MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI PARTEAI , . Anul 177 (XXI) — Nr. 367 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Luⁿⁱ’ ¹ luⁿⁱe ²⁰⁰⁹ • ¹ , SUMAR Nr. Pagina DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE Decizia nr. 598 din 14 aprilie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. 1 și art. 7 alin. 1—4 și 6 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuințe și spații cu altă destinație construite din fondurile statului și din fondurile unităților economice sau bugetare de stat.................................. 2-4 HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI 621. — Hotărâre privind trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia a unor construcții aflate în administrarea Ministerului Apărării Naționale, în vederea scoaterii din funcțiune și demolării acestora.................................... 4 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE 344. — Ordin al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale pentru modificarea și completarea anexei „Modul de implementare, condițiile specifice și criteriile de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăți naționale directe complementare în sectorul zootehnic, în acord cu reglementările comunitare în domeniu” la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 295/2007 pentru stabilirea modului de implementare, a condițiilor specifice și a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăți naționale directe complementare în sectorul zootehnic, în acord cu reglementările comunitare în domeniu............................................. 5-6 1 .226/C.— Ordin al ministrului justiției și libertăților cetățenești pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism 7-32 ACTE ALE BĂNCII NAȚIONALE A ROMÂNIEI 18 . — Circulară privind nivelul ratei dobânzii de referință a Băncii Naționale a României valabil în luna iunie 2009............................................... 32 2 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 367/1 .VI.2009 DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE 7 7 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 598 din 14 aprilie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. 1 și art. 7 alin. 1—4 și 6 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuințe și spații cu altă destinație construite din fondurile statului și din fondurile unităților economice sau bugetare de stat loan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltân Tudorel Toader Augustin Zegrean Carmen-Cătălina Gliga Mihaela lonescu — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. 1 și art. 7 alin. 1—4 și 6 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuințe și spații cu altă destinație construite din fondurile statului și din fondurile unităților economice sau bugetare de stat, excepție ridicată de Societatea Comercială ICMA — S.A. („Ierna”) din București în Dosarul nr. 13.238/301/2006 al Curții de Apel București — Secția a IV-a civilă. La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției, avocatul R. Roșu, cu delegație la dosar, iar pentru părțile Luminița-Mihaela Ghioc, Cornel Andrei, Gheorghe Biță, Matei Cârjan, Grigore Stelian Chivu, Radian Cojocaru, Grigore Grosu, Lili Moldovanu, Nicoleta Mușat, Alexandru Marian Rotaru, Ștefan Siminoiu, loan Titianu, Valerică Trestianu, Mariana Tudose, Petra Tudose, Floarea Ungureanu și Stelica Văduva se prezintă avocatul loana-Adelina Popovici, cu delegație la dosar, lipsă fiind celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza este în stare de judecată. Apărătorul autorului excepției solicită admiterea acesteia, reiterând motivele cuprinse în notele scrise aflate la dosarul cauzei. Avocatul loana-Adelina Popovici solicită respingerea excepției, invocând, în acest sens, jurisprudența Curții Constituționale cu privire la textele de lege criticate. Totodată, depune la dosar concluzii scrise cu privire la cele susținute. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, apreciind că nu au intervenit elemente noi, care să justifice reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale în materie. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 6 ianuarie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 13.238/301/2006, Curtea de Apel București — Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. 1 și art. 7 alin. 1—4 și 6 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuințe și spații cu altă destinație construite din fondurile statului și din fondurile unităților economice sau bugetare de stat. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială ICMA — S.A. („Ierna”) din București într-o cauză ce are ca obiect soluționarea acțiunii civile privind pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract de vânzare-cumpărare. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că textele de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale invocate în măsura în care se referă la bunuri ce se află în proprietatea unei persoane juridice de drept privat. Astfel, consideră că transferul de proprietate care operează în condițiile art. 7 din Legea nr. 85/1992, fără plata unui preț corespunzător valorii bunului, echivalează cu o expropriere. Arată că prețul de vânzare a spațiilor în cauză către titularii contractelor de închiriere nu se formează liber, prin exercitarea libertății contractuale, ci este un preț social, derizoriu, stabilit în condițiile Decretului-lege nr. 61/1990 și ale Legii nr. 85/1992. Astfel, prin impunerea unui preț determinat nu este asigurată posibilitatea conferită de art. 44 alin. (6) din Constituție care stabilește dreptul proprietarului de a se adresa justiției în vederea stabilirii despăgubirii aferente exproprierii, sub acest aspect considerând că se încalcă și dispozițiile art. 21 alin. (1) din Constituție. Totodată, susține că sunt încălcate și dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție, de vreme ce prevederile criticate consacră o măsură de protecție care îi privilegiază pe chiriașii imobilelor construite din fondurile statului sau ale fostelor unități economice și bugetare de stat în detrimentul proprietarilor persoane juridice private. Arată că obligația instituită prin textele de lege criticate nu îndeplinește niciuna dintre condițiile prevăzute de art. 53 din Constituție și de art. 1 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Curtea de Apel București — Secția a IV-a civilă consideră că prevederile de lege criticate sunt constituționale și, în acest sens, face referire la bogata jurisprudență a Curții Constituționale cu privire la acestea. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. în acest sens, face referire la deciziile nr. 633/2008, nr. 716/2008 și nr. 362/2004 prin care Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiate excepțiile de neconstituționalitate având ca obiect prevederile de lege criticate. Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituționale. în acest sens, face referire la deciziile Curții Constituționale nr. 633/2008 și nr. 716/2008. Totodată, apreciază că dispozițiile art. 35 din Constituție nu sunt incidente în prezenta cauză. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 367/1 .VI.2009 3 precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 1 alin. 1 și ale art. 7 alin. 1—4 și 6 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuințe și spații cu altă destinație construite din fondurile statului și din fondurile unităților economice sau bugetare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 29 iulie 1992, și republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 15 septembrie 1994 și în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 264 din 15 iulie 1998, potrivit cărora: — Art.1 alin. 1: „Locuințele construite din fondurile statului pot fi cumpărate de titularii contractelor de închiriere, cu plata integrală sau în rate a prețului, în condițiile Decretului-lege nr. 61/1990 privind vânzarea de locuințe construite din fondurile statului către populație și ale prezentei legi. — Art.7 alin. 1—4 și 6: „Locuințele construite din fondurile unităților economice sau bugetare de stat, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, altele decât locuințele de intervenție, vor fi vândute titularilor contractelor de închiriere, la cererea acestora, cu plata integrală sau în rate a prețului, în condițiile Decretului-lege nr. 61/1990 și ale prezentei legi. De asemenea, vor fi vândute la cerere, în condițiile prevederilor alin. 1 și cu respectarea dispozițiilor art. 1 alin. 3, titularilor de contracte de închiriere și locuințele care înainte de 6 martie 1945 au aparținut regiilor autonome, instituțiilor și societăților cu capital de stat, mixt sau privat, care și-au încetat existența după această dată sau, după caz, au devenit, prin reorganizare, unități economice sau bugetare de stat. Locuințele care înainte de 6 martie 1945 au aparținut societăților cu capital privat sau mixt vor fi vândute în condițiile de evaluare, de achitare integrală sau în rate a prețului și de exceptare de la vânzare, prevăzute în Legea nr. 112/1995. Evaluarea și vânzarea locuințelor prevăzute la alin. 1 și 2 și la art. 1 alin. 1, pentru care nu s-au încheiat contracte de vânzare-cumpărare până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se vor face în condițiile Decretului-lege nr. 61/1990 și ale prezentei legi, completate cu prevederile referitoare la coeficienții de uzură din Decretul nr. 93/1977, la un preț indexat în funcție de creșterea salariului minim brut pe țară la data cumpărării, fată de cel existent la data intrării în vigoare a Legii nr. 85/1992. Beneficiază de prevederile alin. 1 și chiriașii care nu sunt angajații unităților proprietare. Autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 11 alin. (2) privind dreptul internațional și dreptul intern, ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 20 relative la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (1) și (2) privind accesul liber la justiție, ale art. 44 alin. (1)—(3) și (6) privind garantarea dreptului de proprietate privată, ale art. 45 referitoare la libertatea economică, ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 135 privind economia României și ale art. 136 alin. (5) referitoare la inviolabilitatea proprietății private, în condițiile legii organice. Totodată, consideră că sunt încălcate și dispozițiile art. 1 paragraful 1 din primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la garantarea proprietății. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că asupra constituționalității dispozițiilor criticate Curtea s-a mai pronunțat, de exemplu, prin Decizia nr. 814 din 3 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 30 iulie 2008, Decizia nr. 113 din 19 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 185 din 11 martie 2008, și Decizia nr. 564 din 7 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 9 iulie 2007, constatând netemeinicia criticilor formulate. Curtea a reținut că prevederile criticate dau posibilitatea chiriașilor să cumpere locuințele la construirea cărora au contribuit direct sau indirect în vechiul sistem statal-juridic. S-a apreciat că dispozițiile criticate sunt nu numai conforme literei și spiritului art. 44 din Constituție, ci și legitime din punct de vedere economic, social și moral. Curtea a reținut că, deși în proprietatea societăților comerciale sau a regiilor autonome au intrat și locuințele construite din fondurile proprii, legiferarea, ulterior adoptării Constituției, a posibilității ca fiecare chiriaș al unei asemenea locuințe să devină proprietar nu poate fi privită decât ca o limitare legală a dreptului de proprietate al persoanelor juridice respective. Astfel, se consacră o normă de justiție socială, conformă atât art. 44 alin. (1) și alin. (2) teza întâi, cât și art. 136 alin. (1) și (5) din Constituție, precum și în deplină concordanță cu normele instituite prin art. 1 din primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. în cazul privatizării unităților din ale căror fonduri a fost construită locuința ce a făcut obiectul vânzării, obligația de vânzare către chiriași, prevăzută de dispozițiile Legii nr. 85/1992, este — astfel cum a statuat Curtea Constituțională — o obligație in rem, instituită în considerarea obiectului (locuința construită din fondurile unității economice sau bugetare), iar nu o obligație in personam, reglementată în considerarea subiectului, societatea comercială ce a luat naștere pe calea privatizării. Curtea a constatat, de asemenea, că textele de lege criticate nu prevăd o expropriere și nicio naționalizare sau orice altă măsură de trecere silită a locuințelor în proprietatea publică a statului. în același mod, s-a reținut că art. 7 din Legea nr. 85/1992 nu instituie o confiscare, ci o transmitere în proprietatea deținătorilor de locuințe, foști chiriași, a locuințelor și terenurilor aferente acestor locuințe dobândite prin cumpărare de la unitățile economice sau bugetare de stat. De asemenea, nu s-a reținut nici contraritatea textului de lege criticat în raport cu dispozițiile art. 45 din Constituție referitoare la libertatea economică, de vreme ce posibilitatea chiriașilor de a cumpăra locuințele la construirea cărora au contribuit direct sau indirect în vechiul sistem statal-juridic a fost reglementată prin textul de lege criticat înainte de încheierea contractelor de privatizare. Cât privește pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 53 din Constituție, s-a reținut că acestea sunt aplicabile numai în ipoteza în care există o restrângere a exercitării drepturilor și libertăților fundamentale, restrângere care nu a fost constatată de Curte. Atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză, neintervenind elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții. De asemenea, Curtea constată că textele de lege criticate nu instituie privilegii sau discriminări între cetățeni și nu încalcă principiul constituțional al egalității în drepturi a acestora, tratamentul egal impunându-se doar pentru cetățenii aflați în situații identice. Totodată, Curtea nu poate reține nici invocarea dispozițiilor constituționale ale art. 135 alin. (1) referitoare la principiile economiei de piață, de vreme ce prevederile art. 7 din Legea nr. 85/1992 sunt o concretizare a obligației statului de a asigura crearea condițiilor necesare pentru creșterea calității vieții, potrivit art. 135 alin. (2) lit. f) din Constituție. în fine, autorul excepției a indicat, ca temei constituțional al sesizării, și dispozițiile constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție. Examinând această susținere, Curtea constată că este neîntemeiată, de vreme ce autorul excepției a beneficiat de toate garanțiile procesuale în cauza în care excepția de neconstituționalitate a fost ridicată, prin formularea întâmpinării la cererea de chemare în judecată a reclamanților și administrarea probelor necesare soluționării cauzei. 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 367/1 .VI.2009 Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. 1 și art. 7 alin. 1—4 și 6 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuințe și spații cu altă destinație construite din fondurile statului și din fondurile unităților economice sau bugetare de stat, excepție ridicată de Societatea Comercială ICMA— S.A. („Ierna”) din București în Dosarul nr. 13.238/301/2006 al Curții de Apel București — Secția a IV-a civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 14 aprilie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Mihaela lonescu HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE privind trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia a unor construcții aflate în administrarea Ministerului Apărării Naționale, în vederea scoaterii din funcțiune și demolării acestora în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare, și al art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 112/2000 pentru reglementarea procesului de scoatere din funcțiune, casare și valorificare a activelor corporale care alcătuiesc domeniul public al statului și al unităților administrativ-teritoriale, aprobată prin Legea nr. 246/2001, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art. 1. — Se aprobă trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia a unor construcții aflate în administrarea Ministerului Apărării Naționale, amplasate în incinta imobilelor identificate potrivit anexelor nr. 1—4*), care fac parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 2. — Trecerea în domeniul privat al statului a construcțiilor prevăzute la art. 1 se face în vederea scoaterii din funcțiune și demolării acestora. Art. 3. — După scoaterea din funcțiune și demolarea construcțiilor, Ministerul Apărării Naționale își va actualiza în mod corespunzător datele din evidența cantitativ-valorică. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Ministrul apărării naționale, Mihai Stănișoară Ministrul dezvoltării regionale și locuinței, Vasile Blaga Ministrul finanțelor publice, Gheorghe Pogea București, 20 mai 2009. Nr. 621.’ *) Anexele nr. 1—4 sunt clasificate potrivit legii și se comunică numai instituțiilor interesate. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 367/1 .VI.2009 5 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR Șl DEZVOLTĂRII RURALE ORDIN pentru modificarea și completarea anexei „Modul de implementare, condițiile specifice și criteriile de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăți naționale directe complementare în sectorul zootehnic, în acord cu reglementările comunitare în domeniu” la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 295/2007 pentru stabilirea modului de implementare, a condițiilor specifice și a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăți naționale directe complementare în sectorul zootehnic, în acord cu reglementările comunitare în domeniu Având în vedere prevederile art. 1 și 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăți directe și plăți naționale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 139/2007, văzând Referatul Direcției politici de piață în zootehnie nr. 126.311/ 2009, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 8/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale emite următorul ordin: Art. I. —Anexa „Modul de implementare, condițiile specifice și criteriile de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăți naționale directe complementare în sectorul zootehnic, în acord cu reglementările comunitare în domeniu” la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 295/2007 pentru stabilirea modului de implementare, a condițiilor specifice și a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăți naționale directe complementare în sectorul zootehnic, în acord cu reglementările comunitare în domeniu, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 283 din 27 aprilie 2007, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: 1. La articolul 2³, preambulul alineatului (2) se modifică și va avea următorul cuprins: „(2) Pentru a beneficia de prima prevăzută la alin. (1), solicitanții trebuie să depună o cerere la centrul local/județean al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, respectiv al municipiului București, după caz, în perioada 25 aprilie — 15 iunie 2009, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 1, însoțită de următoarele documente:”. 2. La articolul 2⁴, preambulul alineatului (3) se modifică și va avea următorul cuprins: „(3) Pentru a beneficia de prima prevăzută la alin. (1), solicitanții trebuie să depună o cerere la centrul local/județean al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, respectiv al municipiului București, după caz, în perioada 25 aprilie — 15 iunie 2009, cerere al cărei model este prevăzut în anexa nr. 1, însoțită de următoarele documente:”. 3. La articolul 3 alineatul (1), litera c) se modifică și va avea următorul cuprins: ,,c) efectivul de femele ovine/femele caprine pentru care se solicită prima să fie menținut în exploatație la adresa menționată în cerere, în perioada 16 iunie — 15 septembrie, în vederea efectuării controlului la fața locului de către organismul delegat de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, conform procedurii de control elaborate de către aceasta;”. 4. La articolul 3, preambulul alineatului (2) se modifică și va avea următorul cuprins: „(2) Pentru a beneficia de prima prevăzută la alin. (1), solicitanții trebuie să depună o cerere la centrul local/județean al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, respectiv al municipiului București, după caz, în perioada 25 aprilie — 15 iunie 2009, cerere vizată de asociațiile crescătorilor de ovine/caprine legal constituite în baza hotărârii judecătorești, cerere al cărei model este prevăzut în anexa nr. 2, însoțită de următoarele documente:”. 5. La articolul 3 alineatul (2), după litera b) se introduce o nouă literă, litera c), cu următorul cuprins: ,,c) adeverință eliberată gratuit de medicul veterinar de liberă practică împuternicit, care atestă statusul indemn al exploatației pentru bolile prevăzute în programul strategic la data emiterii prezentei adeverințe.” 6. La articolul 4, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 4. — (1) Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură întocmește și transmite Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, până în data de 15 septembrie 2009 pentru bovine și până în data de 15 octombrie 2009 pentru ovine/caprine, centralizatorul cu efectivele eligibile la plata primelor pentru anul 2009.” 7. La articolul 5¹, preambulul alineatului (4) se modifică și va avea următorul cuprins: „(4) în cadrul controlului la fața locului în perioada 16 iunie — 15 septembrie pentru speciile ovine și caprine, conform procedurii de control pe teren elaborate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, se verifică următoarele aspecte:”. 8. La articolul 6¹, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: „(2) Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură întocmește și transmite Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale centralizatorul cu efectivele de bovine, ovine și caprine pentru care se solicită prime pentru anul 2009, până în data de 15 iulie 2009.” 9. Anexa nr. 2 se modifică și se înlocuiește cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. II. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, llie Sârbu București, 27 mai 2009. Nr. 344.’ 