MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Anul 177 (XXI) —Nr. 331 PARTEA I LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI Șl ALTE ACTE Marți, 19 mai 2009 SUMAR Nr. Pagina LEGI Șl DECRETE 116. — Lege pentru ratificarea Codului european de securitate socială al Consiliului Europei, adoptat la Strasbourg la 16 aprilie 1964........................................................ 2 Codul european de securitate socială ................................ 2-13 694. — Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Codului european de securitate socială al Consiliului Europei, adoptat la Strasbourg la 16 aprilie 1964............................... 13 158. — Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 139/2008 privind modificarea și completarea unor acte normative în vederea organizării Agenției Naționale pentru Prestații Sociale....................................... 14 776. — Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 139/2008 privind modificarea și completarea unor acte normative în vederea organizării Agenției Naționale pentru Prestații Sociale ....... 14 159. — Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 134/2008 privind transmiterea unei suprafețe de teren, proprietate publică a statului, din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe lonescu- Sișești” — Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava în administrarea Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, pentru Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, în scopul construirii unui laborator complex pentru controlul alimentelor........................................ 15 777. — Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 134/2008 privind transmiterea unei suprafețe de teren, proprietate publică a statului, din administrarea’Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe lonescu-Șișesti” — Stațiunea de Cercetare- Dezvoltare Agricolă Suceava in administrarea Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, pentru Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, în scopul construirii unui laborator complex pentru controlul alimentelor............... 15 160. — Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 178/2008 privind aprobarea achiziționării’unui teren de către Universitatea „Politehnica” din Timișoara.... 16 778. — Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 178/2008 privind aprobarea achiziționării unui teren de către Universitatea „Politehnica” din timișoara ....................................... 16 165. — Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 201/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii și răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România ........................................................... 17 Nr. Pagina 783. — Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 201/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii și răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România............................... 17 166. — Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 116/2008 pentru modificarea alin. (2) și (4) ale art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2005 privind unele măsuri pentru derularea și finalizarea privatizării societăților comerciale filiale de distribuție și furnizare a energiei electrice „Electrica Moldova” — S.A. și „Electrica Oltenia” — S.A.................................’................. 18 784. — Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 116/2008 pentru modificarea alin. (2) și (4) ale art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2005 privind unele măsuri pentru derularea și finalizarea privatizării societăților comerciale filiale de distribuție și furnizare a energiei electrice „Electrica Moldova” — S.A. și „Electrica Oltenia” — S.A....................... 18 792. — Decret privind conferirea Medaliei Crucea Comemorativă a Celui de-al Doilea Război Mondial, 1941—7945 .................... 19 793. — Decret privind conferirea Ordinului Național Steaua României in grad de Cavaler........................................ 20 794. — Decret privind acordarea gradului de general de brigadă cu o stea unui colonel din Serviciul de Informații Externe și trecerea acestuia în rezervă cu noul grad................... 20 DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE Decizia nr. 444 din 31 martie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2, art. 16, art. 20 alin. (8), (9) și (10), art. 23 alin. (1 j și (2), precum și art. 30 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare................... 21-23 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE M.2. — Ordin al ministrului apărării naționale pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 7/1998 privind unele măsuri de protecție socială a personalului militar și civil, care se vor aplica în perioada restructurării marilor unități, unităților și formațiunilor din compunerea Ministerului Apărării Naționale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 37/2001 ............................. 24-31 M.46. — Ordin al ministrului apărării naționale privind declasificarea și publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a unui ordin al ministrului apărării naționale emis în anul 2009 ............ 32 2 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 331/19.V.2009 LEGI SI DECRETE 7 PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAȚILOR SENATUL LEGE pentru ratificarea Codului european de securitate socială al Consiliului Europei, adoptat la Strasbourg la 16 aprilie 1964 Parlamentul României adoptă prezenta lege. Art. 1. — Se ratifica Codul european de securitate sociala al Consiliului Europei, adoptat la Strasbourg la 16 aprilie 1964, intrat în vigoare la 17 martie 1968 și semnat de România la 22 mai 2002. Art. 2. — Cu ocazia depunerii instrumentului de ratificare se va face următoarea declarație: Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, Constituția României, republicată. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR ROBERTA ALMA ANASTASE București, 24 aprilie 2009. Nr. 116.’ „In conformitate cu prevederile art. 3 din Codul european de securitate socială, România declară că acceptă obligațiile ce decurg din părțile I, a ll-a, a 11 l-a, a V-a și a VII l-a, din dispozițiile corespunzătoare părților a Xl-a și a XIl-a și din partea a XIIl-a și nu se prevalează de dispozițiile art. 2 alin. 2.” cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din p. PREȘEDINTELE SENATULUI, ALEXANDRU PEREȘ CODUL EUROPEAN DE SECURITATE SOCIALĂ*) Strasbourg, 16 aprilie 1964 Seria tratate europene/48 Preambul Statele membre ale Consiliului Europei, semnatare ale prezentului cod, considerând că scopul Consiliului Europei este de a realiza o mai mare unitate între membrii săi, în special pentru favorizarea progresului social, considerând că unul dintre obiectivele programului social al Consiliului Europei este de a încuraja toate statele membre pentru dezvoltarea sistemelor de securitate socială, recunoscând interesul armonizării protecției sociale garantate în statele membre, convinse de necesitatea stabilirii unui cod european de securitate socială la un nivel mai înalt decât cel stabilit de standardele minime cuprinse în Convenția Organizației Internaționale a Muncii nr. 102 referitoare la standardele minime de securitate socială, au convenit asupra următoarelor prevederi, care au fost elaborate în colaborare cu Biroul Internațional al Muncii: PARTEA I Prevederi generale ARTICOLUL 1 1. în prezentul cod: a) termenul „Comitet de Miniștri” înseamnă Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei; b) termenul „Comitet” înseamnă Comitetul de Experți în Securitate Socială al Consiliului Europei sau orice alte comitete pe care Comitetul de Miniștri le poate desemna să îndeplinească obligațiile prevăzute în art. 2 alin. 3, art. 74 alin. 4 și art. 78 alin. 3; c) termenul „secretar general” înseamnă secretarul general al Consiliului Europei; d) termenul „prevăzut” înseamnă stabilit de legislația națională sau în baza acesteia; e) termenul „rezidență” înseamnă reședința obișnuită pe teritoriul părții contractante și termenul „rezident” înseamnă o persoană care își are reședința obișnuită pe teritoriul părții contractante; f) termenul „soție” înseamnă o soție care este întreținută financiar de soț; g) termenul „văduvă” înseamnă o femeie care era întreținută financiar de către soțul său în momentul decesului acestuia; h) termenul „copil” înseamnă un copil sub vârsta la care se termină școlarizarea obligatorie sau un copil mai mic de 15 ani, după cum este prevăzut; i) termenul „stagiu” înseamnă o perioadă de cotizare sau o perioadă de muncă ori o perioadă de rezidență sau o combinație a acestor perioade, după cum este prevăzut. 2. în art. 10, 34 și 49, termenul „prestații” înseamnă fie prestații directe, sub formă de îngrijiri medicale, fie prestații indirecte, constând într-o rambursare a cheltuielilor suportate de persoana respectivă. *) Traducere. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 331/19.V.2009 3 ARTICOLUL 2 1. Fiecare parte contractantă trebuie să aplice: a) partea I; b) cel puțin 6 dintre părțile II—X, partea a ll-a considerându-se ca două părți, iar partea a V-a ca 3 părți; c) prevederile corespunzătoare din părțile XI și XII; d) partea a XIll-a. 2. Condițiile de la lit. b) al alineatului precedent sunt considerate ca îndeplinite dacă: a) sunt aplicate cel puțin 3 dintre părțile II—X, dintre care cel puțin una dintre părțile IV,V, VI, IX și X; și b) în plus, se demonstrează că legislația de securitate socială în vigoare este echivalentă cu una dintre combinațiile prevăzute la această literă, ținându-se cont de: (i) faptul că anumite ramuri acoperite de lit. a) a acestui alineat depășesc standardele Codului în ceea ce privește domeniul de protecție sau nivelul prestațiilor, sau amândouă; (ii) faptul că anumite ramuri acoperite de lit. a) a acestui alineat depășesc standardele Codului prin acordarea unor servicii suplimentare cuprinse în lista din anexa nr. 2; și (iii) ramuri care nu ating standardele din Cod. 3. Un stat semnatar care dorește să se prevaleze de prevederile alin. 2 lit. b) al acestui articol va face o cerere în acest scop în raportul pe care îl înaintează secretarului general, în conformitate cu art. 78. Comitetul, pe baza echivalenței costurilor, stabilește regulile de coordonare și definește condițiile pentru luarea în considerare a prevederilor alin. 2 lit. b) al acestui articol. Aceste prevederi vor fi luate în considerare, în fiecare caz, cu aprobarea Comitetului, decizia fiind luată cu o majoritate de două treimi. ARTICOLUL 3 Fiecare parte contractantă trebuie să specifice în instrumentul de ratificare acele părți din părțile II—X pentru care acceptă obligațiile decurgând din prezentul cod și să specifice dacă și în ce măsură se prevalează de prevederile art. 2 alin. 2. ARTICOLUL 4 1. Orice parte contractantă poate notifica ulterior secretarului general că acceptă obligațiile din cod cuprinse în una sau în mai multe dintre părțile II—X care n-au fost specificate în instrumentul de ratificare. 2. Angajamentele prevăzute la alin. 1 al prezentului articol vor fi considerate parte integrantă a ratificării și vor avea efectele unei ratificări începând cu data notificării lor. ARTICOLUL 5 în vederea aplicării uneia dintre părțile II—X ale Codului, specificate la ratificarea sa, o parte contractantă este obligată să protejeze categoriile de persoane prevăzute care, în total, reprezintă un procent determinat de salariați sau rezidenți și această parte contractantă trebuie să se asigure că este atins procentajul respectiv înainte de a se angaja în aplicarea părții în cauză. ARTICOLUL 6 în vederea aplicării părților II, III, IV, V, VIII (în măsura în care se referă la îngrijirile medicale), IX și X ale Codului, o parte contractantă poate lua în considerare protecția realizată prin asigurare chiar dacă, în baza legislației naționale, nu este obligatorie pentru persoanele protejate, când: a) asigurarea este finanțată de autoritățile publice sau, când asigurarea este doar suplimentară, controlată de autoritățile publice sau administrată în comun de patronat și lucrători, în conformitate cu normele prevăzute; b) asigurarea acoperă o mare parte a persoanelor al căror câștig nu îl depășește pe cel al unui muncitor manual calificat de sex masculin, determinat în conformitate cu art. 65; și c) asigurarea respectivă îndeplinește, împreună cu alte forme de protecție, dacă este cazul, prevederile Codului. PARTEA a ll-a îngrijiri medicale ARTICOLUL? Orice parte contractantă, pentru care prezenta parte a Codului este în vigoare, trebuie să garanteze acordarea de prestații persoanelor protejate, atunci când starea lor necesită îngrijiri medicale cu caracter preventiv sau curativ, în conformitate cu articolele următoare ale acestei părți. ARTICOLUL 8 Riscul social acoperit include orice stare de boală, oricare ar fi cauza, sarcina și nașterea, precum și urmările lor. ARTICOLUL 9 Persoanele protejate sunt: a) fie categorii prevăzute de salariați, reprezentând cel puțin 50% din totalul salariaților, precum și soțiile și copiii lor; b) fie categorii prevăzute ale populației active, reprezentând cel puțin 20% din totalul rezidenților, precum și soțiile și copiii lor; c) fie categorii prevăzute de rezidenți, reprezentând cel puțin 50% din totalul rezidenților. ARTICOLUL 10 1. Prestațiile trebuie să includă cel puțin: a) în cazul stărilor de boală: (i) îngrijiri acordate de medici generaliști, inclusiv vizite la domiciliu; (ii) îngrijiri acordate de specialiști în spitale unor persoane spitalizate sau în ambulatoriu, precum și îngrijiri acordate de specialiști în afara spitalelor; (iii) furnizarea de produse farmaceutice pe baza rețetelor eliberate de medici sau de alți practicieni calificați; și (iv) spitalizare, când este necesară; și b) în cazul sarcinii, nașterii și urmărilor lor: (i) îngrijiri prenatale, în timpul nașterii și după naștere, acordate de un medic sau o moașă calificată; (ii) spitalizare, când este necesară. 2. Beneficiarul sau susținătorul familiei poate fi obligat să participe la cheltuielile pentru îngrijirile medicale pe care le primește beneficiarul în cazul stării de boală; regulile de participare nu trebuie să genereze o contribuție prea grea. 3. Prestația acordată în conformitate cu prevederile acestui articol trebuie să aibă în vedere păstrarea, restabilirea sau ameliorarea sănătății persoanei protejate, precum și capacitatea sa de a munci și de a face față nevoilor personale. 4. Departamentele guvernamentale sau instituțiile care acordă prestațiile trebuie să încurajeze persoanele protejate prin toate mijloacele adecvate pentru ca acestea să recurgă la serviciile generale de sănătate puse la dispoziție de autoritățile publice sau de alte organisme recunoscute de autoritățile publice. ARTICOLUL 11 Prestațiile menționate la art. 10 trebuie garantate în cadrul riscului social acoperit cel puțin persoanelor protejate care au îndeplinit, personal sau prin susținătorul familiei, un stagiu necesar pentru a evita abuzurile. 4 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 331/19.V.2009 ARTICOLUL 12 Prestațiile menționate la art. 10 trebuie acordate pe toată durata riscului social acoperit, cu excepția stărilor de boală, în cazul cărora durata prestațiilor poate fi limitată la 26 de săptămâni pentru fiecare caz; totuși, prestațiile medicale nu pot fi suspendate atât timp cât se plătește o indemnizație de boală și se vor lua măsurile care să permită ca această limită să fie majorată în cazul bolilor pentru care legislația națională prevede îngrijiri prelungite. PARTEA a lll-a Indemnizații de boală > ARTICOLUL 13 Fiecare parte contractantă pentru care prezenta parte a Codului este în vigoare trebuie să garanteze atribuirea indemnizațiilor de boală persoanelor protejate, în conformitate cu articolele următoare ale prezentei părți. ARTICOLUL 14 Riscul social acoperit include incapacitatea de muncă, rezultând în urma unei stări de boală și implicând suspendarea câștigului, așa cum este definit în legislația națională. ARTICOLUL 15 Persoanele protejate sunt: a) fie categorii prevăzute de salariați, reprezentând cel puțin 50% din totalul salariaților; b) fie categorii prevăzute ale populației active, reprezentând cel puțin 20% din totalul rezidenților; c) fie toți rezidenții ale căror resurse în timpul riscului social nu depășesc limitele prevăzute în conformitate cu art. 67. ARTICOLUL 16 1. în cazul protejării categoriilor de salariați sau a categoriilor populației active, prestația se va face sub forma unei plăți periodice calculate în conformitate cu prevederile art. 65 sau ale art. 66. 2. în cazul protejării categoriilor de rezidenți ale căror resurse nu depășesc limitele prevăzute pe durata riscului social, prestația se va face sub forma unei plăți periodice calculate în conformitate cu art. 67. O prestație prevăzută trebuie garantată persoanelor menționate la art. 15 lit. a) sau b), indiferent de venituri. ARTICOLUL 17 în cazul riscului social acoperit, prestația menționată la art. 16 trebuie garantată cel puțin persoanelor care au îndeplinit un stagiu considerat necesar pentru a evita abuzurile. ARTICOLUL 18 Prestația menționată în art. 16 trebuie acordată pe toată perioada riscului social, cu rezerva că durata prestației poate fi limitată la 26 de săptămâni pentru fiecare caz de boală, cu posibilitatea de a nu plăti prestația pentru primele 3 zile de suspendare a câștigului. PARTEA a IV-a Prestații pentru șomaj ARTICOLUL 19 Fiecare parte contractantă pentru care prezenta parte a Codului este în vigoare trebuie să garanteze acordarea prestațiilor pentru șomaj persoanelor protejate, în conformitate cu articolele următoare ale prezentei părți. ARTICOLUL 20 Riscul social acoperit include suspendarea câștigului, așa cum este definit de legislația națională, datorat imposibilității de a obține un loc de muncă adecvat de către o persoană protejată care este aptă și disponibilă pentru muncă. ARTICOLUL 21 Persoanele protejate sunt: a) fie categorii prevăzute de salariați, reprezentând cel puțin 50% din totalul salariaților; b) fie toți rezidenții ale căror resurse în perioada riscului social nu depășesc limitele prevăzute în conformitate cu prevederile art. 67. ARTICOLUL 22 1. în cazul protejării unor categorii de salariați, prestația se va acorda sub forma unei plăți periodice, calculată în conformitate cu prevederile art. 65 sau 66. 2. în cazul rezidenților ale căror resurse, în perioada riscului social, nu depășesc limite prevăzute, prestația se va face sub forma unei plăți periodice calculate în conformitate cu art. 67; totuși, o prestație prevăzută trebuie garantată categoriilor de salariați stabiliți în conformitate cu art. 21 lit. a), indiferent de venituri. ARTICOLUL 23 Prestația menționată la art. 22 se garantează, în cadrul riscului social acoperit, cel puțin persoanelor protejate care au îndeplinit un stagiu considerat necesar pentru evitarea abuzurilor. ARTICOLUL 24 1. Prestația menționată la art. 22 trebuie acordată pe toată durata riscului social, cu următoarele excepții, în care durata prestației poate fi limitată: a) în cazul protejării categoriilor de salariați, la 13 săptămâni în cursul unei perioade de 12 luni sau 13 săptămâni în fiecare caz de suspendare a câștigurilor; b) în cazul protejării rezidenților ale căror resurse nu depășesc pe perioada riscului social limitele prevăzute, la 26 de săptămâni în cursul unei perioade de 12 luni; totuși, durata prestației prevăzute, garantată indiferent de venit, poate fi limitată în conformitate cu lit. a) a acestui alineat. 