr. 126/1995, cu modificările și completările ulterioare. Tarif: 400 lei. 4. Expertiza și analiza documentației în vederea acordării vizei anuale a autorizației de deținere materii explozive, conform prevederilor art. 11 din Legea nr. 126/1995, cu modificările și completările ulterioare. Tarif: — materiale explozive propriu-zise — 60 lei; — obiecte artizanale și de distracție pe bază de amestecuri pirotehnice — 200 lei. 5. Analiza documentației și efectuarea expertizării în vederea: MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 372/3.VI.2009 7 — acordării vizei anuale a autorizației de funcționare a depozitelor de materii explozive — emiterii avizului de amplasare a firidelor de explozivi la persoanele juridice cu profil minier, potrivit prevederilor art. 19 din Legea nr. 126/1995, cu modificările și completările ulterioare; — expertizării/avizării încăperilor pentru depozitarea, păstrarea și manipularea capselor pentru pistoalele de implant bolțuri, fuzee antigrindină, capse de alarmare utilizate la transportul feroviar, capse de asomare, spații destinate depozitării armelor, precum și spații destinate depozitării munițiilor, capselor, pulberilor de muniție, conform prevederilor Ordinului ministrului muncii, familiei și egalității de șanse nr. 1.102/2008 privind avizarea spațiilor destinate depozitării munițiilor, capselor sau pulberilor pentru muniție; — aprobării depășirii cu 25 % a cantității maxime de exploziv pentru care s-a eliberat autorizația depozitului, conform art. 9 din Legea nr. 126/1995, cu modificările și completările ulterioare. Tarif: 200 lei/aviz. 6. Examinarea artificierilor și pirotehniștilor în vederea autorizării acestora și asistență tehnică la pregătirea activităților pentru autorizarea și reautorizarea artificierilor, conform art. 29³ din Legea nr. 126/1995, cu modificările și completările ulterioare. Tarif: 50 lei/candidat. 7. Eliberarea de certificate/adeverințe în baza documentelor existente în arhivele inspectoratelor teritoriale de muncă, la cererea persoanelor fizice, juridice sau a oricăror entități care au dreptul legal de a solicita și a obține aceste informații, conform Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996, cu modificările și completările ulterioare, și Ordonanței Guvernului nr. 33/2002 privind reglementarea eliberării certificatelor și adeverințelor de către autoritățile publice centrale și locale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 223/2002. Tarif: 40 lei/document. 8. Eliberarea de copii în baza documentelor existente în arhivele inspectoratelor teritoriale de muncă la cererea persoanelor fizice, juridice sau a oricăror entități care au dreptul legal de a solicita și obține aceste informații, conform prevederilor Legii nr. 16/1996, cu modificările și completările ulterioare. Tarif: 0,5 lei/pagină. 9. Eliberarea de certificate cu informații extrase din baza de date organizată la nivelul Inspecției Muncii cu registrele generale de evidență a salariaților depuse de angajatori, conform Hotărârii Guvernului nr. 161/2006 privind întocmirea și completarea registrului general de evidență a salariaților, cu modificările ulterioare, și Ordonanței Guvernului nr. 33/2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 223/2002. Tarif: 10 lei/salariat. 10. Furnizarea datelor din Registrul general de evidență a salariaților pentru refacerea conținutului său la angajator, prin preluarea informațiilor din baza de date organizată la nivelul Inspecției Muncii, conform Hotărârii Guvernului nr. 161/2006, cu modificările ulterioare. Tarif: 50 lei/registru de cel mult 1 MB, plus 10 lei pentru fiecare MB suplimentar. Art. 4. — Prin excepție de la prevederile art. 2, nu se percep tarife pentru prestarea de servicii către: a) instituțiile care funcționează în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale. Informațiile furnizate se utilizează numai în scopul menționat în mod expres în solicitarea adresată de către aceste instituții, cu respectarea prevederilor Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, cu modificările și completările ulterioare; b) instanțele de judecată, organele de cercetare penală, organele de urmărire penală, organele fiscale, precum și oricare alte instituții pentru care actele normative prevăd scutirea de taxe, tarife și comisioane; c) instituțiile cu care Inspecția Muncii a încheiat protocoale de colaborare privind efectuarea de prestații cu titlu gratuit, necesare realizării atribuțiilor acestora, potrivit legii. MINISTERUL JUSTIȚIEI Șl LIBERTĂȚILOR CETĂȚENEȘTI ORDIN pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu din subordinea Ministerului Justiției si Libertăților Cetățenești 7 7 7 7 Ținând seama de prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 221/2008 pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale, cu modificările ulterioare, în temeiul prevederilor art. 19 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 83/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești, cu modificările și completările ulterioare, ministrul justiției și libertăților cetățenești emite următorul ordin: Art. 1. — Se aprobă Regulamentul privind organizarea și funcționarea Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu din subordinea Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. — Serviciul de asistență medicală și Centrul Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Art. 3. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul justiției și libertăților cetățenești, Octavian-Virgiliu Ojog, secretar de stat București, 15 mai 2009. Nr. 1.470/C. 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 372/3.VI.2009 ANEXA REGULAMENT privind organizarea și funcționarea Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu din subordinea Ministerului Justiției si Libertăților Cetățenești » » > » » CAPITOLUL I Dispoziții generale Art. 1. — (1) Centrul Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu funcționează în subordinea Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 83/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești, cu modificările și completările ulterioare, ca instituție publică cu personalitate juridică, finanțată din venituri proprii din sistemul asigurărilor sociale de sănătate, alte venituri proprii și de la bugetul de stat, în condițiile legii. (2) Activitatea medicală desfășurată în cadrul Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu este coordonată și controlată de Serviciul de asistență medicală al Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești. (3) Centrul Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu are sediul în București, str. Apolodor nr. 17, sectorul 5, și funcționează cu puncte de lucru în București, str. Nerva Traian nr. 6, bl. M 39, sectorul 3, și cabinete medicale organizate în cadrul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești, înaltei Curți de Casație și Justiție, Consiliului Superior al Magistraturii și tribunalelor. (4) Centrul Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu își desfășoară activitatea în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, ale contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, precum și ale altor reglementări privind activitatea