MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI PARTEA I Anul 177 (XXI) — Nr. 340 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI Șl ALTE ACTE Joⁱ’ ²¹ maⁱ ²⁰⁰⁹ SUMAR Nr. Pagina HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI 560. — Hotărâre privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea aplicării Regulamentului (CE) nr. 1.008/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 septembrie 2008 privind normele comune pentru operarea serviciilor aeriene în Comunitate ................................................ 2 562. — Hotărâre pentru aprobarea Strategiei de descentralizare în sistemul de sănătate ................ 3-14 572. — Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2009 al Companiei Naționale „UNIFARM” — S.A. București, aflată sub autoritatea Ministerului Sănătății................................. 15-20 576. — Hotărâre privind declanșarea procedurilor de expropriere a bunurilor imobile, proprietate privată, situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică Nr. Pagina „Infrastructura conexă pe teritoriul românesc al obiectivului «Pod peste fluviul Dunărea, la Calafat— Vidin»”, municipiul Calafat, județul Dolj.................. 21-25 578. — Hotărâre pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.909/2006 privind finanțarea din bugetul Ministerului Integrării Europene a subprogramului multianual „Asistența tehnică pentru supervizarea lucrărilor de infrastructură aferente proiectelor finanțate din Programul PHARE Coeziune economică și socială” ........................................ 26 582. — Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2009 al Societății Naționale de Radiocomunicații — S.A., la care Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale îndeplinește atribuțiile pe care statul român le are în calitate de acționar unic ............................................. 27-32 2 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 340/21 .V.2009 HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea aplicării Regulamentului (CE) nr. 1.008/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 septembrie 2008 privind normele comune pentru operarea serviciilor aeriene în Comunitate în scopul asigurării aplicării în România a prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.008/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 septembrie 2008 privind normele comune pentru operarea serviciilor aeriene în Comunitate, în temeiul art. 108 și al art. 148 alin. (4) din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art. 1. — (1) Se desemnează Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor și Ministerul Transporturilor și Infrastructurii ca organisme responsabile cu’ supravegherea respectării cerințelor de informare și nediscriminare prevăzute la art. 23 din Regulamentul (CE) nr. 1.008/2008 âl Parlamentului European și al Consiliului din 24 septembrie 2008 privind normele comune pentru operarea’serviciilor aeriene în Comunitate, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 293 din 31 octombrie 2008, denumit în continuare Regulamentul. (2) Ministerul Transporturilor și Infrastructurii va sprijini și va asista Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor în exercitarea atribuțiilor ce revin acesteia potrivit alin. (1). Art. 2. — Constituie contravenții următoarele fapte: a) oferirea sau publicarea, sub orice formă, inclusiv pe internet, de către un transportator aerian a tarifelor pentru transportul aerian de pasageri sau marfă, fără specificarea condițiilor aplicabile și fără indicarea prețului final care urmează să fie plătit de beneficiarul serviciului de transport, conform cerințelor prevăzute la art. 23 alin. (1) din Regulament; b) nerespectarea de către un transportator aerian a cerințelor prevăzute la art. 23 alin. (1) din Regulament, referitoare la comunicarea și acceptarea suplimentelor de preț opționale; c) nerespectarea de către un transportator aerian a cerințelor prevăzute la art. 23 alin. (2) din Regulament, referitoare la accesul nediscriminatoriu la tarifele pentru transportul aerian de pasageri sau de marfă. Art. 3. — (1) Contravențiile prevăzute la art. 2. lit. a) și c) se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 10.000 lei, iar cele prevăzute la art. 2 lit. b), cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei. (2) Constatarea contravențiilor prevăzute la art. 2 și aplicarea sancțiunilor se fac de către reprezentanții anume împuterniciți ai Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, în cazul în care sunt sau pot fi afectate interesele consumatorilor, așa cum sunt aceștia definiți în Ordonanța Guvernului nr. 21/1992 privind protecția ’ consumatorilor,’ republicată, cu modificările și completările ulterioare, respectiv de către reprezentanții anume împuterniciți ai Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în cazul în care sunt sau pot fi afectate interesele persoanelor juridice. (3) Contravențiilor prevăzute la art. 2 le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Ministrul transporturilor și infrastructurii, Radu Mircea Berceanu Președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, Bogdan Marcel Pandelică Șeful Departamentului pentru Afaceri Europene, Vasile Pușcaș Ministrul finanțelor publice, Gheorghe Pogea București, 6 mai 2009. Nr. 560: 3 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 340/21 .V.2009 GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE pentru aprobarea Strategiei de descentralizare în sistemul de sănătate în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 8 din Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art. 1. — Se aprobă Strategia de descentralizare în sistemul de sănătate, denumită în continuare Strategie, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 2. — (1) Se desemnează Ministerul Sănătății ca instituție responsabilă pentru coordonarea implementării Strategiei. (2 ) în scopul îndeplinirii atribuției prevăzute la alin. (1), Ministerul Sănătății colaborează cu Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Administrației și Internelor și autoritățile administrației publice locale, în conformitate cu atribuțiile legale ale acestora și cu prevederile Strategiei. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Ministrul sănătății, Ion Bazac Viceprim-ministru, ministrul administrației și internelor, Dan Nica Ministrul finanțelor publice, Gheorghe Pogea București, 10 mai 2009. Nr. 562.’ ANEXĂ STRATEGIA DE DESCENTRALIZARE în sistemul de sănătate CAPITOLUL I Informații generale Evoluția diferitelor guvernări, mai ales a celor din spațiul european, a demonstrat o tendință accentuată de îndreptare către descentralizarea administrației publice centrale și către conferirea unei autonomii sporite autorităților publice locale. Două dintre principiile ce stau la baza realizării obiectivelor strategiei de sănătate se referă la plasarea pacientului — și a cetățeanului în general — în centrul sistemului de sănătate, împreună cu responsabilitatea decidenților în fața sa. Acest lucru presupune o schimbare majoră a mecanismelor decizionale și de responsabilitate, astfel încât decizia să poată fi luată cât mai aproape de locul unde sunt furnizate și utilizate serviciile de sănătate. în acest mod se asigură o mai bună adecvare la nevoile de sănătate ale populației, concomitent cu responsabilizarea directă a celor care iau deciziile în fața comunității. în același timp, structurile centrale — în special Ministerul Sănătății —, retrăgându-se din managementul de nivel local, se pot concentra pe funcțiile strategice, respectiv pe dezvoltarea de politici sectoriale, supravegherea și îndrumarea întregului sistem, incluzând activitățile din afara sistemului care au impact asupra stării de sănătate, precum și pe dezvoltarea mecanismelor și structurilor de cooperare intersectorială. Pentru aceasta este necesară creșterea capacității instituționale a Ministerului Sănătății, astfel încât să răspundă acestor noi roluri, și dezvoltarea de noi structuri la nivel central și local, concomitent cu modificarea statutului unităților sanitare. în acest context, se realizează o strategie de descentralizare a asistenței medicale care să răspundă obiectivelor asumate prin Programul de guvernare și care să conducă la obținerea efectivă a dreptului la ocrotirea sănătății, prevăzut de Constituția României. Procesul de descentralizare va urmări delimitarea prerogativelor de putere publică între nivelul central și cel local, debirocratizarea sistemului sanitar prin transferul de competențe și atribuții și întărirea responsabilității comunității locale față de cetățean. SECȚIUNEA 1 Priorități Obiectivele principale ale actualului Program de guvernare în domeniul sănătății constau în: a) îmbunătățirea stării de sănătate a populației, creșterea calității vieții în condițiile compatibilizării sistemului sanitar românesc cu cel din Uniunea Europeană; b) aprobarea strategiei naționale de dezvoltare a serviciilor sanitare pe o perioadă de minimum 8 ani; c) creșterea graduală a resurselor alocate, pentru asigurarea unui sistem de sănătate la nivel European; d) oferirea și garantarea accesului tuturor cetățenilor la servicii de sănătate de înaltă calitate; e) dezvoltarea programelor de prevenție și de depistare precoce a bolilor; f) asigurarea securității cetățeanului și a populației, prin perfecționarea strategiei de supraveghere epidemiologică; g) redresarea și dezvoltarea asistenței medicale din mediul rural; h) creșterea veniturilor salariale ale personalului din sistemul sanitar; 4 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEAI, Nr. 340/21 .V.2009 i) participarea personalului sanitar la un program de educație continuă garantat de stat; j) asigurarea transparenței în cheltuirea banilor publici. SECȚIUNEA a 2-a Politici și cadru juridic existent Prin Programul național de dezvoltare (PND) pe perioada 2007—2013, România și-a definit prioritățile și direcțiile de dezvoltare pe termen mediu. Strategia PND 2007—2013 este structurată pe 6 priorități naționale de dezvoltare, respectiv: • creșterea competitivității economice și dezvoltarea economiei bazate pe cunoaștere; • dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport; • protejarea și îmbunătățirea calității mediului; • dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării și a incluziunii sociale și întărirea capacității administrative; • dezvoltarea economiei rurale și creșterea productivității în sectorul agricol; • diminuarea disparităților de dezvoltare între regiunile țării. în interiorul acestor priorități sunt abordate numeroase domenii/sectoare de intervenție specifice, între care sănătatea ocupă un loc important, prin: — creșterea accesibilității populației la serviciile de sănătate; — îmbunătățirea calității și siguranței actului medical; — transparența decizională în scopul creșterii eficienței în utilizarea resurselor alocate și în eliminarea pagubelor și a actelor de corupție; — dezvoltarea și modernizarea infrastructurii sistemului de sănătate; — asigurarea resurselor umane profesionalizate; — armonizarea legislativă și administrativă cu sistemele de sănătate din statele Uniunii Europene. Aceste obiective se suprapun peste prevederile Programului de guvernare. Cadrul legislativ referitor la descentralizarea unor competențe ale Ministerului Sănătății este reprezentat de următoarele acte normative: — Legi • Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare; • Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006; • Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare; • Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare. — Ordonanțe de urgență/ordonanțe ale Guvernului • Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atribuții și competențe exercitate de Ministerul Sănătății către autoritățile administrației publice locale; • Ordonanța Guvernului nr. 70/2002 privind administrarea unităților sanitare publice de interes județean și local, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 99/2004, cu modificările și completările ulterioare. — Hotărâri ale Guvernului • Hotărârea Guvernului nr. 56/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atribuții și competențe exercitate de Ministerul Sănătății către autoritățile administrației publice locale; • Hotărârea Guvernului nr. 1.718/2008 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, cu modificările și completările ulterioare; • Hotărârea Guvernului nr. 139/2008 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii-cadru a descentralizării nr. 195/2006; • Hotărârea Guvernului nr. 866/2002 privind trecerea unor imobile din domeniul privat al statului și din administrarea Ministerului Sănătății în domeniul public al municipiilor, orașelor și comunelor și în administrarea consiliilor locale respective, cu modificările ulterioare; • Hotărârea Guvernului nr. 867/2002 privind trecerea unor imobile din domeniul privat al statului și din administrarea Ministerului Sănătății în domeniul public al județelor și în administrarea consiliilor județene respective, cu modificările și completările ulterioare; • Hotărârea Guvernului nr. 1.096/2002 privind trecerea imobilelor în care își desfășoară activitatea unele unități sanitare de interes local din domeniul privat al statului și din administrarea Ministerului Sănătății în domeniul public al municipiului București și în administrarea consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București; • Hotărârea