2. în cazul în care durata prestației variază, în conformitate cu legislația națională, în funcție de perioada de cotizare sau de prestațiile primite anterior în cursul unei perioade prevăzute, prevederile alin. 1 al prezentului articol sunt considerate îndeplinite atunci când durata medie a prestației este de cel puțin 13 săptămâni în cursul unei perioade de 12 luni. 3. Este posibil să nu se atribuie prestația în timpul unui interval de așteptare de 7 zile pentru fiecare caz de suspendare a câștigului, socotind zilele de șomaj de dinainte și după o muncă temporară nedepășind o durată prevăzută ca făcând parte din același caz de suspendare a câștigului. 4. în cazul lucrătorilor sezonieri, durata de acordare a prestației și a intervalului de așteptare poate fi adaptată în funcție de condițiile de angajare. PARTEA a V-a Prestații de bătrânețe ARTICOLUL 25 Fiecare parte contractantă pentru care prezenta parte a Codului este în vigoare trebuie să garanteze persoanelor protejate acordarea prestațiilor de bătrânețe, în conformitate cu articolele următoare ale prezentei părți. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 331/19.V.2009 5 ARTICOLUL 26 1. Riscul social acoperit este supraviețuirea peste o vârstă prevăzută. 2. Vârsta prevăzută nu trebuie să depășească 65 de ani sau o vârstă mai mare dacă numărul rezidenților de această vârstă nu este mai mic de 10% din numărul rezidenților sub acea vârstă, dar care depășesc vârsta de 15 ani. 3. Legislația națională poate prevedea suspendarea prestațiilor în cazul în care persoana îndreptățită exercită anumite activități remunerate prevăzute sau reducerea prestațiilor contributive în cazul în care câștigul beneficiarului depășește o sumă prevăzută și reducerea prestațiilor necontri’butive în cazul în care câștigul beneficiarului ori celelalte resurse sau ambele împreună depășesc o sumă prevăzută. ARTICOLUL 27 Persoanele protejate sunt: a) fie categorii prevăzute de salariați, reprezentând cel puțin 50% din totalul salariaților; b) fie categorii prevăzute ale populației active, reprezentând cel puțin 20% din totalul rezidenților; c) fie toți rezidenții ale căror resurse pe durata riscului social nu depășesc limitele prevăzute în conformitate cu prevederile art. 67. ARTICOLUL 28 Prestația va fi acordată sub forma unei plăți periodice, calculată după cum urmează: a) în cazul protejării unor categorii de salariați sau al unor categorii ale populației active, în conformitate cu prevederile art. 65 sau 66; b) în cazul protejării rezidenților cu resurse nedepășind o anumită limită prevăzută, în conformitate cu prevederile art. 67. ARTICOLUL 29 1. Prestația menționată la art. 28 trebuie să fie garantată în cadrul riscului social acoperit cel puțin: a) persoanei protejate care a îndeplinit înainte de producerea riscului social, în conformitate cu regulile prevăzute, un stagiu, constând fie în 30 de ani de cotizare sau de muncă, fie în 20 de ani de rezidență; sau b) în cazul în care, în principiu, toate persoanele active sunt protejate, acelei persoane protejate care a îndeplinit un stagiu prevăzut de cotizare și în numele căreia a fost plătit, în cursul vieții sale active, numărul mediu anual de contribuții prevăzut. 2. în cazul în care acordarea prestației menționate în alin. 1 al prezentului articol este subordonată îndeplinirii unei perioade minime de cotizare sau de muncă, se garantează o prestație diminuată, cel puțin: a) persoanei protejate care a îndeplinit înainte de producerea riscului social, în conformitate cu regulile prevăzute, un stagiu de 15 ani de cotizare sau de muncă; b) în cazul în care, în principiu, toate persoanele active sunt protejate, persoanei protejate care a efectuat un stagiu prevăzut de cotizare și în numele căreia s-a plătit, în cursul vieții sale active, jumătate din numărul mediu anual de cotizații prevăzut la alin. 1 lit. b). 3. Prevederile alin. 1 al prezentului articol sunt considerate a fi satisfăcute atunci când prestația calculată în conformitate cu partea a Xl-a, dar cu 10 unități mai puțin decât procentajul indicat în tabelul anexat la acea parte pentru beneficiarul-tip, este garantată cel puțin persoanei protejate care a îndeplinit, în conformitate cu reguli prevăzute, fie 10 ani de cotizare sau de muncă, fie 5 ani de rezidență. 4. O reducere proporțională a procentajului indicat în tabelul XI, anexă la partea a Xl-a, poate fi efectuată atunci când stagiul pentru prestația corespunzătoare procentajului redus este mai mare de 10 ani de cotizare sau de muncă, dar mai mic de 30 de ani de cotizare sau de muncă. Când stagiul respectiv depășește 15 ani, se va acorda o prestație redusă în conformitate cu alin. 2 al acestui articol. 5. Când prestația la care se referă alin. 1, 3 sau 4 din prezentul articol este condiționată de îndeplinirea unei perioade minime de cotizare sau de muncă, trebuie plătită o prestație diminuată, în condiții prevăzute, și unei persoane protejate care, datorită vârstei avute la data intrării în vigoare a acestei părți a Codului, nu a putut îndeplini condițiile alin. 2 al acestui articol, în cazul în care prestația conform alin. 1, 3 sau 4 din acest articol nu se acordă acestei persoane la o vârstă mai înaintată decât cea normală. ARTICOLUL 30 Prestațiile prevăzute la art. 28 și 29 trebuie acordate pe toată durata producerii riscului social. PARTEA a Vl-a Prestații în caz de accidente de muncă și boli profesionale ARTICOLUL 31 Fiecare parte contractantă pentru care prezenta parte a Codului este în vigoare trebuie să garanteze acordarea de prestații în caz de accidente de muncă sau boli profesionale persoanelor protejate, în conformitate cu articolele următoare ale prezentei părți. ARTICOLUL 32 Cu condiția ca starea respectivă să fie datorată unor accidente de muncă sau unor boli profesionale prevăzute ca urmare a angajării, riscurile sociale acoperite includ următoarele: a) stare de boală; b) incapacitate de muncă în urma unei stări de boală și care implică suspendarea câștigului, așa cum este definită de legislația națională; c) pierderea totală a capacității de câștig sau pierderea parțială a acesteia, peste o limită prevăzută, cu probabilitatea permanentizării acestei pierderi sau diminuării corespunzătoare a acestei capacități; și d) pierderea mijloacelor de existență de către văduvă sau copii, în urma decesului susținătorului familiei; pentru văduve, dreptul la prestație poate fi condiționat de prezumția din legislația națională, de incapacitate de a face față propriilor nevoi. ARTICOLUL 33 Persoanele protejate sunt categorii prevăzute de salariați, reprezentând în total cel puțin 50% din totalul salariaților, și, în cazul decesului susținătorului familiei, inclusiv soțiile și copiii acestora. ARTICOLUL 34 1. în cazul stării de boală, prestațiile includ îngrijirile medicale prevăzute în alin. 2 și 3 ale prezentului articol. 2. îngrijirile medicale includ: a) îngrijirile acordate de medicii generaliști și specialiști unor persoane spitalizate sau nu, inclusiv vizite la domiciliu; b) îngrijiri dentare; c) îngrijirile acordate de infirmiere, fie la domiciliu, fie în spitale, fie în alte instituții medicale; d) întreținerea în spitale, case de convalescență, sanatorii sau alte instituții medicale; e) furnituri dentare, farmaceutice, alte furnituri medicale sau chirurgicale, inclusiv protezele și întreținerea lor, precum și ochelari; 6 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 331/19.V.2009 f) îngrijiri acordate de un membru al unei profesiuni conexe celei medicale, recunoscută legal, sub supravegherea unui medic sau a unui dentist. 3. îngrijirile medicale acordate în conformitate cu alineatele precedente trebuie acordate pentru menținerea, refacerea sau ameliorarea sănătății persoanei protejate, precum și a capacității sale de a munci și de a face față nevoilor personale. ARTICOLUL 35 1. Departamentele guvernamentale sau instituțiile care administrează îngrijirile medicale trebuie să coopereze, atunci când este cazul, cu serviciile generale de reeducare profesională, pentru readaptarea persoanelor cu o capacitate diminuată la o muncă corespunzătoare. 2. Legislația națională poate autoriza departamentele sau instituțiile de mai sus să ia măsuri de reeducare profesională a persoanelor cu capacitate de muncă diminuată. ARTICOLUL 36 1. în ceea ce privește incapacitatea de muncă sau pierderea totală a capacității de câștig când este probabilă permanentizarea ei sau diminuarea corespunzătoare a integrității fizice sau decesul susținătorului familiei, prestația va fi o plată periodică calculată în conformitate cu prevederile art. 65 sau 66. 2. în cazul pierderii parțiale a capacității de câștig, când este probabilă permanentizarea ei, sau în cazul diminuării corespunzătoare a integrității fizice, prestația, când este cuvenită, va consta într-o plată periodică fixată ca proporție convenabilă din cea prevăzută pentru pierderea totală a capacității de câștig sau diminuarea corespunzătoare a integrității fizice. 3. Plățile periodice vor putea fi convertite într-o sumă forfetară: a) fie când gradul de incapacitate este minim; b) fie când se poate furniza autorităților competente o garanție a unei folosiri judicioase a acesteia. ARTICOLUL 37 Prestațiile menționate la art. 34 și 36 trebuie garantate, în cadrul riscului social acoperit, cel puțin persoanelor protejate care au fost angajate ca salariați pe teritoriul statului părții contractante, în momentul accidentului sau în momentul în care a fost contactată boala, iar dacă este vorba de plăți periodice rezultând din decesul susținătorului familiei, văduvei și copiilor acestuia din urmă. ARTICOLUL 38 Prestațiile menționate la art. 34 și 36 trebuie să fie acordate pe toată durata riscului social; totuși, în cazul incapacității de muncă este posibilă neacordarea prestației pentru primele 3 zile, în fiecare caz de suspendare a câștigului. PARTEA a Vll-a Prestații familiale ARTICOLUL 39 Fiecare parte contractantă, pentru care prezenta parte a Codului este în vigoare, trebuie să garanteze acordarea prestațiilor familiale persoanelor protejate, în conformitate cu articolele următoare ale prezentei părți. ARTICOLUL 40 Riscul social acoperit este responsabilitatea pentru întreținerea copiilor. ARTICOLUL 41 Persoanele protejate sunt, în ceea ce privește plățile periodice prevăzute la art. 42: a) fie categorii prevăzute de salariați, reprezentând în total cel puțin 50% din totalul salariaților; b) fie categorii prevăzute ale’populației active, reprezentând în total cel puțin 20% din totalul rezidenților. ARTICOLUL 42 Prestațiile trebuie să includă: a) fie o plată periodică acordată oricărei persoane protejate care a efectuat stagiul prevăzut; b) fie hrană, îmbrăcăminte, locuință, sejur de vacanță și asistență menajeră furnizată copiilor sau pentru copii; c) fie o combinație a prestațiilor menționate la lit. a) și b) ale acestui articol. ARTICOLUL 43 Prestațiile menționate la art. 42 trebuie să fie garantate cel puțin unei’ persoane protejate care a efectuat, în cadrul unei perioade prevăzute, un stagiu care poate consta fie într-o lună de cotizare sau de muncă, fie în 6 luni de rezidență, după cum este prevăzut. ARTICOLUL 44 Valoarea totală a prestațiilor acordate în conformitate cu art. 42 persoanelor protejate va trebui să reprezinte 1,5% din salariul unui muncitor adult necalificat de sex masculin, stabilit în conformitate cu regulile prevăzute la art. 66, înmulțit cu numărul total de copii ai tuturor rezidenților. ARTICOLUL 45 în cazul în care prestațiile constau într-o plată periodică, ele trebuie acordate pe toată durata producerii riscului social. PARTEA a Vlll-a Prestații de maternitate ARTICOLUL 46 Fiecare parte contractantă pentru care prezenta parte a Codului este în vigoare trebuie să garanteze acordarea prestațiilor de maternitate persoanelor protejate, în conformitate cu articolele următoare ale prezentei părți. ARTICOLUL 47 Riscul social acoperit include sarcina, nașterea și urmările lor și suspendarea câștigului care rezultă din acestea, așa cum este definit de legislația națională. ARTICOLUL 48 Persoanele protejate sunt: a) fie toate femeile aparținând unor categorii prevăzute de salariați, reprezentând în total cel puțin 50% din totalul salariaților, iar în ceea ce privește prestațiile medicale în caz de maternitate și soțiile salariaților incluși în această categorie; b) fie toate femeile aparținând unor categorii prevăzute de populație activă, reprezentând în total cel puțin 20% din totalul rezidenților, iar în ceea ce privește prestațiile medicale în caz de maternitate și soțiile persoanelor incluse în această categorie. ARTICOLUL 49 1. în ceea ce privește sarcina, nașterea și urmările lor, prestațiile medicale de maternitate trebuie să includă îngrijirile medicale menționate la alin. 2 și 3 ale prezentului articol. 2. îngrijirile medicale trebuie să includă cel puțin: a) îngrijiri prenatale, îngrijiri în timpul nașterii și îngrijiri postnatale, acordate fie de un medic, fie de o moașă calificată; Și b) spitalizare, când este necesar. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 331/19.V.2009 7 3. îngrijirile medicale menționate la alin. 2 al prezentului articol vizează păstrarea, restabilirea sau ameliorarea sănătății femeii protejate, precum și a capacității sale de a munci și de a face față nevoilor sale personale. 4. Departamentele guvernamentale sau instituțiile care acordă prestațiile medicale în caz de maternitate trebuie să încurajeze femeile protejate prin toate mijloacele adecvate, pentru ca acestea să recurgă la serviciile generale de sănătate puse la dispoziția lor de autoritățile publice sau de alte organisme recunoscute de autoritățile publice. ARTICOLUL 50 în ceea ce privește suspendarea câștigului ca urmare a sarcinii, nașterii și a urmărilor lor, prestația va fi acordată sub forma unei plăți periodice, calculată în conformitate cu prevederile art. 65 sau 66. Cuantumul plății periodice poate varia pe durata producerii riscului social, cu condiția ca suma medie să fie conformă prevederilor sus-menționate. ARTICOLUL 51 în cazul riscului social acoperit, prestațiile menționate la art. 49 și 50 trebuie să fie garantate pe perioada riscului social acoperit cel puțin femeilor aparținând categoriilor protejate care au îndeplinit un stagiu considerat necesar pentru a se evita abuzurile; prestațiile menționate la art. 49 trebuie, de asemenea, să fie garantate soțiilor persoanelor aparținând acestor categorii protejate, în cazul în care acestea au îndeplinit stagiul prevăzut. ARTICOLUL 52 Prestațiile menționate la art. 49 și 50 trebuie să fie acordate pe toată perioada producerii riscului social acoperit; totuși, plățile periodice pot fi limitate la 12 săptămâni, cu condiția ca legislația națională să nu impună sau să nu autorizeze o perioadă prelungită de absență de la locul de muncă, caz în care plățile nu pot fi limitate la o perioadă mai scurtă decât acea perioadă prelungită. PARTEA a IX-a Prestații de invaliditate ARTICOLUL 53 Fiecare parte contractantă pentru care prezenta parte a Codului este în vigoare trebuie să garanteze atribuirea prestațiilor de invaliditate persoanelor protejate, în conformitate cu articolele următoare ale prezentei părți. ARTICOLUL 54 Riscul social acoperit include capacitatea de a desfășura o activitate profesională de un grad prevăzut, atunci când este probabilă fie permanentizarea, fie menținerea ei după încetarea indemnizației de boală. ARTICOLUL 55 Persoanele protejate sunt: a) fie categorii prevăzute de salariați, reprezentând în total cel puțin 50% din totalul salariaților; b) fie categorii prevăzute ale populației active, reprezentând în total 20% din totalul rezidenților; c) fie toți rezidenții ale căror resurse pe durata producerii riscului social nu depășesc limitele prevăzute în conformitate cu prevederile art. 67. ARTICOLUL 56 Prestația se va face sub forma unei plăți periodice calculate după cum urmează: a) în cazul protejării unor categorii de salariați sau a unor categorii ale populației active, în conformitate cu prevederile art. 65 sau ale art. 66; b) în cazul protejării rezidenților ale căror resurse pe durata producerii riscului social nu depășesc limitele prevăzute, în conformitate cu prevederile art. 67. ARTICOLUL 57 1. în cazul riscului social acoperit, prestația menționată la art. 56 trebuie să fie asigurată, cel puțin: a) persoanei protejate care a îndeplinit înainte de producerea riscului social, potrivit regulilor prevăzute, un stagiu fie de 15 ani de cotizare sau de muncă, fie de 10 ani de rezidență; b) în cazul în care în principiu toate persoanele active sunt protejate, persoanei care a îndeplinit un stagiu de cotizare de 3 ani și în numele căreia s-au plătit, în cursul perioadei sale active, cotizații al căror număr mediu anual se ridică la cifra prevăzută. 2. Ătunci când acordarea prestației menționate la alin. 1 al prezentului articol este condiționată de îndeplinirea unei perioade minime de cotizare sau de muncă, trebuie garantată o prestație redusă, cel puțin: a) persoanei protejate care a îndeplinit înainte de producerea riscului social, conform regulilor prevăzute, un stagiu de 5 ani de cotizare sau de muncă; b) în cazul în care, în principiu, toate persoanele active sunt protejate, persoanei care a îndeplinit un stagiu de 3 ani de cotizare și în numele căreia s-a depus, în cursul perioadei sale active, jumătate din numărul mediu anual de cotizații prevăzute la care se referă lit. b) a alin. 1 al prezentului articol. 3. Prevederile alin. 1 al prezentului articol sunt considerate satisfăcute atunci când prestația calculată conform părții XI, dar cu un procentaj mai mic cu 10 unități decât cel indicat în tabelele anexate la această parte, pentru beneficiarul-tip este garantată, cel puțin persoanei care a îndeplinit, în conformitate cu regulile prevăzute, 5 ani de cotizare, de muncă sau de rezidență. 4. O reducere proporțională a procentajului indicat în tabelul anexat părții XI poate fi realizată atunci când stagiul care corespunde procentajului redus depășește 5 ani de cotizare sau de muncă, dar nu este mai mic de 15 ani de cotizare sau de muncă. O prestație redusă va fi acordată în conformitate cu alin. 2 al prezentului articol. ARTICOLUL 58 Prestațiile menționate la art. 56 și 57 trebuie să fie acordate pe toată durata producerii riscului social sau până la înlocuirea lor cu prestația de bătrânețe. PARTEA a X-a Prestații pentru urmași ARTICOLUL 59 Fiecare parte contractantă pentru care prezenta parte a Codului este în vigoare trebuie să garanteze persoanelor protejate acordarea de prestații urmașilor acestora, în conformitate cu articolele următoare ale prezentei părți. ARTICOLUL 60 1. Riscul social acoperit trebuie să includă pierderea mijloacelor de existență, suferită de către văduvă sau de copii în urma decesului susținătorului familiei; în cazul văduvei, dreptul la prestație poate fi subordonat prezumției din legislația națională, conform căreia ea nu este capabilă să facă față nevoilor sale proprii. 2. Legislația națională poate suspenda prestația dacă persoana îndreptățită exercită anumite activități remunerate prevăzute sau poate reduce prestațiile contributive atunci când câștigul beneficiarului depășește o sumă prevăzută și prestațiile noncontributive, atunci când câștigul beneficiarului ori celelalte resurse ale sale sau ambele împreună depășesc o sumă prevăzută. 