și finanțarea unităților sanitare din sistemul de apărare publică, siguranță națională și autoritate judecătorească. Art. 2. —Angajarea personalului medical și administrativ al Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu se realizează cu respectarea normelor legale în vigoare. CAPITOLUL II Atribuțiile Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu Art. 3. — (1) Centrul Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu este destinat asigurării asistenței medicale ambulatorii a judecătorilor și procurorilor și personalului de specialitate juridică asimilat acestora, personalului auxiliar de specialitate, în activitate și pensionar, auditorilor de justiție, cursanțilorde la Școala Națională de Grefieri, celorlalte categorii de personal din cadrul instanțelor judecătorești, din Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești și din unitățile subordonate acestuia, asigurați potrivit legii. (2) Centrul Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu acordă asistență medicală primară și ambulatorie de specialitate și altor categorii de asigurați decât cei prevăzuți la alin. (1), indiferent de casa de asigurări de sănătate unde se virează contribuția pentru asigurările sociale de sănătate, precum și în situații de urgențe medico-chirurgicale, în condițiile legii. (3) Centrul Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu poate desfășura activități de asistență medicală pentru terți, pe bază de contract. Art. 4. — Fondurile obținute din venituri proprii conform prevederilor Ordinului ministrului justiției nr. 871/C/2006, cu modificările și completările ulterioare, vor fi utilizate pentru cheltuieli de capital, regie, reparații curente, cheltuieli pentru cărți și publicații, cheltuieli pentru achiziționarea de obiecte de inventar pentru realizarea activității, cheltuieli pentru constituirea fondului de dezvoltare al unității sanitare, plata medicilor colaboratori pe bază de contract de prestări servicii, acordarea de stimulente personalului din aparatul propriu, alte cheltuieli prevăzute de lege. Art. 5. — (1) Centrul Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu îndeplinește următoarele atribuții: a) asigură, pe bază de contract cu Casa de Asigurări de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești, asistența medicală curativă și profilactică — primară, de specialitate clinică, paraclinică și stomatologică — pentru asigurații prevăzuți la art. 3 alin. (1); b) asigură, pe bază de contract, efectuarea controalelor medicale periodice, altele decât cele prevăzute în contractul- cadru, în condițiile legislației în vigoare, pentru personalul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești și al unităților subordonate acestuia, precum și al altor unități cu personalitate juridică; c) acordă asistență medicală în cazuri de urgențe medico- chirurgicale tuturor categoriilor de asigurați, indiferent de casa de asigurări de sănătate unde se virează contribuția la asigurările sociale de sănătate; d) acordă asistență medicală la domiciliu, cu respectarea legislației ce reglementează acest tip de servicii medicale; e) acordă servicii medicale paraclinice în limita dotărilor existente; f) acordă asistență medicală primară, de specialitate, clinică, paraclinică și stomatologică la cerere, contra cost, în conformitate cu reglementările legale în vigoare. Tarifele serviciilor medicale, stomatologice și ale investigațiilor paraclinice, care nu sunt decontate de casele de asigurări, se aprobă prin ordin al ministrului justiției și libertăților cetățenești; g) eliberează contra cost adeverințe medicale, certificate de sănătate pentru conducătorii auto, de port-armă, prenupțiale și alte documente medicale legale, în conformitate cu legislația în vigoare; h) poate desfășura activități de cercetare științifico-medicală și farmaceutică; i) poate închiria spații medicale și/sau echipamente ori aparatură medicală către alți furnizori de servicii medicale, poate stabili asocieri investiționale în domenii medicale și parteneriate de tip public-privat, cu aprobarea Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești. (2 ) Centrul Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu exercită competențe și îndeplinește orice alte funcțiuni și atribuții stabilite de lege în domeniul său de activitate. Art. 6. — Centrul Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu are următoarele obligații: a) aplică programele și politicile de sănătate în baza reglementărilor emise de Ministerul Sănătății și Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești; b) respectă legislația în vigoare aplicabilă unităților sanitare ambulatorii; c) respectă normele privind sănătatea și securitatea în muncă și normele de prevenire și stingere a incendiilor; d) asigură condiții pentru activitatea de pregătire profesională continuă a personalului; e) asigură logistica și condițiile necesare desfășurării corespunzătoare a activității Comisiei pentru examinarea medicală a judecătorilor, procurorilor, magistraților asistenți și MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 372/3.VI.2009 9 personalului asimilat acestora, precum și a candidaților pentru admiterea în magistratură și comisiei medicale superioare pentru soluționarea contestațiilor; f) efectuează examinarea medicală a persoanelor care urmează să fie angajate în cadrul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești sau în unitățile subordonate acestuia; g) organizează și îndeplinește activitatea în domeniul financiar, contabilitate, administrativ și resurse umane aferentă Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu; h) asigură accesul la informațiile de interes public, cu respectarea legislației în vigoare. CAPITOLUL III Organizarea, funcționarea și conducerea Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu Art. 7. — (1) Centrul Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu funcționează conform statului de funcții aprobat prin ordin al ministrului justiției și libertăților cetățenești. (2) Structura organizatorică a Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul regulament. (3) Numărul maxim de posturi este de 80, finanțate din venituri proprii prin sistemul asigurărilor sociale de sănătate, alte venituri proprii și de la bugetul de stat, în condițiile legii. Art. 8. — (1) Conducerea Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu se asigură de către un director-medic șef, numit prin ordin al ministrului justiției și libertăților cetățenești. (2) Organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției de director-medic șef al Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu, precum și condițiile de participare la concurs se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justiției și libertăților cetățenești. (3) Angajarea, transferarea și detașarea medicilor, farmaciștilor, biologilor, biochimiștilor și chimiștilor, precum și a altui personal de specialitate cu studii superioare din cadrul Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu se realizează conform metodologiilor aprobate prin ordin al ministrului sănătății. (4) Conducerea Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu răspunde pentru organizarea judicioasă a întregii