Guvernului nr. 1.106/2002 pentru declararea unor unități sanitare de interes public național, aflate în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Sănătății. SECȚIUNEA a 3-a Premisele elaborării strategiei de descentralizare în sectorul sanitar, respectiv a strategiei sectoriale pentru îmbunătățirea modului de exercitare a competențelor descentralizate Sistemul sanitar din România se află într-o perioadă de transformări profunde, de la faza anterioară anilor '90, în care era în întregime proprietatea statului și era coordonat centralizat de Ministerul Sănătății, la situația actuală, în care formele de exercitare a practicii medicale s-au diversificat substanțial, iar în relația dintre pacient și furnizorul de servicii a intervenit casa de asigurări de sănătate. Principalele aspecte vizate în vederea demarării reformei în sistemul de sănătate au fost: — trecerea de la un sistem centralizat de stat spre unul finanțat prin sistemul asigurărilor sociale de sănătate și apariția Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), cu rol de terț plătitor; — furnizarea de servicii medicale pe baza contractuală; — apariția unor modalități noi de plată a furnizorilor și introducerea competiției. Resursele financiare alocate pentru competențele descentralizate Odată cu apariția sistemului de asigurări sociale de sănătate peste 80% din fondurile destinate sănătății au fost asigurate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, Ministerul Sănătății asigurând fonduri de la bugetul de stat pentru programele naționale de sănătate, investițiile în infrastructură și în aparatură de înaltă performanță. Resurse umane transferate Aproximativ 70 % din numărul de posturi finanțate de la bugetul de stat a fost transferat, cu finanțare din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate. Numărul posturilor finanțate integral de la bugetul de stat a fost redus în perioada 1998—2005 cu 52% și aproximativ 4.000 de posturi administrative au fost transferate de la direcțiile de sănătate publică la casele de asigurări de sănătate județene (circa 2.000 posturi în anul 1998). Baza materială transferată autorităților publice locale a) Cabinete medicale, centre medicale și centre de diagnostic și tratament MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 340/21 .V.2009 5 Spațiile cu destinație de cabinete medicale, indiferent de forma de organizare, au trecut în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale, fiind date în comodat sau concesionate medicilor care își desfășoară activitatea în aceste cabinete. în prezent se analizează cele mai adecvate soluții pentru vânzarea spațiilor cu destinația de cabinete medicale, precum și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical către furnizorii de servicii medicale. b) Spitale Unele imobile compuse din construcții și terenurile aferente în care își desfășoară activitatea unitățile sanitare respective au trecut din domeniul privat al statului și din administrarea Ministerului Sănătății în domeniul public al județelor, municipiilor, orașelor și comunelor și în administrarea consiliilor județene sau consiliilor locale, după caz, conform: — Hotărârii Guvernului nr. 866/2002, cu modificările ulterioare; — Hotărârii Guvernului nr. 867/2002, cu modificările și completările ulterioare; — Hotărârii Guvernului nr. 1.096/2002; — Ordonanței Guvernului nr. 70/2002, cu modificările și completările ulterioare. Acest ultim act normativ stabilește competențele Ministerului Sănătății, ale direcțiilor de sănătate publică și ale consiliilor județene/locale, în ceea ce privește asigurarea resurselor financiare pentru cheltuielile de întreținere și gospodărire, reparații, consolidare, extindere și modernizare a unităților sanitare publice, în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinație în bugetele locale. în baza acestui act normativ au fost înființate unitățile medico-sociale, unități în subordinea consiliilor locale sau județene. SECȚIUNEA a 4-a Planificarea în timp Prezenta Strategie de descentralizare în sistemul de sănătate {Strategia) se va implementa în perioada 2009—2011 conform Planului de acțiune prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta strategie. SECȚIUNEA a 5-a Părțile implicate în elaborarea Strategiei Instituțiile implicate sunt următoarele: a) la nivel central: — Ministerul Sănătății; — Ministerul Administrației și Internelor; — Ministerul Finanțelor Publice; b) la nivel local: — direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București; — consiliile județene și locale; c) asociații: — Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România; — Asociația Municipiilor din România; — Asociația Orașelor din România; — Asociația Comunelor din România. SECȚIUNEA a 6-a Principii ale Strategiei de descentralizare în sistemul de sănătate 1. Principiul transparenței în ceea ce privește luarea deciziilor și alocarea fondurilor 2. Principiul descentralizării — transferarea unor prerogative ale administrației publice centrale către administrația publică locală 3. Principiul autonomiei locale — consacrarea deplinei competențe în gestionarea și soluționarea problemelor apărute la nivel local și asumarea răspunderii pentru intervenție 4. Principiul cooperării între instituțiile implicate în elaborarea și controlul implementării politicilor în domeniul sănătății și cele implicate în implementarea acestora 5. Principiul responsabilității administrației publice județene și locale în ceea ce privește sănătatea publică 6. Principiul subsidiarității, care constă în exercitarea competențelor de către autoritatea administrației publice locale, situată la nivelul administrativ cel mai apropiat de cetățean și care dispune de capacitate administrativă necesară 7. Principiul asigurării resurselor corespunzătoare competențelor transferate 8. Principiul asigurării unui proces de descentralizare stabil, predictibil, bazat pe criterii și reguli obiective, care să nu constrângă activitatea autorităților administrației publice locale sau să limiteze autonomia locală financiară 9. Principiul echității, care implică asigurarea accesului tuturor cetățenilor la îngrijirile sanitare de bază 10. Principiul constrângerii bugetare, care interzice utilizarea de către autoritățile administrației publice centrale a transferurilor speciale sau a subvențiilor pentru acoperirea deficitelor finale ale bugetelor locale. SECȚIUNEA a 7-a Prezentarea concluziilor analizei stadiului procesului de descentralizare la nivel sectorial Sistemul de sănătate din România are în multe privințe aceleași modalități de funcționare, neschimbate în ultimii 30 de ani. Sistemul este construit în primul rând în jurul administrației