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 367/1 .VI.2009 Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Centrul Județean.............................................. Nr.....................data................................... Verificat și aprobat pentru suma de...........................lei la data de.................................. Directorul executiv al centrului județean, ANEXĂ (Anexa nr. 2 la Ordinul nr. 295/2007) Vizat Asociația.............................. (semnătura și ștampila) CERERE pentru ovine adulte și/sau caprine adulte A. Producător persoană fizică Subsemnatul/Subsemnata,.............................................................................................. (numele, inițiala tatălui, prenumele) domiciliat/domiciliată în............................................................................................ (județul, satul, comuna, orașul) str.........................nr........, cod poștal....................., tel..........................fax........................, e-mail......................., posesor/posesoare al/a BI/CI seria....nr.................., CNP............................., cu codul exploatației..............................înregistrat în RNE, cont bancar nr....................................., deschis la Banca..............................., sucursala.............................. B. Producător persoană juridică (denumirea operatorului economic solicitant) cu sediul în:..............................................................................................................................., (județul, satul, comuna, orașul) str...............................nr......................., cod poștal................tel......................, fax....................., e-mail............................, înregistrat la oficiul registrului comerțului cu cod unic de înregistrare (CUI)........................., cu codul exploatației............................înregistrat în RNE, reprezentat de domnul/doamna.........................................., în calitate de reprezentant legal, posesor/posesoare al/a BI/CI seria................nr.................., CNP............................., cont bancar nr............................, deschis la Banca..............................sucursala.................................. Solicit: — prima pentru un număr de................................capete femele ovine care au împlinit vârsta de minimum un an până la data de 31 martie 2009, care în perioada de control, 16 iunie — 15 septembrie, se găsesc la adresa.............................................................................................conform codurilor de identificare cuprinse (localitatea, strada, nr. sau nr. topo pășune pe raza localității, după caz) în tabelul alăturat; și/sau — prima pentru un număr de................................capete femele caprine care au împlinit vârsta de minimum un an până la data de 31 martie 2009, care în perioada de control, 16 iunie — 15 septembrie, se găsesc la adresa ....................................................................conform codurilor de identificare cuprinse în tabelul alăturat, (localitatea, strada, nr. sau nr. topo pășune pe raza localității, după caz) LISTA animalelor pentru care se face solicitarea Nr. Numărul de identificare Rasa și sexul Data nașterii crt. (până la 12 caractere alfanumerice) (ziua/luna/anul) Total capete solicitate Declar pe propria răspundere că datele înscrise în prezenta cerere sunt reale, iar în caz contrar voi suporta rigorile prevederilor legale în vigoare privind falsul în declarații. Data Semnătura și ștampila MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 367/1 .VI.2009 7 MINISTERUL JUSTIȚIEI Șl LIBERTĂȚILOR CETĂȚENEȘTI ORDIN pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism Văzând avizul favorabil emis de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr. 490 din 12 mai 2009, având în vedere dispozițiile Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 83/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești, cu modificările și completările ulterioare, ministrul justiției și libertăților cetățenești emite următorul ordin: Art. 1. — Se aprobă Regulamentul de organizare și funcționare a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. — La data intrării în vigoare a prezentului ordin își încetează aplicabilitatea dispozițiile privind organizarea, structura și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 529/C/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 5 martie 2007. Art. 3. — Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Art. 4. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul justiției și libertăților cetățenești, Alina Mihaela Bica, secretar de stat București, 15 aprilie 2009. Nr. 1.226/C. ANEXĂ REGULAMENT de organizare și funcționare a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism TITLUL I Dispoziții generale Art. 1. — (1) Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este organizată ca structură cu personalitate juridică în cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție și este specializată în combaterea infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism, potrivit legii. (2) Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism are sediul în municipiul București și își exercită atribuțiile pe întreg teritoriul României, prin procurori specializați în combaterea infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism. TITLUL II Organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism Art. 2. — Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, ca structură cu personalitate juridică, a fost înființată, prin reorganizarea Secției de combatere a criminalității organizate și antidrog, la data de 17 noiembrie 2004, prin Legea nr. 508/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea în cadrul Ministerului Public a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, cu modificările și completările ulterioare, ca structură specializată în combaterea infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism, fiind condusă de procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, prin intermediul procurorului șef al acestei direcții. Procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție soluționează conflictele de competență apărute între Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și celelalte structuri sau unități din cadrul Ministerului Public, conform legii. Art. 3. — Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este independentă în raport cu instanțele judecătorești și cu parchetele de pe lângă acestea, precum și în relațiile cu celelalte autorități publice, exercitându-și atribuțiile numai în temeiul legii și pentru asigurarea respectării acesteia. Art. 4. — (1) Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism are o structură centrală și o structură teritorială. 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 367/1 .VI.2009 (2) La nivel central, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este organizată în servicii, birouri și compartimente de activitate, conduse de procurori șefi, astfel: a) Serviciul de prevenire și combatere a criminalității organizate: — Biroul de combatere a traficului de persoane și migranți; — Biroul de combatere a infracțiunilor de fals de monedă, alte valori și contrafaceri; — Biroul de combatere a infracțiunilor de violență; b) Serviciul de prevenire și combatere a traficului ilicit de droguri: — Biroul de combatere a traficului intern de droguri, precursori și culturi; — Biroul de combatere a traficului transfrontalier de droguri; c) Serviciul de prevenire și combatere a criminalității economico-financiare: — Biroul de combatere a criminalității economico-financiare și a spălării banilor; — Biroul de combatere a infracțiunilor vamale și a celor contra pieței de capital; d) Serviciul de prevenire și combatere a criminalității informatice: — Biroul de combatere a infracțiunilor informatice; — Biroul de combatere a infracțiunilor cu cărți de credit și alte mijloace de plată electronică; — Biroul de combatere a infracțiunilor din domeniul proprietății intelectuale și industriale; e) Serviciul de prevenire și combatere a infracțiunilor de terorism și a celor contra siguranței statului: — Biroul de investigare a infracțiunilor de terorism și a finanțării terorismului; — Biroul de combatere a infracțiunilor contra siguranței statului; f) Serviciul judiciar; g) Biroul de cooperare, reprezentare și asistență judiciară internațională; h) Biroul de informare și relații publice; i) Biroul de resurse umane, studii și perfecționare profesională; j) Biroul de informații clasificate; k) Centrul de aplicații operaționale al procurorilor; I) Compartimentul specialiști; m) Departamentul economico-financiar și administrativ: — Serviciul financiar, salarizare, contabilitate, buget, control financiar preventiv și angajamente bugetare: ■ Compartiment financiar, salarizare și contabilitate; ■ Compartiment buget, control financiar-preventiv și angajamente bugetare; — Serviciul investiții, achiziții publice și administrativ: ■ Compartiment investiții; ■ Compartiment administrativ, întreținere și auto; n) Compartimentul de audit public intern. Art. 5. — (1) Serviciile și birourile sunt conduse de procurori șefi. (2) Departamentul economico-financiar și administrativ este condus de un manager economic, care are calitatea de funcționar public. Art. 6. — La nivel teritorial funcționează următoarele servicii și birouri teritoriale: a) Serviciul teritorial Alba lulia: — Biroul teritorial Hunedoara; — Biroul teritorial Sibiu; b) Serviciul teritorial Bacău: — Biroul teritorial Neamț; c) Serviciul teritorial Brașov: — Biroul teritorial Covasna; d) Serviciul teritorial București: — Biroul teritorial Giurgiu; — Biroul teritorial Teleorman; — Biroul teritorial Călărași; — Biroul teritorial Ialomița; e) Serviciul teritorial Cluj: — Biroul teritorial Maramureș; — Biroul teritorial Bistrița-Năsăud; — Biroul teritorial Sălaj; f) Serviciul teritorial Constanța: — Biroul teritorial Tulcea; g) Serviciul teritorial Craiova: — Biroul teritorial Gorj; — Biroul teritorial Mehedinți; — Biroul teritorial Olt; h) Serviciul teritorial Galați: — Biroul teritorial Brăila; — Biroul teritorial Vrancea; i) Serviciul teritorial lași: — Biroul teritorial Vaslui; j) Serviciul teritorial Oradea: — Biroul teritorial Satu Mare; k) Serviciul teritorial Pitești: — Biroul teritorial Vâlcea; I) Serviciul teritorial Ploiești: — Biroul teritorial Dâmbovița; — Biroul teritorial Buzău; m) Serviciul teritorial Suceava: — Biroul teritorial Botoșani; n) Serviciul teritorial Târgu Mureș: — Biroul teritorial Harghita; o) Serviciul teritorial Timișoara: — Biroul teritorial Arad; — Biroul teritorial Caraș-Severin. TITLUL III Conducerea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism 5 Art. 7. — (1) Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este condusă de un procuror șef, asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, ajutat de un procuror șef adjunct, asimilat adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție. (2) în activitatea sa, procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este ajutat de 2 consilieri, asimilați consilierilor procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție. (3) Procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism reprezintă această direcție în relațiile cu celelalte autorități publice și cu orice persoane juridice ori fizice, din țară sau din străinătate. (4) în exercitarea atribuțiilor ce îi revin, procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism emite ordine cu caracter intern. (5) Procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este ordonator secundar de credite. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 367/1 .VI.2009 9 CAPITOLUL I Atribuțiile procurorului șef direcție Art. 8. — Procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism îndeplinește următoarele atribuții: a) organizează, conduce, controlează și răspunde de activitatea tuturor categoriilor de personal din cadrul direcției, luând sau, după caz, propunând conducerii Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție măsurile care se impun; b) repartizează, după criterii obiective și potrivit specializării, procurorilor din subordine spre soluționare dosarele penale, plângerile și celelalte lucrări înregistrate în cadrul structurii centrale, potrivit legii; c) dispune preluarea, în condițiile legii, pentru efectuarea urmăririi penale, a cauzelor de competența serviciilor și birourilor teritoriale ale Direcției; d) analizează anual activitatea în domeniu a procurorilor din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și întocmește un raport pe care îl prezintă procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea luării măsurilor care se impun pentru îmbunătățirea activității; e) analizează legalitatea soluțiilor procurorului de netrimitere în judecată, în cauzele cu învinuiți sau inculpați arestați preventiv, și ia măsuri pentru înlăturarea deficiențelor și eficientizarea activității; f) organizează în cadrul structurii centrale, prin ordin, servicii, birouri și compartimente conduse de procurori șefi, în circumscripția teritorială a parchetelor de pe lângă curțile de apel înființează, prin ordin, servicii teritoriale conduse de procurori șefi și poate înființa sau desființa birouri teritoriale, în circumscripția teritorială a parchetelor de pe lângă tribunale; g) stabilește numărul specialiștilor, personalului auxiliar de specialitate și al personalului economic și administrativ, încadrat în serviciile, birourile și compartimentele înființate la nivelul structurii centrale ori în serviciile și birourile teritoriale, în funcție de volumul și complexitatea activității, în limita numărului total de posturi; h) numește prin ordin, cu avizul miniștrilor de resort, specialiști cu înaltă calificare în domeniul prelucrării și valorificării informațiilor, în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic și în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice sau de specialitate în activitatea de urmărire penală; i) recomandă procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție delegarea procurorilor la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism; j) încadrează personalul auxiliar de specialitate și personalul economic și administrativ din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism; k) stabilește prin ordin structura și atribuțiile Centrului de aplicații operaționale al procurorilor, organizează, coordonează și răspunde de activitatea acestuia; I) acordă salarii de merit și alte sporuri la salariu pentru procurori, specialiști, personalul auxiliar de specialitate, economic și administrativ; m) conduce activitatea compartimentului de specialiști din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism; n) ia măsuri pentru respectarea programului de activitate de către întreg personalul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, pentru îndeplinirea la timp și în condiții de calitate a lucrărilor și pentru stabilirea unor raporturi de serviciu care să asigure realizarea corespunzătoare a atribuțiilor; o) îndeplinește orice alte atribuții stabilite de lege sau dispuse de conducerea Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție. CAPITOLUL II Atribuțiile procurorului șef adjunct direcție Art. 9. — Procurorul șef adjunct al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism are următoarele atribuții: a) îndeplinește ordinele și măsurile dispuse de procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, coordonând și controlând activitatea serviciilor, birourilor și a altor compartimente de activitate, conform repartizării dispuse prin ordin de procurorul șef direcție; b) înlocuiește de drept procurorul șef direcție pe perioada absenței temporare a acestuia, exercitând atribuțiile ce îi revin în această calitate; c) exercită dreptul de semnătură, în numele procurorului șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, pe baza delegării acestei prerogative de către procurorul șef direcție; d) îndeplinește orice alte sarcini dispuse de procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. TITLUL IV Organizarea și atribuțiile adunării generale a procurorilor și ale Colegiului de conducere al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism Art. 10. —Adunarea generală a procurorilor este compusă din toți procurorii în funcție, inclusiv procurorii delegați sau detașați la alte parchete. Aceasta se organizează anual sau ori de câte ori este necesar. Art. 11. — Adunarea generală a procurorilor are următoarele atribuții: a) dezbate activitatea anuală desfășurată de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism; b) dezbate probleme de drept; c) analizează proiecte de acte normative, la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii sau a ministrului justiției și libertăților cetățenești; d) formulează puncte de vedere, la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii; e) alege și revocă membrii Colegiului de conducere; f) propune revocarea din funcția de conducere a procurorilor, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare; g) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege sau de regulamente. Art. 12. — (1) Adunarea generală a procurorilor este convocată de procurorul șef direcție, iar în lipsa acestuia, de procurorul șef adjunct direcție. (2) Adunarea generală a procurorilor este prezidată de procurorul șef direcție, iar în lipsa acestuia, de procurorul șef adjunct direcție. (3) Adunarea generală a procurorilor este legal constituită în prezența majorității procurorilor. 10 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 367/1 .VI.2009 (4) Hotărârile adunării generale a procurorilor se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți. Art. 13. —în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism funcționează Colegiul de conducere, care dezbate problemele generale de conducere ale acestei direcții și adoptă hotărâri menite să asigure buna organizare și funcționare a acesteia. Art. 14. — (1) Colegiul de conducere al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este constituit din procurorul șef direcție, adjunctul acestuia și 5 procurori aleși în adunarea generală a procurorilor pe o perioadă de 3 ani. (2) Adunarea generală pentru alegerea membrilor Colegiului de conducere se convoacă potrivit art. 12 alin. (1). (3) Pentru alegerea membrilor Colegiului de conducere al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism se întocmesc liste cu toți procurorii numiți în această direcție, cu excepția procurorului șef direcție, a procurorului șef adjunct direcție și a celor care declară, în prealabil, că nu doresc să facă parte din Colegiul de conducere. (4) Listele întocmite potrivit alin. (3), care constituie buletine de vot, se înmânează procurorilor prezenți. Membrii Colegiului de conducere se aleg prin vot secret, direct și personal. (5) Fiecare procuror va primi câte un buletin de vot. (6) Votarea se va face prin încercuirea numelui unui număr de 5 candidați. (7) Buletinele de vot se vor împături și vor fi introduse în urnă, în așa fel încât să se asigure secretul votării. (8) Buletinele de vot în care vor fi încercuite numele unui număr de 6 sau mai mulți candidați vor fi declarate nule. (9) Sunt declarați aleși membri ai Colegiului de conducere procurorii care obțin cel puțin jumătate plus unu din numărul voturilor valabil exprimate. (10) Procedura de votare se repetă în cazul în care la primul tur de scrutin nu au fost aleși toți membrii Colegiului de conducere. (11) La următorul tur de scrutin va fi trecut pe liste, în ordinea descrescătoare a voturilor obținute, un număr de procurori mai mare cu cel puțin unu față de numărul locurilor rămase neocupate în Colegiul de conducere. Dispozițiile alin. (9) se aplică în mod corespunzător la fiecare tur de scrutin. (12) Pentru numărarea voturilor și stabilirea rezultatului votării se va constitui o comisie formată din 3 procurori, aleși de adunarea generală dintre cei care nu și-au depus candidaturile. (13) Secretariatul tehnic privind desfășurarea adunării generale pentru alegerea membrilor Colegiului de conducere al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism va fi asigurat de o comisie formată dintr-un procuror și un grefier din cadrul Biroului de resurse umane, studii și perfecționare profesională. (14) Comisia prevăzută la alin. (13) va fi desemnată de procurorul șef direcție. Aceasta va întocmi un proces-verbal cu operațiunile de votare și rezultatul final al alegerilor, care va cuprinde: a) numele și prenumele membrilor comisiei; b) data și locul desfășurării alegerilor; c) numărul, numele și prenumele procurorilor prezenți; d) numărul, numele și prenumele procurorilor absenți și cauzele neprezentării; e) rezultatul votării și semnăturile membrilor comisiei. Art. 15. — Colegiul de conducere al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism îndeplinește următoarele atribuții: a) promovează în funcții de conducere grefierul șef direcție și grefierii șefi serviciu; b) analizează proiectul de buget al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism; c) stabilește măsurile necesare privind îmbunătățirea stării disciplinare și de perfecționare profesională a personalului; d) face propuneri privind acordarea salariului de merit, precum și în legătură cu premierea și alte drepturi cuvenite personalului Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism; e) se pronunță cu privire la orice alte probleme importante în legătură cu exercitarea atribuțiilor ce revin Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, potrivit legii. Art. 16. — (1) Colegiul de conducere se întrunește lunar sau ori de câte ori este necesar. (2) Colegiul de conducere este convocat de procurorul șef direcție. (3) Convocarea Colegiului de conducere și comunicarea ordinii de zi se fac prin secretariatul acestuia, cu cel puțin o zi înainte de data ședinței. Secretariatul Colegiului de conducere este asigurat de procurorul șef al Biroului de resurse umane, studii și perfecționare profesională. (4) La ședințele Colegiului de conducere pot participa și consilierii procurorului șef direcție, procurorii șefi serviciu sau alți procurori care nu sunt membri ai acestuia, fără drept de vot. (5) Când Colegiul de conducere dezbate probleme financiare sau economico-administrative, la ședințele acestuia participă și managerul economic, cu vot consultativ. (6) în funcție de problemele supuse dezbaterii, la ședințele Colegiului de conducere pot fi invitate și alte persoane încadrate în Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, care nu au drept de vot. (7) Ședințele Colegiului de conducere nu sunt publice. (8) Colegiul de conducere adoptă hotărâri cu votul majorității membrilor săi. (9) Dezbaterile și hotărârile Colegiului de conducere se consemnează într-un proces-verbal, încheiat de Secretariatul Colegiului de conducere și semnat de toți membrii săi. Hotărârile Colegiului de conducere se aduc la cunoștința celor interesați. (10) Procesele-verbale încheiate potrivit alin. (9) se păstrează într-o mapă specială de către procurorul șef al Biroului de resurse umane, studii și perfecționare profesională. TITLUL