activități, pentru buna gospodărire și administrare a bunurilor materiale și a fondurilor bănești disponibile, pentru păstrarea integrității patrimoniului și pentru adoptarea tuturor măsurilor necesare în vederea îndeplinirii integrale și la timp a obiectivelor acestuia. Art. 9. — (1) în cadrul Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu funcționează un consiliu consultativ, care are rolul de a dezbate principalele probleme de strategie și organizare ale acestuia. (2) Membrii consiliului consultativ sunt: a) directorul-medic șef al Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu; b) un reprezentant al personalului medical al Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu; c) un reprezentant al Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești. (3) Membrii consiliului consultativ se numesc prin ordin al ministrului justiției și libertăților cetățenești, la propunerea conducerii instituțiilor prevăzute la alin. (2). (4) Consiliul consultativ se întrunește cel puțin o dată la 3 luni, precum și ori de câte ori este nevoie, la convocarea a cel puțin 2 membri. Art. 10. — (1) Compartimentele Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu sunt următoarele: — medical de specialitate; — medicină de familie; — laborator, explorări funcționale, sterilizare; — asistenți medicali; — financiar, contabilitate, administrativ și resurse umane. ( 2) Fiecare compartiment al Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu este coordonat de către un șef de compartiment. Numirea acestora se face de către directorul- medic șef al Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu, având la bază criterii de competență. Art. 11. — (1) Directorul-medic șef are următoarele atribuții principale: a) reprezintă Centrul Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu în relațiile cu Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești și unitățile subordonate, cu alte instituții, în limitele sale de competență; b) îndeplinește toate obligațiile ce derivă din contractele încheiate cu Casa de Asigurări de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești, cu persoane fizice și/sau juridice, cu alți furnizori de servicii de sănătate, precum și din contractele încheiate cu Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești și unitățile subordonate acestuia; c) organizează, îndrumă și controlează activitatea Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu, în conformitate cu legislația în domeniul sănătății; d) întocmește fișele posturilor pentru personalul propriu și le aduce la cunoștința salariaților. Controlează realizarea sarcinilor prevăzute în fișa postului fiecărui angajat; e) avizează programul de activitate pentru fiecare categorie de personal din subordine, în conformitate cu legislația în vigoare; f) controlează respectarea disciplinei și a programului de lucru; g) controlează respectarea normelor de igienă, sănătate și securitate a muncii; h) controlează respectarea normelor de prevenire și stingere a incendiilor; i) coordonează și controlează aprovizionarea la timp și în bune condiții a cabinetelor, a laboratorului de analize medicale și a celorlalte cabinete medicale cu medicamente, materiale, reactivi, instrumentar; j) răspunde de administrarea patrimoniului instituției; k) aprobă planul de pregătire și asigură condițiile necesare pentru pregătirea profesională continuă a personalului; I) se preocupă continuu de creșterea calității serviciilor acordate în cadrul Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu; m) evaluează performanțele profesionale ale personalului medico-sanitar, întocmește aprecierile anuale asupra activității angajaților, primește și analizează contestațiile și comunică deciziile luate; n) promovează personalul pe criterii de competență și îl stimulează în funcție de performanțele realizate; o) încheie contractele de furnizare de servicii medicale cu Casa de Asigurări de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești, precum și cu Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești, cu persoane fizice și/sau juridice, cu alte instituții, în condițiile legii; p) aprobă și controlează folosirea legală a fondurilor bănești, atât cele provenite prin contractele de furnizare de servicii medicale încheiate cu Casa de Asigurări de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești, cu persoane juridice și/sau fizice, cele provenite de la bugetul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești, precum și cele provenite din venituri proprii; q) numește prin decizie componența comisiei care propune tarifele serviciilor medicale efectuate și a documentelor medicale eliberate contra cost și supune aprobării conducerii ministerului 10 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 372/3.VI.2009 aceste tarife; răspunde de întocmirea și actualizarea acestor tarife; r) răspunde de raportarea statistică a datelor, în condițiile prevăzute de lege; s) aprobă sau avizează, după caz, toate documentele întocmite de compartimentele de specialitate ale Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu; t) controlează modul de îndeplinire a procedurilor de sterilizare a materialelor și instrumentarului; u) organizează și controlează activitățile de verificare metrologică pentru aparatura din dotare, de colectare și distrugere a deșeurilor cu risc biologic, de dotare a aparatului de urgență și de asigurare a formularelor tipizate necesare desfășurării activității Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu; v) asigură obținerea autorizației sanitare de funcționare și a certificatului de acreditare ale Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu, în condițiile prevăzute de lege; w) asigură respectarea normelor de etică profesională și deontologie medicală la nivelul centrului; x) răspunde de acreditarea personalului medical, în conformitate cu legislația în vigoare. (2) Directorul-medic șef îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de dispozițiile legale în vigoare sau dispuse de conducerea Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești. (3) Directorul-medic șef, în afara obligațiilor care decurg din exercitarea acestei funcții, are toate celelalte îndatoriri ce revin oricărui salariat. (4) Directorul-medic șef are obligația de a transmite salariaților toate dispozițiile emise de Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești, Ministerul Sănătății, Colegiul Medicilor din România, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, alte instituții cu rol de reglementare a domeniului sanitar. (5) Directorul-medic șef îndeplinește atribuțiile ordonatorului secundar de credite. (6) Directorul-medic șef avizează proiectul bugetului de venituri și cheltuieli al Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu și îl prezintă spre aprobare ordonatorului principal. (7) Directorul răspunde de efectuarea inventarierii generale a elementelor de activ și pasiv, conform reglementărilor legale în vigoare. (8) Directorul-medic șef răspunde pentru organizarea și conducerea contabilității Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu. (9) Pe perioadele de absență justificată din unitate, directorul-medic șef este înlocuit la conducere de către o persoană