centrale și în subsidiar în jurul personalului medical, pacientul sau reprezentanții acestuia fiind practic lipsiți de orice putere de a influența sistemul pe care ei îl finanțează. Singura modificare majoră a fost introducerea sistemului de asigurări de sănătate, care avea ca scop organizațional clarificarea și întărirea responsabilității principalului cumpărător de servicii de sănătate CNAS. în interiorul sistemului de sănătate autoritatea centrală, Ministerul Sănătății {MS), își menține prea multe atribuții în ceea ce privește deciziile locale, în detrimentul aprofundării unor zone esențiale pentru funcționarea eficientă a sistemului de sănătate. Astfel, sistemele de asigurare a calității, siguranța pacientului și managementul riscului sunt direcții care vor trebui dezvoltate în viitor. în ceea ce privește alocarea resurselor, se constată că pentru marea majoritate a spitalelor, Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate continuă să reprezinte o sursă unică sau preponderentă de finanțare, deși încă din anul 2002 s-a creat baza legală prin care autoritățile publice locale puteau contribui la susținerea unor cheltuieli administrative. Această realitate afectează calitatea serviciilor medicale furnizate pacienților și condițiile în care se desfășoară activitatea medicală. Pe de altă parte, cadrul legislativ din domeniul sănătății se caracterizează prin transformări numeroase, care scad capacitatea de implementare, prezentând o lipsă de rigurozitate în definirea rolurilor și a responsabilităților și existând chiar suprapuneri între diferite atribuții instituționale și structuri organizaționale. Acest lucru este datorat permanentelor schimbări de direcție în ceea ce privește structura și rolul 6 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 340/21 .V.2009 sistemului sanitar, concomitent cu lipsa de resurse calificate pe diferite niveluri decizionale. Ca exemplificare, amplul pachet legislativ care a fost asumat de Parlamentul României în 2006 a fost în mai puțin de un an modificat de peste 100 de ori, uneori în prevederi esențiale, și în același timp toată legislația secundară necesară — normele de aplicare — a fost mult întârziată, astfel încât multe din prevederile legislative nu pot fi aplicate nici în prezent. O altă zonă esențială pentru asigurarea unei bune stări de sănătate a populației ține de mecanismele și structurile necesare pentru a asigura o colaborare intersectorială adecvată, mulți dintre determinanții majori ai stării de sănătate neputând fi influențați exclusiv de sectorul sanitar. Din acest punct de vedere, trebuie întărită capacitatea MS de a influența celelalte sectoare de activitate, astfel încât acestea să ia în calcul sănătatea atunci când își dezvoltă strategiile proprii. De altfel, Uniunea Europeană recomandă evaluarea politicilor, programelor și a oricăror intervenții din alte sectoare din punctul de vedere al impactului asupra stării de sănătate a populației. SECȚIUNEA a 8-a Listarea problemelor identificate în urma analizelor efectuate de către specialiștii din cadrul MS și în urma consultării diferiților factori interesați, a fost identificat următorul set de probleme: — centralizarea instituțională excesivă existentă în prezent; — existența unor paliere suplimentare de decizie care îngreunează activitatea la nivelul serviciilor publice deconcentrate: de exemplu, obligativitatea avizării de către MS a bugetelor de venituri și cheltuieli și a statelor de funcții, a deblocărilor de posturi, a concursurilor, numirea în funcție a managerilor și existența unui contract de management între ministrul sănătății și conducătorii unităților sanitare publice etc; — implicarea parțială a autorităților publice locale în rezolvarea problemelor specifice de sănătate de la nivelul comunității; — disparități în ceea ce privește accesul populației la serviciile medicale, deși cadrul legislativ garantează acoperirea universală și echitatea. CAPITOLUL II Obiective și activități ale Strategiei SECȚIUNEA 1 Obiective 1.1. Obiectivul general: îmbunătățirea stării de sănătate a populației prin creșterea accesului la servicii medicale de calitate, adecvate nevoilor reale 1.2. Obiective specifice: A. Crearea cadrului operațional pentru realizarea descentralizării; B. Transferul competențelor privind administrarea unităților sanitare cu paturi și managementul asistenței medicale către autoritățile administrației publice locale sau județene; C. Redefinirea rolului MS în elaborarea, implementarea și monitorizarea politicilor de sănătate publică și a reglementărilor necesare funcționării sistemului de sănătate. SECȚIUNEA a 2-a Activități 2.1. Activitățile aferente obiectivului specific A „Crearea cadrului operațional pentru realizarea descentralizării” 2.1.1. înființarea structurilor tehnice ale procesului descentralizării Stadiu: realizat în baza Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atribuții și competențe exercitate de Ministerul Sănătății către autoritățile administrației publice locale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 56/2009, a fost nominalizat, prin Ordinul ministrului sănătății nr. 209/2009, secretarul de stat din cadrul MS care să facă parte din Comitetul tehnic interministerial pentru descentralizare, iar prin Ordinul ministrului sănătății nr. 221/2009 a fost aprobată componența Grupului de lucru pentru descentralizarea competențelor. 2.1.2. Elaborarea și aprobarea Strategiei Responsabil: Grupul de lucru pentru descentralizarea competențelor Termen: 4 mai 2009 Etape parcurse: — revizuirea Strategiei — realizat; — aprobarea Strategiei în Comitetul tehnic interministerial pentru descentralizare — realizat; — organizarea procesului de consultare publică în ceea ce privește Strategia — realizat. Etape în curs de realizare: — elaborarea standardelor minime de cost și calitate — în curs de realizare; — aprobarea prin hotărâre a Guvernului a Strategiei. 2.1.3. Elaborarea și aprobarea legislației necesare punerii în aplicare a Strategiei Responsabil: structurile din MS Stadiu: în curs de realizare Termene preconizate de intrare în vigoare: a) acte normative noi — vor intra în vigoare la 1 septembrie 2009: — Legea descentralizării în sănătate; — Legea sănătății; b) acte normative ce urmează a fi modificate: — Legea nr. 95/2006, cu modificările și completările ulterioare; — Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 162/2008; — Hotărârea Guvernului nr. 56/2009; — Hotărârea Guvernului nr. 1.718/2008, cu modificările și completările ulterioare; — Hotărârea Guvernului nr. 866/2002, cu modificările ulterioare; — Hotărârea Guvernului nr. 867/2002, cu modificările și completările ulterioare; — Hotărârea Guvernului nr. 1.096/2002; — Hotărârea Guvernului nr. 1.106/2002. 