8 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 331/19.V.2009 ARTICOLUL 61 Persoanele protejate sunt: a) fie soțiile și copiii susținătorilor de familie, aparținând categoriilor prevăzute de salariați, reprezentând în total cel puțin 50% din totalul salariaților; b) fie soțiile și copiii susținătorilor de familie, aparținând categoriilor prevăzute ale populației active, reprezentând în total cel puțin 20% din totalul rezidenților; c) fie, în cazul rezidenților, văduvele și copiii care și-au pierdut susținătorul de familie și ale căror resurse pe durata producerii riscului social nu depășesc limitele prevăzute în conformitate cu prevederile art. 67. ARTICOLUL 62 Prestația se va acorda sub forma unei plăți periodice, calculată după cum urmează: a) conform prevederilor fie ale art. 65, fie ale art. 66, în cazul protejării soțiilor și copiilor susținătorilor de familie din categoriile de salariați sau din categoriile populației active; b) conform prevederilor art. 67, în cazul protejării văduvelor și copiilor rezidenți și ale căror resurse pe durata riscului social nu depășesc anumite limite prevăzute. ARTICOLUL 63 1. în cazul riscului social acoperit, prestația de urmaș menționată în art. 62 trebuie garantată cel puțin: a) persoanei protejate al cărei susținător de familie a îndeplinit, conform regulilor prevăzute, un stagiu constând fie în 15 ani de cotizare sau de muncă, fie în 10 ani de rezidență; b) în cazul protejării, în principiu, a soțiilor și copiilor tuturor persoanelor active din punct de vedere economic, persoanei protejate al cărei susținător de familie a îndeplinit un stagiu de cotizare de 3 ani și în numele căruia a fost depus, în cursul perioadei sale active, un număr mediu anual de cotizații care se ridică la cifra prevăzută. 2. în cazul în care acordarea prestației menționate la alin. 1 al acestui articol este condiționată de îndeplinirea unei perioade minime de cotizare sau de muncă, o prestație redusă trebuie garantată cel puțin: a) persoanei protejate al cărei susținător de familie a îndeplinit, conform regulilor prevăzute, un stagiu de 5 ani de cotizare sau de muncă; b) în cazul protejării, în principiu, a soțiilor și copiilor tuturor persoanelor active, persoanei protejate al cărei susținător de familie a îndeplinit un stagiu de 3 ani de cotizare și cu condiția ca în numele susținătorului de familie să se fi plătit, în cursul perioadei sale active, jumătate din numărul mediu anual de cotizații prevăzute, la care se referă lit. b) a alin. 1 al prezentului articol. 3. Prevederile alin. 1 al prezentului articol sunt considerate îndeplinite atunci când prestația calculată conform părții XI, dar cu un procentaj de 10 unități mai mic decât cel indicat în tabelul anexat la această parte pentru beneficiarul-tip, este garantată cel puțin persoanei protejate al cărei susținător de familie a îndeplinit, conform regulilor prevăzute, 5 ani de cotizare, de muncă sau de rezidență. 4. O reducere proporțională a procentajului indicat în tabelul anexat părții XI poate fi realizată atunci când stagiul pentru prestație care corespunde procentajului redus depășește 5 ani de cotizare sau de muncă, dar este mai mic de 15 ani de cotizare sau de muncă. O prestație redusă va fi acordată conform alin. 2 al prezentului articol. 5. Pentru ca văduva fără copii, căreia i se aplică prezumția de incapacitate de a face față propriilor necesități, să poată avea dreptul la prestație de urmaș, poate fi prevăzută o durată minimă a căsătoriei. ARTICOLUL 64 Prestațiile menționate la art. 62 și 63 trebuie acordate pe toată durata producerii riscului social. PARTEA a Xl-a Calculul plăților periodice ARTICOLUL 65 1. în cazul plăților periodice cărora li se aplică prezentul articol, cuantumul prestației, majorată cu suma alocațiilor familiale vărsate pe durata riscului social, trebuie să fie cel puțin egal, în cazul beneficiarului-tip vizat în tabelul-anexă la prezenta parte, cu procentajul indicat în acest tabel, în raport cu totalul din câștigul anterior al beneficiarului sau susținătorului de familie și cu suma alocațiilor familiale acordate unei persoane protejate având aceleași îndatoriri de familie ca și beneficiarul-tip. 2. Câștigul anterior al beneficiarului sau al susținătorului de familie va fi calculat conform unor reguli prevăzute și în cazul repartizării persoanelor protejate sau a susținătorilor de familie pe clase de câștig, câștigul anterior va putea fi calculat după câștigul de bază din clasa la care au aparținut. 3. Se poate prevedea un cuantum maxim al prestației sau al câștigului care este luat în considerare la calcularea prestației, cu condiția ca acest cuantum maxim să fie fixat astfel încât să fie îndeplinite prevederile alin. 1 al prezentului articol, atunci când câștigul anterior al beneficiarului sau al susținătorului de familie este mai mic sau egal cu salariul unui muncitor de sex masculin calificat. 4. Câștigul anterior al beneficiarului sau susținătorului de familie, salariul unui muncitor calificat de sex masculin, prestația și alocațiile familiale vor fi calculate pentru aceeași perioadă de timp. 5. Pentru ceilalți beneficiari, prestația va fi stabilită în așa fel încât să fie într-un raport rezonabil cu cea a beneficiarului tip. 6. în vederea aplicării acestui articol, un muncitor calificat de sex masculin va fi: a) fie un ajustor sau un turnător din industria mecanică, alta decât cea a mașinilor electrice; b) fie un muncitor calificat tip definit în conformitate cu alin. 7 al acestui articol; c) fie o persoană al cărei câștig este egal cu 125% din câștigul mediu al tuturor persoanelor protejate. 7. Muncitorul calificat tip menționat la lit. b) al alineatului precedent al acestui articol va fi o persoană aleasă din grupul cu cel mai mare număr de persoane de sex masculin protejate, pentru cazurile avute în vedere, sau de susținători de familie, din ramura care cuprinde cel mai mare număr de persoane protejate sau de susținători de familie; în acest scop va fi folosită clasificarea internațională-tip, pe tip de industrie, a tuturor ramurilor de activitate economică, adoptată de Consiliul Economic și Social al Organizației Națiunilor Unite la cea de-a șaptea sesiune a sa, din 27 august 1948, și care este reprodusă în anexa nr. 1 la prezentul cod, ținând seama de orice modificare care i s-ar aduce. 8. Atunci când prestațiile diferă de la o regiune la alta, un muncitor calificat de sex masculin va putea fi ales în fiecare din regiuni, în conformitate cu prevederile alin. 6 și 7 ale prezentului articol. 9. Salariul muncitorului calificat de sex masculin ales în conformitate cu alin. 6 lit. a) și b) ale acestui articol va fi stabilit pe baza salariului cuvenit pentru un număr normal de ore de muncă, fixat fie prin convenții colective, fie, dacă este cazul, prin legislația națională sau în baza ei, fie prin cutumă, inclusiv compensațiile pentru creșterea prețurilor, dacă este cazul; atunci când salariile astfel determinate diferă de la o regiune la alta și când alin. 8 al acestui articol nu este aplicat, va fi luat în considerare salariul mediu. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 331/19.V.2009 9 10. Cuantumul plăților periodice în curs, acordate pentru prestațiile de bătrânețe, accidente de muncă și boli profesionale (cu excepția acelora care acoperă incapacitatea de muncă), pentru invaliditate și în urma decesului susținătorului de familie va fi revizuit în urma modificărilor evidente ale nivelului general al câștigurilor care, la rândul lor, rezultă în urma modificărilor evidente ale costului vieții. ARTICOLUL 66 1. în cazul plăților periodice cărora li se aplică prezentul articol, cuantumul prestației, majorată cu suma alocațiilor familiale acordate pe durata producerii riscului social, trebuie să fie cel puțin egal, în cazul beneficiarului-tip vizat în tabelul-anexă la prezenta parte, cu procentajul indicat în acest tabel, în raport cu totalul salariului muncitorului necalificat de sex masculin și cu cuantumul alocațiilor familiale acordate unei persoane protejate, având aceleași responsabilități familiale ca și beneficiarul-tip. 2. Salariul muncitorului necalificat de sex masculin, prestația și alocațiile familiale vor fi calculate pentru aceeași perioadă de timp. 3. Pentru ceilalți beneficiari, prestația va fi stabilită în așa fel încât să fie într-un raport rezonabil cu cea a beneficiarului-tip. 4. în vederea aplicării acestui articol, un muncitor calificat de sex masculin va fi: a) fie un muncitor necalificat tip, în industria mecanică, alta decât industria electromecanică; b) fie un muncitor necalificat tip, ales conform prevederilor alineatului următor. 5. Muncitorul necalificat tip menționat în alin. 4 lit. b) al acestui articol va fi ales din grupul care are cel mai mare număr de persoane de sex masculin protejate împotriva riscului social considerat sau de susținători de familie ai persoanelor protejate, în ramura care cuprinde ea însăși cel mai mare număr de persoane protejate sau de susținători de familie; în acest scop va fi folosită clasificarea internațională-tip, pe tip de industrie, a tuturor ramurilor de activitate economică, adoptată de Consiliul Economic și Social al Organizației Națiunilor Unite la cea de-a șaptea sesiune a sa, din 27 august 1948, și care este reprodusă în anexa la prezentul cod, ținând seama de orice modificare care i s-ar aduce. 6. Atunci când prestațiile diferă de la o regiune la alta, un muncitor adult necalificat de sex masculin va fi ales în fiecare regiune, în conformitate cu prevederile alin. 4 și 5 ale prezentului articol. 7. Salariul muncitorului adult necalificat de sex masculin va fi stabilit pe baza salariului cuvenit pentru un număr normal de ore de muncă, fixat fie prin convenții colective, fie, dacă este cazul, prin legislația națională sau în baza ei, fie prin cutumă, inclusiv compensațiile pentru creșterea prețurilor, dacă este cazul; atunci când salariile astfel stabilite diferă de la o regiune la alta și când alin. 6 al acestui articol nu se aplică, va fi luat în considerare salariul mediu. 8. Cuantumul plăților periodice în curs, acordate pentru prestațiile de bătrânețe, accidente de muncă și boli profesionale (cu excepția celor care acoperă incapacitatea de muncă), pentru invaliditate și în urma decesului susținătorului de familie, va fi revizuit în urma modificărilor evidente ale nivelului general al câștigurilor care, la rândul lor, rezultă în urma modificărilor evidente ale costului vieții. ARTICOLUL 67 în cazul oricărei plăți periodice căreia i se aplică prezentul articol: a) cuantumul prestației trebuie stabilit conform nivelului prevăzut sau conform unui nivel fixat de autoritățile publice competente, conform regulilor prevăzute; b) cuantumul prestației nu poate fi redus decât în măsura în care celelalte resurse ale familiei beneficiarului depășesc suma substanțială prevăzută sau fixată de autoritățile publice competente, conform regulilor prevăzute; c) totalul prestației și al celorlalte resurse după deducerea sumelor la care se face referire la lit. b) a acestui articol trebuie să fie suficient pentru a asigura familiei beneficiarului condiții de viață decente și convenabile și nu trebuie să fie inferior cuantumului prestației calculat conform prevederilor art. 66; d) prevederile lit. c) a acestui articol se consideră a fi satisfăcute dacă totalul cuantumurilor prestațiilor plătite în baza prevederilor părții respective depășește cu cel puțin 30% cuantumul total al prestațiilor care ar fi obținute dacă s-ar aplica prevederile art. 66 și prevederile: (i) art. 15 lit. b), pentru partea III; (ii) art. 27 lit. b), pentru partea V; (iii) art. 55 lit. b), pentru partea IX; (iv) art. 61 lit. b), pentru partea X. Tabel (anexă la partea a Xl-a) Plățile periodice către beneficiarul-tip Partea Riscul social Beneficiarul-tip Procent III Boală Bărbat cu soție și 2 copii 45 IV Șomaj Bărbat cu soție și 2 copii 45 V Bătrânețe Bărbat cu soție de vârsta pensionării 40 Accidente de muncă și boli profesionale: VI --- incapacitate de muncă Bărbat cu soție și 2 copii 50 --- pierdere totală a capacității de câștig Bărbat cu soție și 2 copii 50 --- urmași Văduvă cu 2 copii 40 VII Maternitate Femeie 45 IX Invaliditate Bărbat cu soție și 2 copii 40 X Urmaș Văduvă cu 2 copii 40 10 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 331/19.V.2009 PARTEA a Xll-a Dispoziții comune ARTICOLUL 68 O prestație la care o persoană protejată ar fi avut dreptul prin aplicarea uneia dintre părțile de la II la X ale prezentului cod poate fi suspendată printr-o măsură care poate fi prevăzută: a) atât timp cât persoana interesată nu se află pe teritoriul părții contractante; b) atât timp cât persoana interesată este întreținută din fonduri publice sau pe cheltuiala unei instituții sau a unui serviciu de securitate socială; totuși, o parte a prestației trebuie acordată persoanelor care se află în întreținerea beneficiarului; c) atât timp cât persoana interesată primește o altă prestație în bani de securitate socială, în afara prestației familiale, și în perioada în care primește indemnizație pentru același risc social, de la o terță sursă, cu condiția ca partea prestației care este suspendată să nu depășească cealaltă prestație sau indemnizația provenită de la terța sursă; d) atunci când persoana interesată a încercat să obțină o prestație în mod fraudulos; e) când riscul social a fost provocat în urma unei infracțiuni sau a unui delict comis de persoana interesată; f) atunci când riscul social a fost provocat în mod intenționat de către persoana interesată; g) în cazurile în care persoana interesată neglijează utilizarea serviciilor medicale sau a serviciilor de readaptare care îi stau la dispoziție sau nu respectă regulile prevăzute privind verificarea existenței riscului social sau conduita beneficiarilor de prestații; h) în cazul prestației de șomaj, atunci când persoana interesată neglijează utilizarea serviciilor de plasare pe care le are la dispoziție; i) în ceea ce privește prestația de șomaj, atunci când persoana interesată și-a pierdut locul de muncă datorită încetării lucrului în urma unui conflict profesional sau când a părăsit în mod voluntar locul de muncă fără a avea motive legitime; j) în ceea ce privește prestația de urmaș, atât timp cât văduva trăiește în concubinaj. ARTICOLUL 69 1. Orice solicitant trebuie să aibă dreptul de a face apel în caz de refuz al prestației sau de a contesta calitatea ori cantitatea acesteia. 2. în cazul în care, în aplicarea prezentului cod, administrarea îngrijirilor medicale este încredințată unui departament guvernamental răspunzător în fața Parlamentului, dreptul de apel prevăzut la alin. 1 al prezentului articol poate fi înlocuit prin dreptul de a obține examinarea de către autoritatea competentă a oricărei re'clamații vizând refuzul îngrijirilor medicale sau calitatea îngrijirilor medicale primite. 3. în cazul în care cererile sunt înaintate tribunalelor special destinate problemelor securității sociale și în cadrul cărora persoanele protejate sunt reprezentate, există posibilitatea neacordării dreptului de apel. ARTICOLUL 70 1. Costul prestațiilor acordate conform prezentului cod și cheltuielile de administrare a acestor prestații trebuie să fie finanțate în mod colectiv, prin cotizații și impozite sau prin ambele modalități, astfel încât să se evite ca persoanele cu resurse reduse să suporte o contribuție prea mare și care să țină cont de situația economică a părții contractante și a categoriilor de persoane protejate. 2. Totalul cotizațiilor de asigurare care intră în obligația salariaților protejați hu trebuie să depășească 50% din totalul resurselor alocate protecției salariaților, soțiilor și copiilor lor. Pentru a stabili dacă această condiție este îndeplinită, toate prestațiile acordate de o parte contractantă care aplică prezentul cod vor putea fi considerate împreună, cu excepția prestațiilor familiale și a prestațiilor în caz de accidente de muncă și de boli profesionale, dacă acestea din urmă sunt acordate de o ramură specială. 3. Partea contractantă trebuie să își asume o răspundere generală în ceea ce privește acordarea prestațiilor în aplicarea prezentului cod și trebuie să ia toate măsurile necesare în vederea atingerii acestui scop; ea trebuie, dacă este cazul, să se asigure că studiile și calculele actuariale necesare, referitoare la echilibrul financiar, sunt stabilite periodic și, în orice caz, anterior modificării prestațiilor, a procentului cotizațiilor de asigurări sau impozitelor afectate acoperirii riscului social respectiv. ARTICOLUL 71 1. în cazul în care administrarea nu este asigurată de un departament guvernamental care răspunde în fața Parlamentului, reprezentanții persoanelor protejate trebuie să participe la administrare sau să fie asociați cu putere consultativă, în condiții prevăzute; de asemenea, legislația națională poate prevedea participarea reprezentanților patronilor și ai autorităților publice. 2. Partea contractantă trebuie să își asume responsabilitatea generală pentru buna administrare a instituțiilor și serviciilor care conlucrează în vederea aplicării prezentului cod. PARTEA a XII l-a Prevederi diverse ARTICOLUL 72 Prezentul cod nu se va aplica: a) riscurilor sociale survenite înainte de intrarea în vigoare a părții corespunzătoare a Codului pentru partea contractantă interesată; b) prestațiilor acordate pentru riscurile sociale survenite după intrarea în vigoare a părții corespunzătoare a Codului pentru partea contractantă respectivă, în măsura în care drepturile la aceste prestații provin din perioade anterioare datei intrării în vigoare menționate mai sus. ARTICOLUL 73 Părțile contractante vor depune eforturi pentru a reglementa printr-un instrument special problemele privind securitatea socială a străinilor și migranților, în special în ceea ce privește egalitatea de tratament cu cetățenii proprii și menținerea drepturilor dobândite și a celor în curs de dobândire. ARTICOLUL 74 1. Fiecare parte contractantă va prezenta secretarului general un raport anual cu privire la aplicarea prezentului cod. Acest raport va conține: a) informații complete referitoare la legislația care conferă efecte prevederilor Codului, menționate la ratificare; și b) dovada că partea contractantă a îndeplinit cerințele statistice formulate la: (i) art. 9 lit. a), b) sau c); art. 15 lit. a) sau b); art. 21 lit. a); art. 27 lit. a) sau b); art. 33; art. 41 lit. a) sau b); art. 48 lit. a) sau b); art. 55 lit. a) sau b); art. 61 lit.a) sau b), referitoare la numărul persoanelor protejate; (ii) art. 44, 65, 66 sau 67 referitoare la cuantumul prestațiilor; (iii) art. 24 alin. 2 referitor la durata prestațiilor de șomaj; (iv) art. 70 alin. 2 referitor la proporția resurselor financiare care provin din cotizațiile de asigurări ale salariaților protejați. Aceste dovezi trebuie să fie furnizate, pe cât posibil, în modalitatea și ordinea sugerate de Comitetul de Miniștri. 2. Orice parte contractantă va furniza secretarului general, în cazul în care acesta o cere, informații suplimentare referitoare la modul în care au fost aplicate prevederile Codului menționate la ratificare. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 331/19.V.2009 11 3. Comitetul de Miniștri poate autoriza secretarul general să transmită Adunării consultative copii ale raportului și informații suplimentare prezentate în aplicarea alin. 1 și 2 ale acestui articol. 4. Secretarul general va transmite directorului general al Biroului Internațional al Muncii raportul și informațiile suplimentare prezentate conform alin. 1 și 2 ale acestui articol și va solicita ca acesta să consulte organismul corespunzător al Organizației Internaționale a Muncii în această privință și să transmită secretarului general concluziile acestui organism. 