împuternicită. Art. 12. — (1) Personalul medico-sanitar al Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu are următoarele atribuții și obligații profesionale: a) să acorde asistență medicală tuturor pacienților în mod nediscriminatoriu, în condițiile legii, cu respectarea Codului de deontologie profesională și a regulilor de bună practică; b) să respecte secretul profesional și să nu divulge informații confidențiale referitoare la pacienți; c) să îndeplinească întocmai și la timp toate sarcinile prevăzute în fișa postului, să folosească judicios materialele și echipamentele din dotare, la parametrii de funcționare prevăzuți în documentațiile tehnice, să folosească integral și eficient timpul de lucru; d) să respecte ordinea și disciplina în cadrul echipei cu care lucrează, să se supună controlului ierarhic, precum și controalelor prevăzute de reglementările în vigoare; e) să cunoască prevederile regulamentului de organizare și de funcționare și regulamentului de ordine interioară ale Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu; f) să respecte normele privind securitatea și sănătatea în muncă, precum și cele referitoare la folosirea echipamentului de protecție și a celui de lucru, de prevenire a incendiilor sau a oricăror alte situații ce ar putea pune în primejdie viața, sănătatea și integritatea corporală a persoanelor sau integritatea clădirilor, instalațiilor etc.; g) să nu părăsească locul de muncă până la venirea schimbului (în situația în care se lucrează în mai multe schimburi) sau dacă schimbul nu se prezintă, să își anunțe șeful ierarhic superior, continuând serviciul până la rezolvarea situației; h) să anunțe imediat conducerea Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu despre situațiile în care nu se pot prezenta la serviciu pentru a fi luate măsurile de înlocuire; i) să respecte programul de lucru stabilit de conducerea Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu; j) să înștiințeze șeful ierarhic imediat ce au luat cunoștință de existența unor deficiențe, nereguli, abateri, accidente de muncă, incendii, sustrageri, degradări sau a altor împrejurări care afectează activitatea și bunurile Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu; k) să păstreze integritatea patrimoniului Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu; I) să nu lase fără supraveghere, în timpul programului de muncă, aparatura medicală și instalațiile în funcțiune de care răspund; m) să prezinte în timp util toate datele necesare pentru încheierea contractelor de furnizare a serviciilor medicale, precum și a documentelor cerute de casa de asigurări de sănătate; n) să participe la programele de educație medicală continuă conform prevederilor legale în vigoare; o) să utilizeze materiale și instrumente a căror condiție de sterilizare este corespunzătoare; p) să completeze corect și la zi documentele necesare, aferente efectuării actului medical, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. (2) înainte de plecarea în concedii de orice fel medicii de familie sunt obligați să desemneze medicul cu licență de înlocuire, în vederea asigurării continuității actului medical. (3) Personalul medical poate efectua gărzi în spitale, în condițiile legii, în afara programului de lucru stabilit la Centrul Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu, cu acordul directorului-medic șef. (4) Centrul Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu poate încheia contracte de prestări servicii cu specialiști externi, cu respectarea legislației în vigoare. Art. 13. — (1) Selecționarea personalului medico-sanitar cu studii superioare, pentru ocuparea posturilor vacante din statul de funcții al Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu se face prin concurs organizat de Serviciul de asistență medicală al Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești. (2) Rezultatele concursului sunt validate de conducerea ministerului, potrivit reglementărilor legale în vigoare. (3) Selecționarea personalului medico-sanitar mediu și auxiliar, precum și a personalului tehnic, economic, administrativ și de serviciu pentru ocuparea posturilor vacante din statul de funcții al Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu se face prin concurs organizat de conducerea acestuia, în condițiile legii. Art. 14. — Organizarea timpului de lucru zilnic, modalitatea de evidență a prezenței la serviciu, programarea și acordarea concediilor de odihnă salariaților Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu, precum și accesul în instituție sunt prevăzute în regulamentul de ordine interioară. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 372/3.VI.2009 11 Art. 15. — Salarizarea personalului se stabilește conform contractelor de muncă, potrivit legislației în vigoare care reglementează salarizarea personalului contractual. CAPITOLUL IV Compartimentul financiar, contabilitate, administrativ și resurse umane Art. 16. — (1) Compartimentul financiar, contabilitate, administrativ și resurse umane este condus de un contabil-șef, care exercită toate prerogativele prevăzute de lege. (2) Acesta îndeplinește următoarele atribuții: a) răspunde de formarea, administrarea, angajarea și utilizarea fondurilor publice alocate; b) răspunde, împreună cu personalul din subordine, de organizarea și conducerea contabilității; c) organizează evidența privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor bugetare; d) organizează activitatea de control financiar preventiv; e) prezintă organului ierarhic superior situațiile financiare aprobate de către ordonatorul de credite; f) răspunde de activitatea de salarizare a personalului, în conformitate cu prevederile legale; g) administrează patrimoniul Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu; h) asigură repararea și întreținerea aparaturii, clădirii și a dotărilor interioare; i) organizează activitatea de arhivă; j) gestionează resursele financiare și materiale ale Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu; k) realizează plata salariilor și a altor drepturi ale personalului, potrivit legii, și aprovizionarea tehnico-materială necesară bunei desfășurări a activității; I) răspunde de achiziția materialelor consumabile, bunurilor de inventar și serviciilor necesare desfășurării activității centrului, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare. Art. 17. —Atribuțiile principale ce revin personalului din Compartimentul financiar, contabilitate, administrativ și resurse umane sunt următoarele: a) fundamentează și întocmește proiectul bugetului de venituri și cheltuieli al Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu; b) exercită, potrivit legii, controlul financiar preventiv asupra tuturor proiectelor de operațiuni și documentelor din care derivă drepturi sau obligații patrimoniale, precum și asupra folosirii fondurilor materiale și bănești prevăzute de bugetul de venituri și cheltuieli; c) conduce evidența privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor bugetare; d) întocmește, atunci când este cazul, și înregistrează în evidența contabilă documente justificative și contabile pentru toate operațiunile efectuate în perioada la care se referă și asigură păstrarea și arhivarea