2.1.4. Monitorizarea etapelor procesului de descentralizare Responsabil: structurile MS și ale consiliilor județene/locale Termen: permanent MS va acționa permanent pentru monitorizarea etapelor procesului de descentralizare a competențelor și va face ajustările necesare, în funcție de derularea activităților și de rezultatele parțiale obținute. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 340/21 .V.2009 7 2.2. Activitățile aferente obiectivului specific B „Transferul competențelor privind administrarea unităților sanitare cu paturi și managementul asistenței medicale către autoritățile administrației publice locale sau județene” 2.2.1. înființarea la nivelul autorităților administrației publice localejudețene de structuri proprii de management al unităților de asistență medicală preluate La nivelul fiecărui județ și a municipiului București, competențele privind managementul asistenței medicale se vor transfera consiliilor județene/locale, după caz. Autoritățile administrației publice locale își vor înființa structuri proprii de management al unităților medicale preluate. Atribuțiile structurilor proprii de management al unităților publice de furnizare de servicii medicale ale autorităților administrației publice locale vor consta în: — coordonarea funcțională a tuturor activităților de asistență medicală din județ; — reprezentarea autorității locale în consiliul de administrație al unităților medicale; — alocarea resurselor proprii la nivel județean și local în funcție de nevoile prioritare de sănătate ale populației; — avizarea proiectului bugetului de venituri și cheltuieli; — avizarea planului de investiții și a cheltuielilor de capital care vor fi finanțate din bugetul local; — avizarea propunerilor de dotare cu aparatură de înaltă performanță, finanțate de MS, pe baza identificării nevoilor normative și a studiilor cost/eficacitate; — fundamentarea propunerilor adresate MS pentru dezvoltarea furnizării unor servicii medicale necesare rezolvării problemelor de sănătate ale populației din zona administrativ- teritorială de care răspunde; — controlul calității managementului unităților aflate în subordine și adoptarea măsurilor necesare pentru corectarea deficiențelor; — evaluarea gradului de satisfacție a populației privind calitatea serviciilor medicale oferite de unitățile medicale deținute. 2.2.2. Transferul unităților sanitare de interes județean/local: — transferul către autoritățile administrației publice locale — respectiv consiliile județene sau locale, după caz, al unor unități sanitare publice de tip: spitale județene, municipale, orășenești și comunale, spitale de boli cronice, de monospecialitate, centre de sănătate, centre medicale, centre de diagnostic și tratament, policlinici cu plată; — menținerea la MS numai a unor spitale sau institute clinice și a spitalelor de interes național. Unitățile sanitare transferate vor fi finanțate după cum urmează: a) din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate — pentru servicii medicale contractate cu casa de asigurări de sănătate județeană; b) de la bugetul de stat — prin bugetul MS, direct sau prin transferuri, pentru programe naționale de sănătate, dotare cu aparatură de înaltă performanță, precum și pentru acțiuni de sănătate (cercetare, rezidenți, UPU/CPU etc.); c) de la bugetele locale, pentru orice tip de cheltuieli. Administrația publică locală va finanța reparațiile curente, reparațiile capitale, utilitățile, consolidările, modernizările și achizițiile de obiecte de inventar, echipamente și aparatură medicală, altele decât cele de înaltă performanță. d) alte surse, potrivit legii. 2.2.3. Inventarierea nevoilor reale ale unităților sanitare privind reparațiile curente, reparațiile capitale, utilitățile, consolidările, modernizările și achizițiile de obiecte de inventar, echipamente și aparatură medicală, altele decât cele de înaltă performanță: — autoevaluarea necesarului de resurse pe categorii de către fiecare unitate sanitară; — evaluarea necesarului de resurse, având ca bază de plecare autoevaluarea, de către direcția de sănătate publică în colaborare cu autoritățile administrației publice locale către care urmează să se transfere competențele privind administrarea unității sanitare. 2.2.4. Planificarea bugetară pentru anul 2010 pe baza nevoilor reale: — planificarea bugetară pentru anul 2010, astfel încât să fie asigurată finanțarea pentru competențele transferate, în baza unui standard minim de cost, reprezentând cheltuielile anuale necesare pentru furnizarea serviciilor în conformitate cu standardele de calitate pentru competențele specifice asistenței medicale din unitățile sanitare transferate. 2.2.5. înființarea consiliilor de administrație la nivelul spitalelor Se va înființa consiliul de administrație al spitalului, format din reprezentanți ai MS, ai caselor de asigurări de sănătate județene, ai consiliilor județene/locale și ai organizațiilor profesionale de nivel județean (colegiul medicilor, ordinul asistenților medicali și moașelor). Pentru spitalele clinice, acesta va avea și reprezentanți ai facultății/universității de medicină respective. 2.2.6. Dezvoltarea cadrului de monitorizare a calității managementului unităților aflate în subordine și adoptarea măsurilor necesare pentru corectarea deficiențelor: — elaborarea metodologiei de monitorizare a calității managementului unităților sanitare transferate; — stabilirea modalităților de intervenție și de adoptare a măsurilor necesare corectării deficiențelor constatate în procesul de monitorizare. Activitatea va fi realizată în colaborare de către autoritățile administrației publice locale și reprezentanți ai MS. 2.2.7. Evaluarea gradului de satisfacție a pacienților privind calitatea serviciilor medicale oferite de unitățile medicale transferate: — testarea nivelului de satisfacție a pacienților privind calitatea serviciilor medicale oferite de unitățile medicale transferabile înainte de transferul acestora către autoritățile administrației publice locale (trimestrul al IV-lea al anului 2009); — testarea nivelului de satisfacție a pacienților privind calitatea serviciilor medicale oferite de unitățile medicale transferate către autoritățile administrației publice locale la finele anului 2010 și 2011 (utilizând aceleași instrumente de testare). Evaluarea gradului de satisfacție a pacienților va fi realizată prin colaborare de către autoritățile administrației publice locale și direcțiile de sănătate publică. 