V Atribuțiile consilierilor procurorului șef direcție, procurorilor șefi serviciu, procurorilor șefi birou și ale consilierului juridic CAPITOLUL I Atribuțiile consilierilor procurorului șef direcție Art. 17. — Consilierii îl ajută pe procurorul-șef direcție la îndeplinirea atribuțiilor privind activitatea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. în acest scop, aceștia realizează următoarele sarcini: a) asigură ducerea la îndeplinire a ordinelor și dispozițiilor date de procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism; b) efectuează sau participă la realizarea unor studii, evaluări, sinteze și alte lucrări privind activitatea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, din dispoziția procurorului șef direcție; c) examinează și propun soluții privind organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism; MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 367/1 .VI.2009 11 d) din dispoziția procurorului șef direcție, asistă la primirea în audiență de către acesta a unor persoane și informează asupra posibilităților de rezolvare, colaborând în acest scop cu celelalte compartimente ale Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism; e) examinează, din dispoziția procurorului șef direcție, temeinicia și legalitatea unor soluții date de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și formulează propuneri, pe care le prezintă procurorului șef direcție; f) examinează unele proiecte de acte normative ori note de studiu și fac propuneri sau observații asupra cuprinsului acestora; g) participă, din dispoziția procurorului șef direcție, la ședințele comisiilor Parlamentului, cu prilejul dezbaterii unor proiecte de acte normative, în calitate de reprezentanți ai Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism; h) examinează și supun aprobării procurorului șef direcție, din dispoziția acestuia, analizele semestriale și anuale privind activitatea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, întocmite de procurorii șefi ai serviciilor și ai altor compartimente de activitate; i) îndeplinesc orice alte sarcini și lucrări repartizate de procurorul șef direcție. CAPITOLUL II Atribuțiile procurorilor șefi serviciu Art. 18. — Procurorii șefi serviciu au următoarele atribuții: a) organizează, conduc, controlează și răspund de activitatea întregului personal din cadrul serviciului, precum și activitatea de ordin tehnic efectuată de specialiștii din domeniu, stabilesc atribuțiile personalului din subordine, precum și măsurile și termenele de realizare a activităților, luând sau, după caz, propunând conducerii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism măsurile care se impun; b) urmăresc și răspund de repartizarea cauzelor, pe criterii obiective, potrivit legii; c) examinează temeinicia și legalitatea măsurilor procesuale luate și ale soluțiilor dispuse de procurorii din cadrul serviciului din structura centrală sau de procurorii șefi ai serviciilor teritoriale, conform specializării; d) verifică legalitatea și temeinicia rechizitoriilor întocmite de procurorii din cadrul serviciului din structura centrală și de procurorii șefi ai serviciilor teritoriale, conform specializării; e) coordonează și îndrumă activitatea procurorilor de la serviciile teritoriale, conform specializării; f) analizează legalitatea și temeinicia măsurilor preventive luate de procurori și a propunerilor adresate instanțelor de judecată pentru luarea unor astfel de măsuri împotriva unor învinuiți sau inculpați, în cauze în care ulterior s-au adoptat soluții de netrimitere în judecată; g) efectuează periodic analiza activității serviciului și fac propuneri pentru îmbunătățirea acesteia; h) efectuează personal urmărirea penală în dosare complexe de competența serviciului, atunci când consideră necesar și există dispoziția procurorului șef direcție; i) pun la dispoziție Biroului de resurse umane, studii și perfecționare profesională date pentru elaborarea studiilor referitoare la cauzele care generează criminalitatea organizată, propunând măsuri de perfecționare a legislației în acest domeniu; j) exercită orice alte atribuții dispuse de conducerea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. CAPITOLUL III Atribuțiile procurorilor șefi birou Art. 19. — Procurorii șefi birou au următoarele atribuții: a) organizează, conduc, controlează și răspund de activitatea din cadrul biroului, luând sau propunând procurorului șef serviciu măsurile care se impun; b) efectuează urmărirea penală în dosare complexe repartizate de procurorul șef serviciu sau de conducerea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism; c) examinează legalitatea și temeinicia soluțiilor de netrimitere în judecată; d) urmăresc și controlează modul de rezolvare a lucrărilor în termen, precum și de păstrare a secretului profesional și confidențialității lucrărilor; e) țin evidența cauzelor aflate în lucru la procurorii biroului și informează procurorul șef serviciu; f) realizează orice alte activități dispuse de procurorul șef serviciu sau de conducerea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. CAPITOLUL IV Atribuțiile consilierului juridic Art. 20. — Consilierul juridic asigură apărarea drepturilor și intereselor legitime ale Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, în conformitate cu Constituția și cu legile în vigoare, și are următoarele atribuții: a) redactează acțiuni, întâmpinări, cereri de chemare în garanție, cereri de intervenție, cereri reconvenționale, cereri de suspendare, contestații la executare, motive de apel sau de recurs, concluzii scrise, referate, note etc.; b) propune exercitarea, dacă este cazul, a căilor de atac legale și ia orice alte măsuri necesare pentru apărarea intereselor legitime ale Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism; c) reprezintă interesele Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism în fața instanțelor judecătorești și a altor organe judiciare; d) asigură asistență de specialitate juridică, în vederea întocmirii actelor cu caracter juridic ale Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, și colaborează la întocmirea unor astfel de acte; e) avizează, pentru legalitate, actele juridice pe care le încheie Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism; f) îndeplinește orice alte sarcini și lucrări repartizate de procurorul șef direcție. TITLUL VI Ierarhia funcțiilor din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și îndatoririle principale ale personalului acesteia Art. 21. — Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism funcționează cu următoarele categorii de personal: a) procurori; b) specialiști cu înaltă calificare în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic și în alte domenii; 12 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 367/1 .VI.2009 c) personal auxiliar de specialitate și conex; d) personal economic și administrativ. Art. 22. — Funcțiile procurorilor, în ordine ierarhică, sunt următoarele: A. structura centrală: a) procuror șef direcție; b) procuror șef adjunct direcție; c) consilier (procuror) al procurorului șef direcție; d) procuror șef serviciu; e) procuror șef birou; f) procuror; B. structura teritorială: a) procuror șef serviciu; b) procuror șef birou; c) procuror. Art. 23. — Funcțiile personalului auxiliar de specialitate și conex, în ordine ierarhică, sunt următoarele: A. structura centrală: a) grefier șef direcție; b) grefier șef serviciu; c) grefier; d) agent procedural; e) șofer; B. structura teritorială: a) grefier șef serviciu; b) grefier; c) șofer. Art. 24. — Funcțiile personalului economic și administrativ din structura centrală, în ordine ierarhică, sunt următoarele: a) manager economic; b) șef serviciu; c) șef birou; d) consilier, auditor intern; e) referent; f) muncitor calificat. Art. 25. — (1) Procurorii sunt subordonați procurorului șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. (2) Procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism exercită controlul asupra tuturor procurorilor din subordine, direct sau prin procurori anume desemnați. (3) Procurorii au următoarele îndatoriri: a) să asigure, prin activitatea desfășurată, respectarea legii și independența autorității judecătorești; b) să respecte normele codului deontologic, prevederile legale, cele ce rezultă din ordine și regulamente, din hotărârile adunărilor generale și ale Colegiului de conducere; c) să participe la activitățile de formare profesională continuă, conform necesităților de specializare; d) să respecte programul de lucru, să aibă un comportament decent și civilizat în relațiile de serviciu; e) să dea dovadă de competență profesională și să manifeste calm, răbdare, politețe și imparțialitate față de justițiabili, martori, avocați și alte persoane cu care intră în contact în calitate oficială; f) să efectueze urmărirea penală în cauzele repartizate, să participe la ședințele de judecată și să soluționeze lucrările în mod temeinic și operativ; g) să asigure securitatea dosarelor penale și a celorlalte lucrări, precum și confidențialitatea acestora, potrivit legii; h) să aducă de îndată la cunoștința procurorului șef direcție orice ingerință în activitatea pe care o desfășoară din partea unei persoane fizice sau juridice ori a unui grup de interese, care ar putea să le afecteze independența sau imparțialitatea ori ar putea crea suspiciuni cu privire la acestea; i) să îndeplinească, în limitele funcției, orice alte atribuții stabilite, în conformitate cu legea, de conducerea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. Art. 26. — Specialiștii își desfășoară activitatea sub directa conducere, supraveghere și controlul nemijlocit al procurorilor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. Art. 27. — Personalul auxiliar de specialitate, conex și personalul economic și administrativ se subordonează ierarhic procurorului șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. TITLUL VII Structura centrală a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism CAPITOLUL I Serviciul de prevenire și combatere a criminalității organizate SECȚIUNEA 1 Conducerea, structura și atribuțiile Serviciului de prevenire și combatere a criminalității organizate Art. 28. — Serviciul de prevenire și combatere a criminalității organizate este condus de un procuror șef serviciu și are în structură 3 birouri, conduse de procurori-șefi. Art. 29. — (1) Serviciul de prevenire și combatere a criminalității organizate efectuează urmărirea penală, în condițiile prevăzute în Codul de procedură penală, Legea nr. 508/2004, cu modificările și completările ulterioare, precum și în alte legi speciale care prevăd infracțiuni de competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. (2) Urmărirea penală se efectuează de către procuror în cauze privind: a) infracțiunile prevăzute în Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, cu modificările și completările ulterioare; b) infracțiunile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, aprobată cu modificări prin Legea nr. 243/2002, cu modificările și completările ulterioare, și de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 112/2001 privind sancționarea unor fapte săvârșite în afara teritoriului țării de cetățeni români sau de persoane fără cetățenie domiciliate în România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 252/2002, dacă sunt săvârșite de persoane care aparțin unor grupuri infracționale organizate sau unor asociații ori grupări constituite în scopul săvârșirii de infracțiuni; c) infracțiunile privind traficul de țesuturi, celule și organe umane, dacă sunt săvârșite de persoane care aparțin unor grupuri infracționale organizate sau unor asociații ori grupări constituite în scopul săvârșirii de infracțiuni; d) infracțiunile prevăzute de art. 7 și 8 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea în combaterea criminalității organizate atunci când infracțiunile grave se încadrează în prevederile art. 2 lit. b) pct. 1,2, 3, 4, 7, 9, 10, 12, 13 și 19 din Legea nr. 39/2003; art. 9 și 10 din Legea nr. 39/2003 se aplică în mod corespunzător; MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 367/1 .VI.2009 13 e) infracțiunile prevăzute de art. 209, 211 și 212 din Codul penal, dacă au produs consecințe deosebit de grave și au fost săvârșite în condițiile art. 7 și 8 din Legea nr. 39/2003; f) infracțiunile privitoare la nerespectarea regimului armelor și munițiilor, dacă sunt săvârșite în condițiile art. 7 si 8 din Legea nr. 39/2003; g) infracțiunea de concurență neloială, dacă este săvârșită în condițiile art. 7 și 8 din Legea nr. 39/2003; h) infracțiunile prevăzute în Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism, cu modificările și completările ulterioare, dacă banii, bunurile și valorile care au făcut obiectul spălării banilor provin din săvârșirea infracțiunilor date în competența serviciului; i) infracțiunea de contrabandă și celelalte infracțiuni prevăzute de Codul vamal, dacă sunt conexe sau indivizibile cu infracțiuni de competența serviciului; j) alte infracțiuni cu care infracțiunile de competența serviciului se află în raporturi de conexitate ori indivizibilitate și nu au fost date, conform legilor speciale, în competența altor unități specializate de parchet. Art. 30. — Procurorii conduc, supraveghează și controlează nemijlocit actele de cercetare penală efectuate de ofițerii și agenții de poliție judiciară, precum și activitățile de ordin tehnic ale urmăririi penale, efectuate de specialiști. Art. 31. — în realizarea sarcinilor ce îi revin, Serviciul de prevenire și combatere a criminalității organizate colaborează cu celelalte servicii și alte compartimente de activitate din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, cu instanțele de judecată și cu parchetele de pe lângă acestea, precum și cu alte instituții publice. SECȚIUNEA a 2-a Atribuțiile Biroului de combatere a traticului de persoane și migranți Art. 32. — Biroul de combatere a traficului de persoane și migranți are următoarele atribuții: a) efectuează urmărirea penală în cauzele privind infracțiunile prevăzute în Legea nr. 678/2001, cu modificările și completările ulterioare, infracțiunile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 243/2002, cu modificările și completările ulterioare, și de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 112/2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 252/2002, dacă sunt săvârșite de persoane care aparțin unor grupuri infracționale organizate sau unor asociații ori grupări constituite în scopul săvârșirii de infracțiuni, infracțiunile privind traficul de țesuturi, celule și organe umane, dacă sunt săvârșite de persoane care aparțin unor grupuri infracționale organizate sau unor asociații ori grupări constituite în scopul săvârșirii de infracțiuni, art. 7 și 8 din Legea nr. 39/2003, atunci când infracțiunile grave se încadrează în prevederile art. 2 lit. b) pct. 3, 9, 12, 13 și 19 din Legea nr. 39/2003 (art. 9 și 10 din Legea nr. 39/2003 se aplică în mod corespunzător), infracțiunile prevăzute în Legea nr. 656/2002, cu modificările și completările ulterioare, dacă banii, bunurile și valorile care au făcut obiectul spălării banilor provin din săvârșirea infracțiunilor date în competența biroului, alte infracțiuni cu care infracțiunile de competența biroului se află în raporturi de conexitate ori indivizibilitate și nu au fost date, conform legilor speciale, în competența altor unități specializate de parchet; b) realizează orice alte activități dispuse de conducerea serviciului sau a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. SECȚIUNEA a 3-a Atribuțiile Biroului de combatere a infracțiunilor de fals de monedă, alte valori și contrafaceri Art. 33. — Biroul de combatere a infracțiunilor de fals de monedă, alte valori și contrafaceri are următoarele atribuții: a) efectuează urmărirea penală în cauzele având ca obiect infracțiunile prevăzute în art. 7 și 8 din Legea nr. 39/2003, atunci când infracțiunile au fost săvârșite în condițiile art. 2 lit. b) pct. 7 și 10 din Legea nr. 39/2003 (art. 9 și 10 din Legea nr. 39/2003 se aplică în mod corespunzător), infracțiunea prevăzută de art. 209 din Codul penal, dacă a produs consecințe deosebit de grave și a fost săvârșită în condițiile art. 7 și 8 din Legea nr. 39/2003, infracțiunea de concurență neloială, dacă este săvârșită în condițiile art. 7 și 8 din Legea nr. 39/2003, infracțiunile prevăzute în Legea nr. 656/2002, cu modificările și completările ulterioare, dacă banii, bunurile și valorile care au făcut obiectul spălării banilor provin din săvârșirea infracțiunilor date în competența biroului, infracțiunea de contrabandă și cele prevăzute de Codul vamal, dacă sunt conexe sau indivizibile cu infracțiunile de competența biroului, alte infracțiuni cu care infracțiunile de competența biroului se află în raporturi de conexitate ori indivizibilitate și nu au fost date conform legilor speciale în competența altor unități specializate de parchet; b) realizează orice alte activități dispuse de conducerea serviciului sau a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. SECȚIUNEA a 4-a Atribuțiile Biroului de combatere a infracțiunilor de violență Art. 34. — Biroul de combatere a infracțiunilor de violență are următoarele atribuții: a) efectuează urmărirea penală în cauzele având ca obiect infracțiunile prevăzute în art. 7 și 8 din Legea nr. 39/2003, atunci când infracțiunile au fost săvârșite în condițiile art. 2 lit. b) pct. 1,2 și 4 din Legea nr. 39/2003, în art. 9 și 10 din Legea nr. 39/2003 se aplică în mod corespunzător, infracțiunile prevăzute de art. 211 și 212 din Codul penal, dacă au produs consecințe deosebit de grave și au fost săvârșite în condițiile art. 7 și 8 din Legea nr. 39/2003, infracțiunile privitoare la nerespectarea regimului armelor și munițiilor, dacă sunt săvârșite în condițiile art. 7 și 8 din Legea nr. 39/2003, infracțiunile prevăzute în Legea nr. 656/2002, cu modificările și completările ulterioare, dacă banii, bunurile și valorile care au făcut obiectul spălării banilor provin din săvârșirea infracțiunilor date în competența biroului, alte infracțiuni cu care infracțiunile de competența biroului se află în raporturi de conexitate ori indivizibilitate și nu au fost date, conform legilor speciale, în competența altor unități specializate de parchet; b) realizează orice alte activități dispuse de conducerea serviciului sau a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. CAPITOLUL II Serviciul de prevenire și combatere a traficului ilicit de droguri SECȚIUNEA 1 Conducerea, structura și atribuțiile Serviciului de prevenire și combatere a traficului ilicit de droguri Art. 35. — Serviciul de prevenire și combatere a traficului ilicit de droguri este condus de un procuror șef serviciu și are în structură două birouri, conduse de procurori șefi. 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 367/1 .VI.2009 Art. 36. — (1) Serviciul de prevenire și combatere a traficului ilicit de droguri efectuează urmărirea penală, în condițiile prevăzute în Codul de procedură penală, în Legea nr. 508/2004, cu modificările și completările ulterioare, precum și în alte legi speciale, care prevăd infracțiuni de competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. (2) Urmărirea penală se efectuează de către procuror în cauze privind: a) infracțiunile de trafic și consum ilicit de droguri, prevăzute de Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, cu modificările și completările ulterioare, precum și în cauze privitoare la precursori ai drogurilor, prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 121/2006 privind regimul juridic al precursorilor de droguri, precum și în cazul celorlalte infracțiuni, aprobată cu modificări prin Legea nr. 186/2007, atunci când acestea sunt conexe sau indivizibile cu infracțiuni date în competența serviciului; b) infracțiunile prevăzute de art. 7 și 8 din Legea nr. 39/2003; c) infracțiunile grave prevăzute la art. 2 lit. b) pct. 11 din Legea nr. 39/2003; d) alte infracțiuni cu care infracțiunile de competența serviciului se află în raporturi de conexitate ori indivizibilitate și nu au fost date, conform legilor speciale, în competența altor unități specializate de parchet. SECȚIUNEA a 2-a Atribuțiile Biroului de combatere a traficului intern de droguri, precursori și culturi Art. 37. — Biroul de combatere a traficului intern de droguri, precursori și culturi are următoarele atribuții: a) efectuează urmărirea penală în cauzele privind infracțiunile prevăzute în Legea nr. 143/2000, cu modificările și completările ulterioare (trafic ilicit intern de droguri), infracțiunile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 121/2006, aprobată cu modificări prin Legea nr. 186/2007, infracțiunile prevăzute de art. 7 și 8 din Legea nr. 39/2003, atunci când infracțiunile grave se încadrează în prevederile art. 2 lit. b) pct. 11 din Legea nr. 39/2003, și orice alte infracțiuni cu care infracțiunile date în competența biroului se află în raporturi de conexitate ori indivizibilitate și nu au fost date, conform legilor speciale, în competența altor unități specializate de parchet; b) realizează orice alte activități dispuse de conducerea serviciului sau a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. SECȚIUNEA a 3-a Atribuțiile Biroului de combatere a traficului transfrontalier de droguri Art. 38. — Biroul de combatere a traficului transfrontalier de droguri are următoarele atribuții: a) efectuează urmărirea penală în cauzele privind infracțiunile prevăzute în Legea nr. 143/2000, cu modificările și completările ulterioare (trafic ilicit transfrontalier de droguri), infracțiunile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 121/2006, aprobată cu modificări prin Legea nr. 186/2007, infracțiunile prevăzute de art. 7 și 8 din Legea nr. 39/2003, atunci când infracțiunile grave se încadrează în prevederile art. 2 lit. b) pct. 11 din Legea nr. 39/2003, și orice alte infracțiuni cu care infracțiunile date în competența biroului se află în raporturi de conexitate ori indivizibilitate și nu au fost date, conform legilor speciale, în competența altor unități specializate de parchet; b) realizează orice alte activități dispuse de conducerea serviciului sau a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. CAPITOLUL III Serviciul de prevenire și combatere a criminalității economico-financiare SECȚIUNEA 1 Conducerea, structura și atribuțiile Serviciului de prevenire și combatere a criminalității economico-financiare Art. 39. — Serviciul de prevenire și combatere a criminalității economico-financiare este condus de un procuror șef serviciu și are în structură două birouri, conduse de procurori șefi. Art. 40. — (1) Serviciul de prevenire și combatere a criminalității economico-financiare efectuează urmărirea penală, în condițiile prevăzute în Codul de procedură penală, în Legea nr. 508/2004, cu modificările și completările ulterioare, precum și în alte legi speciale care prevăd infracțiuni de competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. (2) Serviciul constituie un punct de contact disponibil permanent pentru asigurarea cooperării interinstituționale imediate și permanente cu autoritățile de control de pe piața bancară, de capital și a asigurărilor, respectiv cu Serviciul de supraveghere al Băncii Naționale a României, Comisia Națională a Valorilor Mobiliare și Comisia de Supraveghere a Asigurărilor. (3) Urmărirea penală se efectuează de către procuror în cauze privind: a) infracțiunea de contrabandă și celelalte infracțiuni prevăzute de Codul vamal, atunci când sunt conexe sau indivizibile cu infracțiuni date în competența serviciului, respectiv atunci când acestea sunt conexe sau indivizibile cu infracțiuni economico-financiare date prin lege în competența serviciului; b) infracțiunile prevăzute în Legea nr. 656/2002, cu modificările și completările ulterioare, dacă banii, bunurile sau valorile provin din săvârșirea unor infracțiuni date în competența serviciului; c) infracțiunile prevăzute în Legea nr. 297/2004 privind piața de capital, cu modificările și completările ulterioare; d) infracțiunile prevăzute de art. 7 și 8 din Legea nr. 39/2003, atunci când: • infracțiunile grave se încadrează în prevederile art. 2 lit. b) pct. 5, 8 (nerespectarea dispozițiilor privind operații de import sau export, deturnarea de fonduri) din Legea nr. 39/2003; • infracțiunile grave prevăzute la art. 2 lit. b) pct. 14 din Legea nr. 39/2003; • infracțiunile grave prevăzute la art. 2 lit. b) pct. 16 din Legea nr. 39/2003, atunci când aceasta este conexă sau indivizibilă cu infracțiuni economico-financiare date prin lege în competența serviciului; • infracțiunile grave prevăzute la art. 2 lit. b) pct. 17 din Legea nr. 39/2003; e) alte infracțiuni aflate în raporturi de conexitate sau indivizibilitate cu alte infracțiuni de competența serviciului și care nu au fost date, conform legilor speciale, în competența altor unități specializate de parchet; f) infracțiunea gravă este cea prevăzută de art. 165 din Codul penal. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 367/1 .VI.2009 15 SECȚIUNEA a 2-a Atribuțiile Biroului de combatere a criminalității economico- tinanciare și a spălării banilor Art. 41. — Biroul de combatere a criminalității economico- financiare și a spălării banilor are următoarele atribuții: a) efectuează urmărirea penală în cauzele privind infracțiunile prevăzute în Legea nr. 656/2002, cu modificările și completările ulterioare, dacă banii, bunurile sau valorile provin din săvârșirea unor infracțiuni date în competența biroului, infracțiunile prevăzute de art. 7 și 8 din Legea nr. 39/2003, atunci când infracțiunile grave se încadrează în prevederile art. 2 lit. b) pct. 5 și 8 (cu excepția infracțiunilor de divulgare a secretului economic, concurență neloială și nerespectarea dispozițiilor privind deșeurile, nerespectarea dispozițiilor privind operații de import sau export, deturnarea de fonduri), art. 14 și 17 din Legea nr. 39/2003 și orice alte infracțiuni cu care infracțiunile date în competența biroului se află în raporturi de conexitate ori indivizibilitate și nu au fost date, conform legilor speciale, în competența altor unități specializate de parchet; b) realizează orice alte activități dispuse de conducerea serviciului sau a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. SECȚIUNEA a 3-a Atribuțiile Biroului de combatere a infracțiunilor vamale și a celor contrapieței de capital Art. 42. — Biroul de combatere a infracțiunilor vamale și a celor contrapieței de capital are următoarele atribuții: a) efectuează urmărirea penală în cauzele având ca obiect infracțiunile prevăzute în Legea nr. 297/2004 privind piața de capital, cu modificările și completările ulterioare, infracțiunea de contrabandă și celelalte infracțiuni prevăzute în Codul vamal, atunci când sunt conexe sau indivizibile cu infracțiuni date în competența Serviciului de combatere a criminalității economico- financiare și orice alte infracțiuni cu care infracțiunile de competența biroului se află în raporturi de conexitate ori indivizibilitate și nu au fost date, conform legilor speciale, în competența altor unități specializate de parchet; b) realizează orice alte activități dispuse de procurorul șef al serviciului sau de conducerea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. CAPITOLUL IV Serviciul de prevenire și combatere a criminalității informatice SECȚIUNEA 1 Conducerea, structura și atribuțiile Serviciului de prevenire și combatere a criminalității informatice Art. 43. — Serviciul de prevenire și combatere a criminalității informatice este condus de un procuror șef și are în structură 3 birouri, conduse de procurori șefi. Art. 44. — (1) Serviciul de prevenire și combatere a criminalității informatice efectuează urmărirea penală, în condițiile prevăzute în Codul de procedură penală, în Legea nr. 508/2004, cu modificările și completările ulterioare, precum și în alte legi speciale care prevăd infracțiuni de competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. (2) Serviciul constituie un punct de contact disponibil permanent pentru asigurarea cooperării internaționale imediate și permanente. (3) Urmărirea penală se efectuează de către procuror în cauze privind: a) infracțiunile prevăzute în titlul III referitor la criminalitatea informatică din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare; b) infracțiunile prevăzute în Legea nr. 365/2002 privind comerțul electronic, cu modificările și completările ulterioare, dacă au fost săvârșite de persoane care aparțin unor grupuri infracționale organizate sau unor asociații sau grupuri constituite în scopul săvârșirii de infracțiuni; c) infracțiunile prevăzute în Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, cu modificările și completările ulterioare, dacă au fost săvârșite de persoane care aparțin unor grupuri infracționale organizate sau unor asociații ori grupuri constituite în scopul săvârșirii de infracțiuni; d) infracțiunile prevăzute în Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice, cu modificările ulterioare, dacă au fost săvârșite de persoane care aparțin unor grupuri infracționale organizate sau unor asociații ori grupuri constituite în scopul săvârșirii de infracțiuni; e) infracțiunile prevăzute de art. 7 și 8 din Legea nr. 39/2003, atunci când: • infracțiunile grave se încadrează în prevederile art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003; • infracțiunile grave prevăzute la art. 2 lit. b) pct. 5 din Legea nr. 39/2003, infracțiunile prevăzute în Legea nr. 365/2002, cu modificările și completările ulterioare, infracțiunile prevăzute în Legea nr. 8/1996, cu modificările și completările ulterioare, infracțiunile prevăzute în Legea nr. 84/1998, cu modificările și completările ulterioare, dacă au fost săvârșite în condițiile art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003 (art. 9 și 10 din Legea nr. 39/2003 se aplică în mod corespunzător); f) infracțiunea de contrabandă și celelalte infracțiuni prevăzute în Codul vamal, dacă sunt conexe sau indivizibile cu infracțiunile de competența serviciului; g) alte infracțiuni cu care infracțiunile de competența serviciului se află în raporturi de conexitate ori indivizibilitate și nu au fost date, conform legilor speciale, în competența altor unități specializate de parchet. SECȚIUNEA a 2-a Atribuțiile Biroului de combatere a criminalității informatice Art. 45. — Biroul de combatere a criminalității informatice are următoarele atribuții: a) efectuează urmărirea penală în cauzele privind infracțiunile prevăzute în titlul III referitor la criminalitatea informatică din Legea nr. 161/2003, în art. 7 și 8 din Legea nr. 39/2003, atunci când infracțiunile grave se încadrează în prevederile art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, ori infracțiunile grave prevăzute la art. 2 lit. b) pct. 5 din Legea nr. 39/2003, dacă au fost săvârșite în condițiile art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003 (art. 9 și 10 din Legea nr. 39/2003 se aplică în mod corespunzător), alte infracțiuni cu care infracțiunile de competența biroului se află în raporturi de conexitate ori indivizibilitate și nu au fost date, conform legilor speciale, în competența altor unități specializate de parchet; b) realizează orice alte activități dispuse de conducerea serviciului sau a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 367/1 .VI.2009 SECȚIUNEA a 3-a Atribuțiile Biroului de combatere a infracțiunilor cu cărți de credit și alte mijloace de plată electronică Art. 46. — Biroul de combatere a infracțiunilor cu cărți de credit și alte mijloace de plată electronică are următoarele atribuții: a) efectuează urmărirea penală în cauzele având ca obiect infracțiunile prevăzute în Legea nr. 365/2002, cu modificările și completările ulterioare, dacă au fost săvârșite de persoane care aparțin unor grupuri infracționale organizate sau unor asociații ori grupuri constituite în scopul săvârșirii de infracțiuni, în art. 7 și 8 din Legea nr. 39/2003, atunci când infracțiunile referitoare la mijloacele de plată electronică au fost săvârșite în condițiile art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, (art. 9 și 10 din Legea nr. 39/2003 se aplică în mod corespunzător), alte infracțiuni cu care infracțiunile de competența biroului se află în raporturi de conexitate ori indivizibilitate și nu au fost date, conform legilor speciale, în competența altor unități specializate de parchet; b) realizează orice alte activități dispuse de conducerea serviciului sau a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. SECȚIUNEA a 4-a Atribuțiile Biroului de combatere a infracțiunilor din domeniul proprietății intelectuale și industriale Art. 47. — Biroul de combatere a infracțiunilor din domeniul proprietății intelectuale și industriale are următoarele atribuții: a) efectuează urmărirea penală în cauzele având ca obiect infracțiunile prevăzute în Legea nr. 8/1996, cu modificările și completările ulterioare, dacă au fost săvârșite de persoane care aparțin unor grupuri infracționale organizate sau unor asociații ori grupuri constituite în scopul săvârșirii de infracțiuni, infracțiunile prevăzute în Legea nr. 84/1998, cu modificările și completările ulterioare, dacă au fost săvârșite de persoane care aparțin unor grupuri infracționale organizate sau unor asociații ori grupuri constituite în scopul săvârșirii de infracțiuni sau dacă acestea au fost săvârșite în condițiile art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003 (art. 9 și 10 din Legea nr. 39/2003 se aplică în mod corespunzător), alte infracțiuni cu care infracțiunile de competența biroului se află în raporturi de conexitate ori indivizibilitate și nu au fost date, conform legilor speciale, în competența altor unități specializate de parchet; b) efectuează urmărirea penală în cauzele având ca obiect infracțiunea de contrabandă și celelalte infracțiuni prevăzute în Codul vamal, dacă sunt conexe ori indivizibile cu infracțiunile de competența biroului; c) realizează orice alte activități dispuse de conducerea serviciului sau a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. CAPITOLUL V Serviciul de prevenire și combatere a infracțiunilor de terorism și a celor contra siguranței statului SECȚIUNEA 1 Conducerea, structura și atribuțiile Serviciului de prevenire și combatere a infracțiunilor de terorism și a celor contra siguranței statului Art. 48. — Serviciul de prevenire și combatere a infracțiunilor de terorism și a celor contra siguranței statului este conclus de un procuror șef serviciu și are în structură două birouri, conduse de procurori șefi. Art. 49. — Procurorii serviciului efectuează urmărirea penală în condițiile prevăzute de Codul de procedură penală, în Legea nr. 508/2004, cu modificările și completările ulterioare, precum și în alte legi speciale care prevăd infracțiuni de competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. Urmărirea penală se efectuează de procurorii serviciului în cauzele privind: a) infracțiunile contra siguranței statului prevăzute în Codul penal, cu excepția celor prevăzute de art. 165 din Codul penal; b) infracțiunile contra siguranței statului prevăzute în legile speciale; c) infracțiunile prevăzute în Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, cu modificările ulterioare; d) infracțiunile prevăzute în Legea nr. 111/1996 privind desfășurarea în siguranță, reglementarea, autorizarea și controlul activităților nucleare, republicată; e) infracțiunile prevăzute în art. 7 și 8 din Legea nr. 39/2003, atunci când infracțiunile grave se încadrează în categoriile de infracțiuni de la pct. 6, respectiv infracțiuni referitoare la regimul materialelor nucleare sau al altor materii radioactive — art. 279¹ din Codul penal și referitoare la regimul materiilor explozive — art. 280 din Codul penal; f) infracțiunile prevăzute în art. 7 și 8 din Legea nr. 39/2003, atunci când infracțiunea gravă este cea prevăzută la art. 2 pct. 8 din Legea nr. 39/2003 — respectiv nerespectarea dispozițiilor privind importul de deșeuri și reziduuri — art. 302² din Codul penal și divulgarea secretului economic — art. 298 din Codul penal; g) infracțiunile prevăzute în Legea nr. 656/2002, cu modificările și completările ulterioare, dacă banii, bunurile sau valorile care au făcut obiectul spălării banilor provin din săvârșirea infracțiunilor date în competența serviciului; h) infracțiunile prevăzute în art. 7 și 8 din Legea nr. 39/2003, atunci când infracțiunea gravă este cea de la art. 2 pct. 14, reținută în condițiile prevăzute la pct. 9; i) infracțiunile de contrabandă și celelalte infracțiuni prevăzute în Codul vamal, dacă sunt conexe sau indivizibile cu infracțiunile de competența serviciului; j) orice alte infracțiuni aflate în raporturi de conexitate sau indivizibilitate cu infracțiunile de competența serviciului și care nu au fost date, conform legilor speciale, în competența exclusivă a altor unități specializate de parchet. SECȚIUNEA a 2-a Atribuțiile Biroului de investigare a infracțiunilor de terorism și a finanțării terorismului Art. 50. — Biroul de investigare a infracțiunilor de terorism și a finanțării terorismului efectuează urmărirea penală în cauzele privind: a) infracțiunile prevăzute în Legea nr. 535/2004, cu modificările ulterioare; b) infracțiunile prevăzute în Legea nr. 111/1996, republicată; c) infracțiunile prevăzute în art. 7 și 8 din Legea nr. 39/2003, atunci când infracțiunile grave se încadrează în categoriile de infracțiuni de la pct. 6 — infracțiuni referitoare la regimul materiilor nucleare sau a altor materii radioactive — art. 279¹ din Codul penal, infracțiuni referitoare la regimul materiilor explozive — art. 280 din Codul penal și de la pct. 8 — nerespectarea dispozițiilor privind importul de deșeuri și reziduuri — art. 302² din Codul penal; d) infracțiunile prevăzute în Legea nr. 656/2002, cu modificările și completările ulterioare, dacă banii, bunurile sau valorile care formează obiectul spălării banilor provin din săvârșirea infracțiunilor date în competența biroului; MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 367/1 .VI.2009 17 e) infracțiunile prevăzute în art. 7 și 8 din Legea nr. 39/2003, atunci când infracțiunea gravă este cea prevăzută la art. 2 pct. 14, dacă banii, bunurile sau valorile care formează obiectul spălării banilor provin din săvârșirea infracțiunilor date în competența biroului; f) infracțiunile de contrabandă și celelalte infracțiuni prevăzute în Codul vamal, dacă sunt conexe sau indivizibile cu infracțiunile de competența biroului; g) orice alte infracțiuni aflate în raporturi de conexitate sau indivizibilitate cu infracțiunile de competența biroului și care nu sunt date în competența exclusivă a altor unități specializate de parchet, conform legilor speciale. SECȚIUNEA a 3-a Atribuțiile Biroului de combatere a infracțiunilor contra siguranței statului Art. 51. — Biroul de combatere a infracțiunilor contra siguranței statului efectuează urmărirea penală în cauzele privind: a) infracțiunile contra siguranței statului prevăzute în Codul penal și în legi speciale, cu excepția celor prevăzute de art. 165 din Codul penal; b) art. 7 și 8 din Legea nr. 39/2003, când infracțiunea gravă este prevăzută la art. 2 lit. b) pct. 8; c) orice alte infracțiuni aflate în raporturi de conexitate sau indivizibilitate cu infracțiunile de competența biroului și care nu sunt date, conform legilor speciale, în competența exclusivă a altor unități specializate de parchet. CAPITOLUL VI Serviciul judiciar SECȚIUNEA 1 Conducerea, structura și atribuțiile Serviciului judiciar Art. 52. — Serviciul judiciar este condus de un procuror șef. Procurorii din cadrul serviciului îndeplinesc următoarele atribuții: a) participă la judecarea cauzelor penale în care instanțele de judecată au fost învestite prin rechizitorii emise de către procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și la judecarea cererilor ori propunerilor adresate instanțelor de judecată de către această direcție; b) analizează legalitatea și temeinicia hotărârilor judecătorești pronunțate de instanță, în cauzele penale de competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism; c) exercită, în termenele legale, căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești pronunțate în cauzele penale de competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism; d) iau măsuri pentru exercitarea căilor extraordinare de atac împotriva hotărârilor judecătorești definitive, în cauzele penale de competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism; e) examinează jurisprudență instanțelor judecătorești în cauzele penale de competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și formulează propuneri în cazurile de aplicare neunitară a legii; f) realizează orice alte activități dispuse de conducerea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. Art. 53. — în realizarea sarcinilor ce îi revin, Serviciul judiciar colaborează cu celelalte servicii și alte compartimente de activitate din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, cu instanțele de judecată și parchetele de pe lângă acestea, precum și cu alte instituții publice. SECȚIUNEA a 2-a Atribuțiile procurorului șef serviciu Art. 54. — Procurorul șef al Serviciului judiciar are următoarele atribuții: a) organizează, conduce, controlează și răspunde de activitatea întregului personal din cadrul serviciului, luând sau, după caz, propunând conducerii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism măsurile care se impun; b) programează participarea procurorilor la judecarea cauzelor penale, potrivit legii și ordinelor procurorului șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism; c) îndrumă și sprijină pregătirea temeinică a procurorilor pentru ședințele de judecată, verificând modul în care procurorii cunosc lucrările dosarelor, dispozițiile legale și jurisprudență aplicabilă în fiecare cauză, dacă fișele de ședință sunt complete și dacă s-au reținut aspectele care trebuie clarificate în cursul judecății; d) urmărește modul în care procurorii participă la cercetarea judecătorească și la dezbateri și ia măsuri de valorificare a constatărilor făcute; e) sesizează și reține cazurile de aplicare neunitară a unor dispoziții legale în practica instanțelor de judecată, informând conducerea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și acționând potrivit legii; f) examinează lucrările întocmite de procurorii din subordine; g) examinează temeinicia și legalitatea hotărârilor judecătorești rămase definitive, în vederea exercitării căilor extraordinare de atac; h) ține evidența apelurilor și a recursurilor penale declarate de procurorii din cadrul serviciului și asigură comunicarea soluțiilor date în apel sau recurs, cu observații critice privind deficiențele constatate în activitatea acestora; i) participă la judecarea cauzelor penale importante, când consideră necesar sau din dispoziția conducerii direcției; j) întocmește semestrial analiza activității judiciare în cauzele penale; k) exercită acțiuni de control tematic la serviciile teritoriale, din dispoziția procurorului șef direcție; I) rezolvă sesizările, reclamațiile și plângerile în legătură cu activitatea judiciară penală, repartizate de conducerea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism; m) repartizează, pe baza unor criterii obiective, spre soluționare, dosarele, plângerile și celelalte lucrări înregistrate în cadrul serviciului și verifică soluționarea în termen a acestora; n) îndeplinește orice alte atribuții dispuse de conducerea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. CAPITOLUL VII Birouri din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism SECȚIUNEA 1 Biroul de cooperare, reprezentare și asistență judiciară internațională Art. 55. — Biroul de cooperare, reprezentare și asistență judiciară internațională are următoarele atribuții: a) exercită atribuțiile procurorului prevăzute de Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în 18 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 367/1 .VI.2009 materie penală, cu modificările și completările ulterioare, în cauzele de competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism; b) întocmește și supune spre aprobare programele de cooperare dintre Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și instituțiile de profil din străinătate ori organismele internaționale; c) redactează lucrări privind cooperarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism cu organisme internaționale; d) participă la pregătirea și derularea programelor de asistență tehnică, cu finanțare externă sau mixtă, în beneficiul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism; e) sprijină activitatea de primire de către procurorul șef direcție a reprezentanților organismelor internaționale, ai ambasadelor altor state sau ai autorităților judiciare străine și realizează lucrările privind purtarea corespondenței oficiale cu aceștia; f) întocmește, la solicitarea procurorului șef direcție, informări și studii, în legătură cu instituțiile naționale și internaționale cu competențe în domeniul prevenirii și combaterii criminalității organizate; g) asigură participarea personalului Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism la conferințe, seminarii, simpozioane și întruniri în care se dezbat probleme specifice luptei de combatere a criminalității organizate; h) urmărește buna organizare a seminariilor, atelierelor de lucru, a stagiilor de pregătire și a vizitelor de studiu, desfășurate în cadrul programelor de cooperare internațională ale Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, în țară și în străinătate; i) urmărește valorificarea