acestora, precum și reconstituirea documentelor pierdute, sustrase sau distruse; e) utilizează și ține registrele de contabilitate; f) conduce evidența plăților de casă și a cheltuielilor efective; g) efectuează calculul și acordă drepturile salariale pentru angajații proprii; h) desfășoară activități de încasări și plăți în numerar, de gestiune a altor valori, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, precum și operațiuni curente cu Trezoreria Statului; i) efectuează operațiunile prevăzute de lege privind evidența contabilă a patrimoniului, desfășoară activitatea de inventariere anuală și administrare a patrimoniului; j) întocmește și înaintează spre aprobare conducerii Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești documentele necesare pentru scoaterea din funcțiune, casarea și conservarea mijloacelor fixe, a obiectelor de inventar și altor bunuri degradate fizic sau moral, potrivit reglementărilor în vigoare; k) întocmește și actualizează programul achizițiilor publice și îl supune spre avizare și aprobare persoanelor în drept; I) întocmește lista de dotări în limita sumei aprobate de ordonatorul principal de credite și achiziționează, conform legii, produse, servicii și lucrări necesare desfășurării activității centrului, precum și bunurile prevăzute în lista de dotări anuale; m) urmărește modul de derulare a contractelor încheiate de Centrul Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu din punct de vedere financiar, al termenelor și condițiilor specifice prevăzute de acestea; n) întocmește foile de parcurs pentru autoturismul din dotare, întocmește lunar situația privind consumul de carburanți, precum și evidența lucrărilor de reparații; o) asigură aprovizionarea la timp și în bune condiții cu bunuri materiale și documente tipizate necesare desfășurării activității Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu, cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare; p) asigură curățenia în toate spațiile proprii; q) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de dispozițiile legale în vigoare sau dispuse de șefii ierarhici. Art. 18. — Compartimentul financiar, contabilitate, administrativ și resurse umane îndeplinește, în domeniul managementului resurselor umane, următoarele activități: a) întocmește proiectul de organigramă și statul de funcții, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare și cu obiectivele Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu și operează toate modificările ce intervin ca suplimentări sau desființări de posturi; b) întocmește proiectul regulamentului de ordine interioară al Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu. c) propune redistribuirea de posturi sau transformări de funcții conform obiectivelor Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu; d) întocmește, păstrează, completează și ține la zi documentele de evidență ale personalului. Operează în carnetele de muncă/registrul unic ale/al salariaților toate modificările survenite în situația personală a acestora, precum și schimbările în cuantumul de salarizare pentru toți salariații Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu; e) întocmește documentația necesară privind încadrarea, promovarea, sancționarea, transferarea, detașarea și încetarea raporturilor de muncă pentru personalul contractual, cu respectarea legislației în vigoare; f) organizează concursurile pentru ocuparea posturilor vacante din cadrul Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu, cu excepția celor care intră în competența Serviciului de asistență medicală al Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești; g) asigură acordarea la termen a drepturilor salariale, potrivit legislației în vigoare; emite proiectele deciziilor de modificare a drepturilor salariale; h) urmărește aplicarea legislației în domeniul drepturilor de personal: salarii, sporuri, gradații, indemnizații, salarii de merit; i) întocmește contractele de muncă pentru personalul nou- încadrat; j) primește și analizează propunerile exprimate de către angajați referitoare la îmbunătățirea activității Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu și comunică hotărârile luate de conducere asupra aplicării acestora; k) îndeplinește orice alte atribuții ce îi sunt date în competență prin prevederile actelor normative în vigoare și din dispoziția șefilor ierarhici. Art. 19. — Pentru îndeplinirea atribuțiilor sale, Compartimentul financiar, contabilitate, administrativ și resurse umane al Centrului Medical de Diagnostic și Tratament 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 372/3.VI.2009 Ambulatoriu colaborează cu direcțiile de specialitate din cadrul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești. Art. 20. — Activitățile financiare, de contabilitate, administrative și de resurse umane pot fi externalizate, cu respectarea normelor legale în vigoare și a principiilor de cost- eficiență. CAPITOLUL V Răspunderea disciplinară Art. 21. — (1) încălcarea cu vinovăție de către personalul angajat al Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu a îndatoririlor de serviciu constituie abatere disciplinară și atrage răspunderea disciplinară a acestuia. (2) Abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca și care constă într-o acțiune sau inacțiune săvârșită cu vinovăție de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă, contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici. Art. 22. — Constituie abateri disciplinare următoarele fapte: a) absențe nemotivate de la serviciu, precum și încălcarea dispozițiilor din Regulamentul de ordine interioară al centrului și ale altor acte normative referitoare la programul de lucru; b) omisiunea gravă de a îndeplini atribuțiile ce îi revin, potrivit legii; c) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire ce îi revine, potrivit legii și Regulamentului de ordine interioară al centrului ori alte atribuții stabilite de șefii ierarhici; d) neglijența gravă ori neglijențe repetate în exercitarea atribuțiilor de serviciu; e) manifestări care aduc atingere demnității sau probității profesionale; f) nerespectarea secretului profesional sau a confidențialității lucrărilor care au acest caracter; g) atitudine ireverențioasă în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu față de colegi sau față de pacienți. Art. 23. — Sancțiunile disciplinare care se pot aplica personalului Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu, proporțional cu gravitatea abaterilor, sunt: a) avertismentul scris; b) suspendarea contractului individual de muncă pentru o perioadă de până la 10 zile lucrătoare; c) retrogradarea din funcție, cu acordarea salariului corespunzător funcției în care s-a dispus retrogradarea, pentru o durată de până la 60 de zile; d) reducerea salariului de bază pe o durată de 1—3 luni cu 5—10%; e) reducerea salariului de bază și/sau, după caz, și a indemnizației de conducere pe o perioadă de 1—3 luni cu 5—10%; f) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă. Art. 24. — (1) Cercetarea disciplinară prealabilă în cazul personalului Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu se efectuează de către o comisie de disciplină formată din 3 membri, numită de