2.3. Activitățile aferente obiectivului specific C „Redefinirea rolului MS în elaborarea, implementarea și monitorizarea politicilor de sănătate publică și a reglementărilor necesare funcționării sistemului de sănătate” 2.3.1. La nivelul fiecărui județ și al municipiului București se va modifica structura organizatorică a direcțiilor de sănătate publică, prin ordin al ministrului sănătății. Competențe menținute: • supravegherea epidemiologică și controlul problemelor de sănătate publică (boli transmisibile și netransmisibile, determinanții stării de sănătate, asistența de sănătate publică a colectivităților organizate de copii și tineri, asistența mamei și copilului etc); 8 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 340/21 .V.2009 • monitorizarea și evaluarea factorilor de risc la nivel național și teritorial și dezvoltarea de măsuri specifice pentru reducerea impactului acestora, conform metodologiilor naționale; • coordonarea și organizarea asistenței medicale de urgență la nivel județean; • colaborarea cu inspectoratul pentru situații de urgență în supravegherea și evaluarea situațiilor/fenomenelor cu risc pentru starea de sănătate a populației și solicitarea colaborării structurilor de specialitate abilitate pentru eliminarea/anihilarea riscului; • promovarea sănătății; • legătura informațională cu unitățile sanitare; • controlul în sănătate publică și în asistența medicală; • implementarea programelor naționale de sănătate; • coordonarea profesională a tuturor activităților de asistență medicală din județ. 2.3.2. Se va înființa Institutul Național de Sănătate Publică, prin reorganizarea institutelor/centrelor de sănătate publică existente în țară, asigurând, prin concentrarea într-o singură unitate, performanța profesională și resursele umane de specialitate necesare activităților specifice. Acest institut va cuprinde 3 centre naționale (de supraveghere și control al bolilor, de supraveghere a mediului comunitar și muncă și de promovare a sănătății) și unitățile funcționale externe cu profil de activitate profesională identică cu ale centrelor naționale, distribuite în teritoriul național în locația actualelor institute/centre de sănătate publică, asigurând un sistem informațional coerent pentru supraveghere și posibilitatea optimă pentru alertă și răspuns precoce în toate situațiile de risc sau critice, care constituie amenințări pentru starea de sănătate a populației. 2.3.3. întărirea capacității de reglementare și control la nivelul MS MS își va păstra în principal competențele de planificare, reglementare și de control, după cum urmează: — la nivel local se vor menține competențele în domeniul sănătății publice și cele de control, incluzând controlul în sănătate publică și în domeniul asigurării condițiilor necesare pentru garantarea calității serviciilor medicale; acestea vor fi gestionate de către direcțiile de sănătate publică județene; — la nivel central se vor menține funcțiile de elaborare de politici, de reglementare, de control, de avizare conformă a modificărilor de structură organizatorică, a reorganizării, restructurării, schimbării sediului și a denumirii pentru unitățile sanitare cu paturi transferate, la solicitarea autorităților publice județene sau locale. CAPITOLUL III Competențe transferate autorităților publice județene/locale prin procesul de descentralizare O trăsătură a sistemelor de sănătate bazate pe principiile pieței o constituie existența unui grad înalt de responsivitate a serviciilor față de nevoile în schimbare ale populației. Acesta este cel mai bine realizabil în condițiile în care deciziile operaționale sunt luate la un nivel cât mai apropiat de cel al furnizării serviciilor. Mai mult, magnitudinea deciziilor necesare în privința unor aspecte cum ar fi restructurarea bunurilor și serviciilor, implementarea programelor de îngrijire, încadrarea cu personal conform noilor modalități de îngrijire etc. va face imposibilă avansarea strategiei în condițiile existenței în continuare a unui sistem centralizat. Totuși, acest proces de descentralizare a responsabilității manageriale trebuie să fie însoțit de o îmbunătățire semnificativă a managementului serviciilor la nivel regional, deoarece structurile de management actuale nu vor putea face față noilor provocări (lucru evident, fiindcă, dacă actualele structuri ar fi avut această capacitate, nu ar mai fi existat necesitatea exprimată permanent de reformare a sistemului spitalicesc). 1. Competențe ce se transferă consiliilor județene: a) administrarea unităților sanitare publice de interes județean; b) numirea managerului, pentru unitățile sanitare pe care le dețin, la propunerea consiliului de administrație al unității sanitare; c) managementul asistenței medicale pentru unitățile sanitare pe care le dețin, constând în: — evaluarea indicatorilor (stabiliți prin ordin al ministrului sănătății) privind activitatea desfășurată în unitățile sanitare publice; — aprobarea modificărilor de structură organizatorică, a reorganizării, restructurării, schimbării sediului și a denumirii pentru unitățile sanitare cu paturi al căror management le-a fost transferat, pe baza avizului conform al MS; d) aprobarea proiectelor bugetelor de venituri și cheltuieli și a situațiilor financiare trimestriale și anuale transmise de unitățile sanitare publice aflate în subordine, precum și a execuției bugetare; e) controlul modului de utilizare a fondurilor alocate pentru unitățile sanitare pe care le dețin; f) activități de avizare pentru proiecte și obiective care sunt de interes general al comunității (Planul urbanistic general, Planul urbanistic zonal, depozite locale de deșeuri, programul fermierului, rețele de canalizare etc.); g) coordonarea, supravegherea și asigurarea fondurilor necesare pentru buna desfășurare a activităților medicale preventive și curative din cabinetele medicale sau de medicină dentară din unitățile de învățământ din județ; h) asigurarea finanțării pentru utilități, reparații curente, reparații capitale, consolidări, modernizări și achiziții de obiecte de inventar, echipamente și aparatură medicală, altele decât cele de înaltă performanță pentru unitățile sanitare publice pe care le dețin, precum și pentru unitățile sanitare de interes local pe care consiliile locale nu le pot finanța; i) coordonarea, supravegherea și asigurarea fondurilor necesare pentru buna desfășurare a activităților mediatorilor sanitari romi și a asistenților comunitari angajați ai consiliului județean. 