observațiilor, a constatărilor și a materialelor documentare obținute de personalul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism cu prilejul participării la stagii de pregătire sau vizite de studiu în străinătate; j) asigură schimbul de date și de informații cu instituțiile similare din alte țări cu privire la investigarea și urmărirea infracțiunilor de criminalitate organizată de competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism; k) asigură respectarea de către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a dispozițiilor cuprinse în acordurile de asistență judiciară în materie penală; I) urmărește respectarea de către procurorii din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a procedurilor de lucru cu magistrații și ofițerii de legătură desemnați pe lângă ambasadele acreditate în România sau alte autorități; m) realizează orice alte activități dispuse de conducerea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. Art. 56. — Biroul de cooperare, reprezentare și asistență judiciară internațională este condus de un procuror șef, care îndeplinește următoarele atribuții: a) organizează, coordonează și controlează activitatea personalului biroului; b) repartizează lucrările de competența biroului și dă îndrumări în vederea rezolvării corecte și la termen a acestora; c) asigură informarea operativă a procurorului șef direcție cu privire la reflectarea în documentele organizațiilor și organismelor internaționale a situației criminalității organizate din România și a acțiunilor de combatere a acesteia; d) participă la elaborarea și soluționarea lucrărilor complexe sau de importanță deosebită date în competența biroului; e) coordonează, îndrumă și controlează activitatea personalului, luând sau, după caz, propunând procurorului șef direcție măsurile care se impun; f) ia măsuri și, după caz, face propuneri pentru realizarea în bune condiții și la termen a atribuțiilor ce revin biroului; g) realizează orice alte activități dispuse de conducerea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. SECȚIUNEA a 2-a Biroul de informare și relații publice Art. 57. — Biroul de informare și relații publice are următoarele atribuții: a) mijlocește și facilitează relațiile reprezentanților Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism cu cei ai mijloacelor de informare în masă, naționale sau internaționale; b) prezintă procurorului șef direcție cererile de interviuri ale reprezentanților mass-mediei și stabilește locul și condițiile în care vor fi acordate; c) organizează conferințele de presă ale procurorului șef direcție; d) realizează activitățile de informare asupra evoluției urmăririi penale în diferite cauze și furnizează, cu aprobarea procurorului șef direcție, datele și informațiile noi; e) întocmește proiectele comunicatelor de presă, iar după aprobarea lor de către procurorul șef direcție, le difuzează operativ mass-mediei; f) monitorizează articolele din presa centrală și, cu sprijinul serviciilor teritoriale, pe cele din presa locală, cu privire la reflectarea activității Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, și întocmește zilnic o notă în acest sens; g) îndeplinește, prin personalul abilitat, oficiul de purtător de cuvântai Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism; h) identifică în presă semnalele cu privire la fapte ce ar putea constitui obiectul verificărilor efectuate de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism; i) duce la îndeplinire dispozițiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare; j) realizează orice alte activități dispuse de conducerea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. Art. 58. — Biroul de informare și relații publice este condus de un șef birou, care are următoarele atribuții: a) coordonează și controlează activitatea personalului, luând sau, după caz, propunând procurorului șef direcție măsurile care se impun; b) ia măsuri și, după caz, face propuneri pentru realizarea în bune condiții și la termen a atribuțiilor ce revin biroului; c) realizează orice alte activități dispuse de conducerea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 367/1 .VI.2009 19 SECȚIUNEA a 3-a Biroul de resurse umane, studii și perfecționare profesională Art. 59. — Biroul de resurse umane, studii și perfecționare profesională are următoarele atribuții: a) întocmește proiectele statelor de funcții și de personal ale Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și le înaintează spre avizare Consiliului Superior al Magistraturii și spre aprobare ministrului justiției și libertăților cetățenești; b) întocmește proiectul de ordin privind structura și organizarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism; c) propune, motivat, procurorului șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism redistribuirea, suplimentarea sau reducerea numărului de posturi din cadrul direcției, în raport cu volumul de activitate al structurilor acestei direcții; d) asigură ținerea la zi a evidenței posturilor din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, operând modificările care se impun; e) propune procurorului șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism constituirea comisiei de examinare pentru încadrarea și promovarea personalului și organizează concursurile sau examenele, conform legii; f) întocmește lucrările necesare selecționării, numirii, promovării, delegării, detașării sau încetării raporturilor de muncă pentru personalul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, potrivit legii; g) alcătuiește și gestionează dosarele profesionale ale salariaților Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, cu excepția procurorilor, asigurând confidențialitatea datelor din dosare, precum și actualizarea permanentă a acestora, prin introducerea actelor și documentelor necesare; h) întocmește și prezintă procurorului șef direcție proiectele ordinelor de stabilire a drepturilor salariale și a altor drepturi ale personalului Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism; i) întocmește propunerile de numire, de delegare sau de eliberare din funcție a procurorilor, potrivit legii, pe care le prezintă procurorului șef direcție; j) întocmește proiectele ordinelor de numire, de promovare și de încetare a activității pentru personalul auxiliar de specialitate și administrativ, precum și pentru funcționarii publici din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism; k) întocmește proiectele contractelor de muncă ale personalului administrativ, precum și proiectele ordinelor de promovare în funcții de conducere și de încetare a activității acestora; I) întocmește, completează, păstrează și ține evidența carnetelor de muncă, a concediilor de odihnă, de studii, de creștere și îngrijire a copiilor, precum și a gradelor profesionale, pentru personalul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism; m) întocmește legitimațiile de serviciu pentru personalul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism; n) întocmește și depune la organele competente dosarele de pensionare, precum și documentația cerută de lege cu privire la pensionare, conform legii; o) întocmește lucrările necesare privind convocarea și desfășurarea ședințelor Colegiului de conducere și ale adunării generale a procurorilor din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism; p) organizează și coordonează activitatea de formare profesională continuă a personalului Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, potrivit legii; q) propune procurorului șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism organizarea unor cursuri de formare profesională continuă a procurorilor în cadrul Institutului Național al Magistraturii; r) analizează, trimestrial, modul în care se realizează activitatea de formare profesională continuă a personalului Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, făcând propuneri corespunzătoare; s) realizează orice alte activități dispuse de conducerea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. Art. 60. — Biroul de resurse umane, studii și perfecționare profesională este condus de un procuror șef birou, care are următoarele atribuții: a) organizează, coordonează, controlează și răspunde de activitatea personalului privind îndeplinirea la timp și în mod corespunzător a atribuțiilor; b) repartizează personalului lucrările de competența acestuia și urmărește soluționarea corectă și la termen a acestora; c) soluționează unele lucrări cu un grad de complexitate ridicat; d) colaborează cu procurorii șefi ai serviciilor și birourilor din structura centrală și teritorială ale Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism cu privire la selecționarea, încadrarea, evaluarea și perfecționarea profesională a personalului, potrivit legii; e) ține legătura cu Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești, Ministerul Administrației și Internelor, Agenția Națională a Funcționarilor Publici, precum și cu alte instituții publice, în vederea realizării sarcinilor privind organizarea concursurilor, selecționarea, încadrarea, promovarea și acordarea unor drepturi personalului Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, conform legii; f) îndeplinește, din dispoziția conducerii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, orice alte atribuții. SECȚIUNEA a 4-a Centrul de aplicații operaționale al procurorilor Art. 61. — Centrul de aplicații operaționale al procurorilor este condus de un procuror șef, asimilat procurorului șef serviciu, și are următoarele atribuții: a) elaborează metodologia privind activitatea de urmărire penală în cauze complexe privind criminalitatea organizată și terorismul; b) organizează și administrează baza de date privind criminalitatea organizată și terorismul; c) desfășoară activități specifice de pregătire a procurorilor și a altor categorii de personal, în cooperare cu Institutul Național al Magistraturii, potrivit programelor acestuia; d) asigură, la cerere, pe bază de protocol, activități de consultanță și pregătire profesională pentru alte instituții cu atribuții de cercetare penală; e) asigură, la cerere, cursuri de pregătire și specializare pentru procurorii care își manifestă intenția de a-și desfășura ulterior activitatea în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și pentru 20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 367/1 .VI.2009 judecătorii care doresc să promoveze la instanțe care judecă dosare de competența direcției; f) cooperează cu structuri similare de pregătire a personalului cu atribuții în combaterea criminalității organizate și terorismului, din țară și străinătate; g) colectează date și informații necesare pregătirii procurorilor și creșterii eficienței activității de urmărire penală; h) organizează operațiuni specifice, cu caracter didactic, în conformitate cu competențele Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism; i) acordă asistență structurii centrale și structurilor teritoriale ale Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism; j) realizează orice alte atribuții stabilite prin lege sau prin dispozițiile conducerii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, date în conformitate cu legea. SECȚIUNEA a 5-a Biroul de informații clasificate Art. 62. — (1) Biroul de informații clasificate este organizat și funcționează potrivit ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție privind protecția de către Ministerul Public a informațiilor clasificate, precum și în baza Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, cu modificările și completările ulterioare, a Hotărârii Guvernului nr. 585/2002 pentru aprobarea standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România și a Hotărârii Guvernului nr. 781/2002 privind protecția informațiilor secrete de serviciu. (2) Biroul de informații clasificate asigură evidența, prelucrarea, procesarea, păstrarea, manipularea, multiplicarea, transmiterea, distrugerea și arhivarea documentelor clasificate ale Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și îndeplinește, din dispoziția procurorului șef direcție, orice alte sarcini. Art. 63. — Biroul de informații clasificate este condus de un procuror șef. Art. 64. — Procurorul șef al Biroului de informații clasificate are următoarele atribuții: a) coordonează activitatea de protecție a informațiilor clasificate și răspunde de activitatea Biroului; b) înregistrează și ține evidența ordinelor interne ale procurorului șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, care conțin informații clasificate; c) îndeplinește orice alte sarcini și lucrări repartizate de procurorul șef direcție. SECȚIUNEA a 6-a Compartimentul specialiști Art. 65. — (1) în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sunt numiți, prin ordin al procurorului șef al direcției, cu avizul miniștrilor de resort, specialiști cu înaltă calificare în domeniul prelucrării și valorificării informațiilor, economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum și în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală. (2) Specialiștii prevăzuți la alin. (1) au calitatea de funcționari publici și își desfășoară activitatea în cadrul structurii centrale, sub directa conducere a procurorului șef al direcției. Specialiștii au drepturile și obligațiile prevăzute de lege pentru funcționarii publici. (3) Specialiștii prevăzuți la alin. (1) își desfășoară activitatea sub directa conducere, supraveghere și control nemijlocit al procurorilor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și au următoarele atribuții: a) întocmesc, din dispoziția scrisă a procurorului de caz, constatarea tehnico-științifică; b) soluționează sesizările serviciilor și birourilor din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism cu privire la aspecte de ordin tehnic sau de specialitate; c) îndeplinesc orice alte atribuții specifice compartimentului din dispoziția procurorului șef al direcției. (4) Desemnarea specialiștilor în teritoriu se dispune de procurorul șef al direcției, la solicitarea șefilor serviciilor/birourilor teritoriale, privind întocmirea raportului de constatare. (5) Specialiștii își desfășoară activitatea sub directa conducere, supraveghere și control nemijlocit al procurorilor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. Art. 66. — Specialistul însărcinat cu efectuarea constatării tehnico-științifice, dacă apreciază că materialele puse la dispoziție ori datele indicate sunt insuficiente, comunică aceasta procurorului, prin notă motivată, în vederea completării lor. Art. 67. — (1) Raportul de constatare, întocmit de specialist, se transmite, direct și neîntârziat, procurorului care l-a solicitat, prin intermediul compartimentului de grefă. (2) Dacă procurorul apreciază că raportul de constatare nu este complet sau concluziile sale nu sunt precise, dispune refacerea sau completarea acestuia, potrivit dispozițiilor art. 66. Art. 68. — Evaluarea anuală a performanțelor profesionale individuale ale specialiștilor se realizează de către procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. CAPITOLUL VIII Departamentul economico-financiar și administrativ SECȚIUNEA 1 Conducerea și structura Departamentului economico-financiar și administrativ Art. 69. — Departamentul economico-financiar și administrativ este condus de un manager economic, subordonat procurorului șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. Art. 70. — Departamentul economico-financiar și administrativ are în structură două servicii conduse de șefi serviciu și 4 compartimente. SECȚIUNEA a 2-a Atribuțiile managerului economic Art. 71. — Managerul economic are calitatea de funcționar public și îndeplinește următoarele atribuții: a) conduce activitatea Departamentului economico-financiar și administrativ al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism; b) asigură întocmirea lucrărilor de planificare financiară, potrivit dispozițiilor legale și metodologiei stabilite de Ministerul Finanțelor Publice; c) organizează și conduce activitatea contabilă, în conformitate cu prevederile Legii contabilității nr. 82/1991, republicată; d) răspunde de organizarea evidenței contabile a mijloacelor bugetare; MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 367/1 .VI.2009 21 e) angajează Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism prin semnătură, alături de ordonatorul secundar de credite, în toate operațiile patrimoniale; f) îndeplinește, pe baza delegării primite din partea ordonatorului secundar de credite, toate atribuțiile acestuia prevăzute de lege; g) organizează controlul financiar preventiv propriu, în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern și controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările ulterioare; h) asigură întocmirea și transmiterea la Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție a situațiilor financiare trimestriale și anuale, precum și a celorlalte situații financiar- contabile solicitate; i) răspunde de organizarea și efectuarea inventarierii patrimoniului, în condițiile legii; j) răspunde de organizarea evidenței cantitativ-valorice a bunurilor materiale, a obiectelor de inventar și a mijloacelor fixe aflate în patrimoniul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism; k) coordonează activitatea economico-financiară a serviciilor teritoriale și administrează sediile acestora, luând măsuri pentru asigurarea condițiilor materiale corespunzătoare; I) stabilește măsuri pentru elaborarea și fundamentarea temelor de proiectare pentru lucrările de reparații curente și capitale ale sediilor și organizează ținerea evidenței tuturor imobilelor din administrarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism; m) asigură efectuarea plății integrale și la timp a drepturilor bănești cuvenite personalului Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism; n) întocmește fișele de evaluare anuală a personalului din subordine; o) se preocupă de pregătirea și perfecționarea profesională a personalului din cadrul departamentului, luând măsurile care se impun; p) îndeplinește orice alte atribuții dispuse de conducerea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. SECȚIUNEA a 3-a Atribuțiile Serviciului financiar, salarizare, contabilitate, buget, control financiar preventiv și angajamente bugetare și ale șefului de serviciu Art. 72. — Serviciul financiar, salarizare, contabilitate, buget, control financiar preventiv și angajamente bugetare îndeplinește următoarele atribuții: a) efectuează analize economice și face propuneri în vederea fundamentării și elaborării proiectului bugetului anual de venituri și cheltuieli; b) efectuează analize economice și face propuneri în vederea fundamentării și elaborării rectificărilor bugetului de venituri și cheltuieli; c) asigură, în condițiile legii, modificările în alocațiile bugetare aprobate, prin efectuarea virărilor de credite; d) fundamentează și întocmește lunar cererea de repartizare a creditelor bugetare; e) fundamentează și întocmește necesarul de fonduri destinate acțiunilor de protocol, precum și devizele de cheltuieli pentru fiecare acțiune și vizează actele de cheltuieli întocmite pentru desfășurarea acestor acțiuni; f) întocmește lucrările de planificare financiară, potrivit metodologiei stabilite de Ministerul Finanțelor Publice și prevederilor legale în vigoare; g) întocmește bilanțul contabil propriu, contul de execuție și detalierea cheltuielilor în structura clasificației bugetare, precum și toate situațiile anexe la situațiile financiare trimestriale și anuale; h) urmărește execuția și decontarea lucrărilor de investiții și reparații, pe baza situațiilor de lucrări prezentate de constructori; i) asigură virarea la termen și în cuantumul prevăzut de lege a sumelor ce constituie obligații față de bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor sociale de sănătate și bugetul asigurărilor de șomaj, precum și a obligațiilor față de alte persoane juridice sau fizice, întocmește și trimite situațiile lunare specifice pentru certificarea acestor obligații; j) organizează și conduce activitatea de contabilitate, în conformitate cu prevederile Legii nr. 82/1991, republicată; k) răspunde de efectuarea corectă și la timp a înregistrărilor contabile; I) întocmește și verifică balanța lunară de verificare; m) întocmește notele contabile și fișele de conturi, analizează și urmărește soldurile conturilor; n) urmărește realizarea decontărilor cu debitorii și creditorii; o) organizează și efectuează operațiunile contabile privind evidența patrimoniului, activitatea de administrare și inventariere a acestuia; p) analizează și avizează propunerile privind scoaterea din funcțiune a mijloacelor fixe și clasarea sau declasarea celorlalte bunuri, conform propunerilor făcute de cei în drept; q) răspunde de organizarea evidenței contabile a mijloacelor bugetare; r) organizează evidența cantitativ-valorică a bunurilor materiale, a obiectelor de inventar și a mijloacelor fixe aflate în patrimoniul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism; s) ține evidența concediilor de boală și maternitate și asigură efectuarea plății integrale și la timp a drepturilor bănești cuvenite personalului Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism; t) întocmește fișele fiscale, pe baza calculului deducerilor personale cuvenite, și le transmite, în termenul legal, atât unității fiscale, cât și personalului; u) regularizează, în condițiile legii, impozitul aferent veniturilor salariale individuale; v) întocmește ordinele de plată privind achitarea facturilor și a viramentelor; w) transmite Institutului Național de Statistică situațiile statistice privind indicatorii economici realizați; x) acordă viza de control financiar preventiv propriu; y) colaborează cu Ministerul Finanțelor Publice pentru realizarea schimbului permanent de date și informații asupra activității serviciului; z) întocmește situațiile solicitate de către organele de control financiar și realizează orice alte activități dispuse de conducerea departamentului ori a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. Art. 73. — Serviciul prevăzut la art. 72 este condus de un șef serviciu, care îndeplinește următoarele atribuții: a) coordonează, îndrumă și controlează activitatea personalului, luând sau, după caz, propunând conducerii departamentului măsurile care se impun; b) ia măsuri și, după caz, face propuneri pentru realizarea în bune condiții și la termen a atribuțiilor ce revin serviciului; c) realizează orice alte activități dispuse de conducerea departamentului ori a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. 