directorul-medic șef. (2) Comisia de disciplină va efectua cercetarea abaterilor disciplinare, cu respectarea prevederilor legale aplicabile, prevăzute de Legea nr. 53/2003 — Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare. Art. 25. — (1) Dispozițiile legale cuprinse în Legea nr. 95/2006, cu modificările și completările ulterioare, cu referire la răspunderea disciplinară a medicilor și medicilor dentiști, se aplică în mod corespunzător și medicilor și medicilor dentiști ai Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu. (2) Dispozițiile legale cuprinse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 144/2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moașă și a profesiei de asistent medical, precum și organizarea și funcționarea Ordinului Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România, cu referire la răspunderea disciplinară a asistenților medicali, se aplică în mod corespunzător și asistenților medicali ai Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu. CAPITOLUL VI Dispoziții finale Art. 26. — Personalul Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu încadrat cu contract de muncă beneficiază de drepturile și obligațiile prevăzute de Legea nr. 53/2003, cu modificările și completările ulterioare, precum și de legislația specială în vigoare aplicabilă personalului medico- sanitar. Art. 27. — în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului regulament conducerea Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu va lua măsuri pentru întocmirea fișelor posturilor personalului, în raport cu specificul fiecărui loc de muncă. ANEXĂ la regulament STRUCTURA ORGANIZATORICĂ a Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu din subordinea Ministerului Justiției si Libertăților Cetățenești J 5 > J Total posturi: 80 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 372/3.VI.2009 13 ACTE ALE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE SI JUSTIȚIE 7 7 7 7 ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE SI JUSTIȚIE » > » — SECȚIILE UNITE — DECIZIA Nr. 25 din 2 iunie 2008 Dosar nr. 8/2008 Sub președinția domnului prof. univ. dr. Nicolae Popa, președintele înaltei Curți de Casație și Justiție, Secții Unite ale înaltei Curți de Casație și Justiție, în conformitate cu dispozițiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, s-a întrunit pentru a examina recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, în legătură cu interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 159 alin. 8 fraza a ll-a din Codul de procedură penală referitoare la termenul de soluționare a recursului declarat împotriva încheierii prin care s-a hotărât asupra prelungirii arestării preventive dispuse în cursul urmăririi penale. Secțiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozițiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicată, fiind prezenți 87 de judecători din totalul de 115 aflați în funcție. Procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție a fost reprezentat de procurorul Gabriela Scutea, adjunct al procurorului general. Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție a susținut recursul în interesul legii, solicitând admiterea acestuia, în sensul de a se stabili că termenul prevăzut de art. 159 alin. 8 fraza a ll-a din Codul de procedură penală are caracter de recomandare, deoarece nu SECȚIILE UNITE, deliberând asupra recursurilor în interesul legii, constată următoarele: în practica instanțelor judecătorești nu există un punct de vedere unitar cu privire la termenul prevăzut în art. 159 alin. 8 fraza a ll-a din Codul de procedură penală pentru soluționarea recursului declarat împotriva încheierii prin care s-a hotărât asupra prelungirii arestării preventive dispuse în cursul urmăririi penale. Astfel, unele instanțe s-au pronunțat în sensul că termenul pentru soluționarea recursului declarat împotriva încheierii prin care s-a hotărât asupra prelungirii arestării preventive, dispusă în cursul urmăririi penale, are caracter de recomandare, iar ca urmare au judecat recursul și după expirarea duratei arestării preventive dispuse anterior încheierii atacate. S-a argumentat că acest termen este instituit pentru a asigura celeritatea judecării cauzei, ceea ce face necesară soluționarea recursului până la expirarea duratei arestării preventive dispuse anterior încheierii atacate, dar în cazul nerespectării lui nu este prevăzută nicio sancțiune. Alte instanțe, dimpotrivă, au considerat că termenul stabilit pentru soluționarea unui asemenea recurs este peremptoriu și, în consecință, au judecat totdeauna acest recurs înainte de expirarea duratei arestării preventive. Aceste din urmă instanțe au interpretat și aplicat corect dispozițiile legii. Procedura prelungirii arestării preventive dispuse în cursul urmăririi penale conține, potrivit reglementării ce i s-a dat în art. 159 din Codul de procedură penală, o succesiune de momente, subliniate prin dispoziții de detaliu menite să asigure desfășurarea acestei faze procesuale în cadrul rigorilor privind dreptul la libertate și la siguranță, astfel cum acestea sunt formulate prin art. 5 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ratificată de România prin Legea nr. 30/1994. în evidențierea unuia dintre aceste momente, prin alin. 8 din articolul menționat s-a prevăzut că „încheierea prin care s-a hotărât asupra prelungirii arestării poate fi atacată cu recurs de procuror sau de inculpat în termen de 24 de ore de la pronunțare, pentru cei prezenți, sau de la comunicare, pentru cei lipsă”, precizându-se, în continuare, că „recursul se este prevăzută nicio sancțiune în cazul nerespectării sale. soluționează înainte de expirarea duratei arestării preventive dispuse anterior încheierii atacate”. Din formularea imperativă, inclusă în partea finală a acestui alineat, rezultă neîndoielnica voință a legiuitorului ca recursul declarat împotriva încheierii prin care s-a hotărât asupra prelungirii măsurii arestării preventive, dispusă în cursul urmăririi penale, să fie soluționat în mod necondiționat înainte de expirarea duratei arestării preventive luate anterior încheierii atacate. Această formulare este conformă întregului context de reglementare a procedurii privind prelungirea arestării preventive dispuse în cursul urmăririi penale, în cadrul căreia prin dispozițiile fiecărui alineat al art. 159 din Codul de procedură penală sunt evidențiate modalitățile concrete de realizare și termenele ce trebuie respectate în raport cu succesiunea fiecărui moment, astfel ca întregul ciclu de operațiuni judiciare inerente să asigure îndeplinirea tuturor actelor necesare în condițiile de maximă rapiditate impuse de stricta limitare în timp a unei asemenea măsuri privative. în acest sens, este de observat că, în ansamblul lor, prevederile art. 159 din Codul de procedură penală se referă la termene de scurtă durată, în așa fel încât nerespectarea oricăruia dintre ele ar determina situarea procedurii prelungirii arestării preventive în afara cadrului legal, ceea ce ar fi inadmisibil. De altfel, prevederii alin. 10 al art. 159 din Codul de procedură penală, în sensul că „dispozițiile art. 140³ alin. 3—7 și 9 se aplică în mod corespunzător la judecarea recursului”, nu