2. Competențe care se transferă consiliilor locale: a) administrarea unităților sanitare publice de interes local; b) numirea managerului, pentru unitățile sanitare pe care le dețin, la propunerea consiliului de administrație al unității sanitare; c) managementul asistenței medicale pentru unitățile sanitare pe care le dețin, constând în: — evaluarea indicatorilor (stabiliți prin ordin al ministrului sănătății) privind activitatea desfășurată în unitățile sanitare publice; — aprobarea modificărilor de structură organizatorică, a reorganizării, restructurării, schimbării sediului și a denumirii pentru unitățile sanitare publice al căror management le-a fost transferat, pe baza avizului conform al MS; d) aprobarea proiectelor bugetelor de venituri și cheltuieli și a situațiilor financiare trimestriale și anuale transmise de unitățile sanitare publice aflate în subordine, precum și a execuției bugetare a acestora; e) controlul modului de utilizare a fondurilor alocate pentru unitățile sanitare pe care le dețin; MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 340/21 .V.2009 9 f) activități de avizare pentru proiecte și obiective care sunt de interes general al comunității (Planul urbanistic general, Planul urbanistic zonal, depozite locale de deșeuri, programul fermierului, rețele de canalizare etc.); g) coordonarea, supravegherea și asigurarea fondurilor necesare pentru buna desfășurare a activităților medicale preventive și curative din cabinetele medicale sau de medicină dentară din unitățile de învățământ pe care le dețin; h) coordonarea, supravegherea și asigurarea fondurilor necesare pentru buna desfășurare a activităților mediatorilor sanitari romi și a asistenților comunitari angajați ai consiliilor locale; i) urmărirea încadrării în normativele de personal aprobate pentru unitățile sanitare pe care le dețin; j) asigurarea finanțării pentru utilități, reparații curente, reparații capitale, consolidări, modernizări și achiziții de obiecte de inventar, echipamente și aparatură medicală, altele decât cele de înaltă performanță, pentru unitățile sanitare pe care le dețin. CAPITOLUL IV Rezultate ale procesului de descentralizare Prin punerea în aplicare a procesului de descentralizare se urmărește asigurarea respectării principiilor echității, calității, responsabilității și centrării pe pacienți/cetățeni în sistemul serviciilor de sănătate; toate aceste principii au fost, în diferite grade, asumate și acceptate de către toate guvernările post 1990, ele fiind în același timp în concordanță cu toate acordurile și documentele internaționale la care România este parte semnatară. Echitatea „Fiecare individ trebuie să aibă oportunități juste de a-și atinge întregul potențial de sănătate, nimeni nu trebuie să fie dezavantajat în atingerea acestui potențial, dacă acest lucru poate fi evitat. Inechitățile se referă la diferențele în sănătate care nu sunt numai necesare și evitabile dar, în plus, sunt considerate și injuste.” Asigurarea accesului echitabil la informații privind serviciile medicale și la modalitățile prin care le pot efectiv obține va conduce în final la îmbunătățirea stării de sănătate a cetățenilor. Echitatea va trebui să stea în centrul dezvoltării tuturor politicilor publice pentru a reduce diferențele în starea de sănătate, diferențe care se regăsesc de-a lungul întregului spectru social al României. Centrarea sistemului pe cetățean Sistemul de sănătate românesc trebuie să devină unul care ajută oamenii să fie mai sănătoși, un sistem corect, în care oamenii să aibă încredere și care este acolo când e nevoie de el. Modul în care serviciile de sănătate sunt furnizate în cadrul sistemului trebuie personalizat. Acest lucru înseamnă că: • serviciile trebuie organizate, localizate și accesate în așa fel încât să se țină cont de nevoile și preferințele comunităților pe care le deservesc; • sistemele sociale și de sănătate trebuie să fie capabile să asimileze diferențele preferințelor pacienților și să încurajeze procesul de luare în comun a deciziilor; • consumatorului să i se dea un control mai mare, dar și o responsabilitate mai mare pentru propria sănătate; • consumatorii trebuie să aibă acces la informații de mare calitate în ceea ce privește sănătatea pentru a beneficia total de sistemul social și de sănătate și pentru a putea participa la deciziile legate de propria lor sănătate. Informațiile de calitate disponibile stimulează alegerea informată și sporesc șansele de menținere sau recăpătare a stării de sănătate; • o implicare sporită a consumatorului ca partener în planificare și evaluare reprezintă o componentă importantă în promovarea transparenței și responsabilizării în sistemul de sănătate. Calitatea Câștigarea încrederii populației în sistemul de sănătate presupune garantarea calității. Calitatea în sănătate înseamnă că: • sunt stabilite standarde în condițiile legii; • îmbunătățirea continuă este o valoare recunoscută și acceptată a sistemului de sănătate. Responsabilizarea Responsabilizarea include responsabilități financiare, organizaționale și profesionale. Responsabilizarea este cu atât mai eficientă cu cât se realizează mai aproape de locul în care oamenii beneficiază sau nu de deciziile luate. De aceea, un corolar al responsabilității este descentralizarea organizațională și decizională, ori de câte ori este posibil. Modele de planificare și evaluare mai bune trebuie să demonstreze că resursele existente sunt utilizate în mod cât mai eficient posibil. întărirea și clarificarea responsabilităților, precum și mecanismele de măsurare vor necesita acțiuni pe mai multe fronturi. în urma acestor intervenții sistemul de sănătate din România va trebui să îndeplinească următoarele caracteristici minimale: • Să furnizeze, permanent, servicii de sănătate integrate, bazate pe relații de îngrijire continuă, în care pacientul să primească serviciile medicale de care are nevoie și în forme variate, la toate nivelurile de asistență. • Pacienții/Cetățenii vor deveni parteneri în luarea deciziilor, primind informațiile necesare și având oportunitatea de a-și exercita controlul — în măsura dorită — asupra deciziilor de îngrijiri medicale care îi afectează direct, înlocuind modelul existent cu unul de parteneriat pentru sănătate. • Noua organizare a sistemului va facilita accesul sporit la informații relevante al tuturor actorilor din sistemul de sănătate, toate acestea urmând a fi facilitate conform strategiei de informații din sănătate; • Sistemul sanitar va trebui să își crească transparența, să pună la dispoziția pacienților și familiilor acestora informații care să le permită să ia decizii informate atunci când aleg un furnizor de servicii de sănătate, un spital sau dintre alternativele de tratament. Acestea ar trebui să includă informații privind performanța sistemului în ceea ce privește siguranța, practica bazată pe dovezi și satisfacția pacientului; • Toate deciziile luate în sistem, de la cele de alocare a resurselor la nivel național până la cele legate de metodele de diagnostic și tratament vor trebui să fie bazate pe cele mai bune cunoștințe științifice, disponibile la acel moment. • Asigurarea calității serviciilor medicale va deveni un element fundamental al sistemului, noile structuri propuse urmând să aibă ca obiect exclusiv de activitate acest domeniu. • Siguranța va fi o caracteristică de bază a sistemului. Reducerea riscului și asigurarea siguranței pacientului va fi sprijinită prin sistemele și procedurile informaționale propuse și prin sistemul de monitorizare a calității, care vor ajuta la recunoașterea, prevenirea și diminuarea erorilor. • Cooperarea dintre discipline și profesii va fi încurajată, atât între diferitele nivele de asistență, cât și între specialiștii de la același nivel. Dezvoltarea de echipe multidisciplinare ca bază a furnizării serviciilor va necesita în afara schimbărilor ce țin de sistemul de sănătate și modificări la nivelul sistemului de învățământ medical de toate gradele. ♦ Organizarea sistemului va fi astfel făcută încât să faciliteze cooperarea intersectorială, esențială pentru abordarea determinanților sănătății cu impact crescut asupra sănătății. 