5. Acest raport și informații suplimentare, precum și concluziile organismului Organizației Internaționale a Muncii la care face referire alin. 4 al acestui articol vor fi examinate de Comitet, care va prezenta Comitetului de Miniștri un raport conținând concluziile sale. ARTICOLUL 75 1. După consultarea Adunării consultative, dacă se consideră necesar, Comitetul de Miniștri decide cu o majoritate de două treimi, conform art. 20 alin, d al Statutului Consiliului Europei, dacă fiecare parte contractantă se conformează obligațiilor Codului pe care le-a acceptat. 2. Dacă Comitetul de Miniștri consideră că o parte contractantă nu îndeplinește obligațiile pe care și le-a asumat în baza prezentului cod, va invita respectiva parte contractantă să ia măsurile pe care Comitetul de Miniștri le consideră necesare pentru a asigura această îndeplinire. ARTICOLUL 76 Fiecare parte contractantă va prezenta la fiecare 2 ani secretarului general un raport asupra stadiului legislației sale și al aplicării acesteia, referitor la prevederile fiecăreia dintre părțile II — X ale Codului, care nu au fost specificate la ratificare în conformitate cu art. 3 sau într-o notificare ulterioară, în conformitate cu art. 4. PARTEA a XlV-a Prevederi finale ARTICOLUL 77 1. Prezentul cod va fi deschis semnării statelor membre ale Consiliului Europei. Acesta va fi supus ratificării. Instrumentele de ratificare vor fi depuse pe lângă secretarul general, în cazul în care Comitetul de Miniștri a emis anterior o decizie afirmativă în acest sens, în conformitate cu art. 78 alin. 4. 2. Prezentul cod va intra în vigoare la un an de la data depunerii celui de-al treilea instrument de ratificare. 3. în ceea ce privește ratificarea ulterioară de către o parte semnatară, prezentul cod va intra în vigoare la un an de la data depunerii instrumentului de ratificare. ARTICOLUL 78 1. Orice stat semnatar care dorește să se prevaleze de prevederile art. 2 alin. 2, înainte de ratificare, va prezenta secretarului general un raport care să arate în ce măsură sistemul său de securitate socială este în conformitate cu prevederile Codului. Acest raport va include o declarație referitoare la: a) legislația existentă în materie; și b) dovada că statul semnatar a îndeplinirii cerințele statistice formulate în: (i) art. 9 lit. a), b) sau c); art. 15 lit. a) sau b); art. 21 lit. a); art. 27 lit. a) sau b); art. 33; art. 41 lit. a) sau b); art. 48 lit. a) sau b); art. 55 lit. a) sau b); art. 61 lit. a) sau b), referitoare la numărul persoanelor protejate; (ii) art. 44, 65, 66 sau 67 referitoare la cuantumul prestațiilor; (iii) art. 24 alin. 2 referitor la durata prestațiilor de șomaj; (iv) art. 70 alin. 2 referitor la proporția resurselor financiare care provin din cotizațiile de asigurări ale salariaților protejați; și c) toate elementele pe care statul semnatar dorește să le ia în considerare, în baza art. 2 alin. 2 sau 3. Aceste dovezi trebuie să fie furnizate, pe cât posibil, în modalitatea și ordinea sugerate de Comitetul de Miniștri. 2. Orice stat semnatar va furniza secretarului general, la cererea acestuia, informații suplimentare referitoare la conformitatea sistemului de securitate socială cu prevederile prezentului cod. 3. Acest raport și informațiile suplimentare vor fi examinate de Comitet, ținând seama de prevederile art. 2 alin. 3. Comitetul va prezenta Comitetului de Miniștri un raport conținând concluziile sale. 4. Comitetul de Miniștri se va pronunța cu o majoritate de două treimi în conformitate cu art. 20 alin, d) al Statutului Consiliului Europei, dacă sistemul de securitate socială al respectivului stat semnatar este conform prevederilor prezentului cod. 5. Dacă Comitetul de Miniștri decide că sistemul de securitate socială nu este conform cu prevederile codului, va informa statul semnatar și va putea face recomandări referitoare la modalitatea în care poate fi realizată această conformitate. ARTICOLUL 79 1. După intrarea în vigoare a prezentului cod, Comitetul de Miniștri poate invita orice stat care nu este membru al Consiliului Europei să adere la Cod. Această aderare se va face în aceleași condiții și urmând aceeași procedură de ratificare prevăzută de prezentul cod. 2. Aderarea unui stat la Cod se face prin depunerea instrumentelor de aderare pe lângă secretarul general. Codul va intra în vigoare pentru orice stat care aderă la un an de la depunerea instrumentului de aderare. 3. Obligațiile și drepturile unui stat care aderă vor fi aceleași ca și cele prevăzute de prezentul cod pentru un stat semnatar care l-a ratificat. ARTICOLUL 80 1. Codul se va aplica pe teritoriul metropolitan al fiecărei părți contractante. Fiecare parte contractantă poate, la momentul semnării sau depunerii instrumentelor de ratificare sau aderare, să specifice, printr-o declarație adresată secretarului general, teritoriul care va fi considerat în acest scop ca teritoriu metropolitan. 2. Fiecare parte contractantă care ratifică sau aderă la Cod, în momentul depunerii instrumentelor de ratificare sau aderare, sau la orice moment ulterior, va notifica secretarului general dacă prezentul cod, în totalitate sau în parte și sub rezerva modificărilor specificate în notificare, este extins unei părți a teritoriului metropolitan care nu a fost specificată conform alin. 1 al prezentului articol sau oricăror altor teritorii pentru care asigură relațiile internaționale. Modificările specificate în această notificare pot fi anulate sau amendate printr-o notificare ulterioară. 3. în perioadele în care poate denunța Codul în conformitate cu prevederile art. 81, orice parte contractantă poate notifica secretarului general că prezentul cod încetează să se aplice oricărei părți a teritoriului său metropolitan sau oricăror alte teritorii unde a aplicat Codul în conformitate cu prevederile alin. 2 al acestui articol. ARTICOLUL 81 Orice parte contractantă poate denunța prezentul cod sau una ori mai multe dintre părțile II — X numai la expirarea unei perioade de 5 ani de la data intrării în vigoare a Codului pentru respectiva parte contractantă sau la expirarea oricărei perioade ulterioare de 5 ani și, în toate cazurile, cu un preaviz de un an, notificat secretarului general. O asemenea denunțare nu va 12 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 331/19.V.2009 afecta valabilitatea Codului pentru alte părți contractante, sub (ii) rezerva ca numărul statelor pentru care Codul este în vigoare să nu fie mai mic de 3. ARTICOLUL 82 Secretarul general va notifica statelor membre ale Consiliului Europei, guvernului oricărui stat care a aderat și directorului 0v) general al Biroului Internațional al Muncii: (i) data intrării în vigoare a Codului și numele tuturor statelor care l-au ratificat; Anexa depunerea oricărui instrument de aderare în conformitate cu art. 79 și orice notificare ce este primită odată cu acesta; orice notificare primită în conformitate cu art. 4 și 80; sau orice notificare primită în conformitate cu art. 81. ARTICOLUL 83 la prezentul cod este parte integrantă a acestuia. Drept care subsemnații, legal autorizați în acest scop, am semnat prezentul cod. întocmit la Strasbourg, la 16 aprilie 1964, în limbile franceză și engleză, ambele texte având aceeași valabilitate, într-un singur exemplar, care va fi depus în arhivele Consiliului Europei, și din care secretarul general va trimite câte o copie certificată fiecărui stat semnatar sau care a aderat la Cod și directorului general al Biroului Internațional al Muncii. ANEXĂ ARTICOLUL 68 Se înțelege că art. 68 din cod urmează să fie interpretat în conformitate cu legislația națională a fiecărei părți contractante. ANEXA Nr. 1 Clasificarea internațională industrială tip a tuturor ramurilor de activitate economică Nomenclatura ramurilor și a claselor Ramura 0. Agricultură, silvicultură, vânătoare și pescuit 01. Agricultură și creșterea animalelor 02. Silvicultură și exploatări forestiere 03. Vânătoare, vânătoare cu capcane și repopularea vânatului 04. Pescuit Ramura 1. Industrii extractive 11. Extracția cărbunelui 12. Extracția minereurilor 13. Petrol brut și gaze naturale 14. Extracția pietrei pentru construcții, a argilei și nisipului 19. Extracția minereurilor nemetalifere care sunt clasificate în altă parte Ramurile 2—3. Industrii prelucrătoare 20. Industria bunurilor alimentare (cu excepția băuturilor) 21. Industria băuturilor 22. Industria tutunului 23. Industria textilă 24. Fabricarea încălțămintei, a articolelor de îmbrăcăminte și a altor articole făcute din materii textile 25. Industria lemnului și a plutei (cu excepția industriei mobilei) 26. Industria mobilei 27. Industria hârtiei și fabricarea articolelor din hârtie 28. Tipărirea, editarea și industriile conexe 29. Industria pielii și a articolelor din piele (cu excepția încălțămintei) 30. Industria cauciucului 31. Industria chimică și a produselor chimice 32. Industria derivaților din petrol și cărbune 33. Industria produselor minerale nemetalice (cu excepția derivatelor din petrol și cărbune) 34. Industria metalurgică de bază 35. Fabricarea produselor metalurgice (cu excepția mașinilor și a materialelor de transport) 36. Construcția de mașini (cu excepția mașinilor electrice) 37. Construcția de mașini, aparate și furnituri electrice 38. Construcția de materiale de transport 39. Alte industrii prelucrătoare Ramura 4. Construcții 40. Construcții Ramura 5. Electricitate, gaze, apă și servicii sanitare 51. Electricitate, gaz și abur 52. Apă și servicii sanitare Ramura 6. Comerț 61. Comerț en gros și en detail 62. Bănci și alte instituții financiare 63. Asigurări 64. Afaceri imobiliare Ramura 7. Transport, depozitare și comunicații 71. Transport 72. înmagazinare și depozitare 73. Comunicare Ramura 8. Servicii 81. Servicii guvernamentale 82. Servicii furnizate publicului sau întreprinderilor 83. Servicii privind recreerea 84. Servicii personale Ramura 9. Activități desemnate neadecvat 90. Activități desemnate neadecvat ANEXA Nr. 2 Servicii și prestații suplimentare PARTEA a ll-a îngrijiri medicale 1. îngrijirea acordată în afara spitalului de medici generaliști sau specialiști, inclusiv vizite la domiciliu, fără limită de durată, beneficiarului sau susținătorului său legal putând să i se solicite participarea la costurile îngrijirii medicale primite până la 25%. 2. Furnizarea de produse farmaceutice de strictă necesitate, fără limită de durată, beneficiarului sau susținătorului său legal putând să i se solicite participarea la costurile îngrijirii medicale de până la 25%. 3. în cazul bolilor necesitând un tratament de lungă durată, inclusiv tuberculoza, îngrijire în cadrul spitalului, inclusiv spitalizarea, îngrijirea acordată de medici generaliști sau MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 331/19.V.2009 13 specialiști și orice alte îngrijiri pe o durată care nu poate fi limitată la mai puțin de 52 de săptămâni pentru fiecare caz . 4. îngrijire dentară de întreținere, beneficiarului sau susținătorului său legal putând să i se solicite participarea la costuri de până la 1/3. 5. Dacă participarea la costuri ia forma unei sume fixe pentru fiecare caz de tratament sau pentru fiecare prescripție de furnizare de produse farmaceutice, totalul acestor plăți efectuate de către toate persoanele protejate pentru fiecare tip de îngrijire la care se referă alin. 1, 2 sau 4 menționate anterior nu vor depăși procentul specificat din costul total al acelui tip de îngrijire în cadrul unei perioade prevăzute. PARTEA a lll-a Indemnizații de boală 6. Indemnizația de boală în cuantumul prevăzut la art. 16 al prezentului cod, pentru o durată care nu poate fi limitată la o perioadă de 52 de săptămâni pentru fiecare caz. PARTEA a IV-a Prestații pentru șomaj 7. Prestația pentru șomaj în cuantumul prevăzut de art. 22 al prezentului cod, pentru o durată care nu poate fi limitată la mai puțin de 21 de săptămâni într-o perioadă de 12 luni. PARTEA a V-a Prestatii de bătrânețe > > 8. Prestația de bătrânețe în cuantumul de cel puțin 50% din prestațiile prevăzute la art. 28: a) conform art. 29 alin. 2 sau, dacă prestația specificată la art. 28 este condiționată de o perioadă de rezidență și partea contractantă respectivă nu se prevalează de prevederile art. 29 alin. 3, după 10 ani de rezidență; și b) conform art. 29 alin. 5, sub rezerva condițiilor prescrise referitoare la activitățile economice anterioare ale persoanei protejate. PARTEA a Vll-a Prestații familiale 9. Prestațiile familiale în bani, sub forma plăților periodice, până când copilul eligibil care își continuă educația atinge o vârstă prevăzută care nu poate fi mai mică de 16 ani. PARTEA a VII l-a Prestații de maternitate 10. Acordarea de prestații de maternitate fără perioade de calificare. PARTEA a IX-a Prestații de invaliditate 11. Prestațiile de invaliditate într-un cuantum de cel puțin 50% din prestațiile specificate la art. 56: a) conform art. 57 alin. 2 sau, dacă prestația specificată la art. 56 este condiționată de îndeplinirea unei perioade de rezidență și partea contractantă respectivă nu se prevalează de prevederile art. 57 alin. 3, după 5 ani de rezidență; și b) pentru o persoană protejată care nu îndeplinește condițiile prevăzute la art. 57 alin. 2, doar datorită vârstei înaintate în momentul intrării în vigoare a prevederilor referitoare la aplicarea acestei părți, sub rezerva condițiilor prescrise relative la activitățile economice anterioare ale persoanei protejate. PARTEA a X-a Prestații pentru urmași 12. Prestațiile pentru urmași într-un cuantum din cel puțin 50% din prestațiile prevăzute la art. 62: a) conform art. 63 alin. 2 sau, dacă prestația specificată în art. 62 este condiționată de îndeplinirea unei perioade de rezidență și partea contractantă respectivă nu se prevalează de prevederile art. 63 alin. 3, după 5 ani de rezidență; și b) pentru persoanele protejate al căror susținător legal nu îndeplinește condițiile prevăzute conform art. 63 alin. 2, doar datorită vârstei înaintate în momentul intrării în vigoare a prevederilor referitoare la aplicarea acestei părți, sub rezerva condițiilor prescrise relative la activitățile economice anterioare ale susținătorului legal. PĂRȚILE II, III sau X 13. Ajutor pentru înmormântare în cuantum de: (i) fie de douăzeci de ori câștigul zilnic anterior al persoanei protejate care sunt utilizate sau ar fi fost utilizate pentru calculul prestației de urmaș sau prestației în caz de boală, după caz, nefiind necesar ca prestația totală să depășească de douăzeci de ori salariul zilnic al unui lucrător manual calificat de sex masculin, determinat conform prevederilor art. 65; sau (ii) fie de douăzeci de ori salariul zilnic al unui lucrător adult tip de sex masculin, determinat conform prevederilor art. 66. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI > DECRET privind promulgarea Legii pentru ratificarea Codului european de securitate socială al Consiliului Europei, adoptat la Strasbourg la 16 aprilie 1964 în temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) și ale art. 100 alin. (1) din Constituția României, republicată, Președintele României decretează: Articol unic. — Se promulgă Legea pentru ratificarea Codului european de securitate socială al Consiliului Europei, adoptat la Strasbourg la 16 aprilie 1964, și se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 24 aprilie 2009. Nr. 694 ★ 14 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 331/19.V.2009 PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAȚILOR SENATUL LEGE pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 139/2008 privind modificarea și completarea unor acte normative în vederea organizării Agenției Naționale pentru Prestații Sociale Parlamentul României adoptă prezenta lege. Articol unic. — Se aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 139 din 28 octombrie 2008 privind modificarea și completarea unor acte normative în vederea organizării Agenției Naționale pentru Prestații Sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 6 noiembrie 2008. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR PREȘEDINTELE SENATULUI ROBERTAALMAANASTASE MIRCEA-DAN GEOANĂ București, 8 mai 2009. Nr. 158’ PREȘEDINTELE ROMÂNIEI > DECRET privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 139/2008 privind modificarea și completarea unor acte normative în vederea organizării Agenției Naționale pentru Prestații Sociale în temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) și ale art. 100 alin. (1) din Constituția României, republicată, Președintele României decretează: Articol unic. — Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 139/2008 privind modificarea și completarea unor acte normative în vederea organizării Agenției Naționale pentru Prestații Sociale și se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 7 mai 2009. Nr. 776. 15 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 331/19.V.2009 PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAȚILOR SENATUL LEGE pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 134/2008 privind transmiterea unei suprafețe de teren, proprietate publică a statului, din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe lonescu-Șișești” — Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava în administrarea Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, pentru Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, în scopul construirii unui laborator complex pentru controlul alimentelor Parlamentul României adoptă prezenta lege. Articol unic. — Se aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 134 din 22 octombrie 2008 privind transmiterea unei suprafețe de teren, proprietate publică a statului, din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe lonescu-Șișești” — Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, Constituția României, republicată. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR ROBERTA ALMA ANASTASE București, 8 mai 2009. Nr. 159.’ Suceava în administrarea Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, pentru Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, în scopul construirii unui laborator complex pentru controlul alimentelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 24 octombrie 2008. , cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din PREȘEDINTELE SENATULUI MIRCEA-DAN GEOANĂ PREȘEDINTELE ROMÂNIEI DECRET privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 134/2008 privind transmiterea unei suprafețe de teren, proprietate publică a statului, din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe lonescu-Șișești” — Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava în administrarea Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, pentru Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, în scopul construirii unui laborator complex pentru controlul alimentelor în temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) și ale art. 100 alin. (1) din Constituția României, republicată, Președintele României decretează: Articol unic. — Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 134/2008 privind transmiterea unei suprafețe de teren, proprietate publică a statului, din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe lonescu-Șișești” — Stațiunea de Cercetare- Dezvoltare Agricolă Suceava în administrarea Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, pentru Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, în scopul construirii unui laborator complex pentru controlul alimentelor, și se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 7 mai 2009. Nr. 777.’ 16 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 331/19.V.2009 PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAȚILOR SENATUL LEGE pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 178/2008 privind aprobarea achiziționării unui teren de către Universitatea „Politehnica” din Timișoara Parlamentul României adoptă prezenta lege. Articol unic. — Se aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 178 din 19 noiembrie 2008 privind aprobarea achiziționării unui teren de către Universitatea „Politehnica” din Timișoara, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 858 din 19 decembrie 2008. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR ROBERTA ALMA ANASTASE PREȘEDINTELE SENATULUI MIRCEA-DAN GEOANĂ București, 8 mai 2009. Nr. 160’ PREȘEDINTELE ROMÂNIEI DECRET privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 178/2008 privind aprobarea achiziționării unui teren de către Universitatea „Politehnica” din Timișoara în temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) și ale art. 100 alin. (1) din Constituția României, republicată, Președintele României decretează: Articol unic. — Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 178/2008 privind aprobarea achiziționării unui teren de către Universitatea „Politehnica” din Timișoara și se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 7 mai 2009. Nr. 778. 17 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 331/19.V.2009 PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAȚILOR SENATUL LEGE privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 201/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii și răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România Parlamentul României adoptă prezenta lege. Articol unic. — Se aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 201 din 4 decembrie 2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii și răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 9 decembrie 2008. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR PREȘEDINTELE SENATULUI ROBERTAALMAANASTASE MIRCEA-DAN GEOANĂ București, 8 mai 2009. Nr. 165^ PREȘEDINTELE ROMÂNIEI DECRET pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 201/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii și răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România în temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) și ale art. 100 alin. (1) din Constituția României, republicată, Președintele României decretează: Articol unic. — Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 201/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii și răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România și se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 7 mai 2009. Nr. 783i 18 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 331/19.V.2009 PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAȚILOR SENATUL LEGE privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 116/2008 pentru modificarea alin. (2) și (4) ale art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2005 privind unele măsuri pentru derularea și finalizarea privatizării societăților comerciale filiale de distribuție și furnizare a energiei electrice „Electrica Moldova” — S.A. și „Electrica Oltenia” — S.A. Parlamentul României adoptă prezenta lege. Art. I. — Se aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 116 din 24 septembrie 2008 pentru modificarea alin. (2) și (4) ale art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2005 privind unele măsuri pentru derularea și finalizarea privatizării societăților comerciale filiale de distribuție și furnizare a energiei electrice „Electrica Moldova” — S.A. și „Electrica Oltenia” — S.A., publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 673 din 30 septembrie 2008. Art. II. — (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi se instituie un nou termen, până la 31 decembrie 2010, pentru acțiunile care urmează să fie achiziționate potrivit art. 6 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2005 privind unele măsuri pentru derularea și finalizarea privatizării societăților comerciale filiale de distribuție și furnizare a energiei electrice „Electrica Moldova” — S.A. și „Electrica Oltenia” — S.A., publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 668 din 27 iulie 2005, aprobată cu completări prin Legea nr. 277/2005, cu modificările ulterioare. (2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se instituie un nou termen, până la 31 decembrie 2010, pentru acțiunile care urmează să fie achiziționate potrivit art. 6 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2005, aprobată cu completări prin Legea nr. 277/2005, cu modificările ulterioare. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR PREȘEDINTELE SENATULUI ROBERTA ALMA ANASTASE MIRCEA-DAN GEOANĂ București, 8 mai 2009. Nr. 166. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI DECRET pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 116/2008 pentru modificarea alin. (2) și (4) ale art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2005 privind unele măsuri pentru derularea și finalizarea privatizării societăților comerciale filiale de distribuție și furnizare a energiei electrice „Electrica Moldova” — S.A. și „Electrica Oltenia” — S.A. în temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) și ale art. 100 alin. (1) din Constituția României, republicată, Președintele României decretează: Articol unic. — Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 116/2008 pentru modificarea alin. (2) și (4) ale art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2005 privind unele măsuri pentru derularea și finalizarea privatizării societăților comerciale filiale de distribuție și furnizare a energiei electrice „Electrica Moldova” — S.A. și „Electrica Oltenia” — S.A. și se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 7 mai 2009. Nr. 784 ★ MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 331/19.V.2009 19 PREȘEDINTELE ROMÂNIEI DECRET privind conferirea Medaliei Crucea Comemorativă a Celui de-al Doilea Război Mondial, 1941—1945 în temeiul prevederilor art. 94 lit. a) și ale art. 100 din Constituția României, republicată, ale art. 2 alin. (1) din Legea nr. 68/1994 privind înființarea medaliei „Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial, 1941—1945”, republicată, precum și ale art. 4 alin. 1, ale art. 6 lit. C pct. III și ale art. 11 pct. V.3 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul național de decorații al României, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere propunerile ministrului apărării naționale, pentru servicii aduse României în timpul Celui de-al Doilea Război Mondial, Președintele României decretează: Articol unic. — Se conferă Medalia Crucea Comemorativă a Celui de-al Doilea Război Mondial, 1941—1945 unor veterani de război care au participat la campaniile Armatei Române ori au executat un serviciu efectiv și permanent pe lângă aceasta, prevăzuți în anexa care face parte integrantă din prezentul decret. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU în temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU EMIL BOC București, 12 mai 2009. Nr. 792 ANEXĂ Veteranii de război ai Armatei Române cărora li se conferă Medalia Crucea comemorativă a Celui de-al Doilea Război Mondial, 1941—1945 Asociația Națională a Veteranilor de Război • Județul Brăila: 1. Zeca I. Anghel * București, sectorul 3: 2. Grigore N. Manea 3. Neculai D. Leonida • Județul Dolj: 4. Ancuța Șt. Ion 5. Artagea D. Ion 6. Brăgoriu P. Constantin 7. Ghimpău I. Vasile 8. Mitrache D. Ion 9. Mușat Șt. Florea 10. Sălan Al. Vladimir 11. Stratan N. Gheorghe 12. Știucă Gh. Ștefan 13. Truică Al. Simion • Județul Galați: 14. Patrașcu T. loan • Județul Hunedoara: 15. Bența I. Viorel 16. Kovacs I. Ștefan • Județul lași: 17. Cozma C. Neculai 18. Fântânaru V. Vasile 19. Ștefanache C. Neculai 20. Timofte I. Gheorghe • Județul Olt: 21. Al botă V. Mircea 22. Bălace I. Gheorghe 23. Cismaru N. Florea 24. lonescu S. Dumitru 25. Mihai T. Toma 26. Mușuroiu Gh. Florea 27. State M. Vasile • Județul Prahova: 28. Goșman I. Spiridon • Județul Sibiu: 29. Loew A. Andreiu 30. Posa I. Filofteia 31. Posa N. Nicolae. 20 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 331/19.V.2009 PREȘEDINTELE ROMÂNIEI DECRET privind conferirea Ordinului Național Steaua României în grad de Cavaler în temeiul prevederilor art. 94 lit. a) și ale art. 100 din Constituția României, republicată, ale art. 4 alin. (1), ale art. 6 lit. Ași ale art. 11 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul național de decorații al României, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere propunerea ministrului culturii, cultelor și patrimoniului național, în semn de apreciere pentru întreaga sa activitate științifică, pentru contribuția avută la promovarea intereselor României pe plan internațional, precum și pentru profesionalismul și competența cu care a coordonat Departamentul de educație și cercetare din cadrul Administrației Prezidențiale, Președintele României decretează: Articol unic. — Se conferă Ordinul Național Steaua României în grad de Cavaler domnului prof. univ. dr. Cristian Preda, consilier prezidențial, decan al Facultății de Științe Politice a Universității din București. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU în temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU EMIL BOC București, 12 mai 2009. Nr. 793^ PREȘEDINTELE ROMÂNIEI DECRET privind acordarea gradului de general de brigadă cu o stea unui colonel din Serviciul de Informații Externe și trecerea acestuia în rezervă cu noul grad în temeiul prevederilor art. 94 lit. b) și ale art. 100 din Constituția României, republicată, ale Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Legii nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, cu modificările ulterioare, având în vedere propunerea directorului Serviciului de Informații Externe și Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Țării nr. 60/2009, Președintele României decretează: Articol unic. — Domnului colonel menționat în anexa*) la prezentul decret i se acordă gradul de general de brigadă cu o stea și trece în rezervă cu noul grad. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU în temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU EMIL BOC București, 12 mai 2009. Nr. 794 *) Anexa se comunică numai instituțiilor interesate. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 331/19.V.2009 21 DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA Nr. 444 din 31 martie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2, art. 16, art. 20 alin. (8), (9) și (10), art. 23 alin. (1) și (2), precum și art. 30 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare Ioan Vida Nicolae Cochinescu Aspazia Cojocaru Acsinte Gaspar Petre Lăzăroiu Ion Predescu Puskâs Valentin Zoltân Tudorel Toader Augustin Zegrean Antonia Constantin Mihai Paul Cotta — președinte — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — judecător — procuror — magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2, art. 16, art. 20 alin. (8), (9) și (10), art. 23 alin. (1) și (2), precum și ale art. 30 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, excepție ridicată de Gabriel Armând Bobocea în Dosarul nr. 3.248/2/2008 al Curții de Apel București - Secția a Vlll-a contencios administrativ și fiscal. La apelul nominal răspund Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați, prin consilieri juridici, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Reprezentanții Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării și Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați solicită respingerea excepției. Se arată că autorul excepției a interpretat eronat hotărârea contestată. în ceea ce privește dispozițiile legale criticate, acestea sunt în deplină concordanță cu prevederile constituționale invocate în susținerea excepției. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, fiind invocată, în acest sens, jurisprudența Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 15 octombrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 3.248/2/2008, Curtea de Apel București — Secția a Vlll-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2, art. 16, art. 20 alin. (8), (9) și (10), art. 23 alin. (1) și (2), precum și ale art. 30 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000, excepție ridicată de Gabriel Armând Bobocea în cauza ce are ca obiect judecarea acțiunii în contencios administrativ. în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile art. 2, 16, art. 20 alin. (8), (9) și (10), art. 23 alin. (1) și (2), precum și ale art. 30 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 sunt neconstituționale în raport cu dispozițiile art. 20 alin. (1) și (2), art. 75 alin. (1), (4) și (5), art. 117 alin. (3), art. 140 alin. (1), precum și cu cele ale art. 126 alin. (5) din Constituție. Se arată că art. 2 din aceeași ordonanță nu face distincție clară între dreptul la muncă și dreptul la libertatea de exercitare a unei profesii liberale. Totodată, se apreciază că sunt încălcate, prin art. 16 din ordonanță, dispozițiile constituționale ale art. 75 alin. (1), (2) și (3) și art. 117 alin. (3), deoarece autoritatea publică Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a fost înființată prin ordonanță, și nu prin lege organică. în ceea ce privește critica prevederilor art. 23 alin. (1) și (2), precum și ale art. 30 din aceeași ordonanță prin raportare la art. 117 alin. (3) și art. 140 alin. (1) din Constituție, se susține că înființarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării s-a făcut fără avizul Curții de Conturi, iar avizul Ministerului Economiei și Finanțelor, necesar bugetului acestei autorități publice, indică o subordonare în raport cu Ministerul Economiei și Finanțelor. Referitor la art. 20 alin. (8), (9) și (10) din ordonanță, se arată că prevederile legale încalcă dispozițiile art. 126 alin. (5) din Constituție, întrucât Colegiul Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării are caracter de instanță extraordinară. Curtea de Apel București — Secția a Vlll-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părților prezente și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. 22 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 331/19.V.2009 Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 2, art. 16, art. 20 alin. (8), (9) și (10), art. 23 alin. (1) și (2), precum și ale art. 30 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2007. Aceste prevederi legale au următorul cuprins: — Art. 2: „(1) Potrivit prezentei ordonanțe, prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice. (2) Dispoziția de a discrimina persoanele pe oricare dintre temeiurile prevăzute la alin. (1) este considerată discriminare în înțelesul prezentei ordonanțe. (3) Sunt discriminatorii, potrivit prezentei ordonanțe, prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1), față de alte persoane, în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate și necesare. (4) Orice comportament activ ori pasiv care, prin efectele pe care le generează, favorizează sau defavorizează nejustificat ori supune unui tratament injust sau degradant o persoană, un grup de persoane sau o comunitate față de alte persoane, grupuri de persoane sau comunități atrage răspunderea contravențională conform prezentei ordonanțe, dacă nu intră sub incidența legii penale. (5) Constituie hărțuire și se sancționează contravențional orice comportament pe criteriu de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală, apartenență la o categorie defavorizată, vârstă, handicap, statut de refugiat ori azilant sau orice alt criteriu care duce la crearea unui cadru intimidant, ostil, degradant ori ofensiv. (6) Orice deosebire, excludere, restricție sau preferință bazată pe două sau mai multe criterii prevăzute la alin. (1) constituie circumstanță agravantă la stabilirea răspunderii contravenționale dacă una sau mai multe dintre componentele acesteia nu intră sub incidența legii penale. (7) Constituie vieți mizare și se sancționează contravențional conform prezentei ordonanțe orice tratament advers, venit ca reacție la o plângere sau acțiune în Justiție cu privire la încălcarea principiului tratamentului egal și al nediscriminării. (8) Prevederile prezentei ordonanțe nu pot fi interpretate în sensul restrângerii dreptului la libera exprimare, a dreptului la opinie și a dreptului la informație. (9) Măsurile luate de autoritățile publice sau de persoanele juridice de drept privat în favoarea unei persoane, unui grup de persoane sau a unei comunități, vizând asigurarea dezvoltării lor firești și realizarea efectivă a egalității de șanse a acestora în raport cu celelalte persoane, grupuri de persoane sau comunități, precum și măsurile pozitive ce vizează protecția grupurilor defavorizate nu constituie discriminare în sensul prezentei ordonanțe. (10) în înțelesul prezentei ordonanțe, eliminarea tuturor formelor de discriminare se realizează prin: a) prevenirea oricăror fapte de discriminare, prin instituirea unor măsuri speciale, inclusiv a unor acțiuni afirmative, în vederea protecției persoanelor defavorizate care nu se bucură de egalitatea șanselor; b) mediere prin soluționarea pe cale amiabilă a conflictelor apărute în urma săvârșirii unor acte/fapte de discriminare; c) sancționarea comportamentului discriminatoriu prevăzut în dispozițiile alin. (1)—(7). (11) Comportamentul discriminatoriu prevăzut la alin. (1)— (7) atrage răspunderea civilă, contravențională sau penală, după caz, în condițiile legii. ”; — Art. 16: „Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, denumit în continuare Consiliul, este autoritatea de stat în domeniul discriminării, autonomă, cu personalitate juridică, aflată sub control parlamentar și totodată garant al respectării și aplicării principiului nediscriminării, în conformitate cu legislația internă în vigoare și cu documentele internaționale la care România este parte. ”; — Art. 20: „(8) Hotărârea se comunică părților în termen de 15 zile de la adoptare și produce efecte de la data comunicării. (9) Hotărârea Colegiului director poate fi atacată la instanța de contencios administrativ, potrivit legii. (10) Hotărârile emise potrivit prevederilor alin. (2) și care nu sunt atacate în termenul de 15 zile constituie de drept titlu executoriu. — Art. 23: „(1) Colegiul director al Consiliului este organ colegial, deliberativ și decizional, responsabil pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege. (2) Colegiul director este compus din 9 membri cu rang de secretar de stat, propuși și numiți, în ședință comună, de cele două Camere ale Parlamentului. — Art. 30: „(1) Bugetul Consiliului face parte integrantă din bugetul de stat. Proiectul de buget se întocmește de Consiliu, cu avizul Ministerului Finanțelor Publice. (2) Salarizarea funcționarilor publici și a personalului încadrat cu contract individual de muncă din cadrul Consiliului se face la nivelul corespunzător celorlalte autorități publice autonome aflate sub controlul Parlamentului, potrivit anexei nr. I la Ordonanța Guvernului nr. 2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2006, respectiv anexei nr. I la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar, cu modificările și completările ulterioare. (3) Pentru păstrarea confidențialității în legătură cu faptele, informațiile sau documentele de care ia cunoștință în exercitarea funcției, personalul din aparatul Consiliului primește lunar un spor de confidențialitate de 15%, calculat la salariul de bază brut. Categoriile de personal care beneficiază de acest spor se stabilesc prin ordin al președintelui Consiliului. Se susține că au fost încălcate dispozițiile constituționale cuprinse în art. 20 alin. (1) și (2), art. 75 alin. (1), (4) și (5) privind sesizarea Camerelor, art. 117 alin. (3) privind înființarea autorităților administrative autonome, art. 140 alin. (1) referitoare la atribuțiile Curții de Conturi, precum și art. 126 alin. (5) referitor la interzicerea înființării instanțelor extraordinare. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 331/19.V.2009 23 Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele: Asupra excepției de neconstituționalitate a Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 Curtea Constituțională s-a mai pronunțat, însă din perspectiva altor critici de neconstituționalitate decât cele existente în cauza de față, prin Decizia nr. 1.325 din 4 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 din 23 decembrie 2008, decizie prin care a fost admisă excepția de neconstituționalitate, constatându-se că dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare sunt neconstituționale în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative. Având în vedere cele de mai sus, considerăm că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, referitoare la inadmisibilitatea excepției în cazul în care prevederile supuse controlului de constituționalitate au fost constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară, deoarece criticile autorului excepției au la bază rațiuni diferite față de cele avute în vedere în Decizia nr. 1.325/2008. în ceea ce privește criticile de neconstituționalitate formulate în cauză, Curtea reține următoarele: Susținerea autorului excepției că art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 nu face distincție clară între dreptul la muncă și dreptul la libertatea de exercitare a unei profesii liberale nu este o problemă de neconstituționalitate, ci de interpretare a legii de către instanța de judecată. Referitor la critica de neconstituționalitate a art. 16 din ordonanță, prin invocarea dispozițiilor constituționale ale art. 75 alin. (1), (2) și (3) și art. 117 alin. (3), Curtea constată că aceasta este neîntemeiată. Prin reglementarea inițială a Ordonanței Guvernului nr. 137/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 2 septembrie 2000, Consiliul Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUȚIONAL Național pentru Combaterea Discriminării a fost conceput ca un organ de specialitate al administrației publice centrale, în subordinea Guvernului. însă această reglementare a ridicat problema existenței unor eventuale presiuni politice asupra Consiliului de natură a afecta neutralitatea și autonomia sa în raporturile cu Guvernul și cu administrația de stat subordonată acestuia, cu prilejul activității de combatere a discriminării. Pentru aceste motive, prin Ordonanța Guvernului nr. 77/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 619 din 30 august 2003, Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 a fost completată, prevăzându-se că, „în exercitarea atribuțiilor sale, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării își desfășoară activitatea în mod independent, fără ca aceasta să fie îngrădită sau influențată de către alte instituții ori autorități publice’’. Ulterior, în vederea asigurării unei autonomii reale a Consiliului, prin modificările aduse Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 prin Legea nr. 324/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 626 din 20 iulie 2006, lege adoptată cu respectarea art. 75 și art. 76 alin. (1) din Constituție, acest organ a fost plasat sub controlul Parlamentului. în consecință, sunt constituționale dispozițiile art. 23 alin. (1) și (2), precum și art. 30 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării fiind o autoritate publică autonomă, aflată sub controlul Parlamentului, și nu în subordinea Guvernului. în acest sens este și Decizia Curții Constituționale nr. 1.096/2008. Cât privește critica de neconstituționalitate a art. 20 alin. (8), (9) și (10) din lege față de art. 126 alin. (5) din Constituție, Curtea reține că este neîntemeiată. Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării este un organ administrativ cu atribuții jurisdicționale, care se bucură de independența necesară îndeplinirii actului administrativ-jurisdicțional. Cei interesați au posibilitatea de a se adresa justiției pentru apărarea drepturilor și a intereselor lor legitime, drept consacrat expres la art. 20 alin. (9) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000, fiind astfel respectate prevederile constituționale cuprinse în art. 126 alin. (5), care interzice înființarea de instanțe extraordinare. în acest sens, menționăm Decizia Curții Constituționale nr. 997/2008. al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al art. 11 Ă în numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2, art. 16, art. 20 alin. (8), (9) și (10), art. 23 alin. (1) și (2), precum și ale art. 30 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, excepție ridicată de Gabriel Armând Bobocea în Dosarul nr. 3.248/2/2008 al Curții de Apel București — Secția a Vlll-a contencios administrativ și fiscal. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 31 martie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Mihai Paul Cotta 24 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 331/19.V.2009 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE ! ORDIN pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 7/1998 privind unele măsuri de protecție socială a personalului militar și civil, care se vor aplica în perioada restructurării marilor unități, unităților și formațiunilor din compunerea Ministerului Apărării Naționale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 37/2001 în baza dispozițiilor art. 28 din Ordonanța Guvernului nr. 7/1998 privind unele măsuri de protecție socială a personalului militar și civil, care se vor aplica în perioada restructurării marilor unități, unităților și formațiunilor din compunerea Ministerului Apărării Naționale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 37/2001, cu modificările ulterioare, în temeiul art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării, cu modificările ulterioare, ministrul apărării naționale emite prezentul ordin. Art. 1. — Se aprobă Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 7/1998 privind unele măsuri de protecție socială a personalului militar și civil care se vor aplica în perioada restructurării marilor unități, unităților și formațiunilor din compunerea Ministerului Apărării Naționale, aprobată prin Legea nr. 37/2001, care fac parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. — (1) Prezentul ordin intră în vigoare la data de 1 februarie 2009.*) (2) La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 7/1998 privind unele măsuri de protecție socială a personalului militar și civil, care se vor aplica în perioada restructurării marilor unități, unităților și formațiunilor din compunerea Ministerului Apărării Naționale, aprobată prin Legea nr. 37/2001, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.169/2001**), cu modificările și completările ulterioare. Art. 3. — Prezentul ordin va fi tipărit și difuzat prin grija Direcției management resurse umane structurilor centrale și statelor majore ale categoriilor de forțe ale armatei, iar acestea unităților, instituțiilor și formațiunilor militare subordonate. Ministrul apărării naționale, Mihai Stănisoară București, 16 ianuarie 2009. Nr. M.2. *) Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.2/2009 a fost desecretizat prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.46/2009, reprodus la pag. 32. “) Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.169/2001 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, deoarece avea ca obiect reglementări din sectorul de apărare a țării și securitate națională. ANEXA NORME METODOLOGICE de aplicare a prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 7/1998 privind unele măsuri de protecție socială a personalului militar și civil, care se vor aplica în perioada restructurării marilor unități, unităților și formațiunilor din compunerea Ministerului Apărării Naționale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 37/2001 CAPITOLUL I Măsuri referitoare la cadrele militare SECȚIUNEA 1 Modul de soluționare a situației cadrelor militare din structurile militare — comandamente, mari unități, unități, subunități și formațiuni — din compunerea armatei, în timp de pace, care se desființează, transformă sau se redimensionează, precum și cele care se redislocă în alte localități la o distanță mai mare de 50 km Art. 1. — Comandanții/Șefii structurilor militare — comandamente, mari unități, unități, subunități și formațiuni —, care se desființează, transformă sau se redimensionează, precum și cele care se redislocă în alte localități la o distanță mai mare de 50 km, denumite în continuare structuri militare, vor anunța, în termen de cel mult două zile lucrătoare de la primirea noilor state de organizare, personalul din subordine despre modificările survenite. Art. 2. — (1) în cel mult 5 zile lucrătoare de la primirea noilor state de organizare sau a unor modificări ale celor actuale, prevăzute la art. 1, comandanții/șefii structurilor militare desfășoară următoarele activități: a) le aduc la cunoștință cadrelor militare ale căror funcții nu se reduc faptul că vor fi menținute/numite în aceleași funcții prin aplicarea prevederilor art. 259 din „M.R.U.1, Norme privind sistemul de gestiune a resurselor umane în Armata României”, MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 331/19.V.2009 25 aprobate prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. M. 105/2002*), cu modificările și completările ulterioare; b) analizează posibilitatea încadrării cadrelor militare ale căror funcții se reduc în funcții vacante, potrivit pregătirii profesionale, cu gradul cel puțin corespunzător gradului deținut; c) le aduc la cunoștință cadrelor militare prevăzute la lit. b) funcțiile vacante din noile state de organizare, în situația în care există posibilități de încadrare, și le solicită rapoarte scrise cu opțiunile acestora; d) solicită, pe cale ierarhică, numai în situația în care în structura militară respectivă nu sunt posibilități de încadrare pentru toate cadrele militare prevăzute la lit. b), până la nivelul structurii centrale căreia i se subordonează și, la nevoie, aceasta de la celelalte structuri centrale, liste cu funcțiile vacante ce ar putea fi încadrate cu ofițeri, maiștri militari și subofițeri ale căror funcții se reduc. (2) Structurile militare cărora li s-au solicitat funcții vacante vor transmite, în termen de 3 zile lucrătoare de la data înregistrării solicitării, lista cu funcțiile vacante, fișele posturilor și tabelele cu cerințele de personal structurilor militare solicitante, iar acestea structurilor militare supuse restructurării, în cel mult două zile lucrătoare de la primirea acestor liste. (3) Comandanții/șefii structurilor militare aduc la cunoștința cadrelor militare prevăzute la alin. (1) lit. b) funcțiile vacante din noile state de organizare și cele primite conform alin. (2), în cel mult două zile lucrătoare de la data primirii listelor cu funcțiile vacante, și solicită rapoarte scrise cu opțiunile acestora. Art. 3. — Rapoartele cu opțiunile cadrelor militare menționate la art. 2 alin. (1) lit. b), listele cu funcțiile vacante, memoriile originale, fișele posturilor, tabelele cu cerințele de personal și alte date suplimentare vor fi trimise în termen de 3 zile lucrătoare de la data prevăzută la art. 2 alin. (3) secretariatelor tehnice ale comisiilor de selecție care au în competență analizarea funcțiilor pentru care au optat. Art. 4. — Cadrele militare menționate la art. 2 alin. (1) lit. b) vor fi analizate, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la primirea documentelor, de comisiile de selecție, ierarhizate pe baza punctajului obținut potrivit criteriilor, standardelor, principiilor și regulilor prevăzute în anexa nr. 4 la „M.R.U.3/4— Norme privind organizarea și funcționarea sistemului de selecție și ierarhizare în vederea evoluției în carieră a cadrelor militare din Ministerul Apărării”, aprobate prin Ordinul ministrului apărării nr. M.179/2007**), modificate prin Ordinul ministrului apărării nr. M.221/2007**), și vor fi propuse, pentru a fi încadrate, în ordinea descrescătoare a numărului de puncte obținute, în limitele statelor de organizare, în aceeași unitate sau în alte unități. Art. 5. — (1) Președintele comisiei de selecție va transmite, în cel mult două zile lucrătoare de la desfășurarea ședinței, comandanților/șefilor care au competențe de numire în funcții, propunerile de încadrare pe funcții vacante. (2) în termen de două zile lucrătoare de la data înregistrării documentelor cu propunerile comisiilor de selecție, comandanții/șefii care, prin ordin al ministrului apărării naționale, au stabilite competențe de a aproba aceste propuneri vor dispune ca deciziile luate să fie comunicate secretariatelor tehnice. Art. 6. — (1) în termen de două zile lucrătoare de la primirea deciziilor comandanților/șefilor menționați la art. 5 alin. (2), secretariatele tehnice ale comisiilor de selecție vor transmite structurilor militare supuse restructurării modul de soluționare și memoriile originale ale fiecărui cadru militar analizat. (2) Comandanții/șefii structurilor militare vor aduce la cunoștință, în scris, cadrelor militare în cauză deciziile comandanților/șefilor menționați la art. 5 alin. (2), în termen de două zile lucrătoare de la primirea acestora. Art. 7. — (1) Cadrelor militare menționate la art. 2 alin. (1) lit. b), care nu au fost numite în funcții potrivit pregătirii profesionale, cu gradul cel puțin corespunzător gradului deținut, li se aduc la cunoștință funcțiile care au rămas vacante după propunerile de numire inițiale ale comisiilor de selecție. (2) Acestea optează, din nou, pentru funcțiile rămase, urmând a fi reluate încă o dată procedurile de analizare, ierarhizare, propunere pentru încadrare și numire, menționate la art. 3—6. (3) în situația în care și după reluarea procedurilor prevăzute la alin. (2) cadrele militare care nu au reușit să fie încadrate în funcțiile pentru care au optat vor fi numite în funcțiile disponibile potrivit pregătirii profesionale, cu gradul cel puțin corespunzător gradului deținut. (4) Cadrele militare prevăzute la alin. (3), pentru care nu au fost identificate funcții în care să fie numite, prevăzute cu grad cel puțin egal cu cel pe care îl au, precum și cele care inițial au optat pentru a fi menținute în funcții cu drepturi echivalente celei îndeplinite cu grad egal sau superior gradului deținut, dar nu a existat această posibilitate, pot prezenta comandanților/șefilor structurilor militare, în maximum două zile lucrătoare de la înștiințare, rapoarte de trecere în rezervă cu data intrării în vigoare a statelor de organizare, în care vor preciza articolul din Ordonanța Guvernului nr. 7/1998, aprobată cu modificări prin Legea nr. 37/2001, cu modificările ulterioare, pentru care optează, în condițiile art. 85 lit. e) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare, iar cele care nu optează pentru trecerea în rezervă vor fi puse la dispoziție în vederea încadrării. Art. 8. — Cadrele militare ale căror funcții se reduc și nu solicită, prin rapoarte personale, numirea în mai multe funcții vacante în aceeași unitate, potrivit pregătirii profesionale, cu gradul cel puțin corespunzător gradului deținut, vor fi analizate, ierarhizate de comisiile de selecție și propuse pentru încadrare numai pe locurile rămase vacante după numirea tuturor cadrelor militare menționate la art. 2, care au solicitat, prin raport, încadrarea în funcții. Art. 9. —în situația în care pentru cadrele militare menționate la art. 8 nu au fost identificate funcții în care să fie numite, acestea pot prezenta comandanților/șefilor structurilor militare, în maximum două zile lucrătoare de la înștiințare, rapoarte de trecere în rezervă cu data intrării în vigoare a statelor de organizare, în care vor preciza articolul din Ordonanța Guvernului nr. 7/1998, aprobată cu modificări prin Legea nr. 37/2001, cu modificările ulterioare, pentru care optează, în condițiile art. 85 lit. e) din Legea nr. 80/1995, cu modificările și completările ulterioare, iar cele care nu optează pentru trecerea în rezervă vor fi puse la dispoziție în vederea încadrării. Art. 10. — La expirarea perioadei de punere la dispoziție prevăzute de lege, cadrele militare pentru care nu au fost identificate funcții în care să fie numite vor fi trecute în rezervă prin aplicarea art. 85 lit. e) din Legea nr. 80/1995, cu modificările și completările ulterioare, în condițiile prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 7/1998, aprobată cu modificări prin Legea nr. 37/2001, cu modificările ulterioare. *) Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.105/2002 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, deoarece are ca obiect reglementări din sectorul de apărare a țării și securitate națională. **) Ordinul ministrului apărării nr. M.179/2007 și Ordinul ministrului apărării nr. M.221/2007 nu au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, deoarece au ca obiect reglementări din sectorul de apărare a țării și securitate națională. 26 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 331/19.V.2009 Art. 11. — (1) Propunerile privind trecerile în rezervă ale cadrelor militare menționate la art. 7 alin. (4) și art. 9 vor fi înaintate ierarhic de către structurile militare din care fac parte comandanților/șefilor care au stabilite competențe în acest sens, în maximum 3 zile lucrătoare. (2) La rapoartele cu propunerile de trecere în rezervă a cadrelor militare, menționate la art. 7 alin. (4), art. 9 și 10, se vor anexa tabelele cu principalele date de evidență, întocmite conform modelului cuprins în anexa nr. 1, Nota de fundamentare a fondurilor necesare aplicării Ordonanței Guvernului nr. 7/1998, aprobată cu modificări prin Legea nr. 37/2001, cu modificările ulterioare, întocmită conform modelului din anexa nr. 2, și memoriile originale ale cadrelor militare. (3) Rapoartele cu propunerile de trecere în rezervă, însoțite de nota de fundamentare, centralizată, a fondurilor necesare aplicării Ordonanței Guvernului nr. 7/1998, aprobată cu modificări prin Legea nr. 37/2001, cu modificările ulterioare, înainte de a fi supuse aprobării comandanților/șefilor care au competențe de trecere în rezervă, vor fi trimise Direcției financiar-contabile, pentru avizare, în conformitate cu legislația în domeniu. SECȚIUNEA a 2-a Modul de soluționare a situației cadrelor militare din structuri militare nesupuse restructurării Art. 12. — (1) în funcție de necesarul de personal și de fondurile alocate, cadrele militare din unitățile care nu sunt supuse restructurării pot opta pentru trecerea în rezervă în condițiile prevederilor art. 27 din Ordonanța Guvernului nr. 7/1998, aprobată cu modificări prin Legea nr. 37/2001, cu modificările ulterioare, doar în limita procentajelor pe corpuri de cadre, categorii de ofițeri, maiștri militari și subofițeri, grade militare și pe baza criteriilor aprobate anual, în ultima decadă a lunii martie, de Consiliul de Planificare a Apărării, la propunerile structurilor centrale prezentate centralizat, de Direcția management resurse umane, numai în situația în care se constată că la unele categorii de cadre militare și grade militare, în mod deosebit la cele superioare, există un excedent care ar conduce la imposibilitatea de promovare în funcție și înaintare în grad a cadrelor militare aflate la baza ierarhiei militare. (2) Procentajele anuale aprobate, prevăzute la alin. (1), vor fi publicate în Buletinul Informativ al Armatei din luna aprilie. (3) în acest sens, cadrele militare vor prezenta comandanților/șefilor structurilor militare rapoarte personale scrise, în care vor menționa și articolele din Ordonanța Guvernului nr. 7/1998, aprobată cu modificări prin Legea nr. 37/2001, cu modificările ulterioare, pentru care optează să li se aplice la trecerea în rezervă. Art. 13. — (1) Comandanții/șefii structurilor militare vor înainta comisiei unice, aprobată în acest scop de către ministrul apărării naționale, rapoartele cadrelor militare. (2) Situația cadrelor militare menționate la alin. (1) va fi analizată în decada a doua a ultimei luni din fiecare semestru de către comisia unică, care, pe baza criteriilor prevăzute la art. 12 alin. (1), va propune, după caz, trecerea cadrelor militare în rezervă sau menținerea în activitate. (3) Numărul cadrelor militare rezultat din procentajele anuale aprobate ce pot trece în rezervă se distribuie egal pentru cele două sesiuni ale comisiei unice prevăzute la alin. (1), fracțiunile rotunjindu-se în plus. (4) Propunerile comisiei unice se supun aprobării ministrului apărării naționale, iar hotărârea se comunică comandanților/șefilor structurilor centrale de care aparțin, în scopul inițierii demersurilor de punere în aplicare a acesteia. Art. 14. — (1) Procentajele pe corpuri de cadre, categorii de ofițeri, maiștri militari și subofițeri, grade militare, precum și criteriile în baza cărora vor fi analizate cadrele militare din Direcția generală de informații a apărării și structurile subordonate vor fi aprobate de ministrul apărării naționale, la propunerea directorului general al acestei direcții, și nu vor fi publicate în Buletinul Informativ al Armatei. (2) Solicitările privind trecerea în rezervă în condițiile art. 27 din Ordonanța Guvernului nr. 7/1998, aprobată cu modificări prin Legea nr. 37/2001, cu modificările ulterioare, a cadrelor militare din Direcția generală de informații a apărării și structurile subordonate acesteia vor fi analizate și soluționate de către comisia de selecție a acestei direcții generale pentru funcțiile de ofițeri cu grade de până la colonel/similar, inclusiv, și pentru funcțiile de maiștri militari și subofițeri. (3) Propunerile comisiei de selecție privind trecerea în rezervă a cadrelor militare din Direcția generală de informații a apărării și structurile subordonate vor fi înaintate spre aprobare conform competențelor privind trecerea în rezervă a cadrelor militare stabilite prin „M.R.U.