i se poate da altă semnificație decât aceea că voința legiuitorului a fost ca însăși procedura soluționării recursului împotriva încheierii referitoare la prelungirea arestării preventive, dispusă în cursul urmăririi penale, să se desfășoare în totalitatea ei în condiții de asigurare integrală a cerințelor de legalitate, specifice acestei căi de atac, fără a se face vreo derogare cu privire la termenele stabilite. Așadar, în raport cu considerentele învederate, se impune să se considere că sintagma „înainte de expirarea duratei arestării preventive dispuse anterior încheierii atacate”, cuprinsă în partea finală a art. 159 alin. 8 din Codul de procedură penală, are caracter imperativ și nu de recomandare, astfel că recursul declarat împotriva încheierii prin care s-a dispus admiterea sau respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 372/3.VI.2009 preventive va fi soluționat totdeauna înainte de expirarea duratei arestării preventive dispuse anterior încheierii atacate. în consecință, în temeiul dispozițiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, precum și ale art. 4142 din Codul de procedură penală, urmează a se admite recursul în interesul legii și a se decide în sensul concluziilor la care s-a ajuns prin considerentele ce precedă. PENTRU ACESTE MOTIVE în numele legii DECID: Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție. Dispozițiile art. 159 alin. 8 fraza a ll-a din Codul de procedură penală se interpretează în sensul că: 1. sintagma folosită de legiuitor „înainte de expirarea duratei arestării preventive dispuse anterior încheierii atacate” are caracter imperativ, și nu de recomandare; 2. recursul declarat împotriva încheierii prin care s-a dispus admiterea sau respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive va fi soluționat întotdeauna înainte de expirarea duratei arestării preventive dispuse anterior încheierii atacate. Obligatorie, potrivit art. 414² alin. 3 din Codul de procedură penală. Pronunțată în ședință publică astăzi, 2 iunie 2008. PREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE Șl JUSTIȚIE, prov. univ. dr. NICOLAE POPA p. Prim-magistrat-asistent Victoria Maftei, eliberată din funcție prin pensionare, Adriana Daniela White ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE Șl JUSTIȚIE — SECȚIILE UNITE — DECIZIA Nr. 43 din 13 octombrie 2008 Dosar nr. 28/2008 Sub președinția domnului prof. univ. dr. Nicolae Popa, președintele înaltei Curți de Casație și Justiție, înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în Secții Unite, în conformitate cu dispozițiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, s-a întrunit pentru a examina recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, referitor la competența instanței penale, învestită cu judecarea infracțiunilor prevăzute de art. 84 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, cu modificările și completările ulterioare, de a soluționa acțiunea civilă alăturată celei penale. Secțiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozițiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicată, fiind prezenți 81 de judecători din totalul de 115 aflați în funcție. Procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție a fost reprezentat de procurorul luliana Nedelcu, procuror șef al Secției judiciare. Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție a susținut recursul în interesul legii, punând concluzii pentru admiterea acestuia, în sensul de a se stabili că, în cazul infracțiunilor prevăzute de art. 84 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, cu modificările și completările ulterioare, acțiunea civilă nu poate fi alăturată celei penale. SECȚIILE UNITE, deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele: în practica instanțelor judecătorești nu există un punct de vedere unitar privind competența instanței penale, învestită cu judecarea infracțiunilor reglementate de Legea nr. 59/1934 asupra cecului, cu modificările și completările ulterioare, de a soluționa acțiunea civilă alăturată celei penale. Astfel, unele instanțe au considerat că în acest caz acțiunea civilă poate fi alăturată celei penale, pe motiv că sunt întrunite elementele răspunderii delictuale, soluționând latura civilă în cauzele având ca obiect infracțiunile reglementate de Legea nr. 59/1934, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul art. 14, raportat la art. 346 din Codul de procedură penală cu referire la art. 998 și următoarele din Codul civil. Alte instanțe, dimpotrivă, s-au pronunțat în sensul că acțiunea civilă nu este admisibilă în fața instanței penale întrucât, pe de o parte, infracțiunile prevăzute de art. 84 din Legea nr. 59/1934, cu modificările și completările ulterioare, sunt infracțiuni de pericol și ca atare nu sunt susceptibile să producă un prejudiciu material, iar pe de altă parte, cecul refuzat la plată constituie titlu executoriu, încât în cazul admiterii acțiunii civile s-ar ajunge în situația ca partea să obțină două titluri pentru aceeași creanță. Aceste din urmă instanțe au interpretat și aplicat corect dispozițiile legii. Conținutul infracțiunilor prevăzute de art. 84 din Legea nr. 59/1934, cu modificările și completările ulterioare, reglementează aspecte referitoare la emiterea și forma cecului, MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 372/3.VL2009 15 transmiterea cecului, prescripția și infracțiunile care au legătură cu folosirea cecului. Elementele esențiale reglementate constau în: denumirea de cec trecută în însuși textul titlului; ordinul necondiționat de a plăti o anumită sumă de bani; numele celui care trebuie să plătească; arătarea datei și a locului emiterii; numele și prenumele, firma și semnătura celui care se obligă. în esență, astfel de infracțiuni constau în: emiterea cecului fără autorizarea trasului; emiterea cecului fără a avea la tras disponibilul suficient, emiterea cecului cu dată falsă, emiterea cecului căruia îi lipsește un element esențial sau care este emis chiar în favoarea trăgătorului. Scopul acestor incriminări îl reprezintă, în principal, prevenirea emiterii cecurilor fără provizia necesară în contul bancar sau a completării lor în modalități care ar prejudicia beneficiarul. Infracțiunile reglementate în Legea nr. 59/1934, cu modificările și completările ulterioare, denumite în doctrină ca formale, sunt periculoase pentru circuitul civil lato sensu. Existența lor nu necesită producerea unor consecințe patrimoniale, deoarece protejează numai relațiile sociale referitoare la operațiunile cu cecuri în vederea asigurării credibilității acestor instrumente de plată, cu rol deosebit în relațiile comerciale. în cazul săvârșirii unor astfel de fapte, subiectul pasiv este instituția bancară a cărei credibilitate a fost periclitată prin acțiunea de emitere a cecului fără respectarea condițiilor legale, iar nu beneficiarul cecului emis cu încălcarea dispozițiilor legale. Ca urmare, infracțiunile prevăzute în art. 84 din Legea nr. 59/1934, cu modificările și completările ulterioare, sunt infracțiuni de pericol, iar scopul acestei incriminări este acela de a determina emiterea corectă a cecurilor, iar nu acoperirea vreunei pagube materiale. De altfel, instanța supremă a