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 340/21.V.2009 Indicator-cheie de performanță: Indicatori Proiect de hotărâre Număr de acte --- Număr de acte normative aprobate la data de 1 iulie 2009 de performanță a Guvernului normative din totalul celor supuse spre aprobare pentru aprobarea aprobate la data strategiei de 1 iulie 2009 din de descentralizare totalul celor a sistemului supuse spre de sănătate aprobare aprobat de către Guvern Rezultatul activității Structuri tehnice Proiect Proiecte de acte funcționale de hotărâre normative a Guvernului ce urmează pentru aprobarea a fi promovate: strategiei --- Legea de descentralizare descentralizării a sistemului în sistemul de sănătate de sănătate; --- Legea sănătății; --- Proiecte de acte normative pentru modificarea/ completarea: --- Legii nr. 95/2006; --- Ordonanței de urgență a Guvernului Termen realizat 4 mai 2009 30 iunie 2009 Rezultat așteptat: --- implementarea Resurse necesare Responsabil Secretariatul Grupul de lucru structurile strategiei de descentralizare General al pentru din cadrul Ministerului descentralizare Ministerului Sănătății Sănătății Materiale OS A: Crearea cadrului operațional pentru realizarea Financiare descentralizării Umane --- secretar de stat Grupul de lucru structurile --- secretar pentru din cadrul general adjunct descentralizare Ministerului --- șefii structurilor și alți experți Sănătății din cadrul Ministerului tehnici Sănătății Activitate Înființarea Elaborarea Elaborarea structurilor tehnice strategiei de și aprobarea ale procesului descentralizare legislației descentralizării a sistemului necesare punerii de sănătate în aplicare a strategiei de descentralizare MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 340/21.V.2009 11 Indicatori --- întârzieri mai Indicator-cheie de performanță: Nr. structuri de performanță mici de o lună --- 70% dintre unitățile sanitare transferabile către create/nr. total pentru fiecare autoritățile administrației publice locale au fost preluate autorități locale etapă și sunt administrate de către acestea; care urmează să --- 90% dintre unitățile sanitare transferabile către preia unități autoritățile administrației publice județene au fost sanitare publice preluate și sunt administrate de către acestea. > 0,7 la 31 decembrie 2009 Rezultatul activității --- Hotărârii --- implementarea Structuri Guvernului strategiei funcționale nr. 56/2009; de descentralizare în toate județele --- Hotărârii conform planului Guvernului de acțiune nr. 1.718/2008; --- Hotărârii Guvernului nr. 866/2002; --- Hotărârii Guvernului nr. 867/2002; --- Hotărârii Guvernului nr. 1.096/2002; --- Hotărârii Guvernului nr. 1.106/2002. Termen permanent 30 septembrie 2009 Resurse necesare Responsabil Grupul de lucru Rezultat așteptat: Autoritățile Autoritățile pentru administrației publice județene sau administrației descentralizare locale administrează unitățile publice județene sanitare cu paturi transferate și locale Materiale --- mobilier, birotică Financiare OS B: Transferul competențelor privind administrarea --- salariu mediu unităților sanitare cu paturi și managementul asistenței lunar brut 1,333 + medicale către autoritățile administrației publice județene spor de vechime sau locale mediu 12,5% = 1500 lei --- Contribuții = 43,35% --- Cheltuieli totale personal = 951,49 mii lei x 12 luni = 11.417,9 mii lei Umane --- structurile --- în medie din cadrul 10,5 posturi/județ Ministerului (total 442,5 Sănătății posturi, aferente --- structurile structurilor autorităților din subordinea administrației directorului publice locale coordonator adjunct de asistență medicală + cota proporțională din personalul administrativ = 6%) Activitate Monitorizarea Înființarea etapelor la nivelul procesului autorităților de descentralizare administrației publice locale de structuri proprii de management al unităților de asistență medicală preluate MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 340/21 .V.2009 Indicatori '5% dintre 75% dintre unitățile ----------- o de performanță initățile sanitare sanitare au CD o >«5 o' W N ransferate la previziuni pentru: - 1 g £ I ianuarie 2010 --- reparații curente; Q <- ±i at =5 - C L-'c 2 o o -g'® o --- reparații capitale; 8- --- utilități; Șj Q Ej O o _____________ O c w 1 o Termen 1 ianuarie 2010 nie 2009 ț c c c sl 0 D c 5 30 iu' co _______________ o Resurse necesare Responsabil --- Direcția iltățile de sănătate are publică ■ecțiile , ---Administrația ânătate s 1 publică locală că județene 8 2 nl 0 -S' laborare o ro -o ansiliile = g ro â o'S iă? :ene/locale, ? Q-’g. i caz c 7) "O =T (D -------- | -g g-^-g c p .5,-0 £ o -g Q-_________----■-- lanciare Materiale | 1_________ ________-------- LL 1 1 __________________________________________________________________________________ Umane 1 ___________ I ____________ 1 __ ’lanificarea tivitate 1 Transferul tarierea îivemai, iugetară pentru 1 unităților sanitare lor reale ipamente :010 pe baza l de interes vitalelor paratură levoilor reale \ țudețean/local id reparațiile dicală, ite, reparațiile ale decât ale, utilitățile e de înaltă olidările, .rtormanță ernizările :hizițiile -biecte < § Ș £ > 2 o. c o ro © ro _ 8 â’? « c g ra.9 o? ® în colaborare cu consiliile 1 județene/locale Materiale Financiare I Umane Activitate --- înființarea 1 Dezvoltarea consiliilor 1 cadrului de administrație \ de monitorizare la nivelul spitalelor | a calității managementului I unităților aflate 1 în subordine 1 și adoptarea I măsurilor ț necesare pentru 1 corectarea 1 deficiențelor 14 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 340/21 .V.2009 Indicatori := --- -= s->ro :E 3 Indicator-cheie de performanță: Scăderea decalajului la Scăderea de performanță r