22 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 367/1 .VI.2009 SECȚIUNEA a 4-a Atribuțiile Serviciului investiții, achiziții publice și administrativ și ale șefului de serviciu Art. 74. — Serviciul investiții, achiziții publice și administrativ are următoarele atribuții: a) întocmește planul anual de achiziții, pe baza analizei propunerilor formulate de serviciile și birourile din cadrul direcției; b) asigură respectarea procedurilor pentru atribuirea contractelor de achiziție publică; c) asigură transparența în aplicarea criteriilor de selecție și a celor pentru atribuirea contractului de achiziție publică; d) întocmește dosarele de achiziție publică pentru fiecare contract atribuit în urma aplicării procedurii de achiziție publică, urmărind cuprinderea tuturor documentelor și actelor care au stat la baza atribuirii contractului; e) asigură întocmirea documentației pentru elaborarea și prezentarea ofertelor, cu respectarea prevederilor Legii concurenței nr. 21/1996, republicată, și ale Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale, cu modificările și completările ulterioare; f) asigură participarea personalului desemnat în comisia de evaluare, verificând eligibilitatea ofertanților, înregistrarea acestora și îndeplinirea criteriilor referitoare la capacitatea tehnică și economico-financiară; g) transmite și urmărește comunicările privind rezultatul etapei de selectare a ofertanților, precum și al aplicării procedurii respective; h) redactează proiectul contractului de achiziție publică și urmărește încheierea acestuia cu ofertantul declarat câștigător; i) face propuneri privind soluționarea contestațiilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziții; j) ține evidența autovehiculelor, a materialelor și pieselor auto, pe fișe distincte pentru fiecare autoturism; k) face propuneri privind necesarul de carburanți și lubrifianți și întocmește programul de utilizare și întreținere a autovehiculelor din dotare; I) asigură întocmirea foilor de parcurs și situația consumului de carburanți pentru fiecare autovehicul; m) organizează și urmărește activitatea șoferilor, întreține în condiții optime de funcționare și curățenie autovehiculele din dotare; n) urmărește efectuarea reviziei tehnice și plata asigurării obligatorii de răspundere civilă auto pentru toate autovehiculele; o) respectă și aplică întocmai dispozițiile legale privind circulația pe drumurile publice; p) asigură aprovizionarea cu materiale de întreținere și uz gospodăresc, cu rechizite, obiecte de inventar și mijloace fixe, întocmind notele de recepție pe categorii de bunuri și ținând evidența acestora pe fișe de magazie; q) realizează evidența mijloacelor fixe și a obiectelor de inventar și face propuneri de casare a acestora; r) efectuează inventarierea anuală, verificând existența în teren a mijloacelor fixe și a obiectelor de inventar; s) face lunar instructajul personalului Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism privind protecția muncii și prevenirea și stingerea incendiilor; t) ia măsuri pentru dotarea sediilor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism cu materiale pentru prevenirea și stingerea incendiilor, precum și pentru înlăturarea consecințelor unor calamități; u) întocmește planurile de evacuare în caz de incendiu și asigură afișarea acestora la locuri vizibile; v) asigură legăturile telefonice ale Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism cu celelalte parchete sau cu alte instituții; w) menține în stare de funcționare și remediază orice defecțiuni la centrala telefonică sau la aparatele telefonice din dotarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism; x) îndeplinește orice alte sarcini dispuse de managerul economic al departamentului sau de conducerea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. Art. 75. — Serviciul prevăzut la art. 74 este condus de un șef serviciu, care îndeplinește următoarele atribuții: a) coordonează, îndrumă și controlează activitatea personalului, luând sau, după caz, propunând conducerii departamentului măsurile care se impun; b) ia măsuri și, după caz, face propuneri pentru realizarea în bune condiții și la termen a atribuțiilor ce revin serviciului; c) realizează orice alte activități dispuse de conducerea departamentului ori a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. CAPITOLUL IX Compartimentul de audit public intern Art. 76. — Auditorul intern este subordonat procurorului șef direcție și îndeplinește următoarele atribuții: a) elaborează normele metodologice specifice Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, cu avizul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție; b) elaborează proiectul planului anual de audit public intern al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, pe care îl supune aprobării procurorului șef direcție; c) efectuează activități de audit public intern, pe baza planului anual aprobat, pentru a evalua dacă sistemele de management financiar și de control ale Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sunt transparente și sunt conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficiență și eficacitate; d) informează Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern din cadrul Ministerului Finanțelor Publice despre recomandările neînsușite de conducerea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și despre consecințele acestora; e) execută misiuni de audit public intern, necuprinse în plan, la ordinul procurorului șef direcție; f) raportează, periodic, procurorului șef direcție constatările, concluziile și recomandările rezultate din activitățile sale de audit; g) elaborează raportul anual al activității de audit public intern; h) în cazul identificării unor neregularități sau posibile prejudicii, raportează imediat procurorului șef direcție, pentru a lua măsurile legale care se impun; i) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege ori dispuse de procurorul șef direcție. CAPITOLUL X Organizarea și atribuțiile personalului auxiliar de specialitate din structura centrală a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism Art. 77. — (1) Personalul auxiliar de specialitate din structura centrală a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 367/1 .VI.2009 23 Organizată și Terorism este format din grefier șef direcție, grefieri șefi serviciu, grefieri și agenți procedurali. (2 ) Personalul auxiliar de specialitate este subordonat ierarhic conducerii compartimentelor de activitate din care face parte. SECȚIUNEA 1 Atribuțiile grefierului șef direcție Art. 78. — Grefierul șef direcție are următoarele atribuții: a) primește, verifică și prezintă corespondența adresată procurorului șef direcție, procurorului șef adjunct direcție sau, după caz, consilierilor procurorului șef direcție; b) transmite lucrările, de îndată, conform rezoluției procurorului șef direcție, a procurorului șef adjunct direcție sau, după caz, a consilierilor procurorului șef direcție, compartimentului de grefă; c) ține evidența lucrărilor cu termene de soluționare, stabilite de procurorul șef direcție, de procurorul șef adjunct direcție sau, după caz, de consilierii procurorului șef direcție, și îi informează cu privire la respectarea acestor termene; d) după semnarea lucrărilor de către procurorul șef direcție, procurorul șef adjunct direcție sau, după caz, consilierii procurorului șef direcție, ia măsuri pentru expedierea de îndată a acestora; e) asigură evidența, folosirea și păstrarea în condiții corespunzătoare a ștampilelor, sigiliilor și imprimatelor existente în cadrul direcției; f) păstrează secretul de serviciu și respectă confidențialitatea lucrărilor efectuate; g) organizează și coordonează personalul auxiliar de specialitate și personalul conex, propunând procurorului șef direcție măsuri de îmbunătățire a activității acestora; h) ține evidența prezenței personalului la locul de muncă, completând condica de prezență și luând măsuri pentru întocmirea foii colective de prezență, în vederea plății drepturilor salariale; i) ține evidența concediilor de odihnă și a concediilor medicale ale personalului din cadrul direcției; j) se preocupă de dotarea corespunzătoare cu materiale, precum și de păstrarea și achiziționarea altor bunuri necesare funcționării optime a direcției; k) asigură culegerea și înregistrarea la timp a datelor statistice, ținând la zi evidențele primare și desfășurătoarele statistice tipizate; I) îndeplinește orice alte atribuții dispuse de procurorul șef direcție, de procurorul șef adjunct direcție sau, după caz, de consilierii procurorului șef direcție. SECȚIUNEA a 2-a Atribuțiile grefierilor șefi serviciu Art. 79. — Grefierii șefi serviciu din structura centrală a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism îndeplinesc următoarele atribuții: a) organizează și coordonează personalul auxiliar de specialitate și propun procurorilor șefi serviciu măsuri de îmbunătățire a activității acestuia; b) primesc corespondența adresată serviciului, o verifică și o prezintă procurorului șef serviciu; c) conform rezoluției procurorului șef, predau lucrările repartizate personalului, pe condica de lucrări, pe bază de semnătură; d) țin la zi evidența lucrărilor cu termene de soluționare și informează procurorii șefi serviciu asupra respectării acestora; e) verifică corespondența pregătită pentru expediere, luând măsuri de efectuare a acestor operațiuni de îndată; f) păstrează secretul de serviciu și respectă confidențialitatea lucrărilor efectuate; g) verifică modul de respectare a dispozițiilor privind activitatea de primire, înregistrare, expediere și arhivare a lucrărilor de către personalul auxiliar de specialitate; h) se preocupă de utilizarea eficientă și de păstrarea în condiții optime a registrelor, condicilor, imprimatelor și a altor materiale existente în cadrul serviciului; i) verifică necesarul de registre, condici, imprimate, aparatură, mobilier ori de alte materiale pentru serviciu și propun dotarea corespunzătoare cu astfel de bunuri; j) repartizează personalului auxiliar de specialitate lucrările pentru tehnoredactare; k) verifică și predau la arhiva Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism lucrările cu termen expirat, conform Nomenclatorului arhivistic; I) îndeplinesc orice alte atribuții dispuse de procurorul șef direcție sau șef serviciu. SECȚIUNEA a 3-a Atribuțiile grefierilor Art. 80. — Grefierii din structura centrală a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism au următoarele atribuții: a) primesc de la grefierul șef direcție lucrările repartizate prin rezoluția procurorului șef direcție, procurorului șef adjunct direcție sau, după caz, consilierilor procurorului șef direcție și le înregistrează în registrul de intrare-ieșire, în registrul de urmărire penală, registrul pentru evidența începerii urmăririi penale, în registrul de arestați, în registrul de valori și corpuri delicte, în registrul de plângeri, sesizări, cereri, memorii, reclamații, în registrul secret de serviciu, în registrul pentru punerea în executare a sancțiunilor administrative aplicate în temeiul art. 18¹ din Codul penal, în opisul alfabetic, precum și în alte evidențe dispuse de conducerea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism; b) răspund de exactitatea datelor înscrise în registre, pe care le completează zilnic, conform rubricației; c) scad lucrările soluționate în registre și, după caz, iau măsuri de expediere sau de arhivare a acestora, conform Nomenclatorului arhivistic; d) tehnoredactează lucrările repartizate de grefierul șef al direcției sau serviciului ori de procuror; e) întrețin în condiții corespunzătoare calculatorul; f) păstrează secretul profesional și confidențialitatea lucrărilor; g) exercită orice alte atribuții dispuse de grefierul șef al direcției sau al serviciului ori de procurorul șef al direcției sau al serviciului ori, după caz, de procurorul care instrumentează cauza. SECȚIUNEA a 4-a Atribuțiile agentului procedural Art. 81. — Agenții procedurali din structura centrală a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism au următoarele atribuții: a) asigură expediția corespondenței către destinatar, conform datelor înscrise pe plic; b) înregistrează corespondența în borderoul-tip, în vederea expedierii, și iau măsuri de trimitere prin poștă a scrisorilor recomandate și a celor simple, potrivit legii; 24 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 367/1 .VI.2009 c) îndeplinesc activitatea de curierat, predând lucrările pe condica de corespondență la procurorii din cadrul serviciilor și birourilor și la alte compartimente de activitate ale Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, precum și la alte instituții, în cazuri de urgență; d) păstrează secretul profesional și confidențialitatea lucrărilor; e) exercită orice alte atribuții dispuse de procurorul șef al serviciului sau de conducerea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. TITLUL VIII Structura teritorială a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism CAPITOLUL I Conducerea, structura și atribuțiile serviciilor și birourilor teritoriale ale Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism Art. 82. — (1) Serviciile teritoriale sunt conduse de procurori șefi serviciu și au în structură procurori, grefieri șefi serviciu, grefieri și șoferi. (2 ) Birourile teritoriale sunt conduse de procurori șefi birou și au în structură procurori, grefieri și șoferi. Art. 83. — Structura teritorială a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este constituită din 15 servicii teritoriale, care au sediile în localitățile de reședință ale parchetelor de pe lângă curțile de apel, având aceeași circumscripție teritorială și birouri teritoriale, constituite prin ordin al procurorului șef direcție. Art. 84. — Serviciile și birourile teritoriale exercită în mod corespunzător atribuțiile Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, prevăzute la art. 12 din Legea nr. 508/2004, cu modificările și completările ulterioare, și duc la îndeplinire ordinele și dispozițiile procurorului șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. Art. 85. — în realizarea sarcinilor ce le revin, serviciile teritoriale colaborează cu celelalte structuri ale Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, cu instanțele de judecată și parchetele de pe lângă acestea, precum și cu alte instituții publice. CAPITOLUL II Atribuțiile procurorului șef serviciu și ale procurorului șef birou Art. 86. — Procurorul șef al serviciului teritorial are următoarele atribuții: a) coordonează și controlează activitatea personalului din serviciu, luând sau, după caz, propunând conducerii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism măsurile care se impun; b) organizează, coordonează sau exercită controlul asupra activității de urmărire penală desfășurate de procurori, precum și asupra activității de ordin tehnic efectuate de specialiști desemnați; c) repartizează, potrivit legii, personalul pe compartimente de activitate și stabilește atribuțiile ce le revin acestora, precum și măsurile și termenele de realizare a lor; d) organizează ședințe de analiză a soluțiilor pronunțate de instanțele de judecată în dosare ale Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, în vederea exercitării căilor de atac; aduce la cunoștința personalului actele normative nou-apărute, precum și ordinele și dispozițiile conducerii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism; e) verifică legalitatea și temeinicia rechizitoriilor întocmite de procurorii din serviciu, inclusiv de cei de la birourile teritoriale subordonate; f) efectuează personal urmărirea penală în dosare ale serviciului și participă la ședințele de judecată; g) examinează legalitatea și temeinicia soluțiilor de netrimitere în judecată; h) soluționează plângerile împotriva actelor dispuse de procurorii din cadrul serviciului; i) urmărește și controlează modul de respectare a programului de lucru și de rezolvare a lucrărilor în termenele stabilite, precum și de păstrare a secretului profesional și a confidențialității lucrărilor; j) examinează datele statistice și răspunde pentru exactitatea acestora; participă la întocmirea analizelor periodice privind activitatea serviciului; k) ține evidența cauzelor mai importante și informează operativ conducerea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, potrivit ordinelor interne; I) organizează evidența și actualizarea bazei de date privind faptele date în competența direcției; m) întocmește fișele de apreciere anuală și acordă calificativele personalului, potrivit legii, cu excepția procurorilor; n) propune conducerii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism încadrarea personalului auxiliar de specialitate și conex; o) organizează activitatea de primire în audiență a cetățenilor, precum și activitatea de rezolvare a sesizărilor, reclamațiilor și plângerilor; p) se preocupă de buna administrare a sediului serviciului și biroului, luând măsuri pentru asigurarea unor condiții optime de muncă și pentru aplicarea și respectarea normelor de protecție a muncii, de prevenire a incendiilor și de pază a imobilelor; q) ține legătura cu serviciile și cu organele specializate în culegerea și prelucrarea informațiilor de pe raza serviciului, în vederea preluării datelor și informațiilor privind săvârșirea unor infracțiuni de criminalitate organizată și terorism; r) exercită orice alte atribuții ce îi revin potrivit legii și ordinelor procurorului șef direcție. Art. 87. — Procurorul șef al biroului teritorial se subordonează procurorului șef al serviciului teritorial și are următoarele atribuții: a) coordonează, îndrumă și controlează activitatea personalului, luând sau, după caz, propunând procurorului șef al serviciului teritorial măsurile care se impun; b) ține evidența lucrărilor și a cauzelor aflate în curs de urmărire penală; c) ține evidența cauzelor importante aflate în curs de soluționare la procuror; d) efectuează personal urmărirea penală în dosare ale biroului; e) verifică legalitatea și temeinicia rechizitoriilor și soluționează plângerile și cererile în legătură cu activitatea de urmărire penală desfășurată de procurorii din cadrul biroului; f) examinează temeinicia și legalitatea soluțiilor de netrimitere în judecată; g) ține legătura cu serviciile și cu organele specializate în culegerea și prelucrarea informațiilor de pe raza biroului, în vederea preluării datelor și informațiilor privind săvârșirea unor infracțiuni de competența direcției; h) asigură comunicarea evenimentelor și a altor date importante la serviciul teritorial, întocmind informări scrise; i) întocmește periodic analize în legătură cu activitatea desfășurată de biroul teritorial; MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 367/1 .VI.2009 25 j) organizează activitatea de primire în audiență a cetățenilor, precum și activitatea de rezolvare a sesizărilor, reclamațiilor și a plângerilor; k) se preocupă de dotarea sediului biroului și de asigurarea unor condiții corespunzătoare de muncă; I) exercită orice alte atribuții ce îi revin potrivit legii sau dispuse de procurorul șef al serviciului teritorial ori de conducerea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. CAPITOLUL III Atribuțiile procurorilor Art. 88. — Procurorii de la serviciile și birourile teritoriale îndeplinesc următoarele atribuții: a) efectuează urmărirea penală în cauzele repartizate, potrivit legii; b) conduc și coordonează activitatea de cercetare penală efectuată de ofițerii de poliție judiciară, precum și activitățile de ordin tehnic efectuate de specialiști; c) țin evidența cauzelor în curs de soluționare, respectând termenele stabilite de procurorul șef serviciu sau birou; d) participă, potrivit dispoziției procurorului șef, la judecarea cauzelor penale; e) exercită căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești, în condițiile prevăzute de lege; f) examinează temeinicia și legalitatea hotărârilor judecătorești rămase definitive și fac propuneri pentru promovarea căilor de atac extraordinare în cazurile în care se impun; g) sesizează conducerea serviciului cu privire la practicile neunitare din activitatea instanțelor de judecată, precum și cu privire la dificultățile în aplicarea unor dispoziții legale; h) primesc cetățenii în audiență, conform programului stabilit de conducerea serviciului sau a biroului; i) rezolvă, potrivit legii, sesizările, reclamațiile și plângerile repartizate de conducerea serviciului sau a biroului; j) îndeplinesc orice alte atribuții dispuse de procurorul șef al serviciului sau biroului. CAPITOLUL IV Atribuțiile grefierului șef serviciu Art. 89. — Grefierul șef al serviciului teritorial îndeplinește următoarele atribuții: a) primește și verifică corespondența serviciului, pe care o prezintă procurorului șef pentru repartizare și soluționare; b) după repartizarea lucrărilor de către procurorul șef al serviciului, le înregistrează în registrele unității, conform rezoluției și Nomenclatorului arhivistic; c) efectuează înregistrarea lucrărilor în registrul de urmărire penală, în registrul de arestați, registrul de valori și corpuri delicte, registrul de lucrări generale, registrul de plângeri, sesizări, cereri, memorii, registrul secret de serviciu, registrul pentru evidența și punerea în executare a sancțiunilor administrative aplicate potrivit art. 18¹ din Codul penal, în opisul alfabetic, precum și în alte evidențe dispuse de procurorul șef al serviciului sau de conducerea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism; d) răspunde de exactitatea și corectitudinea înregistrărilor efectuate, precum și de ținerea la zi a registrelor din cadrul grefei; e) predă procurorilor lucrările repartizate de procurorul șef al serviciului, pe bază de semnătură în condica pentru evidența lucrărilor și primește lucrările de la personalul serviciului, după soluționare, semnând în condică; f) asigură culegerea și înregistrarea la timp a datelor statistice privind activitatea serviciului, verifică exactitatea acestora și centralizează periodic datele statistice la nivelul serviciului teritorial; g) repartizează lucrările pentru tehnoredactare personalului auxiliar de specialitate; h) scade în registru lucrările soluționate și le arhivează, conform Nomenclatorului arhivistic și dispozițiilor procurorului șef al serviciului; i) verifică permanent și predă lucrările cu termen expirat la arhiva Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, conform Nomenclatorului arhivistic; j) ține zilnic evidența prezenței personalului la locul de muncă, completând condica de prezență și luând măsuri pentru întocmirea foii colective de prezență, în vederea plății drepturilor salariale; k) ține evidența concediilor de odihnă și a concediilor medicale ale personalului din cadrul serviciului; I) îndeplinește orice alte atribuții privind activitatea de grefă, dispuse de procurorul șef al serviciului. CAPITOLUL V Atribuțiile personalului auxiliar de specialitate și ale personalului conex Art. 90. — Personalul auxiliar de specialitate îndeplinește următoarele atribuții: a) tehnoredactează lucrările repartizate de grefierul