-1/2, competențe exercitate în domeniul resurselor umane de conducătorii, comandanții și șefii structurilor din Ministerul Apărării”, aprobate prin Ordinul ministrului apărării nr. M.63/2007*), cu modificările și completările ulterioare. Art. 15. — Prevederile prezentei secțiuni nu se aplică cadrelor militare care sunt în curs de executare a unui angajament/contract de 8 ani încheiat cu Ministerul Apărării Naționale pentru a îndeplini serviciul militar, a primului angajament/contract de 4 ani încheiat cu Ministerul Apărării Naționale pentru a îndeplini serviciul militar ca urmare a trecerii în rândul cadrelor militare în activitate pe filiera indirectă sau a unui contract încheiat pe o durată mai mică, în urma participării la un curs de perfecționare a pregătirii. CAPITOLUL II Măsuri referitoare la soldații și gradații voluntari Art. 16. — (1) Comandanții/șefii structurilor militare vor anunța, în termen de cel mult două zile lucrătoare de la primirea noilor state de organizare, personalul din subordine despre modificările survenite. (2) în cel mult 10 zile lucrătoare de la primirea noilor state de organizare sau a unor modificări ale celor actuale, prevăzute la art. 1, comandanții/șefii structurilor militare desfășoară următoarele activități: a) le aduc la cunoștință soldaților și gradaților voluntari ale căror funcții nu se reduc faptul că vor fi menținuți în aceleași funcții; b) analizează posibilitatea încadrării soldaților și gradaților voluntari ale căror funcții se reduc, în funcții vacante, potrivit pregătirii profesionale; c) le aduc la cunoștință soldaților și gradaților voluntari prevăzuți la lit. b) funcțiile vacante din noile state de organizare, în situația în care există posibilități de încadrare, și le solicită rapoarte scrise cu opțiunile acestora; d) solicită, pe cale ierarhică, numai în situația în care în structura militară respectivă nu sunt posibilități de încadrare pentru toți soldații și gradații voluntari prevăzuți la lit. b), până la nivelul structurii centrale căreia i se subordonează și, la nevoie, aceasta de la celelalte structuri centrale, liste cu funcțiile vacante ce ar putea fi încadrate cu soldații și gradații voluntari ale căror funcții se reduc. *) Ordinul ministrului apărării nr. M.63/2007 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, deoarece avea ca obiect reglementări din sectorul de apărare și securitate națională. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 331/19.V.2009 27 (3) Structurile militare cărora li s-au solicitat funcții vacante vor transmite, în termen de cel mult 7 zile lucrătoare de la data înregistrării solicitării, lista cu funcțiile vacante, fișele posturilor și tabelele cu cerințele de personal structurilor militare solicitante, iar acestea structurilor militare supuse restructurării, în cel mult 3 zile lucrătoare de la primirea acestor liste. (4) Comandanții/șefii structurilor militare aduc la cunoștința soldațilorși gradaților voluntari prevăzuți la alin. (2) lit. b) funcțiile vacante din noile state de organizare și cele primite conform alin. (3), în cel mult 3 zile lucrătoare de la data primirii listelor cu funcțiile vacante, și solicită rapoarte scrise cu opțiunile acestora de încadrare. (5) în funcție de opțiunea exprimată în raport și de funcțiile vacante, în cel mult 5 zile lucrătoare de la data exprimării opțiunilor prin rapoarte scrise, aceștia vor fi numiți în funcții sau mutați în interesul serviciului, conform instrucțiunilor în vigoare. Art. 17. — (1) Situația nominală a soldaților și gradaților voluntari pentru care nu au fost identificate funcții în care să fie numiți, însoțită de nota de fundamentare, centralizată, a fondurilor necesare aplicării Ordonanței Guvernului nr. 7/1998, aprobată cu modificări prin Legea nr. 37/2001, cu modificările ulterioare, se va înainta pe cale ierarhică Direcției financiar- contabile, pentru avizare, în conformitate cu legislația în domeniu. (2) După primirea avizului, soldații și gradații voluntari pentru care nu au fost identificate funcții în care să fie numiți vor fi trecuți în rezervă cu data intrării în vigoare a statelor de organizare, iar comandanții/șefii structurilor militare din care aceștia fac parte le vor elibera adeverințe, din care să rezulte că îndeplinesc condițiile prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 7/1998, aprobată cu modificări prin Legea nr. 37/2001, cu modificările ulterioare, și care constituie baza plății drepturilor bănești cuvenite. CAPITOLUL III Măsuri referitoare la personalul civil SECȚIUNEA 1 Modul de soluționare a situației funcționarilor publici Art. 18. — (1) Comandanții/șefii structurilor militare vor anunța, în termen de cel mult două zile lucrătoare de la primirea noilor state de organizare, personalul din subordine despre modificările survenite. (2) în cel mult două zile lucrătoare de la primirea noilor state de organizare, dar nu cu mai puțin de 30 de zile calendaristice înainte de data intrării în vigoare a noului stat de organizare, comandanții/șefii structurilor militare analizează și aduc la cunoștință funcționarilor publici modificările intervenite în situația funcțiilor publice, în vederea menținerii funcționarilor publici în funcții, renumirii acestora în noi funcții publice sau eliberării din funcții, după caz, în termenele legale. Art. 19. — (1) în cazul în care asupra funcțiilor publice au intervenit în statul de organizare anumite modificări dintre cele prevăzute în mod expres la art. 100 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările ulterioare, dacă „se modifică atribuțiile aferente unei funcții publice mai puțin de 50%”, „sunt reduse atribuțiile” unei microstructuri, „este schimbată denumirea fără modificarea în proporție de peste 50% a atribuțiilor aferente funcției publice” sau „este schimbată structura’Vcomponența microstructurii, funcționarii publici de execuție vor fi renumiți în noile funcții publice sau, după caz, în noile microstructuri, prin emiterea unui nou ordin de numire în funcția publică, începând cu data intrării în vigoare a noului stat de organizare. (2) Numirea funcționarilor publici în aceste cazuri se face respectându-se criteriile prevăzute la art. 100 alin. (2) din Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările ulterioare, respectiv categoria, clasa și, după caz, gradul profesional ale funcționarului public, îndeplinirea criteriilor specifice stabilite pentru funcția publică, pregătirea profesională a funcționarului public, precum și desfășurarea unor activități similare de către funcționarul public în cauză. Art. 20. — (1) Desființarea/radierea/transformarea în funcții militare sau în funcții de personal civil contractual a funcțiilor publice se justifică în cazul în care atribuțiile aferente acestora se modifică în proporție de peste 50% sau dacă sunt modificate condițiile specifice de ocupare a posturilor, respectiv cele referitoare la studii, potrivit art. 100 alin. (4) din Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările ulterioare. (2) Structura militară angajatoare nu poate înființa posturi similare celor desființate pentru o perioadă de un an de la data reorganizării, conform prevederilor art. 100 alin. (5) din Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările ulterioare. Art. 21. — (1) în situațiile prevăzute la art. 20 alin. (1), comandantul/șeful structurii militare angajatoare va dispune eliberarea din funcția publică pentru motive neimputabile funcționarilor publici prin ordin de eliberare din funcția publică, conform art. 97 lit. c) și art. 99 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările ulterioare. Ordinul de eliberare din funcția publică, care se comunică funcționarului public în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere, cuprinde informații privind: a) data începând cu care funcția publică în care funcționarul public a fost numit este supusă reorganizării/restructurării; b) temeiul legal prin care s-a dispus eliberarea funcționarului public din funcția publică; c) motivul pentru care s-a dispus eliberarea din funcția publică; d) perioada de preaviz acordată funcționarului public, care este de 30 de zile calendaristice, conform prevederilor art. 99 alin. (3) din Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările ulterioare; e) posibilitatea contestării Ordinului de eliberare din funcție la instanța de contencios administrativ; f) lista funcțiilor publice vacante existente în structura militară, care corespund cu pregătirea și experiența profesională ale funcționarului public, și termenul până la care acesta poate opta pentru numirea în una dintre acestea; g) mențiunea că au fost solicitate expres funcțiile publice vacante din celelalte structuri centrale ale ministerului, precum și de la Agenția Națională a Funcționarilor Publici, care vor fi puse la dispoziția funcționarului public de îndată ce vor fi primite. (2) Ordinul se încheie în două exemplare, câte unul pentru fiecare parte, și este semnat de către comandantul/șeful structurii militare angajatoare, consilierul juridic și funcționarul public în cauză. (3) Comandantul/șeful structurii militare are obligația de a solicita Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, potrivit prevederilor art. 99 alin. (6) din Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările ulterioare, prin Direcția management resurse umane, lista funcțiilor publice vacante, în interiorul celor 30 de zile calendaristice de preaviz acordat funcționarului public a cărui funcție publică se desființează. (4) în perioada de preaviz, comandantul/șeful structurii militare angajatoare poate acorda celui în cauză reducerea programului de lucru, până la 4 ore zilnic, fără afectarea drepturilor salariale cuvenite, conform prevederilor art. 99 alin. (4) din aceeași lege. (5) în situația în care în termenul de 30 de zile calendaristice de preaviz funcționarii publici nu au fost numiți prin mutare sau transfer într-o altă funcție publică, raporturile de serviciu ale funcționarilor publici încetează. Funcționarii publici sunt eliberați din funcția publică, în baza art. 97 lit. c) și a art. 99 alin. (1) lit. b) 28 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 331/19.V.2009 din Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările ulterioare, fapt ce se consemnează în finalul ordinului de numire în funcția publică a persoanei în cauză. (6) Funcționarii publici eliberați din funcție vor fi incluși în corpul de rezervă al funcționarilor publici, gestionat de către Agenția Națională a Funcționarilor Publici. Structura militară angajatoare are obligația de a comunica Direcției management resurse umane, în termen de 5 zile lucrătoare de la data eliberării din funcție, o copie de pe ordinul de eliberare din funcția publică, precum și detaliile de contact ale funcționarului public în cauză pentru a fi comunicate Agenției Naționale a Funcționarilor Publici. (7) Redistribuirea funcționarilor publici de către Agenția Națională a Funcționarilor Publici se poate face fie într-o funcție publică de aceeași categorie, clasă și grad profesional cu funcția publică deținută de funcționarul public, fie într-o funcție publică inferioară celei deținute de funcționarul public, dar numai cu acordul scris al acestuia, conform art. 104 alin. (2) și (3) din Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările ulterioare. (8) Structura militară angajatoare are obligația de a întocmi și de a înainta documentația necesară pentru ca funcționarii publici eliberați din funcție să beneficieze de măsurile de protecție socială, reprezentate de drepturi din bugetul asigurărilor pentru șomaj care sunt acordate în baza art. 103 alin. (3) din Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările ulterioare, și a prevederilor Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare, precum și de plăți compensatorii, acordate în baza Ordonanței Guvernului nr. 7/1998, aprobată cu modificări prin Legea nr. 37/2001, cu modificările ulterioare. Art. 22. — (1) în cazul existenței unor funcții publice vacante în statul de organizare din cadrul aceleiași structuri militare, funcționarul public care a ocupat o funcție publică de conducere desființată are prioritate la ocuparea unei funcții publice vacante de nivel inferior, dacă solicită aceasta, potrivit art. 99 alin. (7) din Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările ulterioare. (2) în cazul în care există mai mulți funcționari publici de conducere dintre cei menționați la alin. (1), care îndeplinesc condițiile pentru a fi numiți pe aceeași funcție publică de conducere sau de execuție, se organizează examen, la care participă numai funcționarii publici ale căror funcții publice se desființează potrivit art. 100 alin. (3) din Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările ulterioare. (3) Termenul menționat la art. 21 alin. (1) lit. f), până la care funcționarii publici trebuie să opteze pentru una dintre funcțiile publice vacante, se stabilește astfel încât să permită structurii militare angajatoare organizarea unor eventuale examene până la finalizarea perioadei de preaviz. (4) în cazul în care există mai mulți funcționari publici de execuție ale căror funcții se desființează și care îndeplinesc condițiile pentru a fi numiți pe aceeași funcție, se organizează examen, la care participă numai funcționarii publici ale căror funcții publice se desființează potrivit art. 100 alin. (3) din Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările ulterioare. (5) în cazul în care după examenele menționate la alin. (2) și (4) mai există funcții publice vacante, acestea se pot ocupa prin transfer în interesul serviciului sau la cererea funcționarilor publici din alte structuri centrale ale ministerului. Astfel, în acord cu prevederile art. 99 alin. (5) din Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările ulterioare, în interiorul celor 30 de zile de preaviz acordat funcționarului public, comandanții/șefii structurilor militare solicită șefilor celorlalte structuri centrale lista conținând funcțiile publice vacante care pot fi ocupate prin transfer. Art. 23. — în cazul în care se desființează funcțiile unor persoane ale căror raporturi de serviciu sunt suspendate, în condițiile legii, funcțiile respective se păstrează pe un stat-anexă până la data revenirii titularilor pe posturi, urmând ca aceștia să beneficieze de drepturile de șomaj și plăți compensatorii. Art. 24. — Nu beneficiază de sumele cu titlu de plată compensatorie funcționarii publici numiți pe perioadă determinată în funcții publice devenite temporar vacante. SECȚIUNEA a 2-a Modul de soluționare a situației personalului civil contractual Art. 25. — (1) Comandanții/șefii structurilor militare vor anunța, în termen de cel mult două zile lucrătoare de la primirea noilor state de organizare, personalul din subordine despre modificările survenite. (2) în cel mult două zile lucrătoare de la primirea noilor state de organizare, dar nu cu mai puțin de 15 zile lucrătoare înainte de data intrării în vigoare a noului stat de organizare, comandanții/șefii structurilor militare analizează și aduc la cunoștință personalului civil contractual modificările intervenite în situația funcțiilor de personal civil contractual, în vederea menținerii acestuia în funcții, reîncadrării în noi funcții prin examen/concurs sau concedierii din motive neimputabile, după caz, în termenele legale. Art. 26. — în cazul în care asupra funcțiilor de personal civil contractual din statul de organizare au intervenit anumite modificări, în sensul schimbării denumirii acestor funcții, fără a se modifica nivelul/natura studiilor prevăzute în fișele posturilor, precum și salarizarea persoanelor încadrate pe funcțiile inițiale, pentru persoanele respective nu se emit decizii de concediere, ci acestea vor fi menținute cu același salariu pe funcțiile prevăzute cu noua denumire, încheindu-se act adițional la contractul individual de muncă, începând cu data intrării în vigoare a noului stat de organizare, potrivit art. 41 din Legea nr. 53/2003 — Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare. Art. 27. — (1) în cazul în care unele microstructuri sau funcții de personal civil contractual sunt preluate de la o structură militară care a fost supusă reorganizării sau restructurării la o altă structură militară, transferul structurii sau al unor părți ale acesteia nu poate constitui motiv de concediere a salariaților de către cedentori de către cesionar, în conformitate cu prevederile art. 169 din Legea nr. 53/2003, cu modificările și completările ulterioare. Preluarea se consemnează în carnetul de muncă, succesiv, de către ambele structuri militare. (2) Pentru persoanele aflate pe funcțiile menționate la alin. (1) nu se emit decizii de concediere, ci acestea își păstrează încadrarea și salarizarea, dacă este posibil, potrivit art. 169 din Legea nr. 53/2003, cu modificările și completările ulterioare. Dacă nivelul salariului personalului civil din structura militară preluată este mai mare decât nivelul maxim al salariului prevăzut pentru același tip de funcție din structura militară care preia, civililor preluați li se va asigura maximul salariului prevăzut pentru treapta/gradul funcției corespunzătoare din noua structură. (3) Dacă sunt preluate mai puține funcții decât cele existente inițial în structura supusă