statuat anterior în această materie, prin Decizia de îndrumare nr. 1/1968, că infracțiunile de pericol nu sunt cauzatoare de prejudicii prin ele însele și, ca atare, în cazul unor asemenea infracțiuni instanța învestită cu judecarea acțiunii penale nu este competentă să soluționeze și acțiunea civilă alăturată celei penale. Mai este de observat că, în cazul infracțiunilor reglementate de dispozițiile art. 84 din Legea nr. 59/1934, cu modificările și completările ulterioare, situația-premisă este dată de existența unui raport juridic de natură contractuală în care cecul, ca instrument de plată, reprezintă o garanție a îndeplinirii obligațiilor asumate de debitori prin contractele comerciale încheiate. De aceea, în cazul săvârșirii unor astfel de fapte, prejudiciul cauzat creditorului-parte vătămată este determinat de neexecutarea obligației asumate de către debitorul-inculpat prin contractul comercial încheiat, iar nu de emiterea ulterioară a cecului cu încălcarea legii penale. Este firesc, deci, ca în asemenea cauze, pentru acoperirea prejudiciului suferit, creditorii să aibă la dispoziție numai acțiunea civilă separată, izvorâtă din contract, iar nu și acțiunea civilă întemeiată pe răspunderea delictuală, care poate fi alăturată celei penale. De altfel, o asemenea soluție se impune și pentru că, în conformitate cu dispozițiile art. 53 alin. 1 din Legea nr. 59/1934, cu modificările și completările ulterioare, cecul are valoare de titlu executoriu. Or, față de aceste dispoziții legale, chiar și în cazul în care cecul a fost emis cu nerespectarea condițiilor cerute de lege, el constituind titlu executoriu, nu mai este necesară o hotărâre judecătorească pentru ca partea vătămată creditoare să își poată acoperi prejudiciul, acesta putând fi recuperat prin însăși punerea în executare silită a cecului după o prealabilă învestire cu formulă executorie. în aceste condiții, alăturarea acțiunii civile celei penale ar duce, prin soluționarea (în ipoteza admiterii), la crearea a două titluri executorii (hotărârea penală care soluționează acțiunea civilă și cecul însuși), ceea ce este inadmisibil. Prin urmare, obținerea unui titlu executoriu pe calea acțiunii civile alăturate celei penale nici nu și-ar justifica utilitatea cât timp hotărârea ce s-ar pronunța în această privință nu ar putea cuprinde decât ceea ce deja este menționat în cecul perfect valabil și executoriu. în consecință, în temeiul dispozițiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, precum și ale art. 414² alin. 2 și 3 din Codul de procedură penală, urmează a se admite recursul în interesul legii și a se stabili că instanța penală învestită cu judecarea infracțiunilor prevăzute de art. 84 din Legea nr. 59/1934, cu modificările și completările ulterioare, nu va soluționa acțiunea civilă alăturată celei penale, urmând a pronunța respingerea ca inadmisibilă a acțiunii civile. PENTRU ACESTE MOTIVE în numele legii DECID: Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța penală învestită cu judecarea infracțiunilor prevăzute de art. 84 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, cu modificările și completările ulterioare, nu va soluționa acțiunea civilă alăturată acțiunii penale, urmând a pronunța respingerea ca inadmisibilă a acțiunii civile. Obligatorie, potrivit art. 414² alin. 3 din Codul de procedură penală. Pronunțată în ședință publică astăzi, 13 octombrie 2008. PREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE Șl JUSTIȚIE, prov. univ. dr. NICOLAE POPA p. Prim-magistrat-asistent Victoria Maftei, eliberată din funcție prin pensionare, Adriana Daniela White ABONAMENTE LA PUBLICAȚIILE OFICIALE PE SUPORT FIZIC — Prețuri pentru anul 2009 — Nr. Număr Zile de Greutate Valoare crt. Denumirea publicației de apariții apariție/ medie/apariție TVA 9% inclus)/lei anuale săptămână (grame) 12 luni 3 luni 1 lună 1. Monitorul Oficial, Partea I 750 5 50 800 210 75 2. Monitorul Oficial, Partea I, limba maghiară 90 1 50 1.500 140 3. Monitorul Oficial, Partea a ll-a 200 5 60 2.250 200 4. Monitorul Oficial, Partea a lll-a 800 5 15 430 40 5. Monitorul Oficial, Partea a IV-a 7.200 5 50 1.720 160 6. Monitorul Oficial, Partea a Vl-a 400 5 25 1.600 150 7. Monitorul Oficial, Partea a VIl-a 60 1 30 540 50 8. Colecția Legislația României 4 --- 2.500 450 120 9. Colecția Hotărâri ale Guvernului României 12 --- 3.500 750 70 NOTĂ: Monitorul Oficial Partea I bis se multiplică pe bază de comandă. începând cu anul 2009 se sistează apariția publicației Repertoriul legislației României. Abonamente la publicațiile oficiale și comenzi către „Monitorul Oficial” R.A. se pot efectua prin următoarele societăți de distribuție: ♦ COMPANIA NAȚIONALĂ „POȘTA ROMÂNĂ” --- S.A. --- prin oficiile sale poștale ♦ ACTA LEGIS ---S.R.L. --- București, Str. Lirei nr. 11, parter, ap. 1, (telefon’/fax: 021.411.91.79; 021.411.54.08) ♦ INFO EUROTRADING --- S.A. --- București, Splaiul Independentei nr. 202A (telefon: 021.316.30.57, fax: 021.316.30.58) ♦ INTERPRESS SPORT ---S.R.L. --- București, Piața Presei Libere nr. 1, corp B, et. 2, camerele 256---259, OP 33 (telefon/fax: 021.313.85.07; 021.313.85.08; 021.313.85.09) ♦ MEDIA PRESS ABONAMENTE --- S.R.L. --- București, str. Izvor nr. 78, et. 2 (telefon: 021.311.97.84, fax: 021.311.97.85) ♦ M.T. PRESS IMPEX --- S.R.L. --- București, bd. Basarabia nr. 256 (telefon/fax: 021.255.48.15; 021.255.48.16; 021.255.48.17) ♦ PRESS EXPRES --- S.R.L. --- Otopeni, str. Flori de Câmp nr. 9 (telefon/fax: 021.221.42.83; 0745.133.712) ♦ ZIRKON MEDIA---S.R.L. --- București, str. Pictor Dimitrie Hârlescu nr. 6, sector 2 (telefon: 021.255.18.00, fax: 021.255.18.66; 021.255.19.18) ♦ ART ADVERTISING --- S.R.L. --- Râmnicu Vâlcea, str. Regina Maria nr. 7, bl. C1, sc. C, mezanin II (fax: 0250/73.54.75, telefon: 0350.40.59.87; 0350.40.59.88) ♦ CALLIOPE ---S.R.L. --- Ploiești, str. Elena Doamna nr. 62---64 (telefon/fax: 0244/51.40.52; 0244/51.48.01) ♦ DIFSTARPRESS ---S.R.L. --- Slobozia, bd. Matei Basarab, bl. I60, sc. A, ap. 15 (telefon/fax: 0243/23.23.68) ♦ CURIER PRESS ---S.A. --- Brașov, str. Traian Grozăvescu nr. 7 (telefon/fax: 0268/51.08.57; 0268/51.08.58) ♦ ROESTA ---S.R.L. --- Curtea de Argeș, str. Valea lașului, bl. P10, sc. B, ap. 18 (telefon/fax: 0248/72.11.43) ♦ VIAȚA LIBERĂ ---S.A. --- Galați, Str. Domnească nr. 68 (telefon: 0236/46.06.20, fax: 0236/47.10.28) ♦ UNITATEA---S.R.L. --- Alba lulia, str. Traian nr. 26 (telefon: 0258/81.16.31, fax: 0258/81.28.43) ♦ MANPRES DISTRIBUTION --- S.R.L. --- București, Piața Presei Libere nr. 1 (OP 33 --- CP 24) (telefon/fax: 021.314.63.39) ♦ CUGET LIBER ---S.A. --- Constanta, bd. I.C. Brătianu nr. 5 (telefon: 0241/58.21.20, fax: 0241/61.95.24) ♦ SIMPEX LOGISTIC --- S.R.L. --- Călărași, Str. Progresul nr. 21, bl. B1, sc. B, ap. 5 (telefon/fax: 0242/31.89.29) ♦ CIPSOFT DESIGN --- S.R.L. --- Ploiești, str. Eroilor nr. 2 bis (tel. 0722.36.54.65 sau 0724.20.31.43) EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR MONITORUL OFICIAL „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru reiatii cu publicul, București, sos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial" R.A. Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372/3.VI.2009 conține 16 pagini. Prețul: 3,20 lei ISSN 1453—4495