șef serviciu sau de procurorul șef; b) din dispoziția conducerii serviciului sau biroului, înregistrează lucrările în registrele serviciului sau biroului și țin evidența acestora; c) exercită, în lipsa grefierului șef serviciu, atribuțiile acestuia, din dispoziția procurorului șef; d) se îngrijește de păstrarea și menținerea în condiții optime a calculatorului; e) se preocupă de dotarea corespunzătoare cu materiale a compartimentului de grefă, precum și de păstrarea și achiziționarea altor bunuri necesare funcționării optime a serviciului; f) execută orice alte sarcini dispuse de procurorul șef sau de grefierul șef serviciu ori, după caz, de procurorul care instrumentează cauza. Art. 91. — Șoferii îndeplinesc următoarele atribuții: a) întrețin în condiții optime de funcționare și curățenie autoturismele din dotare; b) respectă și aplică întocmai dispozițiile legale privind regulile de circulație pe drumurile publice; c) execută dispozițiile date de grefierul șef serviciu, potrivit legii; d) exercită orice alte dispoziții date de procurorul șef, conform legii. TITLUL IX Numirea, promovarea, eliberarea din funcție și răspunderea juridică a personalului auxiliar de specialitate, a personalului economic, financiar și administrativ și a specialiștilor CAPITOLUL I Numirea și eliberarea din funcție a personalului auxiliar de specialitate Art. 92. — (1) Numirea în funcție a personalului auxiliar de specialitate se face în condițiile stabilite prin Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor 26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 367/1 .VI.2009 judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, cu modificările și completările ulterioare. (2) Poate fi numită în funcția de grefier persoana care îndeplinește următoarele condiții: a) are cetățenia română, domiciliul în România și capacitate deplină de exercițiu; b) nu are antecedente penale, nu are cazier fiscal și se bucură de o bună reputație; c) cunoaște limba română; d) este aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea funcției; e) are studii superioare de specialitate juridică sau studii medii, cunoștințe de operare pe calculator ori de dactilografiere; f) este absolventă a Școlii Naționale de Grefieri. (3) în cazuri excepționale, Consiliul Superior al Magistraturii poate decide organizarea unui concurs la nivel național sau poate aviza numirea în funcția de grefier, fără concurs, pentru persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (2) lit. a)—e) și au o vechime în specialitate de cel puțin 10 ani. Art. 93. — Persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 92 sunt numite în funcție prin decizie a procurorului șef direcție. Art. 94. — (1) Pentru numirea în funcția de agent procedural, candidații trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute la art. 92 alin. (2) lit. a)—d), să fie absolvenți de studii medii și să promoveze concursul organizat de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, potrivit regulamentului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii. (2) Numirea în funcțiile vacante de agent procedural a persoanelor prevăzute la alin. (1), care au promovat concursul, se face prin decizie a procurorului șef direcție. Art. 95. — (1) Personalul auxiliar de specialitate este eliberat din funcția de conducere sau de execuție în următoarele cazuri: a) demisie; b) pensionare, în condițiile legii; c) constatarea nepregătirii profesionale corespunzătoare sau, după caz, îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției de conducere; d) neîndeplinirea oricăreia dintre condițiile prevăzute pentru numirea în funcție; e) ca sancțiune disciplinară; f) condamnarea definitivă pentru săvârșirea unei infracțiuni. (2) Eliberarea din funcție se face prin decizie a procurorului șef direcție. (3) Deciziile de eliberare din funcție pentru personalul auxiliar de specialitate care a urmat cursurile Școlii Naționale de Grefieri și nu a împlinit 5 ani de la numirea în funcție se aduc la cunoștința acestuia, în termen de 30 de zile de la emitere, pentru luarea măsurilor prevăzute de Legea nr. 567/2004, cu modificările și completările ulterioare. (4) Deciziile de eliberare din funcție pentru cazurile prevăzute la alin. (1) lit. c)—f) pot fi contestate la instanța competentă. CAPITOLUL II Promovarea personalului auxiliar de specialitate Art. 96. — (1) Promovarea în funcții de execuție se face prin concurs sau examen, în funcția imediat superioară. (2) Promovarea personalului auxiliar de specialitate în funcții de execuție, în grade sau trepte profesionale superioare, în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, se face pe bază de examen, organizat potrivit regulamentului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii. (3) Promovarea în funcții de execuție, în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, a personalului auxiliar de specialitate se face numai prin concurs, organizat potrivit regulamentului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii. Pentru participarea la concurs, candidații trebuie să aibă o vechime de cel puțin 3 ani în funcția în care sunt încadrați și să fi obținut în această perioadă calificativul „foarte bine”. (4) Promovarea în funcțiile de conducere de grefier șef direcție și grefier șef serviciu se face de Colegiul de conducere al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. Selecția candidaților se face pe baza candidaturii depuse, a proiectului de îmbunătățire a activității personalului auxiliar al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și a interviului susținut în fața membrilor Colegiului de conducere. Candidatul desemnat câștigător este numit în funcție, prin decizie a procurorului șef direcție, pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reînvestirii. CAPITOLUL III Răspunderea juridică a personalului auxiliar de specialitate Art. 97. — Personalul auxiliar de specialitate răspunde civil, disciplinar, administrativ și penal, după caz, în condițiile legii. Art. 98. — (1) Personalul auxiliar de specialitate răspunde disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum și pentru comportările care dăunează intereselor serviciului sau prestigiului justiției. (2) Sunt considerate abateri disciplinare ale personalului auxiliar de specialitate: a) întârzierea nejustificată în efectuarea lucrărilor; b) absențele nemotivate de la serviciu, precum și încălcarea dispozițiilor Regulamentului de ordine interioară al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și a altor acte normative, referitoare la programul de lucru; c) intervențiile sau stăruințele pentru soluționarea unor cereri privind satisfacerea unor interese personale ale membrilor de familie ori ale altor persoane, precum și orice alte imixtiuni în activitatea procurorilor; d) atitudinile ireverențioase în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu față de procurori și judecători, față de colegi, avocați, experți, martori, justițiabili sau orice altă persoană cu care intră în relații; e) nerespectarea confidențialității lucrărilor care au acest caracter; f) manifestări care aduc atingere demnității sau probității profesionale; g) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire ce îi revine potrivit legii și Regulamentului de organizare și funcționare al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism ori alte atribuții stabilite de procurorul șef direcție; h) neglijența gravă ori neglijențe repetate în rezolvarea lucrărilor; i) încălcarea incompatibilităților sau interdicțiilor prevăzute de lege; j) omisiunea gravă de a îndeplini atribuțiile ce îi revin potrivit legii; k) nerespectarea prevederilor cuprinse în Codul deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea. (3) Sancțiunile disciplinare ce se pot aplica personalului auxiliar de specialitate în raport cu gravitatea abaterilor sunt: a) avertismentul; b) reducerea cu 5—15% a salariului și/sau a indemnizației de conducere pe o durată de 1—3 luni; c) retrogradarea în gradul profesional sau treapta profesională în cadrul aceleiași funcții pe o durată de 1—3 luni; d) revocarea din funcția de conducere ocupată; e) mutarea disciplinară la un alt serviciu teritorial pe o durată de 1—3 luni; f) excluderea din profesie. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 367/1 .VI.2009 27 (4) Sancțiunile prevăzute la alin. (3) se aplică de procurorul șef direcție. (5) în cazul nerespectării prevederilor cuprinse în Codul deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, procurorul șef direcție poate dispune ca, pe lângă sancțiunea disciplinară aplicată, persoana sancționată să urmeze cursuri de deontologie a profesiei, organizate de Școala Națională de Grefieri. Art. 99. — (1) în cazul în care există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare, procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism va dispune efectuarea cercetării prealabile. (2) Cercetarea prealabilă este obligatorie în toate cazurile, se efectuează de către un procuror desemnat de procurorul șef direcție și se finalizează printr-un act de constatare, care va cuprinde datele prevăzute la art. 87 alin. (4) din Legea nr. 567/2004, cu modificările și completările ulterioare. (3) în vederea efectuării cercetării prealabile se vor dispune citarea persoanei în cauză, ascultarea acesteia și verificarea apărărilor formulate. Refuzul persoanei cercetate de a se prezenta la cercetări sau de a face declarații se constată prin proces-verbal și nu împiedică finalizarea cercetării. (4) Pe perioada cercetării, procurorul șef direcție poate dispune, în raport cu gravitatea faptei, suspendarea din funcție a persoanei în cauză. Măsura suspendării din funcție poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la instanța competentă. Art. 100. — (1) Sancțiunea disciplinară se aplică în termen de 30 de zile de la data înregistrării actului de constatare la cabinetul procurorului șef direcție, dar nu mai târziu de un an de la data săvârșirii abaterii disciplinare. (2) Sancțiunea disciplinară se aplică prin decizie și se comunică persoanei sancționate în cel mult 5 zile de la data emiterii. Comunicarea se face personal, cu semnătură de primire, ori, în caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandată trimisă la domiciliul sau la reședința indicată de persoana în cauză. Decizia produce efecte de la data comunicării. (3) Sub sancțiunea nulității absolute, decizia va cuprinde în mod obligatoriu: a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară; b) precizarea prevederilor legale care au fost încălcate de cel sancționat; c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de cel sancționat în timpul cercetării disciplinare prealabile ori motivele pentru care persoana nu a fost citată sau ascultată; d) temeiul de drept în baza căruia se aplică sancțiunea disciplinară; e) termenul în care sancțiunea disciplinară poate fi contestată; f) instanța competentă la care decizia prin care s-a aplicat sancțiunea disciplinară poate fi contestată. (4) Decizia de sancționare poate fi contestată în termen de 30 de zile de la data comunicării, la instanța competentă. CAPITOLUL IV Numirea, promovarea, eliberarea din funcție și răspunderea juridică a personalului economico-financiar și administrativ Art. 101. — (1) Managerul economic conduce Departamentul economico-financiar și administrativ al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. (2) Poate fi numită în funcția de manager economic persoana care îndeplinește condițiile generale pentru ocuparea unei funcții publice, prevăzute de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, are studii superioare economice, o vechime în specialitate de minimum 5 ani și a promovat concursul organizat de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, potrivit regulamentului aprobat de procurorul șef al acesteia. (3) Numirea în funcția de manager economic a persoanelor care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (2) se face prin ordin al procurorului șef direcție. Art. 102. — Numirea în celelalte funcții publice de execuție și de conducere economico-financiare și administrative se face prin ordin al procurorului șef direcție, dintre persoanele care îndeplinesc condițiile generale pentru ocuparea unei funcții publice, prevăzute de Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și au promovat concursul organizat de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. Art. 103. — Dispozițiile privind drepturile și îndatoririle funcționarilor publici, promovarea în funcție și evaluarea performanțelor profesionale ale acestora, modificarea, suspendarea și încetarea raporturilor de serviciu, răspunderea juridică, precum și celelalte prevederi stabilite în Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător și personalului economic, financiar și administrativ din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, care are calitatea de funcționar public. Art. 104. — (1) Personalul care desfășoară activități administrative, de gospodărire, întreținere, reparații și de deservire în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism nu are calitatea de funcționar public și este angajat cu contract individual de muncă. (2) Selectarea personalului care urmează să desfășoare activități administrative, de gospodărire, întreținere, reparații și de deservire se face pe bază de concurs sau examen, organizat de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, potrivit regulamentului aprobat de procurorul șef direcție. Art. 105. — (1) Personalului angajat în baza unui contract individual de muncă îi sunt aplicabile dispozițiile din legislația muncii în ceea ce privește încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractului individual de muncă. (2) Răspunderea disciplinară a personalului prevăzut la alin. (1) este angajată pentru săvârșirea unei abateri disciplinare. (3) Abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca și constă într-o acțiune sau inacțiune, săvârșită cu vinovăție de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă ori ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici. (4) Sancțiunile disciplinare pe care le poate aplica procurorul șef direcție în cazul în care salariatul săvârșește o abatere disciplinară sunt: a) avertismentul scris; b) suspendarea contractului individual de muncă pentru o perioadă ce nu poate depăși 10 zile lucrătoare; c) retrogradarea din funcție, cu acordarea salariului corespunzător funcției în care s-a dispus retrogradarea, pentru o durată ce nu poate depăși 60 de zile; d) reducerea salariului de bază și/sau, după caz, a indemnizației de conducere pe o perioadă de 1—3 luni cu 5—10%’; e) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă. Art. 106. — (1) Cu excepția sancțiunii prevăzute la art. 105 alin. (4) lit. a), nicio altă sancțiune nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea cercetării disciplinare prealabile de către persoana împuternicită de procurorul șef direcție. (2) în vederea efectuării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris de persoana împuternicită să 28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 367/1 .VI.2009 realizeze cercetarea, precizându-se obiectul, data, ora și locul întrevederii. (3) Neprezentarea salariatului la convocarea făcută în condițiile alin. (2), fără un motiv obiectiv, îi dă dreptul procurorului șef direcție să dispună sancționarea fără efectuarea cercetării disciplinare prealabile. (4) în cursul cercetării disciplinare prealabile, salariatul are dreptul să formuleze și să susțină toate apărările în favoarea sa și să ofere toate probele și motivațiile pe care le consideră necesare, precum și dreptul de a fi asistat, la cererea sa, de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este. (5) Sancțiunea disciplinară se dispune de procurorul șef direcție prin decizie, emisă în formă scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoștință de săvârșirea abaterii, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârșirii faptei. (6) Sub sancțiunea nulității absolute, decizia va cuprinde în mod obligatoriu: a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară; b) precizarea prevederilor din actele normative în vigoare care au fost încălcate de salariat; c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile sau motivele pentru care nu a fost efectuată cercetarea; d) temeiul de drept în baza căruia se aplică sancțiunea disciplinară; e) termenul în care sancțiunea disciplinară poate fi contestată; f) instanța competentă la care decizia prin care s-a aplicat sancțiunea disciplinară poate fi contestată. (7) Decizia de sancționare se comunică salariatului în cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii și produce efecte de la data comunicării. (8) Comunicarea se face personal salariatului, cu semnătură de primire, ori, în caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandată trimisă la domiciliul sau la reședința indicată de acesta. (9) Decizia de sancționare poate fi contestată în termen de 30 de zile de la data comunicării, la instanța competentă. CAPITOLUL V Numirea, eliberarea din funcție și răspunderea juridică a specialiștilor Art. 107. — Numirea și eliberarea din funcție a specialiștilor se face de procurorul șef direcție, prin ordin. Art. 108. — Dispozițiile privind drepturile și îndatoririle funcționarilor publici și evaluarea performanțelor profesionale ale acestora, modificarea, suspendarea și încetarea raporturilor de serviciu, răspunderea juridică, precum și celelalte prevederi stabilite în Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ori în alte acte normative, referitoare la funcționarii publici, se aplică în mod corespunzător și specialiștilor. TITLUL X Registrele, condicile și formularele statistice folosite de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism CAPITOLUL I Registre și condici Art. 109. — Pentru evidența activității Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism se folosesc și se completează următoarele registre și condici: 1. Registrul pentru evidența ordinelor cu caracter normativ ale procurorului șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (R-1); 2. Registrul secret de serviciu; 3. Registrul de evidență a activității de urmărire penală (R-2); 4. Registrul de evidență a persoanelor arestate, a sesizărilor privind efectuarea perchezițiilor și a sesizărilor privind autorizarea interceptărilor și înregistrărilor convorbirilor (R-3); 5. Registrul de evidență a valorilor și corpurilor delicte (R-4); 6. Registrul pentru evidența și punerea în executare a cheltuielilor judiciare și a sancțiunilor aplicate potrivit art. 18¹ și 91 din Codul penal (R-5); 7. Registrul de intrare-ieșire a corespondenței (R-13); 8. Registrul opis alfabetic pentru identificarea lucrărilor (R-15); 9. Registrul pentru evidența sigiliilor și ștampilelor (R-17); 10. Registrul de audiență (R-18); 11. Registrul de evidență a cererilor, reclamațiilor, sesizărilor, plângerilor și memoriilor adresate Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (R-19); 12. Registrul numerelor de inventar (R-20); 13. Registrul de formulare cu regim special (R-27); 14. Registrul de evidență pentru înregistrarea cererilor și răspunsurilor privind accesul la informațiile publice (R-9); 15. Registrul opis alfabetic pentru evidența personalului auxiliar/procurorilor (R-11); 16. Registrul pentru evidența legitimațiilor de serviciu (R-12); 17. Registrul de evidență a parcului auto (R-22); 18. Registrul de mișcare a autovehiculelor (R-23); 19. Registrul de evidență a accidentelor de circulație (R-24); 20. Registrul de casă (R-25); 21. Registrul pentru evidența ordinelor de plată (R-26); 22. Condica activității de urmărire penală (C-1); 23. Condica de evidentă a cauzelor cu autori neidentificati (C-2); 24. Condica pentru evidența folosirii materialelor de criminalistică (C-3); 25. Condica pentru evidența lucrărilor procurorilor (C-4); 26. Condica pentru evidența lucrărilor procurorilor — activitatea judiciară (C-5); 27. Condica de prezență (C-6); 28. Condica de corespondență (C-7); 29. Condica de evidentă a persoanelor primite în audientă (C-8). CAPITOLUL II Formulare statistice Art. 110. — (1) Evidența statistică a activității Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism se ține pe următoarele formulare: 1. Formular P1 (centralizator și desfășurător) privind activitatea de urmărire penală efectuată de procuror; 2. Formular P3 (centralizator și desfășurător), care cuprinde două părți: — partea I — privind inculpații trimiși în judecată pentru infracțiuni prin care s-au produs pagube, pe domenii de activitate; — partea a ll-a — privind pagubele produse de inculpații trimiși în judecată pentru unele infracțiuni, pe domenii de activitate; 3. Formular P4 (centralizator și desfășurător) privind activitatea de urmărire penală în cauzele cu minori și tineri între 18 și 20 de ani inclusiv; MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 367/1 .VI.2009 29 4. Formular P5 (centralizator și desfășurător) privind activitatea de rezolvare a sesizărilor, reclamațiilor, cererilor și memoriilor și de primire a cetățenilor în audiență; 5. Formular P7 (centralizator și desfășurător) privind activitatea judiciară în cauzele penale ale Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism; 6. Formular P8: indicatorii principali privind activitățile de urmărire penală (P1); activitatea judiciară penală; soluționarea sesizărilor, reclamațiilor, cererilor și memoriilor. Formularul este centralizat și se întocmește potrivit formularului P1, pentru trimestrul I și, respectiv, trimestrele I—III. (2 ) Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism întocmește și următoarele anexe: a) anexa criminologică la formularul P1 (centralizator și desfășurător), cu două părți: partea I, conținând date privind persoana inculpaților trimiși în judecată, și partea a ll-a, privind victimele unor infracțiuni; b) anexa de corelare la formularul P3 — prejudicii (centralizator și desfășurător); c) anexa la formularul P8 (centralizator P1). Art. 111. — Termenele în care se completează formularele statistice și modul de centralizare, stocare computerizată și de prelucrare a datelor sunt reglementate prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție privind organizarea și funcționarea sistemului informațional al Ministerului Public. TITLUL XI Primirea, înregistrarea și circulația lucrărilor CAPITOLUL I Reguli generale privind primirea, înregistrarea și circulația lucrărilor Art. 112. — (1) Corespondența adresată structurilor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism se primește de grefierul șef sau de alt salariat desemnat de conducătorul acestora. (2) La primirea corespondenței, se verifică dacă mențiunile de pe plicuri corespund cu conținutul acestora și dacă există toate anexele enumerate în corespondență. Lipsurile ori nepotrivirile dintre mențiunile de pe plicuri și conținutul acestora