reorganizării/restructurării, persoanele care ocupă posturile ce se preiau vor fi testate în scopul selectării, în ordinea punctajelor obținute. (4) în situațiile prevăzute la alin. (2) și (3), salariaților civili din structura militară care preia funcțiile altei structuri și ale căror funcții nu au fost modificate nu li se emit decizii de concediere. Ei nu vor fi examinați, ci vor fi menținuți pe aceleași funcții, cu păstrarea încadrării și salarizării avute anterior modificării statului de organizare. Art. 28. — în cazul în care numărul de funcții de același tip, prevăzute în noul stat de organizare, este egal sau mai mare cu numărul unor astfel de funcții ocupate din statul anterior, personalului civil contractual nu i se emite decizie de concediere MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 331/19.V.2009 29 și va rămâne pe post, cu menținerea contractului individual de muncă și a salariului. Art. 29. — (1) Desființarea/radierea/transformarea în funcții militare a funcțiilor de personal civil contractual trebuie să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă, în baza art. 65 din Legea nr. 53/2003, cu modificările și completările ulterioare. (2) în cazul în care se reduc numeric funcții de același tip fără a putea fi identificate, în perioada premergătoare emiterii deciziei de concediere se va organiza o testare a persoanelor care ocupă aceste posturi. (3) Prin funcții care nu pot ti identificate se înțelege același tip de funcții, cu aceeași denumire, pentru care sunt prevăzute aceleași atribuții și salarizare, precum și același/aceeași nivel/natură al/a studiilor. (4) Testarea se desfășoară în perioada cuprinsă între data înregistrării statului de organizare la compartimentul documente clasificate, aceasta fiind data oficială de luare la cunoștință despre eventualele funcții desființate de către comandantul/șeful structurii militare angajatoare, după analiza și comunicarea prevederilor noului stat de organizare menționate la art. 25, și data emiterii deciziei de concediere. Componența comisiei de testare va fi cea prevăzută în Ordinul ministrului de stat, ministrul apărării naționale nr. M-29/1999*) pentru aprobarea Instrucțiunilor de aplicare la specificul Ministerului Apărării Naționale a Metodologiei pentru stabilirea normelor de evaluare a performanțelor profesionale individuale și de aplicare a criteriilor de stabilire a salariilor de bază între limite, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 749/1998, cu modificările și completările ulterioare. (5) în limita numărului de funcții prevăzute în noul stat de organizare, cei selectați prin testare sunt menținuți pe posturi, cu păstrarea salarizării avute anterior. Selecția se face în ordinea punctajelor obținute la testare. Cei neselectați și rămași neîncadrați beneficiază de dreptul de preaviz, consemnat în decizia de concediere, iar data încetării contractului individual de muncă trebuie să coincidă cu data intrării în vigoare a statului de organizare, potrivit prevederilor art. 65 din Legea nr. 53/2003, cu modificările și completările ulterioare. (6) Pentru persoanele care nu pot fi reîncadrate sau menținute pe posturi, comandantul/șeful structurii militare are obligația de a emite decizia de concediere, în conformitate cu prevederile art. 74 și 75 din Legea nr. 53/2003, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 58 și anexa nr. 4 la „M.R.U. —6/3, Regulamentul de ordine interioară pentru personalul civil din Ministerul Apărării”, aprobat prin Ordinul ministrului apărării nr. M.127/2007**). (7) Decizia de concediere se comunică în scris salariatului și trebuie să conțină în mod obligatoriu: a) data începând cu care funcția de personal civil contractual este desființată prin reorganizarea/restructurarea structurii militare angajatoare; b) motivele și baza legală în temeiul căreia se dispune concedierea; c) durata preavizului care nu poate fi mai mică de 15 zile lucrătoare, cu menționarea expresă a perioadei corespunzătoare; d) lista tuturor locurilor de muncă disponibile în structura militară angajatoare și precizarea termenului în care salariații urmează să opteze pentru a ocupa o funcție de personal civil contractual vacantă dintre cele aflate pe listă. Personalul civil contractual are la dispoziție un termen de maximum 3 zile lucrătoare de la data comunicării deciziei de concediere, pentru a-și manifesta în scris consimțământul cu privire la locurile de muncă oferite, situație în care se întocmește act adițional la contractul individual de muncă, în condițiile legii. Dacă există mai multe persoane dintre cele care primesc decizie de concediere care optează pentru aceleași locuri de muncă se organizează examen/concurs, după caz. în situația în care acești salariați nu își manifestă în scris consimțământul în termenul legal sau refuză locurile de muncă oferite, angajatorul poate face noi încadrări pe locurile de muncă rămase vacante; e) termenul și instanța judecătorească competentă la care cel care urmează a fi concediat poate contesta decizia de concediere, potrivit prevederilor legale în vigoare. (8) Structura militară angajatoare are obligația de a solicita funcțiile de personal civil contractual vacante structurilor militare dislocate în aceeași garnizoană, care vor răspunde, în cel mult 10 zile calendaristice de la primirea solicitării acestora, posturile de personal civil contractual vacante, în vederea ocupării prin concurs/examen a acestora, respectându-se reglementările în domeniu. (9) Structura militară angajatoare are obligația de a întocmi și de a înainta documentația necesară pentru ca personalul civil contractual disponibilizat să beneficieze de măsurile de protecție socială, reprezentate de drepturi din bugetul asigurărilor pentru șomaj, care sunt acordate în baza art. 67 din Legea nr. 53/2003, cu modificările și completările ulterioare, și a Legii nr. 76/2002, cu modificările și completările ulterioare, precum și de plăți compensatorii acordate în baza Ordonanței Guvernului nr. 7/1998, aprobată cu modificări prin Legea nr. 37/2001, cu modificările ulterioare. Art. 30. — în cazul în care se desființează funcțiile de personal civil contractual ale căror raporturi de muncă sunt suspendate, în condițiile legii, funcțiile respective se păstrează pe un stat-anexă până la data revenirii titularilor pe post, urmând ca aceștia să beneficieze de drepturile de șomaj și de plăți compensatorii. Art. 31. — Nu beneficiază de sumele cu titlu de plată compensatorie personalul civil încadrat cu contract de muncă pe perioadă determinată pe posturi devenite temporar vacante. CAPITOLUL IV Măsuri cu caracter financiar Art. 32. — Sumele reprezentând plățile compensatorii prevăzute la art. 7, 8 și 11 din Ordonanța Guvernului nr. 7/1998, aprobată cu modificări prin Legea nr. 37/2001, cu modificările ulterioare, se stabilesc în raport cu solda lunară netă. Art. 33. — Baza de calcul a soldei lunare nete o constituie solda lunară brută din ultima lună de activitate, din care se scade impozitul prevăzut de lege, fără a se deduce contribuțiile obligatorii și deducerea personală. Art. 34. — (1) Solda lunară brută din ultima lună de activitate se compune din solda de funcție, solda de grad, indemnizația de dispozitiv și, după caz, gradații, solda de merit și indemnizația de comandă. (2) Ultima lună de activitate este luna schimbării poziției de activitate, stabilită prin ordinul de trecere în rezervă. (3) în cazul în care în ultima lună de activitate au avut loc modificări ale soldelor de funcție și/sau de grad ori, după caz, alte schimbări ale elementelor soldei lunare, solda lunară brută se calculează ca medie a soldei zilnice corespunzătoare situației avute în ultima lună de activitate. *) Ordinul ministrului apărării naționale nr. M-29/1999 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, deoarece avea ca obiect reglementări din sectorul de apărare a țării și securitate națională. **) Ordinul ministrului apărării nr. M.127/2007 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, deoarece avea ca obiect reglementări din sectorul de apărare a țării și securitate națională. 30 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 331/19.V.2009 (4) Solda zilnică se calculează raportându-se solda lunară brută, corespunzătoare situațiilor prevăzute la alin. (3), la numărul de zile calendaristice din luna respectivă. (5) Soldele de funcție și de grad se calculează pe baza coeficienților de ierarhizare ai acestora și a valorii de referință sectorială, în vigoare la data trecerii în rezervă. Art. 35. — (1) Plățile compensatorii prevăzute la art. 7, 8 și 11 din Ordonanța Guvernului nr. 7/1998, aprobată cu modificări prin Legea nr. 37/2001, cu modificările ulterioare, se stabilesc pentru ani întregi. (2) Numărul de ani întregi se determină ca diferență între vârsta de 55 de ani și vârsta persoanei în cauză, avută la data trecerii în rezervă, exprimată în ani, luni și zile. Din diferența rezultată fracțiunile de ani se neglijează. Art. 36. — (1) Alocarea la plata drepturilor bănești corespunzătoare sumelor reprezentând plățile compensatorii prevăzute la art. 7, 8 și 11 din Ordonanța Guvernului nr. 7/1998, aprobată cu modificări prin Legea nr. 37/2001, cu modificările ulterioare, se face prin ordin de zi pe unitate de către structura care gestionează documentele de evidență a personalului. (2) Proiectul ordinului de zi pe unitate este supus controlului financiar preventiv propriu. Art. 37. — (1) Vechimea în serviciu care se ia în calcul la stabilirea numărului de plăți compensatorii este perioada în care o persoană s-a aflat în una dintre următoarele situații: a) a avut calitatea de cadru militar în activitate; b) a avut calitatea de militar angajat pe bază de contract, precum și de soldat sau gradat voluntar; c) a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen sau, după caz, ca militar cu termen redus; d) a fost concentrat sau mobilizat ca rezervist; e) a avut calitatea de elev (student) în instituțiile militare de învățământ pentru formarea ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor (mai puțin în liceele militare); f) a prestat muncă în temeiul unui contract individual de muncă/raport de serviciu încheiat cu structuri din instituțiile de apărare, ordine publică și siguranță națională; g) a urmat, potrivit legii, programul de instruire pentru formarea soldaților și gradaților voluntari; h) a participat la cursuri de formare a ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor pe filieră indirectă. (2) Dovada privind vechimea în serviciu se face cu carnetul de muncă, livretul militar sau cu alte acte doveditoare legale. Art. 38. — (1) Plățile compensatorii acordate cadrelor militare și soldaților și gradaților voluntari se suportă, conform reglementărilor legale în vigoare la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice, de la capitolul 68.01, subcapitolul 08, articolul 57.01 „Plăți compensatorii”. (2) Drepturile cuvenite cadrelor militare și soldaților și gradaților voluntari disponibilizați pe baza Ordonanței Guvernului nr. 7/1998, aprobată cu modificări prin Legea nr. 37/2001, cu modificările ulterioare, se plătesc de structurile financiar-contabile ale unităților militare în cauză, iar pentru cele desființate, de unitățile militare prin care se asigură lichidarea gestiunilor și preluarea obligațiilor financiare. (3) Fondurile necesare pentru acoperirea cheltuielilor efectuate în baza Ordonanței Guvernului nr. 7/1998, aprobată cu modificări prin Legea nr. 37/2001, cu modificările ulterioare, și a prezentelor norme metodologice se solicită prin cererea de credite de către unitățile militare prin care se fac plățile, potrivit reglementărilor în vigoare. Art. 39. — (1) Personalul disponibilizat în condițiile Ordonanței Guvernului nr. 7/1998, aprobată cu modificări prin Legea nr. 37/2001, cu modificările ulterioare, beneficiază de plăți compensatorii o singură dată. (2) Plățile compensatorii se acordă, de regulă, în termen de 60 de zile de la data schimbării poziției de activitate, cu încadrarea în fondurile aprobate prin buget cu această destinație. Art. 40. — Fișele de pensie care se transmit Direcției financiar-contabile vor cuprinde următoarele mențiuni: a) la baza legală pentru trecerea în rezervă se va adăuga și articolul din Ordonanța Guvernului nr. 7/1998, aprobată cu modificări prin Legea nr. 37/2001, cu modificările ulterioare, în temeiul căruia s-a deschis dreptul la pensie; b) numărul de solde și suma reprezentând plățile compensatorii. CAPITOLUL V Dispoziții finale Art. 41. — Cadrele militare trecute în rezervă în condițiile Ordonanței Guvernului nr. 7/1998, aprobată cu modificări prin Legea nr. 37/2001, cu modificările ulterioare, înainte de expirarea angajamentului/contractului de 8 ani încheiat cu Ministerul Apărării Naționale pentru a îndeplini serviciul militar sau a contractelor încheiate pe o durată mai mică, în urma participării la un curs de perfecționare a pregătirii, nu vor suporta plata cheltuielilor de întreținere pe timpul școlarizării. Art. 42. — (1) Anumite funcții vacante din unitățile supuse restructurării, în raport de complexitatea și specificul lor, la propunerea comandanților/șefilor acestora sau a celor ierarhic superiori, pot fi publicate în Buletinul Informativ al Armatei, în scopul încadrării posturilor respective cu cadre militare care dispun de un înalt nivel de pregătire și experiență profesională, prin evaluarea și a altor candidați decât a celor din unitatea respectivă. (2) Cadrele militare pot opta pentru funcțiile vacante din unitatea respectivă, pentru cele prevăzute pe listele primite de la alte structuri sau pentru cele publicate în Buletinul Informativ al Armatei, iar comandanții sunt obligați să înainteze ierarhic, în timp util, la secretariatele tehnice ale comisiilor care au în competență analizarea funcțiilor respective solicitările acestora. Art. 43. — La propunerea structurilor centrale, cu avizul Direcției management resurse umane, în situații deosebite, temeinic justificate, care impun astfel de măsuri, ministrul apărării naționale poate aproba trecerea în rezervă a cadrelor militare în condițiile art. 27 din Ordonanța Guvernului nr. 7/1998, aprobată cu modificări prin Legea nr. 37/2001, cu modificările ulterioare, prin excepție de la prevederile cap. I secțiunea a 2-a. Art. 44. — Structurile militare vor primi statele de organizare sau modificări ale celor actuale în situațiile prevăzute la art. 1, de regulă, cu cel puțin 60 de zile, iar când situațiile impun și există posibilitatea menținerii/încadrării întregului personal în noua structură, cu cel puțin 30 de zile înainte de intrarea în vigoare a acestora. Art. 45. — Prevederile prezentelor norme metodologice se completează cu dispozițiile „M.R.U.3/4—Norme privind organizarea și funcționarea sistemului de selecție și ierarhizare în vederea evoluției în carieră a cadrelor militare din Ministerul Apărării”, în măsura în care acestea nu conțin dispoziții contrare. Art. 46. — Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice. MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 331/19.V.2009 31 ROMÂNIA MINISTERULAPĂRĂRII NAȚIONALE ANEXA Nr. 1 la normele metodologice (denumirea unității în clar) — MODEL — TABEL cu ofițerii, maiștrii militari și subofițerii care se propun să fie trecuți în rezervă în baza Ordonanței Guvernului n’r. 7/1998, aprobată cu modificări prin Legea nr. 37/2001, cu modificările ulterioare --- Gradul, arma/serviciul și specialitatea militară Calificativele Nr. --- Vechimea în grad aprecierilor crt. --- Numele și prenumele, codul Funcția2) și unitatea Motivarea propunerii de serviciu pe ultimii Cheltuieli bugetare3) Observații4) --- Vechimea în serviciu1) 5 ani --- Vechimea în serviciul militar1) --- Data nașterii 1 2 3 4 5 6 7 Comandantul (șeful).......................... (denumirea unității în clar) Ofițer cu personalul, NOTĂ: Tabelele se întocmesc separat pe corpuri de cadre militare, atât în ordinea gradelor, cât și în ordine alfabetică. De asemenea, cadrele militare în cauză vor fi grupate potrivit opțiunii acestora, menționate în rapoartele personale, specificându-se dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 6, 8 sau 9 din Ordonanța Guvernului nr. 7/1998, aprobată cu modificări prin Legea nr. 37/2001, cu modificările ulterioare, după caz. ¹) Vechimea se va înscrie în ani și luni împlinite. 2) Se înscriu prevederile din statul de organizare. 3) Se va completa de către compartimentul financiar capitolul de cheltuieli bugetare de la care se finanțează postul. 4) Se vor face propuneri privind acordarea dreptului de a purta uniforma militară, pentru cei care îndeplinesc condițiile potrivit reglementărilor în vigoare. ANEXA Nr. 2 la normele metodologice ROMÂNIA MINISTERULAPĂRĂRII NAȚIONALE....................... (denumirea unității în clar) NOTA DE FUNDAMENTARE a fondurilor necesare aplicării Ordonanței Guvernului nr. 7/1998, aprobată cu modificări prin Legea nr. 37/2001, cu modificările ulterioare în luna........... Nr. Categorii de personal crt. Detalii Ofițeri Maiștri Subofițeri Soldați și gradați Total personal Salariați militari voluntari militar civili Număr de persoane disponibilizate Total, din care: în baza Ordonanței Guvernului cf. art. 6 * * 1. nr. 7/1998, aprobată cu modificări prin Legea nr. 37/2001, cf. art. 8 * * cu modificările ulterioare cf. art. 27 * * Plăți compensatorii conform Ordonanței Guvernului 2. nr. 7/1998, aprobată cu modificări prin Legea nr. 37/2001, * cu modificările ulterioare --- mii lei 3. Ajutoare la trecerea în rezervă, conform * Legii nr. 138/1999 --- mii lei Compensare CO * 4. Alte drepturi la trecerea neefectuat --- mii lei în rezervă Compensare c/val. * echipament TOTAL GENERAL (nr. crt. 2+3+4): * Se completează astfel: • nr. crt. 1 — de către compartimentul de personal; • nr. crt. 2, 3, 4 și total general — de către compartimentul financiar. 32 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 331/19.V.2009 MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE ORDIN privind declasificarea și publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a unui ordin al ministrului apărării naționale emis în anul 2009 în temeiul prevederilor art. 20 alin. (1) lit. b) și al art. 24 din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 1 lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 781/2002 privind protecția informațiilor secrete de serviciu, precum și ale art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale, cu modificările ulterioare, ministrul apărării naționale emite prezentul ordin. Art. 1. — (1) Se declasifică informațiile secrete de serviciu cuprinse în Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.S. 2/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 7/1998 privind unele măsuri de protecție socială a personalului militar și civil, care se vor aplica în perioada restructurării marilor unități, unităților și formațiunilor din compunerea Ministerului Apărării Naționale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 37/2001. (2) Se aprobă publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a ordinului ministrului apărării naționale prevăzut la alin. (1). Art. 2. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul apărării naționale, Mihai Stănișoară București, 23 aprilie 2009. Nr. M.46. EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR MONITORUL OFICIAL „Monitorul Oficial" R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru reiatii cu publicul, București, sos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial" R.A. 5 948368 430532 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331/19.V.2009 conține 32 de pagini. Prețul: 6,40 lei ISSN 1453—4495