se aduc la cunoștința expeditorilor, cărora li se va cere, în scris sau verbal, să completeze corespondența ori să dea lămuririle necesare în legătură cu cele constatate. (3) Conducătorul structurii poate dispune ca întreaga corespondență sau numai o parte din aceasta să îi fie prezentată nedesfăcută. Art. 113. — (1) Corespondența primită direct sau de la alte parchete se sortează de grefierul șef sau de salariatul desemnat de conducătorul structurii, potrivit nomenclatoarelor arhivistice în vigoare, care identifică lucrările anterioare, în cazul în care corespondența nou-primită are legătură cu aceste lucrări. (2) întreaga corespondență se prezintă spre examinare conducătorului structurii, care repartizează sau ia măsuri de repartizare aleatorie a lucrărilor procurorilor ori altor salariați din subordine, potrivit legii, sau dispune trimiterea lor, când este cazul, instituțiilor competente, spre rezolvare. (3) Sortarea corespondenței de către grefierul șef sau salariatul desemnat, prezentarea acesteia spre examinare conducătorului structurii și repartizarea lucrărilor spre rezolvare se fac, de regulă, în ziua primirii corespondenței ori cel mai târziu a doua zi. Art. 114. — (1) După examinarea și repartizarea corespondenței, conducătorul structurii restituie lucrările grefei, în vederea înregistrării, predării ori expedierii acestora, potrivit rezoluției. (2) în cazul în care din cuprinsul unor scrisori nu rezultă cu claritate obiectul cererilor, plângerilor ori al sesizărilor, conducătorul structurii va da dispoziție procurorului sau salariatului căruia i s-a repartizat lucrarea spre soluționare să ceară petiționarului să facă precizările necesare în scris, telefonic ori direct, prin chemare la sediul unității, după caz. Art. 115. — Plângerile și sesizările prin care se reclamă fapte cu caracter penal, precum și dosarele primite de la alte organe de cercetare penală care au fost sesizate direct se înregistrează în ordine cronologică în Registrul de evidență a activității de urmărire penală (R-2). Numărul de înregistrare va fi însoțit de indicativul „P” (penal). Art. 116. — Primirea, evidența, întocmirea și toate celelalte operațiuni privind lucrările care conțin informații clasificate se efectuează potrivit dispozițiilor prevăzute în ordinele procurorului șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism privind protecția informațiilor clasificate. Art. 117. — (1) Cererile, reclamațiile, sesizările și memoriile se înregistrează în registrul R-19, dându-se numere de înregistrare fără soț. (2) Toate celelalte categorii de corespondență se înregistrează în Registrul de intrare-ieșire a corespondenței (R-13), dându-se cronologic numere cu soț și indicativele corespunzătoare din Nomenclatorul arhivistic. Art. 118. — (1) Lucrările efectuate din oficiu se înregistrează potrivit dispozițiilor art. 109, în raport cu conținutul lor. (2) Dacă pe parcursul soluționării sau după definitivarea lor unele lucrări nu mai corespund înregistrărilor făcute inițial, acestea se vor reînregistra potrivit art. 109. Art. 119. — (1) înregistrarea lucrărilor se face în sistem partidă, în sensul că toate revenirile și lucrările intermediare, solicitările și primirile de dosare sau de referate, precum și orice date în legătură cu lucrarea de bază se înscriu în mod obligatoriu la numărul de înregistrare inițial, astfel încât corespondența care se referă la lucrări anterioare să nu primească numere noi de înregistrare. (2) Grefierii șefi au obligația să urmărească dacă lucrările repartizate de conducătorii structurilor au fost efectuate în termenele stabilite de aceștia și să îi informeze de îndată cu privire la existența unor lucrări nerezolvate. Art. 120. — (1) După efectuarea operațiilor de înregistrare a corespondenței, lucrările se predau celor cărora le-au fost repartizate, sub semnătură, în registrul de evidență a acestora. (2) Lucrările rezolvate se predau de procurori și de ceilalți salariați grefierului șef sau înlocuitorului acestuia, sub semnătură, în condica C-4 sau C-5. (3) Grefierul șef va face personal mențiunile corespunzătoare de scădere a lucrărilor și de închidere a pozițiilor în registre. (4) Circulația lucrărilor între grefă și procurorii sau personalul auxiliar cărora li s-au repartizat spre soluționare va fi evidențiată în registrele în care sunt înscrise lucrările respective, cu menționarea datelor de predare-primire. Art. 121. — (1) Corespondența cu autoritățile străine, cu misiunile diplomatice și oficiile consulare din țara noastră, cu reprezentanțele străine, cu organizațiile și organismele internaționale care își desfășoară activitatea în România are loc în condițiile legii. (2) Comunicarea actelor procedurale către străini, persoane fizice ori juridice, cu domiciliul sau cu reședința în România ori cu domiciliul în străinătate, care se află temporar în România, se va face direct, în condițiile legii și ale prezentului regulament. 30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 367/1 .VI.2009 (3) Comunicările prevăzute la alin. (2) se vor face după traducerea actelor în limba pe care aceste persoane o înțeleg sau în limba oficială a statului resortisant. (4) Corespondența într-o limbă străină, primită de la alte persoane și instituții decât cele menționate la alin. (1), se traduce în limba română. Art. 122. — (1) După efectuarea mențiunilor de scădere și de închidere a lucrărilor rezolvate, corespondența se expediază destinatarilor. (2) Grefierul șef va urmări ca actele de procedură și celelalte categorii de corespondență expediată să poarte semnătura celor în drept, să fie ștampilate și să fie însoțite de anexele la care se referă. Art. 123. — (1) înregistrarea corespondenței pentru fiecare an începe la data de 1 ianuarie și se încheie la 31 decembrie. (2) Registrele se numerotează, iar pe copertele acestora se înscriu: denumirea registrului, anul, numărul inițial și ultimul număr de înregistrare. La sfârșitul anului sau la închiderea unui volum din registru se certifică de către grefierul șef numărul înregistrărilor și numărul filelor folosite. Art. 124. — Nu se admit ștersături în registre și condici. Eventualele mențiuni eronate se barează printr-o linie trasată cu cerneală și se rescriu fie în cuprinsul aceleiași rubrici, fie în următorul rând liber din registru. Rectificarea va fi certificată, pe marginea filei din registru ori din condică, prin semnătura conducătorului structurii sau a persoanei desemnate să controleze activitatea grefei. Art. 125. — (1) Dosarele, întocmite separat pentru fiecare lucrare, se păstrează timp de un an la grefa structurii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, după care se depun la arhivă. (2) Aranjarea actelor se face de procurorul care rezolvă lucrarea, iar numerotarea și cusutul dosarelor, precum și parafarea acestora se fac de grefierul șef ori de un alt grefier desemnat de procurorul șef. Art. 126. —Activitatea de primire, înregistrare și circulație a lucrărilor este controlată trimestrial de conducătorul structurii sau de o altă persoană desemnată de conducătorul structurii, care va întocmi o informare cu privire la neregulile constatate și va lua măsurile de înlăturare a acestora ori va propune organelor ierarhic superioare luarea măsurilor care se impun. CAPITOLUL II Reguli speciale privind primirea, înregistrarea și circulația lucrărilor la structura centrală a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism Art. 127. — (1) Corespondența adresată Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, cu excepția lucrărilor privind informațiile clasificate, se primește de grefierul șef direcție. (2) Corespondența primită referitoare la lucrări anterioare sau la lucrări solicitate de alte organisme se predă de îndată, după înregistrarea în partida respectivă, la grefa unde se află lucrarea de bază. Art. 128. — (1) Corespondența expediată de persoane fizice adresată procurorului șef direcție sau adjunctului acestuia cu mențiunea „personal” sau „confidențial” se primește de grefierul șef direcție, care predă plicurile nedeschise procurorului șef al Biroului de informare și relații publice. Acesta deschide plicurile, examinează conținutul corespondenței și o prezintă celor cărora le este adresată dacă, în raport cu conținutul, apreciază că trebuie să fie cunoscută de aceștia. (2) Corespondența adresată procurorului șef direcție cu mențiunea „personal” ori „confidențial”, primită de la instituții sau organisme oficiale, va fi predată nedesfăcută direct la cabinetul său. Art. 129. — Se va prezenta procurorului șef direcție, indiferent de modul în care a fost adresată: a) corespondența privind comportarea personalului Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism în exercitarea atribuțiilor de serviciu și în societate; b) scrisorile prin care se sesizează că s-au făcut reveniri repetate la memorii depuse anterior și nu s-a primit răspuns; c) corespondența privind încălcarea ordinii de drept de către autoritățile statului; d) alte lucrări care, prin conținutul lor deosebit, impun informarea procurorului șef direcție. Art. 130. — După examinarea de către procurorul șef direcție sau de către adjunctul său a corespondenței, grefierii înregistrează lucrările, pentru a fi transmise compartimentelor de resort sau pentru a fi trimise altor autorități publice competente, potrivit legii. Art. 131. — în secretariatul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism grefierii anume desemnați vor proceda după cum urmează: a) înregistrează, în ordine cronologică, în Registrul de intrare-ieșire a corespondenței (R-13) corespondența care are ca obiect plângeri, denunțuri și alte sesizări penale, comunicări de evenimente și alte date privind activitatea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, comunicări de situații statistice sau alte situații, lucrări periodice, analize, propuneri, lucrări în legătură cu activitatea economico-financiară și administrativă, corespondența oficială primită de la diferite autorități publice, precum și corespondența obișnuită, dându-se numere de înregistrare cu soț; b) înregistrează în registrul de evidență (R-19) propunerile, sesizările, reclamațiile, cererile, plângerile și memoriile, altele decât cele penale prevăzute la lit. a), ale persoanelor fizice sau juridice, dându-se numere de înregistrare fără soț. Art. 132. — Lucrările care urmează să fie trimise spre rezolvare la două sau mai multe servicii ori la alte structuri ale Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism se multiplică, după caz, integral sau parțial, și se predau acestora, potrivit rezoluției de repartizare. TITLUL XII Calcularea cheltuielilor judiciare avansate de stat, punerea în executare a ordonanțelor prin care s-a dispus plata cheltuielilor judiciare și a amenzilor cu caracter administrativ si gestionarea unor bunuri Art. 133. — (1) Grefierii șefi, sub îndrumarea procurorilor care efectuează urmărirea penală, vor asigura, potrivit dispozițiilor Codului de procedură penală, recuperarea cheltuielilor judiciare avansate de stat cu ocazia efectuării urmăririi penale și punerea în executare a ordonanțelor prin care s-au aplicat amenzi cu caracter administrativ, potrivit art. 91 lit. c) din Codul penal. (2 ) Evidența cheltuielilor judiciare și a amenzilor administrative se ține în registrul R-5. Art. 134. — La stabilirea cheltuielilor judiciare se vor avea în vedere cheltuielile făcute de organul de urmărire penală și de alte organe pentru: a) chemarea, prin serviciile poștale, prin telefon, telex sau fax, a părților din proces, a martorilor, experților, interpreților și a altor persoane; b) plata, în cazurile și în condițiile prevăzute la art. 190 din Codul de procedură penală, a sumelor de bani cuvenite martorilor, experților și interpreților; c) efectuarea constatărilor tehnico-științifice și a expertizelor; MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 367/1 .VI.2009 31 d) ridicarea și conservarea mijloacelor materiale de probă, inclusiv costul filmelor, copertelor, dischetelor, substanțelor chimice folosite, al ambalajelor, al transportului la locul de depozitare etc.; e) efectuarea fotografiilor judiciare și a înregistrărilor audiovideo; f) deplasarea în interesul rezolvării cauzelor: costul cazării, al diurnei, al transportului; g) plata onorariilor apărătorilor din oficiu; h) contravaloarea hârtiei, imprimatelor și a altor materiale ce compun dosarele penale; i) contravaloarea altor lucrări efectuate în cursul urmăririi penale, care au necesitat plăți din fondurile bugetare. Art. 135. — Calcularea cheltuielilor judiciare se va face, în fiecare cauză soluționată de procuror, pe baza următoarelor documente justificative: a) actele întocmite de persoanele care au efectuat lucrări, dispuse de organul de urmărire penală, în care sunt menționate, în condițiile prevăzute de lege, costurile lucrărilor; b) actele în baza cărora martorii, experții și interpreții justifică, în condițiile prevăzute de lege, cheltuielile făcute; c) actele emise de barourile de avocați, în care se menționează onorariile ce se plătesc apărătorilor din oficiu; d) nota întocmită de grefierul șef, sub îndrumarea procurorului care a efectuat urmărirea penală, privind cheltuielile făcute de Ministerul Public în cursul urmăririi penale, pentru corespondență, chemări prin telefon, telex sau fax, deplasări, consumuri de materiale etc. Art. 136. — Cheltuielile judiciare se stabilesc de procuror, prin rechizitoriu sau ordonanță de încetare a urmăririi penale ori de scoatere de sub urmărirea penală, potrivit art. 263, 245 și art. 249 alin. (2) din Codul de procedură penală. Art. 137. — Punerea în executare a ordonanței prin care s-au stabilit cheltuieli judiciare ori s-a aplicat amenda prevăzută la art. 91 lit. c) din Codul penal se face de către procuror, potrivit dispozițiilor art. 249¹ alineatul ultim, art. 442 și 443 din Codul de procedură penală. Art. 138. — (1) Procurorii șefi serviciu din cadrul structurii centrale și teritoriale vor controla, direct sau prin procurori desemnați, evidența și modul de punere în executare a ordonanțelor prin care s-au stabilit amenzi sau cheltuieli judiciare. (2) Departamentul economico-financiar și administrativ va urmări, cu ocazia controalelor efectuate, modul în care se pun în executare ordonanțele prin care s-a dispus aplicarea de amenzi sau obligarea la cheltuieli judiciare și va propune măsurile de înlăturare a neregulilor constatate. Art. 139. — (1) Evidența corpurilor delicte, precum și a celorlalte mijloace de probă ridicate de procuror și care nu pot fi atașate la dosar se asigură prin grefierii anume desemnați de conducătorii serviciilor din cadrul structurii centrale și teritoriale. Aceștia semnează de luarea în primire a corpurilor delicte și a celorlalte mijloace de probă, le înregistrează în Registrul de evidență a valorilor și corpurilor delicte (R-4) și răspund de securitatea depozitării, precum și de buna păstrare și conservare a lor. (2) Primirea obiectelor se face pe bază de proces-verbal, în care se vor specifica elementele și caracteristicile de identificare, calitatea sau valoarea. (3) în Registrul de evidență a valorilor și corpurilor delicte (R-4) se vor descrie amănunțit obiectele primite, arătându-se starea calitativă, materialul din care sunt confecționate, dimensiunile, greutatea, marca de fabrică, seria, culoarea, precum și orice alte elemente de identificare, pentru a se evita confuzia sau posibilitatea de înlocuire. în același sens se va proceda și la înregistrarea video a corpurilor delicte și a celorlalte mijloace de probă. Suportul material al înregistrării video se înregistrează separat în Registrul de evidență a valorilor și corpurilor delicte (R-4). Art. 140. — Pentru depozitarea în condiții de securitate și bună conservare a corpurilor delicte și a celorlalte mijloace de probă vor fi amenajate încăperi speciale și se vor procura case de fier și dulapuri metalice, anume destinate. Art. 141. — (1) Obiectele de valoare mare se vor ține în casa de fier sau în dulapuri metalice cu încuietori speciale. Fiecare obiect va avea atașată o etichetă, pe care se vor nota numărul dosarului și poziția din Registrul de evidență a valorilor și corpurilor delicte (R-4). (2) Obiectele cu volum mic se ambalează în plicuri, pe care se vor nota datele de identificare. Art. 142. — (1) Metalele sau pietrele prețioase ori obiectele confecționate din acestea și mijloacele de plată străine se depun la cea mai apropiată instituție bancară competentă. (2) Titlurile de valoare interne, obiectele de artă sau de muzeu și colecțiile de valoare se predau spre păstrare instituțiilor de specialitate. (3) Obiectele prevăzute la alin. (1) și (2) se predau în termen de 48 de ore de la ridicare. Dacă obiectele sunt strict necesare urmăririi penale, depunerea se face ulterior, dar nu mai târziu de 48 de ore de la rezolvarea cauzei de către procuror, după terminarea urmăririi penale. (4) Sumele de bani ridicate de procuror, în cursul urmăririi penale, de la deținători se consemnează la C.E.C. BANK — S.A., pe numele celui de la care s-au ridicat și la dispoziția organului judiciar. (5) La camera de corpuri delicte se păstrează în evidență copii de pe recipisele de consemnare a sumelor de bani depuse la C.E.C. BANK — S.A. și actele de depunere a valorilor la instituțiile de specialitate, iar recipisele, în original, se depun la dosar. Art. 143. — (1) Bunurile perisabile se predau de urgență, în condițiile legii, unităților comerciale, potrivit profilului activității acestora, în vederea valorificării. (2) Sumele de bani rezultate din valorificare se consemnează la C.E.C. BANK — S.A., după caz, pe numele învinuitului, inculpatului sau părților responsabile civilmente și la dispoziția organului judiciar care a dispus ridicarea bunurilor. Art. 144. —Armele de foc, munițiile și materialele explozive, radioactive, toxice sau stupefiante, care sunt mijloace materiale de probă, se predau cu proces-verbal organelor de poliție din localitatea unde își au sediul structurile Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. Art. 145. — (1) în cazurile în care se dispune trimiterea în judecată, corpurile delicte și celelalte mijloace materiale de probă se predau instanței de judecată odată cu dosarul cauzei, făcându-se mențiune despre aceasta în rechizitoriu. în adresa de trimitere a dosarului se enumeră și se descriu obiectele respective cu datele din procesul-verbal de primire și depunere la camera de corpuri delicte a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. (2) Predarea la instanță a dosarului, împreună cu corpurile delicte și celelalte mijloace materiale de probă ori cu documentele de depunere a corpurilor delicte, la instituții de specialitate, la C.E.C. BANK — S.A. sau la bănci se face, sub luare de semnătură, în condica C-7, cu mențiunea expresă a primirii atât a dosarului, cât și a corpurilor delicte, după care se operează scăderea în Registrul de evidență a valorilor și corpurilor delicte (R-4). Art. 146. — (1) Dacă se dispune confiscarea specială, potrivit art. 118 din Codul penal, un exemplar al actului procurorului sau un extras, împreună cu obiectele confiscate, se trimite executorului judecătoresc, în vederea valorificării lor în condițiile legii. Predarea și primirea obiectelor și scoaterea din evidență se fac în condițiile prevăzute la art. 142. 32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 367/1 .VI.2009 (2) în cazul confiscării mijloacelor de plată străine, a titlurilor de valoare internă, a obiectelor de artă ori de muzeu, a metalelor sau pietrelor prețioase ori a obiectelor confecționate din acestea, precum și a colecțiilor de valoare, soluția dispusă se comunică și instituțiilor de specialitate la care acestea au fost depuse. (3) Pentru sumele de bani ridicate de la făptuitori sau pentru cele obținute din valorificarea bunurilor perisabile, măsura confiscării se comunică și unității C.E.C. BĂNK — S.A. la care acestea au fost depuse. (4) Confiscarea muniției și a materialelor explozive, radioactive, toxice sau stupefiante se comunică organelor de poliție la care acestea au fost depuse, pentru a se proceda la valorificarea sau distrugerea lor, în condițiile legii. (5) Măsura confiscării se comunică în toate cazurile organelor financiare teritoriale, pentru a se urmări virarea la bugetul de stat a sumelor realizate din valorificarea corpurilor delicte. Art. 147. — Măsura distrugerii unor obiecte confiscate, dispusă prin ordonanță, se execută după respingerea căilor de atac împotriva soluției sau după trecerea unui an de la data ordonanței, prin mijloace adecvate, de către o comisie desemnată de procurorul șef direcție, din care fac parte: procurorul care a dispus confiscarea sau, în lipsa acestuia, un alt procuror, grefierul șef și grefierul care are în primire corpurile delicte. Cu privire la distrugerea corpurilor delicte, se întocmește un proces-verbal, semnat de membrii comisiei, care se atașează la dosarul cauzei, iar operațiunea se menționează în Registrul de evidență a valorilor și corpurilor delicte (R-4). Art. 148. — Departamentul economico-financiar și administrativ și Compartimentul de audit public intern, cu ocazia acțiunilor de control financiar, vor verifica modul în care sunt respectate prevederile legale în activitatea de evidență și de gestionare a corpurilor delicte și a celorlalte mijloace materiale de probă. Art. 149. — Se interzice folosirea, sub orice formă, a obiectelor care constituie mijloace materiale de probă în alte scopuri decât cele prevăzute de lege, precum și dobândirea acestora cu ocazia valorificării lor. TITLUL XIII Dispoziții finale Art. 150. — (1) Prezentul regulament se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) Dispozițiile privind Biroul de informații clasificate intră în vigoare în termen de 90 de zile de la publicarea prezentului regulament ACTE ALE BĂNCII NAȚIONALE A ROMÂNIEI 7 BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI CIRCULARĂ privind nivelul ratei dobânzii de referință a Băncii Naționale a României valabil în luna iunie 2009 Având în vedere prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României și ținând seama de evoluțiile macroeconomice și monetare recente, Banca Națională a României hotărăște: > , Pentru luna iunie 2009, nivelul ratei dobânzii de referință a Băncii Naționale a României este de 9,71% pe an. Președintele Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României, Mugur Constantin Isărescu București, 1 iunie 2009. Nr. 18. ’ EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR MONITORUL OFICIAL „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea" București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru reiatii cu publicul, București, sos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A. 5 948368 430891 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367/1 .VI.2009 conține 32 de pagini. Prețul: 6,40 lei ISSN 1453—4495